[629546]
2
INFORMAII GENERALE DESPRE UNIUNEA EUROPEAN
!!!! !! "" !!## ## $$ ## %%##!!&& '' ((!!
1. Definiie
Uniunea European a aprut ca rezultat al unui proces de cooperare i integrare început în anul
1951 între 6 state europene: Belgia, R.F.Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda.
Ea poate fi considerat ca o modalitate calitativ superioar de colaborare economic a rilor
membre, un rspuns la problemele complexe i variate cu care se confrunt statele lumii în condiiile
adâncirii interdependenelor economice internaionale i care cer soluii adecvate de colaborare
economic.
Acest proces nu înseamn i nu trebuie s aib drept urmare pierderea individualitii naionale;
finalitatea lui este progresul economic al fiecrei ri.
Având convingerea c în multe domenii se pot obine rezultate mai bune la nivel european decât
naional, rile membre au adoptat politici comune, cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. i
tocmai în aceasta rezid caracterul de unicitate al Uniunii Europene, care demonstreaz acceptarea
cedrii unei pri a suveranitii statelor membre ctre instituiile europene.
Iar misiunea Uniunii Europene este de a asigura relaiile dintre statele membre i popoarele
acestora într-o manier coerent, bazat pe principiul solidaritii.
2. State membre- Etapele extinderii.
Începutul formrii Uniunii Europene a fost fcut, în prima etap, de 6 state europene, i anume:
Belgia, R.F.Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda.
Au urmat 5 valuri succesive de aderare desfurate pe parcursul a 50 de ani, dup cum urmeaz:
1973: Danemarca, Irlanda, Regatul Unit;
1981: Grecia;
1986: Spania, Portugalia;
1995: Austria, Finlanda, Suedia;
2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
Deci, în prezent, Uniunea European numr 25 de state membre i se pregtete pentru
extinderea cu rile care vor forma al aselea val de integrare.
3
3. Obiective
· Promovarea progresului economic i social (piaa unic a fost instituit în 1993 iar
moneda unic a fost lansat în 1999);
· Afirmarea identitii Uniunii Europene pe scena internaional (prin ajutor umanitar
pentru rile nemembre, o politic extern i de securitate comun, implicarea în
rezolvarea crizelor internaionale, poziii comune în cadrul organizaiilor internaionale);
· Instituirea ceteniei europene (care nu înlocuiete cetenia naional dar o completeaz,
conferind un numr de drepturi civile i politice cetenilor europeni);
· Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate i justiie (legat de funcionarea pieei
interne i, în particular, de libera circulaie a persoanelor);
· Existena i consolidarea relaiilor în baza dreptului comunitar (corpul legislaiei adoptate
de ctre instituiile europene, împreun cu tratatele fondatoare).
4. Scurt istoric
Concepii i preocupri pentru realizarea unor structuri care s conduc la o colaborare strâns
între statele europene au aprut, sub diferite variante, înc înaintea primului rzboi mondial. Ele îns
n-au devenit realitate decât dup experienele dureroase ale celui de-al doilea rzboi mondial, cu
urmrile sale dramatice, impunându-se formarea unui nou sistem de relaii economice între statele
europene.
Prima organizaie economic vest european cu caracter integraionist a fost Comunitatea
European a Crbunelui i Oelului (C.E.C.O.). Ea a luat fiin la 18 aprilie 1951 prin semnarea
Tratatului de la Paris de ctre R.F.Germania, Frana, Italia, Belgia, Olanda i Luxemburg, tratat care a
intrat în vigoare la 25 iulie 1952. rile respective i-au propus unirea eforturilor pentru realizarea unei
piee comune a crbunelui i oelului, prin înlturarea obstacolelor din calea schimburilor economice
cu mrfurile respective i stabilirea unor reguli comune i loiale de concuren.
Integrarea economic vest european a parcurs o nou etap prin formarea, în anul 1957, a altor
dou comuniti: Comunitatea Economic European, (C.E.E.), cunoscut i sub denumirea de
Piaa Comun, prin semnarea, la 25 martie 1957, de ctre guvernele acelorai 6 ri, a Tratatului de la
Roma i care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958; la aceeai dat a luat fiin Comunitatea
European a Energiei Atomice (EURATOM), pe baza unui tratat separat, care a fost semnat tot la
Roma de ctre cele 6 ri.
