___________________________________________________ _____________________ [612716]

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚÍONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII

Specializarea
CONSTRUC ȚII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIECT DE DIPLOM Ă

Îndrum ător proiect, Student,
S.l. dr. ing. Ciurea Cornel Tudorel
Seitan

Constan ța, 2018

Specializarea
CONSTRUC ȚII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIECT DE DIPLOM Ă
Solu ții de fundare pentru
amplasarea unui stâlp metalic
ancorat în parc eolian Vulturu

Îndrum ător proiect, Student,
S.l. dr. ing. Ciurea Cornel Tudorel
Seitan

Constan ța, 2018
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII

FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII Anexa nr. 4
Str Unirii 22 bis., CP 900524, Constan ța
Tel/fax: 0241 545 093

REFERAT
privind proiectul de diplom ă cu tema :

___________________________________________________ _____________________
elaborat de absolvent: [anonimizat](a)_________________________ _________________________
Specializarea______________________________________ ______________________
Subsemnatul(a) ____________________________________ ________________, în calitate
de
îndrum ător al absolvent: [anonimizat](ei)___________________________ ___________
certific prin prezentul referat c ă proiectul de diplom ă este întocmit în conformitate cu tema
program, cu respectarea standardelor și a normativelor din domeniu aflate în vigoare și a fost
predat ă în termenul stabilit conform calendarului.
Apreciez c ă proiectul de diplom ă îndepline ște condi țiile cerute pentru a fi sus ținut în fa ța
Comisiei pentru Examenul de diplom ă, din sesiunea __________________.
Data,
_______________

Îndrum ător proiect diplom ă ,

________________________
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTAN ȚA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanța, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: [anonimizat]
Webpage: www.univ -ovidius.ro

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

1

Cuprins
1. Tema de proiectare ………………………….. …………………………………………… …………………. 3
1.1. Date generale ………………………………. …………………………………………… ……………… 3
1.2. Condi ții de amplasament …………………………… …………………………………………… ….. 3
1.3. Solu ția constructiv ă ………………………………………….. ……………………………………….. 4
2. Breviar de calcule…………………………… …………………………………………… ………………….. 4
2.1. Evaluarea înc ărc ărilor ……………………………………… ………………………………………… 4
2.1.1. For ța din vânt conform CR-1-1-4/2012 (cu complet ări din SR EN 1991-1-
4/2006 și SR EN 1993-3-1/2007) ………………………. …………………………………………… …. 4
2.1.2. Înc ărcarea permanenta …………………………… ………………………………………….. 15
2.1.3. Înc ărcarea din chiciura …………………………. …………………………………………… . 16
2.2. Ipoteze de înc ărcare ……………………………………… …………………………………………. 1 6
2.3. Verificarea elementelor structurii ……………. …………………………………………… ……. 17
2.3.1. Verificarea cablurilor de ancorare ……………. ………………………………………….. 17
2.3.2. Verificarea stâlpului metalic…………………. …………………………………………… .. 21
2.3.3. Verificarea funda ției centrale ……………………………….. …………………………….. 22
2.3.4. Verificarea funda ției perimetrale …………………………….. …………………………… 24
2.3.5. Solu ții alternative pentru execu ția funda țiilor perimetrale …………………………. 2 6
3. Tehnologia lucr ărilor de execu ție ………………………………………… …………………………… 27
3.1. Lucr ări de terasamente …………………………… …………………………………………… …… 27
3.1.1. Lucr ările de infrastructur ă. …………………………………………. ………………………. 27
3.1.2. Principala lucrare preg ătitoare este materializarea cotei 0,00m fa ță de care se
măsoar ă toate cotele de nivel. ……………………… …………………………………………… ……… 27
3.1.3. Toleran țe admisibile. ………………………………. …………………………………………. 2 8
3.1.4. Verificarea calit ății terenului de fundare. …………………….. ………………………… 28
3.2. Lucr ări de cofraje pentru beton armat …………….. …………………………………………. 2 8
3.2.1. Alc ătuirea cofrajelor. ………………………….. …………………………………………… .. 29
3.2.2. Trasarea pozi ției cofrajului ……………………………… ………………………………….. 29
3.2.3. Abateri admisibile la montarea cofrajelor ……… ………………………………………. 29
3.2.4. Montarea cofrajelor. ………………………… …………………………………………… …… 30
3.2.5. Verificarea și recep ția cofrajelor și sus ținerilor acestora …………………………… 31
3.2.6. Condi ții prealabile și condi ții necesare în timpul execut ării lucr ărilor de cofraje
și sus ținerilor acestora …………………………… …………………………………………… ………….. 32

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

2
3.2.7. Demontarea cofrajelor ……………………….. …………………………………………… …. 33
3.3. Lucr ări de armare ……………………………….. …………………………………………… ……… 33
3.3.1. Produse pentru arm ătur ă nepretensionat ă ………………………………………….. ….. 33
3.3.2. Preg ătirea barelor. ……………………………… …………………………………………… … 34
3.3.3. Fasonarea barelor. ………………………….. …………………………………………… ……. 35
3.3.4. Montarea arm ăturilor. …………………………………… …………………………………… 36
3.3.5. Legarea arm ăturilor. …………………………………… ……………………………………… 37
3.3.6. Înn ădirea barelor. ……………………………… …………………………………………… …. 37
3.4. Betoane ……………………………………. …………………………………………… ………………. 39
3.4.1. Prevederi generale ………………………….. …………………………………………… ……. 39
3.4.2. Prepararea și transportul betonului. …………………….. ……………………………….. 40
3.4.3. Turnarea și compactarea betonului ……………………… ……………………………….. 41
3.4.4. Tratarea și protec ția betonului dup ă turnare. ………………………………….. ………. 47
3.4.5. Turnarea betoanelor pe timp friguros…………… ……………………………………….. 50
3.4.6. Decofrarea …………………………………. …………………………………………… ………. 51
3.4.7. Abateri admisibile ………………………….. …………………………………………… ……. 52
3.4.8. Evaluarea rezisten ței la compresiune a betonului pus în oper ă …………………… 54
3.5. Montajul turnurilor și al pilonilor ……………………………… ……………………………….. 57
3.6. Construc ții metalice ………………………………… …………………………………………… …. 58
3.6.1. Generalit ăți …………………………………………. …………………………………………… 58
3.6.2. Inspec ția ………………………………………… …………………………………………… ….. 60
3.6.3. Documenta ție de execu ție. ……………………………………….. ………………………… 62
3.6.4. Materiale ………………………………….. …………………………………………… ………… 65
3.6.5. Uzinarea construc țiilor metalice ……………………………… …………………………… 68
3.6.6. Tratare suprafe țe. ………………………………………… ……………………………………. 83
3.6.7. Montajul …………………………………… …………………………………………… ……….. 84
3.6.8. Prescrip ții generale de execu ție pentru subansambluri sudate din o țel carbon,
slab aliate. ……………………………….. …………………………………………… ……………………… 90
3.6.9. Toleran țe geometrice………………………………… ……………………………………….. 91
3.6.10. Programul de lucru pe timp friguros. ………….. ………………………………………… 93
4. Concluzii…………………………………… …………………………………………… ……………………. 96
5. Bibliografie ……………………………….. …………………………………………… ……………………. 96
Anexe

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

3
1. Tema de proiectare

1.1. Date generale

Prezenta lucrare con ține notele de calcul și detaliile necesare realiz ării unui pilon
metalic ancorat în scopul mont ării de echipament pentru m ăsur ători meteorologice.
Construc ția este amplasat ă în partea nord-vestica a jude țului Constan ța, în zona aferenta
parcului eolian de lâng ă localitatea Vulturu.
Pilonii ancora ți sunt construc ții înalte, având structura realizat ă cu zabrele sau din tabla
cu sec țiune tubular ă și ancorat ă la unul sau mai multe niveluri cu ajutorul unori c abluri.
Reazem ă pe o funda ție din beton și prin intermediul cablurilor se fixeaz ă de ni ște ancoraje, ce
pot fi realizate din beton sau metal. Func ție de sec țiunea pilonului (triunghiular ă, p ătrat ă, etc.)
cablurile pot fi a șezate în trei, patru sau mai multe planuri.

1.2. Condi ții de amplasament

Din punct de vedere al înc ărc ării seismice, (conform P100/2013) valoarea de proie ctare
a accelera ției terenului este a g = 0,20 g și coeficientul de amplificare β = 2,75 . Perioada de
control (de col ț) a amplasamentului este Tc = 0,7 sec.
Din punct de vedere al înc ărc ării din vânt, (conform CR1-1-4/2012) valoarea de
referin ță a presiunii dinamice a vântului este q b = 0,50 kPa cu un interval maxim de recurenta
de 50 de ani.
Din punct de vedere al înc ărc ării din z ăpada, (conform CR1-1-3/2012) valoarea
înc ărc ării din z ăpad ă pe sol, pentru altitudini mai mici de 1000 m este s k = 2,00 kN/m 2.

Clima arid ă și o vegeta ție spontan ă predominant ierboasa este la originea formarii
principalelor tipuri de sol din Dobrogea.
Din punct de vedere geomorfologic , teritoriul pe care este amplasat parcul eolian fa ce
parte din Podi șul Doroban țului. Fundamentul acestui podi ș este compus din șisturi verzi,
peste care sunt a șezate forma țiuni mai tinere: jurasice, cretacice, eocene, torto niene și
sarma țiene. Depozitele de loess, la sud de zona de tranzi ție, sunt mai groase decât la nord, în
Podi șul Casimcei. Relieful Podi șului Doroban țului scade în altitudine de la nord (120 m) la
sud (9-10 m) și de la est (54 m ) la vest (12 m). Este podi șul cu altitudinea cea mai redus ă din
ansamblul celor care constituie teritoriul jude țului Constan ța.
Relieful caracteristic acestei trepte s-a format și dezvoltat în condi țiile mi șcărilor
epirogenice negative holocene, a oscila țiilor de nivel ale apelor M ării Negre, și a ac țiunii de
transport și depunere a curentului de litoral. Caracteristic e ste faptul c ă acest nivel
geomorfologic este acoperit de depozite de loess ma i gros pe complexele inferioare, în timp
ce versan ții sunt îneca ți în depozite derivate din acestea. Terenurile pe c are se va amplasa
parcul eolian și sta ția de transformare sunt înregistrate la categoria d e terenuri agricole.
Cursurile de ap ă din jude țul Constan ța, cu scurgere permanenta sau intermitenta
apar țin bazinului hidrografic ,,Dun ăre” ( în vestul jude țului) și bazinului hidrografic ,,Litoral”
(în estul jude țului). Direc ția Apelor “Dobrogea – Litoral” Constant ă, administreaz ă pe
teritoriul jude țului, cursurile de ap ă cuprinse în cadastrul apelor din România, astfel: fluviul
Dun ărea 138 km, bra țul R ău (Bala) 9 km, bra țul Macin 22 km, cursuri de ap ă afluente
Dun ării 526 km; afluen ți din bazinul hidrografic ,,Litoral” 573,2 km cupri nzând cursuri de
ap ă care se varsa în Marea Neagr ă direct sau prin limanuri maritime, precum și cursurile de
ap ă afluente Canalului Dun ăre – Marea Neagr ă lacuri situate atât în bazinul hidrografic al

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

4
Dun ării cât și în bazinul hidrografic Litoral; În componen ța re țelei hidrografice dobrogene
intra o serie de cursuri de ap ă cu scurgere permanenta, cu debite medii multianual e cuprinse
între 0.01 – 0.7 m 3/s, cu lungimi sub 80 km dar și numeroase v ăi cu scurgere intermitenta
care seac ă în timpul verii.
Apele subterane constituie rezerve limitate, deoarece depozitele d e loess care acoper ă
structurile geologice mai vechi sunt slab permeabil e pentru apele de infiltra ție. Din aceast ă
cauz ă, precum și datorit ă pronun țatului caracter de ariditate al climei, chiar în an otimpurile
ploioase, cantit ățile de ape infiltrate în sol sunt destul de reduse. În zona șisturilor verzi, care
constituie subasmentul podi șurilor, stratele acvifere muleaz ă un relief preexistent depunerii
loessului. Aici, pe interfluvii, pânzele freatice p rezint ă discontinuitate, întrucât subasmentul
apare la zi în urma înl ătur ării prin eroziune a depozitelor de loess.

1.3. Solu ția constructiv ă

Solu ția aleas ă este o grind ă spa țial ă cu z ăbrele, de forma trunghiulara și ancorata la un
nivel, alegere motivat ă de:
– Costuri reduse fata de un turn metalic cu în ălțime similar ă
– Dimensiuni reduse ale structurii (H = 60.00 m, L = 1.50 m)
– Arie restrâns ă a bazei ( 36.73 m diametrul cercului în care se înscrie)
– Posibilitatea realiz ării din tronsoane reduse ca lungime fabricate într- un atelier de
confec ții metalice specializat
– Facilitatea transportului tronsoanelor și montarea acestora cu un num ăr redus de
personal și utilaje
Dimensiunile elementelor care formeaz ă grinda cu zabrele sunt:
– Țeava trasa Φ1 = 101.6 mm și t 1 = 8.7 mm pentru t ălpi
– Țeava trasa Φ2 = 60.3 mm și t 2 = 4 mm pentru montan ți și diagonale
Îmbin ările se vor realiza prin sudura, iar la capetele tr onsoanelor sunt prev ăzute flan șe
din tabla groas ă pentru a se realiza îmbin ări cu șuruburi intre tronsoane.

2. Breviar de calcule

2.1. Evaluarea înc ărc ărilor

1.1.1. For ța din vânt conform CR-1-1-4/2012 (cu complet ări din SR EN
1991-1-4/2006 și SR EN 1993-3-1/2007)

For ța din vânt ce ac ționeaz ă asupra structurii poate fi determinat ă în dou ă moduri, în
primul mod ca o for ță global ă ce ac ționeaz ă asupra întregii structuri, sau prin însumarea
for țelor ce ac ționeaz ă pe suprafe țe determinate de tronsoanele structurii:

Fw = γIw · c d · c f · q p(z) · A ref
Fw = γIw · c d · Σcf · q p(z) · A ref

unde:
qp(z e) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vânt ului evaluata la cota z e
cd este coeficientul de r ăspuns dinamic al construc ției
cf este coeficientul aerodinamic de for ță , care include și efectele frec ării

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

5
Aref este aria de referin ță orientat ă perpendicular pe direc ția vântului
γIw este factorul de importan ță-expunere

Clasa de importan ță

Construc ția se încadreaz ă în clasa de importan ță III, ceea ce corespunde unei valori a
factorului de importan ță-expunere de 1.00 .

Caracteristici geometrice. Aria de referin ță a unui tronson

Pilonul este o grind ă spa țial ă cu z ăbrele, de form ă triunghiular ă, realizat din 20 de
tronsoane a câte 3.00 m fiecare.
Aria de referin ță se define ște ca:

Aref = Σbi · l i + ΣAgk

unde:
bi și l i sunt proiec țiile dimensiunilor elementelor pe planul perpendicu lar direc ției vântului
ΣAgk este aria cumulat ă a guseelor proiectat ă pe planul perpendicular direc ției vântului
(dac ă este cazul). Îmbin ările se vor realiza prin sudura, deci aria cumulat ă a guseelor
este 0.

Pentru o fat ă a unui tronson:
– Lungimea unei t ălpi este de 3000 mm, diametrul este de 101.6 mm, iar num ărul
tălpilor este 2
– Lungimea unui montant este de 1398.4 mm, diametrul este de 60.3 mm, iar num ărul
monta ților este 4
– Lungimea unei diagonale este de 1641.5 mm, diametrul este de 60.3 mm, iar
num ărul diagonalelor este 3
În aceste condi ții aria de referin ță devine:

Aref = 3000 · 101.6 · 2 + 1398.4 · 60.3 · 4 + 1641.5 · 60.3 · 3
Aref = 1.244 m 2

Presiunea dinamic ă a vântului

Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului se evaluaza cu rela ția:

qp(z) = c pq (z) · q m(z)

unde:
cpq (z) este factorul de rafala pentru presiunea dinami c ă media a vântului
qm(z) este valoarea medie a presiunii dinamice a vânt ului

Factorul de rafala se define ște c ă raportul dintre valoarea de vârf și valoarea medie a
presiunii dinamice a vântului, respectiv:

cpq (z) = 1 + 7 · I v(z)

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

6

unde:
Iv(z) este intensitatea turbulentei vântului

Intensitatea turbulentei vântului la în ălțimea “z” se determina cu rela ția:

Iv(z) = √β / (2.5 · ln(z/z o))

unde:
β este factorul de propor ționalitate
z în ălțimea la care se considera înc ărcarea din vânt
z0 este lungimea de rugozitate care valoarea de 0.05 pentru un teren categoria ÎI

Pentru teren categoria II valoarea termenului √β este 2.66 , în consecin ță valorile
turbulen ței vântului asociate fiec ărui tronson sunt:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
Iv(z)= 0.31 0.24 0.21 0.20 0.19
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Iv(z)= 0.18 0.18 0.17 0.17 0.17
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Iv(z)= 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Iv(z)= 0.16 0.15 0.15 0.15 0.15

În continuare se pot calcula valorile factorului de rafal ă, care sunt:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
cpq (z)= 3.19 2.65 2.49 2.39 2.33
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cpq (z)= 2.28 2.25 2.22 2.19 2.17
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cpq (z)= 2.15 2.14 2.12 2.11 2.10
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cpq (z)= 2.09 2.08 2.07 2.06 2.05

Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului (f ără a lua în considerare orografia
amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului și de valoarea de referin ță a presiunii
dinamice a vântului, dup ă cum urmeaz ă:

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

7

qm(z) = c r2(z) · q b

unde:
cr(z) este factorul de rugozitate
qb este valoarea de referin ță a presiunii dinamice a vântului ce are o valoare d e 0.50 kPa
pentru amplasamentu studiat

Factorul de rugozitate modeleaz ă varia ția presiunii medii a vântului cu în ălțimea “z”
deasupra terenului, pentru diferite categorii de te ren și se calculeaz ă conform rela ției:

cr2(z) = k r2(z 0) · ln 2(z/z o)

unde:
kr(z 0) este factorul de teren

Pentru teren categoria II valoarea termenului k r2(z 0) este 0.036 , în consecin ță valorile
factorului de rugozitate sunt:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
cr2(z)= 0.49 0.72 0.90 1.02 1.12
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cr2(z)= 1.20 1.27 1.33 1.39 1.44
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cr2(z)= 1.48 1.53 1.57 1.60 1.64
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cr2(z)= 1.67 1.70 1.73 1.76 1.78

În final ob ținem valorile medii ale presiunii dinamice în daN/m2:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
qm(z)= 24.30 36.16 44.84 51.07 55.98
tronson T6 T7 T8 T9 T10
qm(z)= 60.06 63.57 66.66 69.42 71.92
tronson T11 T12 T13 T14 T15
qm(z)= 74.21 76.31 78.27 80.10 81.82
tronson T16 T17 T18 T19 T20
qm(z)= 83.44 84.98 86.43 87.82 89.14

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

8
Și valorile de vârf ale presiunii dinamice în daN/m 2:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
qp(z)= 77.48 95.98 111.44 122.14 130.39
tronson T6 T7 T8 T9 T10
qp(z)= 137.14 142.88 147.86 152.29 156.26
tronson T11 T12 T13 T14 T15
qp(z)= 159.88 163.20 166.27 169.12 171.79
tronson T16 T17 T18 T19 T20
qp(z)= 174.30 176.66 178.90 181.02 183.05

Coeficien ții de for ță

Algoritmul de calcul pentru coeficientul total al f or ței vântului pe sec țiunea unei
structuri, pe direc ția vântului este detaliat în SR EN 1339-3-1/2007 și are expresia:

cf = c f,S + c f,A

unde:
cf,S este coeficientul de for ță a vântului pe structura, ținând cont de factorul de obstruc ție
cf,S este coeficientul de for ță a vântului pe elementele auxiliare (cabluri)

Pentru structuri cu zabrele și sec țiune triunchilara echilaterala, cu zone egala pe fi ecare
fat ă, coeficientul de for ță pe structur ă este:

cf,S = K θ · c f,S,0

unde:
cf,S,0 este coeficientul de for ța normal ă total ă pe structura
θ este unghiul de incidenta al vântului
Kθ este factorul de incidenta al vântului și are urm ătoarele valori, determinate grafic:
– Vânt perpendicular pe o latur ă ( θ = 0°) – 1.00
– Vânt paralel cu o fat ă ( θ = 30°) – 0.99
– Vânt pe col ț ( θ = 1800°) – 0.98

Coeficientul de for ța normal ă total ă are se poate determina grafic în func ție de factorul
de obstruc ție și tipul de sec țiune. Factorul de obstruc ție se define ște c ă raportul intre aria de
referin ță și aria total ă a unei fete pentru un tronson:

φ = A ref / A

Aria unei fe țe a unui tronson este 4.50 m2 ceea ce duce la o valoare a coeficientului de
obstruc ție de 0.276 .
Pentru a determina coeficientul de for ța normal ă total ă este necesar ă cunoa șterea

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

9
num ărului Reynold, valoare de care depinde comportament ul acestora. Elementele cu
sec țiune circular ă se consider ă a fi în regim sub-critic dac ă prezint ă o valoare a num ărului
Reynold sub 4 · 10 5. Num ărul Reynold se calculeaz ă conform expresiei:

Re = b · v p(z) / ν

unde:
b este diametrul sec țiunii circulare
vp(z) este valoare de vârf a vitezei vântului
ν este vâscozitatea cinematic ă a aerului care are o valoare de 15 · 10 -6 m2/s

Pentru elemente compuse din mai multe sec țiuni circulare se va lua o valoare medie a
diametrului. Acesta va fi apreciat cu media pondera t ă a diametrelor țevilor, ponderile fiind
lungimile și num ărul elementelor dintr-o fat ă a unui tronson.

b = ( Φ1 · l 1 · n 1 + Φ2 · l 2 · n 2 + Φ3 · l 3 · n 3) / (l 1 · n 1 + l 2 · n 2 + l 3 · n 3)

unde:
Φ1 este diametrul țevilor t ălpilor și are valoarea de 101.6 mm
l1 este lungimea unei t ălpi și are valoarea 3000 mm
n1 este num ărul t ălpilor și are valoarea 2
Φ2 este diametrul țevilor montan ților cu valoarea de 60.3 mm
l2 este lungimea unui montant și are valoarea 1398.4 mm
l2 este num ărul t ălpilor și are valoarea 4
Φ3 este diametrul țevilor montan ților cu valoarea de 60.3 mm
l3 este lungimea unui montant și are valoarea 1641.5 mm
l3 este num ărul t ălpilor și are valoarea 3

Prin urmare valoarea medie a diametrului rezulta 75.3 mm.

Valoarea de vârf a vitezei vântului, la o în ălțime “z” deasupra terenului se determina cu
rela ția:

vp(z) = c pv (z) · v m(z)

unde:
cpv (z) este factorul de rafala pentru viteza medie a v ântului
vm(z) este valoarea vitezei medii a vântului

Factorul de rafala pentru viteza medie a vântului a re urm ătoarea expresie:

cpv (z) = 1 + 3.5 · I v(z)

Cu valorile turbulentei vântului calculate anterior , rezulta urm ătorul set de valori pentru
factorul de rafala:

tronson T1 T2 T3 T4 T5

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

10
cpv (z)= 2.09 1.83 1.74 1.70 1.66
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cpv (z)= 1.64 1.62 1.61 1.60 1.59
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cpv (z)= 1.58 1.57 1.56 1.56 1.55
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cpv (z)= 1.54 1.54 1.53 1.53 1.53

Viteza medie a vântului depinde de rugozitatea tere nului și de vitez ă de referin ță a
vântului:

vm(z) = c r(z) · v b

unde:
vb este viteza de referin ță a vântului

Viteza de referin ță a vântului se determina cu expresia:

qb = 0.625 · v b2

De unde rezult ă valoarea acesteia este de 8.94 m/s. În aceste condi ții și ținând cont de
valorile factorului de rugozitate calculate anterio r, rezulta în m/s:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
vm(z)= 6.24 7.61 8.47 9.04 9.46
tronson T6 T7 T8 T9 T10
vm(z)= 9.80 10.09 10.33 10.54 10.73
tronson T11 T12 T13 T14 T15
vm(z)= 10.90 11.05 11.19 11.32 11.44
tronson T16 T17 T18 T19 T20
vm(z)= 11.55 11.66 11.76 11.85 11.94

În final se pot determina valorile de vârf ale vite zei vântului în m/s:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
vp(z)= 13.06 13.90 14.76 15.33 15.75
tronson T6 T7 T8 T9 T10

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

11
vp(z)= 16.09 16.38 16.62 16.83 17.02
tronson T11 T12 T13 T14 T15
vp(z)= 17.19 17.34 17.48 17.61 17.73
tronson T16 T17 T18 T19 T20
vp(z)= 17.84 17.95 18.05 18.14 18.23

Precum și valorile num ărului Reynold:

tronson T1 T2 T3 T4 T5
Re(z)= 6.56 6.98 7.41 7.70 7.91
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Re(z)= 8.08 8.22 8.34 8.45 8.54
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Re(z)= 8.63 8.71 8.78 8.84 8.90
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Re(z)= 8.96 9.01 9.06 9.11 9.15

Normativul prevede ca pentru valori ale num ărului Reynold mai mici de 4 · 10 5
elementele cu sec țiune circulara sunt considerate ca fiind în regim s ub-critic. Prin urmare se
poate interpreta grafic coeficientul de for ța normal ă total ă, ținând cont de factorul de
obstruc ție, ca având valoarea de 1.37 . Rezulta pe aceast ă cale coeficientul de for ță pe
structura:
– Vânt perpendicular pe o latur ă ( θ = 0°) – c f,S = 1.37
– Vânt paralel cu o fat ă ( θ = 30°) – c f,S = 1.36
– Vânt pe col ț ( θ = 180°) – c f,S = 1.34

Pentru determinarea coeficientului de for ța total, este necesar a se determina și
influen ța vântului pe componentele auxiliare, exprimate pri n coeficientul de for ță pe
elementele auxiliare:

cf,A = c f,A,0 · K a · sin 2ψ

unde:
cf,A,0 este coeficientul de for ța normal ă total ă pe componente auxiliare
Ka este factorul de reducere, care are valoarea de 0.80
ψ este unghiul de incidenta al vântului

Se propun toroane r ăsucite fin, cu mai mult de șapte fire cu Φt = 40 mm pentru care
rezult ă o valoare a num ărului Reynold de 2.76 · 10 -4. În aceste condi ții și presupunând c ă
toronul nu este acoperit de chiciur ă, rezulta o valoare de 1.20 pentru coeficientul de for ța
normal ă total ă pe componente auxiliare și urm ătoarele valori pentru coeficientul de for ță pe
elementele auxiliare, func ție de unghiul de incidenta al vântului:

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

12
– Vânt perpendicular pe o latur ă ( θ = 0°, ψ = 30°) – c f,A = 0.24
– Vânt paralel cu o fat ă ( θ = 30°, ψ = 30°) – c f,A = 0.24
– Vânt pe col ț ( θ = 180°, ψ = 30°) – c f,A = 0.24

Însumând valorile coeficientului de for ță pe structura și ale coeficientului de for ță pe
elemente auxiliare, rezulta urm ătoarele valori pentru coeficientul de for ța total, func ție de
unghiul de incidenta al vântului:
– Vânt perpendicular pe o latur ă ( θ = 0°) – c f = 1.61
– Vânt paralel cu o fat ă ( θ = 30°) – c f = 1.60
– Vânt pe col ț ( θ = 180°) – c f = 1.58

Coeficientul dinamic

Pentru calculul coeficientului dinamic se va utiliz a metodologia de calcul din Anexa E
la CR 1-1-4/2012 și se va considera în ălțimea de calcul deasupra terenului ca fiind egal ă cu
în ălțimea structurii, 60.00 m.
Factorul de rugozitate la aceast ă în ălțime este 1.34 , viteza medie 11.99 m/s, iar
intensitatea turbulentei 0.15 .
Lungimea sc ării integrale a turbulentei reprezint ă dimensiunea medie a vârtejurilor
vântului produse de turbulen ță aerului și se determina cu rela ția:

L(z) = L t · (z / z t)α

unde:
Lt este lungimea de referin ță a sc ării și are valoarea de 300 m
zt este în ălțimea de referin ță și are valoarea de 200 m

α = 0.67 + 0.05 · ln(z 0) = 0.52

Rezulta o valoare a sc ării integrale a turbulentei de 160.37 m.

Decrementul logaritmic al amortiz ării structurale este:

δ = δs + δa + δd

unde:
δs este decrementul logaritmic al amortiz ării structurale care pentru turnuri metalice
îmbinate cu buloane de înalt ă rezistenta are valoarea 0.03
δa este decrementul logaritmic al amortiz ării aerodinamice
δd este decrementul logaritmic al amortiz ării produs de dispozitive speciale. Nu se vor
prevedea dispozitive speciale pentru amortizare, de ci valoarea sa este 0.00 .

Decrementul logaritmic al amortiz ării aerodinamice se estimeaz ă cu rela ția:

δa = c f · ρ · b · v m(z) / (2 · n 1 · m e)

unde:
cf este coeficientul aerodinamic de for ță (se va considera valoarea maxim ă)

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

13
ρ este densitatea aerului egal ă cu 1.25 kg/m 3
b este l ățimea structurii egal ă cu 1.50 m
vm(z) este viteza medie a vântului considerat ă la în ălțimea “z”
n1 este frecven ța proprie fundamental ă de vibra ție
me este masa echivalenta pe unitate de lungime

Frecven ța proprie fundamental ă de vibra ție se poate considera, pentru structuri
metalice, ca fiind:

n1 = 40 / H = 0.67 Hz

Masa echivalenta pe unitate de lungime a fost aprec iat ă la 134.00 kg/m. În consecin ță
rezulta c ă decrementul logaritmic al amortiz ării aerodinamice este 0.20 , iar decrementul
logaritmic al amortiz ării 0.23 .

Factorul de r ăspuns nerezonant ia în considerare corela ția efectiv ă a valorilor de vârf
ale presiunilor pe suprafa ța expus ă cl ădirii și se determina cu rela ția:

B2 = 1 / (1 + 0.9 · ((b +h) / L(z)) 0.63 )

unde:
b este l ățimea structurii egal ă cu 0.50 m
h este în ălțimea structurii egal ă cu 60.00 m

Rezulta valoarea pentru factorul de r ăspuns nerezonant este 0.67 .

Frecven ța adimensionala calculat ă func ție de frecven ță proprie fundamental ă se
apreciaz ă cu formula:

fL(z,n 1) = n 1 · L(z) / v m(z)

Rezulta conform formulei anterioare ca frecventa ad imensionala are valoarea 8.92 .

Evaluarea densit ății spectrale de putere normalizat ă a fluctua țiilor fata de medie face
conform expresiei:

SL(z,n 1) = (6.80 · f L(z,n 1)) / (1 + 10.20 · f L(z,n 1)) 1.67

Deci densitatea spectral ă are valoarea de 0.03 .

Func țiile de admitanta aerodinamic ă se calculeaz ă astfel:

Rh(ηh) = 1 / ηh – (1 – e-2ηh) / (2 · ηh2)
Rb(ηb) = 1 / ηb – (1 – e-2ηb) / (2 · ηb2)

Iar valorile pentru ηh și ηb se determina astfel:

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

14
ηh = 4.60 ·h · n 1 / v m(z) = 15.35
ηb = 4.60 ·b · n 1 / v m(z) = 0.38

Putem calcula astfel valorile pentru func țiile de admitanta aerodinamic ă:

Rh(ηh) = 0.06
Rb(ηb) = 0.79

Factorul de r ăspuns rezonant ia în considerare constinutul de fre cvente al turbulen ței
(vântului în cvasi-rezonana cu frecven ța proprie fundamental ă de vibra ție și se determina cu
rela ția:

R2 = π2 · S L(z,n 1) · R h(ηh) · R b(ηb) / (2 · δ)

Pentru aceast ă expresie, toati termenii au fost determina ți anterior și duc la o valoare de
0.04 pentru factorul de r ăspuns rezonant.

Frecven ța medie a vibra țiilor pe direc ția și sub ac țiunea vântului turbulent se determina
cu urm ătoarea rela ție:

ν = n 1 · √(R 2 / (B 2 + R 2)) = 0.15 Hz

Factorul de vârf pentru determinarea r ăspunsului extrem maxim al structurii se ob ține
cu rela ția:

kp = √(2 · ln( ν · T)) + γ / √(2 · ln( ν · T))

unde:
T este durata de mediere a vitezei de referin ță a vântului și are valoarea de 600 s
γ este constanta lui Euler, cu valoare de 0.5772

Rezult ă c ă valoarea factorului de vârf este 3.21 și se poate calcula coeficientul de
răspuns dinamic dup ă rela ția:

cd = (1 + 2 · k p · I v(z) · √(B 2 + R 2)) / (1 + 7 · k p · I v(z)) = 0.88

În final se pot evalua valorile for ței din vânt pe elemente structurale (valori în daN) :

For ța din vânt cu unghi de incidenta 0°

tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw= 136.39 168.94 196.17 215.00 229.52
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw= 241.41 251.50 260.28 268.06 275.07
tronson T11 T12 T13 T14 T15

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

15
Fw= 281.43 287.27 292.67 297.70 302.39
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw= 306.81 310.97 314.91 318.65 322.21

For ța din vânt cu unghi de incidenta 30°

tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw= 135.23 167.50 194.50 213.17 227.57
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw= 239.36 249.36 258.06 265.78 272.73
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw= 279.04 284.83 290.18 295.16 299.82
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw= 304.20 308.32 312.23 315.94 319.47

For ța din vânt cu unghi de incidenta 180°

tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw= 134.07 166.07 192.83 211.34 225.62
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw= 237.30 247.22 255.85 263.50 270.38
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw= 276.64 282.38 287.69 292.63 297.25
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw= 301.58 305.68 309.55 313.23 316.73

Valorile globale ale for ței din vânt pe structura sunt:
– Vânt perpendicular pe o latur ă ( θ = 0°) – F w,g = 5277.35 daN
– Vânt paralel cu o fat ă ( θ = 30°) – F w,g = 5232.44 daN
– Vânt pe col ț ( θ = 180°) – F w,g = 5187.53 daN

1.1.2. Înc ărcarea permanent ă

Pilonul este fabricat din 20 de tronsoane a câte 3000 mm realizate din:
– Țeava trasa Φ1 = 101.6 mm și t 1 = 10.3 mm pentru t ălpi
– Țeava trasa Φ2 = 60.3 mm și t 2 = 4 mm pentru montan ți și diagonale
Fiecare tronson este realizat din 3 tălpi cu lungime de 3000 mm, 12 de montan ți cu
lungimea de 1398.4 mm și 9 diagonale cu lungimea de 1641.5 mm. Îmbin ările se vor realiza

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

16
prin sudura, iar prinderea intre tronsoane va fi re alizat ă cu flan șe și șuruburi. Rezulta o
înc ărcare proprie de 133.43 daN/m la care se ad ăuga o înc ărcare de 200 daN rezultat ă din
greutatea echipamentului și a muncitorului care monteaz ă echipamentul. For ța rezultanta din
greutatea proprie a structurii este 8186.54 daN.

Ancorarea pilonului se realizeaz ă cu 3 cabluri, câte unul pe fiecare col ț. Se considera c ă
jum ătate din greutatea proprie a fiec ărui cablu se transmite funda ției centrale sub forma unei
for țe axiale aplicat ă în centrul sec țiunii stâlpului. Toroanele utilizate au diametrul d e 40 mm
și o greutate proprie de 342.61 daN ceea ce duce la o înc ărcare pe funda ția central ă de 513.91
daN.

