68REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE REVISTA MOLDOVENEASC Ă DE DREPT INTERNA ȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNA ȚIONALE [625138]

68REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE REVISTA MOLDOVENEASC Ă DE DREPT INTERNA ȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNA ȚIONALE
Obiectivul principal al terorismului, în conformitate
cu de fi niția sa este “de intimidare a popula ției sau de
a obliga un guvern sau o organiza ție internațională să
facă sau să se abțină de a efectua vreo ac țiune”. Con-
trar, câștigul fi nanciar este, în general, obiectivul altor
tipuri de infrac țiuni. În timp ce diferen ța de scopuri fi –
nale intre fi ecare din aceste activit ăți poate ajunge la
o anumită limită, organiza țiile teroriste solicit ă în plus
sprijin fi nanciar pentru a- și atinge scopurile. O grupare
teroristă de succes, asemeni unei organiza ții criminale,
este necesar s ă fi e capabil ă să construiasc ă și să men-
țină o infrastructur ă fi nanciară efi cientă.1 Experții ad-
mit în general c ă fi nanțarea terorismului are doua surse
principale. Prima surs ă este sprijinul fi nanciar acordat
de către state sau organiza ții cu o infrastructur ă sufi ci-
ent de mare s ă colecteze și să facă disponibile fondurile
către organiza ția teroristă. Așa numitele state-sponsori
ai terorismului au ajuns în declin în ultimii ani, și con-
form exper ților, au fost în mod treptat înlocuite cu alt
tip de susținere. O persoan ă fi zică cu su fi ciente resurse
fi nanciare poate de asemenea furniza fonduri substan ți-
ale grupărilor teroriste. Osama bin Laden, de exemplu,
se crede c ă ar fi contribuit cu sume semni fi cative din
averea sa la în fi ințarea și sprijinirea re țelei teroriste Al-
Qaeda.2 A doua surs ă majoră de fonduri pentru organi-
zațiile teroriste este reprezentat ă de câștigul indirect din
activități care genereaz ă venituri. Ca și în cazul organi-
zațiilor criminale, venitul unei grup ări teroriste poate fi
obținut din infrac țiuni sau alte activit ăți ilegale.UNELE CONSIDERENTE CU PRIVIRE LA RELA ȚIA DINTRE
SPĂLAREA BANILOR ȘI FINAN ȚAREA TERORISMULUI
Maricela COBZARIU ,
doctorand: [anonimizat], according to its de fi nition, is “of population’ s intimidation or to oblige
a government or an international organization to do or not to do an action”. To the contrary, the fi nancial
income is in general the object of another crime. Whilst the difference of the fi nal goals between all these ac-
tivities might get to a certain limit, the terrorist organizations ask for fi nancial support in order to attend their
goals. A successful terrorist organization, similar to a criminal organization, has to be able to build and to maintain an ef fi cient infrastructure. The experts admit that the fi nancing of the terrorism has two big sources.
The fi rst one is the fi nancial aid granted by the states or organizations as an infrastructure big enough to col-
lect and to make affordable the funds to the terrorist organization.
Named as state sponsor of the terrorism, that has been decreased in the last period, and according to the
experts, had been replaced with other types of sponsorship. A physical person with suf fi cient fi nancial resources
can supply fi nancial funds for terrorist group. Osama bin Laden, for example, it is considered that he signi fi –
cantly supported from its wealth the foundation and supporting the group Al – Qaeda. The second major source of the funds for terrorist organization is the indirect income of the activities that brings fruits. As in the case of criminal organization, the income of a terrorist group might be obtain from crimes and other illegal activities.