Obiectivul pe care i l-a propus CEE îl constituia integrarea, în timp, a tuturor sectoarelor
economice i dezvoltarea lor armonioas, formarea unei uniuni vamale i a unei piee comune
generalizate dup care, printr-o apropiere progresiv a politicilor economice ale statelor membre, s se
ajung la înfptuirea, pe etape, a uniunii economice i monetare i, în final, politice.
EURATOM a fost conceput pentru a se asigura coordonarea politicilor rilor membre în
domeniul cercetrii nucleare i formarea unei piee comune a materialelor i echipamentelor nucleare
pentru statele membre. Având o structur instituional asemntoare cu cea a C.E.C.O., aceast
organizaie i-a dezvoltat propriile sale centre de cercetri în mai multe state, a creat centrale nucleare
în diverse ri comunitare sub form de întreprinderi comune i a realizat un schimb intens de
informaii în domeniul energiei nucleare.
4
Pân în anul 1967, fiecare din cele trei Comuniti avea instituii similare dar separate. Prin
acordul din 1965 de fuzionare a lor, semnat la Paris i care a intrat în vigoare la 1 iulie 1967, s-a
constituit un ansamblu integraionist intitulat oficial Comunitatea European, deci o singur entitate,
având aceleai organe de conducere i buget comun. Aceasta marcheaz o nou etap a integrrii
economice vest europene, Comunitatea European subsumând, în realitate, cele trei comuniti, cu
toate c tratatele care stau la baza lor au rmas separate. De la 1 noiembrie 1993, prin aplicarea
Tratatului de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 i care a intrat în vigoare în 1994, dup ce a fost
validat, nu fr multe dificulti, de ctre statele membre, se creeaz Uniunea European, fondat pe
cele trei comuniti europene.
Cronologic, istoria Uniunii Europene poate fi prezentat astfel:
– 1950, 9 mai: Robert Schuman, ministrul de externe al Franei, inspirat de Jean Monnet,
propune planul ce va sta la baza Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului sau CECO
(„Declaraia Schuman”);
– 1951, 18 aprilie: este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO de ctre Belgia,
R.F.Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda.
– 1953, 10 februarie: Piaa Comun a crbunelui i oelului devine funcional. Cele ase state
fondatoare elimin barierele vamale i restriciile cantitative cu privire la materiile prime
menionate;
– 1957, 25 martie: sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea European a Energiei
Atomice (EURATOM) i Comunitatea Economic European (CEE) de ctre cele 6 ri
membre: Belgia, R.F.Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda; tratatele de înfiinare sunt
cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma i au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958;
– 1967, 1 iulie: intr în vigoare Tratatul de constituire a unui singur Consiliu i a unei singure
Comisii a Comunitilor Europene;
– 1987, 1 iulie: intr în vigoare Actul Unic European (AUE), care adaug cooperarea politic
celei economice;
– 1993, 1 noiembrie: intr în vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene. Comunitile Europene
(CECO, EURATOM, CEE) împreun cu Politica extern i de securitate comun i Justiia i
afacerile externe reprezint cei trei piloni ai UE;
– 1998, 4 noiembrie: primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de îndeplinire a condiiile de
aderare;
– 1999, 1 ianuarie: lansarea monedei unice europene în 11 state europene care au îndeplinit
criteriile de convergen (Frana, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Italia, Spania,
Portugalia, Finlanda, Irlanda;
– 1999, 1 mai: intr în vigoare Tratatul de la Amsterdam;
– 2000, 15 ianuarie: Sesiunea inaugural a Conferinei ministeriale interguvernamentale pentru
negocieri de aderare cu Malta, România, Slovacia, Letonia, Lituania i Bulgaria are loc la
Bruxelles, Belgia;
– 2000, 7-11 decembrie: Consiliul European de la Nisa este în favoarea accelerrii negocierilor
de aderare cu statele candidate i apreciaz pozitiv efortul acestora de a îndeplini condiiile
pentru aplicarea acquis-ului. Consiliul a luat, de asemenea, în discuie, politica de securitate i
aprare european, a aprobat agenda social european, a trecut în revist procesul de cercetare
european, coordonarea politicilor economice, sigurana i sntatea consumatorului, sigurana
maritim, protecia mediului, servicii de interes general, libertate, securitate i justiie, cultur,
regiuni îndeprtate i relaii externe. Conferina s-a încheiat cu un acord politic privind Tratatul
de la Nisa.