1.1.3. Înc ărcarea din chiciur ă

Pentru evaluarea greut ății din chiciura se estimeaz ă c ă fiecare profil va fi acoperit
uniform cu un strat de 20 mm de chiciur ă, cu o greutate specifica de 900 daN/m 3. Rezulta o
înc ărcare distribuit ă de 15.96 daN/m și o for ță rezultat ă din înc ărcarea structurii cu chiciur ă
de 4103.41 daN.

Încărcarea din chiciur ă pe cabluri se considera în mod analog cu aceea și grosime de
strat ca la structra și rezult ă o înc ărcare de 3.39 daN/m și o for ța total ă transmis ă la funda ția
central ă de 89.06 daN.

2.2. Ipoteze de înc ărcare

Pentru verificarea elementelor structurii metalice precum și a cablurilor de ancorare se
vor lua în calcul 2 ipoteze de înc ărcare:
– Ipoteza 1 (vânt dominant combinat cu chiciur ă):

γG · G k + γw · Q w + γS · ψS · Q S

– Ipoteza 2 (chiciura dominanta combinat ă cu vânt):

γG · G k + γS · Q S + γw · ψw · Q w

unde:
γG este coeficientul de siguran ță pentru înc ărc ări permanente și are valoarea 1.35
γS este coeficientul de siguran ță pentru înc ărc ări variabile și are valoarea 1.50
γw este coeficientul de siguran ță pentru înc ărc ări variabile și are valoarea 1.50
ψS este coeficientul de grupare pentru înc ărcarea din z ăpada și are valoarea 0.50
ψw este coeficientul de grupare pentru înc ărcarea din vânt și are valoarea 0.50
Gk este înc ărcarea permanent ă
QS este înc ărcarea din z ăpad ă
Qw este înc ărcarea din vânt (în situa ția în care elementele sunt acoperite de un strat de
ghea ță )

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

17
2.3. Verificarea elementelor structurii

1.1.4. Verificarea cablurilor de ancorare

În prima parte a calculului se va rezolva mai întâi problema în plan, urmând apoi a fi
corectat ă pentru cazul spa țial.

S1, S 2 eforturile în cabluri
A aria sec țiunii
F for ța care
ac ționeaz ă asupra
sistemului
σ1, σ2 eforturile unitare în
cabluri
s lungimea cablului
Δw deplasarea pe orizontal ă
în plan

For ța care ac ționeaz ă asupra sistemului este for ța din vânt majorata de efectul stratului
de chiciur ă depus uniform pe toate elementele structurii. Astf el ce mai defavorabil ă situa ție
este în cazul vântului perpendicular pe o latur ă ( θ = 0°) unde for ța global ă din vânt ia
valoarea de 7664.99 daN, c ăreia îi corespunde un coeficient de 1.50 în ipoteza întâi de
înc ărcare și 0.75 în ipoteza a doua de înc ărcare.
Se propune folosirea unor cabluri de o țel flexibile tip 6×26-160 conform STAS 1553-
80. Diametrul nomina al cablului este 40 mm, iar a sârmelor componente 2.2 mm. Aria
sec țiunii este 5.474 cm 2, rezistenta la rupere 160 kgf/mm 2, iar modului de elasticitate 1800
tf/cm 2. Greutatea proprie a unui cablu este de 9.86 daN/m, înc ărcare majorat ă cu un
coeficient de 1.35 în ambele ipoteze de înc ărcare. Unghiul pe care îl face cablul cu planul
orizontal este de 59.74 °, iar lungimea unui cablu este de 34.73 m.
Înc ărcarea din chiciura este greutatea proprie a stratu lui de chiciur ă depus uniform pe
cablu și are valoarea de 3.39 daN/m și coeficien ții 0.75 și 1.50 în prima, respectiv a doua
ipotez ă de înc ărcare.

Verificarea cablului în ipoteza 1

Înc ărcarea din vânt:

Fw,g,1 = γw · F w,g
Fw,g,1 = 1.5 · 7664.99 = 11497.48 daN

Înc ărcarea din chiciura:

gct,1 = γS · ψS · g ct

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

18
gct,1 = 1.5 · 0.5 · 3.39 = 2.54 daN/m

Înc ărcarea din greutate proprie:
gt,1,2 = γG · g t
gt,1,2 = 1.35 · 9.86 = 13.32 daN/m

Greutatea raportat ă:

γ0,1 = (g t,1,2 + g ct,1 ) / A = (2.54 + 13.32) · 10 -2 / 5.474 = 0.029 daN/cm 3

Rezistenta admisibil ă se stabile ște reducând limita de rupere a materialului cu un
coeficient de siguran ța egal cu 3:

σa = σr / 3
σa = 160 / 3 = 53.33 kgf/mm 2 = 5.33 tf/cm 2

Se va alege un efort ini țial în cabluri de 15 tf, din care rezult ă un efort unitar ini țial:

σ0 = S / A = 15 / 5.474 = 2.74 tf/cm 2

Deplas ările spa țiale și eforturile unitare în cabluri se vor determina gr afic cu ajutorul
diagramei σ-W, unde W este deplasarea spa țial ă. Varia ția liniara a deplas ărilor punctului de
ancorare ținând cont de simetria sistemului este:

ΔW1 + ΔW2 = 0
ΔW1 = 2 · Δw1
ΔW2 = Δw2

deci:

2 · Δw1 = -Δw2

unde:
Δw1 este varia ția liniara a deplas ărilor punctului
de ancorare pentru cablurile 1 și 3
Δw2 este varia ția liniara a deplas ării punctului
de ancorare pentru cablul 2

În prima faz ă a tras ării diagramei σ-W nu se ține cont de efectul efortului unitar ini țial
în cabluri.

Δw1 = 2 · L t · σ1 / (E · sin α) – 2 · γ02 · L t3 · sin α / (12 · σ12)

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

19
Pentru trasarea diagramei se vor alege zece valori pozitive ale efortului unitar, mai mici
decât valoarea admisibil ă:

σ1 0.50 0.60 0.70 0.80 1.00
ΔW1 -35.70 -22.36 -13.93 -8.13 -0.51
ΔW2 17.85 11.18 6.97 4.06 0.25
σ1 1.02 1.50 2.00 3.00 4.00
ΔW1 0.00 9.93 16.71 27.74 37.85
ΔW2 0.00 -4.97 -8.36 -13.87 -18.93

Curba σ-W:

Pasul urm ător introduce în calcul efortul unitar ini țial prin translatarea axei orizontale
pân ă unde intersecteaz ă curb ă la valoarea efortului unitar ini țial. Se stabile ște a șadar pozi ția
definitiv ă a axei orizontale. Știind c ă cele dou ă curbe trebuie s ă se intersecteze pe axa
orizontal ă se va translata și pozi ția curbei σ-W 2. Urmeaz ă a se m ăsura pe grafic un segment
ce are valoarea diferen ței dintre eforturile unitare care are urm ătoarea expresie:

σ1 – σ2 = F / (A · cos α)
σ1 – σ2 = 7316.26 · 10 -3 / (5.474 · 0.50) = 2.65 tf/cm 2

Proiec țiile punctelor de intersec ție intre segment și cele dou ă curbe pe axa orizontal ă
reprezint ă valorile eforturilor unitare. Valorile acestora su nt:

σ1 = 3.80 tf/cm 2 < σa = 5.33 tf/cm 2
σ2 = 1.15 tf/cm 2

For ță maxim ă transmis ă c ătre funda țiile perimetrale în prima ipotez ă de înc ărcare sunt:

Smax,1 = max ( σ1, σ2) · A
Smax,1 = 3.80 · 5.474 = 20.80 tf

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

20
Verificarea cablului în ipoteza 2

Înc ărcarea din vânt:

Fw,g,1 = γw · ψw · F w,g
Fw,g,1 = 1.5 · 0.5 · 7664.99 = 5748.74 daN

Înc ărcarea din chiciura:

gct,1 = γS · g ct
gct,1 = 1.5 · 3.39 = 5.09 daN/m

Înc ărcarea din greutate proprie:

gt,1,2 = γG · g t
gt,1,2 = 1.35 · 9.86 = 13.32 daN/m

Greutatea raportat ă:

γ0,2 = (g t,1,2 + g ct,1 ) / A = (2.54 + 13.32) · 10 -2 / 5.474 = 0.034 daN/cm 3

Pentru trasarea diagramei se vor alege zece valori pozitive ale efortului unitar, mai mici
decât valoarea admisibil ă:

σ1 0.50 0.60 0.70 0.80 1.00
ΔW1 -49.74 -32.11 -21.10 -13.61 -4.02
ΔW2 24.87 16.06 10.55 6.81 2.01
σ1 1.12 1.50 2.00 3.00 4.00
ΔW1 0.00 8.37 15.83 27.35 37.64
ΔW2 0.00 -4.19 -7.92 -13.68 -18.82

Curba σ-W:

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

21
Valorile eforturilor unitare sunt:

σ1 = 3.84 tf/cm 2 < σa = 5.33 tf/cm 2
σ2 = 1.19 tf/cm 2

For ță maxim ă transmis ă c ătre funda țiile perimetrale în a doua ipotez ă de înc ărcare sunt:

Smax,2 = max ( σ1, σ2) · A
Smax,2 = 3.84 · 5.474 = 21.02 tf

1.1.5. Verificarea stâlpului metalic

Predimensionarea structurii metalice

Raportul dintre în ălțimea și diametrul cercului în care se înscrie sec țiunea transversal ă a
stâlpului variaz ă între urm ătoarele limite:

60 ≤H/D ≤200

În ălțimea stâlpului este o cerin ță a temei de proiectare ( 60.00 m), deci diametrul
cercului în care se poate înscrie structura ia valo ri între 1.00 și 3.33m. S-a optat pentru o
sec țiune triunghiular ă cu latura de 1.50 m, cu t ălpi realizate din țeav ă trasa rotund ă Φ1 =
101.6 mm, t1 = 10.3 mm, montan ți și diagonale realizate din țeav ă trasa rotund ă Φ2 = Φ3 =
60.3 mm, t2 = t 3 = 4.0 mm , oțel de calitate S355JR.
Distan ța între punctele de ancorare poate varia între 15 și 30 de diametre, adic ă între
22.50 și 45.00 m. S-a ales ancorarea la un singur etaj, anume la jum ătatea înălțimii stâlpului.
Se urm ăre ște o solicitare cât mai uniform ă a structurii, deci distan ța dintre montan ți
trebuie s ă dep ăș easc ă raportul l/34 , unde l este distan ța între punctele de ancorare. Distan ța
minim ă intre montan ți rezulta deci 882 mm, iar distan ța efectiva intre montan ți a fost stabilit ă
la 920 mm.

Solu ția structural ă

Stâlpul va fi realizat din 20 de tronsoane de 3.00 m lungime, realizate dup ă detalii într-
un atelier de confec ții metalice specializat. Îmbin ările între elementele unui tronson se
realizeaz ă prin sudur ă. Fiecare tronson este prev ăzut la capetele t ălpilor cu flan șe, iar
prinderile intre tronsoane se realizeaz ă cu 6 șuruburi M12 pe fiecare talp ă. Prinderea de
funda ția central ă se realizeaz ă cu buloane M12, câte 6 pe fiecare talp ă.

Verificarea elementelor

Verificarea elementelor a fost realizat ă prin calcul automat folosind programul
ETABS2016, conform EC3. Ca date de intrare au fost introduse dimensiunile structurii,
sec țiunile elementelor, înc ărc ările normate, iar stâlpul a fost considerat incastr at la baz ă și
simplu rezemat la etajul de mijloc. Ca date de ie șire programul afi șeaz ă prin intermediul unei
palete de culori și a unor coeficien ți raportul intre solicitarea și capacitatea sec țiunilor. Se
urm ăre ște ob ținerea unor coeficien ți subunitari.
Deplasarea maxim ă se înregistreaz ă în vârful structurii și are valoarea de 587 mm în

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

22
ipoteza cea mai defavorabil ă, sub valoarea admisibla H/100 (600 mm).

1.1.6. Verificarea funda ției centrale

Caracteristici geometrice și de material

Solu ția propus ă este o funda ție izolat ă, de form ă p ătrat ă, cu latura bazei de 2.50 m. Pe
baza sec țiunii stâlpului, dimensiunea laturii cuzinetului re zulta constructiv, 2.00 m. În ălțimea
blocului de fundare este de 60.00 cm, iar a cuzinetului de 85.00 cm. Ținând cont de direc ția
solicit ărilor în ipoteza cea mai defavorabil ă de calcul, valoarea excentricit ății înc ărc ării axiale
este de 60.00 cm.
Materialele folosite sunt beton marca C16/20 , cu rezisten ța la compresiune Rc = 12.5
N/mm 2 și o țel PC52 cu rezistenta caracteristic ă Ra = 300 N/mm 2. Stratul de egalizare este
realizat din beton simplu cu grosimea de 10.00 cm. Greutatea specific ă a betonului armat este
γBA = 2.50 t/m 3, a betonului simplu este γB = 2.20 t/m 3, iar a stratului de umplutur ă este γp =
1.90 t/m 3.

Calculul greut ății proprii a funda ției și a umpluturii

Volumul total se va descompune în volume simple:

– Egalizarea:

VB = B f · L f · h e
VB = 2.50 · 2.50 · 0.10 = 0.625 m 3

– Blocul de fundare:

VBA = B f · L f · h bf
VBA = 2.50 · 2.50 · 0.60 = 3.75 m 3

– Cuzinetul:

VBA ’ = B c · L c · h c
VBA ’ = 2.00 · 2.00 · 0.85 = 3.40 m 3

– Umplutura:

Vp = B c · L c · (h e + h bf + h c) – V b – V BA – V BA ’
Vp = 2.50 · 2.50 · (0.10 + 0.60 + 0.85) – 0.625 – 3.7 5 – 3.40 = 1.912 m 3

– Înc ărcarea în gruparea special ă:

Gn = V B · γB + V BA · γBA + V BA ’ · γB + V p · γp
Gn = 0.625 · 2.20 + 3.75 · 2.50 + 3.40 · 2.50 + 1.912 · 1.90 = 22.884 t

– Înc ărcarea în grupare fundamental ă:
Gc = G n · γG

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

23
Gc = 22.884 · 1.35 = 30.893 t

– Înc ărcarea axial ă transmis ă de structur ă (preluat ă din calculul automat):

N = 21.00 t

– for ța t ăietoare la baza structurii (preluat ă din calculul automat):

Tx = 0.25 tf
Ty = 0.53 tf

Înc ărcarea transmis ă terenului de fundare

Înc ărcarea axial ă transmis ă terenului de fundare este suma celor dou ă componente, a
greut ății proprii și a înc ărc ării axiale transmise de structura:

Nc = N + G c
Nc = 21 + 30.893 = 51.893 tf

Momentele de r ăsturnare pe cele dou ă direc ții de calcul sunt date de efectul for țelor
tăietoare, având ca bra ț de pârghie în ălțimea funda ției la care se adauga efectul excentricit ății
for ței axiale:

My = T y · (h e + h bf + h c) + N c · e y
My = 0.53 · (0.10 + 0.60 + 0.85) + 51.893 · 0.60 = 1 3.421 tfm
Mx = T x · (h e + h bf + h c) + N c · e x
Mx = 0.25 · (0.10 + 0.60 + 0.85) + 51.893 · 0.60 = 1 2.987 tfm

Calculul presiunilor efective pe talpa funda ției

– Presiunea medie:

σmed = N c / A f
σmed = 51.893 / 6.25 = 8.30 tf/m 2

unde:
Af este aria efectiv ă a funda ției

– Presiunea minim ă:

σmin = N c / A f – M x / W x – M y / W y
σmin = 51.893 / 6.25 – 12.987 / 2.604 – 13.421 / 2.604 = -1.838 tf/m 2

unde:
Wx este modulul de rezisten ță pe direc ția X
Wy este modulul de rezisten ță pe direc ția Y

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

24
– Presiunea maxim ă:

σmax = N c / A f + M x / W x + M y / W y
σmax = 51.893 / 6.25 + 12.987 / 2.604 + 13.421 / 2.604 = 18.444 tf/m 2

Din cauza faptului c ă terenul de fundare nu poate prelua solicit ări de întindere, valoarea
maxim ă corectat ă a presiunii pe talpa este:

σmax ’ = 2 · N c / (3 · B f · (L f / 2 – e))
σmax ’ = 2 · 51.893 / (3 · 2.50 · (2.50 / 2 – 0.25)) = 13.842 tf/m 2

unde:
e este excentricitatea rezultantei for țelor axiale asupra funda ției

e = M x / N c
e = 12.987 / 51.893 = 0.25 m

Verificarea capacita ții portante a terenului de fundare în ipoteza înc ărc ării cu
excentricitate dup ă dou ă direc ții, în grupare fundamental ă:

σmax ’ ≤ 1.4 · p conv = 1.4 · 13 = 18.2 tf/m 2

1.1.7. Verificarea funda ției perimetrale

Caracteristici geometrice și de material

Solu ția propus ă este o funda ție izolat ă, de form ă rectangular ă, cu laturile bazei de 2.00
m, respectiv 3.00 m. În ălțimea funda ției este de 145.00 cm.
Materialele folosite sunt beton marca C16/20 , cu rezisten ța la compresiune Rc = 12.5
N/mm 2 și o țel PC52 cu rezistenta caracteristic ă Ra = 300 N/mm 2. Stratul de egalizare este
realizat din beton simplu cu grosimea de 10.00 cm. Greutatea specific ă a betonului armat este
γBA = 2.50 t/m 3, a betonului simplu este γB = 2.20 t/m 3.

Calculul greut ății proprii a funda ției și a umpluturii

Volumul total se va descompune în volume simple:

– Egalizarea:

VB = B f · L f · h e
VB = 2.00 · 3.00 · 0.10 = 0.60 m 3

– Blocul de fundare:

VBA = B f · L f · h bf
VBA = 2.00 · 3.00 · 1.45 = 8.70 m 3

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

25
– Înc ărcarea în gruparea special ă:

Gn = V B · γB + V BA · γBA
Gn = 0.60 · 2.20 + 8.70 · 2.50 = 23.07 t

– Înc ărcarea în grupare fundamental ă:

Gc = G n · γG
Gc = 23.07 · 1.35 = 31.145 t

Solicitarea transmis ă de cabluri (21.02 tf) a fost descompusa pe cele do u ă direc ții
principale de calcul și au rezultat o for ță axiala normal ă de smulgere și o for ță t ăietoare.

– Înc ărcarea axial ă transmis ă transmis ă de cablurile de ancorare (efort de întindere):

N = -18.20 t

– For ța t ăietoare transmis ă transmis ă de cablurile de ancorare:

Tx = 10.50 tf

Înc ărcarea transmis ă terenului de fundare

Înc ărcarea axial ă transmis ă terenului de fundare este suma celor dou ă componente, a
greut ății proprii și a înc ărc ării axiale transmise de structura:

Nc = N + G c
Nc = -18.20 + 31.145 = 12.945 tf

Momentul de r ăsturnare este dat de efectul for ței t ăietoare, având ca bra ț de pârghie
în ălțimea funda ției:

Mx = T x · (h e + h bf )
Mx = 10.50 · (0.10 + 1.45) = 16.275 tfm

Calculul presiunilor efective pe talpa funda ției

– Presiunea medie:

σmed = N c / A f
σmed = 12.945 / 6.00 = 2.157 tf/m 2

unde:
Af este aria efectiv ă a funda ției

– Presiunea minim ă:

σmin = N c / A f – M x / W x

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

26
σmin = 12.945 / 6.00 – 16.275 / 3.00 = -3.268 tf/m 2

unde:
Wx este modulul de rezisten ță pe direc ția X
Wy este modulul de rezisten ță pe direc ția Y

– Presiunea maxim ă:

σmax = N c / A f + M x / W x
σmax = 12.945 / 6.00 + 16.275 / 3.00 = 7.582 tf/m 2

Din cauza faptului c ă terenul de fundare nu poate prelua solicit ări de întindere, valoarea
maxim ă corectat ă a presiunii pe talpa este:

σmax ’ = 2 · N c / (3 · B f · (L f / 2 – e))
σmax ’ = 2 · 12.945 / (3 · 2.00 · (3.00 / 2 – 1.257)) = 17.778 tf/m 2

unde:
e este excentricitatea rezultantei for țelor axiale asupra funda ției

e = M x / N c
e = 12.987 / 51.893 = 1.257 m

Verificarea capacita ții portante a terenului de fundare în ipoteza înc ărc ării cu
excentricitate dup ă dou ă direc ții, în grupare fundamental ă:

σmax ’ ≤ 1.4 · p conv = 1.4 · 13 = 18.2 tf/m 2

1.1.8. Solu ții alternative pentru execu ția funda țiilor perimetrale

Micropilo ți injecta ți Ischebeck TITAN

Sistemul de micropilo ți injecta ți TITAN consta în bare autoforante, goale pe interi or,
care au multiple roluri: de burghiu, de tub de inje c ție și de armatura. În timpul for ării se
injecteaz ă o suspensie de ciment care se aplic ă pe pere ții forajului formând o leg ătur ă
mecanic ă cu ace știa și prevenind prabusierea forajului. Ulterior se real izeaz ă injectarea
propriu-zis ă a micropilo ților.
Pentru execu ție se folosesc instala ții de foraj specializate insotte de unit ăți de pompare
adecvate, malaxor și pompe de injec ție cu debit variabil și presiuni de lucru pân ă la 90 bari.
Verificarea capacita ții portante se efectueaz ă în teren, prin încerc ări mixte de
compresiune și trac țiune.

Caracteristici tehnice

Barele sunt confec ționate din o țel S460NH conform DIN EN 10210, clasa de ductilitat e
B, ceea ce înl ătura pericolul ced ării bru ște. Limit ă de curgere este între 400 și 600 N/mm 2.
Protec ția la coroziune este realizat ă în timpul procesului de fabrica ție prin galvanizare
și este asigurat ă suplimentar la punere în oper ă de c ătre stratul de mortar de acoperire.3

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

27
Verificarea diametrului și a lungimii de ancoraj

În prima etap ă a dimension ării se alege diametrul barei și lungimea de ancoraj. Se vor
alege bare cu diametrul exterior de d = 127 mm și diametrul interior de 103 mm. Se va
considera o lungime de ancoraj de lb = 14.00 m. Acoperirea minim ă este a = 20 mm, iar
diametrul pilotului rezulta conform formulei:

D = d + a
D = 127 + 20 = 147 mm

Valoarea de calcul a rezisten ței la trac țiune este dat ă de formula:

Rt,d = π · D · l b · q s,k / ( γs,t · ξ1 · ηM)
Rt,d = 3.14 ·147 · 10 -3 · 4 · 64.44 / (1.15 · 1.35 · 1.25) = 21.47 tf

unde:
ξ1 este un factor ce ține cont de num ărul de încerc ări de prob ă ce urmeaz ă a fi efectuate.
Pentru o încercare de prob ă, factorul are valoarea 1.35 .
ηM este un coeficient par țial de siguran ța cu valoarea de 1.25.
γs,t este un coeficient par țial pentru rezisten ța la trac țiune cu valoarea de 1.15 .
qs,k este valoarea caracteristic ă a rezisten ței de frecare lateral ă. Pentru un indice de
consisten ță de 0.85 , rezulta o valoare de 64.44 KN/m 2

Condi ția de rezistenta este satisf ăcut ă dac ă este satisf ăcut ă urm ătoarea inegalitate:

Ed = 21.02 ≤ Rt,d = 21.47

3. Tehnologia lucr ărilor de execu ție

3.1. Lucr ări de terasamente

1.1.9. Lucr ările de infrastructur ă.

Se execut ă în conformitate cu prevederile studiului geotehni c, care stabile ște
stratifica ția terenului, condi țiile hidro-geologice și condi țiile de fundare.
Constructorul va întocmi proiectul tehnologic de ex ecu ție care va cuprinde: planul de
organizare de șantier: planul de lucr ări preg ătitoare executãrii funda țiilor propriu-zise; planul
cu organizarea locului de munc ă; lista mijloacelor (dispozitive de execu ție a terasamentelor și
funda țiilor); proiecte de sprijinire și de cofraje.

1.1.10. Principala lucrare preg ătitoare este materializarea cotei
0,00m fa ță de care se m ăsoar ă toate cotele de nivel.

La trasarea detaliilor de construc ții se vor respecta prevederile îndrum ătorului privind
executarea tras ării de detaliu în construc ții, indicativ C 83-75.
Înaintea începerii lucr ărilor de terasamente se verific ă întreaga trasare pe teren,
încheindu-se un proces verbal de trasare cu materia lizarea bornelor și cotei 0,00, între

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

28
beneficiar și executant.

1.1.11. Toleran țe admisibile.

Conform STAS 9824/1-87 toleran țele admisibile la trasarea pe teren a construc țiilor
sunt urm ătoarele:
Pentru lungimi:

Pentru lungimi intermediare, toleran țele se stabilesc prin interpolare
– Pozi ția în plan orizontal a axelor funda țiilor ± 1 cm
Pentru lungimi intermediare, toleran țele se stabilesc prin interpolare
– Pozi ția în plan vertical a cotei de nivel ± 1 cm
În cazul în care aceste toleran țe sunt dep ăș ite, lucr ările de terasamente, respectiv de
funda ții, nu pot fi continuate decât cu acordul scris al proiectantului.
Constructorul va examin ă fiecare zon ă de s ăpătur ă, asigurând sprijinirea malurilor
func ție de adâncimea și natura terenului, pentru a-i asigura stabilitatea .

1.1.12. Verificarea calit ății terenului de fundare.

Se face de c ătre specialistul geotehnician care a elaborat studi ul geotehnic și este atestat
MTCT, conform Normativului pentru verificarea calit ății și recep ția lucr ărilor de construc ții
și instala ții aferente indicativ C56-85.
În acest sens dupã terminarea lucr ărilor de s ăpătur ă va fi chemat specialistul
geotehnician pentru verificarea terenului de funda ție, încheindu-se proces verbal de recep ție –
faza determinant ă împreun ă cu specialistul beneficiarului și executantul lucr ării.
În situa ția în care se constat ă diferen țe între caracteristicile reale ale terenului și cele din
studiul geotehnic, se vor stabili de cãtre speciali stul geotehnician mãsurile ce trebuiesc luate.
Pe toat ă durata execu ției lucr ărilor de funda ții este obligatorie monitorizarea geotehnic ă
pentru a se dispune m ăsuri de adaptare a detaliilor de execu ție ale funda țiilor în func ție de
condi țiile geotehnice întâlnite. Monitorizarea geotehnic ă trebuie efectuat ă de elaboratorul
studiului geotehnic sau de un specialist atestat MT CT pentru domeniul Af. Raportul de
monitorizare geotehnic ă a execu ției va cuprinde note de sintez ă privind în primul rând natura
și caracteristicile geotehnice ale terenurilor întâl nite și compararea cu datele din studiul
geotehnic, precum și note privind comportarea lucr ării pe toat ă perioada de execu ție.
Întocmirea și verificarea documenta țiilor geotehnice pentru construc ții se vor realiza în
conformitate cu prevederile ghidului GT 035/2002.
Pe parcursul execut ării lucr ărilor de terasamente se vor lua m ăsurile corespunz ătoare
pentru asigurarea protec ției muncii

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

29
3.2. Lucr ări de cofraje pentru beton armat

1.1.13. Alc ătuirea cofrajelor.

Cofrajele pentru elementele din beton armat și sus ținerile lor trebuie s ă fie astfel
alc ătuite încât s ă îndeplineasc ă urm ătoarele condi ții: s ă se asigure ob ținerea formei și
dimensiunile prev ăzute în proiect pentru elementele ce urmeaz ă a fi executate, s ă fie etan șe,
astfel încât s ă nu permit ă pierderea laptelui de ciment, s ă fie stabile și rezisten țe sub ac țiunea
înc ărc ărilor, s ă permit ă un mare num ăr de refolosiri, s ă fie prev ăzute cu piese de asamblare
de inventar.
Cofrajele din lemn se vor dimensiona în condi țiile prev ăzute în "Codul de practic ă
pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat și beton precomprimat, indicativ NE 012-
2007".
Pentru reducerea aderen ței dintre beton și cofraj, acestea se ung pe fe țele ce vin în
contact cu betonul înainte de fiecare folosire cu s ubstan țe decofrante. Acestea se aplic ă prin
pensulare, trebuie s ă-și p ăstreze propriet ățile neschimbate în condi țiile climatice de execu ție a
lucr ărilor și s ă nu atace betonul.
Eșafodajele de su ținere a cofrajelor de plan șee (pl ăci) sunt formate, în general, din
grinzi extensibile, rezemate pe popi de inventar, c ontravântui ți. Elementele e șafodajelor
trebuie sã prezinte suficient ă rezisten ță și stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile
provenite din greutatea cofrajului și a betonului proasp ăt din pl ăci, a sculelor și dispozitivelor
de lucru și a echipelor de muncitori, fiind verificate totoda t ă pentru a prelua și solicit ări
orizontale din împingerea betonului din pere ți, stâlpi și grinzi.
Lucr ările de sus ținere/ e șafodaj se vor realiza și evalua de c ătre ofertant conform
tehnologiei proprii.
Contravântuirile de pe cele dou ă direc ții perpendiculare trebuie s ă formeze triunghiuri
nedeformabile, iar prinderile s ă nu dea excentricit ăți importante în noduri.
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravân tuiri t ălpile continue de rezemare și
grinzile de sus ținere, cu condi ția ca prin detaliile de prindere adoptate s ă fie împiedicat ă
deplasarea relativ ă între popi și aceste t ălpi, respectiv grile.

1.1.14. Trasarea pozi ției cofrajului

Pentru turnarea funda țiilor din beton se realizeaz ă de-a lungul sârmelor întinse între
reperii materializa ți în acest scop pe balizele de col ț sau intermediare ce au servit la trasarea
lucr ărilor de s ăpături.
Întrucât în timpul definitiv ării lucr ărilor de cofrare, elementele cofrajului pot c ăpăta
deplas ări de la pozi ționarea ini țial ă, este necesar ca, înaintea turn ării betonului s ă se verifice
corectitudinea pozi ției finale a acestora.

1.1.15. Abateri admisibile la montarea cofrajelor

Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se refe r ă la urm ătoarele categorii de m ărimi:
– dimensiuni ale spa țiului cofrat;
– cote de nivel (pentru fundul cofrajului, în ălțime de turnare a betonului etc);
– pozi ția axelor, în plan și pe în ălțime (care include rectilinitatea și
perpendicularitatea sau unghiul prev ăzut dup ă caz);
– forma suprafe ței (care include planitatea și denivelarea local ă, dup ă caz);

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

30
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de niv el și pozi ție a axelor, vor fi cele
prev ăzute pentru elementele respective.
Abaterile admisbile privind forma suprafe ței se stabilesc astfel:
– pentru suprafe țe cu form ă deosebit ă (pl ăci sau pere ți curbi etc), se prev ăd în
caietul de sarcini pentru realizarea proiectului te hnologic privind cofrajele respective;
– pentru celelalte situa ții (cofraje pentru suprafe țe plane ale elementelor),
abaterile admisibile se vor înscrie în clasele de t oleran ță astfel:
• clasa TS,III pentru planitate (Anexa C NE012/2/2010 );
• clasa TN,I pentru denivel ări locale (Anexa C NE012/2/2010);

1.1.16. Montarea cofrajelor.

Opera țiunile de montare a cofrajelor se vor succede, de r egul ă, în urm ătoarea ordine:
– cur ățirea și nivelarea locului de montaj;
– trasarea pozi ției cofrajelor; transportul și a șezarea panourilor și a celorlalte
materiale și elemente de inventar în apropierea locului de mon taj;
– cur ățirea și ungerea panourilor; asamblarea și sus ținerea provizorie a acestora;
verificarea pozi ției cofrajului pentru fiecare element de construc ție, atât în plan orizontal cât
și pe vertical și fixarea lor în pozi ție corect ă;
– încheierea, legarea (blocarea) și sprijinirea definitiv ă a tuturor cofrajelor cu
ajutorul dispozitivelor de montare (calo ți, juguri, tiran ți, z ăvoare, proptele, contravânturi,
etc.);
– etan șarea rosturilor.
Men ținerea alinierii panourilor asamblate se ob ține cu ajutorul montan ților și al riglelor
de aliniere, respectiv al moazelor și cu ajutorul tiran ților trecu ți prin distan țieri. Asigurarea
verticalit ății se va face prin proptele, de preferin ță reglabile. Împingerea betonului proasp ăt
care ac ționeaz ă asupra panourilor de cofraj se preia prin elemente le de sprijinire ale
panourilor, montan ți, respectiv moaze și prin tiran ții de leg ătur ă realiza ți în general din o țel
beton. În cadrul proiectului de cofraj se vor verif ica prin calcul elementele de sprijinire și
leg ătur ă din punct de vedere al rezisten ței și al deforma țiilor.
Cofrajele stâlpilor se alc ătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Tra sarea bazei
se face, de regul ă, printr-o ram ă de scândur ă. Pentru a se putea controla și cur ăța baza
stâlpului se prevede o fereastr ă de vizitare.
Montarea elementelor de sus ținere a cofrajelor pentru plan șee (pl ăci) se face în
urm ătoarea ordine:
– se traseazã pozi ția elementelor verticale de sus ținere (popi) se amplaseazã
elementele verticale de sus ținere și de contravântuire provizoriu;
– se monteaz ă și se fixeaz ă elementele orizontale ale e șafodajului (rigle, grinzi
extensibile, etc.);
– se verificã pozi ția și dimensiunile efectuându-se corecturile necesare.
Strângerea definitiv ă a contravântuirilor se face dup ă ultima verificare ce se efectueaz ă
dup ă montarea cofrajelor.
Cofrajele din panouri se ung cu aten ție înaintea mont ării arm ăturilor în scopul de a
facilita opera ția de decofrare și a se m ări prin acestea num ărul de folosiri al panourilor.
Ungerea se face imediat dup ă scoaterea cofrajului sau chiar în timpul mont ării lui.
Pentru ungere se folosesc substan țe produse industrial în acest scop ,care se aplic ă dup ă
decofrare și cur ățire, fiind interzis ă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care
degradeaz ă materialele lemnoase.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

31
Pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment prin r osturile dintre cofraje acestea vor fi
etan șate cu ajutorul benzilor autoadezive.
La terminarea lucr ărilor de cofraj se efectueaz ă recep ția final ă de c ătre o comisie
format ă din beneficiar (dirigintele de șantier) și constructor ( șeful punctului de lucru, șeful de
echip ă). Comisia va efectua verific ările prev ăzute mai sus, precum și alte verific ări prev ăzute
în “Fi șele tehnologice“, întocmite de c ătre responsabilul tehnic cu execu ția atestat MLPAT și
în "Programul de control al calit ății" întocmit de c ătre controlorul de calitate atestat MLPAT.
Rezultatele recep ției se consemneaz ă într-un proces verbal de recep ție.
La lucr ările de cofrare cu panouri din placaj se vor respec ta prevederile IM 007-96
“Norme specifice de protec ția muncii pentru lucr ări de cofraje, schele, cintre și e șafodaje“,
aprobat M.L.P.A.T. cu ordinul 74/N din 15.10.1996.
În timpul montajului și al depozit ării panourilor de cofraj din materiale lemnoase și a
celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prevederile din “Normativul
pentru proiectarea și executarea construc țiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor “,
precum și cele cuprinse în “Instruc țiuni pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de
produc ție“.

