67ARBORII BIOINDICATORI ȘI BIOACUMULATORI [606271]

67ARBORII BIOINDICATORI ȘI BIOACUMULATORI
DE SINTEZ Ă ÎN ECOSISTEMUL FORESTIER
VALENTIN BOLEA1, DĂNUȚCHIRA1,M ARIUS POPA1,COSTEL MANTALE1,
DANPEPELEA1, VLADIMIR GANCZ2, AURELIA SURDU2,
CARMEN IACOBAN3
1Institutul de Cercet ări și Amenajări Silvice, Sta țiunea Bra șov
2Institutul de Cercet ări și Amenajări Silvice, Bucure ști
3Institutul de Cercet ări și Amenajări Silvice, Sta țiunea Câmpulung MoldovenescAnalele ICAS 49: 67-77, 2006
Abstract
TREES-SYNTHETIC BIOINDICATORS AND BIOACCUMULATORSIN FOREST ECOSYSTEMSAntropogenic environmental polluants ("acid rain" with SO
2, NOx, HCl, HF) and a
large amount of other chemical elements, which are not necessary for growth and development
(e.g. heavy metals) may be absorbed by trees in different locations and under certain conditionand may lead to: (i) an inadequate or excess supply of one or more trees nutrients known to beessential ((so-called macronutrients: nitrogen -N, phosphorus-P, potassium-K, calcium-Ca, mag-nesium-Mg and sulphur-S, and so-called micronutrients: manganese-Mn, iron-Fe, copper-Cu,zinc-Zn, chlorine -Cl)); (ii) disturbances in trees metabolism, growth and development to dam-aging symptoms.
Visual and analytical diagnosis during seasonal (deciduous trees) or yearly
(coniferous) period of growth and development has provided two complementary methods foridentifying a synthesis of nutritional disorders of trees which permit them to be distinguishedfrom phytopathological damage too.
Analytical foliar diagnosis has made evident the following:(i) nutritional state of trees
(N, P, K, Ca, Mg, S, Mn, Fe, Cu, Zn, Cl) compared to threshold values proposed in the Europeanliterature (Bonneau and Solberg, 1994, Bergmann, 1992); (ii) nutritional intensity and balance;(iii) synergism, antagonism and accumulation between essential nutrient elements in treesmetabolism and other chemical elements; (iv) the capacity of sulphur, chlorine, calcium, mag-nesium, manganese, iron, copper and zinc metabolisation.
Keywords : trees, foliar synthetic diagnosis, nutritional disorders, damaging
symptoms, capacity of metabolisation.

681. INTRODUCERE
În ultimele patru decenii, preocup ările omenirii pentru un aer mai curat, mai
sănătos se îndreapt ă din ce în ce mai mult spre biosupraveghere, respectiv pe urm ărirea
reacțiilor la toate nivelurile de organizare a materiei vii sub raport morfologic, biochi-
mic, fiziologic și ecologic, pentru a releva alterarea mediului și a urmării evoluția aces-
teia.
La "Conferin ța internațională privind poluarea aerului urban, biosupravegherea
și alterarea mediului" care a avut loc în 2002 la Universitatea Hohenheim din
Germania, considerat ă "Euroforum" s-au luat în considerare: i) utilizarea plantelor
bioindicatoare pentru biosupraveghere în 30% din referate; ii) utilizarea lichenilor și
mușchilor pentru biosupraveghere în 23%; iii) amplasarea unor re țele de biosupraveg-
here și standardizarea biosupravegherii în 21%; iv) valorificarea bioindica țiilor vege-
tației naturale în 9% din referate; v) con știentizarea și educarea publicului prin
Eurobionet în 7% din cazuri; vi) poluarea aerului și alterarea mediului în 8%; vii) uti-
lizarea informa țiilor geografice în studiul polu ării în 2% din referate.
În ecosistemele forestiere, ca și în cazul arborilor din zonele verzi ale
României, se impune o biosupraveghere bazat ă pe arbori, ca bioindicatori și bioacu-
mulatori, din cel pu țin două considerente: (i) poluarea din România se g ăsește la nivel
necrotic și nu subnecrotic, ca cea din vestul Europei (Garrec și Haluwyn, 2002); (ii)
cine altcineva decât arborii pot eviden ția mai bine efectele polu ării asupra propriului lor
organism?Analele ICAS 49, 2006
Rezumat
Arborii acumuleaz ă în frunze, pe lâng ă substanțele minerale absorbite din sol și
noxele din atmosfer ă, de la începutul sezonului de vegeta ție până în momentul e șantionării.