5 – 2001, 2 ianuarie: Grecia devine cel de-al 12-lea membru al zonei Euro;
– 2001, 26 februarie: Tratatul de la Nisa a fost adoptat de ctre guvernele Statelor Membre.
Tratatul va intra în vigoare dup ratificarea sa de ctre toate parlamentele naionale;
– 2001, 15-16 iunie: Consiliul European de la Göteborg a decis, în ce privete extinderea UE i
procesul de aderare, printre altele, ca „eforturi speciale s fie dedicate asistenei acordate
Bulgariei i României”;
– 2002, 1 ianuarie: monedele i bancnotele euro într în circulaie în cele 12 state participante la
zona euro: (Frana, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Italia, Spania, Portugalia,
Finlanda, Irlanda, Grecia;
– 2002, 28 februarie: perioada circulaiei monetare duale ia sfârit i euro devine singura moned
a celor 12 state participante la zona Euro. Are loc la Bruxelles, sesiunea inaugural a Conveniei
privind Viitorul Europei;
– 2004, 1 mai: Ziua Extinderii. 10 ri ader la Uniunea European: Cipru, Estonia, Lituania,
Letonia, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
5. Principalele Tratate ale Uniunii Europene
De-a lungul „istoriei” formrii Uniunii Europene, trei au fost tratatele mai importante, i anume:
a. Tratatul de la Maastricht. Semnat la 7 februarie 1992 i intrat în vigoare la
1 noiembrie 1993, el consfinete constituirea Uniunii Europene având la baz cei trei „piloni”:
Comunitile Europene, care permit instituiilor Uniunii s coordoneze politici comune
i partajate în diverse domenii (Piaa unic, transporturi, concuren, moned unic,
ocuparea forei de munc, educaie, cultur, sntate, protecia consumatorilor, cercetare,
protecia mediului, agricultur etc.), urmând obiectivul de coeziune economic i social;
Politica extern i de securitate comun, reprezint cadrul aciunilor comune ale statelor
membre ale Uniunii Europene în acest domeniu;
Cooperare poliieneasc i judiciar în materie penal, este cadrul cooperrii dintre
organele de poliie i de justiie din cele 15 state membre pentru consolidarea securitii
interne.
b) Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie i intrat în vigoare la 1 mai 1999, conine
prevederi referitoare la urmtoarele domenii: drepturile cetenilor (în special protecia drepturilor
fundamentale), cooperarea în domeniul securitii i justiiei (integrarea acquis-ului Schengen în
competenele Uniunii Europene), Politica extern i de securitate comun (alegerea unui Înalt
Reprezentant pentru PESC) i consolidarea democraiei.
Tratatul de la Amsterdam extinde aria politicii de protecie a consumatorilor, stabilete ca
obiectiv dezvoltarea durabil a mediului înconjurtor, confer Uniunii Europene o nou competen în
materie de ocupare a forei de munc, consolideaz protecia social în domeniul egalitii de anse i
a luptei împotriva excluderii.
c) Tratatul de la Nisa a fost semnat de ctre Minitrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale
Uniunii Europene la 26 februarie 2001 i a intrat în vigoare la 1 februarie 2003 dup ce a fost ratificat
de fiecare stat membru, fie prin vot în parlamentul naional, fie prin referendum. Tratatul de la Nisa,
considerat indispensabil viitoarei extinderi, conine prevederi pentru a asigura o bun activitate
instituional în momentul în care Uniunea va avea aproape 30 de membri, înscriindu-se deci, în
viziunea unei reforme instituionale ale crei 3 axe principale sunt: componena i modul de
funcionare al instituiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Minitri i
consolidarea cooperrii între instituii.
6 6. Principalele instituii europene
În vederea realizrii „unei uniuni cât mai strânse între popoarele europene” au fost create
instituii ale Uniunii Europene care sunt implicate în conducerea acesteia, i anume:
Parlamentul European reprezint în viziunea Tratatului de la Roma din 1957 „popoarele
statelor reunite în cadrul Uniunii Europene”.
Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 1979, numrul de
mandate fiind repartizat pe ri în funcie de mrimea acestora.