1.1.17. Verificarea și recep ția cofrajelor și sus ținerilor acestora

Verificarea cofrajelor și sus ținerilor acestora se efectueaz ă:
– la terminarea lucr ărilor de cofraje, pentru o etap ă de lucru, când se efectueaz ă și
recep ția cofrajelor;
– imediat înainte de punerea în oper ă a betonului în cofrajele respective, când se
efectueaz ă o nou ă verificare;
Verificarea cofrajelor și sus ținerilor acestora se efectueaz ă prin:
– examinare direct ă și m ăsuri simple;
– măsur ări cu aparatur ă;
Prin m ăsur ări se urm ăre ște confirmarea încadr ării în toleran țele prev ăzute pentru
montarea cofrajelor.
Verificarea cofrajelor și sus ținerilor acestora prin observare direct ă și m ăsur ări simple
se refer ă la urm ătoarele:
– compararea cu prevederile din proiectul tehnologic și/sau prevederile
produc ătorului, în ceea ce prive ște:
• alc ătuirea de ansamblu: vizual;
• tipurile de materiale și integritatea acestora: vizual, precum și analizarea
documentelor privind calitatea acestora;
• dimensiunile: prin m ăsurare;
• îmbin ările (elementele de fixare și contactul între elementele concurente în
îmbinare): vizual și, prin solicitare cu mâna, s ă nu aib ă joc în îmbinare;
– așezarea corespunz ătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-z ise, fa ță
de baza de rezemare, precum și între ele: vizual-pozi ție și fără spa ții libere între ele:
– faptul c ă elementele de sus ținere sau leg ătur ă punctual ă (popi, contravânturi
înclinate, leg ături interioare etc) sunt fixate: prin solicitare c u mâna, s ă nu aib ă joc; leg ăturile
interioare sunt corect montate prin observare vizua l ă;
– starea de cur ățenie: vizual;
– aplicarea agen ților de decofrare: vizual;
– dimensiunile, în cel pu țin 2 sec țiuni pentru fiecare element, precum și ale
golurilor și pozi ția relativ ă a acestora: prin m ăsurare direct ă;

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

32
– trasarea în ălțimii de turnare a betonului: prin m ăsurare direct ă fa ță de fundul
cofrajului, sau fa ță de alte suprafe țe existente;
– aspectul general al suprafe ței care vine în contact cu betonul: vizual;
Verific ările cofrajelor prin m ăsur ători cu aparatur ă se refer ă la:
– cote de nivel pentru fundul cofrajului;
– axe, pentru spa țiul cofrat și pentru goluri;
– înclin ări, dac ă este cazul;
– verific ări în toate punctele și sec țiunile, care sunt precizate de inginerul de
structur ă, în cazul cofrajelor cu forme deosebite (pl ăci sau pere ți curbi etc);
Neconformit ățile, fie în ceea ce prive ște alc ătuirea și montarea, fie în ceea ce prive ște
dep ăș irea toleran țelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni și/sau pozi ție, se consemneaz ă și
trebuie s ă fie rezolvate de constructor.
Pentru a preveni apari ția unor neconformit ăți, constructorul trebuie s ă asigure un
control preliminar privind aprovizionarea, manipula rea și depozitarea materialelor utilizate,
precum și un control al instruirii personalului care va exe cuta lucr ările respective.
Verificarea cofrajelor și sus ținerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore
înainte de montarea arm ăturii, dac ă este cazul, precum și înainte de punerea în oper ă a
betonului, dac ă între aceste opera țiuni a trecut o perioad ă mai lung ă.
Aceast ă a doua verificare se efectueaz ă prin observare direct ă și m ăsur ări simple și,
dac ă se constat ă neconformit ăți, și prin m ăsur ări cu aparatur ă, dup ă caz.
În cazurile în care constructorul lucr ărilor de construc ții aplic ă un sistem de
management al calit ății, executarea și verificarea lucr ărilor de cofraje și sus țineri ale acestora
trebuie efectuate conform prevederilor aplicabile a le acestui sistem (proceduri, instruc țiuni și
înregistr ări privind:
aprovizionarea, recep ția, manipularea, depozitarea și trasabilitatea materialelor;
executarea și verificarea lucr ărilor; echipamentele de m ăsurare; calificarea personalului;
tratarea neconformit ăților etc.).
Recep ția cofrajelor și sus ținerilor acestora const ă în consemnarea conformit ății
lucr ărilor, pe baza verific ării efectuate la terminarea lucr ărilor și a rezolv ării eventualelor
neconformit ăți, printr-un proces verbal pentru recep ția calitativ ă pe faze (pentru lucr ări care
devin ascunse), cu participarea reprezentantului cl ientului și, în cazul unor cofraje și/sau
eșafodaje deosebite, pentru care inginerul de structu r ă a întocmit caiete de sarcini, și cu
participarea inginerului de structur ă.

1.1.18. Condi ții prealabile și condi ții necesare în timpul execut ării
lucr ărilor de cofraje și sus ținerilor acestora

Pentru executarea lucr ărilor de cofraje și sus ținerile acestora, este necesar ă asigurarea
condi țiilor prealabile, precum și a celor necesare în timpul execut ării lucr ărilor.
Condi țiile prealabile se refer ă, în principal, la urm ătoarele:
– existen ța, pe șantier, a proiectului, care trebuie s ă cuprind ă toate datele necesare
pentru executarea cofrajelor;
– existen ța, pe șantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele și sus ținerile
acestora, dac ă este cazul;
– existen ța, dac ă este cazul, a recep ției lucr ărilor de terasamente, când acestea
sunt implicate;
– aprovizionarea și recep ționarea cofrajelor și/sau e șafodajelor de inventar,
complete, precum și a documenta ției tehnice privind utilizarea acestora sau, dup ă caz, a

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

33
tuturor materialelor necesare execut ării, ca unicat, pe șantier;
Condi țiile care trebuie asigurate în timpul execut ării lucr ărilor se refer ă, în principal, la
urm ătoarele:
– dot ări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dac ă este cazul,
executarea și montarea cofrajelor și e șafodajelor pentru sus ținerea acestora (scule, dispozitive
etc);
– facilit ăți necesare, dup ă caz, pentru montarea sau executarea și montarea
cofrajelor și e șafodajelor (energie electric ă, utilaje pentru ridicare și manipulare cu precizia
necesar ă);
– personal calificat pentru montarea sau e xecutarea și montarea cofrajelor și
eșafodajelor;

1.1.19. Demontarea cofrajelor

La decofrarea elementelor ordinea opera țiilor este, în general, inversã celor indicate la
montarea cofrajelor și anume: desfacerea zãvoarelor și scoaterea tiran ților; scoaterea
elementelor de sus ținere (montan ți, rigle, moaze, calo ți) scoaterea fururilor de compensare la
pere ți, montarea panourilor la pere ți începând de la fururi, demontarea scândurilor de aliniere,
respectiv a ramei de trasare.

3.3. Lucr ări de armare

1.1.20. Produse pentru arm ătur ă nepretensionat ă

Produsele pentru arm ătura nepretensionat ă, care fac obiectul prezentului caiet de
sarcini, sunt produsele din o țel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub form ă
de plase sau carcase sudate, uzinate.
Produsele din o țel pentru arm ătura nepretensionat ă trebuie s ă fie în conformitate cu
prevederile specifica ției tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie s ă se conformeze
prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN
1998, împreun ă cu anexele na ționale ale acestora și ale celor din ST 009.
Produsele din o țel pentru arm ătura nepretensionat ă trebuie s ă fie identificabile în ceea
ce prive ște tipul și clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lo r începând de
la produc ător și pân ă la punerea în oper ă. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare leg ătur ă de bare sau plase sudate, fiecare carcas ă sudat ă, trebuie
să poarte o etichet ă durabil ă, bine ata șat ă, care s ă con țin ă:
– denumirea produc ătorului;
– tipul și clasa produsului;
– num ărul lotului și al colacului/leg ăturii;
– marcajul de conformitate;
– ștampila controlului de calitate;
b) documentele care înso țesc livrarea produselor trebuie s ă con țin ă cel pu țin
urm ătoarele informa ții cuprinse în declara ția de conformitate eliberat ă de produc ător, inclusiv
o copie dup ă acest document:
-numele și adresa produc ătorului;
-num ărul certificatului de conformitate, ata șat;
-referin țe la caracteristicile produsului:
i. num ărul standardului de produs;

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

34
îi. tipul și clasa produsului;
iii. dimensiunea;
iv. limit ă de curgere;
v. rezisten ța la rupere;
vi. alungirea la for ța maxim ă și la rupere;
vii. con ținutul de carbon echivalent pe o țel lichid;
– date de identificare a șarjei/lotului/colacului sau leg ăturii;
Prin tipul produsului se în țelege forma suprafe ței:
– neted;
– cu profil periodic sau amprentat, caracterizat pr in factorul de profil;
Prin clasa produsului se în țelege încadrarea în categoriile privind limita de c urgere,
raportul între rezisten ța la rupere și limita de curgere, alungirea (la for ța maxim ă și la rupere)
și sudabilitatea, conform specifica ției tehnice ST 009.
Marcarea, livrarea, transportul, manipularea și depozitarea produselor pentru arm ături
trebuie s ă se fac ă astfel încât s ă nu modifice caracteristicile acestora. Produsele p entru
arm ături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase și diametre, în spa ții amenajate și dotate
corespunz ător, astfel încât s ă se asigure:
– evitarea condi țiilor care favorizeaz ă corodarea arm ăturii, inclusiv prin ventilarea
spa țiilor;
– evitarea murd ăririi acestora cu p ământ sau alte substan țe;
– accesul și identificarea u șoar ă a fiec ărui sortiment;
Suprafa ța produselor pentru arm ături nu trebuie s ă fie acoperit ă cu rugin ă neaderent ă și
nici cu substan țe care pot afecta negativ o țelul, betonul sau aderen ța între ele.
Inginerul de structur ă va preciza în proiect, tipul și clasa produselor care trebuie s ă fie
utilizate, precum și diametrul și forma arm ăturilor, notate distinct și unitar în tot cuprinsul
proiectului.
În cazurile în care constructorul nu poate aprovizi ona produsele conforme cu
prevederile din proiect, modific ările privind tipul și clasa produselor se pot face numai cu
acordul scris al inginerului de structur ă (dispozi ție de șantier, care face parte din proiect și
intr ă în cartea tehnic ă a construc ției).
Trasabilitatea se refer ă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizâ ndu-se
elementele și pozi țiile acestora în cazul care s-au utilizat alte prod use decât cele prev ăzute
ini țial în proiect, conform dispozi ției de șantier.
Produsele pentru arm ături pot fi utilizate în urm ătoarele condi ții:
– corespund prevederilor din proiect în ce ea ce prive ște tipul și clasa produsului;
– au atestat ă conformitatea conform prevederilor legale;
– constructorul efectueaz ă urm ătoarele:
• verificarea caracteristicilor geometrice;
• încercarea la trac țiune (rezisten ța la rupere, limita de curgere, alungirea dup ă
rupere), încercarea la îndoire simpl ă și încercarea la îndoire-dezdoire.
Încerc ările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot și diametru, în laboratoare
având dotarea necesar ă.
În cazurile în care rezultatele determin ărilor nu sunt corepunz ătoare, constructorul ia
măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse co respunz ătoare.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

35
1.1.21. Preg ătirea barelor.

Cur ățirea și îndreptarea barelor sunt opera ții care trebuie efectuate înaintea t ăierii și
fason ării acestora.
La cur ățire se vor îndep ărta:
– pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurit ăți;
– rugina neaderent ă care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
– rugina aderent ă, prin frecare cu peria de sârm ă în zona de sudare a barelor care
urmeaz ă s ă fie înn ădite prin sudur ă.
Dup ă îndep ărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, r educerea dimensiunilor
sec țiunii barei nu trebuie s ă dep ăș easc ă abaterile limit ă la diametru prev ăzute în Codul NE
012-2007 și anume:
– pentru bare cu d < 25 mm abatere limit ă de 0,5 mm;
– pentru bare cu d > 25 mm abatere limit ă de 0,75 mm.

1.1.22. Fasonarea barelor.

Conform normativului de execu ție NE012-2/2010 Constructorul are obliga ția ca înainte
de a trece la fasonarea arm ăturii s ă analizeze posibilitatea de a realiza armarea confo rm
prevederilor din proiect (privind, în special, mont area și fixarea barelor, înn ădirile barelor,
dar și turnarea și compactarea betonului) și s ă solicite, dac ă este necesar ă, reexaminarea,
împreun ă cu inginerul de structur ă, a prevederilor din proiect.
Fasonarea arm ăturii se poate efectua de c ătre constructor (în ateliere proprii și/sau la
fa ța locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de c ătre constructor, la un prelucr ător
specializat în fasonarea arm ăturii.
Fasonarea arm ăturii se efectueaz ă în conformitate cu prevederile legale în vigoare î n
ceea ce prive ște echipamentul tehnologic utilizat și personalul care execut ă aceast ă activitate.
În cazul fason ării arm ăturii prin comand ă la un prelucr ător, se aplic ă urm ătoarele
condi ții:
a) constructorul, care emite comanda, trebuie s ă transmit ă prelucr ătorului toate datele
din proiect privind arm ătura;
b) încerc ările produselor pentru arm ături vor fi efectuate de cel care aprovizioneaz ă
produsele și rapoartele de încercare cu rezultatele ob ținute vor face parte din documentele
care înso țesc arm ătura fasonat ă;
c) prelucr ătorul va înso ți arm ătura fasonat ă de declara ția de conformitate care trebuie s ă
se refere la:
i. certificatele de conformitate ale produselor uti lizate, anexate în copie;
îi. declara ția c ă au fost respectate toate prevederile proiectului î n ceea ce prive ște:
produsele utilizate, forma și dimensiunile arm ăturilor, precum și condi țiile de fasonare;
d) arm ătura fasonat ă va fi recep ționat ă de constructor, pe baza prevederilor din proiect,
recep ție care are în vedere și existen ța cumentelor și marcajelor privind trasabilitatea pentru
produsele utilizate;
Arm ătura fasonat ă în atelier (la constructor sau prelucr ător) poate fi livrat ă, pentru
montare, fie sub form ă de elemente separate, fie asamblat ă în carcase.
În primul caz, elementele de acela și tip vor fi depozitate în pachete separate, etiche tate,
astfel încât s ă se evite confundarea lor și s ă se asigure p ăstrarea formei și cur ățeniei lor pân ă
la montarea acestora.
În al doilea caz, depozitarea și manipularea vor trebui s ă asigure indeformabilitatea,

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

36
precum și starea de cur ățenie. Asamblarea în carcase va fi realizat ă în urm ătoarele condi ții:
a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elemntel or între ele;
b) fixarea elementelor între ele se face prin legar e cu sârm ă neagr ă, fiind interzis ă
utilizarea sârmei galvanizate care, prin atingerea cu arm ătura, poate forma pil ă electric ă cu
pericolul de coroziune care decurge din aceasta;
Fasonarea arm ăturii trebuie efectuat ă cu respectarea urm ătoarelor condi ții:
a) fasonarea nu se execut ă la temperaturi sub -10° C;
b) fasonarea cu ma șina a barelor cu profil periodic, la ma șini cu dou ă viteze, se va face
numai cu vitez ă mic ă;
c) îndoirea barelor se execut ă cu mi șcare lent ă, cu vitez ă neuniform ă, f ără șocuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea b arelor trebuie s ă fie:
i. pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau ega l cu 16 mm, de cel pu țin patru ori
diametrul barei;
îi. pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel pu țin șapte ori
diametrul barei;
e) forma și dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vo r fi conform prevederilor
tehnice aplicabile și sunt precizate în proiect;
f) razele de îndoire pentru barele înclinate și pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea
cele prev ăzute în reglement ările tehnice aplicabile, ele trebuind s ă fie precizate în proiect;
În cazul elementelor structurale, este interzis ă utilizarea metodei de a fasona și monta
barele de arm ătur ă în a șteptare prin îndoirea acestora și montarea în cofraj, pentru ca dup ă
decofrare acestea s ă fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul l or, și s ă fie îndreptate.
În cazul în care constructorul vrea s ă aplice aceast ă metod ă la armarea elementelor
nestructurale, va trebui s ă ob țin ă în prealabil acordul inginerului de structur ă care, prin
dispozi ția de șantier, va preciza condi țiile pentru aplicarea acestei metode.
Bare sau piese în a șteptare sunt bare de arm ătur ă sau piese speciale (spre exemplu,
tipuri de conectori), care ies din betonul unui ele ment turnat (prefabricat sau în situ) în
vederea înglob ării în betonul care se va turna adiacent suprafe ței respective (la rosturile de
lucru sau la îmbin ări prin monolitizare, spre exemplu), și care constituie arm ătur ă de
continuitate.
Clasele de toleran țe la fasonarea arm ăturii sunt urm ătoarele:
a) la dimensiuni (lungime de t ăiere, dimensiuni totale și par țiale):
i. domeniul pân ă la 1,0 m: TD,VII (Anexa C NE012/2/2010);
îi. domeniul peste 1,0 m: TD, IX (Anexa C NE012/2/2 010);
b) la rectilinitate: TR,IV (Anexa C NE012/2/2010);
c) la unghiuri: TU,ÎI (Anexa C NE012/2/2010).

1.1.23. Montarea arm ăturilor.

Montarea arm ăturii se efectueaz ă în urm ătoarele condi ții:
– Cofrajele în care se monteaz ă arm ătura trebuie s ă fie recep ționate și verificate
imediat înaintea începerii mont ării arm ăturii. Verificarea trebuie s ă asigure c ă acestea și-au
men ținut conformitatea în ceea ce prive ște:
• Stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale.
• Forma și dimensiunile;
• Etan șeitatea;
• Starea de cur ățenie.
– Asigurarea conformit ății cu prevederile din proiect. Se refer ă la tipurile și

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

37
clasele produselor utilizate, pozi ția relativ ă a acestora, între ele și fa ță de cofraj, precum și la
pozi ția și tipul înn ădirilor, cu încadrarea în toleran țele admisibile.
– Asigurarea bunei desf ăș ur ări a punerii în oper ă a betonului. Se refer ă la:
• Crearea posibilit ății de circula ție a personalului implicat, în cazul în care
arm ătura este montat ă pe suprafe țe orizontale/înclinate mari;
• Crearea, în cazul arm ăturilor dese la partea superioar ă, la intervale de maximum
3,00m, a unor spa ții libere pentru p ătrunderea betonului sau a furtunelor prin
care se descarc ă acesta;
• Crearea spa țiilor necesare p ătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum
2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori în ălțimea elementului.
Crearea spa țiilor libere se face fie prin amplasarea arm ăturii, în acord cu
proiectantul, fie prin montarea unor bare în ultima etap ă de turnare a betonului.
– Asigurarea pozi ției relative între bare și fa ța de cofraj are în vedere:
• Legarea arm ăturii la încruci șă ri;

1.1.24. Legarea arm ăturilor.

Trebuie efectuat ă la încruci șarea barelor, prin leg ături cu sârm ă neagr ă sau prin sudur ă
electric ă prin puncte.
Când legarea se face cu sârm ă se vor utiliza dou ă fire de sârm ă moale de 1,0 mm pân ă
la 1,5 mm diametru. Legarea arm ăturii se va face numai cu sârm ă neagr ă, fiind interzis ă
utilizarea sârmei zincate.
Legarea arm ăturii se va face dup ă cum urmeaz ă:
– La re țele de arm ături din pl ăci și pere ți:
• Fiecare încruci șare, pe dou ă rânduri de încruci șă ri marginale, pe întregul contur;
• Restul încruci șă rilor, în câmp, se vor lega în șah, din dou ă în dou ă;
– La re țelele de arm ături din pl ăci curbe sub țiri, se vor lega toate încruci șă rile;
– La grinzi și stâlpi:
• Toate încruci șă rile cu col țurile etrierilor și cu ciocurile agrafelor;
• Încruci șă rile cu por țiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în șah, din dou ă în
dou ă;
• Barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, d e primii etrieri cu care se
încruci șeaz ă;
• Etrierii și agrafele montate înclinat precum și fretele, se vor lega la toate
încruci șă rile cu barele longitudinale.
Dup ă caz, pentru elementele la care armarea se face cu un num ăr mare de bare și/sau de
diametru mare, se vor prevede și alte tipuri de elemete de sus ținere temporare sau definitive.
Aceste elemente vor fi de tip “confec ție metalic ă” și se vor stabili de comun acord cu
executantul dup ă desemnarea acestuia.
În nodurile cu armãturi dese se va urmãri dispunere a barelor astfel ca sã permitã și
pãtrunderea vibratorului.

1.1.25. Înn ădirea barelor.

Înn ădirea barelor de arm ătur ă se va realiza:
– prin suprapunere (pentru diametre mai mi ci de 25mm, dac ă în proiect nu este
specificat altfel);
– prin sudare electric ă, în mediu normal sau de bioxid de carbon, cap la c ap, în

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

38
cochilie pentru diametre de 25mm sau mai mari.
Executarea înn ădirilor prin sudur ă, inclusiv calificarea sudorilor, precum și verificarea
calit ății acestora se vor face conform prevederilor reglem ent ărilor tehnice specifice.
Înn ădirile sudate se vor poansona și verific ă prin probe distructive, executate intercalat
de acela și sudor și în acelea și condi ții cu sudurile din oper ă, în propor ție de 3% din num ărul
total al înn ădirilor.
Dup ă caz, dar numai cu avizul proiectantului, se accep t ă și alte metode de înn ădire:
– înn ădirea cu filet, normal sau conic;
– înn ădirea cu man șon presat radial;
Utilizarea acestor metode de înn ădire se va face pe baza prevederilor reglement ărilor
tehnice specifice.
Executarea lucr ărilor se va face cu grij ă pentru a nu introduce în cofraj p ământ sau alte
corpuri care ar d ăuna calit ății betonului.
La executarea funda țiilor, pe stratul de beton de egalizare se a șeaz ă barele fasonate
conform proiectului, legându-se între ele și montând distan țierii pentru asigurarea stratului de
acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea must ățile pentru stâlpi sau pere ți și se fixeaz ă de arm ătura
funda ției.
Montarea arm ăturilor va fi efectuat ă în pozi țiile prev ăzute în proiect asigurându-se
men ținerea acestor pozi ții și în timpul turn ării betonului.
La montare se vor prevedea:
– cel pu țin 3 distan țieri la fiecare mp de plac ă sau perete;
– cel pu țin 1 distan țier la fiecare ml de stâlp.
Distan țieri pot fi confec ționa ți din mas ă plastic ă sau prisme de mortar prev ăzute cu câte
o sârm ă pentru a fi legate de arm ături.
Nu se accept ă înlocuirea arm ăturilor prev ăzute în proiect decât cu acceptul
proiectantului.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din element ele de beton armat, are drept scop
asigurarea protec ției arm ăturii contra coroziunii și bun ă conlucrare a acesteia cu betonul.
Dac ă nu se specific ă altceva pe planurile de armare, straturile minime de acoperire se vor
realiza conform SR EN 1992-1-1-2004.
La terminarea mont ării arm ăturilor, datorit ă importan ței deosebite a calit ății execu ției
acestora cât și a faptului c ă dup ă turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace
simple, acestea vor fi obligatoriu recep ționate, încheindu-se proces verbal de lucr ări ascunse.
Verific ările trebuie efectuate și însu șite de c ătre beneficiar (dirigintele de șantier atestat
MLPAT), executant ( șeful de lucrare împreuna cu responsabilul tehnic cu execu ția atestat
MLPAT) și trebuie s ă se refere la toate aspectele lucr ării și anume:
– num ărul, diametrul și pozi ția barelor în diferite sec țiuni transversale,
caracteristice elementului de structur ă;
– distan țele dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;
– lungimea por țiunilor de bar ă care dep ăș esc reazemele sau care urmeaz ă a fi
înglobate în elemente care se toarn ă ulterior (must ăți);
– lungimea de suprapunere la înn ădirii;
– num ărul și calitatea leg ăturilor dintre bare;
– dispozitivele de sus ținere a pozi ției arm ăturilor în cursul beton ării (agrafe,
distan țieri etc.);
– modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a arm ăturii;
Aceste elemente se consemneaz ă cronologic în procesele verbale de lucr ări ascunse.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

39

3.4. Betoane

1.1.26. Prevederi generale

Punerea în oper ă a betonului va fi condus ă nemijlocit de conduc ătorul tehnic al
punctului de lucru, care are urm ătoarele obliga ții:
• să aprobe începerea turn ării betonului pe baza verific ării directe a urm ătoarelor:
• starea cofrajelor și/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toar ne betonul;
• starea arm ăturii;
• starea tecilor/ țevilor montate pentru realizarea canalelor pentru a rm ătura
pretensionat ă, dac ă este cazul;
• starea rosturilor de turnare, dac ă este cazul;
• să verifice comanda pentru beton (la furnizori extern i sau la sta ția proprie de
preparare);
• să verifice faptul c ă sunt asigurate condi țiile corespunz ătoare pentru transportul
betonului la locul de punere în oper ă, precum și mijloacele, facilit ățile și
personalul pentru punerea în oper ă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de
situa ții neprev ăzute;
• să cunoasc ă și s ă supravegheze modul de turnare și compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turna re), precum și prelevarea de
probe pentru încerc ările pe beton proasp ăt și beton înt ărit, cu întocmirea unei
proceduri de punere în oper ă, dac ă este cazul;
Aprobarea începerii turn ării betonului trebuie s ă fie reconfirmat ă pe baza unor noi
verific ări, în cazul în care au trecut 7 zile f ără a începe turnarea sau au intervenit evenimente
de natur ă s ă modifice situa ția constatat ă la data aprob ării.
Sunt necesare m ăsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul
turn ării și înt ăririi betonului, astfel:
– în general se recomand ă ca temperatura betonului proasp ăt, înainte de turnare,
să fie cuprins ă între 5°C și 30°C;
– în condi țiile în care temeratura mediului în momentul turn ării sau în timpul
perioadei de înt ărire scade sub 5°C, se aplic ă prevederile din NE012-1/2007. P ământul,
piatra, sus ținerile sau elementele structurale în contact cu be tonul ce urmeaz ă a fi turnat
trebuie s ă aib ă o temperatur ă care s ă nu provoace înghe țarea betonului înainte ca acesta s ă
ating ă rezisten ța necesar ă pentru a rezista la efectele înghe țului;
– în cazul în care temperatura mediului de p ăș ește 30°C în momentul turn ării sau
în timpul perioadei de înt ărire este necesar ă utilizarea unor aditivi întârzietori de priz ă
eficien ți și luarea de m ăsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de c ătre un laborator
autorizat sau acreditarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în oper ă și
tratare a betonului);
Specificarea privind betonul, prev ăzut ă în proiect, pentru comanda la furnizori sau
pentru preparare în sta ții proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având în
vedere și eventuale alte condi ții precizate în proiect.
Comanda pentru beton trebuie s ă fie conform ă cu prevederile aplicabile din NE 012-
1/2007.
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confec ționate vor fi p ăstrate astfel:
– epruvetele pentru verificarea clasei bet onului pus în oper ă se p ăstreaz ă în

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

40
condi țiile prev ăzute în SR EN 12390-2;
– epruvetele de control pentru verificarea rezisten țelor la compresiune la termene
intermediare se p ăstreaz ă în condi ții similare betonului pus în oper ă;
– epruvetele pentru determinarea altor car acteristici ale betonului, dac ă este cazul,
se p ăstreaz ă în condi țiile prev ăzute în standardele de încercare aplicabile;
Pentru betoanele puse în oper ă, pentru fiecare construc ție, trebuie ținut ă, la zi, condica
de betoane, care trebuie s ă cuprind ă cel pu țin urm ătoarele:
– datele privind bonurile de livrare sau d ocumentele echivalente în cazul
producerii betonului de c ătre constructor;
– locul unde a fost pus betonul în oper ă în lucrare;
– ora începerii și termin ării turn ării betonului;
– temperatura betonului proasp ăt;
– probele de beton prelevate și epruvetele turnate, modul de identificare a acest ora
și rezultatele ob ținute la încercarea lor;
– măsurile adoptate pentru protec ția betonului proasp ăt turnat;
– eventualele evenimente intervenite (într eruperea turn ării, intemperii etc);
– temperatura mediului ambiant;
– personalul care a supravegheat turnarea și compactarea betonului;
Datele din condica de betoane trebuie s ă asigure trasabilitatea betonului, de la
prepararea acestuia și pân ă la punerea în oper ă.

1.1.27. Prepararea și transportul betonului.

Prepararea și verificarea caracteristicilor betonului se face c orespunz ător preciz ărilor
din "Codul de practic ă pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat, indicativ NE 012-2007",
Transportul betonului de lucrabilitate L3 și L4 (tasarea conului cu 5…9 cm, respectiv
10…15 cm) se face cu autoagitatoare iar a celor c u lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1…4
cm) cu autobasculant ă cu ben ă amenajat ă corespunz ător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie s ă fie etan șe pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de ar șiță sau ploaie, suprafa ța liber ă de beton trebuie s ă fie protejat ă astfel încât
să se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consider ă din momentul începerii înc ărc ării mijlocului de
transport și sfâr șitul desc ărării acestuia și nu poate dep ăș i valorile de mai jos decât dac ă se
utilizeaz ă aditivi întârzietori:

Ori de câte ori intervalul de timp dintre desc ărcarea și reînc ărcarea cu beton a
mijloacelor de transport dep ăș ește o or ă, precum și la întreruperea lucrului, acestea vor fi
cur ățate cu jet de ap ă.
Rezisten țele betonului la compresiune la o vârst ă mai mic ă de 28 zile se pot estima
conform capitolului 3.1.2 din SR EN 1992-1-1:2004. Pe graficul urm ător s-a reprezentat cu
linie ro șie varia ția rezisten ței la compresiune conform SR EN 1992-1-1:2004, și cu bare

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

41
verticale rezultatele ob ținute de produc ătorul de beton pe betonul pus în oper ă în radier.

1.1.28. Turnarea și compactarea betonului

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor ve rifica:
-coresponden ța cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât și pe vertical ă, cu cele din
proiect;
-orizontalitatea și planeitatea cofrajelor;
-existen ța m ăsurilor pentru men ținerea formei cofrajelor și pentru asigurarea etan șeit ății
lor;
-măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de s us ținere;
-rezisten ța și stabilitatea elementelor de sus ținere existente și corecta montare și fixare a
sus ținerilor, existen ța panelor și a altor dispozitive de decofrare, a t ălpilor pentru repartizarea
presiunilor pe teren, etc.;
În cazul în care se constat ă nepotriviri fa ță de proiect sau se apreciaz ă ca neasigurat ă
rezisten ța și stabilitatea sus ținerilor, se vor adopta m ăsuri corespunz ătoare.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul și arm ăturile se vor cur ăța de eventuale
corpuri str ăine, beton r ămas de la turnarea precedent ă, rugin ă neaderent ă, etc. și se va proceda
la închiderea ferestrelor de cur ățire.
În urma efectu ării verific ărilor și a m ăsurilor men ționate mai sus, se va proceda la
consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucr ări ascunse. Dac ă pân ă la începutul
beton ării intervin unele evenimente de natur ă s ă modifice situa ția constatat ă (întreruperi,
accidente etc.) se va proceda la o nou ă verificare.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

42
Înainte de turnarea betonului trebuie verificat ă func ționarea corect ă a utilajelor de
transport local și de compactare a betonului (vibratoare).
Se interzice începerea beton ării înainte de efectuarea verific ărilor și aplicarea m ăsurilor
indicate în Codul NE 012-2007, capitolul 17.
Betonarea construc ției va fi condusã nemijlocit de maistrul sau șeful punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare și va supraveghea comportarea și men ținerea
pozi ției ini țiale a sus ținerilor cofrajelor și arm ăturilor și va lua m ăsuri operative de remediere
a oric ăror deficien țe constatate. Atât deficien țele constatate cât și m ăsurile adoptate vor fi
consemnate în condica de betonare.
Betonul trebuie s ă fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aduc erea lui la locul
de turnare. Punerea în lucrare se va face f ără întrerupere. Dac ă acest lucru nu este posibil se
vor crea rosturi de lucru conform prevederilor norm ativului NE 012-2007.
La turnarea betonului trebuie respectate urmãtoarel e reguli generale:
-la locul de punere în lucrare, desc ărcarea betonului se va face în bene, pompe de beton
sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipul ări;
-dac ă betonul adus la locul de punere în lucrare nu este amestecat omogen, se va
proceda la desc ărcarea și reamestecarea lui pe platforma special amenajat ă, f ără a se ad ăuga
îns ă ap ă;
-în ălțimea de c ădere liber ă a betonului nu trebuie s ă fie mai mare de 1,5 m;
-turnarea betonului de în ălțime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alc ătuite din
tronsoane de form ă tronconic ă;
-betonul trebuie s ă fie r ăspândit uniform și în grosime de cel mult 50 cm. Întinderea
acestuia se face prin tragere cu grebla. Nu se admi te azvârlirea cu lopata a betonului la o
distan ță mai mare de 1,50 m;
-se vor lua m ăsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea ar m ăturilor fa ță de
pozi ția prev ăzut ă în proiect, îndeosebi pentru arm ăturile dispuse la partea superioar ă a
pl ăcilor în consol ă; dac ă totu și se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corec tate în timpul
turn ării;
-se va urm ări cu aten ție, înglobarea complet ă în beton a arm ăturilor, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
-nu este permis ă cioc ănirea sau scuturarea arm ăturii în timpul beton ării și nici a șezarea
pe arm ături a vibratorului;
-betonarea se va face f ără întrerupere, chiar și atunci când turnarea se face prin ferestre
laterale;
-turnarea se va face în straturi orizontale de 30 . .. 40 cm în ălțime, acoperirea cu un strat
nou trebuie s ă se fac ă înaintea începerii prizei cimentului din betonul s tratului inferior.
Compactarea betonului se execut ă prin vibrare mecanic ă; în cazul imposibilit ății de
continuare a compact ării prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreru peri de curent electric,
etc.), turnarea betonului se va continua pân ă la pozi ția corespunz ătoare pe rost, compactând
manual betonul.
Betonul trebuie turnat și compactat astfel încât s ă se asigure c ă întreaga arm ătur ă și
piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleran țelor acoperirii cu beton
compactat și c ă betonul va atinge rezisten ța și durabilitatea prev ăzute.
Viteza de turnare și compactare trebuie s ă fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare și suficient de redus ă pentru a evita tas ările sau supraînc ărcarea
cofrajelor și sus ținerilor acestora.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru ca re se folosesc caracteristicile
tehnice și func ționale și pentru care se g ăsesc prescrip ții de utilizare și între ținere.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

43
Personalul care efectueazã vibrarea betonului trebu ie sã fie instruit în prealabil asupra
modului de utilizare a procedeului pe care urmeaz ă s ă-l aplice.
Distan ța dintre dou ă puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este
de maximum 1,0 m. În cazurile în care nu este posi bilã respectarea acestei distan țe (din
cauza configura ției arm ăturilor a unor piese înglobate sau alte cauze) se r ecomand ă utilizarea
concomitent ă a mai multor vibratoare.
Grosimea stratului de beton supus ă vibr ării se recomand ă s ă nu dep ășeasc ă 3/4 din
lungimea capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã
5…15 cm în stratul compactat anterior. Grosimea s tratului de beton armat (înainte de
compactare) trebuie s ă fie de 1,1 – 1,35 ori mai mare decât grosimea fina l ă a stratului
compactat în func ție de lucrabilitatea betonului.
Distan ța între dou ă pozi ții succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie s ă fie astfel
stabilit ă încât s ă fie asigurat ă acoperirea succesiv ă a întregii suprafe țe de beton compactat.
Alegerea tipului de vibrare (m ărimea capului vibratorului, for ța perturbatoare și
frecven ța corespunz ătoare a acestuia) se va face în func ție de dimensiunile elementelor și de
posibilit ățile de introducere a capului vibrator (butelia) pri ntre barele de arm ătur ă.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare i ntern ă se recomand ă s ă fie L3 sau
L4.
Durata de vibrare optim ă din punct de vedere tehnico-economic se situeaz ă între durata
minim ă de 5 sec. și durata maxim ă de 30 sec. Prelungirea duratei de vibrare pân ă la 50 sec.
impuse de condi ții speciale locale, nu este de natur ă s ă d ăuneze calit ății betonului.
Semnele exterioare dup ă care se recunoa ște c ă vibrarea betonului s-a terminat, sunt
urm ătoarele:
-betonul nu se mai taseaz ă;
-suprafa ța betonului devine orizontal ă și u șor lucioas ă;
-înceteaz ă apari ția bulelor de aer la suprafa ța betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urm ătoarele reguli generale:
-cofrajele din lemn, betonul vechi sau zid ăriile care sunt în contact cu betonul proasp ăt,
trebuie s ă fie udate cu ap ă atât cu 2…3 ore înainte cât și imediat de turnarea betonului, dar apa
rămas ă în denivel ări trebuie s ă fie înl ăturat ă;
-desc ărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj;
-refuzarea betonului adus la locul de turnare și interzicerea punerii lui în oper ă, în
condi țiile în care nu se încadreaz ă în limitele de consisten ță prev ăzute sau prezint ă segreg ări;
se admite îmbun ătățirea consisten ței numai prin utilizarea unui aditiv superplastifia nt cu
respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1;
-în ălțimea de c ădere liber ă a betonului nu trebuie s ă fie mai mare de 3,0 m în cazul
elementelor cu l ățime de maximum 1,0 m și 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de
suprafa ță (pl ăci, funda ții etc);
-turnarea betonului în elemente cofrate pe în ălțimi mai mari de 3,0 m se face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alc ătuit din tronsoane de form ă
tronconic ă), având cap ătul inferior situat la maximum 1,5 m de zon ă care se betoneaz ă;
-răspândirea uniform ă a betonului în lungul elementului, urm ărindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm în ălțime și turnarea noului strat înainte de începerea
prizei betonului turnat anterior;
-corectarea pozi ției arm ăturilor în timpul turn ării, în condi țiile în care se produce
deformarea sau deplasarea acestora fa ță de pozi ția prev ăzut ă în proiect (îndeosebi pentru
arm ăturile dispuse la partea superioar ă a pl ăcilor în consol ă);