Astfel, analizele foliare redau, în func ție de factorii climatici, pedologici și biotici, o sintez ă a
ultimului sezon de vegeta ție, în cazul foioaselor ori a ultimilor ani (acele de un an, de doi ani,
de trei ani etc.), în cazul r ășinoaselor, privind: (i) starea nutri țională a arborilor (N, P, K, Ca,
Mg, S, Mn, Fe, Cu, Zn etc.) în raport cu nivelurile de caren ță, critic sau optim; (ii) echilibrul
nutritiv N,P,K; (iii) intensitatea nutri ției; (iv) rela ția sinergic ă, antagonic ă ori cumulativ ă, între
elementele minerale, cum este de exemplu N/S; (v) capacitatea de metabolizare și pragul de
toxicitate cu S, Cl, F, Pb, Cu, Zn, Fe etc.;
Reluarea analizelor foliare, anual ă sau periodic ă (3-5 ani), asigur ă monitorizarea
acestor parametri importan ți pentru echilibrul ecologic al ecosistemului forestier.
Ca bioindicatori, arborii prezint ă pe frunze simptome specifice ale subnutri ției, când
substanțele nutritive coboar ă la nivelul caren ței la: N, P, K, Ca, Mg etc., ori urc ă la pragul de
toxicitate cu S, Cl, F, O 3, Pb etc. Aceste simptome foliare indic ă nu numai substan ța toxică
sau la nivelul caren ței ci și intensitatea procesului de toxicitate ori de caren ță, ceea ce permite
prognoze utile pentru prevenirea extinderii efectelor negative.
Cuvinte cheie : bioacumulatori, bioindicatori, toxicitate, caren țe, echilibru nutritiv,
capacitate de metabolizare.

692. BOGĂȚIA INFORMA ȚIILOR OFERITE DE ARBORI
Dintre posibilit ățile de evaluare și biosupraveghere prin biointegrare, biomark-
eri, bioindicatori și bioacumulatori, arborii ofer ă o gamă largă de informa ții ca bioindi-
catori sau bioacumulatori: i) curente; ii) sintetice; iii) complexe; iv) perene; v) spa țiale.
Informațiile curente se observ ă pe frunzele arborilor bioindicatori sub forma
de: i) pete mici de arsuri, care apar imediat dup ă ploile acide; ii) decolor ări pale,
restrânse care avertizeaz ă asupra apari ției poluării cu dioxid de sulf, clor, fluor, ozon,
plumb etc.; iii) decolor ări din ce în ce mai evidente și mai mari, care se transform ă în
necroze și se extind, odat ă cu creșterea conținutului de noxe în aer; iv) subdezvoltarea
frunzelor și malform ări când noxele ating pragul de toxicitate.
Aceste informa ții sunt oferite pe parcursul întregului sezon de vegeta ție în
cazul foioaselor sau al r ășinoaselor cu frunze c ăzătoare, sau în permanen ță, în cazul
rășinoaselor ori a foioaselor cu frunze sempervirescente, cum este Viburnum ritidophy-
lum.
Arborii înregistreaz ă și respectiv acumuleaz ă secundă de secund ă, zi de zi, lun ă
de lună, alterările morfologice (bioindicatorii) ori biochimice (bioacumulatorii), reflec-
tând sintetic, de exemplu stadiul și evoluția procesului de p ătrundere a dioxidului de
sulf prin stomate, de desprindere a magneziului din molecula clorofilei (în condi ții de
umiditate ridicat ă) și transformarea ei în feofitina, ori chiar (în concentra ții mărite)
desprinderea fitolului și formarea de feoforbid ă.
Se precizeaz ă că bioacumularea este fenomenul prin care o substan ță prezentă
în aer pătrunde în organism, chiar dac ă ea nu are nici un rol metabolic, sau chiar dac ă
ea este toxic ă pentru acel organism. Ea este rezultatul unui echilibru dinamic între aer
și plantă, dependent de însu șirile plantei, de biomasa ei, de capacitatea ei de metabo-
lizare a poluan ților (Bolea, s.a., 2001), de viteza ei de metabolizare a noxelor (sulful,
azotul, clorul sunt rapid metabolizate), sau de viteza de depunere pe suprafa ța frunzelor.
Informațiile asigurate de arbori sunt polivalente. Aceea și frunză a unui arbore
bioindicator poate eviden ția în func ție de felul decolor ărilor ori necroz ărilor, efectele
următoarelor tipuri de substan țe: i) sulfului – internervare; ii) clorului și fluorului –
perimetrale și apicale cu îndoirea marginilor frunzelor; iii) ozonului – verde deschise
difuze, luminoase pân ă la brun-ro șcate pe partea superioar ă a frunzei; iv) plumbului –
cenușii, negricioase la baza limbului.
Aceeași probă de frunze a unui arbore bioacumulator prin analize foliare ne
indică cu mare precizie: i) efectele toxice ale sulfului, clorului, fluorului, plumbului,
cuprului, zincului, natriului, manganului etc.; ii) nivelurile optime, critice ori de caren ță
a substan țelor nutritive – azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziul – și chiar a
microelementelor – fierul, borul, cuprul, zincul, cobaltul, molibdenul, manganul și
clorul.