După atacurile teroriste din New York, s-a instituit
necesitatea de a se combina eforturile și experien ța
în războiul contra fi nanțării terorismului. Aceasta per-
mite observarea mai clar ă a mozaicului creat prin fi –
nanțarea terorismului și circulația fondurilor teroriste
suspecte. Grup ările teroriste difer ă de alte organiza-
ții criminale în func ție de scopul urm ărit în spatele
crimei. De fapt, spre deosebire de grupurile de crim ă
organizată care vizeaz ă, în primul rând, ob ținerea de
venituri, grup ările teroriste, de obicei, „nu au scopuri
fi nanciare”, dar r ăspândesc o ideologie sau, mult mai
simplu, creeaz ă o atmosfera de intimidare.
Cu toate acestea, datorit ă
necesității de netăgădu-
it de a se „transfera” sursele de fi nanțare, experien ța
câștigată de către Unitățile de Informa ții Financiare în
combaterea sp ălării banilor, demonstreaz ă a fi cel mai
efi cient instrument de detectare și blocare a fondurilor
destinate terorismului.3
Finanțarea terorismului este diferit ă față de clasica
spălare a banilor. În cazul sp ălării banilor, veniturile
activității ilicite sunt sp ălate sau strati fi cate în mijloa-
ce care le fac s ă pară legale, iar scopul fi nal este, de
obicei, câ știgarea unor cantit ăți mai mari de bani. Prin
fi nanțarea terorismului, sursa de fonduri sau de fi nan-
țare este adesea “legitim ă”, iar scopul fi nal nu este în
mod obligatoriu atragerea de mai multe fonduri.
Apelurile c ătre comunitate de a solicita și colecta
fonduri în acest scop sunt metode foarte e fi ciente pen-
tru strângerea de fonduri ce sus țin terorismul. Adesea

69TRIBUNA DOCTORANDULUI
o astfel de colectare de fonduri este desf ășurată în nu-
mele organiza țiilor cu statut caritabil sau organiza ție
de binefacere, se poate adresa, în special, comunit ății.
Anumiți membri ai comunit ății suni convin și că dau
bani pentru o cauz ă bună. În multe cazuri, caritatea,
scop în care se dau dona ții este aparen ța legală pentru
care comunitatea d ă fonduri.
Dintr-o perspectiv ă tehnică, metodele utilizate de
către teroriști și asociații acestora de a genera fonduri
din surse ilegale difer ă puțin față de cele utilizate de
către organiza țiile criminale tradi ționale. De și, ar pă-
rea logic faptul ca fondurile din surse legale nu ne-cesită spălarea, exista totu și o necesitate a grup ărilor
teroriste de a ascunde sau deghiza leg ăturile dintre
grupare și sursele de fonduri legitime.
4
Astfel, grup ările teroriste trebuie, în mod similar,
să găsească căi de a spăla aceste fonduri pentru a pu-
tea fi ulterior folosite f ără a atrage aten ția autorităților.
În examinarea activit ății fi nanciare având leg ătura cu
terorismul, exper ții GAFI au conchis faptul ca terori ș-
tii și organiza țiile lor de sprijin utilizeaz ă, în general,
aceleași metode ca și grupurile criminale pentru sp ă-
larea fondurilor.5 Anumite metode detectate cu privire
la grupările teroriste se refer ă la: contrabanda cu nu-
merar (atât prin curieri dar și prin înc ărcături cu nu-
merar), depuneri sau retrageri structurate din conturi bancare, cump ărări de diverse tipuri de instrumente
monetare (cecuri de c ălătorie, cecuri bancare, ordine
de plată), utilizarea de carduri de debit sau credit și
transferuri prin swift.
Diferența dintre veniturile legale și ilegale ridic ă
o problem ă juridică important ă în ceea ce prive ște
aplicarea m ăsurilor de combatere a sp ălării banilor la
fi nanțarea terorismului. Sp ălarea banilor, în general,
a fost de fi nită ca un proces în care fondurile ob ținute
prin intermediul sau generate de activitatea infrac țio-
nală sunt transferate sau deghizate în vederea ascun-
derii legăturii dintre infrac țiunea comisa și fondurile
obținute. Pe de alta parte, scopul fi nal al terorismului
nu este ob ținerea de pro fi t din strângerea de fonduri.