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

44
-urm ărirea atent ă a înglob ării complete în beton a arm ăturii, cu respectarea grosimii
acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectu lui și ale reglement ărilor tehnice în vigoare;
-nu este permis ă cioc ănirea sau scuturarea arm ăturii în timpul beton ării și nici a șezarea
pe arm ături a vibratorului;
-urm ărirea atent ă a umplerii complete a sec țiunii în zonele cu arm ături dese, prin
îndesarea lateral ă a betonului cu ajutorul unor șipci sau vergele de o țel, concomitent cu
vibrarea lui; în cazul în care aceste m ăsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilit ăți de
acces lateral, prin spa ții care s ă permit ă p ătrunderea vibratorului în beton;
-luarea de m ăsuri operative de remediere în cazul unor deplas ări sau ced ări ale pozi ției
ini țiale a cofrajelor și sus ținerilor acestora;
-asigurarea desf ăș ur ării circula ției lucr ătorilor și mijloacelor de transport în timpul
turn ării pe podine astfel rezemate, încât s ă nu modifice pozi ția arm ăturii; este interzis ă
circula ția direct ă pe arm ături sau pe zonele cu beton proasp ăt;
-turnarea se face continuu, pân ă la rosturile de lucru prev ăzute în proiect sau în
procedura de executare;
-durata maxim ă admis ă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este n ecesar ă luarea
unor m ăsuri speciale la reluarea turn ării, nu trebuie s ă dep ăș easc ă timpul de începere a prizei
betonului; în lipsa unor determin ări de laborator, aceasta se consider ă de 2 ore de la
prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adao suri și 1,5 or ă în cazul cimenturilor f ără
adaosuri;
-reluarea turn ării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turn are de durat ă mai mare,
numai dup ă preg ătirea suprafe țelor rosturilor;
-permiterea instal ării podinilor pentru circula ția lucr ătorilor și mijloacelor de transport
local al betonului pe plan șeele betonate, precum și depozitarea pe acestea a unor schele,
cofraje sau arm ături este permis ă numai dup ă 24 … 48 ore, în func ție de temperatura
mediului și de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, d ac ă temperatura este de peste
20°C și se folose ște ciment de tip I, având clasa mai mare de 32,5).
Compactarea betonului trebuie realizat ă dup ă cum urmeaz ă:
-betonul trebuie astfel compactat încât s ă con țin ă o cantitate minim ă de aer oclus;
-compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, în
func ție de consisten ța betonului, tipul elementului etc.;
-în afara cazului în care se stabile ște o alt ă metod ă, compactarea se efectueaz ă cu
vibrator de interior. Se admite compactarea manual ă (cu maiul, vergele sau șipci, în paralel,
dup ă caz, cu cioc ănirea cofrajelor) în urm ătoarele cazuri:
• introducerea în beton a vibratorului nu este posibi l ă din cauza dimensiunilor
sec țiunii sau desimii arm ăturii și nu se poate aplica eficient vibrarea extern ă;
• întreruperea func țion ării vibratorului din diferite motive, caz în care p unerea în
oper ă trebuie s ă continue pân ă la pozi ția corespunz ătoare unui rost;
• este prev ăzut ă prin reglement ări speciale (beton fluid, beton monogranular,
beton autocompactant);
– vibrarea se utilizeaz ă ca metod ă de compactare și nu ca metod ă de deplasare a
betonului pe distan țe lungi, sau de prelungire a duratei de a șteptare pe șantier înainte de
turnare;
– vibrarea cu vibratoare de adâncime sau d e suprafa ță se aplic ă sistematic dup ă
turnare pân ă la eliminarea aerului oclus. Se evit ă vibra țiile excesive care pot conduce la
sl ăbirea rezisten ței suprafe ței sau la apari ția segreg ării;
– în mod normal, se recomand ă c ă grosimea stratului de beton turnat s ă fie mai
mic ă decât în ălțimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vib rarea și revibrarea

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

45
suprafe ței stratului anterior;
– în cazul în care structura con ține cofraje pierdute, trebuie luat ă în considerare
absor ția de energie a acestora, la selectarea metodei de compactare și la stabilirea consisten ței
betonului;
– în sec țiuni cu grosimi mari, reluarea compact ării stratului de suprafa ță este
recomandat ă pentru compensarea tas ării plastice a betonului situat sub primul rând de
arm ături orizontale;
– când se utilizeaz ă numai vibratoare de suprafa ță , stratul de beton dup ă
compactare nu trebuie, în mod normal, s ă dep ăș easc ă 100 mm, în afara cazului în care se
demonstreaz ă prin turn ări de prob ă c ă sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a ob ține o
compactare corespunz ătoare, poate fi uneori necesar ă o vibrare suplimentar ă la margini;
– în timpul compact ării betonului proasp ăt, trebuie evitat ă deplasarea arm ăturilor
și/sau a cofrajelor;
– betonul se compacteaz ă numai atât timp cât este lucrabil.
Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, d iafragme, pere ți) se face respectându-
se urm ătoarele prevederi suplimentare:
– în cazul elementelor cu în ălțimea de maximum 3,0 m, dac ă vibrarea betonului
nu este stânjenit ă de grosimea redus ă a elementului sau de desimea arm ăturilor, se admite
cofrarea tuturor fe țelor pe întreaga în ălțime și turnarea pe la partea superioar ă a elementului;
– în cazul în care se întrev ăd dificult ăți la compactarea betonului precum și în
cazul elementelor cu în ălțime mai mare de 3,0 m, se adopt ă una din solu țiile:
• cofrarea unei fe țe pe maximum 1,0 m în ălțime și completarea cofrajului pe
măsura turn ării;
• turnarea și compactarea prin ferestrele laterale
– în cazul pere ților de recipien ți, cofrajul se monteaz ă pe una din fe țe pe întreaga
în ălțime, iar pe cealalt ă fa ță , pe în ălțime de maximum 1,0 m, completându-se pe m ăsura
turn ării;
– primul strat de beton trebuie s ă aib ă o consisten ță la limita maxim ă admis ă prin
procedura de executare a lucr ărilor și trebuie s ă nu dep ăș easc ă grosimea de 30 cm;
– nu se admit rosturi de lucru înclinate r ezultate din curgerea liber ă a betonului.
Turnarea betonului în grinzi și pl ăci se face respectându-se urm ătoarele prevederi
suplimentare:
– turnarea grinzilor și a pl ăcilor începe dup ă 1…2 ore de la terminarea turn ării
stâlpilor sau pere ților pe care reazem ă, dac ă procedura de executare a lucr ărilor nu con ține
alte preciz ări;
– grinzile și pl ăcile care sunt în leg ătur ă se toarn ă, de regul ă, în acela și timp; se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea pl ăcii și turnarea ulterioar ă a
acesteia;
– la turnarea pl ăcii se folosesc repere dispuse la distan țe de maximum 2,0 m,
pentru a asigura respectarea grosimii pl ăcilor prev ăzute în proiect
Turnarea betonului în structuri în cadre se face ac ordând o deosebit ă aten ție zonelor de
la noduri, pentru a asigura umplerea complet ă a acestora.
Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mic ă
dimensiune este cel pu țin egal ă cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele partic ulare
prezentate în continuare:
– adoptarea de m ăsuri speciale la stabilirea compozi ției betonului și a tehnologiei
de tunare, în vederea asigur ării calit ății lucr ării. În scopul reducerii eforturilor din
temperatur ă și contrac ție, la stabilirea compozi ției și prepar ării betonului se urm ăre ște:

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

46
• adoptarea unui tip de ciment cu c ăldur ă de hidratare redus ă (corelat cu clasa
betonului) și a unui dozaj cât mai sc ăzut, utilizând în acest scop un aditiv
reduc ător de ap ă și agregate cu dimensiuni cât mai mari;
• asigurarea unei temperaturi cât mai sc ăzute pentru betonul proasp ăt, reducerea
temperaturii agregatelor prin stropire artificial ă, utilizarea de ap ă rece, fulgi de
ghea ță etc;
– turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte,
conform detaliilor din figura de mai jos. Aceste p revederi se aplic ă și în cazul elementelor
cu grosimea de 0,8 … 1,5 m, dac ă volumul acestora dep ăș ește 100 m3;
– detalierea tehnologiei de turnare a beto nului se face în mod obligatoriu, prin
proceduri de executare a lucr ărilor, ținând seama de:
• capacitatea de turnare a betonului Cb exprimat ă în m3/h, respectiv cea mai mic ă
dintre valorile capacit ății de preparare și a capacit ății de transport de la sta ție
sau de la locul de preparare la cel de punere în op er ă;
• durata de timp Ta maxim ă admis ă pentru turnarea unui nou strat sau treapt ă de
beton;
• grosimea stratului sau treptei, care nu poate dep ăș i 50 cm;
• num ărul necesar de trepte suprapuse.
Durata de timp, Ta, se stabile ște cu ajutorul rela ției:
Ta = T – Tț – Ts,
în care:
T – durata de timp pân ă la începerea prizei betonului;
Tț – durata de transport, între terminarea înc ărc ării mijlocului de transport al betonului
la sta ția de preparare și terminarea desc ărc ării la locul de turnare;
Ts – durata de sta ționare și de transport local, pân ă la tunarea betonului.
Durata de timp T, pân ă la începerea prizei betonului se determin ă de un laborator de
specialitate autorizat. În lipsa unor asemenea dete rmin ări se pot avea în vedere valorile
orientative prezentate în tabelul de mai jos:

Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (l ățime – B, grosime – H) se stabilesc prin
respectarea urm ătoarelor condi ții privind:
– grosimea stratului (H):
H ≤ CbxTa / BxL
H ≤ 50 cm
– dimensiunile treptei:
HxL ≤ CbxTa / nxB
în care:
Cb și Ta – conform celor ar ătate mai înainte;
n – intervalul maxim de suprapunere a treptelor (în exemplul de mai jos, n=4, rezultat
pentru treptele 8/4 și urm ătoarele)

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

47

Turnarea betonului în elemente masive, în strat con tinuu, sau în trepte
(direc ția de turnare este de la stânga la dreapta)
Finisarea suprafe ței prin netezire cu rigla sau mistria se efectueaz ă la intervale și într-o
manier ă care s ă permit ă ob ținerea finis ării specificate. La finisarea suprafe ței nu trebuie s ă
rămân ă lapte de ciment. În timpul finis ării nu se adaug ă ap ă, ciment, agen ți de înt ărire a
suprafe ței sau alte materiale, decât în cazul în care se sp ecific ă altfel.

1.1.29. Tratarea și protec ția betonului dup ă turnare.

Tratarea și protec ția betonului, în perioada de dup ă turnare, au scopul de a asigura
atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul r espectiv, în func ție de domeniul de utilizare
și de condi țiile de mediu din aceast ă perioad ă.
Caracteristicile avute în vedere sunt:
-rezisten țele și deforma țiile betonului;
-evitarea efectului contrac ției betonului, a producerii fisurilor și, dup ă caz,
impermeabilitatea;
-durabilitatea, în func ție de clasele de expunere. Aceste caracteristici su nt determinate,
din punctul de vedere al trat ării și protec ției betonului, de:
• împiedicarea evapor ării apei din beton;
• evitarea, dup ă caz, a ac țiunilor mecanice d ăun ătoare (vibra ții, impact etc.), a
înghe țului sau a contamin ării cu substan țe d ăun ătoare (uleiuri, agen ți agresivi
etc.).
Prevederile privind tratarea și protec ția betonului nu se refer ă la:
-tratarea termic ă accelerat ă prin înc ălzire intern ă sau extern ă care, dac ă este cazul,
trebuie s ă fac ă obiectul unor prevederi speciale;
-aplicarea unor produse care se înglobeaz ă în stratul de suprafa ță al betonului pentru a-i
conferi propriet ăți speciale (de exemplu, sclivisire);
-tratarea suprafe ței v ăzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exem plu, agregate
monogranulare aparen țe).

Principalele date necesare pentru aplicarea metodel or de tratare și protec ție a betonului
sunt:
-stabilirea, pe baza cunoa șterii domeniului de utilizare, a condi țiilor specifice privind
unele caracteristici ale betonului și, dup ă caz, a suprafe ței acestuia (lipsa fisurilor, duritate,
porozitate, impermeabilitate etc.);

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

48
-cunoa șterea comport ării betonului utilizat, în ceea ce prive ște evolu ția rezisten ței în
timp, în func ție de tipurile de ciment, agregate și aditivi, precum și caracteristici ale betonului
proasp ăt (raport A/C, temperatur ă etc.), în perioada de înt ărire și cea dup ă înt ărire;
-cunoa șterea influen ței condi țiilor de mediu (temperatur ă, umiditate, viteza curen ților
de aer în contact cu betonul etc.) asupra comport ării betonului respectiv în perioada de
înt ărire și cea dup ă înt ărire;
-cunoa șterea mijloacelor și produselor care se pot utiliza, pentru tratarea și protec ția
betonului, în func ție de tipul betonului și de condi țiile de mediu preconizate.
Pentru protec ția betonului se utilizeaz ă, de regul ă, urm ătoarele metode, separat sau
combinat:
-păstrarea cofrajului în pozi ție;
-acoperirea suprafe ței betonului cu folii impermeabile la vapori, fixat e la margini și la
îmbin ări pentru a preveni uscarea;
-amplasarea de învelitori umede pe suprafa ță și protejarea acestora împotriva usc ării;
-men ținerea unei suprafe țe umede de beton, prin udare cu ap ă;
-aplicarea unui produs de tratare corespunz ător
Utilizarea produselor de tratare pentru protec ție la îmbin ările constructive, pe
suprafe țele ce urmeaz ă a fi tratate sau pe suprafe țele pe care este necesar ă aderarea altui
material, este permis ă numai dac ă acestea sunt îndep ărtate complet înainte de urm ătoarea
opera ție, sau dac ă se dovede ște c ă nu au nici un efect negativ asupra opera țiilor ulterioare.
La stabilirea duratei de tratare și de protec ție a betonului trebuie s ă fie avu ți în vedere
urm ătorii parametri:
-condi țiile de mediu din perioada de exploatare a construc ției exprimate prin clasele de
expunere stabilite în NE 012-1. În acest sens, se d eosebesc dou ă situa ții:
• construc ții aflate în clasele de expunere X0 sau XC1;
• construc ții aflate în alte clase de expunere.
-sensibilitatea betonului la tratare, în func ție de compozi ție. Cele mai importante
caracteristici ale compozi ției betonului, care influen țeaz ă durata trat ării betonului, sunt:
raportul ap ă/ciment (A/C), tipul și clasa cimentului, tipul și propor ția aditivilor. Betonul cu un
con ținut redus de ap ă (raport A/C mic) și care are în compozi ție cimenturi cu rezisten ță
ini țial ă mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitat e mult mai rapid decât betonul
preparat cu un raport A/C ridicat și cu cimenturi cu rezisten ță ini țial ă uzual ă (N), rezultând
durate ale trat ării diferite. De asemenea, având în vedere c ă, în func ție de clasa de expunere,
betoanele preparate cu cimenturi de tip ÎI – V comp ozite sunt mai sensibile la carbonatare
decât betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I, în cazul utiliz ării aceluia și raport
A/C, se recomand ă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.
-procentul din valoarea caracteristic ă a rezisten ței la compresiune la 28 zile, la care
trebuie s ă ajung ă rezisten ța betonului în perioada de tratare. Pentru acest pr ocent sunt stabilite
trei clase: 35%, 50% și 70%.
-viteza de dezvoltare a rezisten ței betonului, care poate fi stabilit ă în func ție de:
• raportul (r) dintre valoarea medie a rezisten ței la compresiune dup ă 2 zile
(fcm2) și valoarea medie a rezisten ței la compresiune dup ă 28 zile (fcm28),
determinate prin încerc ări ini țiale sau bazate pe performan țele cunoscute ale
unui beton cu compozi ție similar ă (a se vedea NE 012-1).
-condi țiile de mediu în timpul trat ării: temperatura și expunerea direct ă la soare,
umiditatea, viteza vântului sau curen ților de aer, dup ă caz.
Durata de tratare a betonului se determin ă dup ă cum urmeaz ă, pentru:
-elemente nestructurale, pentru care nu se pun cond i ții privind tratarea: perioada

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

49
minim ă de tratare trebuie s ă fie de 12 ore, cu condi ția ca priza s ă nu dureze mai mult de 5 ore
și temperatura la suprafa ța betonului s ă nu fie sub 5°C;
-elemente structurale din construc ții ce urmeaz ă a fi supuse doar condi țiilor din clasele
de expunere X0 sau XC1, dac ă prin proiect nu se prevede altfel: conform condi țiilor pentru
atingerea a 35% din valoarea caracteristic ă a rezisten ței la compresiune la 28 zile, prev ăzute
în tabelul 1;
-elemente structurale din construc ții ce urmeaz ă a fi expuse unor condi ții
corespunz ătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1, ast fel:
• dac ă acestea nu sunt supuse altor condi ții prev ăzute în proiect: conform
condi țiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteri stic ă a rezisten ței la
compresiune la 28 zile, prev ăzute în tabelul 2;
• dac ă acestea sunt supuse unor condi ții prev ăzute în proiect (de exemplu
rezervoarele pentru lichide): conform condi țiilor pentru atingerea a 70% din
valoarea caracteristic ă a rezisten ței la compresiune la 28 zile, prev ăzute în
tabelul 3.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

50

În cazul în care parametrii care determin ă durata trat ării nu pot fi cunoscu ți în detaliu,
se recomand ă aplicarea indica țiilor din figura de mai jos.

Temperatura suprafe ței betonului nu trebuie s ă scad ă sub 0°C înainte ca suprafa ța
betonului s ă ating ă o rezisten ță care poate suporta înghe țul f ără efecte negative (de regul ă, în
cazul în care rezisten ța atins ă de beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2).

1.1.30. Turnarea betoanelor pe timp friguros.

Se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 și NE 012-2007.
Măsurile specifice ce se adopt ă în perioada de timp friguros se vor stabili ținând seama
de:
– regimul termoclimatic real existent pe șantier pe timpul prepar ării, transportului,

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

51
turn ării și protej ării betonului;
– dimensiunile și masivitatea sau sub țirimea elementelor ce se betoneaz ă;
– gradul de expunere a lucr ărilor ca suprafa ță și durat ă la ac țiunea timpului
friguros în cursul înt ăririi betonului;
– intensitatea prezumat ă a frigului în perioada respectiv ă.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de oric e fel este necesar s ă se exercite un
control permanent și deosebit de exigent din partea conduc ătorului tehnic al lucr ării,
responsabilului CTC atestat MLPAT și al beneficiarului (dirigintele de șantier atestat
MLPAT). În procesele verbale de lucr ări ascunse se vor men ționa m ăsurile adoptate pentru
protec ția lucr ărilor și constat ărilor privind eficien ța acestora.

1.1.31. Decofrarea

Elementele pot fi decofrate în momentul în care bet onul are o rezisten ță suficient ă
pentru a putea prelua integral sau par țial, dup ă caz sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordat ă o aten ție deosebit ă elementelor de construc ție, care dup ă decofrare suport ă
aproape întreaga sarcin ă prev ăzut ă în calcul.
Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndep ărta dup ă ce betonul a atins o rezisten ță de
minimum 2,5 N/mm2 astfel încât fe țele și muchiile elementelor s ă nu fie deteriorate.
Stabilirea rezisten țelor la care au ajuns p ărțile de construc ție în vederea decofr ării se
face prin încercarea epruvetelor de control, pe faz e, confec ționate în acest scop și p ăstrate în
condi ții similare elementelor în cauza conform STAS 1275- 88. La aprecierea rezultatelor
ob ținute pe epruvete de control trebuie s ă se țin ă seama de faptul c ă poate exista o diferen ță
între aceste rezultate și rezisten ța real ă a betonului din element (evolu ția diferit ă a c ăldurii în
beton în cele dou ă situa ții, tratarea betonului, etc.). În cazurile în care exist ă dubii în leg ătur ă
cu aceste rezultate, se recomand ă încerc ări nedistructive.
În tabelul urm ător se prezint ă recomand ări cu privire la termenele minime de decofrare
ale fe țelor laterale func ție de temperatura mediului și viteza de dezvoltare a rezisten ței
betonului.

Dac ă în timpul înt ăririi betonului temperatura se situeaz ă sub +50 C atunci se
recomand ă ca durata minim ă de decofrare s ă se prelungeasc ă cu aproximativ durata
înghe țului.
În cursul opera ției de decofrare se vor respecta urm ătoarele reguli :
– desf ășurarea opera ției va fi supravegheat ă direct de c ătre conduc ătorul punctului
de lucru în cazul în care se constat ă defecte de turnare (goluri, zone segregate) care p ot
afecta stabilitatea construc ției decofrate, se va sista demontarea elementelor d e sus ținere pân ă
la aplicarea m ăsurilor de remediere sau consolidare;
– sus ținerile cofrajelor se vor desface începând din zona central ă a deschiderii
elementelor și continuând simetric c ătre reazeme;
– decofrarea se va face asfel încât s ă se evite preluarea brusc ă a înc ărc ărilor de
către elementele care se decofreaz ă, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materi alului
cofrajului și sus ținerilor.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

52
În termen de 24 ore de la decofrarea oric ărei p ărți de construc ție se va proceda, de c ătre
conduc ătorul punctului de lucru, reprezentantul investitor ului și de c ătre proiectant (dac ă
acesta a solicitat s ă fie convocat), la o examinare am ănun țit ă a tuturor elementelor de
rezisten ță ale structurii, încheindu-se un proces-verbal în c are se vor consemna calitatea
lucr ărilor precum și eventuale defecte constatate. Este interzis ă efectuarea de remedieri
înainte de aceast ă examinare.

1.1.32. Abateri admisibile

Abateri limitã la dimensiunile elementelor executat e monolit

Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor pl ăcilor pere ților:
– pân ă la 3,0 m ± 16 mm
– 3,0…6,0 m ±20 mm
– peste 6,0 m ±25 mm
Dimensiunea sec țiunii transversale:
– grosimea pere ților și pl ăcilor
• pân ă la 10 cm inclusiv ±3 mm
• peste 10 cm ±5 mm
– lățimea și în ălțimea sec țiunii grinzilor și stâlpilor
• pân ă 50 mm ±5 mm
• peste 50 cm ±8 mm
– funda ții
• dimens. în plan ±20 mm
• în ălțimea
• pân ă la 2,0 m ±20 mm
• peste 2,0 m ±30 mm

Abateri limit ă la forma dat ă muchiilor și suprafe țelor

– pentru 1,0 m lungime de muchie respectiv 1mp de suprafa ță 4mm
– pentru lungimea total ă a muchiilor respectiv de suprafa ță total ă, cu latura ce mai
mare L (indiferent de tipul elementului)
• L £ 3,0 m ±10 mm
• 3,0 < L £ 9,0 m ±12 mm
• 9,0 < L £ 18,0 m ±16 mm
• L > 18,0 m ±20 mm
Observa ție: Prin abatere de la forma dat ă se în țelege distan ța maxim ă dintre profilul
efectiv și profilul adiacent de forma dat ă (proiectat ă) în limitele lungimii, respectiv a
suprafe ței de referin ță .
Not ă: Valorile de mai sus sunt aplicabile în cazurile c urente. Pentru anumite categorii
de lucr ări, prescrip țiile tehnice pot indica valori diferite.

Abaterile limit ă la înclinarea muchiilor și fe țelor fa ță de prevederile proiectului

Înclinarea muchiei sau suprafeței fata de:

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

53
Verticală Orizontală Poziția oblică
(din proiect)
• pe 1 m lungime sau 1 mp de
suprafață 3 mm 5 mm 5 mm
• pe toată lungimea sau pe toată suprafața elementulu i
– stâlpi, pereți, fundații 16 mm 20 mm 16 mm
– grinzi 9 mm 10 mm 10 mm
– fetele superioare ale
– pereților diafragmelor – 10 mm 10 mm
– placi de planșeu sau
– acoperiș – 10 mm 10 mm
Axe în plan orizontal
– pentru fundații 10 mm
– pentru stâlpi, grinzi, pereți 10 mm
Cote de nivel:
– fundații de structuri 10 mm
– stâlpi cu înălțimea până la 6 m 10 mm
– stâlpi cu înălțimea peste 6 m 16 mm
– grinzi 5 mm
Abateri limita la armaturi pentru beton armat
Lungimi parțiale sau totale fata de proiect
– sub 1m 5 mm
– între 1 și 10m 20 mm
– peste 10m 30 mm

Abateri limit ă specifice elementelor prefabricate

Pentru dimensiunile elementelor se aplic ă clasele de toleran ță , precizate în proiect
și STAS 6657/189.

Abateri limit ă la arm ături pentru beton armat

– la lungimea segmentelor barei și la lungimea total ă din proiect
• sub 1,0m ±10mm
• între 1,0 și 10,00m ±20mm
• peste 10,0m ±30mm
– lungimea de petrecere a barelor, la înn ădiri prin suprapunere
(fa ță de prevederile proiectului sau ale prescrip țiilor tehnice) 0 mm
– la pozi ția înn ădirilor (fa ță de proiect)
• distan țe între axele barelor (fa ță de proiect și de prescrip țiile tehnice)
• la grinzi și stâlpi ±3mm
• la plãci și pere ți ±5mm
• la funda ții ±10mm
• între etrieri și pasul fretelor ±10mm
– La îmbin ări și în ădiri sudate conform instruc țiunilor tehnice C28–83.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

54

1.1.33. Evaluarea rezisten ței la compresiune a betonului pus în
oper ă

Prelevare carote

Pentru extragerea carotelor se vor folosi carotiere specializate (care vor fi fixate ferm pe
pozi ție pe durata extragerii). Prelevarea se va efectua la distan ța de îmbin ările arm ăturilor,
marginile elementelor de beton și în locuri f ără arm ături metalice sau care prezint ă pu ține
arm ături metalice. Trebuie s ă fie evitat ă pe cât posibil prelevarea carotelor din arm ături. Se
asigur ă c ă epruvetele utilizate pentru determinarea rezisten ței la compresiune nu con țin nici o
arm ătur ă. Pentru evitarea t ăierii arm ăturilor se vor folosi obligatoriu tahometre pentru
determinarea pozi ției exacte a barelor. Se va folosi ca normativ de r eferin ță pentru extragerea
carotelor SR EN 12504-1 Încerc ări pe beton în structuri Partea 1: Carote – preleva re,
examinare și încerc ări la compresiune.

Principiu

Epruvetele sunt înc ărcate pân ă la cedare la compresiune în ma șina de încercare,
conform SR EN 12390-4. Se înregistreaz ă sarcina maxim ă la care a rezistat epruveta și se
calculeaz ă rezisten ța la compresiune a betonului.

Epruvete de încercat

Epruveta de încercat (carota) trebuie s ă fie un cilindru cu diametrul de 100mm și
în ălțime de 100mm care s ă îndeplineasc ă condi țiile din SR EN 12350-1, SR-EN 12390-1, SR
EN 12390-2, SR EN 12504-1. Vârsta minim ă a betonului testat este de 28 de zile. Deoarece
trebuie redus ă m ărimea carotei prin t ăiere este necesar c ă suprafe țele portante s ă fie preg ătite
prin una dintre metodele urm ătoare:
– polizare;
– mortar cu ciment de aluminat de calciu;
– mixtura cu sulf;
– cutie cu nisip.
Dup ă prelucrare epruveta trebuie s ă se încadreze în toleran țele admisibile conform SR
EN 12390-1 punctul 4.3.3:
– Toleran ța la diametru ±0,5%;
– Toleran ța la planeitatea suprafe țelor portante ±0,0006d (adic ă ±0,06mm pentru
epruveta cu diametrul de 100mm);
– Toleran ța la perpendicularitate ±0,5mm;
– Toleran ța la în ălțime ±5% din în ălțimea epruvetei (±5mm pentru epruveta cu
diametrul de 100mm și în ălțimea de 100mm)
Având în vedere toleran țele restrictive ce trebuiesc îndeplinite se impune ca suprafa ța
portant ă s ă fie prelucrat ă prin acoperire.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

55
Metoda mixturii cu sulf.

Conform SR EN 13791:2007 anexa A punctul 3.4. strat urile sub țiri din mortar sau din
sulf nu influen țeaz ă semnificativ rezisten ța la compresiune.
Înainte de acoperire se asigur ă c ă suprafa ța epruvetei care trebuie acoperit ă este uscat ă,
curat ă și c ă toate particulele libere au fost îndep ărtate.
Acoperirea trebuie s ă fie cât mai sub țire posibil și nu trebuie s ă fie mai mare de 5 mm
grosime, cu toate c ă se admit abateri locale mici.
Amestecurile de acoperire pe baz ă de sulf sunt în general acceptate. Ca alternativ ă,
materialul de acoperire poate fi alc ătuit dintr-un amestec constând din p ărți egale de mas ă
sulf și nisip silicios fiind (majortatea amestecului care trece prin sit ă de țes ătur ă de sârm ă de
250 µm este re ținut pe sita de țes ătur ă de sârm ă de 125 µm conform ISO 3310-1). Se poate
ad ăuga o propor ție mic ă de pân ă la 2 % negru de fum.
Se înc ălze ște amestecul pân ă la temperatura recomandat ă de furnizor sau pân ă la o
temperatur ă unde, sub agitare continu ă, se atinge consisten ța dorit ă.
Amestecul este agitat continuu pentru a asigura omo genitatea s ă și pentru a evita
depunerea de sediment la baza vasului de topire.
Nota 1: Dac ă trebuie s ă se fac ă repetat opera ții de acoperire, este recomandabil s ă se
utilizeze dou ă vase de topire cu reglare termostatic ă.
Nota 2: Nivelul amestecului în vasul de topire nu t rebuie l ăsat s ă scad ă prea mult,
deoarece exist ă un risc crescut de producere a vaporilor de sulf c are pot lua foc.
Aten ționare : Trebuie s ă se utilizeze un sistem de evacuare a gazelor în ti mpul
întregului proces de topire, pentru a asigura extra gerea complet ă a vaporilor de sulf, care sunt
mai grei decât aerul. Trebuie s ă se aib ă grij ă s ă se asigure c ă temperatura amestecului s ă fie
men ținut ă în domeniul specificat, pentru a reduce riscul pol u ării.
Partea inferioar ă a epruvetei, men ținut ă pe vertical ă într-un bazin cu amestec de sulf
topit pe o plac ă orizontal ă/cofraj. Se las ă amestecul s ă se înt ăreasc ă, înaintea repet ării
procedurii pentru cel ălalt cap ăt. Se utilizeaz ă o ram ă de acoperire pentru a se asigura c ă
ambele suprafe țe sunt paralele și ulei mineral ca decofrant pentru pl ăci/cofraje.
Nota 3: Poate fi necesar s ă se elimine surplusul de material de acoperire de p e muchiile
epruvetei.
Se verific ă epruveta pentru a se asigura c ă materialul de acoperire a aderat la ambele
capete ale epruvetei. Dac ă stratul acoperitor sun ă a gol, acesta se îndep ărteaz ă și se repet ă
opera ția de acoperire.
Se las ă în repaus 30 minute de la opera ția de acoperire pân ă la încercarea de copresiune
pe epruvet ă.

Preg ătirea și pozi ționarea epruvetei

Se șterg toate suprafe țele portante ale ma șinii de încercat și se îndep ărteaz ă orice resturi
sau alte materiale str ăine de pe suprafe țele epruvetei înainte de a fi în contact cu platane le.
Nu trebuie s ă se utilizeze altceva între epruvet ă și platanele ma șinii de încercat decât
platane auxiliare și blocuri de spa țiere (a se vedea SR EN 12390-4).
Se șterge excesul de umezeal ă de pe suprafa ța epruvetei înainte de a o a șeza în ma șina
de încercare.
Se centreaz ă epruveta fa ță de platanul inferior cu o exactitate de 1% din dia metrul
desemnat al epruvetei cilindrice.
Dac ă se folosesc pl ăci auxiliare, acestea se aliniaz ă fa ță de partea de sus și de jos a

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

56
epruvetei.

Înc ărcare

Se alege o vitez ă constant ă de înc ărcare în domeniul (0,6 ± 0,2) MPa/s. Dup ă aplicarea
sarcinii ini țiale, care trebuie s ă dep ăș easc ă aproximatix 30% din sarcina de rupere, se aplic ă
sarcina pe epruveta f ără șoc și se cre ște continuu la viteza aleas ă constant ă ±10% pân ă când
epruveta nu poate suporta o sarcin ă mai mare.
Atunci când se utilizeaz ă ma șini de încercare controlate manual, se corecteaz ă orice
tendin ță de sc ădere a vitezei de înc ărcare selectat ă pe m ăsur ă ce se apropie cedarea epruvetei,
prin ajustarea corespunz ătoare a comenzilor.
Se înregistreaz ă sarcina maxim ă indicat ă.

Evaluarea tipului de cedare

Exemple de cedare a epruvetei care arat ă c ă încerc ările s-au realizat în mod satisf ăcător
sunt indicate în SR EN 12390-3:2009 figura 1 (pentr u cuburi).
Dac ă cedarea este nesatisf ăcătoare, acest lucru trebuie s ă fie înregistrat cu referire la
aspectul epruvetei conform figurii 2 din SR EN 1239 0-3:2009.
Cedarea nesatisf ăcătoare a epruvetei poate fi cauzat ă de:
– Aten ție insuficient ă la efectuarea încerc ării;
– O defec țiune a ma șinii de încercat.

Raport de încercare.

Raportul de încercare trebuie s ă con țin ă:
– identificarea epruvetei de încercat;
– dimensiunile desemnate ale epruvetei ;
– detaliile ajust ării prin polizare/ acoperire;
– data încerc ării;
– sarcina maxim ă la cedare, în kN;
– rezisten ța la compresiune a epruvetei, rotunjit ă pân ă la cel mai apropiat 0,1MPa;
– cedarea nesatisf ăcătoare (dac ă este cazul) și dac ă este nesatisf ăcătoare, tipul cel
mai apropiat;
– orice abatere de la metoda standard de î ncercare;
– o declara ție de la persoan ă responsabil ă din punct de vedere tehnic pentru
încercare, c ă încercarea s-a efectuat conform SR EN 12390-3:2009 ;
Raportul de încercare mai poate s ă con țin ă:
– masa epruvetei;
– densitatea aparent ă a epruvetei, rotunjit ă pân ă la cel mai apropiat 10kg/m3;
– starea epruvetei la recep ție;
– condi țiile de conservare pân ă la recep ție
– timpul încerc ării;
– vârsta epruvetei în momentul încerc ării.