Informatiile arborilor sunt perene, deoarece cât timp tr ăiesc, bioindicatorii și
bioacumulatorii relev ă cu fidelitate și consecven ță, prin analize foliare – calitatea aeru-
lui și prin simptomele foliare – efectele noxelor asupra arborilor . Frunzele decolorate,
sau necrozate, ale arborilor bioindicatori, eviden țiază suprafața pădurilor expuseBolea et al.

70efectelor poluantului și evoluția în timp și spațiu a acestor efecte.
3. RELEV AN ȚA SIMPTOMELOR CAUZATE DE POLUARE
Arborii bioindicatori redau efectele polu ării, observabile la nivel individual sub
forma unor: i) alter ări morfologice: decolor ări și necroze; ii) modific ări morfologice:
frunze mai mici, malformate, internoduri mai scurte, flori mai mici ori avortate; iii)căderi premature de frunze și diminuări ale transparen ței coroanei; iv) usc ări de ramuri.
În cazul frunzelor aceste simptome se diferen țiează în general dup ă natura
poluanților, iar în detaliu prezint ă diferențieri specifice foarte importante, pentru evi-
dențierea cărora s-au elaborat atlase. (i) În 1970, Jacobson și Hill au ilustrat decol-
orările și necrozele cauzate de diver și poluanți plantelor superioare din America; (ii) În
2005, “Grupul de lucru pentru calitatea aerului” (expert Panel on Deposition, ICP –
Forest) a întocmit "Submanualul pentru evaluarea v ătămărilor cauzate de ozon în eco-
sistemele forestiere europene"; (iii) În România este în curs de elaborare un atlas al
simptomelor foliare la speciile forestiere în cadrul proiectului româno-belgian SUGROprivind fundamentarea prin GIS și analize foliare fitopatologice și entomologice a man-
agementului zonelor verzi urbane și periurbane ale Bra șovului.
O analiză mai atent ă a simptomelor foliare permite diferen țierea efectelor
suprapuse a dou ă (SO
2și clor), ori a mai multor noxe, sau chiar interac țiunea polu ării
cu seceta și înghețul târziu, cu boli cauzate de ciuperci ori cu v ătămările cauzate de
insecte.
În timp și spațiu, modific ările în decolorarea și transparen ța coroanelor arbo-
rilor permit monitorizarea evolu ției efectelor polu ării de la o lun ă la alta, iar în cazul
rășinoaselor, chiar de la un an la altul.
4. POLIV ALEN ȚA DIAGNOZEI FOLIARE
Arborii bioacumulatori, amplasa ți câte 5-8 exemplare (repeti ții) permit deter-
minarea nivelurilor de poluare și a semnifica ției diferen țelor dintre ele pe: (i) tipuri de
ecosisteme forestiere; (ii) sectoare topoclimatice, cum sunt în cazul Bra șovului (Marcu,
2004): Șesul depresionar al Bârsei;-sectorul topoclimatic piemontan; – sectorul topocli-
matic de versan ți premontani; (iii) cartierele Bra șovului.
Arborii se selecteaz ă ca bioacumulatori dupa urm ătoarele criterii: s ă fie larg
răspândiți în zona studiat ă; să fie repartiza ți cât mai uniform; s ă fie cât mai rezisten ți,
pentru a nu se perturba fenomenul de acumulare; s ă fie mai înal ți de 3 m, pentru a per-
mite mai multe prelev ări foliare, pentru a fi u șor de marcat și de găsit, pentru a rezista
la vandalisme și pentru a nu fi influen țați de parametri telurici.
Eșantionarea, recoltarea probelor și determinarea con ținutului frunzelor în ele-
mente minerale (S, Cl, F, Na, Pb, Cu, Zn, Mn, Fe) se face prin metoda standardizat ăAnalele ICAS 49, 2006

71pentru monitoringul european al nutri ției arborilor (UNECE, 1994). Pentru fiecare nox ă
(S, Pb, Cu, Zn, Cl, Na, F, Mn, Fe), diferitele niveluri de poluare se regrupeaz ă pe 4 clase
prin metoda statistic ă a clusterului (dendrograme) și se elaboreaz ă o hartă a zonelor
poluate.
Analiza foliar ă a mai multor specii de arbori bioacumulatori, situa ți în aceea și
stațiune, permite determinarea capacității de metabolizare a noxelor (tabelul 1).