Atunci când terori știi sau organiza țiile teroriste ob-
țin sprijinul fi nanciar din surse legale (dona ții, vânzări
de publica ții etc.), exist ă anumiți factori care fac de-
tectarea și urmărirea mai di fi cilă a acestor fonduri. De
exemplu, organiza țiile caritabile sau non-pro fi t și alte
entități legale au fost citate ca jucând un rol important
în fi nanțarea grup ărilor teroriste. Sursa aparent legal ă
a acestei fi nanțări poate însemna faptul ca exist ă pu-
țini, dacă nu chiar niciun, indicator care ar putea face
ca o tranzac ție fi nanciară individual ă sau o serie de
tranzacții să nu fi e corelate cu activit ățile teroriste.
Alte aspecte importante legate de fi nanțarea tero-
rismului care fac detectarea mai di fi cilă se referă la
mărimea și natura tranzac ției implicate. Câ țiva ex-perți GAFI6 au menționat faptul ca fi nanțarea, nece-
sara pentru declan șarea atacurilor teroriste, nu este
făcuta cu sume mari de bani, iar tranzac țiile asociate
nu sunt, de obicei, complexe. De exemplu, o exami-nare a conexiunilor fi nanciare ale atacurilor aeriene
din 11 septembrie a condus la faptul c ă majoritatea
tranzacțiilor individuale au inclus sume mici de bani
sub limita de raportare a tranzac țiilor cu numerar, și
operațiunile au vizat numai transferurile prin swift.
Persoanele fi zice care au ap ărut ca bene fi ciari au fost
studenți străini, care primeau bani de la p ărinți sau
sub forma de granturi pentru studii, astfel încât tran-zacțiile nu au fost identi fi cate ca necesitând o ve-
rifi care suplimentar ă de către institu țiile fi nanciare
implicate.
7
Cu toate acestea, exist ă similitudini în modul în
care crima organizat ă internaționala și organiza țiile
teroriste transfer ă banii sau cum încearc ă să-și ascun-
dă provenien ța fondurilor. Grup ările teroriste interna-
ționale8 au nevoie de bani pentru a atrage, a sprijini și
a-i păstra pe cei din lumea întreaga care ader ă la aces-
te grupări, precum și pentru a- și asigura loialitatea al-
tor grupări care au scopuri comune. Astfel, exist ă o
necesitate de a crea scheme pentru atragerea, colecta-rea și distribuirea banilor for țelor operative preg ătite
pentru atacuri teroriste. În acest mod se poate explica „necesitatea de circula ție a banilor” care fac fondu-
rile teroriste vulnerabile la depistarea și investiga ția
fi nanciară, metode esen țiale pentru combaterea fi nan-
țării terorismului și care se impun a fi analizate.
După criteriul resortului motiva țional de baz ă (care
determină formarea și orientarea opera țională a enti-
tăților teroriste),
9 distingem urm ătoarele categorii:
a) TERORISM EXPLICIT POLITIC, care vizea-
ză/implică în mod direct factori și structuri de autori-
tate, având ca forme de exprimare:
1. terorismul partizan, care vizeaz ă dobândirea,
prin utilizarea mijloacelor și metodelor teroriste, a
puterii în stat de c ătre entități cu veleit ăți politice,
concurente în raport cu autoritatea constituit ă;
2. terorismul ideologic, motivat de doctrine radi-
cale sau extremiste;
3. terorismul autonomist-separatist, respectiv te-
rorismul integrist, structurat în jurul unor repere de identitate etnic ă, religioas ă, regional ă, care vizeaz ă
modifi carea con fi gurațiilor teritorial-administrative
ale unuia sau mai multor state;
4. terorismul de stat, în care un stat sau institu ții
ale acestuia reprezint ă entități care angajeaz ă, plani fi –
că, execută sau sprijin ă nemijlocit acte teroriste care
vizează modi fi carea comportamentelor unor entit ăți-
țintă interne și/sau externe, considerate c ă afectează
interesele statului respectiv ori alte autorit ăți politice
constituite la nivelul acestuia.

70REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE REVISTA MOLDOVENEASC Ă DE DREPT INTERNA ȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNA ȚIONALE
b) TERORISM IMPLICIT POLITIC, care vizea-
ză/implică în mod indirect factori și structuri de auto-
ritate, dup ă cum urmeaz ă:
1. terorismul rasist/ șovin/xenofob/intolerant reli-
gios, care, în baza reperelor de identitate rasiale, etni-ce sau religioase, vizeaz ă, nemijlocit, grupuri cu alte
repere din cadrul aceleia și societăți și, implicit, modi-
fi carea sistemului politico-social intern;
2. terorismul protestatar, angajat de indivizi sau
grupuri moti vate de frustr ări de ordin economico-so-
cial sau de alt ă natură;
3. terorismul ma fi ot, angajat de grupuri ale crimei
organizate împotriva factorilor/structurilor de autori-tate, vizând in fl uențarea, în conformitate cu propriile
interese, a deciziilor și acțiunilor acestora;
4. terorismul deviant, generat de comportamente
anarhice ori patologice,
10 cu exprim ări de înaltă violență,
centrate de idei și concepții cu implica ții politice și vi-
zând direct sau indirect factori și structuri de autoritate.
După forțele implicate, distingem:
a) TERORISM INDIVIDUAL;b) TERORISM DE GRUP;c) TERORISM INSTITU ȚIONAL.
După aria de manifestare distingem:
a) TERORISMUL NA ȚIONAL, în care toate ele-
mentele implicate (categoriile de entit ăți evidențiate
mai sus) apar țin unei singure țări și sunt localizate pe
spațiul național al acesteia;
b) TERORISMUL INTERNA ȚIONAL, în care
elementele implicate apar țin sau sunt localizate pe te-
ritoriul a cel pu țin două țări.
Analiza asupra mecanismelor de genez ă, afi rmare
și modelare a fenomenului terorist pe plan interna ți-
onal eviden țiază ca relevante îndeosebi urm ătoarele
aspecte:
1. Climatul geopolitic speci fi c procesului de re-
confi gurare politico-militar ă și economic ă, marcat
de modi fi carea radical ă și continuă a echilibrului de
forțe, a asigurat condi țiile transform ării problematicii
etnico-religioase într-un instrument predilect utilizat în cadrul rela țiilor de putere, cu prec ădere al celor sta-
tuate pe baze asimetrice.
Acest proces a fost înso țit de reactivarea și exa-
cerbarea unor tensiuni, re fl ectate inclusiv în dinamica
fenomenului terorist.
2. S-a decelat, în acela și timp, o accentuare a inter-
ferenței dintre terorism și unele segmente ale crimei
organizate.
Internaționalizarea unor st ări con fl ictuale a creat
condiții favorizante dezvolt ării terorismului, iar dis-
pariția unor sponsori tradi ționali ai acestuia a f ăcut ca
organizațiile teroriste s ă se orienteze
11 tot mai frecvent
spre activit ăți speci fi ce crimei organizate, ca principa-
lă sursă de fi nanțare.Convergen ța între terorism și crima organizat ă12 se
realizează fi e prin angrenarea nemijlocit ă a rețetelor
teroriste în ac țiuni conexe crimei organizate (cum ar
fi trafi cul de droguri, contrabanda cu arme, muni ții,
explozibili, substan țe toxice sau radioactive, toate ti-
purile de activit ăți speci fi ce economiei subterane, mi-
grația ilegală etc.), în scopul sus ținerii fi nanciare a
activităților proprii, fi e prin executarea de ac țiuni
complexe, comune, de c ătre structuri ale organiza ți-
ilor teroriste și ale celor din lumea interlop ă, deter-
minate de interese conjuncturale, de moment sau de perspectiv ă, menite a facilita atingerea scopurilor pro-
puse de fi ecare dintre acestea.