Evaluarea rezisten ței caracteristice la compresiune prin încercarea ca rotelor.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

57

Rezisten ța caracteristic ă la compresiune in-situ se evalueaz ă conform SR EN
13791:2007 utilizând abordarea A (punctul 7.3.2 SR EN 13791:2007). Rezisten ța
caracteristic ă la compresiune in-situ nu trebuie s ă fie mai mic ă de 43MPa corespunz ătoare
clasei de beton C40/50 (tabelul 1). Conform SR EN 1 3791:2007 “încercarea unei carote de
lungime egal ă și un diametru nominal de 100mm indic ă o valoare a rezisten ței echivalente cu
valoarea rezisten ței unui cub de 150mm”. Rezisten ța caracteristic ă la compresiune in-situ
reprezint ă valoarea rezisten ței la compresiune in-situ, sub care se pot situa 5% din popula ția
tuturor rezultatelor determin ărilor de rezisten ță posibile ale volumului de beton considerat
(SR EN 13791:2007).

Evaluarea rezisten ței caracteristice la compresiune prin metode indire cte

Încerc ările indirecte furnizeaz ă alternative la încerc ările pe carote pentru evaluarea
rezisten ței la compresiune în situ a betonului dintr-o struc tur ă sau pot suplimenta datele
ob ținute dintr-un num ăr limitat de carote.
Metodele indirecte sunt de natur ă nedistructiv ă sau semidistructiv ă. Metodele indirecte
pot fi folosite dup ă validarea cu încerc ările pe carote în urm ătoarele moduri:
– Separat;
– Combina ție de metode indirecte;
– Combina ție de metode indirecte și metode directe (carote).
La încercarea cu o metod ă indirect ă se m ăsoar ă alt ă proprietate decât rezisten ța. Prin
urmare este necesar ă utilizarea unei rela ții între rezultatele încerc ării indirecte și rezisten ța la
compresiune a carotelor.
Se vor respecta cu stricte țe prevederile normativului SR EN 13791:2007 capitol ul 8.

3.5. Montajul turnurilor și al pilonilor

Pentru montarea turnurilor cu în ălțime redus ă, sub 100 m, acesta se monteaz ă culcat și
se ridic ă apoi în pozi ție vertical ă.
În cazul turnurilor cu în ălțime mai mare, montajul se face în pozi ție definitiv ă, barele
fiind ridicate și montate una dup ă alta. În cazul unui montaj mai mecanizat, ridicare a barelor
se poate face cu o macara central ă, care se fixeaz ă de construc ția deja montat ă și care este
prev ăzut ă cu un dispozitiv de autoridicare.
Macaraua este format ă dintr-o muf ă prin care trece o tij ă tubular ă de o lungime mult
mai mare. La cap ătul superior al tijei se afl ă un bra ț rotativ. Fixarea mufei și a punctului
inferior al tijei de construc ția metalic ă, deja montat ă, se face cu cabluri înclinate și orizontale.
Pe m ăsur ă ce montajul -avanseaz ă în în ălțime, mufa și tija sunt ridicate pe rând cu un troliu
special.
Pilonii ancora ți, din cauza sec țiunii transversale reduse, pot fi livra ți la șantier în
tronsoane asamblate în întregime în fabrici, încât la montaj se execut ă numai ridicarea și
asamblarea tronsoane'or unul dup ă altul. Pentru a reduce cheltuielile de transport, se pot
stivui tronsoanele, dac ă bineîn țeles dimensiunile transversale ale figurii rezultan te se înscriu
în gabaritul de transport.
Ridicarea tronsoanelor se face cu o macara autoridi c ătoare.Macaraua este format ă dintr-
o muf ă, prev ăzut ă Ia nivelul superior și inferior cu câte o br ățar ă , care se poate fixa de
construc ția metalic ă și o tij ă, prev ăzut ă la nivelul inferior cu o br ățar ă de fixare, iar la cap ătul
superior cu un bra ț rotativ.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

58
Dup ă executarea prinderii tronsonului de construc ția deja montat ă, se desfac br ăță rile
care fixau mufa de coustruc ția metalic ă, iar mufa, dup ă ce este ridicat ă, fixat ă în noua pozi ție.
Se desface apoi leg ătura , care fixeaz ă tij ă de construc ția metalic ă. Dup ă ridicarea tijei în noua
pozi ție și fixarea din nou a leg ăturii , se ajunge iar ăș i în pozi ția, când un nou tronson poate fi
ridicat. Toate troliile de ridicare sunt plasate pe sol și la o distan ță suficient de mare de pilon,
astfel c ă munca se desf ăș oar ă în perfecte condi ții de securitate.
Execu ția la fa ța locului a cablurilor de ancorare, montarea și pretensionarea lor sunt de
asemenea probleme dificile și specifice acestor construc ții.
Cablurile executate la fa ța locului din sârme paralele au avantajul unui modu l de
elasticitate sensibil egal cu acela al unei bare de o țel. Se folosesc sârme de o țel zincate de 3—
4 mm diametru cu rezisten țe de rupere de 130—160 kgf/mm2. Sârmele, dup ă ce sunt
îndreptate, se a șeaz ă într-un jgheab care formeaz ă în sec țiune un hexagon regulat. Forma
cablului este men ținut ă prin bandaje care se înf ăș oar ă pe cablu și care constituie în acela și
timp straturi de protec ție.
For ța de preîntindere a cablului se aplic ă prin intermediul unui jug, verificarea efortului
făcându-se cu un dinamometru.
Dup ă ce aceast ă for ță a fost realizat ă și s-a avut în vedere și efectul greut ății proprii a
cablului, jugul cu cei doi tiran ți se înlocuie ște cu eclise a c ăror lungime exact ă se determin ă la
fa ța locului.
Pe blocul de funda ție și sub aceste cadre metalice se pot a șeza cricurile hidraulice cu
care se execut ă ridicarea pilonului.

3.6. Construc ții metalice

1.1.34. Generalit ăți

Prezenta tehnologie de execu ție se aplic ă la execu ția în uzin ă și pe șantier a structuriilor
metalice pentru construc ții.
La execu ția structurilor se vor respecta integral toate reg lement ările și prevederile în
vigoare privind execu ția, verificarea, calitatea execu ției și recep ția obiectivelor de investi ții în
construc ție.
Firmele executante care contribuie la execu ția structurii metalice , r ăspund direct de
bun ă execu ție și de calitatea tuturor lucr ărilor ce le revin, în conformitate cu planurile de
execu ție, cu prevederile standardelor, normativelor și instruc țiunilor tehnice în vigoare.
Elementele, subansamblele și structurile metalice se vor executa conform planu rilor de
execu ție.
Execu ția structurii metalice, verificarea calit ății ca și recep ția lucr ărilor se va face în
general pe baza urm ătoarelor standarde, instruc țiuni și normative:
-STAS 767/0 – 88: Construc ții civile, industriale și agricole. Construc ții din o țel.
Condi ții tehnice generale de calitate.
-STAS 767/2 – 88: Construc ții civile, industriale și agricole. Îmbin ări nituite și îmbin ări
cu șuruburi de construc ții din o țel. Prescrip ții de execu ție.
-SR EN 1090-2:2008 : Executarea structurilor de o țel și structurilor de aluminiu. Partea
2: Cerin țe tehnice pentru structuri de o țel.
-SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din o țeluri pentru construc ții. Partea 1:
Condi ții tehnice generale de livrare.
-SR EN 10025-2:2004: Produse laminate la cald din o țeluri pentru construc ții. Partea 2:
Condi ții tehnice generale de livrare pentru o țeluri de construc ții nealiate.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

59
-C 150-99: Normativ privind calitatea îmbin ărilor sudate din o țel ale construc țiilor
civile, industriale și agricole.
-SR EN 5817:2008: Sudare. Îmbin ări sudate prin topire din o țel, nichel, titan și aliajele
acestora (cu excep ția sud ării cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru
imperfec țiuni
-C 56 – 2002: Normativ pentru verificarea calit ății și recep ția lucr ărilor de construc ții și
instala ții aferente.
-SR 10020:2003: Definirea și clasificarea m ărcilor de o țel.
-SR 10027-1:2006: Sisteme de simbolizare pentru o țeluri Partea 1 Simbolizarea
alfanumeric ă; simboluri principale.
-SR 10027-2:1996: Sisteme de simbolizare pentru o țeluri Partea 2 Simbolizare
numeric ă;
-SR EN 10164:2005: O țeluri de construc ții cu caracteristici îmbun ătățite de deformare
pe direc ție perpendicular ă pe suprafa ța produsului.
-STAS 10166/1-77: Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din o țel supraterane.
Preg ătirea mecanic ă a suprafe țelor.
-STAS 10702/1-83: Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din oțel supraterane.
Acoperiri protectoare. Condi ții tehnice generale.
-STAS 10702/2-83: Protec ția contra coroziunii a construc țiilor din o țel supraterane.
Acoperiri protectoare pentru construc ții situate în medii neagresive, slab agresive și cu
agresivitate medie.
-STAS 8600-79: Construc ții civile industriale și agrozootehnice. Toleran țe și asambl ări
în construc ții. Sistem de toleran țe.
-GP 111-04: Ghid de proiectare execu ție și exploatare privind protec ția împotriva
coroziunii a construc țiilor din o țel.
-C 133-82: Instruc țiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de const ruc ții metalice cu
șuruburi de înalt ă rezisten ță pretensionate.
-GP 035-98: Ghid de proiectare, execu ție și exploatare (urm ărire interven ții) privind
protec ția împotriva coroziunii a construc țiilor din o țel.
-SR EN 1090-1:2009: Executarea structurilor de o țel și structurilor de aluminiu. Partea
1: Cerin țe pentru evaluarea conformit ății elementelor structurale;
-SR EN 10210-1:2006: Profile cave finisate la cald pentru construc ții, din o țeluri de
construc ție nealiate și cu granula ție fin ă. Partea 1: Condi ții tehnice de livrare;
-SR EN 10025-6+A1:2009: Produse laminate la cald di n o țeluri pentru construc ții.
Partea 6: Condi ții tehnice de livrare pentru produse plate din o țel cu limit ă de curgere ridicat ă
în stare c ălit ă și revenit ă;
-SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din o țeluri de construc ții. Partea 3:
Condi ții tehnice de livrare pentru o țeluri de construc ții sudabile cu granula ție fin ă în stare
normalizat ă/laminare normalizat ă;
-SR EN 10088-1:2005: O țeluri inoxidabile. Partea 1: Lista o țelurilor inoxidabile;
-SR EN 10088-2:2005: O țeluri inoxidabile. Partea 3: Condi ții tehnice de livrare pentru
semifabricate, bare, sârme laminate, sârme trase, p rofile și produse formate la rece din o țeluri
rezistente la coroziune pentru utiliz ări generale;
-SR EN ISO 13000-1:2006: Materiale plastice. Produs e semifinite de
politetrafluoretilen ă (PTFE). Partea 1: Specifica ții și codificare;
-SR EN 729-1,2,3,4- 1996: Condi ții de calitate pentru sudarea prin topire a materia lelor
metalice;
-SR EN 29692-1994: Sudarea cu arc electric cu elect rodul învelit. Sudare cu arc electric

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

60
în mediu protector și sudare cu gaze prin topire;
-SR EN 10002-1: Materiale metalice. Încercarea la t rac țiune. Partea 1: Metoda de
încercare la temperatur ă ambiant ă;
-SR EN 10021: O țeluri și produse siderurgice. Condi ții tehnice generale de livrare;
-SR EN 10045-1: Materiale metalice. Încercarea la î ncovoiere prin șoc pe epruvete
Charpy. Partea 1: Metoda de încercare;
-STAS 10128-86: Protec ția contra coroziunii a construc țiilor supraterane din o țel.
Clasificarea mediilor agresive;
-SR ISO 9223:1996 Coroziunea metalelor și aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Clasificare;
-SR EN ISO 12944- 2:2002: Vopsele și lacuri. Protec ția prin sisteme de vopsire a
structurilor de o țel împotriva coroziunii;
-GE 053-04: Ghid de execu ție privind protec ția împotriva coroziunii a construc țiilor din
oțel;
-GE 054-06: Ghid privind urm ărirea în exploatare a protec țiilor anticorozive la
construc ții din o țel. M ăsuri de interven ție;
-SR EN 1993-1-10 Eurocod 3: Proiectarea structurilo r de o țel. Partea 1-10: Alegerea
claselor de calitate a o țelului;
-SR EN 15048-1: 2007: Asambl ări cu șuruburi nepretensionate pentru structuri
metalice. Partea 1: Cerin țe generale;
-SR EN 14399-4: 2005: Asambl ări de înalt ă rezisten ță cu șuruburi pretensionate pentru
structuri metalice. Partea 3: Sistem HV. Ansambluri șurub cu cap hexagonal și piuli ță ;
-SR EN 14399-6: 2005/AC: 2006: Asambl ări de înalt ă rezisten ță cu șuruburi
retensionate pentru structuri metalice. Partea 6: Șaibe plate te șite;
– C133-82: Instruc țiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de const ruc ții metalice cu
șuruburi de înalt ă rezisten ță pretensionate;
Plan șele de desen și specifica țiile editate pentru acest proiect cuprind prevederi le
minime necesare pentru elementele din o țel ale acestei cl ădiri. Construc ția se va executa
conform prevederilor legale exprimate în codurile d e construc ții române ști și Standardele și
Normativele de Construc ții din România.
Plan șele de desen și specifica țiile folosite sunt în strâns ă leg ătur ă cu prevederile legale
exprimate în codurile de construc ții române ști și Standardele și Normativele de Construc ții
din România, în toate aspectele care privesc montar ea și execu ția elementelor de
structur ă din o țel, cu excep ția situa țiilor în care aceste documente intr ă în conflict cu
Standardele și Normativele de Construc ții din România.
Plan șele de desen și specifica țiile au fost elaborate în deplin acord cu prevederi le din
normativul P 100-1 – 2006, SR EN 1993-1-1:2006, SR EN 1993-1-1/NA2008 privind
calculul și dimensionarea structurilor metalice, SR EN 1992-1 -1:2004, SR EN 1992-1-
1/NB2008 privind calculul și dimensionarea structurilor de beton armat, NP 033 – 99 privind
calculul și dimensionarea structurilor din beton cu arm ătur ă rigid ă, cu STAS 767/0 – 88 și SR
EN 1090-2: 2009 privind condi țiile tehnice generale de calitate pentru construc țiile din o țel.
Elementele și îmbin ările de montaj care urmeaz ă s ă fie betonate vor fi recep ționate în
mod obligatoriu înainte de betonare de o comisie de recep ție care va întocmi conform
reglementarilor tehnice, procese – verbale de lucr ări ascunse.

1.1.35. Inspec ția

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

61

Ca o condi ție minim ă, toate elementele de structur ă din o țel și piesele metalice vor fi
inspectate conform cerin țelor din codurile române ști în vigoare. În lipsa unor astfel de
cerin țe, elementele de structur ă din o țel și piesele metalice vor fi inspectate în toate fazel e de
construc ție și montaj de c ătre inginerul de structur ă. Se vor aloca sumele de bani necesare
pentru realizarea acestor inspec ții în condi ții optime (timp și echipament). Responsabilit ățile
inspec ției precum și nivelul la care se va executa aceast ă inspec ție, trebuie stabilite în
documentele contractuale între reprezentantul clien tului, arhitect, inginerul de structur ă și
constructor.
Cuvântul „INSPEC ȚIE” nu înseamn ă c ă inspectorul trebuie s ă supravegheze procesul
de construc ție. Înseamn ă c ă inspectorul trebuie s ă viziteze lucr ările de șantier cu o
frecven ță care s ă-i dea posibilitatea s ă observe toate stagiile lucr ărilor de construc ție și
montaj și s ă poat ă atesta c ă lucrarea a fost executat ă conform prevederilor din documentele
contractuale și codurile de construc ție. Frecven ța vizitelor trebuie s ă îi asigure o informare de
ansamblu pentru fiecare opera ție, aceasta fiind o dat ă pe zi sau o dat ă la câteva zile.
Inspectorul trebuie s ă cear ă respectarea plan șelor de desen și a specifica țiilor.
Documentele referitoare la inspec ție vor include:
-Rapoartele con ținând rezultatele testelor executate de fabric ă, care trebuie s ă
demonstreze respectarea prevederilor din normele în vigoare;
-Pentru identificarea o țelurilor cu rezisten țe ridicate și a o țelurilor speciale comandate,
cu anumite caracteristici, acestea vor fi marcate d e firma care le livreaz ă, conform
prevederilor din norme;
-Pentru identificarea o țelurilor cu rezisten țe ridicate și a o țelurilor speciale comandate,
cu anumite caracteristici, acestea vor fi marcate d e c ătre fabricant în conformitate cu sistemul
general de identificare stabilit;
-Fabricarea și livrarea materialului, inclusiv preg ătirea, ajustarea și montarea,
toleran țele, vopsitul în atelier, marcarea, transportul și livrarea;
-Asamblarea și montarea elementelor de o țel, ce vor include: metodele de ridicare,
condi țiile de șantier, perimetrul cl ădirii și punctele de reper, instalarea buloanelor de ancor are
și a elementelor înglobate în beton, elemente de rea zem, materiale pentru îmbin ările de
șantier și diverse alte materiale la bucat ă, îmbin ări executate pe șantier cu buloane, îmbin ări
sudate executate pe șantier, supor ți temporari, limitele acceptabile pentru toleran țe, corectarea
erorilor, t ăieturi, modific ări și deschideri pentru alte meserii, manipulare și depozitare, și
vopsirea pe șantier;
-Supravegherea metodelor de fabrica ție în atelier și inspectarea opera țiilor executate;
-Supravegherea inspec țiilor la fabric ă și a opera țiunilor de testare;
-Existen ța unor înc ărc ări importante pe plan șeele finisate, elementele de structur ă sau
pere ți;
-Modul în care lucrarea progreseaz ă în general.
Inspec ția lucr ărilor executate în atelier se va face cât se poate de mult în atelierul
fabricantului. Astfel de inspec ții trebuie executate într-o anumit ă secven ță , de a șa manier ă
încât s ă nu produc ă perturb ări în procesul de fabrica ție și s ă permit ă lucr ările corective în
acela și timp cu procesul de fabrica ție în atelier.
Inspec ția lucr ărilor pe șantier se va executa și termin ă cu promptitudine, astfel încât
corec țiile efectuate s ă nu întârzie progresul lucr ării.
Orice material sau lucrare care nu este în conformi tate cu documentele contractuale va
fi respins imediat, și aceasta se poate face în orice moment pe durata l ucr ărilor, cu condi ția ca
inspec ția s ă fie f ăcut ă în secven ța programat ă și în timpul prescris.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

62
Fabricantul și Compania de execu ție și montaj vor primi copii dup ă rapoartele
inspec țiilor preg ătite de inspectorul care reprezint ă clientul.
Documentele cu eviden ța inspec țiilor vor fi p ăstrate de inspector pe o perioad ă de cel
pu țin 2 (doi) ani dup ă terminarea lucr ării. Eviden ța inspec țiilor se va p ăstra într-un caiet,
pentru cazul când vor ap ărea întreb ări privind modul de execu ție al lucr ărilor sau rezisten ța
elementelor de structur ă. Este de preferat s ă existe și fotografii care s ă ilustreze progresul
lucr ării.

1.1.36. Documenta ție de execu ție.

Documenta ția tehnic ă elaborat ă de proiectant

Cuprinde piesele scrise și desenate specificate la articolul 1.4.1 din STAS 767/0 – 88, la
care se adaug ă:
-categoria de execu ție A pentru toate elementele conform articolului 1. 3. din STAS
767/0 – 88;
-clasa de execu ție conform SR EN 1090-2:2008 este EXC4;
-gradul de preg ătire a suprafe țelor este P1, conform tabel 22 al SR EN 1090-2:2008 .
Toate suprafe țele pe care trebuie aplicate vopsele și produse conexe, trebuie preg ătite astfel
încât s ă îndeplineasc ă criteriile din EN ISO 8501.
-pentru elemente ce fac parte din îmbin ări cu șuruburi pretensionate, clasa suprafe ței de
frecare va fi A (conform tabel 18 al SR EN 1090-2:2 008); aceast ă cerin ță se aplic ă, de
asemenea, fururilor prev ăzute pentru a compensa diferen țele provenite din toleran țele de
execu ție;
-pentru elementele sudate nivelul de acceptare este "B+" – pentru defecte, conform SR
EN ISO 5817:2008 și SR EN 1090-2:2008 (cap. 7.6);
-dac ă pe planurile de execu ție nu se specific ă grosimea cus ăturilor de col ț, aceasta se va
considera 0.70xtmin, unde tmin reprezint ă grosimea minim ă a elementelor ce se îmbin ă;
-toleran țele de grosime pentru produsele din o țel trebuie s ă se încadeze în Clasa A (SR
EN 1090-2:2008);
-cerin ța cu privire la starea suprafe ței este clasa A2 pentru table și platbenzi, conform
cerin țelor din EN 10163-2 și C1 pentru profile, conform cerin țelor din EN 10163-2. Nu se
accept ă imperfec țiuni precum fisurile, exfolierile sau bavuri. Stare a suprafe ței produselor
constituente trebuie s ă fie astfel încât s ă fie îndeplinite cerin țele relevante pentru gradul de
preg ătire cerut;
-clasa de calitate cu privire la discontinuit ăți interioare, pentru îmbin ări în cruce sudate
va fi S1 conform EN 10160.

Documenta ția tehnic ă elaborat ă de uzina constructoare

Furnizorul are obliga ția s ă întocmeasc ă o documenta ție a tehnologiei de confec ționare,
care s ă cuprind ă opera țiile de debitare și prelucrare a pieselor și preasamblare în uzin ă.
Întreprinderea ce uzineaz ă piesele metalice are obliga ția ca înainte de începerea uzin ării
să verifice planurile de execu ție. O aten ție deosebit ă se va da verific ării tipurilor și formelor
cus ăturilor sudate prev ăzute în proiect. În cazul constat ării unor deficien țe sau în vederea
ușur ării uzin ării (de exemplu alte forme ale rosturilor, îmbin ărilor sudate precum și pozi ția
îmbin ărilor de uzin ă suplimentare), se va proceda dup ă cum urmeaz ă :
-pentru deficien țe care nu afecteaz ă structur ă metalic ă din punct de vedere al rezisten ței

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

63
sau montajului (neconcodan ța unor cote, diferen țe în extrasul de materiale, etc.), uzina
efectueaz ă modific ările respective, comunicându-le în mod obligatoriu și proiectantului;
-pentru unele modific ări care ar afecta structura din punct de vedere al rezisten ței sau al
montajului, se comunic ă proiectantului propunerile de modific ări pentru a-și da avizul.
Modific ările mai importante se introduc în planurile de exe cu ție de c ătre proiectant;
pentru unele modific ări mici acestea se pot face de uzin ă dup ă ce prime ște avizul în scris al
proiectantului.
Dup ă verificarea proiectului și introducerea eventualelor modific ări, uzina
constructoare întocme ște documenta ția de execu ție care trebuie s ă cuprind ă:
-Toate opera țiile de uzinare pe care le necesit ă realizarea elementelor începând de la
debitare și terminând cu expedierea lor.
-Tehnologia de debitare și t ăiere.
-Procesul tehnologic de execu ție pentru fiecare subansamblu în parte, care trebui e s ă
asigure îmbin ărilor sudate cel pu țin acelea și caracteristici mecanice ca și cele ale metalului de
baz ă care se sudeaz ă, precum și clasele de calitate prev ăzute în proiect pentru cus ăturile
sudate.
-Preasamblarea în uzin ă, metodologia de m ăsurare a toleran țelor la premontaj.
Procesul tehnologic de execu ție pentru fiecare pies ă trebuie s ă cuprind ă:
-piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
-procedeele de debitare ale pieselor și de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei
de calitate a t ăieturilor;
-marcile și clasele de calitate ale o țelurilor care se sudeaz ă;
-tipurile și dimensiunile cus ăturilor sudate;
-forma și dimensiunile muchiilor care urmeaz ă a se suda conform datelor din proiect
sau, în lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/20 04 și SR EN ISO 9692-2 :2000;
-marca, caracteristicile și calitatea materialelor de adaos: electrozi, sârme și flexuri;
-modul și ordinea de asamblare a pieselor în subansambluri;
-procedeele de sudare;
-regimul de sudare;
-ordinea de execu ție a cus ăturilor sudate;
-ordinea de aplicare a straturilor de sudur ă și num ărul trecerilor;
-modul de prelucrare a cus ăturilor sudate;
-tratamentele termice dac ă se consider ă necesare;
-ordinea de asamblare a subansamblelor;
-planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al îmbin ărilor;
-planul de prelevare a epruvetelor pentru încerc ări distructive;
-regulile și metodele de verificare a calit ății pe faze de execu ție, cf. cap. 4 din STAS
767/0 – 88 și prevederile prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de c ătre întreprinderea de uzinare, pe îmbin ări de
prob ă, acestea se consider ă corespunz ătoare numai dac ă rezultatele încerc ărilor distructive și
analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din
tabelul 6 al normativului respectiv.
Pentru fiecare marc ă de o țel și pozi ție de sudare prev ăzut ă a se aplica la fiecare
subansamblu diferit, se va executa câte o serie de pl ăci de prob ă ce se vor stabili de c ătre
ISIM.
Procesele tehnologice de execu ție vor fi avizate de ISIM. Procesele tehnologice de
execu ție vor fi avizate de c ătre un inginer sudor certificat, conform SR EN ISO 14731:2007.
În vederea realiz ării în bune condi ții a subansamblelor sudate de serie, întreprinderea

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

64
executant ă va întocmi fi șe tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus și SDV-
urile de execu ție pentru toate tipurile diferite de subansamble.
La întocmirea fi șelor și procedeelor tehnologice se va avea în vedere resp ectarea
dimensiunilor și cotelor din proiecte, precum și calitatea lucr ărilor, în limita toleran țelor
admise prin STAS 767/0 – 88 și prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile și cotele din planurile de execu ție se în țeleg dup ă sudarea
subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prev ăzute ca atare în proiect, dimensiunile se
în țeleg la +20C.
Înainte de începerea lucr ărilor, în vederea verific ării și definitiv ării proceselor
tehnologice de execu ție, uzina va executa câte un subansamblu principal (cap de serie),
stabilit de proiectant și ISIM, pe care se vor face toate m ăsur ătorile și încerc ările necesare.
Măsur ătorile vor cuprinde verific ări ale cordoanelor de sudur ă vizual și cu lichide penetrante,
control radiografic al sudurilor cap la cap și control U Ș pentru cus ăturile de col ț p ătrunse,
precum și control distructiv pe epruvete extrase din pl ăcile tehnologice. Se vor face, de
asemenea, m ăsur ători complete asupra geometriei subansamblului, îna inte și dup ă premontaj
și se va verifica înscrierea în toleran țele prev ăzute în prezentul caiet de sarcini.
Rezultatele acestor m ăsur ători și cercet ări se verific ă de o comisie format ă din
reprezentan ții proiectantului, uzinei, beneficiarului, întrepri nderii de montaj și ISIM.
În func ție de rezultatele ob ținute, comisia va stabili dac ă sunt necesare m ăsur ători și
încerc ări distructve suplimentare și dac ă subansamblul de prob ă (cap de serie) executat se va
introduce în lucrare.
Rezultatele acestor încerc ări și m ăsur ători vor fi consemnate într-un dosar de
omologare al subansamblului de prob ă.
Subansamblele de prob ă se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare el aborate de
uzin ă și avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de execu ție pentru subansamblele de prob ă, care va cuprinde și
tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzin ă și avizat de ISIM. Dup ă omologarea
subansamblelor de prob ă se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de
îmbin ări în conformitate cu SR EN ISO 15614-8:2003.
Procesele tehnologice de execu ție pentru subansamblele completate și definitivate în
urma execu ției celor de prob ă, vor fi aduse la cuno știn ța proiectantului, beneficiarului și
întreprinderii de montaj.
Pe baza proceselor tehnologice definitivate în urma încerc ărilor, inginerul sudor va
extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" și standarde , toate sarcinile de execu ție și
condi țiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucr ările ce revin fiec ărei echipe de lucru
(sortare, îndreptare, sablare, trasare, debitare, a samblare provizorie, haftuire, sudare,
prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate ec hipelor și prelucrate cu acestea, astfel încât
fiecare muncitor s ă cunoasc ă perfect sarcinile ce îi revin.
Documenta ția tehnic ă elaborat ă de firma ce monteaz ă structur ă metalic ă.
Aceasta trebuie întocmit ă de personal cu experien ță în lucr ări de montaj (ingineri,
mai ștri) care vor conduce montajul, ținând seama de specificul lucr ării și utilajele de care se
dispune, precum și de anotimpul în care se vor face lucr ările de sudare la montaj.
Înainte de a începe elaborarea documenta ției de montaj, întreprinderea care o
întocme ște are obliga ția s ă verifice documentele tehnice de proiectare și de execu ție în uzin ă
și s ă semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sa u nepotriviri constatate, precum și s ă
propun ă, dac ă consider ă necesar, unele eventuale modific ări sau complet ări ce ar u șura
montajul.
Se vor aplica, dup ă caz, m ăsurile preventive pentru manipulare și depozitare date prin

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

65
tabelul 8 al SR EN 1090-2:2008.
Documenta ția tehnic ă de montaj trebuie s ă cuprind ă:
-spa țiile și m ăsurile privind depozitarea și transportul pe șantier al elementelor de
construc ții;
-organizarea platformelor de preasamblare pe șantier, cu indicarea mijloacelor de
transport și ridicare ce se folosesc;
-verificarea dimensiunilor implicate în ob ținerea toleran țelor de montaj impuse;
-preg ătirea și execu ția îmbin ărilor de montaj;
-verificarea cotelor și nivelelor indicate în proiect pentru construc ția montat ă;
-ordinea de montaj a elementelor;
-metode de sprijinire și asigurarea stabilit ății elementelor în fazele intermediare de
montaj;
-schema și dimensiunile halei înc ălzite iarna pentru completarea subansamblurilor
uzinate cu unele piese ce se sudeaz ă pe șantier;
-procedur ă de remediere, ce trebuie definit ă înainte de a efectua repararea.

1.1.37. Materiale

Materiale de baz ă

Materialele de baz ă sunt indicate pe planurile proiectului tehnic. Uti lizarea altor calit ăți
de materiale sau a altor dimensiuni de table, profi le sau a organelor de asamblare decât cele
indicate în proiectele de execu ție, se admite numai cu acordul prealabil al inginer ului de
structur ă. Materialele care nu corespund calit ății vor fi depozitate separat.
Materiale folosite:
-Pentru elementele înglobate S355JR conform desenel or de execu ție;
-Pentru alte elemente decât cele înglobate S355JR.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admis ă.
Indica ții privind tipurile de o țeluri de vor g ăsi în normele europene EN 10025:2005 și
EN 10113-3:1993.
O list ă a standardelor de produs pentru o țeluri carbon pentru construc ții, se poate vedea
în tabelul 2 al SR EN 1090-2:2008.
Caracteristicile o țelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de m ateriale c ătre
furnizorul laminatelor și nu se vor considera având aceast ă calitate decât piesele anume
marcate, înso țite de certificat de calitate corespunz ător.
Defectele de suprafa ță și interioare ale laminatelor trebuie s ă corespund ă punctului 2.2.
din STAS 767/0-88. Nu se accept ă imperfec țiuni precum fisurile, exfolierile sau bavuri.
Inginerul de structur ă și inginerul de la inspectorat vor avea dreptul s ă comande orice
fel de testare a oric ărui o țel folosit în lucr ările de construc ție de o țel, pentru a verifica dac ă
acestea au calitatea specificat ă.
Nu se admite folosirea laminatelor și a tablelor groase cu crest ături, fisuri, exfolieri sau
care prezint ă discontinuit ăți ale structurii interioare (desfaceri lamelare). S e recomand ă
verificarea cu ultrasunete a profilelor laminate și a tablelor groase ce urmeaz ă a fi utilizate la
uzinarea structurii metalice.
Laminatele din o țel trebuie s ă fie înso țite de certificate de calitate, având marcajul
produc ătorului, prin care se confirm ă c ă rezultatele încerc ărilor o țelurilor concord ă cu
cerin țele standardelor în vigoare sau ale condi țiilor tehnice pentru o țelul de marc ă dat ă.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la recep ția în fabric ă a produselor uzinate,

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

66
dup ă care se vor p ăstra timp de 10 ani.
Încerc ările și analizele o țelurilor vor fi f ăcute conform urm ătoarelor standarde:
-Încercarea la trac țiune: SR EN 10002-1:2002;
-Încercarea la îndoire la rece: SR ISO 7438-2005;
-Încercarea de rezilien ță ;
-Încercarea de duritate Brinell: SR EN ISO 6506-1:2 006;
-Extragerea epruvetelor: SR EN ISO 377-2000;
-Extragerea probelor pentru determinarea compozi ției chimice: SR EN ISO
14284:2003.
Defectele de suprafa ță și interioare ale laminatelor trebuie s ă corespund ă punctului 2.2
din STAS 767/0-88 și prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Materialele de adaos, respectiv electrozii, vor res pecta urm ătoarele indica ții și norme:
-Pentru sudarea manual ă – electrozii cu înveli ș gros și foarte gros conform SR EN
2560:2006;
-Pentru sudarea automat ă – sârm ă neînvelit ă, conform:
• SR EN 12536:2001 – Materiale pentru sudare. Vergele pentru sudare cu gaze a
oțelurilor nealiate și a o țelurilor termorezistente. Clasificare;
• SR EN ISO 16834:2007 – Materiale pentru sudare. Sâr me electrod, sârme
vergele și depuneri prin sudare pentru sudarea cu arc electr ic în mediu de gaz
protector a o țelurilor cu limit ă de curgere ridicat ă. Clasificare;
• SR EN ISO 14341:2008 – Materiale consumabile pentru sudare. Sârme electrod
și depuneri prin sudare pentru sudare cu arc electri c în mediu de gaz protector
cu electrod fuzibil a o țelurilor nealiate și cu granula ție fin ă. Clasificare;
• SR EN ISO 636:2008 – Materiale consumabile pentru s udare. Vergele, sârme și
depuneri prin sudare pentru sudarea WIG a o țelurilor nealiate și a o țelurilor cu
granula ție fin ă. Clasificare;
• SR EN ISO 544:2004 – Materiale pentru sudare. Condi ții tehnice de livrare a
materialelor de adaos. Tipul produsului, dimensiuni , toleran țe și marcare;
• SR EN ISO 756:2004 – Materiale consumabile pentru s udare. Sârme pline,
cupluri sârm ă plin ă – flux și sârm ă tubular ă – flux pentru sudarea cu arc electric
sub strat de flux a o țelurilor nealiate și cu granula ție fin ă. Clasificare.
Materialele de adaos vor fi livrate cu documente ca re s ă le ateste marca și le certific ă
calitatea.
Materialele de adaos se stabilesc de c ătre responsabilul tehnic cu sudur ă al unit ății de
execu ție și se vor utiliza în a șa fel încât caracteristicile mecanice de rezisten ță a cordoanelor
de sudur ă s ă dep ăș easc ă cu min. 20% rezisten ța materialelor de baz ă.
Tipul materialelor consumabile pentru sudare trebui e s ă fie corespunz ătoare
procedeului de sudare, materialului care trebuie su dat și procedeului de sudare.
Dac ă se sudeaz ă o țel conform EN 10025-5 trebuie utilizate materiale
consumabile pentru sudare care s ă garanteze c ă sudurile complete au o rezisten ță la
coroziune atmosferic ă cel pu țin echivalent ă cu cea a metalului de baz ă.