Această capacitate de metabolizare a variat între: 1233 ppm la Abies alba și
8724 ppm la Betula pendula în cazul sulfului (pentru 22 specii) și 210 ppm la Quercus
robur și 31320 ppm la Populus x canadensis (pentru 24 specii), în cazul clorului. În
cazul fluorului, care nu este metabolizat, con ținutul maxim în frunzele arborilor
bioacumulatori, care nu s-au uscat, indic ă următoarea ierarhie în rezisten ța față de
această noxă: i) Acer pseudoplatanus : 2300 ppm; ii) Larix decidua : 1029 ppm;
iii) Picea abies : 1000 ppm; iv) Fagus sylvatica : 811 ppm.Bolea et al.
Tabelul 1. Capacitatea de metabolizare a clorului și sulfului
Metabolism capacity of clorine and sulphur
Metabolizarea (ppm) Specia Clorului Sulfului
Populus x canadensis 31.320 8.230
Populus tremula 5.650
Fraxinus americana 20.460
Tilia cordata 20.240
Acer platanoides 17.650
Acer pseudoplatanus 16.420
Ulmus glabra 15.340
Fagus sylvatica 7.900 4.891
Carpinus betulus 6.010
Picea abies 4.220 1.890
Quercus petraea 3.940 4.891
Tilia pubescens 2.330
Thuja plicata 1.900 678
Thuja occidentalis 1.530 929
Chamaecyparis lawsoniana 1.510 2.991
Taxus baccata 1.050 614
Pinus strobus 900 1.859
Juniperus sabina 680 2.066
Picea pungens 540 949
Abies concolor 470 794
Pinus nigra 340
Pinus sylvestris 2.200
Abies alba 330 1.233
Betula pendula 250 8.724
Quercus robur 210 3.719
Quercus rubra 3.627
Quercus cerris 2.198
Quercus pedunculiflora 1.697
Quercus frainetto 1.434

72Diagnoza foliar ă poate caracteriza starea nutri țională în raport cu urm ătoarele
niveluri europene (dupa Ștefan et al., 1997) (tabelul 2). Prin prelucrarea acestor ele-
mente nutritive se poate stabili echilibrul nutritiv și balanța nutriției.
5. APLICA ȚIILE PRACTICE ALE BIOINDICATORILOR ȘI
BIOACUMULATORILOR
În protec ția pădurilor cunoașterea simptomelor foliare ale polu ării per-
mite: (i) depistarea apari ției și evoluției efectelor polu ării pe specii și pe natur ă a polu-
anților, cu precizarea intensit ății și a frecven ței; (ii) semnalarea lunar ă a efectelor, pe
natură de poluant, asupra puie ților din regener ări naturale și a arborilor maturi, prin
rapoarte de semnalare a bolilor și dăunătorilor; (iii) supravegherea permanent ă a
bioindicatorilor pân ă la dispari ția complet ă a simptomelor foliare.
Pentru reducerea polu ării și a efectelor negative ale polu ării asupra zonelor
verzi se face necesar ă conștientizarea popula ției asupra corela ției strânse dintre
simptomele foliare ale bioindicatorilor, nivelul ridicat al polu ării și efectele negative ale
poluării asupra s ănătății omului.
Simptomele foliare ale bioindicatorilor eviden țiază nivelul ridicat al polu ării și
sunt menite s ă țină în alert ă autoritățile până la diminuarea polu ării sub nivelul
necrotic. Determinarea prin analize foliare a capacit ății de metabolizare a sulfului, ori
a clorului, ori a rezisten ței bioacumulatorilor, diferen țiate pe specii asigur ă pentru
împăduriri criterii importante pentru alegerea speciilor și amplasarea acestora
în stațiunile poluate destinate împ ăduririlor.Analele ICAS 49, 2006
Tabelul 2. Nivelurile europene la N, P, K, Ca, Mg, S, pentru principalele specii din ecosistemele
forestiere (dupa Ștefan et al., 1997)
European levels of N, P, K, Ca, Mg, S for main species from forest ecosystems (Stefan et
al, 1997)
Concentra ția elementului nutritiv (ppm) Specia Clasa N P K Ca Mg S
Inferioară < 12 < 1,0 < 3,5 < 1,5 < 0,6 < 1,1
Normală 12-17 1,0-2,0 3,5-9,0 1,5-6,0 0,6-1,5 1,1-1,8 Molid
Optimă > 17 > 2,0 > 9,0 > 6,0 > 1,5 > 1,8
Inferioară < 12 < 1,0 < 3,5 < 1,5 < 0,6 < 1,1
Normală 12-17 1,0-2,0 3,5-10 1,5-4,0 0,6-1,5 1,1-1,8 Pin
Optimă > 17 > 2,0 > 10 > 4,0 > 1,5 > 1,8
Inferioară < 15 < 1,0 < 5,0 < 3,0 < 1,0 –
Normală 15-25 1,0-1,8 5,0-10 3,0-8,0 1,0-2,5 – Cvercinee
Optimă > 25 > 1,8 > 10 > 8,0 > 2,5 –
Inferioară < 15 < 1,0 < 5,0 < 4,0 < 1,0 < 1,3
Normală 15-25 1,0-1,7 5,0-10 4,0-8,0 1,0-1,5 1,3-2,0 Fag
Optimă > 25 > 1,7 > 10 > 8,0 > 1,5 > 2,0

73În rezerva țiile de semin țe, în ariile protejate ca și în zonele
verzi, diagnozele foliare permit identificarea fiziotipurilor și amendarea și fertilizarea
în raport cu starea lor nutri țională (tabelul 3).