Legitimat prin vor universal direct i ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European are
trei funcii eseniale:
· Alturi de Consiliul Uniunii Europene are atribuii legislative, adic adopt legislaia
Uniunii (regulamente, directive, decizii)
· Împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate
modifica cheltuielile bugetare;
· Exercit un control democratic asupra Comisiei. Aprob desemnarea membrilor Comisiei
i are dreptul de a cenzura Comisia.
Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde au loc edinele o sptmân în fiecare
lun. Conform Tratatului de la Nisa, România va avea în 2007 33 de membri în Parlament.
Consiliul European – Rolul principal al Consiliului European este definit de Articolul 4 al
dispoziiilor comune din Tratatul Uniunii Europene: ”Consiliul European d Uniunii impulsurile
necesare dezvoltrii sale i îi definete orientrile politice generale”.
Consiliul European reunete efii de state sau de guverne al statelor membre i Preedintele
Comisiei Europene. Nu trebuie confundat cu Consiliul Europei (care este un organism internaional(
sau cu Consiliul Uniunii Europene (care este format din minitri ai statelor membre).
Consiliul Uniunii Europene este cunoscut i drept Consiliul de Minitri i este principalul for
de decizie al Uniunii Europene.
Responsabiliti: în baza Tratatului de constituire a Comunitii Europene
· Este organismul legislativ al Comunitii;
· Coordoneaz politica economic general a Statelor membre;
· Încheie, în numele Comunitii, acordurile internaionale dintre aceasta i unul sau mai
multe state sau organizaii internaionale;
· Împreun cu Parlamentul European formeaz autoritatea bugetar care adopt bugetul
Comunitii;
în baza Tratatului privind Uniunea European:
· Adopt deciziile necesare pentru definirea i punerea în practic a politicii externe i de
securitate comun, pe baza orientrilor generale trasate de Consiliul European;
· Coordoneaz activitile statelor membre i adopt msurile necesare cu privire la
cooperarea poliieneasc i juridic în materie penal.
Preedinia Consiliului este asigurat, prin rotaie, de fiecare dintre Statele membre, pe durata
unu mandat de 6 luni.
Comisia European – este format, de la 1 mai 2004 din 25 de membri:
1 preedinte i 24 de comisari, din care doi sunt i vicepreedini ai Comisiei. Comisia care a intrat în
funciune la 1 noiembrie 2004 are 25 de membri din care 1 preedinte i 5 vicepreedini.
Comisia îndeplinete trei funcii de baz:
· Dreptul de iniiativ: rolul su de iniiator al politicilor comunitare este unic. În plus,
Comisia funcioneaz ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea
Tratatelor încheiate. Principala sa preocupare este aceea de a apra interesele cetenilor
Europei;
7 · Vegheaz la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaia UE s fie corect aplicat de
ctre Statele membre, iar toi cetenii i participanii la Piaa Unic s poat beneficia de
condiiile unitare asigurate;
· Organ executiv au Uniunii având responsabilitatea implementrii i coordonrii
politicilor. Una din atribuiile sale executive const în gestionarea bugetului anual al Uniunii,
care s-a ridicat la 97 miliarde Euro în 1999 i a Fondurilor Structurale, al cror principal scop
este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate i cele mai srace ale lumii.
Curtea de Justiie a Comunitilor Europene are competena de a soluiona litigiile în care
se constituie la pri state membre, instituii comunitare, întreprinderi sau persoane fizice.
Curtea are rolul de a menine echilibrul între prerogativele comunitare, pe de o parte i
prerogativele conferite Comunitii i cele pstrate de statele membre, pe de alt parte.
Curtea de Justiie numr 25 de judectori i 8 avocai generali. Ei sunt numii de guvernele
statelor membre de comun acord, pentru un mandat de ase ani, cu posibilitatea de reînnoire.
Comitetul Economic i Social (CES) este organismul consultativ european în cadrul cruia
sunt reprezentate diversele categorii de activiti economice i sociale. Comitetul are rolul unui forum
de dezbatere i reflexie, atât la nivel european cât i la nivelul statelor membre.
CES are trei misiune fundamentale:
· S ofere consultan celor trei mari instituii (Parlamentul European, Consiliul UE i
Comisia);
· S asigure o mai mare implicare/contribuie din partea societii civile la iniiativa
european i de a edifica i consolida o Europ apropiat cetenilor si;
· S sporeasc rolul organizaiilor i asociaiilor societii civile din rile ne-membre (sau
grupuri de ri) iar în acest scop de a promova dialogul organizat cu reprezentanii acestora i
constituirea unor organisme similare în zonele vizate, Europa central i de Est, Turcia, rile
EUROMED, ACP i MERCOSUR etc.