Materiale de leg ătur ă

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

67

În cuprinsul textului “ șurub“ însemn ă “un ansamblu șurub cu piuli ță și șaib ă ( șaibe)
dac ă este (sunt) necesare”.
În cuprinsul textului “ șaib ă“ însemn ă “ șaib ă plat ă sau șaib ă te șit ă”.
Îmbin ările profilelor metalice se vor face, dup ă caz, bulonat cu șuruburi de înalt ă
rezisten ță pretensionate, Gr. 8.8 sau cu sudur ă.
Îmbin ările cu șuruburi obi șnuite se execut ă și se controleaz ă conform pct. 4 din STAS
767/2-78. Pentru recep ționarea și controlul șuruburilor, în afar ă de probele de trac țiune, se
efectueaz ă și probe de duritate.
Șuruburile nepretensionate vor fi din grupa de carac teristici mecanice 10.9 conform EN
ISO 898-1:2001 și EN 20898-2. Pentru aplica ții nepretensionate se pot utiliza șuruburi
conform EN 14399-1.
Pentru asambl ări structurale cu șuruburi de înalt ă rezisten ță pretensionate, șuruburile
vor fi din sistemul HR, HV și HRC. Acestea trebuie s ă fie conform cerin țelor EN 14399-1 și
ale standardului european adecvat, a șa cum se indic ă în tabelul de mai jos

Șuruburile din o țel inoxidabil nu trebuie utilizate în aplica țiile pretensionate.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracter isticilor mecanice a șuruburilor,
piuli țelor și șaibelor conform SR EN ISO 898-1. Propor ția verific ărilor va fi de câte un set de
încerc ări pentru fiecare șarj ă, exceptând verificarea durit ății Brinell care se va realiza pentru
un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare d e 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe
baza aceluia și certificat de calitate. Șuruburile, piuli țele și șaibele de înalt ă rezisten ță vor fi
depozitate în l ăzi marcate special.
Rezisten ța la coroziune a conectorilor, elementelor de îmbin are și șaibelor de etan șare
trebuie s ă fie comparabil ă cu cea specificat ă pentru elementele îmbinate.
Bol țurile pentru sudur ă cu arc, inclusiv conectorii pentru for ță t ăietoare pentru
construc ții compozite o țel/beton, trebuie s ă fie conform cerin țelor din EN ISO 13918.

Buloane de ancorare

Buloanele vor avea forma și dimensiunile din proiect
Ele vor fi confec ționate din bare de o țel rotund laminat la cald, conform STAS 8949 –
82.
Utilizarea altor calit ăți de materiale sau a altor dimensiuni de table ori profile decât cele
indicate în proiectele de execu ție și în caietele de sarcini ale construc ției, se admite numai cu
acordul prealabil scris al proiectantului.

Materiale pentru cimentare

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

68

Materialele pentru cimentare trebuie s ă fie mortar pe baz ă de ciment, mortar special sau
beton cu agregate mici.
Mortarul pe baz ă de ciment, utilizat între bazele de o țel sau pl ăcile reazemelor și
funda ții din beton, trebuie s ă fie dup ă cum urmeaz ă:
-Pentru grosime nominal ă care nu dep ăș ește 25mm – Ciment Portland pur;
-Pentru grosime nominal ă de la 25mm pân ă la 50mm – Mortar fluid cu ciment Portland
al c ărui con ținut de ciment amestecat cu un agregat fin nu trebu ie s ă fie mic de 1:1;
-Pentru grosime nominal ă de 50mm și mai mare – Mortar cu ciment Portland cât mai
uscat posibil, al c ărui con ținut de ciment amestecat cu un agregat fin nu trebu ie să fie mai mic
de 1:2.
Aten ție, mortarele speciale includ produse pe baz ă de ciment care con țin adaosuri,
produse expansive și produse pe baz ă de r ăș in ă. Se recomand ă produse cu contrac ție redus ă.
Mortarele speciale trebuie înso țite de instruc țiuni detaliate de utilizare care sunt atestate
de produc ător.
Betonul cu agregate fine trebuie utilizat numai înt re baze din o țel sau pl ăci de rezemare
și funda ții de beton, care au spa ții libere cu o grosime nominal ă de 50mm și mai mult.

1.1.38. Uzinarea construc țiilor metalice

Preg ătire și asamblare.

Generalit ăți.

La execu ția acestor structuri, se vor respecta integral toat e reglement ările și prevederile
privind execu ția, verificarea calit ății execu ției și recep ția obiectivelor de investi ții în
construc ții și prevederile prezentului caiet de sarcini.
Constructorul structurii metalice r ăspunde direct de bun ă execu ție și de calitatea tuturor
lucr ărilor care le revin, în conformitate cu planurile d e execu ție, cu prevederile standardelor,
normativelor, instruc țiunilor tehnice în vigoare și prezentului caiet de sarcini.
Echipamentul utilizat în procesele de fabrica ție trebuie între ținut pentru a asigura c ă
utilizarea, uzura și ruperea nu cauzeaz ă impedimente semnificative în procesele de fabrica ție.
Produsele costituente trebui manipulate și depozitate în condi țiile recomandate de
produc ător.
Elementele din o țel pentru contruc ții trebuie împachetate, manipulate și transportate în
deplin ă siguran ță , astfel încât s ă se evite deforma țiile permanente și degradarea suprafe ței s ă
fie minim ă.
În fiecare etap ă a fabrica ției, fiecare pies ă trebuie identificat ă cu ajutorul unui sistem
adecvat. Elementele finisate trebuie s ă poat ă fi identificate în documentele de inspec ție. Nu
sunt permise crest ări cu dalta. Condi ții privind modul de identificare sunt date în capit olul 6.2
al SR EN 1090-2:2008.
Pentru fiecare marc ă de o țel și pozi ție de sudare prev ăzut ă a se aplica la fiecare
subansamblu diferit, se va executa câte o serie de pl ăci de prob ă.
Condi ții generale:
-Sunt interzise sudurile discontinue; Se vor respec ta de asemenea prevederile STAS
8600-79 – Tolerante și asambl ări în construc ții; sistem de toleran țe; și SR EN 1090-2:2008;
-Întreprinderea care uzineaz ă piesele metalice are obliga ția ca înainte de a începe
opera țiile tehnologice specifice execu ției subansamblelor s ă verifice planurile de execu ție;

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

69
– În cazul constat ării unor deficiente, sau în vederea u șur ării uzin ării trebuie s ă solicite
asistent ă tehnic ă și acordul scris din partea inginerului de structur ă;
-Dup ă completarea proiectului prin introducerea eventual elor modific ări, uzina
constructoare întocme ște documenta ția de execu ție conform cap.3.2. al prezentului caiet de
sarcini.

Îndreptarea materialului.
Îndreptarea pieselor de o țel strâmbe se face în stare rece, când curburile p ărților
strâmbe sunt mici (raze de curbur ă mari), când deforma țiile nu sunt bru ște (în loc) și
grosimea pieselor nu este mai mare de 40mm.
Tablele se vor îndrepta numai la val țuri speciale de îndreptat table.
Îndreptarea prin batere cu ciocanul se admite numai pentru piesele m ărunte și pentru
materialul destinat execu ției unor piese de mic ă importan ță . Se vor lua m ăsuri pentru a se
evita zdrobirea materialului.
Piesele de o țel cu îndoituri mari, bru ște, cu grosimi mai mari de 10mm se îndreapt ă
numai în stare cald ă. Corectarea deforma ției se face prin aplicarea local ă a c ăldurii,
asigurându-se c ă sunt controlate temperatura maxim ă a o țelului și procedeul de r ăcire.
Pentru a se evita cr ăparea o țelului, opera ția de îndreptat nu trebuie continuat ă sub
temperatura de înro șire a o țelului .
Răcirea pieselor trebuie s ă se fac ă lent și cu mult ă aten ție la o țelurile slab aliate.
Se va elabora o procedur ă corespunz ătoare care s ă con țin ă cel pu țin:
– Temperatura maxim ă a o țelului și procedeul de r ăcire autorizat;
– Metoda de înc ălzire;
– Metoda utilizat ă pentru m ăsurarea temperaturii;
– Rezultate ale încerc ărilor mecanice realizate pentru calificarea procede ului;
– Identificarea persoanelor abilitate cu ap licarea procedeului.

Trasarea șabloanelor

Trasarea șabloanelor trebuie f ăcuta dup ă desenele de execu ție pe mese verificate cu
aten ție care s ă îng ăduie desf ăș urarea șablonului f ără îndoire.
Trasarea șabloanelor trebuie f ăcut ă cu ruleta și rigle de o țel, comparate la intervale
regulate cu rulet ă de control etalon verificat ă și m ăsurat ă de serviciul de m ăsuri și greut ăți.
Verificarea și controlul ruletelor trebuie dovedit ă prin acte încheiate de serviciul de
control al uzinei. Nu se admite folosirea ruletei d e o țel f ără diviziuni.
La șabloanele pieselor lungi, table cu g ăuri dese, se va ține seama de necesitatea
scurt ării cu pân ă la 0.5 mm pentru fiecare metru de lungime în cazul în care g ăurirea pieselor
se face direct dup ă șablonare, f ără marcare, spre a se ține seama de alungirea pe care o cap ătă
piesele în timpul g ăuririi.

Trasarea pieselor

În scopul simplific ării opera țiunilor de uzinare, se admite t ăierea unor piese f ără trasare
dac ă uzina posed ă instala ții cu dispozitive în acest scop, precum și g ăurirea în pachete dup ă
șabloane dac ă uzina este dotat ă cu ma șini de g ăurit care pot face astfel de opera ții.
Indiferent de tehnologia utilizat ă, la stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va
ține seama c ă valorile din proiect sunt cote finale, care trebui e realizate dup ă încheierea
întregului proces tehnologic de uzinare.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

70
Se admit urm ătoarele toleran țe pentru trasarea pieselor (în caz c ă proiectul nu prevede
altele mai mici):
– lungime și l ățime: ±1 mm;
– distan ța dintre dou ă linii de buloane transversale sau longitudinale: ± 0.5 mm;
– distan ța dintre centrele a dou ă g ăuri de șuruburi al ăturate (pe aceea și linie): ±0.5
mm;
– distan ța dintre centrele a dou ă g ăuri de șuruburi extreme (pe aceea și linie):
±0.5mm;
– pozi ția centrului g ăurit de bulon fa ță de linia acestora: ±0.5 mm;
– nu se admite acumularea mai multor tolera n țe pe aceea și linie de cotare.

Tăierea pieselor

Tăierea pieselor se poate face cu foarfec ă, cu fier ăstraie, cu disc, tehnici de t ăiere cu jet
de ap ă și termică. Nu se admite t ăierea pieselor cu flac ăra oxigaz.
Tăierea trebuie efectuat ă astfel încât s ă fie îndeplinite cerin țele cu privire la toleran țele
geometrice, duritatea maxim ă și rugozitatea marginilor.
Zona în care urmeaz ă s ă fie efectuat ă t ăierea trebuie să fie curat ă și uscat ă. La o țelurile
cu granula ție fin ă; aceast ă zon ă se recomand ă a fi preînc ălzit ă.
Preînc ălzirea se face pe o l ățime de 4 ori grosimea piesei, dar nu mai pu țin de 100 mm
de fiecare parte a t ăieturii.
Dac ă marginile prezint ă neregularit ăți sau bavuri, acestea se vor îndep ărta prin rabotare,
cu polizorul, adâncimea minim ă de polizare sau prelucrare mecanic ă trebuie s ă fie de 0,5mm
Dup ă t ăierea cu flac ăra oxiacetilenic ă este obligatorie rabotarea pe o adâncime de 5 mm
pentru îndep ărtarea materialului ars.
Devierea liniei de t ăiere fa ță de linia de trasare nu trebuie s ă fie mai mare de 1mm. Fa ța
tăiata va fi perpendicular ă pe suprafa ța piesei. Se admite o deviere de maximum 1/10 din
grosimea piesei. Muchiile ce urmeaz ă a se suda vor respecta toleran țele prev ăzute în SR EN
9692-1:2004 și SR EN 9692-2:2000.
Tăierea pieselor în unghiuri intrând se face dup ă executarea prin a șchiere a unei g ăuri
cu diametrul egal cu dublul razei de racordare. Se renun ță la g ăurire, dac ă t ăierea se execut ă
termic, la ma șini automate.
Se admit abateri de la linia dreapt ă a muchiei t ăiate pân ă la s ăgeata de cel mult 1/500
din lungimea muchiei. Elementele structurale trebui e s ă respecte condi țiile de
perpendicularitate a suprafe țelor în contact, conform SR EN ISO 1101:2006 – Spec ifica ții
geometrice pentru produse (GPS). Tolerare geometric ă. Tolerare de form ă, de orientare, de
pozi ție și de b ătaie.
Validitatea procedeelor de t ăiere termic ă trebuie verificat ă periodic a șa cum se indic ă în
cap. 6.4.3. al SR EN 1090-2:2008.
Calitatea suprafe țelor t ăiate, definit ă de EN ISO 9013 trebuie s ă fie “Domeniu 3”-
Toleran ță la perpendicularitate sau unghiular ă și “Domeniul 3”- În ălțime medie a profilului,
Rz5.
Pentru o țelurile carbon, duritatea suprafe ței marginilor trebuie s ă fie conform tabelului
de mai jos. Pentru a realiza duritatea cerut ă pentru suprafa ța marginilor, se poate aplica
preînc ălzirea materialului.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

71

Găurirea

Acest articol se aplic ă pentru efectuarea g ăurilor pentru îmbin ări cu elemente de
îmbinare mecanic ă și bol țuri.
Jocurile nominale pentru șuruburi și bol țuri care nu sunt prev ăzute s ă ac ționeze p ăsuit,
trebuie s ă fie cele specificate în tabelul urm ător.

Pentru îmbin ările p ăsuite, diametrul nominal al g ăurii trebuie s ă fie egal cu diametrul
tijei șurubului. Pentru șuruburi p ăsuite conform EN 14399-8, diametrul nominal al tije i este
mai mare cu 1mm decât diametrul nominal al por țiunii filetate.
Dac ă nu se specific ă altfel, diametrele g ăurii trebuie s ă îndeplinesc ă urm ătoarele
condi ții privind toleran țele:
– găuri pentru șuruburi p ăsuite și bol țuri p ăsuite – clasa H11 conform ISO 286-2;
– alte g ăuri – ±0,5mm, diametrul g ăurii se consider ă media între diametrul de
intrare și de ie șire.
Nu este permis ă poansonarea f ără alezare. Alezarea trebuie efectuat ă cu dispozitiv fix.
Se interzice utilizarea lubrifiantului acid. G ăurile trebuie poansonate cu un diametru mai mic
cu cel pu țin 2mm fa ță de diametrul final.
Găurile trebuie s ă respecte deform ările admisibile în capitolul 6.6.3 al SR EN 1090-
2:2008.
Nu se admite g ăurirea cu flac ăra oxiacetilenic ă. Este interzis ă ajustarea g ăurilor cu pila,

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

72
lărgirea lor cu dornuri sau cu flac ăra oxiacetilenic ă.

Decuparea

Nu este permis ă decuparea unghiurilor intrânde.
Unghiurile intrânde și crest ăturile trebuie rotunjite cu o raz ă minim ă de 10mm.

Asamblarea

Asamblarea elementelor trebuie realizat ă astfel încât s ă fie îndeplinite toleran țele
specificate.
Alinierea g ăurilor prin bro șare trebuie efectuat ă astfel încât s ă se evite o ovalizare mai
mare decât valorile prev ăzute în anexa D.2.8, nr.6-clasa 2 (vezi SR EN 1090- 2:2008).
Pentru șuruburile p ăsuite este interzis ă ovalizarea g ăurilor.
Dup ă realizarea asambl ării trebuie verificate cerin țele pentru contras ăgeat ă sau preg ătiri
ale elementelor.

Verificare asamblare

Concordan ța între elementele fabricate, conectate în mai mult e puncte de îmbinare,
trebuie verificat ă prin utilizarea șabloanelor dimensionale, m ăsur ătorilor tridimensionale
exacte sau printr-o asamblare de prob ă.
Punerea de prob ă reprezint ă punerea împreun ă a suficiente elemente ale unei structuri
complete pentru a verifica concordan ța lor. Se recomand ă ca aceasta s ă fie luat ă în
considerare pentru a verifica concordan ța între elemente, dac ă aceasta nu se poate verifica
prin utilizarea șabloanelor sau m ăsur ării.

Sudarea

Generalit ăți

Sudarea trebuie realizat ă în conformitate cu p ărțile relevante din EN ISO 3834 sau EN
ISO 17554.
Conform clasei de execu ție cerute (EXC4) se aplic ă Partea 2 “Cerin țe de calitate
complet ă” a EN ISO 3834.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

73
Program de sudare

Un program de sudare trebuie oferit ca parte integr ant ă a planific ării produc ției.
O list ă a con ținutului unui program de sudare se poate vedea la c apitolul 7.2.2. al SR
EN 1090-2:2008.

Calificarea procedurilor de sudare și a personalului pentru sudare

Sudarea trebuie executat ă cu proceduri de sudare calificate, utilizând o spe cifica ție a
procedurii de sudare (WPS).
Pentru elaborarea și utilizarea unei WPS, a se vedea organigrama din a nexa L a SR EN
1090-2:2008.
La capitolul 7.3. al SR EN 1090-2:2008 se poate g ăsi o list ă de procedee de sudare,
definite în EN ISO 4063.
Calificarea procedurii de sudare, în func ție de clasa de execu ție (EXC4), se face
conform tabelelor 12 și 13 ale capitolului 7.4. al SR EN 1090-2:2008.
Dac ă o procedur ă de calificare trebuie aplicat ă sudurilor de col ț, solicitate transversal
pentru m ărci de o țel superioare lui S275, verificarea trebuie complet at ă cu încercarea la
trac țiune a îmbin ărilor în cruce, efectuat ă conform EN ISO 9018.
Sudorii trebuie califica ți conform EN287-1 și operatorii conform EN 1418.
Înregistr ările tuturor încerc ărilor pentru calificarea sudorilor și operatorilor trebuie
păstrate și disponibile.
Pe durata execut ării sudurii trebuie asigurat ă o coordonare a sud ării, prin personal de
coordonare, calificat corespunz ător pentru aceasta și cu experien ță în opera țiile de sudare pe
care le supervizeaz ă, conform procedurilor EN ISO 14731.
În func ție de opera țiile de sudare pe care le supervizeaz ă, personalul de coordonare
trebuie s ă aib ă cuno știn țele tehnice date în tabelele 14 și 15 ale capitolului 7.4.3. al SR EN
1090-2:2008 pentru EXC4.
La întocmirea procedeelor tehnologice de sudare s e vor avea în vedere urm ătoarele:
– unit ățile care execut ă îmbin ări sudate de nivel B trebuie s ă utilizeze proceduri de
sudare calificate, conform SR EN 15614-1:2004/A1:20 08;
– calificarea procedurilor de sudare se fac e sub supravegherea coordonatorului cu
sudur ă al unit ății de execu ție, care r ăspunde pentru exactitatea și conformitatea datelor
ob ținute, conform SR EN ISO 14731:2007;
– coordonatorul tehnic cu sudur ă ține eviden ța procedurilor de sudare (WPS
welding procedure specification) întocmite conform SR EN 15614-1:2004/A1:2008;
– alegerea metodei de calificare conform SR EN 15614-1:2004/A1:2008 se face de
către coordonatorul sud ării, în concordan ță cu condi țiile impuse de STAS 767/0 – 88 pentru
categoria A de construc ții;
– pentru verificarea procedurilor de sudare aplicate se vor efectua probe martor în
condi țiile procesului de fabrica ție de către sudori stabili ți de coordonatorul tehnic cu sudur ă.
Condi țiile de calitate pentru încerc ări pe epruvete prelevate din probe martor sunt prev ăzute
în SR EN 15614-1:2004/A1:2008;
– procesul tehnologic de execu ție pentru subansamblele de prob ă, care va cuprinde
și tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzin ă și avizat de c ătre un inginer sudor certificat
de c ătre ISIM. Dup ă omologarea subansamblelor de prob ă se vor omologa tehnologiile de
sudare pentru toate tipurile de îmbin ări în conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003;
– procesele tehnologice de execu ție pentru subansamblele completate și

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

74
definitivate în urma execu ției celor de prob ă, vor fi aduse la cuno știn ța inginerului de
structur ă, reprezentantului clientului și întreprinderii de montaj;
– pe baza proceselor tehnologice definitiva te în urma încerc ărilor, inginerul sudor
va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" și din standarde, toate sarcinile de execu ție și
condi țiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucr ările ce revin fiec ărei echipe de lucru
(sortare, îndreptare, sablare, trasare, debitare, a samblare provizorie, haftuire, sudare,
prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate ec hipelor ce vor fi instruite conform acestora,
astfel încât fiecare muncitor s ă cunoasc ă perfect sarcinile ce îi revin.

Preg ătirea și executarea sud ării

Preg ătirea marginilor const ă în t ăierea lor, în scopul realiz ării unui profil în V, X,
conform SR EN 9692-1:2004 și SR EN 9692-2:2000. La stabilirea regimului de sud are se va
avea în vedere modul de prelucrare a marginilor rec omandate pentru sudur ă manual ă și
pentru sudur ă automat ă.
Piesele care urmeaz ă a fi asamblate trebuie s ă aib ă suprafe țele curate și uscate. Se
interzice folosirea pieselor ude, acoperite cu ghea ță , unsoare, impurit ăți sau rugin ă.
Înainte de asamblare, muchiile ce se îmbin ă prin sudur ă, precum și zonele învecinate pe
o l ățime de cel pu țin 20 mm, trebuie cur ățate pân ă la suprafa ța metalului curat.
Preg ătirea îmbin ării trebuie s ă fie corespunz ătoare procedeului de sudare. Toleran țele
pentru preg ătirile îmbin ărilor și ajustarea lor trebuie prev ăzute în WPS-uri.
La preg ătirea îmbin ării nu trebuie s ă existe fisuri vizibile.
Grundurile primare aplicate în fabric ă nu trebuie l ăsate pe marginile de sudat.
Materialele consumabile pentru sudare trebuie depoz itate, manipulate și utilizate
conform recomand ărilor produc ătorilor.
Dac ă electrozii și fluxurile trebuie s ă fie uscate și depozitate, trebuie îndeplinite
recomand ările produc ătorilor cu privire la nivelurile de tempertur ă și durate. Materialele
consumabile care r ămân neutilizate la sfâr șitul schimbului de sudare, trebuie uscate din nou.
Pentru electrozi, uscarea nu trebuie efectuat ă mai mult de dou ă ori.
Materialele consumabile r ămase și cele care prezint ă semne de degradare sau
deteriorare trebuie aruncate.
Atât sudorul cât și zona de lucru trebuie proteja ți corespunz ător împotriva efectelor
vântului, ploii și a z ăpezii.
Dac ă temperatura materialului de sudat este mai mic ă de +5° C, va fi necesar ă o
înc ălzire corespunz ătoare. Preînc ălzirea trebuie realizat ă conform WPS adecvat ă și trebuie
aplicat ă pe întreaga durat ă a sud ării, inclusiv sudurile d eprindere și sudarea prinderilor
provizorii. Preînc ălzirea trebuie efectuat ă conform EN ISO 13916 și EN 1011-2.
Elementele preg ătite pentru sudur ă vor fi verificate și recep ționate de serviciul de
control tehnic și se va stabili:
– Concordan ța dimensiunilor generale și ale profilului sec țiunii cu proiectul;
– Dac ă s-au dat sporuri corespunz ătoare dimensiunii pieselor pentru compensarea
contrac țiilor, se vor da 0.1 mm în lungul cordonului și 1mm pentru fiecare cus ătur ă
transversal ă;
În timpul mont ării se face verificarea a șez ării pieselor urm ărindu-se:
– Distan țele între marginile îmbin ărilor cap la cap care trebuie s ă fie uniforme și
egale cu cele prev ăzute în proiect, pot varia între 2-4 mm;
– Așezarea corect ă a pieselor în îmbinare prin suprapunere sau în ung hi,
intervalele trebuie s ă fie egale cu zero sau cel mult 2 mm.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

75
Tăierea pieselor sau a unor p ărți din ele pe loc, dup ă asamblare, nu este admis ă,
deoarece duce la deformarea dimensiunilor și a pozi ției relative a pieselor. Dup ă verificarea
asambl ării se trece la executarea prinderilor provizorii.
Elementele de sudat, trebuie aliniate corect și men ținute în pozi ție prin suduri de
prindere provizorie sau prin dispozitive exterioare blocate pe durata sud ării ini țiale.
Asamblarea trebuie executat ă astfel încât realizarea îmbin ărilor și dimensiunile finale ale
componentelor s ă respecte toleran țele cerute. Trebuie avute în vedere m ăsuri corespunz ătoare
cu privire la deformare și contrac ție.
Asamblarea de profile cave trebuie s ă fie conform îndrum ărilor prev ăzute în anexa E a
SR EN 1090-2:2008.
La asamblarea pieselor pentru sudur ă se admit urm ătoarele toleran țe, fat ă de pozi ția
prev ăzut ă în proiect:
– La îmbin ările cap la cap denivelarea muchiilor pieselor ce s e îmbin ă
(perpendicular pe planul îmbin ării) s ă fie de 0.1 din grosimea pieselor ce se îmbin ă, îns ă cel
mult 2 mm pentru grosimi de piese pân ă la 40 mm;
– La piesele supuse la eforturi dinamice nu se admite nici o diferen ță de nivel între
cele dou ă piese;
– Plasarea relativ ă a muchiilor în planul îmbin ărilor între t ălpi și alte platbande cu
muchiile laterale libere, s ă fie cel mult 3 mm pentru platbande cu l ățimi pân ă la 400 mm și
cel mult 4 mm pentru platbande cu l ățimea de peste 400 mm.
Se vor utiliza obligatoriu prinderi provizorii. Dac ă prinderile provizorii sudate trebuie
îndep ărtate, nu este permis ă t ăierea sau folosirea d ălții. Sudurile de prindere provizorie
trebuie executate prin utilizarea unei proceduri ca lificate de sudare. Lungimea minim ă a unei
suduri de prindere, trebuie s ă fie cea mai mic ă valoare între de 4 ori grosimea p ărții celei mai
groase sau 50mm.
Toate sudurile de prindere provizorie care nu se în corporeaz ă în sudurile finale trebuie
îndep ărtate.
Regimurile de sudare se stabilesc în uzin ă pe baza procedeului tehnologic de sudare
calificat (WPS). Scopul stabilirii unui regim de su dur ă normal, este ob ținerea unei calit ăți
bune a îmbin ărilor sudate. Îndeosebi se urm ăre ște:
– realizarea caracteristicilor mecanice cor espunz ătoare;
– pătrunderea corespunz ătoare în materialul de baz ă;
– pătrunderea la r ădăcin ă;
– lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziun i, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea în ved ere modul de prelucrare a marginilor
recomandate pentru sudur ă manual ă și pentru sudur ă automat ă. Încerc ările pentru stabilirea
regimului de sudare trebuie s ă se fac ă pe piese care nu se mai folosesc ulterior îns ă cu
material de baz ă și de adaos de aceea și calitate cu cele care se folosesc la sudarea
subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se men țin atâta timp cât nu se schimb ă unul din factorii:
– marca materialului de baz ă,
– mărcile materialelor de adaos,
– procedeele de sudare.
Toate sudurile manuale, automate și semiautomate se execut ă cu folosirea pl ăcu țelor
terminale.
Pentru îmbin ări de col ț se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, pl ăcu țe
terminale în form ă de T.
Dup ă terminarea opera țiilor de sudare, pl ăcu țele terminale trebuiesc îndep ărtate, iar

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

76
capetele cordoanelor se vor prelucra. Îndep ărtarea pl ăcu țelor terminale se va face numai prin
tăierea cu disc abraziv. Nu se admite îndep ărtarea lor prin lovire. Pentru efectuarea
încerc ărilor mecanice necesare controlului calitativ al îm bin ării respective se vor executa
pl ăci de prob ă din material de baz ă de aceea și calitate cu cel al pieselor ce trebuiesc sudate,
având acelea și grosimi, cu muchiile prelucrate în acela și mod.
Pentru îmbin ările cap la cap se vor a șeza, la ambele capete ale cordonului pl ăcu țe
terminale. Pl ăcu țele terminale vor fi șanfrenate la fel cu piesele ce se îmbin ă. În cazurile în
care nu este posibil ă a șezarea pl ăcu țelor terminale trebuie s ă se asigure completarea craterelor
de la capetele cordoanelor de sudur ă. Toate îmbin ările sudate cap la cap și de col ț vor avea
„închidere" la cap ăt.
Îmbin ările cap la cap la care se vor folosi pl ăci de prob ă pentru încercări mecanice se
stabilesc de comun acord între inginerul de structu r ă și furnizor.
Pl ăcile pentru probe vor avea poansonat pe ele un num ăr pentru a putea identifica locul
unde au fost extrase, num ăr care va corespunde cu cel din procesul tehnologic .
Pl ăcile de prob ă se vor suda în acelea și condi ții în care se execut ă îmbinarea și de c ătre
acela și sudor, care î și va imprima poansonul pe plac ă. Sudabilitatea acestor piese de adaos nu
trebuie s ă fie mai mic ă decât cea a materialului de baz ă.
Sudurile cu p ătrundere complet ă sudate pe o parte vor fi realizate utilizând supor t de
rădăcin ă permanent, continuu. Sudurile de prindere provizor ie trebuie incluse în sudurile cap
la cap.
Pentru sudurile în crest ătur ă și în gaur ă se vor respecta indica țiile date la capitolul
7.5.13 al SR EN 1090-2:2008.
Trebuie avute în vedere precau ții pentru a evita pulverizarea sudurii. În cazul în care
acest lucru se întâmpl ă, zona pulverizat ă trebuie cur ățat ă.
La sudurile lungi, întrerupte din diferite motive, la reînceperea sudurii se va îngriji s ă se
ob țin ă o topire complet ă a suprafe ței de contact dintre sudura veche și cea nou ă.
Se recomand ă ca acolo unde este posibil, sudarea s ă se fac ă în pozi ție orizontal ă.
Sudurile pe pozi ție (vertical ă, peste cap sau în corni șă ) vor fi executate numai de sudori
cu experien ță în asemenea lucr ări, instrui ți, verifica ți și autoriza ți conform SR EN ISO
14731:2007.
Trebuie avute în vedere precau ții pentru a evita urm ă de arc electric și, dac ă urma de
arc electric s-a produs, suprafa ța o țelului trebuie polizat ă u șor și verificat ă.
Defecte vizibile, ca fisuri, cavit ăți și alte defecte neacceptate, trebuie eliminate de pe
fiecare rând, înaintea depunerii rândurilor urm ătoare.
Toat ă zgura trebuie îndep ărtat ă de pe suprafa ța fiec ărui rând înainte ca fiecare rând care
urmeaz ă s ă fie ad ăugat, și de pe suprafa ța sudurii terminate. Trebuie acordat ă o aten ție
deosebit ă zonei dintre sudur ă și metalul de baz ă.

Controlul subansamblelor înaintea și în timpul sud ării

Înainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlat ă de c ătre maistrul din schimbul
respectiv și de c ătre organul AQ.
Nu se va permite începerea sud ării dac ă:
– fiecare pies ă a subansamblului nu are marcat num ărul șarjei și num ărul pozi ției
sale din planul de opera ții;
– ansamblurile și prinderile nu corespund cu planurile de execu ție, cu prevederile
procesului tehnologic și cu indica țiile din prezentul Caiet de sarcini;
– sunt dep ăș ite toleran țele de prelucrare, șanfrenare sau asamblare, specificate în

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

77
prezentul Caiet de sarcini;
– muchiile care se sudeaz ă și zonele învecinate nu sunt curate. Se va verifica și
cur ățirea zgurii hafturilor;
– pl ăcu țele terminale nu sunt bine a șezate sau au dimensiuni mai mici decât cele
indicate în procesul tehnologic;
– rosturile au abateri locale mai mari decâ t cele admise;
– îmbin ările cap la cap ale pieselor ce se asambleaz ă și care au fost sudate înainte
de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescris ă.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie mic șorate înainte de începerea opera ției de
sudare a îmbin ărilor respective. Apropierea pieselor se va face pr in t ăierea haftuirilor. Dac ă
mic șorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropier ea pieselor, este necesar s ă se fac ă
înc ărcarea lor prin sudur ă. Nu se admite sub nici un motiv introducerea în ro st a unor
adaosuri formate din sârma, electrozi, etc.

Controlul opera țiunilor de sudare și a îmbin ărilor sudate

Verificarea înainte și în timpul sud ării trebuie inclus ă în planul de verificare conform
EN ISO 3834.
Controlul opera țiilor de sudare și a îmbin ărilor sudate se execut ă în fazele principale ale
procesului de sudare, dup ă cum urmeaz ă:
– controlul materialelor de adaos – acestea vor trebui s ă corespund ă prescrip țiilor
standardelor și normativelor în vigoare. În timpul execu ției se va urm ări folosirea corect ă a
materialelor de adaos, p ăstrarea și uscarea lor în bune condi țiuni. Materialele
necorespunz ătoare sau cele care prezint ă dubii nu vor fi folosite la sudare.
– controlul procesului de sudare – în timpu l procesului de sudare se va verifica
respectarea întocmai a prescrip țiilor din procesul tehnologic și proiectul de execu ție. Se va
verifica respectarea aplic ării corecte a procedeelor indicate, a ordinei de as amblare și sudare,
a regimului de sudare.
Încercarea nedistructiv ă a îmbin ărilor sudate se va executa prin urm ătoarele metode:
– optico-vizual și dimensional (VT);
– lichide penetrante (PT) conform EN 571-1;
– pulberi magnetice (MT) conform EN 1290;
– ultrasunete (UT) conform EN 1714, EN 1713 ;
– examinare radiografic ă (RT) conform EN 1435.
Metodele de control nedistructiv (CND) trebuie sele ctate conform EN 12062 de c ătre
personal calificat conform nivelului 3 definit în E N 473. În general, încercarea cu ultrasunete,
sau încercarea prin radiografiere se aplic ă sudurilor cap la cap și încercarea cu lichide
penetrante sau verificarea cu pulberi magnetice se aplic ă sudurilor de col ț. Controlul
nedistructiv (CND) cu excep ția examin ării vizuale, trebuie efectuate de personal califica t
conform nivel 2 , definit în EN 473.
Îmbin ările sudate se verific ă nedistructiv în func ție de:
– clasa de calitate prev ăzut ă în proiect;
– tipul de îmbinare sudat ă (cap la cap sau de col ț, etc);
– locul unde se execut ă (în atelier, pe șantier);
– tehnologia de execu ție (la pozi ție, prin rotire, etc);
– tipul m ărimea și num ărul de discontinuit ăți/defecte constatate (m ărimea
repara țiilor).
Fiecare metod ă se va aplica pe baza unei proceduri specifice înto cmite de Laborator

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

78
acreditat MLPAT care execut ă lucrarea în func ție de tipul de îmbinare, dotare, etc.
Constructorul va preciza în planul calit ății categoria de Examin ări ne-distructive (END)
promovat ă.
Fiecare categorie de îmbinare sudat ă va avea obligatoriu o fi șă tehnic ă de examinare
nedistructiv ă (FTE) în care se vor specifica metodele și volumul de examinare. Aceste fi șe se
vor întocmi obligatoriu înainte de începerea lucr ării și vor fi vizate de inginerul de structur ă
(puncte prev ăzute în proiect) constructor (punctele care depind de dotarea s ă) și de
reprezentantul clientului (pentru confirmare). Oric e abatere de la FTE se va face numai cu
acordul celor trei factori implica ți.
Toate sudurile trebuie verificate vizual, pe toat ă lungimea lor. Dac ă sunt detectate
defecte ale suprafe ței, trebuie efectuat ă încercarea sudurii supus ă verific ării, cu lichide
penetrante sau pulberi magnetice.
Verificarea vizual ă trebuie s ă cuprind ă:
– Verificarea existen ței și amplas ării tuturor sudurilor;
– Verificarea sudurilor conform EN 970;
– Detectarea amors ărilor în afara rostului și suprafe țelor cu pulverizarea sudurii.
Verificarea formei și suprafe ței sudurilor z ăbrelelor sudate alc ătuite din profile tubulare
trebuie efectuat ă în special în urm ătoarele zone:
– Pentru profile rotunde: partea de sus, pa rtea de jos și cele dou ă flancuri;
– Pentru profile p ătrate sau dreptunghiulare: cele patru col țuri.
Domeniul verific ărilor nedistructive va acoperi atât verificarea sup rafe ței cât și a
defectelor interne.
Primele cinci îmbin ări efectuate cu aceea și WPS nou ă, trebuie s ă îndeplineasc ă
urm ătoarele cerin țe:
– Se cere nivelul de calitate B+ pentru a d emonstra WPS în condi țiile de
produc ție;
– Procentul de verificare minim 100%;
– Lungimea minim ă de verificat este 900mm.
Dac ă verificarea conduce la rezultate neconforme, trebu ie efectuat ă o investigare pentru
a g ăsi cauza și un nou set de cinci îmbin ări trebuie verificat. Se recomand ă s ă se urmeze
ghidul din anexa C a EN 12062:1997.
Dup ă ce s-a stabilit c ă sudarea în produc ție, conform unei WPS, îndepline ște cerin țele
cu privire la calitate, domeniul cerut pentru contr oalele nedistructive (CND) suplimentare
trebuie s ă fie conform tabelului de mai jos (tabelul 24 al SR EN 1090-2:2008), cu
urm ătoarele îmbin ări sudate conform acelea și WPS tratate ca un singur lot verificat continuu.
Procentele se aplic ă domeniului CND suplimentare, tratate drept cantita tea cumulat ă în cadrul
fiec ărui lot de verificare.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

79

Îmbin ările pentru verificare conform tabelului de mai sus trebuie selectate pe baza
anexei C din EN 12062:1997, cu lungime total ă minim ă pentru un lot de control, x, de 900
mm, asigurând c ă e șantionarea acoper ă, cât mai larg posibil, urm ătoarele variabile : tipul
îmbin ării, marca produsului constituent, echipamentul de sudare și sudori.
Dac ă la verificare, pe lungimea de verificare, se g ăsesc defecte de sudur ă mai mari
decât cerin țele specificate în criteriile de acceptare, verific area trebuie efectuat ă pe dou ă
lungimi de verificare, câte una de fiecare parte a lungimii care prezint ă defecte. Dac ă
verificarea uneia sau celeilalte p ărți conduce la rezultate neconforme, trebuie efectuat ă o
investigare pentru a determina cauza.
Sudurile remediate trebuie verificate și trebuie s ă îndeplineasc ă condi țiile pentru
sudurile ini țiale.