În amenajarea p ădurilor diagnoza foliar ă poate contribui la perfec ționarea
cartării staționale printr-o serie de importante avantaje: este mai precis ă, mai sintetic ă,
mai complet ă decât analiza de sol, prezint ă rezultatul cumulat al însu șirilor fizice și
chimice ale solurilor; regimului de umiditate din sol, gradului de integritate alrădăcinilor și de micorizare al acestora, capacit ății de absorb ție al arborelui, care poate
fi condiționată și genetic. Are eficien ță superioar ă, mai ales în precizarea caren țelor de
oligoelemente (microelemente) și detecteaz ă anomaliile de alimentare mineral ă, care
rezultă dintr-un dezechilibru între elemente (tabelul 4).
Înstudiile de impact, ca și în cazul ariilor protejate și a zonelor verzi, arborii
bioindicatori prin simptomele foliare și bioacumulatori prin analizele foliare asigur ă:
evaluarea st ării de sănatate, cartarea pe niveluri de poluare, biosupravegherea.
6. CONCLUZII
Metodele de biodetec ție vegetal ă a poluării atmosferei, prin arbori bioindica-
tori și bioacumulatori, nu sunt concurente cu metodele fizico – chimice, ci comple-
mentare cu ele și au o serie de importante avantaje. Astfel, sunt metode simple,
rapide și puțin costisitoare, care necesit ă investiții puține, infrastructur ă puțină și care
presupun o între ținere și urmărire foarte u șoară.
Amplasarea și reamplasarea re țelei de arbori u șoară este și există posibilitatea
de a instala un num ăr foarte mare de sta ționare. Se men ționează posibilitatea de înde-
sire, cu costuri sc ăzute, a rețelei de captatori fizico-chimici, capacitatea de detectare a
poluanților noi, ori accidentali, nelua ți în eviden țăa prin prelevarea și analizarea pro-
belor de aer și asigurarea informa țiilor biologice privind sensibilitatea și efectele asupra
fiziologiei arborilor;
Metodele permit realizarea unor cartografieri privind: localizarea polu ării și
nivelurile de poluare; amplasarea de noi sta ții de măsurare a con ținutului aerului în
poluanți; urmărirea evolu ției poluării ca urmare a deschiderii unor c ăi noi de circula ție,
a construirii de noi cartiere și darea în func țiune a unor noi centre industriale; verifi-
carea noilor legisla ții asupra calit ății aerului; darea în func țiune a noilor planuri de cir-
culație; luarea deciziilor în protejarea, orientarea sau ameliorarea spa țiilor verzi și a
parcurilor urbane; riscurile sanitare ale popula ției urbane mai fragile (copii, b ătrâni).
Dezavantajele metodei de biodetec ție vegetal ă sunt legate de natura bio-
logică a "detectorului": (i) Disponibilitate limitat ă în raport cu climatul sau cu sezonul
de vegeta ție, în cazul foioaselor; (ii) Posibilitatea suprapunerii peste al ți factori de stres
biotici ori abiotici; (iii) Dificult ățile corelării cu concentra ția poluanților din atmosfer ă;
(iv) Timpul de reac ție nu suficient de scurt și praguri de toxicitate destul de ridicate și
diferențiate pe specii.Bolea et al.

74Analele ICAS 49, 2006Conținutul frunzelor (ppm) în……………
azot fosfor potasiu magneziu
Nr.