3. Amenin țarea terorist ă asupra stabilit ății siste-
mului interna țional a crescut substan țial, ca urmare
a accesului mai facil la substan țele, dispozitivele și
tehnologiile nucleare, biologice sau chimice, precum și a expertizei în cre ștere în domenii ca electronica și
informatica.
13
4. În prezent, în contextul globaliz ării, organiza ți-
ile teroriste identi fi că o multitudine de „oportunit ăți”
specifi ce, derivate în special din procesele de tranzi-
ție geopolitic ă spre con fi gurarea unui alt tip de ordi-
ne mondial ă, din globalizarea economiei, cu efectele
sale pozitive și negative, (acestea din urm ă repercutate,
îndeosebi, în cre șterea decalajelor între nivelurile re-
gionale de dezvoltare econornico-social ă, ceea ce sti-
mulează resentimentele și migrația celor defavoriza ți,
precum și criminalitatea organizat ă transfrontalier), din
accelerarea progreselor tehnologice și din mondializa-
rea comunica țiilor și rețelelor de transport etc. Luând
în calcul aspectele de mai sus, globalizarea angreneaz ă,
ca un efect secundar negativ, intensi fi carea fenomenu-
lui terorist în anumite regiuni, precum și dinamizarea
„internaționalizării” acestuia, prin extin derea pe diver-
se spații, fapt care afecteaz ă, în diferite moduri, nu doar
ordinea de drept intern ă și internațională, ci chiar secu-
ritatea și stabilitatea sistemului global.
5. Tipurilor tradi ționale de grupuri etnice, religioase
și ideologice care utilizau instrumentul terorist, li s-au
alăturat o serie de organiza ții cu motiva ții mai puțin in-
teligibile, entit ăți care acționează mai puțin „rațional”
și sunt structurate dup ă principii extrem de difuze.
6. Terorismul laic tinde s ă coboare pe un plan se-
cundar față de cel religios, mult mai predispus la „ex-
portarea” campaniilor de violen ță și mult mai distruc-
tiv și neselectiv în ac țiune, din cauza sistemelor de
valori radical diferite, ce stau la baza mecanismelor de legitimizare și justi fi care a ac țiunilor.
7. Chiar dac ă terorismul ideologic a înregistrat un
recul, el nu a disp ărut în totalitate. Terorismul de ex-
tremă stângă este încă activ în unele țări și, alături de
cel derivat din extremismul de dreapta, va continua să fi e favorizat de crize economice și, din perspecti-

71TRIBUNA DOCTORANDULUI
ve diferite, de dinamica ascendent ă a fl uxurilor
migraționiste.
8. Indiferent de „motiva ții” există semnale certe
de strângere a rela țiilor dintre diverse grup ări și rețe-
le teroriste, fi ind evident ă tendința de intensi fi care a
cooperării între organiza ții, acestea putând plani fi ca
și pune în practic ă acțiuni teroriste aparent dispersate,
desfășurate însă de coniven ță, simultan ori consecutiv
și în care s ă se recurg ă la arme perfec ționate.14
9. Atât noile tipuri de grup ări, cât și cele „clasice”
tind să utilizeze pentru unerea în tactic ă a actelor te-
roriste, structuri celulare, reduse din punct de vedere numeric, uneori constituite ad-hoc, cvasi-independen-te și care se autosus țin din punct de vedere logistic, cu
un foarte ridicat grad de coeziune intern ă și extrem de
versatile (prin diversitatea regulilor de organizare și
relaționare, modi fi carea obiectivelor de la o etap ă la
alta, schimbarea „comandatarilor” etc.).