Curtea European de Conturi are ca principal atribuie verificarea conturilor i a execuiei
bugetului Uniunii Europene, cu dublu scop de a îmbunti gestionarea resurselor financiare i
informarea cetenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de ctre autoritile cu
responsabiliti de gestiune.
Curtea European de Conturi este format din 25 de membri provenind din cele 25 de State
Membre i numii pentru un mandat de 6 ani.
Independena Curii Europene de Conturi în raport cu alte instituii Comunitare i cu Statele
Membre garanteaz obiectivitatea activitii sale de audit.
Curtea de Conturi verific dac încasrile i cheltuielile UE au fost efectuate legal i corect. Se
pune accent deosebit pe corectitudinea gestionrii financiare, verificându-se dac – i în ce msur –
au fost atinse obiectivele propuse în materie de gestiune, precum i costurile aferente. Curtea de
Conturi nu are prerogative jurisdicionale.
Comitetul Regiunilor s-a înfiinat prin Tratatul de la Maastrich ca rspuns la cererea
formulat de autoritile locale i regionale de a fi reprezentate în Uniunea European. Comitetul
regiunilor este un organism complementar celor trei instituii Comunitare (Consiliu, Comisie,
Parlament) iar unul din obiectivele sale îl reprezint consolidarea coeziunii economice i sociale a
statelor membre.
CR est un organism independent. Membrii si nu se supun nici unor instruciuni obligatorii. Ei
acioneaz complet independent pentru îndeplinirea atribuiilor specifice, urmrind interesul general al
Uniunii Europene.
Mediatorul European (sau Ombudsman) investigheaz plângerile privind funcionarea
defectuoas a instituiilor i a organismelor din cadrul Comunitii Europene. El nu se ocup de
plângerile care privesc administraia naional, regional sau local din Statele Membre.
Banca Central European Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC) este compus din
banca Central European i toate celelalte bnci centrale naionale ale statelor membre.
8 Obiectivele acestui sistem sunt:
· Definitivarea i implementarea politicii monetare a zonei euro;
· Derularea operaiunilor externe;
· Pstrarea i administrarea rezervelor Statelor Membre;
· Promovarea unui sistem eficient de pli.
Banca European de Investiii Rolul BEI este de a contribui la integrarea, dezvoltarea
echilibrat i coeziunea economic i social a statelor membre. Înfiinat în baza Tratatului de la
Roma în anul 1958, Banca European de Investiii este instituia financiar a Uniunii Europene.
Fondurile sale finaneaz proiecte prin care se materializeaz obiectivele UE în cadrul Uniunii, precum
i în alte 120 de ri din întreaga lume.
Fondul European de Investiii este o instituie în a crei competen intr sprijinirea
apariiei, creterii i dezvoltrii întreprinderilor mici i mijlocii. Fondul intervine în principal cu
capital de risc i instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii, fie de la Banca
European de Investiii sau Uniunea European, în baza mandatelor acordate. FEI este un parteneriat
public privat.
Alte Instituii Europene
– Agenia European pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA);
– Agenia European a Mediului (EEA);
– Fundaia European pentru Formare Profesional (ETF);
– Agenia European pentru Reconstrucie (EAR);
– Oficiul European pentru Selecia Personalului (EPSO);
– Oficiul pentru Publicaii Oficiale ale Comunitilor Europene (EUR-OP);
– Agenia European pentru Securitate i Sntate în Munc (OSHA);
– Autoritatea European pentru Securitate Alimentar (EFSA;
– Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i a dependenei de Droguri
(EMCDDA);
– Centrul European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei (EUMC);
– Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale (CEDEFOP);
– Fundaia European pentru Îmbuntirea Condiiilor de Via i de
Munc(E.FOUND);
– Oficiul Comunitar pentru varieti vegetale (CPVO);
– Oficiul pentru Armonizare în Piaa Intern (OHIM);
– Europol;
– Eurojust;
– Centrul de Traduceri pentru Instituiile Uniunii Europene;
– Europe Aid Oficul de Cooperare;
– Oficiul European de Lupt contra Fraudei (OLAF);
– Institutul European pentru Studii de Securitate (ISS);
– Centrul European pentru Observaii din Satelit (EUSC).