crt. Specia
foarte scăzut
scăzut
normal
optim
foarte scăzut
scăzut
normal
optim
foarte scăzut
scăzut
normal
optim
foarte scăzut
Scăzut
normal
optim
1 Acer platanoides < 17 17-22 23-27 > 27 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,2 > 2,2 < 7 7-11 11,5-15 > 15 < 0,8 0,8-1,6 1,7-2,7 > 2,7
2 Acer pseudoplatanus < 17 17-22 23-27 > 27 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,2 > 2,2 < 7 7-11 11,5-15 > 15 < 0,8 0,8-1,6 1,7-2,7 > 2,7
3 Acer saccharinum < 13 13-18 19-27 > 27 < 1,0 1,0-1,3 1,4-1,9 > 1,9 < 4 4-9 9,5-18 > 18 < 0,7 0,7-1,4 1,5-2,7 > 2,7
4 Aesculus
hippocastanum < 14 14-18 19-22 > 22 < 1,0 1,0-1,2 1,3-1,5 > 1,5 < 4,5 4,5-8,5 9-14 > 14 < 0,7 0,7-1,1 1,2-2,7 > 2,7
5 Betula pendula < 18 18-22 23-30 > 30 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,0 > 2,0 < 4 4-7 7,5-9 > 9 < 1,0 1,0-1,3 1,4-1,6 > 1,6
6 Corylus avellana < 18 18-22 23-25 > 25 < 1,0 1,0-1,4 1,5-1,8 > 1,8 < 5 5-10 10,5-16 > 16 < 0,9 0,9-1,8 1,9-2,5 > 2,5
7 Fagus sylvatica < 18 18-20 21-28 > 28 < 1,0 1,0-1,3 1,4-1,6 > 1,6 < 4,5 4,5-7 7,5-15 > 15 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,3 > 2,3
8 Fraxinus excelsior < 18 18-22 23-28 > 28 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,0 > 2,0 < 6 6-10 10,5-15 > 15 < 0,9 0,9-1,6 1,7-2,8 > 2,8
9 Juglans regia < 20 20-25 26-35 > 35 < 1,,2 1,2-1,8 1,9-2,4 > 2,4 < 5 5-12,5 13-23 > 23 < 1,2 1,2-1,8 1,9-3,5 > 3,5
10 Liriodendron
tulipifera < 20 20-25 26-30 > 30 < 1,2 1,2-1,7 1,8-2,1 > 2,1 < 5 5-8 8,5-15 > 15 < 1,0 1,0-1,8 1,9-3,0 > 3,0
11 Platanus x acerifolia < 15 15-19 20-26 > 26 < 1,0 1,0-1,4 1,5-1,8 > 1,8 < 4 4-6 6,5-17 > 17 < 0,8 0,8-1,4 1,5-2,6 > 2,6
12 Populus x
euramericana < 22 22-25 26-28 > 28 < 1,2 1,2-1,5 1,6-2,0 > 2,0 < 5 5-12 12,5-15 > 15 < 1,2 1,2-1,7 1,8-2,8 > 2,8
13 Prunus avium < 15 15-18 19-26 > 26 < 1,0 1,0-1,3 1,4-1,7 > 1,7 < 6 6-10 10,5-17 > 17 < 1,2 1,2-1,5 1,6-2,6 > 2,6
14 Prunus cerasus < 15 15-18 19-26 > 26 < 1,0 1,0-1,4 1,5-1,8 > 1,8 < 6 6-10 10,5-17 > 17 < 1,2 1,2-1,5 1,6-2,6 > 2,6
15 Quercus robur < 18 18-20 21-28 > 28 < 1,0 1,0-1,3 1,4-1,7 > 1,7 < 4 4-6 6,5-8 > 8 < 1,3 1,3-1,5 1,6-2,8 > 2,8
16 Robinia psudacacia < 20 20-25 26-30 > 30 < 1,1 1,1-1,3 1,4-2,1 > 2,1 < 4 4-7 7,5-20 > 20 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,2 > 2,2
17 Salix alba < 18 18-21 22-28 > 28 < 1,0 1,0-1,4 1,4-2,0 > 2,0 < 6 6-10 10,5-19 > 19 < 0,9 0,9-1,6 1,7-2,8 > 2,8
18 Sorbus aucuparia < 15 15-18 19-22 > 22 < 1,0 1,0-1,2 1,3-1,6 > 1,6 < 4 4-6 6,5-14 > 14 < 0,8 0,8-1,4 1,5-2,5 > 2,2
19 Tilia cordata < 17 17-20 21-24 > 24 < 1,0 1,0-1,4 1,5-2,0 > 2,0 < 8 8-10 10,5-15 > 15 < 0,8 0,8-1,1 1,1-2,4 > 2,4
20 Tilia platyphyllos < 17 17-21 22-28 > 28 < 1,0 1,0-1,5 1,6-2,0 > 2,0 < 6 6,5-10 10,5-15 > 15 < 0,8 0,8-1,2 1,3-2,8 > 2,8
21 Ulmus glabra < 18 18-22 23-27 > 27 < 1,0 1,0-1,5 1,6-1,9 > 1,9 < 6,5 6,5-12 12,5-18 > 18 < 0,9 0,9-1,6 1,7-2,7 > 2,7 Tabelul 3 . Fertilizări în zone verzi și rezervații de semin țe în raport cu con ținutul frunzelor în substan țe minerale. Pragurile con ținutului frunzelor în
azot și fosfor (în g / kg substan ță uscată) pentru estimarea caren ței în perioada 1 august – 15 septembrie, dup ă Jitze Kopinga și Jan van den
Burg – 1995
Fertilizations within green areas and seeds rezerves in connection with minerals. Nitrogen and Phosphorous leaves contents tres holds (g/kg
dried matter) to lack estimation during 1stAugust – 15thSeptember (Jitze Kopinga and Jan van den Burg – 1995)

757. PROPUNERI
În urma cercet ărilor, cinsider ăm necesar ă amplasarea, în fiecare tip de ecosis-
tem reprezentativ începând cu Parcurile Na ționale și zonele de agrement din jurul cen-
trelor industriale a câte 5 arbori bioindicatori și bioacumulatori din specia de baz ă și
monitorizarea lor periodic ă (din 3 în 3 ani) prin analize foliare a urm ătoarelor elemente
minerale: S, N, Cl, F, Na, Cu, Zn, Pb, Fe, K, Mg, Mn, precum și folosirea de c ătre ame-
najiști a analizelor foliare pentru ridicarea preciziei cart ării staționale.