10. Este de remarcat totodat ă, creșterea poten țialu-
lui și agresivit ății acțiunilor ce vizeaz ă infrastructurile
informatice, în care al ături de alte tipuri de activit ăți
subsumate criminalit ății informatice, ciber-terorismul
pare a ocupa un rol din ce în ce mai important, atât în ceea ce prive ște atacarea/distrugerea re țelelor, cât
și utilizarea vulnerabilit ăților acestora pentru lovirea
unor sisteme dependente de tehnologia informa ției
(centrale atomo-electrice, transporturile aeriene, re-țele utilitare de distribu ție etc.).
Atacurile cibernetice ofer ă teroriștilor o mai mare
fl exibilitate opera țională, ei putând lansa astfel de
operațiuni de oriunde în lume f ără a se expune în mod
direct și fără a suporta contram ăsuri politico-militare.
INTERNET-ul este deja utilizat pentru comunicare, strângere de fonduri, prozelitism și propagand
ă.
11. Dezvoltarea exponen țială a rețelelor și resur-
selor mass-media, care acoper ă întreaga planet ă, a
determinat m ărirea oportuni t ăților și „apetitului” te-
roriștilor pentru publicitate, ceea ce a sporit impactul
psihologic asupra indivizilor apar ținând entit ăților
vizate și, în general, asupra opiniei publice interna-
ționale.
12. Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001,
precum și evoluțiile subsumate campaniei antitero-
riste interna ționale au determinat:
• reevaluarea periculozit ății fenomenului terorist
în planul securit ății și stabilității internaționale;
• recon fi gurarea raporturilor între principalii
actori ai scenei interna ționale (state și organiza ții);
• reconsiderarea priorit ăților și mecanismelor de
securitate a statelor, precum și a dinamicii organiza ți-
ilor politico-militare și politico-economice interna țio-
nale; izolarea pe scena mondial ă și sancționarea mult
mai distractiv ă a statelor care sprijin ă/favorizeaz ă
terorismul, respectiv marginalizarea celor care nu contribuie la eforturile comunit ății internaționale de
prevenire și combatere a fenomenului.
Terorismul reprezint ă, simultan, o negare radical ă
a normelor, principiilor și valorilor ce caracterizeaz ă
relaționarea interuman ă din lumea civilizat ă, o ame-
nințare severă la adresa securit ății naționale a statelor,
precum și o provocare major ă în planul stabilit ății in-
ternaționale, cu efecte negative asupra întregului sis-
tem mondial.15
Din aceste perspective, statele ce constituie prin-
cipalii giran ți ai respect ării drepturilor fundamentale
ale omului – sunt obligate s ă identi fi ce și să utilizeze
în practic ă instrumente normative și de acțiune mai
efi ciente în eforturile individuale și multilaterale des-
tinate prevenirii și combaterii terorismului, trecând
peste divergen țele care au împiedicat atâta timp reali-
zarea unei viziuni interna ționale unitare în abordarea
teoretică și practică a fenomenului.
În ceea ce prive ște contextul intern de securitate,
analiza impune urm ătoarele concluzii:
1. România nu se confrunt ă în perioada actual ă cu
manifestări teroriste de sorginte autohton ă, dar aceas-
tă eventualitate nu poate fi ignorată pe viitor.