Condi ții de calitate ale sudurilor

Indiferent de tipul îmbin ărilor și forma cordonului, calitatea execu ției sudurii se verific ă
dimensional, vizual prin examinarea exterioar ă cu lupa, prin cioc ănire, cu ultrasunete.
Îmbin ările realizate cu sudur ă vor fi verificate conform SR EN 1090-2:2008, proce ntul
îmbin ărilor sudate ce vor fi examinate pentru fiecare tip de verificare fiind cel cuprins în
tabelul 24, corespunz ător clasei de execu ție EXC4. Aten ție gradul de utilizare a sudurilor
pentru ac țiuni cvasi-statice U>0.5.
Criteriile de acceptare pentru defecte trebuie s ă fie cele ale EN ISO 5817. Trebuie luate
în considerare orice cerin țe suplimentare, specificate pentru geometria suduri i și profil. Nu se

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

80
vor lua în considerare “racordare incomplet ă” (505) și “microlips ă de topire” (401). Nivelul
de acceptare defecte este nivel de calitate B+, con form capitol 7.6 al SR EN 1090-2:2008.
Elementele sudate trebui s ă fie conform cerin țelor specificate în capitolele 10 și 11 ale
SR EN 1090-2:2008, și ale prezentului caiet de sarcini.
La examinarea exterioar ă cu lichide penetrante nu se admit:
-Fisuri sau cr ăpături de nici un fel;
-Crest ături de topire ( șan țuri marginale) mai adânci de 5% din grosimea piesel or
sudate, dar cel mult 1 mm la piese mai groase de 30 mm;
-Cratere;
-Cratere ini țiale și finale;
-Supraîn ălță ri sau adâncituri neadmise;
-Suduri cu solzi pronun țați sau rizuri perpendiculare pe direc ția longitudinal ă a
cus ăturilor;
-Scurgeri de metal sau stropi reci îngloba ți în cus ătur ă.
La verificarea prin cioc ănire cu ciocanul u șor (250gr.) prin care se determin ă
compactitatea sudurii, sunetul trebuie s ă fie clar.
La examinarea prin g ăurire nu se admit defecte ca:
-Lipsa de p ătrundere la r ădăcin ă sau între straturi;
-Incluziuni de zgur ă în filoane la r ădăcina cus ăturii;
-Lipsa de topire pe margini sau între straturi.
Executarea unor îmbin ări sudate de bun ă calitate este condi ționat ă de:
-folosirea unor laminate de bun ă calitate lipsite de defecte ca: stratific ări, suprapuneri,
sufluri, fisuri, incluziuni;
-cur ățirea de impurit ăți (gr ăsimi, vopsea, rugin ă etc.) a laminatelor în zona îmbin ării;
-uscarea suprafe țelor de tabl ă pe care se aplic ă sudarea;
-folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sârm a, flux) corespunz ătoare materialului
de baz ă ce se sudeaz ă;
-respectarea la stabilirea regimului de sudare a en ergiei liniare minime de sudare
prescris ă pentru fiecare tip de îmbinare;
-sudarea în plan orizontal a îmbin ărilor cap la cap, respectiv sudarea în jgheab a
îmbin ărilor de col ț;
-sudarea în stare nerigidizat ă a îmbin ărilor pentru evitarea concentr ării tensiunilor, prin
folosirea unei ordini de asamblare și sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa în ha le închise la o temperatur ă de
minim + 5 °C. Locurile de munc ă vor trebui s ă fie lipsite de curen ți permanen ți de aer care ar
avea influen ța asupra calit ății sudurilor.
Dac ă din anumite motive este necesar s ă se execute manual, în aer liber unele îmbin ări,
de lungime mic ă, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a ing inerului sudor al sec ției.
Vor trebui luate m ăsuri speciale pentru protejarea locului de sudare și al sudorului, de vânt,
ploaie, z ăpad ă, care ar împiedica bun ă execu ție a lucr ărilor. În aceste condi ții sudarea pieselor
metalice este admis ă și la o temperatur ă sub + 5 °C dar nu mai mic ă de – 5 °C și numai
pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din lam inate de o țel cu cel mult 0.18%C.
Înainte de sudare se vor preînc ălzi muchiile pieselor ce se sudeaz ă la temperatura de 100 –
150 °C.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm și cu con ținut în carbon mai mic de 0.18%,
muchiile vor fi preînc ălzite la o temperatur ă de 150-200 °C. R ăcirea zonelor sudate se va
efectua astfel ca temperatura de 100 °C a pieselor s ă se ating ă nu mai devreme de 30 min. de
la temperatura sud ării. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonel or sudate cu pl ăci de

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

81
azbest sau perne termoizolante prin mic șorarea vitezei de r ăcire folosind flac ăra gaz-aer.
Răcirea lent ă a îmbin ărilor sudate va fi asigurat ă de c ătre un personal special instruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca „în prealabil la începerea lucrului
obligatoriu la temperatur ă (200…350°C) și timpul (minim 1 la 2 ore) cu valori prescrise de
furnizor. La locul de execu ția sudurii electrozii vor fi p ăstra ți obligatoriu în etuve electrice la
temperatura de 80-100°C.” Se va ține o eviden ță scris ă zilnic ă a utiliz ării instala ției de uscare
a electrozilor obligatoriu la o temperatur ă de 250 – 300°C timp de minim 1 or ă – în lipsa
altor preciz ări impuse de produc ător.
Port-electrozii (cle știi), cablurile și modul de realizare a contactului de mas ă vor
corespunde prevederilor.
Utilajul folosit la sudarea automat ă și semiautomat ă trebuie s ă asigure stabilitatea
regimurilor de sudare fixate în proiectul procesulu i tehnologic, cu urm ătoarele toleran țe:
– la viteza de sudare ±10%;
– la intensitatea curentului de sudare ± 3% ;
– la tensiunea arcului voltaic ± 5%.
Unele oscila ții izolate de scurt ă durat ă ale aparatelor de m ăsurat nu vor fi considerate ca
o nerespectare a regimului stabilit, dac ă aceste oscila ții nu au un caracter periodic și nu
dăuneaz ă calit ății cordoanelor de sudur ă executate.

Îmbin ările cu șuruburi

Acest capitol acoper ă cerin țele cu privire la îmbinarea în atelier sau pe șantier, inclusiv
fixarea tablelor profilate.
Grosimea tablelor distincte care formeaz ă o asambleare comun ă nu trebuie s ă difere cu
mai mult de 2mm, iar în cazul pretension ării 1mm.
Grosimea pl ăcii trebuie aleas ă pentru a limita la maxim trei num ărul fururilor.
Lungimea șurubului trebuie aleas ă astfel încât, dup ă strângere, s ă îndeplineasc ă
urm ătoarele cerin țe cu privire cacap ătul șurubului care dep ăș ește piuli ța și lungimea filetului:
– Lungimea dep ăș irii, trebuie s ă fie cel pu țin egal ă cu lungimea pasului filetului,
măsurat ă între fa ța exterioar ă a piuli ței și cap ătul șurubului;
– Pentru șuruburi nepretensionate, trebuie s ă r ămân ă afar ă cel pu țin un pas al
filetului (în afar ă de ie șirea filetului), între suprafa ța care reazem ă piuli ța și por țiunea
nefiletat ă a tijei;
– Pentru șuruburi pretensionate conform EN 14399-4 și EN 14399-8, lungimile de
strângere trebuie s ă fie conform celor specificate în tabelul A.1 din E N 14399-4:2005.
Șuruburile vor fi verificate conform SR EN ISO 898-1 :2002, urm ărind programul B de
încerc ări pentru acceptare. Propor ția verific ărilor va fi de câte un organ de asamblare pentru
fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina fu rnizoare pe baza aceluia și certificat de
calitate. Șuruburile, piuli țele și șaibele de înalt ă rezisten ță vor fi depozitate în l ăzi marcate
special.
Piuli țele trebuie montate astfel încât reperele lor de id entificare s ă fie vizibile pentru
verificare dup ă asamblare.
Șaibele utilizate sub capetele șuruburilor pretensionate trebuie s ă fie te șite conform EN
14399-6 și pozi ționate cu te șitura orientat ă c ătre capul șurubului. Șaibele conform EN 14399-
5 trebuie utilizate numai sub piuli țe.
Mai multe informa ții privind șaibele se pot g ăsi în cap.8.2.4. al SR EN 1090-2:2008;
Pentru șuruburi 10.9 trebuie amplaste șaibe atât sub capul șurubului cât și sub piuli ță .
Strângerea șuruburilor de înalt ă rezisten ță se va executa cu o cheie de strâns calibrat ă.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

82
Fabricantul și compania de execu ție și montaj trebuie s ă prezinte inginerului responsabil cu
proiectul pentru aprobare, certificate pentru acest e chei de strâns aprobate de un laborator de
testare, care s ă ilustreze momentul minim de strângere pentru fieca re tip și mărime de șurub.
Preg ătirea suprafe țelor în contact la îmbin ări rezistente la lunecare va respecta capitolul
8.4. al SR EN 1090-2:2008.
Îmbin ările cu șuruburi pretensionate se execut ă conform prevederilor din SR EN
1090-2:2008 cap.8.5.
Calitatea îmbin ărilor cu șuruburi pretensionate se controleaz ă conform capitolului
12.5.2. al SR EN 1090-2:2008.
Procedura de strângere trebuie verificat ă. Dac ă strângerea este efectuat ă prin metoda cu
torsiune sau combinat ă, certificatele de etalonare a cheilor dimamometric e trebuie verificate
în ceea ce prive ște exactitatea.
Urm ătoarele cerin țe generale de verificare în timpul strângerii și dup ă aceea, se aplic ă
tuturor metodelor de strângere cu excep ția metodei HRC.
– Verificarea elementelor de îmbinare monta te și/sau metodelor de montare
trebuie efectuat ă în func ție de metoda de strângere utilizat ă. Zonele selectate trebuie alese
aleatoriu, astfel încât s ă se asigure c ă e șantionarea acoper ă urm ătoarele variabile, dup ă caz-
tip îmbinare, grup de șuruburi, lotul de elemente de îmbinare, tip și m ărime, echipament
utilizat și operatori;
– În scopul verific ării, un grup de șuruburi este definit ca asambl ările cu șurub de
aceea și origine, în îmbin ări similare cu asambl ări cu șurub de aceea și m ărime și clas ă. Un
grup mare de șuruburi poate fi subdivizat, pentru verificare, înt r-un num ăr de subgrupe;
– Num ărul de asambl ări cu șurub verificate global într-o structur ă trebuie s ă fie:
• 5% pentru prima etap ă și 10% pentru a doua etap ă, pentru metoda combinat ă
• 10% pentru a doua etap ă pentru metoda cu torsiune și metoda DTI
– Verificarea trebuie efectuat ă utilizând un plan de e șantionare secven țial tip A
conform anexei M a SR EN 1090-2:2008;
– Etapa de prestrângere trebuie verificat ă prin examinarea vizual ă a îmbin ărilor
pentru a se asigura c ă ele sunt strânse complet;
– Pentru verificarea strângerii finale, tre buie utilizat acela și ansamblu de șurub
pentru a verifica atât strângerea incomplet ă cât și strângerea prea puternic ă;
– Pentru verificarea prestrângerii trebuie verificat numai criteriul strângerii
incomplete;
– Criteriile care definesc o neconformitate și cerin țele cu privire la ac țiuni
corective sunt specificate pentru fiecare metod ă de strângere (vezi capitolele de la 12.5.2.4 la
12.5.2.7 ale SR EN 1090-2:2008);
– Dac ă verificarea conduce la o respingere, toate ansambl urile de șurub din
subgrupa de șuruburi trebui everificate și trebuie aplicate ac țiuni corective. Dac ă rezultatul
verific ării, când se utilizeaz ă tipul secven țial A, este negativ, verificarea trebuie extins ă la
tipul secven țial B;
– Dup ă completare este necesar ă o nou ă verificare;
– Dac ă elementele de prindere nu sunt montate conform met odei definite,
scoaterea și montarea din nou a întregului grup de șuruburi trebuie efectuat ă cu martori.
Execu ția îmbin ărilor cu șuruburi pretensionate se face numai cu lucr ători atesta ți.
Atestarea se refer ă atât la conduc ătorul lucr ării cât și la mai ștri, șef de echip ă și muncitori
califica ți care execut ă astfel de îmbin ări.
ATEN ȚIE: Nu este permis ă folosirea de vaseline sau uleiuri pentru ungerea
suprafe țelor dintre piesele din îmbinare.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

83

Recep ția în uzin ă

Recep ția elementelor de construc ții din o țel trebuie executat ă înainte de livrare, dup ă
încheierea tuturor fazelor, inclusiv protec ția anticoroziv ă, înso țit ă de documentele de livrare,
verificarea existen ței și examinarea certificatelor de calitate, a pieselor scrise și a schi țelor
privind modific ările intervenite la uzinarea elementelor.
La recep ție trebuie s ă participe reprezentantul clientului, delega ți ai întreprinderii de
montare și inginerul de structur ă.
Controlul calit ății execu ției se va face de c ătre organul CTC al constructorului și pe
faze de execu ție de c ătre un verificator al execu ției atestat profesional și numit de c ătre client
ca reprezentant al s ău.
În vederea u șur ării controlului execu ției, constructorul va întocmi și completa „Fi șa de
urm ărire a execu ției” și „Fi șa de m ăsur ători”.
În fi șe se vor trece pentru fiecare pies ă și clasa de calitate a o țelului, precum și șarja și
num ărul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitat ă.
În mod analog, pentru fiecare cus ătur ă sudat ă, în fi șă se va înscrie num ărul sudorului și
numele maistrului care a supravegheat controlul.
Pe fi șă se vor indica și eventualele remedieri ale sudurilor (defecte inte rioare) înso țite
de notele explicative scrise pe schi ță .
Toate fi șele vor fi semnate de CTC al constructorului. În ve derea urm ăririi efectu ării
controalelor în timpul execu ției, se va înfiin ța „un registru de control”, ce va fi ținut în biroul
sec ției sau atelierului ce execut ă lucrarea. În acest registru se vor trece:
– Data controlului;
– Persoana care a efectuat controlul;
– Constat ările făcute;
– Semn ătura persoanelor care au efectuat controlul.
În continuare se vor trece, de c ătre constructor, m ăsurile luate și apoi semn ătura
coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.
Recep ția în uzin ă pe fluxul tehnologic se face și conform ISO 9001.

1.1.39. Tratare suprafe țe.

Acest capitol specific ă cerin țele pentru suprafe țele de o țel (inclusiv cele sudate și
uzinate) apte pentru aplicarea vopselelor și produselor conexe.
Protec ția anticoroziv ă a elementelor de construc ții metalice supraterane este obligatorie
și reglementat ă prin: GP 111-04 și GE 053-04. M ăsurile de protec ție anticoroziv ă se stabilesc
prin proiect. Se recomand ă ca cea mai mare parte a protec ției elementelor de construc ții s ă se
execute în uzin ă prin metode industriale.
Gradul de preg ătire a suprafe țelor este P1, conform tabel 22 al SR EN 1090-2:2008 .
Toate suprafe țele pe care trebuie aplicate vopsele și produse conexe, trebuie preg ătite astfel
încât s ă îndeplineasc ă criteriile din EN ISO 8501. Pentru elemente f ăcând parte din îmbin ări
cu șuruburi pretensionate, clasa suprafe ței de frecare va fi A (conform tabel 18 al SR EN
1090-2:2008); aceast ă cerin ță se aplic ă, de asemenea, fururilor prev ăzute pentru a compensa
diferen țele provenite din toleran țele de execu ție.
Cerin ța cu privire la starea suprafe ței este clasa A2 pentru table și platbenzi, conform
cerin țelor din EN 10163-2 și C1 pentru profile, conform cerin țelor din EN 10163-2. Nu se
accept ă imperfec țiuni precum fisurile, exfolierile sau bavuri. Stare a suprafe ței produselor

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

84
constituente trebuie s ă fie astfel încât s ă fie îndeplinite cerin țele relevante pentru gradul de
preg ătire cerut.
Straturile primare (2 de grund) și cel inetremediar se vor aplica în uzin ă, pe întreaga
suprafa ță , inclusiv pe marginile ce vor fi sudate pe șantier, cu precizarea c ă acestea vor fi
cur ățate la luciu metalic, înainte de execu ția îmbin ării sudate pe șantier, pe suprafa ța de
îmbinare plus o l ățime de 20…30 mm. Stratul final al proetc ției anticorozive se va aplica dup ă
montaj, pe șantier.
Pentru elementele metalice situate în exteriorul cl ădirii cu un mediu al c ărei clas ă de
corozivitate este C3 conform GP-111-04, protec ția anticoroziv ă va fi alc ătuit ă din dou ă
straturi primare (grund) de 40 µm fiecare, cu nuan țe de culoare diferit ă, pe baz ă de r ășini
epoxidice, de grosime total ă 80 µm, 3 straturi intermediare și unul final, de câte 40 µm
fiecare. Straturile primare (2 de grund) și cele inetremediare se vor aplica în uzin ă, pe
întreaga suprafa ță , inclusiv pe marginile ce vor fi sudate pe șantier, cu precizarea c ă acestea
vor fi cur ățate la luciu metalic, înainte de execu ția îmbin ării sudate pe șantier, pe suprafa ța de
îmbinare plus o l ățime de 20…30 mm. Stratul final al protec ției anticorozive se va aplica dup ă
montaj, pe șantier.
Preg ătirea suprafe țelor pentru vopsire cuprinde:
– îndep ărtarea mizeriei prin periere cu peria de sârm ă, sp ălare cu ap ă, ștergerea cu
cârpe, bumbac, câl ți, uscarea cu aer cald;
– îndep ărtarea gr ăsimilor, uleiurilor prin degresare;
– preg ătirea sudurilor prin polizare, etc;
– îndep ărtarea micilor defecte de suprafa ță (porozit ăți, denivel ări) prin acoperire
cu sudur ă și șlefuire.
Protejarea suprafe țelor metalice se face imediat dup ă preg ătirea suprafe țelor și nu
trebuie s ă dep ăș easc ă 3 ore de la terminarea cur ățirii fiec ărei por țiuni de suprafa ță a
elementului care se protejeaz ă, pentru a nu începe coroziunea suprafe ței.
În uzin ă se execut ă grunduirea elementelor metalice cu dou ă straturi de grund.
Suprafe țele pieselor care urmeaz ă s ă fie în contact dup ă realizarea îmbin ării cu șuruburi
pretensionate se protejeaz ă împotriva coroziunii.
Pe elementele metalice, dup ă montaj, se va aplica o vopsea sau un mortar specia l pentru
protec ția la foc.
Asupra protec ției anticorozive se vor efectua teste pentru a stab ili grosimea straturilor
aplicate, conform SR EN ISO 2808:2007, precum și teste de aderen ță conform SR EN ISO
2409:2007 și SR EN ISO 4624:2003.
Frecven ța testelor de grosime și aderen ță a protec ției anticorozive va fi de un test la
10mp de vopsea aplicat ă.
Pentru elementele de metal înglobate în beton (arma tura rigid ă) suprafa ța de o țel în
contact cu o țelul trebuie s ă nu fie vopsita, acoperit ă cu ulei, gr ăsime, rugina sau cruste.

1.1.40. Montajul

Documenta ția tehnic ă ce trebuie întocmit ă de firma care execut ă montajul în teren.

Aceasta trebuie întocmit ă de personal cu experien ță în lucr ări de montaj (ingineri,
mai ștri) care vor conduce montajul ținând seama de specificul lucr ării și utilajele de care
dispun. Se va întocmi conform pct.1.4.3.- STAS 767/ 0-88.
Înainte de a începe elaborarea documenta ției de montaj, firma care o întocme ște are
obliga ția s ă verifice documentele tehnice de proiectare și execu ție în uzin ă și s ă semnaleze

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

85
elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotrivi ri constatate, precum și s ă propun ă, dac ă
consider ă necesar, unele eventuale modific ări sau complet ări care ar u șura montajul.
Documenta ția tehnic ă de montaj trebuie s ă cuprind ă:
– Spa țiile și m ăsurile privind depozitarea și transportul pe șantier al elementelor de
construc ții;
– Organizarea platformelor de preasamblare pe șantier, cu indicarea mijloacelor de
transport și ridicat ce se folosesc;
– Verificarea dimensiunilor implicate în ob ținerea tolerantelor de montaj impuse;
– Dotarea minim ă obligatorie pentru preg ătirea și execu ția îmbin ărilor sudate;
– Verificarea cotelor și nivelelor indicate în proiect pentru construc ția montat ă;
– Ordinea de montaj a elementelor;
– Metode de sprijinire și asigurarea stabilit ății elementelor în fazele intermediare
de montaj.
– Execu ția și protec ția anticoroziv ă.
Montarea structurilor metalice se va face pe baza u nui proiect tehnologic, întocmit de
către personal specializat din cadrul întreprinderii care face montajul s ău la cerin ța acesteia
de c ătre firme specializate. Documenta ția tehnologic ă de montaj va cuprinde:
– măsuri privind depozitarea și transportul pe șantier a elementelor de construc ție
din o țel;
– organizarea asambl ării pe tronsoane, pe șantier, a elementelor din o țel, cu
indicarea mijloacelor de transport și ridicat necesare;
– indicarea dimensiunilor a c ăror verificare este necesar ă pentru asigurarea
realiz ării toleran țelor de montare impuse prin proiectul de execu ție și prin prescrip țiile
tehnice;
– materialele de adaos, metoda de prelucrar e a marginilor pieselor, procedeul și
regimul de sudare, planul de succesiune a execut ării sudurilor de montare, m ăsurile ce trebuie
luate pentru evitarea sau reducerea în limitele adm ise a deforma țiilor și eforturilor remanente
produse prin sudurile de montare, prelucrarea ulter ioar ă a suprafe țelor cordoanelor de sudur ă
a elementelor solicitate dinamic. Modific ările proiectelor de execu ție, în eventualitatea
simplific ării procesului tehnologic de montare, se vor face n umai cu acordul prealabil, în
scris al inginerului de structur ă și al reprezentantului clientului;
– măsuri pentru execu ția îmbin ărilor cu șuruburi pretensionate;
– verificarea cotelor și a nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate;
– marcarea elementelor și ordinarea fazelor opera ției de montare;
– asigurarea stabilit ății elementelor din o țel în fazele opera ției de montare;
– planul opera țiilor de control în conformitate cu prevederile pro iectului de
execu ție, a prescrip țiilor tehnice;
– metodele și frecven țele verific ărilor ce trebuiesc efectuate pe parcursul și la
terminarea fazelor de lucr ări de montare;
– în cazul în care sunt prev ăzute îmbin ări sudate de montaj, pe șantier, se vor
elabora fi șe tehnologice pentru acestea.

Instruc țiuni tehnice de montaj

Execu ția și montajul structurii metalicei va lua în considera ție și prevederile
„Condi țiilor tehnice generale pentru execu ția lucr ărilor de structuri metalice pentru
construc ții” întocmit de C.O.C.C. și aprobat de MLPAT. Capitolul „B” – Montarea
confec țiilor metalice pe șantier.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

86
Montajul structurii metalice va trebui s ă respecte totodat ă toate prevederile capitolului
9 al SR EN 1090-2:2008.

Depozitarea și preg ătirea pieselor pentru montaj

La primirea construc țiilor metalice, constructorul va efectua un control general
urm ărind în mod deosebit:
– Existenta certificatelor de calitate priv itoare la material și la execu ție, cu date
complete în conformitate cu caietul de sarcini;
– Dac ă elementele primite nu prezint ă lipsuri sau defecte rezultate din transport,
desc ărcare, depozitare;
– Dac ă elementele nu prezint ă abateri care s ă împiedice montarea lor corect ă.
Locul unde se depoziteaz ă elementele metalice va fi organizat și dotat cu:
– Spa țiul de desc ărcare;
– Spa țiul de depozitare, corespunz ător cantit ății și modului de depozitare;
– Spa țiul pentru p ăstrarea materialului m ărunt și a elementelor mici.
Se vor lua măsuri pentru evitarea deform ării și deterior ării elementelor la desc ărcarea
lor din mijloacele de transport.
Așezarea pieselor, la desc ărcarea în depozit va fi astfel f ăcut ă, încât ele s ă poat ă fi u șor
identificate.
Piesele desc ărcate vor fi sortate și depozitate în intervalul dintre dou ă sosiri succesive.
Se va urm ări ca sortarea și depozitarea s ă se fac ă direct la desc ărcare.
Așezarea pieselor în depozit trebuie f ăcut ă pe categorii de piese și pe cote de nivel,
astfel c ă ridicarea și expedierea lor din depozit s ă se poat ă face în ordinea mont ării f ără a
necesita mut ări sau alte opera ții.
Se va evita depozitarea pe terenuri inundabile și se va amenaja platforma pentru
scurgerea apelor.
Nici o pies ă nu va fi a șezat ă în depozit înainte de a fi identificat ă și înregistrat ă. Se
recomand ă a se ține un registru în care trebuie trecute toate piese le sosite cu indicativul și
marca lor cu notarea cantit ății și calit ății.
Defectele grave ca: rupturi, șuruburi fisurate, îndoiri care nu se pot îndep ărta f ără o
deformare plastic ă accentuat ă vor fi remediate numai cu acordul inginerului de s tructur ă.

Recep ția elementelor sudate la primirea pe șantier

Dac ă la recep ția în uzin ă au participat și delega ți ai firmei de montaj, recep ția pe șantier
se limiteaz ă la verificarea existen ței și examinarea certificatelor de calitate, a pieselor scrise și
a schi țelor privind modific ările intervenite la uzinarea elementelor sau în caz uri speciale a
copiilor dup ă dosarul recep ției.
Se va controla dac ă elementele au suferit în timpul transportului defo rm ări sau
deterior ări ale protec ției anticorozive.
Dac ă la recep ția în uzin ă nu a participat delegatul firmei de montaj se va p roceda la
urm ătoarele verific ări prin sondaj:
– Îmbin ările se vor controla vizual pentru defecte de supra față și vor fi m ăsurate
din punct de vedere al geometriei;
– Dac ă se constat ă existen ța unor defecte în îmbin ări, care nu se încadreaz ă în
clasa de calitate consemnat ă în document, va fi chemat furnizorul pentru recont rolarea
întregii furnituri și pentru eventualele modific ări.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

87
Montarea confec țiilor metalice

Montarea confec țiilor metalice se va face pe baza proiectelor tehno logice întocmite de
montator în func ție de posibilit ăți și dotarea tehnic ă, în care trebuie ar ătate:
– Măsuri privind depozitarea și transportul pe șantier a elementelor de construc ție
din o țel;
– Organizarea asambl ării în tronsoane, pe șantier, a elementelor din o țel, cu
indicarea mijloacelor de transport și de ridicat;
– Indicarea dimensiunilor la montare impuse prin proiectul de execu ție și prin
prescrip ții tehnice;
– Măsuri pentru execu ția îmbin ărilor cu șuruburi;
– Verificarea cotelor și nivelelor indicate în proiect pentru elementele m ontate;
– Marcarea elementelor și ordinea fazelor opera ției de montare;
– Asigurarea stabilit ății elementelor din o țel la fazele opera ției de montare;
– Planul opera țiilor de control în conformitate cu prevederile pro iectului de
execu ție, a prescrip țiilor tehnice;
– Metodele și frecven țele verific ărilor ce trebuie efectuate pe parcursul și la
terminarea fazelor de lucr ări de montare;
Se va verifica în mod obligatoriu corecta pozi ționare a axelor principale ale
construc ției.
Verificarea existen ței și con ținutul documentelor de verificare și recep ționare a
elementelor de construc ție ce constituie suporturi sau reazeme pentru const ruc ția metalic ă.
Se va verifica pozi ția în plan ca nivel al reazemelor și buloanelor de ancorare.
Se va verifica corecta pozi ționare a buloanelor, dac ă au fost bine protejate sau au
lungimea din proiect.
Deforma țiile mai mari decât abaterile din SR EN 1090-2:2008 provenite în timpul
manipul ărilor, depozit ărilor și transportului pe șantier se vor îndrepta de c ătre constructor în
conformitate cu solu ția aprobat ă în scris de inginerul de structur ă.
Se verific ă existen ța și pozi ționarea corect ă a elementelor provizorii de ancorare și
sus ținere.
Toate aceste verific ări se fac de c ătre conduc ătorul tehnic al lucr ării împreun ă cu
delegatul investitorului.
Pe parcursul efectu ării lucr ărilor de montare se vor efectua verific ări referitoare la:
– Îndeplinirea prevederilor proiectului de c ătre tehnologia de montare a
elementelor din o țel întocmit ă de c ătre constructor;
– Pozi ționarea corect ă a elementelor din o țel. Verificarea dimensional ă și calitativ ă
se face prin încerc ări directe pe parcursul fazelor de montare.
Abaterile limit ă admise la montarea elementelor construc țiilor din o țel sunt:
– Abaterea axei stâlpului fat ă de axele de trasare m ăsurat ă la baz ă este de ± 5 mm;
– Abaterea pe în ălțime de la cota suprafe ței de reazem a stâlpului este ± 5 mm;
– Devierea cap ătului superior al stâlpului fat ă de vertical ă (h = în ălțimea stâlpului)
este de h/300.
La terminarea lucr ărilor de montare se va efectua verificarea calit ății lucr ărilor
executate dup ă cum urmeaz ă:
– Verificarea existen ței con ținutului documenta ției de atestare a calit ății;
– Certificate de calitate, buletine de înce rc ări pentru piesele și materialele metalice
folosite la montare, refaceri, consolid ări sau remedieri (dac ă au existat);
– Fi șele cu rezultatele îmbin ărilor prin șuruburi.;

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

88
– Dispozi ții de șantier emise de inginerul de structur ă și reprezentantul clientului
pe parcursul mont ării, procesele verbale încheiate de organele de con trol (dac ă au fost);
– Procesele verbale de recep ție a refacerilor, consolid ărilor sau remedierilor
deficientelor, a recep ției elementelor și materialelor la primirea pe șantier, controale efectuate
de inginerul de structur ă, reprezentantul clientului sau de organele de cont rol ale MT;
– Piesele scrise și desenate ale proiectului de execu ție cu toate modific ările și
complet ările intervenite pe parcursul mont ării, înso țite de aprobarea în scris al inginerului de
structur ă.
Nu se admite for țarea elementelor pentru aducerea la pozi ția corect ă de montare prin
presare, lovire sau îndoire care s ă introduc ă în acestea eforturi suplimentare.
Elementele structurii metalice realizate în atelier e specializate sunt transportate pe
șantier, unde sunt asamblate și montate în pozi ția prev ăzut ă în proiect.
Montarea elementelor de construc ții metalice se realizeaz ă dup ă anumite reguli care
fixeaz ă toleran țele la montare ale acestora și sunt cuprinse în cap.11 și anex ă D a SR EN
1090-2:2008.
În general se urm ăre ște ca elementele metalice s ă fie executate în uzin ă la dimensiunile
maxime posibile, dictate în func ție de gabaritele de transport.
Elementele metalice sosesc pe șantier marcate cu vopsea sau ștan țate astfel încât s ă
poat ă fi identificate cu desenele de execu ție din proiect.
Lucr ările efetuate pe șantier care includ preg ătire, sudarea, îmbinarea mecanic ă și
tratamentul suprafe ței, trebuie s ă fie conform capitolelor 9 și 10 ale prezentului caiet de
sarcini completate cu prevederile capitolelor 6,7,8 și 10 ale SR EN 1090-2:2008, dup ă caz.