Recomand ăm alegerea, în jurul tuturor obiectivelor industriale ori turistice, a
10 arbori bioindicatori și bioacumulatori și precizarea în studiul de impact asupra medi-
ului: a calit ății aerului, prin determinarea con ținutului de S, N, Cl, F, Na, Cu, Zn, Pb,
Fe, K, Mg, Mn în frunzele arborilor bioacumulatori și a obligativit ății de a urm ări
menținerea calit ății aerului prin analize foliare anuale, a acelora și elemente, la aceia și
arbori.
De asemenea cartarea, în anii urm ători, a nivelurilor de poluare în Bucure ști și
Baia Mare prin metoda bioindicatorilor și bioacumulatorilor, aplicat ă în acest an la
Brașov, în cadrul proiectului româno – belgian SUGRO.
BIBLIOGRAFIE
BLANDIN, P., 1986: Bio-indicateurs et diagnostic des syst čms écologiques. Bulletin d'Écologie, 17,
pag 15-307.
BOLEA, V . s.a., 1999: Nutritia minerala a principalelor specii forestiere din România, în raport cu
pragurile de nutritie europene. Ed. Universitatea Transilvania Brasov.Bolea et al.
Nivelul raportului dintre elemente Raportul
Conținutul normal de K Deficiență posibilă de K Deficiență de K
K / Ca
K / Mg 3,5 – 1,0
1 – 9 0,5 – 1,0
9 – 12 > 0,5
12 – 20
– în funcție de raportul dintre dou ă elemente:Proporția în raport cu azotul (%) Elementul
optimă suficientă insuficient ă
N
P
K
Mg 100
10 – 14
50 – 100
10 100
5 – 10
25 – 50
5 – 10 100
< 5
< 25
< 5
– – în funcție de propor ția față de azot:Tabelul 4 : Anomalii de alimentare mineral ă rezultate din dezechilibru între elemente
Mineral feeding anomalies resulting from elements imbalance

76BOLEA, V ., MANDAI, M., SURDU, A., 2000: Starea nutri țională a arborilor din România în perioa
da 1993-1999 raportat ă la standardele europene. Lucr ările celei de a 5-a Conferin țe Naționale pen
tru Protec ția Mediului prin Metode și Mijloace Biologice și Biotehnice și a celei de a 2-a Conferin țe
Naționale de Ecosanogenez ă, pag. 265-269. Ed. Universitatea Transilvania Brasov.
BOLEA, V ., VLONGA, ST., MANDAI, M., SURDU, A., 2001: Con ținutul în sulf al frunzelor în
1998-1999 la fagul din câteva ecosisteme forestiere carpatice. În: "P ădurea româneasc ă la cumpă
na mileniilor". Ed. Universitatea Transilvania Brasov.
BOLEA, V ., SURDU, A., 2001a: Capacitatea de metabolizare a sulfului și pragul de toxicitate cu sulf
la speciile forestiere. În: "Revista de silvicultur ă", nr. 13-14, pag. 10-16, Brasov.
BOLEA, V ., CIOBANU, D., PANA, A-M., 2002b: Evaluarea polu ării și avertizarea apari ției și evolu
ției acesteia. În: "P ădurea și viitorul". Ed. Universitatea Transilvania Brasov, pag. 87-92.
BOLEA, V ., VLONGA, ST., SASARAN, M., LESAN, M., 2002c: Monitoringul compozi ției floristice
în ecosisteme forestiere poluate. Revista de Silvicultura 15-16, pag. 22-29, Brasov.
BOLEA, V ., CIOBANU, D., PANA, A-M., 2002: Dezvoltarea sistemului de supraveghere intensiv ă a
principalelor ecosisteme forestiere prin urm ărirea evolu ției compozi ției floristice. Anale Seria I
I.C.A.S. V ol. 45, pag. 101-109. Ed. Tehnica Silvica,Bucuresti.
BOLEA, V ., CIOBANU, D., PANA, A-M., 2003: Plant composition and nutritional dinamic balance
in five representative forest ecosistems of the Curvature Carpatians. Anale Seria I I.C.A.S. V ol. 46,
pag. 177-187. Ed. Tehnica Silvica.