În acest sens, trebuie luate în calcul:• apariția și perpetuarea unor st ări con fl ictuale, in-
clusiv a unor confrunt ări armate, și a tensiunilor de
sorginte etnic ă, religioas ă sau ideologic ă din diverse
zone ale lumii unele situate chiar în proximitatea Ro-mâniei — au accentuat tendin țele de extindere în plan
global (și implicit, în țara noastr ă) atât a unor structuri
ale organiza țiilor extremiste ori teroriste, cât ș
i a mo-
delului terorist de a fi rmare politic ă, al cărui potențial
de contagiune nu poate fi subestimat;16
• eventualitatea ca, în condi țiile unor evolu ții geo-
politice nefavorabile pozi ției interna ționale și intere-
selor fundamentale ale țării noastre, entit ăți externe
să-și proiecteze interesele asupra României inclusiv
prin angajarea instrumentului terorist;
• dezvoltarea criminalit ății organizate, autohtone
și trans-frontaliere ar putea conduce nu doar la favo-
rizarea, prin mecanismele sus-men ționate, a nucleelor
teroriste „clasice”, ci și la generarea terorismului de
tip ma fi ot cu exprimare speci fi că pe teritoriul nostru
național;
• efectele unor factori cu genez ă obiectivă și su-
biectivă, care pot favoriza apari ția, dezvoltarea și ma-
nifestarea diverselor forme de terorism (ideologic, au-tonomist separatist, rasist, șovin, xenofob, intolerant
religios, protestatar, deviant);
2. Riscurile actuale la adresa siguran ței naționa-
le decurg din prezen ța pe teritoriul celor doua țări a
nucleelor unor organiza ții străine
17, care — datorit ă
folosirii, în prezent sau în trecut, a violen ței și teroris-
mului ca mijloace și metode de ac țiune sunt/continu ă

72REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE REVISTA MOLDOVENEASC Ă DE DREPT INTERNA ȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNA ȚIONALE
să fi e catalogate pe plan interna țional ori pe spa țiile de
origine drept mi șcări extremiste sau teroriste. Respec-
tivele nuclee, relativ reduse din punct de vedere nu-meric sunt constituite din reziden ți afl ați în România
în calitate de studen ți,comercian ți, oameni de afaceri,
emisari cultici etc.
18
De-a lungul timpului, activitatea acestor structuri
nu s-a materializat decât extrem de rar în desf ășurarea
de acțiuni teroriste pe teritoriul țării noastre.
În schimb, unele nuclee de aceast ă factură s-au im-
plicat în activit ăți, inclusiv ilegale, mai ales pe urm ă-
toarele dimensiuni:
• strângerea de fonduri în bene fi ciul grup ărilor de
aparte nen ță, sens în care s-au înregistrat nu doar es-
torcări, ci și alte activit ăți – derulate independent sau
în legătură cu medii infrac ționale autohtone sau str ăi-
ne ținând de criminalitatea organizat ă transfrontalie-
ră, cu toate formele sale de manifestare;
• prozelitism, îndoctrin ări și recrutări în rândul
congenerilor a fl ați în România a altor categorii de
străini, precum și într-o măsură mai redus ă a autohto-
nilor ideatic compatibili;
• propagand ă în conformitate cu obiectivele orga-
nizațiilor-mam ă, adresată mediilor române ști și străi-
ne din țara noastr ă.
3. Ținând cont de caracteristicile anterior prezen-
tate ale contextului operativ extern și intern, surse su-
plimentare de risc la adresa securit ății naționale sunt
reprezentate de:
• evoluții externe, stimulate de actuala campanie
antiterorist ă internațională, ce pot in fl uența dinamica
organizațiilor teroriste str ăine reprezentate în Româ-
nia de nuclee care, de și nu iau în calcul, în actuala eta-
pă, inițierea de ac țiuni teroriste asupra unor obiective
— române ști sau străine — de pe teritoriul na țional,
pot să-și modi fi ce, în viitor, aceast ă atitudine;
• perspectiva intensi fi cării activit ăților adiacente
teroris mului, sub impactul necesit ății susținerii fi –
nanciare a activit ății organiza țiilor ce constituie ținta
campaniei antiteroriste interna ționale;19
• probabilele deplas ări masive de popula ții din
unele teritorii, unde au loc sau pot surveni con fl icte
pe scară largă, în contextul actualei campanii;
• posibilitatea sosirii în România sub diverse aco-
periri și pe diferite fi liere, a unor elemente teroriste
vizate de ac țiu nile militare sau de aplicare a legii sub-
sumate campaniei.
Materializate, oricare dintre aceste virtualit ăți ar fi
de natură să inducă serioase disfunc ții în relaționarea
externă a României .