7. Instrumente financiare de asisten pentru rile candidate
România se numr printre statele cu statut de candidat, beneficiind anual de o asisten
financiar substanial din partea Uniunii Europene, asisten concretizat prin trei instrumente
financiare: PHARE, ISPA, SAPARD. De asemenea, au fost deschise în plus i alte programe
comunitare.
9 PHARE –(Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria pentru
reconstrucia Economiei) are trei obiective principale:
· Consolidarea administraiei publice a instituiilor din statele candidate pentru ca acestea
s poat funciona eficient în cadrul Uniunii (dezvoltare instituional);
· Sprijinirea statelor în efortul investiional de aliniere a activitilor industriale i a
infrastructurii la standardele UE (investiii pentru sprijinirea aplicrii legislaiei
comunitare);
· Promovarea coeziunii economice i sociale(investiii în sectoarele cheie pentru
dezvoltarea regional).
ISPA – (Instrument for Structural Policiers for Pre-Accession – Instrument pentru Politici
Structurale de pre-Aderare) finaneaz în perioada 2000 – 2006 proiecte de infrastructur în domeniul
transporturilor i al proteciei mediului. Obiectivele sale sunt:
· Sprijinirea rilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale
Uniunii Europene;
· Extinderea i conectarea reelelor de transport ale statelor beneficiare la cele
transeuropene;
· Familiarizarea rilor beneficiare cu politicile i procedurile aplicate Fondurilor
Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene.
SAPARD – (Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development –
programul Special de pre-Aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) sprijin rile candidate în
abordarea reformei structurale din sectorul agricol i din alte domenii legate de dezvoltarea rural,
precum i în implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricol Comun.
România a identificat patru domenii prioritare care s fie finanate în cadrul acestui program:
· Îmbuntirea activitilor de prelucrare i comercializare a produselor agricole i
piscicole;
· Dezvoltarea i îmbuntirea infrastructurii rurale;
· Dezvoltarea economiei rurale;
· Dezvoltarea resurselor umane.
8. Aderarea României la Uniunea European
Uniunea European numr în prezent 25 de State Membre i continu negocierile cu alte state
candidate: Bulgaria, România, Turcia i Croaia.
România i Bulgaria fac parte din valul de extindere cu 12 sate candidate, care este inclusiv i
ireversibil, 10 state devenind deja membre ale UE. Turcia i Croaia nu au început înc negocierile de
aderare.
Încheierea cu succes a negocierilor nu înseamn întotdeauna i aderarea propriu-zis.
Între aceste dou faze mai sunt câteva etape importante de parcurs, i anume:
¨ Redactarea i convenirea Tratatului de aderare de ctre UE i statul candidat, tratat
internaional ce prevede drepturile i obligaiile prilor în vederea dobândirii calitii de
membru al UE;
¨ Exprimarea consimmântului Parlamentului European prin adoptarea Tratatului de
Aderare;
¨ Semnarea Tratatului de Aderare de ctre toate statele membre ale UE (25) i de ctre
România;
¨ Ratificarea Tratatului de ctre toate Parlamentele naionale ale statelor membre i de
ctre Parlamentul României, precum i prin organizarea unui referendum (acolo unde
Constituia sau considerentele politice o cer).