BONNEAU, M., 1988: Le diagnostic foliare. Revue Forestiére Française numero spécial.CHIRA, D., BOLEA, V ., 2004: Diagnoza bolilor fiziologice ale celor mai importante specii forestiere
cultivate în pepiniere ș plantații, cu stabilirea de m ăsuri pentru prevenirea și combaterea acestora.
Referat științific partial, ICAS,Bucuresti.
CIOROIU-ANDRONESCU, M., 2003: Efectele dioxidului de sulf și ale fluorului asupra aparatului
foliar la unele plante lemnoase și la vița de vie. Lucrare de licen ță, Sibiu.
CISLAGHI, C., BRAGA, M, NIMIS, Pl., 1996: Methodological aspects of an ecological study on the
association between two biological indicators. Statistica Applicata 8, pag. 214-227.
GARREC, J-P., HALUWYN, C.V ., 2002: Biosurveillance végétale de la qualité de l'air. Ed. TEC &
DOC Londres-Paris-New York.
IMPENS, R., PIRET, T., ROBERt, M.J., 1981: Surveillance de la qualité de l'air par analyse de plantes
indicatrices et accumulatrices. Annales de Gemblaux, 87, pag. 49-59.
JACOBSON, J.S., HILL, A.A., 1970: Recognition of air pollution injury to vegetation: a pictorial
atlas. Air Pollution Control Association, Informative Report 1, TR+7 Agricultural Committee, Pittsburgh, Pennsylvania.
JENSEN, S., ERIKSSON, G., KYLIN, H., STRACHAN, V .M.J., 1992: Atmospheric pollution by per
sistent organic compounds: monitoring with pine needles. Chemosphere, 24, pag. 229-245.
MERSCH, J., CLA VERI, B., 1997: Biosurveillance des retombées atmosphériques d'hydrocarbures
aromatiques polycycliques et de dioxines / furanes. In AFIE Le bio-indicateurs de la qualité de l'air,
Rouen, pag. 39-40.
MIGNANEGO, L., BIONDI, F., SCHENONE, G., 1992: Ozone biomonitoring in Northern Italy.
Environmental Monitoring and Assessment, 21, pag. 141-159.
MILLER, P.R., STOLTE, K.W., DURISCOE, D.M., PRONOS, J., 1996: Evaluating ozone air pollu
tion effects on pines in the Western United States, Pacific SW Research Station.
MULGREW, A., WILLIAMS, P., 2000: Biomonitoring of air quality using plants. Air Hygiene Report
10., King's College, London.
PARASCAN,D.,DANCIU,M.2001:Fiziologia plantelor lemnoase.Ed, Pentru Viata.RICHERT, P., 1995: Rapport sur les évolutions souhaitables pour le dispositif national de surveillance
de la qualité de l'air. Ministre de l'Environnement, Paris.
RÜHLING, G.A., 1994: Atmospheric heavy metal deposition in Europe – estimation based on moss
analysis. Nord, 9, pag. 1-53.
SADOWSKA, A., PLUYGERS, E., NARKIEWICZ, M., PAWELECZAK, A., LATA, B., 1994:
Environmental genotoxicity and cancer risk in humans. European Journal of Cancer Prevention, 3,Analele ICAS 49, 2006

77pag. 69-78.
SA VU, G., BOLEA, V ., et al., 2000: Cercet ări privind efectele nocive ale polu ării asupra solurilor și
arboretelor, precum și măsuri de prevenire prin lucr ări silvice pentru zona Baia Mare și Baia Sprie.
Referat științific final I.C.A.S.
SUTINEN, BASTRUP-BIRK, GÜNTHART-GOERG, KRÄUCHI, SÁNCHEZ, CALATAYUD, 2005:
Submanual for the Assessment of Oyone Injurz on European Forest Ecoszstems Finish Forest
Research Institute, Denmark National Environmental Research Institute, WSL, CEAM.
TONNEIJCK, A.E.G., POSTHUMUS, A., 1987: Use of indicator plants for biological monitoring of
effects of air pollution: the Dutch approach. UDJ Berichte, 609, pag. 205-216.
DE VRIES, W., REINDS,G.J., V AN KERKVOORDE M.S., HENDRIKS C.M.A., LEETERS E.E.J.M., GROSS C.P., VOOGD J.C.H., VEL E.M., 2000: Intensive Monitoring of Forest Ecosystems
in Europe. ECUN / ECE, Brussels, Geneva.
UNECE, 1994: Manual on methods and criteria for harmonized sampling, assessment, monitoring and
analysis of the effects of air pollution on forest. Programme Coordinating Centres Hamburg and Prague.Bolea et al.
Coresponden ță / Correspondence to: Valentin Bolea: bolea@rdsbv .ro