În evaluarea caracteristicilor actuale și tendințelor
de perspectiv ă ale contextului de securitate extern și
intern, pe coordonata manifest ărilor teroriste și, im-
plicit, a riscurilor și amenințărilor de aceast ă natură la adresa securit ății naționale a României – nu se poate
face abstrac ție de faptul c ă procesul de reform ă plu-
ridimensional ă internă a indus vulnerabilit ăți nu doar
corpului social, ci, într-o oarecare m ăsură, și în plan
instituțional.
Pe acest fond și luând în calcul aspectele sus-men-
ționate privind dinamica ascendent ă a fenomenului
terorist interna țional, preocup ările comunit ății mon-
diale în direc ția prevenirii și combaterii acestuia prin
cooperare multilateral ă, precum și riscurile actuale și
potențiale de aceast ă natură pe plan intern, se impune
o mai bun ă articulare între institu țiile și organisme-
le române ști precum si cele din Republica Moldova,
maximalizarea rolului pe care o are politica extern ă
de vecinătate în cadrul sistemului na țional de preve-
nire și combatere a terorismului, cu toate formele sale
de manifestare curent ă ori virtual ă.
Referințe bibliogra fi ce:
1 NISTOREANU, Gheorghe, P ĂUN, Costic ă, op. cit. , pag.
251
2 MUTU, Maria, Off-shore – Între legal și ilegal // Revista
Națională de Drept, nr. 7/2003, pag. 36-37.
3 Manualul poli țistului antidrog , Bucuresti, Editura Ministe-
rului de Interne, 1993, pag. 100
4 BUJOR, Valeriu, POP, Octavian, op. cit ., pag. 17-19.
5 CIOBANU, Petru ț, op. cit ., pag. 41.
6 NISTOREANU, Gheorghe, BOROI, Alexandru, Infrac-
ționalitatea în domeniul informaticii // Revista Dreptul, nr. 10-
11/1994, pag. 16-29.
7 MUTU, Maria, Off-shore Între legal și ilegal // Revista Na-
țională de Drept, nr. 7/2005, pag. 26-27.
8 Vezi:VOICU, Costic ă, op. cit ., pag. 180; POPA, Ștefan,
CUCU, Adrian, op. cit ., pag. 53 ș.a.
9 Raportul Organiza ției Națiunilor Unite // Sinteze documen-
tare, nr.1/2000, Bucure ști, Editura Ministerului de Interne, 2000,
pag. 57.
10 VOICU, Costic ă, UNGUREANU, Georgeta Ș., VOICU,
Adriana C., Investigarea criminalit ății fi nanciar-bancare , Bucu-
rești, Editura Polipress, 2003, pag. 19
11 Guide for the Legislative Incorporation and Implementation
of the Universal Anti – Terrorism Instruments, p. 105, 106.
12 MIRCEA, Ion, Criminalistica , București, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, 1978, pag. 6.
13 NISTOREANU, Gheorghe, P ĂUN, Costic ă, op. cit. , pag.
251.
14 Buletin de Informare și Documentare , nr. 4/2000, Bucu-
rești, Tipogra fi a Ministerului de Interne, 2000, pag. 24
15 VOICU, Costic ă, UNGUREANU, Georgeta Ș., VOICU,
Adriana C., Investigarea criminalit ății fi nanciar-bancare , Bucu-
rești, Editura Polipress, 2003, pag. 19.
16 MELINESCU I., TALIANU I., Investigații fi nanciare în
domeniul sp ălării banilor , București, Editura Imprimeria Na țio-
nală, 2004, pag. 119-120
17 ERNSTE D., Shadow Economy and Institutional Changes
in EU, Budapest, 2002, p. 31-34.
18 Antonio Casese, „International Criminal Law”, Edited by
Oxford University Press, London, 2008, p.162 ș.u
19 SCHNEIDER F., ERSTE D., Two-Pillar Strategy , Cam-
bridge, 2002, p. 156.