10 Deci, România poate deveni membr a UE dup ce au fost parcurse toate aceste etape.
Criteriile care trebuie îndeplinite înainte de deschiderea negocierilor de aderare
Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a stabilit c singurul criteriu care trebuie
îndeplinit înaintea deschiderii negocierilor este criteriul politici (existena unor instituii democratice
stabile, respectarea drepturilor omului i protejarea drepturilor minoritilor). Celelalte criterii rmân
neschimbate, îndeplinirea lor fiind necesare în momentul aderrii, i anume:
¨ Criteriul economic: o economie de pia funcional i care s poat face fa
presiunilor concureniale de pe Piaa Unic a UE;
¨ Criteriul legislativ: acquis-ul comunitar trebuie s fie pus în aplicare în statul candidat
în momentul aderrii;
¨ Criteriul administrativ: capacitatea statului candidat de a-i asuma obligaiile de stat
membru al UE:
Capitolele de negociere
Acquis-ul comunitar este grupat în 31 de capitole care sunt deschise succesiv negocierii:
1. Libera circulaie a mrfurilor;
2. Libera circulaie a persoanelor;
3. Libera circulaie a serviciilor;
4. Libera circulaie a capitalurilor;
5. Dreptul societilor comerciale;
6. Politica de concuren
7. Agricultura;
8. Pescuitul;
9. Politica în domeniul transporturilor;
10. Impozitarea;
11. Uniunea Economic i Monetar;
12. Statistica;
13. Politica social i ocuparea forei de munc;
14. Energia;
15. Politica industrial;
16. Întreprinderile mici i mijlocii;
17. tiina i cercetarea;
18. Învmântul i formarea profesional;
19. Telecomunicaii i tehnologia informaiei;
20. Cultura i audio-vizualul;
21. Politica regional i coordonarea instrumentelor structurale;
22. Mediul înconjurtor;
23. Protecia consumatorului i sntatea public;
24. Cooperarea în domeniul justiiei i afacerile interne;
25. Uniunea vamal;
26. Relaiile economice internaionale;
27. Politica extern i de securitate comun;
28. Controlul financiar;
29. Prevederile financiare i bugetare;
30. Participarea la Instituiile Uniunii Europene;
31. Diverse.
11
9. Contacte utile
– Informaii despre istoricul Uniunii Europene:
Site-ul centrului de Informare al Comisiei Europene în România
http://www.infoeuropa.ro/
Serverul Europa al Uniunii Europene, rubrica ”Uniunea European pe scurt” („EU at a glance”)
http://www.europa.eu.int/abc/history/index-en.htm
– Tratatele pot fi descrcate la:
Rubrica: „Publicaii i resurse” a site-ului http://www.infoeuropa.ro/
Serverul Europa , rubrica ABC
http://europa.eu.int/abc/treaties-en.htm i EUR/Lex
http:// europa.eu.int/eurlex/en/search/search-treaties.html
– informaii despre instituiile, fundaiile i ageniile Uniunii Europene sunt disponibile pe site-
urile oficiale ale acestora:
· Parlamentul European: http://www.europatl.eu.int/
· Consiliul European http://ue.eu.int/en/info/euroconcil/
· Consiliul Uniunii Europene http://ue.eu.int/
· Comisia European: http://europa.eu.int/comm/
· Curtea de Justiie a Comunitilor Europene, Tribunalul de Prim Instan
http://curia.eu.int/index.htm
· Curtea European de Conturi http://www.eca.eu.int/
· Comitetul Economic i Social http://www.ces.eu.int/
· Banca European de Investiii http://www.eib.org/
· Banca Central European http://www.ecb.int/
· Fondul European de Investiii http://www.eif.org/
· Mediatorul European http://www..euro-ombudsman.eu.int/
· Agenia European pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) http://www.emea.eu.int/
· Agenia European a Mediului (EEA) http://www.eea.eu.int/
· Fundaia European pentru Formarea Profesional (ETF) http://www.etf.eu.int/
· Centrul European pentru Formare profesional (CEDEFOP) –
Site – ul oficial al CEDEFOP; http://www.cedefop.eu.int/,
site interactiv www.traingvillage.gr
· Centrul European de Monitorizare a Drogurilor i dependenei de Droguri (EMCDDA)
· Fundaia European pentru Îmbuntirea Condiiilor de Munc i Via
http://www.eurofound.ie/
· Oficiul pentru Armonizare în Piaa Intern (OHIM) http://www.oami.eu.int/
· Oficiul comunitar pentru Varieti Vegetale (CPVO) http://www.cpvo.eu.int/
· Agenia European pentru Siguran i Sntate la Locul de Munc (OSHA)
http://europe.osha.eu.int/
· Centrul de Traduceri pentru Instituiile Uniunii Europene http://www.cdt.eu.int/
· Centrul de Monitorizare a rasismului i Xenofobiei (EUMC) http://www.eumc.eu.int/
· Agenia European pentru reconstrucie (EAR) http://www.ear.eu.int/
· Europol http://www.europol.eu.int
· Autoritatea European pentru Securitate Alimentar (EFSA) http://www.efsa.eu.int/
· Institutul European pentru Studii de Securitate http://www.iss.eu.org/
· Centrul European pentru Observaii prin Satelit http://www.eusc.org/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: [629546] (ID: 629546)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.