Montajul de prob ă în uzina constructoare

Întreprinderea ce uzineaz ă structur ă metalic ă trebuie s ă efectueze montarea de prob ă în
plan a unor corpuri sau por țiuni structur ă metalic ă, conform prevederilor proiectului de
execu ție și a celui de montaj de prob ă.
Premontajul este obligatoriu pentru panourile de pe re ți cu arm ătur ă rigid ă.
Mărimea por țiunilor ce se vor monta de prob ă în uzin ă și tehnologia de premontaj se
vor stabili de întreprinderea de montaj, delega ții proiectantului și beneficiarului și de uzina
constructoare.
În vederea premontajului și montajului de prob ă în uzin ă se vor crea platforme speciale
de betoane, de ma șini corespunz ătoare deservite de macarale capabile s ă manipuleze cele mai
grele subansamble și tronsoane ce se preasambleaz ă. La premontaj se va asigura o rezemare
corespunz ătoare a tronsoanelor, pe calaje de lemn.
La montajul de prob ă se urm ăre ște respectarea cotelor din proiect și a calit ății
îmbin ărilor dintre subansamble. Abaterile constatate la p remontajul executat se trec în schi țe
și m ăsur ători și se prezint ă la recep ția în uzin ă a subansamblelor premontate.
La premontajul de prob ă în uzin ă se va face ajustarea și potrivirea ansamblelor și
tronsoanelor vagonabile între ele, în a șa fel încât s ă se asigure urm ătoarele:
– respectarea în limite admisibile a axelor în plan și eleva ție ale por țiunilor de
plan șeu ce se premonteaz ă;
– potivirea rosturilor ce se vor suda pe șantier, în a șa fel încât deschiderile
rosturilor s ă nu dep ăș easc ă toleran țele prescrise în prezentul caiet de sarcini sau cel e din
planurile de execu ție;
– potrivirea și alezarea la diametrele finale ale g ăurilor pieselor ce se asambleaz ă
prin șuruburi.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

89
Alezarea g ăurilor în piesele ce se suprapun se va face numai d up ă corecta montare în
spa țiu cu asigurarea eventualelor contras ăge ți din proiect, folosind dornuri și șuruburi
provizorii de montaj, în a șa fel încât la alezare s ă nu produc ă alunec ări între piese și s ă se
asigure strângerea pieselor ce se suprapun. La alez are se va verifica corecta execu ție a
găurilor pentru șuruburile IRP în ceea ce prive ște distan țele dintre ele, ovalizarea,
perpendicularitatea și coinciden ță .
Întreprinderea de montaj va stabili cu uzina constr uctoare g ăurile ce urmeaz ă s ă fie
alezate în uzin ă sau pe șantier la diametrul final.
La strângerea ecliselor de înn ădire sau prindere, se va verifica contactul suprafe țelor
tablelor cu ajutorul spionului de 0,2 mm care nu tr ebuie s ă p ătrund ă mai mult de 20 mm intre
tablele ce se ecliseaz ă.
La îmbin ările cap la cap cu eclise prinse cu SIRP se accept ă denivel ări locale ale
tablelor de pân ă la 2 mm, care înainte de montarea ecliselor de joa nta se vor te și, prin alezare,
cu pant ă de minimum 1:10 la t ălpile superioare și inimii și de minimum 1:25 la t ălpile
inferioare ale grinzilor.
În faza de premontaj în plan se va face marcajul pi eselor și subansamblelor conform
planului de marcaj și codului admis de comun acord între uzin ă și întreprinderea de montaj
conform pct. 6.1.2 din STAS 767/0 – 88. Marcajul se va face cu vopsea încadrat într-un cerc
alb. Planul de marcaj se pred ă de uzin ă întreprinderii de montaj pe șantier.
Tot în faza de premontaj se va face completarea și remedierea grunduirii tuturor
pieselor.
Verific ările dimensionale ale plan șeului premontat precum și marcajul final c ă și
preg ătirea pieselor pentru transport se recep ționeaz ă de c ătre comisia format ă din
reprezentan ții uzinei, întreprinderii de montaj, beneficiarului și proiectantului.

Condi ții de exploatare

Dup ă darea în exploatare, construc ția metalic ă nu va fi supus ă altor solicit ări în afara
celor înscrise în proiect.
În timpul exploat ării nu se va schimba destina ția construc ției și nu se va modifica
structura f ără consim ță mântul scris al inginerului de structur ă.
Reprezentantul clientului va face inspec ții periodice ale construc ției metalice cel pu țin
o dat ă pe an.
În afara acestora sunt necesare inspec ții suplimentare ale construc ției metalice astfel:
– În primele 6 luni de la darea în exploata re;
– În reviziile periodice ale instala țiilor;
– În cazul tas ărilor m ăsurate ce dep ăș esc estim ările din proiect, în cazul
înregistr ării unor fenomene meteorologice cu o intensitate ma i mare decât cele prevãzute în
normative și luate în considerare la proiectare, în cazul seis melor severe.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspec ții se înscriu într-un proces verbal și se
trece la remediere dup ă consultarea inginerului de structur ă.
Lucr ările cu caracter de repara ții și consolid ări se vor face numai în conformitate cu
legisla ția în vigoare, privind proiectarea și execu ția, precum și cu respectarea L 10/95 privind
calitatea în construc ții.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

90
1.1.41. Prescrip ții generale de execu ție pentru subansambluri
sudate din o țel carbon, slab aliate.

Construc țiile sau elementele de construc ții aferente utilajelor și instala țiilor se execut ă
cu respectarea prescrip țiilor prev ăzute în STAS 767/0-1988 – „Construc ții din o țel – Condi ții
tehnice generale de calitate”.
La prelucr ările prin t ăiere, a elementelor componente ce se sudeaz ă, se va respecta: (în
lipsa prevederilor din documenta ție) clasa ÎI A conform SR EN ISO 9013: 1998 – „Suda re și
procedee conexe. Clase de calitate și toleran țe dimensionale ale suprafe țelor t ăiate termic (cu
flac ăra oxigaz)”; și respectiv clasa de calitate 2222 conform STAS 105 64/2-81 – pentru
„T ăierea cu plasm ă a metalelor. Clase de calitate a t ăieturilor”.
Forma și dimensiunile rosturilor de sudur ă executate cu procedee de sudare manual ă se
vor încadra în prevederile SR EN 9692-1:2004 – „Sud area cu arc electric cu electrod învelit,
sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector și sudarea cu gaze prin topire. Preg ătirea
pieselor de îmbinat din o țel”.
Abaterile limit ă la dimensiunile f ără toleran ță ale îmbin ărilor sudate se vor încadra în
prevederile SR EN 13920: 1998 – „Sudare. Toleran țe generale pentru construc ții sudate.
Dimensiuni pentru lungimi și unghiuri. Forme și pozi ții”.
La execu ția îmbin ărilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1:2004:
– tipurile de îmbin ări sudate prev ăzute în documenta ție sunt obligatorii pentru
constructor. Tipurile de îmbin ări sudate se pot schimba doar cu acordul proiectant ului de
structur ă.
– materialul de aport va fi în conformitate cu cerin țele tehnologice stabilite de
către constructor și compatibil cu materialul de baz ă al subansamblurilor;
– stabilirea tehnologiei de sudare, alegere a electrozilor, proiectarea SDV-urilor
pentru respectarea condi țiilor din proiect și din actele normative specificate mai sus sunt
sarcina constructorului.
Calitatea îmbin ărilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN 5 817: 2008 –
„Îmbin ări sudate cu arc electric din o țel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelo r”.
Examinarea defectelor se va realiza prin metode ned istructive conform recomand ărilor
SR EN 12062:2001 – „Îmbin ări sudate. Metode de verificare a calit ății”.
În lipsa specifica țiilor din documenta ție, îmbin ările sudate vor fi examinate nedistructiv
în func ție de prevederile proiectului prin metodele recoman date astfel:
– Examinare vizual ă (VT)
• SR EN 970: 1999 – „Examin ări nedistructive ale îmbin ărilor sudate prin topire.
Examinare vizual ă”.
• SR EN 13927 Examin ări nedistructive Examinare vizual ă. Echipament
– Examinare cu particule magnetice (MT)
• SR EN 1291 Examinarea nedistructiv ă ale sudurilor. Examinarea cu particule
magnetice a îmbin ărilor sudate. Niveluri de acceptare.
• SR EN ISO 9934-2 Examinarea nedistructiv ă. Examinarea cu particule
magnetice. Partea 2 Metode de detectare.
• SR EN ISO 9934-3 Examinarea nedistructiv ă. Examinarea cu particule
magnetice. Partea 3 Aparatur ă.
• SR EN ISO 3059 Examin ări nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante și
cu particule magnetice. Condi ții de observare.
– Examinarea cu lichide penetrante (PT), în baza indica țiilor cuprinse în:
• SR EN 571-1: 1999 – „Examin ări nedistructive. Examin ări cu lichide

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

91
penetrante. Partea 1: Principii generale”;
• SR EN 1289-02 Examinarea cu lichide penetrante a îmbin ărilor sudate.
Niveluri de acceptare.
• SR EN ISO 12706 Examin ări nedistructive. Terminologie. Termeni utiliza ți la
examinarea cu lichide penetrante.
• SR EN ISO 3452-4 Examin ări nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante.
Partea 4 Echipament.
– Examinare cu ultrasunete (UT)
• SR EN 1712-02 Examinarea nedistructiv ă ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete a îmbin ărilor sudate. Niveluri de acceptare.
• SR EN 1713-2000 Examinarea nedistructiv ă ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Caracterizarea indica țiilor din suduri.
• SR EN 1714-2000 Examinarea nedistructiv ă ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete a îmbin ărilor sudate .
• ASME V 2007 Examinare nedistructiv ă cu ultrasunete tehnic ă computerizat ă.

1.1.42. Toleran țe geometrice

Acest capitol define ște tipurile de abateri geometrice și prezint ă valori cantitative
pentru dou ă tipuri de abateri admisibile:
– Cele aplicate unui ansamblu de criterii c are sunt esen țiale pentru rezisten ța
mecanic ă și stabilitatea structurii complete, denumite tolera n țe esen țiale;
– Cele cerute pentru a îndeplini alte crite rii, cum sunt forma și aspectul, denumite
toleran țe func ționale;
Abaterile admisibile prezentate nu includ deforma țiile elastice produse de greutatea
proprie a elementului.
Se vor da mai departe specifica ții privind cele dou ă tipuri de toleran țe f ăcându-se
trimiteri c ătre anexa D a SR EN 1090-2:2008.

Toleran țe esen țiale

Toleran țele esen țiale trebuie s ă fie conform D.1. Valorile specificate sunt abateri
admisibile. Dac ă abaterea efectiv ă dep ăș ește valoarea admisibil ă , valoarea m ăsurat ă trebuie
tratat ă ca o neconformitate.
În unele cazuri exist ă posibilitatea ca abaterea necorectat ă a unei toleran țe esen țiale s ă
poat ă fi justificat ă în conformitate cu calculul structural, dac ă abaterea excesiv ă este inclus ă
explicit într-un nou calcul. Dac ă nu, neconformitatea trebuie corectat ă.
Produsele structurale laminate la cald, finisate la cald sau formate la rece trebuie s ă fie
conforme cu abaterile admisibile specificate în sta ndardul de produs implicat. Aceste abateri
admisibile continu ă s ă se aplice elementelor fabricate din asemenea produ se, În afara cazului
când sunt înlocuite de alte criterii mai severe, sp ecificate la D.1.
Elementele sudate realizate din pl ăci trebuie s ă fie conforme cu abaterile admisibile din
tabelul D.1.1 și tabelele D.1.3 pân ă la D.1.6.
Pl ăcile rigidizate trebuie s ă fie conforme cu abaterile admisibile din tabelul D .1.6.
Tablele profilate utilizate ca elemente structurale trebuie s ă fie conforme cu abaterile
admisibile specificate în EN 508-1 și EN 508-3 și cu cele indicate în tabelul D.1.7.
Abaterile elementelor montate trebuie m ăsurate fa ță de punctele lor de reper (a se vedea
ISO 4463). Dac ă nu este stabilit un punct de reper, abaterile treb uie m ăsurate fa ță de sistemul

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

92
secundar.
Pozi ția centrului unui grup de șuruburi de funda ție sau alt suport nu trebuie s ă se abat ă
cu mai mult de ± 6 mm de la pozi ția sa specificat ă fa ță de sistemul secundar.Trebuie aleas ă o
pozi ție bun ă pentru a amplasa un grup de șuruburi de funda ție ajustabile.
Abaterile stâlpilor monta ți trebuie s ă fie conforme cu abaterile admisibile din tabelele
D.1.10 pân ă la D.1.11.
Pentru grupurile de stâlpi al ătura ți (al ții decât cei din cadre portal sau care suport ă o
grind ă de rulare) care suport ă înc ărc ări verticale similare, abaterile admisibile trebuie s ă fie
dup ă cum urmeaz ă:
– Media aritmetic ă a abaterii în plan pentru înclinare a șase stâlpi al ătura ți lega ți
între ei trebuie s ă fie conform abaterilor admisibile din tabelele D.1 .10 pân ă la D.1.11 ;
– Abaterile admisibile pentru înclinare a u nui stâlp din acest grup, considerat
individual, între nivelurile plan șeelor adiacente , pot fi atunci extinse pân ă la Δ = ± h/100.
Dac ă se specific ă o rezemare cu contact complet, ajustarea între sup rafe țele elementelor
component montate trebuie s ă fie, dup ă aliniere, conform tabelului D.1.12.
Pentru îmbin ările cu șuruburi se pot utiliza fururi , dac ă intervalul liber dep ăș ește
limitele specificate dup ă strângerea ini țial ă , pentru a aduce intervalele libere în limitele
abaterii admisibile. Fururile pot fi realizate din pl ăci de o țel moale. În oricare punct nu
trebuie s ă se utilizeze mai mult de trei fururi. Dac ă este necesar, fururile pot fi men ținute în
pozi ție fie prin suduri în col ț sau prin suduri cap la cap cu p ătrundere par țial ă, extins ă pe
lungimea calelor, a șa cum se indic ă în figur ă de mai jos:

Tabelele de mai sus sunt prezentate în SR EN 1090-2 -2008.

Toleran țe func ționale

Toleran țele func ționale sub form ă de abateri admisibile geometrice, trebuie s ă fie
conforme cu una din urm ătoarele dou ă op țiuni:
– Valorile tabelare sau;
– Criteriile alternative.
Dac ă nu se specific ă nici o op țiune , se aplic ă valorile tabelare;
Valorile tabelare pentru toleran țele func ționale sunt prezentate la D.2. În general, sunt
indicate valori pentru dou ă clase. Alegerea unei clase de toleran ță poate fi aplicat ă
elementelor individuale sau p ărților selectate ale unei structuri montate. Dac ă se utilizeaz ă
D.2 și dac ă nu se specific ă alegerea clasei , se aplic ă clasa de toleran ță 1. Când se utilizeaz ă

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

93
tabelul D.2.19, lungimea ie șit ă în afar ă a șurubului de funda ție vertical (în cea mai corect ă
pozi ție , dac ă este vorba de un șurub ajustabil), trebuie s ă respecte o toleran ță la verticalitate
de 1 mm pe 20 mm. O cerin ță identic ă se aplic ă unei serii de șuruburi amplasate orizontal sau
sub alte unghiuri;

1.1.43. Programul de lucru pe timp friguros.

Depozitarea și conservarea materialelor

Toate materialele ce se folosesc în perioada de tim p friguros se vor depozita pe teren
uscat, evitând zonele înghe țate sau umede precum și cele ce s-ar putea umezi ulterior.
În mod special se va asigura men ținerea în stare uscat ă prin ad ăpostire sau acoperire a
urm ătoarelor materiale:
– materiale termoizolante (vat ă mineral ă, polistiren, alte materiale ce se pot
degrada sub ac țiunea umidit ății);
– organele de asamblare, electrozii.
Spa țiile închise pentru depozitarea acestor materiale v or fi iluminate și înc ălzite
corespunz ător condi țiilor impuse de prescrip țiile tehnice pentru materialele depozitate,
nefiind îns ă permis ă, înc ălzirea cu flac ăra deschis ă sau aparate sub tensiune de tip re șou.
Pentru protejarea termic ă a lucr ărilor, atât în timpul execu ției cât și ulterior, se folosesc
de asemenea, o serie de mijloace speciale care se a provizioneaz ă înainte de apari ția frigului și
se depoziteaz ă, respectiv se utilizeaz ă, astfel încât s ă nu poat ă constitui surse de incendii.

Montajul structurii metalice

La executarea lucr ărilor se vor respecta condi țiile din Tabelul 1.
La lucr ările întrerupte pe timp friguros se va verifica, în ainte de reluarea execu ției
îmbin ărilor, contras ăgeata efectiv ă și coresponden ța acesteia cu proiectul.
OBSERVA ȚIE: Ghea ța care acoper ă piesele metalice se va îndep ărta mecanic, în limita
de a nu afecta protec ția anticoroziv ă și prin înc ălzire cu surs ă de aer cald. Este interzis
folosirea fl ăcării de la aparatul de sudur ă cu oxiacetilen ă sau ap ă fiart ă.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

94
Îmbinarea prin sudur ă a pieselor metalice și a barelor de o țel beton.

La execu ția sudurilor se vor avea în vedere prevederile din SR EN 15614-1:2004, SR
EN ISO 5817:2008.
Situa țiile în care se execut ă suduri pe timp friguros vor fi eviden țiate în documentele
redactate la aplicarea proiectului de execu ție și în proiectul anual de organizare a lucr ărilor pe
timp friguros prin elaborarea de fi șe tehnologice specifice acestor situa ții.
În zilele friguroase sudurile pot fi executate în a er liber pân ă la temperaturile prev ăzute
în proiecte, cu respectarea unor condi ții generale prezentate în continuare:
– înainte de a se începe sudarea pe șantier a construc ției metalice se vor
executa cu asisten ță din partea reprezentantului clientului și sub supravegherea inginerului
sudor certificat de ISIM dou ă probe de sudur ă în condi țiile cele mai dezavantajoase ca pozi ție
ce urmeaz ă a fi executate; probele vor fi examinate nedistruc tiv cu particule magnetice
fluorescente pentru prezen ța de fisuri și cu ultrasunete pentru discontinuit ăți interne; dac ă
numai una din probe este respins ă se vor analiza cauzele în vederea remedierii defic ien țelor
caz în care se va repeta proba în noile condi ții de lucru; dac ă ambele probe sunt acceptate se
poate declara prin proces verbal începerea lucrul;
– sudorii vor demonstra c ă pot execute lucr ări la temperatura -10°C în fa ța șefului
de lucrare care va r ăspunde de acceptarea personalului nepreg ătit la lucru;
– se vor folosi electrozi cu înveli ș bazic, rezistent la fisurare în func ție de
compozi ția materialului de baz ă;
– se va urm ări ca materialele de adaos s ă corespund ă materialului de baz ă și s ă
asigure cordonului de sudur ă propriet ăți cel pu țin egale cu ale materialului de baz ă;
– sudurile se vor executa f ără întrerupere, din acest motiv se vor utiliza la
cordoanele lungi mai mul ți sudori, care vor ataca piesele din mai multe punc te, într-o ordine
ce trebuie stabilit ă de responsabilul cu lucr ările de sudur ă pe șantier, pentru a nu se introduce
în piese tensiuni interne ce pot deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice;
– sudarea se va începe și se va termina obligatoriu pe piese terminale, în cazul
când nu este posibil ă a șezarea pieselor terminale trebuie s ă se asigure completarea craterelor
de la capetele cordoanelor de sudur ă care este func ție de dimensiunile materialului;
– prelucrarea mecanic ă a sudurilor, dup ă r ăcirea lor, mai ales în cazurile o țelurilor
ce pot deveni casante, trebuie f ăcut ă cu mult ă grij ă, evitându-se șocurile puternice (exemplu:
cioplire cu dalta);
– utilajele de sudur ă vor fi protejate contra intemperiilor prin ad ăpostirea lor în
spa ții corespunz ătoare;
– cablurile mobile ce servesc la alimentare a cu curent electric a locurilor de sudur ă
vor fi pozate pe supor ți (capre) de lemn; nu se admite îngroparea cabluril or în z ăpad ă sau
așezarea lor direct pe p ământul înghe țat.
Procedura de sudare cu arc electric are urm ătoarele opera țiuni:
– preînc ălzirea piesei metalice de sudat se verific ă cu termometru înregistrator cu
diagram ă, cu termometru de contact, sau la distan ță ;
– se recomand ă supravegherea temperaturii la îmbin ările sudate de importan ță
deosebit ă s ă se fac ă cu termometru înregistrator. Diagrama se va ata șa la documenta ție. În
fi șa tehnic ă a sudurii se va trece valorile temperaturii m ăsurate din 15 în 15 minute ca dovad ă
a urm ăririi verific ării. Temperatura de preînc ălzire este cea prev ăzut ă în procesul de
omologare func ție de compozi ția chimic ă a o țelului;
– la sudarea cu arc electric se utilizeaz ă electrozi care au stat timpul prev ăzut de
fabricant (2 ore) într-un cuptor special pentru ele ctrozi la o temperatur ă scris ă pe ambalaj. Nu

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

95
se folosesc electrozii f ără respectarea datelor recomandate de fabricant;
– electrodul care se folose ște efectiv la sudare va fi luat din termosul specia l
pentru electrozi (de preferin ță alimentat la 24 V pentru lucrul la în ălțime) și care p ăstreaz ă o
temperatur ă de incint ă de 75-90°C.
La sudarea pieselor metalice în zilele friguroase s e vor respecta condi țiile de execu ție
din Tabelul 2.

Asigurarea calit ății lucr ărilor de sudare executate pe timp friguros

Pentru asigurarea unei bune calit ăți a sudurilor executate pe timp friguros este neces ar
să se utilizeze sudori cu capacitate ridicat ă de adaptare la condi țiile climatice defavorabile și
cu calificare corespunz ătoare cerut ă în asemenea condi ții de lucru.
Aceste ad ăposturi vor fi acoperite și vor avea în peretele opus vântului un gol de cel
pu țin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor și evacuarea fumului și gazelor emanate de procesul
de sudare, ele trebuie s ă poat ă fi întoarse cu intrarea în orice direc ție, dup ă nevoie.
Sursele de c ăldur ă, preferabil cu energie electric ă vor fi supravegheate în permanen ță ,
pentru a se evita pericolul de incendii sau cel al intoxic ării cu gaze.

4. Concluzii

Pilonii ancora ți sunt construc ții înalte, având structura realizat ă cu zabrele sau din tabla
cu sec țiune tubular ă și ancorata la unul sau mai multe niveluri cu ajutor ul unori cabluri.
Reazem ă pe o funda ție din beton și prin intermediul cablurilor se fixeaz ă de ni ște ancoraje, ce
pot fi realizate din beton sau metal.

Solu ții de fundare pentru amplasarea unui
stâlp metalic ancorat în parc eolian Vulturu
Șeitan Tudorel

96
Solu ția de suprastructura aleas ă este o grind ă spa țial ă cu z ăbrele, de forma trunghiulara
și ancorata la un nivel, alegere motivat ă de:
– Costuri reduse fata de un turn metalic cu în ălțime similar ă
– Dimensiuni reduse ale structurii (H = 60.00 m, L = 1.50 m)
– Arie restrâns ă a bazei ( 36.73 m diametrul cercului în care se înscrie)
– Posibilitatea realiz ării din tronsoane reduse ca lungime fabricate într- un atelier de
confec ții metalice specializat
– Facilitatea transportului tronsoanelor și montarea acestora cu un num ăr redus de
personal și utilaje
Solu ția de fundare aleas ă a fost motivat ă de:
– Simplitatea execu ției
– Abundenta materialelor, a utilajelor și a personalului calificat

5. Bibliografie

C 169-1988 – Normativ privind executarea lucr ărilor de terasamente pentru realizarea
funda țiilor construc țiilor civile și industriale
Iacint Manoliu – Funda ții și procedee de fundare , Editura didactic ă și pedagogic ă,
Bucure ști, 1983
NP 045–2000 – Normativ privind încercarea în teren a pilo ților de prob ă și a pilo ților
din funda ții
GP 113-2004 – Ghid privind proiectarea și execu ția minipilo ților fora ți (revizuirea și
completarea Îndrum ătorului tehnic C 245-1993).
NP 125:2010 – Normativ privind fundarea construc țiilor pe pământuri sensibile la
umezire.
NP 112-2014 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fund are direct ă.
SR EN 1997-1/2006 – Proiectarea geotehnic ă
SR EN 1991-1-4/2007 – Ac țiuni asupra structurilor. Ac țiuni ale vântului
SR EN 1991-1-3/2007 – Evaluarea ac țiunii z ăpezii asupra construc țiilor
CR 0 – 2012 – Cod de proiectare. Bazele proiect ării construc țiilor
SR EN 1993-1-11/2008 – Proiectarea structurilor din o țel
SR EN 1993-3-1/2007 – Proiectarea structurilor din o țel. Turnuri și piloni
Dan D. Mateescu – Construc ții metalice speciale , Editura tehnic ă, Bucure ști, 1962
C. Dalban, N. Juncan, C. Serbescu, Al. Varg ă, S. Dima – Construc ții metalice ,
Editura didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști, 1983

ANEXA 1
NOTE DE CALCUL

Caracteristici geometrice
Inaltimea pilonului
H= 60.00 m
Inaltimea unui tronson
h= 3000 mm
Latimea pilonului
l= 1500 mm I 1.15
Suprafata construita a unei fete pentru un tronson II 1.15
Ac=4.50 m2III 1
Diametrul tevilor talpilor IV 1
b1=101.6 mm
Lungimea unei talpi pe un tronson
l1=3000 mm
Numarul de talpi pe o fata a unui tronson 0 0.155 0.003 1
n1=2 buc I 0.169 0.01 1
Diametrul tevilor montantilor II 0.189 0.05 2
b2=60.3 mm III 0.214 0.3 5
Lungimea unui montant pe un tronson IV 0.233 1 10
l2=1398.4 mm
Numarul de montanti pe o fata a unui tronson
n2=4 buc
Diametrul tevilor diagonalelor
b3=60.3 mm
Lungimea unei diagonale pe un tronson
l3=1641.50 mm
Numarul de diagonale pe o fata a unui tronson
n3=3 buc
Aria de referinta
Aref =1.244 m2
Coeficientul de obstructie
φ=0.276
Valoarea presiunii vantului
Localitate
Categorie de importanta III
Presiunea dinamica de referinta
qb=50.00 daN/m 2Categorie de
importanta γIw
zo zmin
CONSTAN ȚACategorie
teren kr(z e)

Factorul de importanta-expunere
γIw= 1.00
Categorie teren II
Inaltimea deasupra terenului
tronson T1 T2 T3 T4 T5
z= 1.50 4.50 7.50 10.50 13.50 m
tronson T6 T7 T8 T9 T10
z= 16.50 19.50 22.50 25.50 28.50 m
tronson T11 T12 T13 T14 T15
z= 31.50 34.50 37.50 40.50 43.50 m
tronson T16 T17 T18 T19 T20
z= 46.50 49.50 52.50 55.50 58.50 m
Lungimea de rugoziate
z0=0.05 m zmin =2.00 m
Factorul de teren
kr(z)= 0.189 kr2(z)= 0.036
Factorul de rugozitate
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cr(z)= 0.70 0.85 0.95 1.01 1.06
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cr(z)= 1.10 1.13 1.15 1.18 1.20
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cr(z)= 1.22 1.24 1.25 1.27 1.28
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cr(z)= 1.29 1.30 1.31 1.33 1.34
Factorul de rugozitate
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cr2(z)= 0.49 0.72 0.90 1.02 1.12
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cr2(z)= 1.20 1.27 1.33 1.39 1.44
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cr2(z)= 1.48 1.53 1.57 1.60 1.64
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cr2(z)= 1.67 1.70 1.73 1.76 1.78

Valoarea medie a presiunii dinamice
tronson T1 T2 T3 T4 T5
qm(z)= 24.30 36.16 44.84 51.07 55.98 daN/m 2
tronson T6 T7 T8 T9 T10
qm(z)= 60.06 63.57 66.66 69.42 71.92 daN/m 2
tronson T11 T12 T13 T14 T15
qm(z)= 74.21 76.31 78.27 80.10 81.82 daN/m 2
tronson T16 T17 T18 T19 T20
qm(z)= 83.44 84.98 86.43 87.82 89.14 daN/m 2
Factorul de proportionalitate
β=7.06 √β=2.66
Intensitatea turbulentei
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Iv(z)= 0.31 0.24 0.21 0.20 0.19
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Iv(z)= 0.18 0.18 0.17 0.17 0.17
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Iv(z)= 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Iv(z)= 0.16 0.15 0.15 0.15 0.15
Factorul de rafala
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cpq (z)= 3.19 2.65 2.49 2.39 2.33
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cpq (z)= 2.28 2.25 2.22 2.19 2.17
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cpq (z)= 2.15 2.14 2.12 2.11 2.10
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cpq (z)= 2.09 2.08 2.07 2.06 2.05
Valoarea de varf a presiunii dinamice
tronson T1 T2 T3 T4 T5
qp(z)= 77.48 95.98 111.44 122.14 130.39 daN/m 2
tronson T6 T7 T8 T9 T10
qp(z)= 137.14 142.88 147.86 152.29 156.26 daN/m 2
tronson T11 T12 T13 T14 T15
qp(z)= 159.88 163.20 166.27 169.12 171.79 daN/m 2
tronson T16 T17 T18 T19 T20
qp(z)= 174.30 176.66 178.90 181.02 183.05 daN/m 2

Calcului coeficientilor de forta
Factorul de incidenta
Kθ ( θ=0°)= 1
Kθ ( θ=30°)= 0.99
Kθ ( θ=180°)= 0.98
Diametrul mediu
b= 75.30 mm
Factorul de rafala pentru viteza medie
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cpv (z)= 2.09 1.83 1.74 1.70 1.66
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cpv (z)= 1.64 1.62 1.61 1.60 1.59
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cpv (z)= 1.58 1.57 1.56 1.56 1.55
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cpv (z)= 1.54 1.54 1.53 1.53 1.53
Viteza de referinta
vb(z)= 8.94 m/s
Viteza medie
tronson T1 T2 T3 T4 T5
vm(z)= 6.24 7.61 8.47 9.04 9.46 m/s
tronson T6 T7 T8 T9 T10
vm(z)= 9.80 10.09 10.33 10.54 10.73 m/s
tronson T11 T12 T13 T14 T15
vm(z)= 10.90 11.05 11.19 11.32 11.44 m/s
tronson T16 T17 T18 T19 T20
vm(z)= 11.55 11.66 11.76 11.85 11.94 m/s
Valoarea de varf a vitezei
tronson T1 T2 T3 T4 T5
vp(z)= 13.06 13.90 14.76 15.33 15.75 m/s
tronson T6 T7 T8 T9 T10
vp(z)= 16.09 16.38 16.62 16.83 17.02 m/s
tronson T11 T12 T13 T14 T15
vp(z)= 17.19 17.34 17.48 17.61 17.73 m/s
tronson T16 T17 T18 T19 T20
vp(z)= 17.84 17.95 18.05 18.14 18.23 m/s
Vascozitatea cinematica a aerului
ν=0.000015 m2/s

Numarul Reynold
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Re(z)= 6.56 6.98 7.41 7.70 7.91 ·10 4
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Re(z)= 8.08 8.22 8.34 8.45 8.54 ·10 4
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Re(z)= 8.63 8.71 8.78 8.84 8.90 ·10 4
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Re(z)= 8.96 9.01 9.06 9.11 9.15 ·10 4
Coeficientul de forta normala totala
cf,s,0 =1.37
Coeficientul de forta pe structura
cf,s ( θ=0°)= 1.37
cf,s ( θ=30°)= 1.36
cf,s ( θ=180°)= 1.34
Factorul de reducere pentru elemente auxiliare
KA=0.80
Diametru toroane fara chiciura
Φt=40.00 mm
Numar Reynold pentru toroane
Re t=2.76 ·10 4
Coeficientul normal total de forta
cf,A,0 =1.20
Unghiul de incidenta
Ψ ( θ=0°)= 30
Ψ ( θ=30°)= 30
Ψ ( θ=180°)= 30
Coeficientul de forta pe elemente auxiliare
cf,A ( θ=0°)= 0.24
cf,A ( θ=30°)= 0.24
cf,A ( θ=180°)= 0.24
Coeficientul de forta total
cf ( θ=0°)= 1.61
cf ( θ=30°)= 1.60
cf ( θ=180°)= 1.58 regim sub-critic

Calculul coeficientului dinamic
Inaltimea deasupra terenului
z= 60.00 m
Factorul de rugozitate
cr(z)= 1.34
Viteza medie
vm(z)= 11.99 m/s
Intensitatea turbulentei
Iv(z)= 0.15
Inaltimea de referinta
zt=200 m
Lungimea de referinta a scarii
Lt=300 m
Lunginea scarii integrale a turbulentei
α=0.52
L(z)= 160.37 m
Decrementul logaritmic al amortizarii structurale
δs=0.03
Masa echivalenta
me=134.00 kg/m
Frecventa proprie fundamentala
n1=0.67 Hz
Densitatea aerului
ρ=1.25 kg/m 3
Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice
δa=0.20
Decrementul logaritmic al amortizarii
δ=0.23
Factorul de raspuns rezonant cvasi-static
B2=0.67
Frecventa adimensionala
fL(z,n 1)= 8.92
Densitatea spectrala
SL(z,n 1)= 0.03
Functiile de admitanta aerodinamica
ηh=15.35
Rh(ηh)= 0.06
ηb=0.38

Rb(ηb)= 0.79
Factorul de raspuns rezonant cvasi-rezonant
R2=0.03
Durata de mediere a vitezei de referinta
T= 600 s
Constanta lui Euler
γ=0.5772
Frecventa medie a vibratiilor
ν=0.15 Hz
Factorul de varf
kp=3.19
Coefcientul de raspuns dinamic
cd=0.88
Forta din vant ( θ=0°) pe elemente structurale
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw=136.39 168.94 196.17 215.00 229.52 daN
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw=241.41 251.50 260.28 268.06 275.07 daN
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw=281.43 287.27 292.67 297.70 302.39 daN
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw=306.81 310.97 314.91 318.65 322.21 daN
Forta din vant ( θ=30°) pe elemente structurale
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw=135.23 167.50 194.50 213.17 227.57 daN
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw=239.36 249.36 258.06 265.78 272.73 daN
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw=279.04 284.83 290.18 295.16 299.82 daN
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw=304.20 308.32 312.23 315.94 319.47 daN

Forta din vant ( θ=180°) pe elemente structurale
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw=134.07 166.07 192.83 211.34 225.62 daN
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw=237.30 247.22 255.85 263.50 270.38 daN
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw=276.64 282.38 287.69 292.63 297.25 daN
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw=301.58 305.68 309.55 313.23 316.73 daN
Forta globala din vant ( θ=0°) pe structura
Fw,g =5277.35 daN
Forta globala din vant ( θ=30°) pe structura
Fw,g =5232.44 daN
Forta globala din vant ( θ=180°) pe structura
Fw,g =5187.53 daN
Incarcarea din greutate proprie a structurii
Caracteristici teava talpa
Φ1=101.60 mm
t1=10.3 mm
Aria sectiunii
A1=2954.32 mm 2
Numarul tevilor pe un tronson
N1=3 buc
Lungimea unei tevi pe tronson
l1=3000 mm
Greutate specifica otel
γOTEL =7850 daN/m 3
Lungime tronson
h= 3 m
Greutatea talpilor
g1=69.57 daN/m
Caracteristici teava montanti
Φ2=60.30 mm
t2=4 mm
Aria sectiunii
A2=707.49 mm 2

Numarul tevilor pe un tronson
N2=12 buc
Lungimea unei tevi pe tronson
l2=1398 mm
Greutatea montantilor
g2=31.07 daN/m
Greutate specifica teava diagonale
Φ3=60.30 mm
t3=4 mm
Aria sectiunii
A3=707.49 mm 2
Numarul tevilor pe un tronson
N3=9 buc
Lungimea unei tevi pe tronson
l3=1641.50 mm
Greutatea diagonalelor
g3=27.35 daN/m
Suduri, flanse, buloane
gpr =5.12 daN/m
Incarcarea din echipament
FA=200 daN
Forta din greutate proprie
FG=8186.54 daN
Incarcarea din chiciura pe structura
Grosime strat chiciura
tc=20 mm
Greutate specifica chiciura
γchiciura =900 daN/m 3
Greutatea stratului de chiciura pe talpi
gc1=6.88 daN/m
Greutatea stratului de chiciura pe montanti
gc2=4.54 daN/m
Greutatea stratului de chiciura pe diagonale
gc3=4.54 daN/m
Greutatea stratului de chiciura pe structura
FS=4103.41 daN

Incarcarea din greutate proprie a toroanelor
Diametru toroane fara chiciura depusa
Φt=40.00 mm
Aria sectiunii
At=12.57 cm 2
Numar toroane
Nt=3 buc
Lungimea proiectiei unui toron
L' t=17.5 m
Unghiul dintre toron si orizontala
αt=59.74 °
Lungimea toronului
Lt=34.73 m
Greutatea proprie a unui toron
Gt=342.61 daN
Incarcarea transmisa de toroane la fundatia central a
GT=513.91 daN
Incarcarea din chiciura depusa pe toroane
Greutatea stratului de chiciura pe toron
gct=3.39 daN/m
Greutatea chiciurii pe un toron
Gct=117.84 daN
Incarcarea din chiciura depusa pe toroane transmisa fundatiei centrale
FS,T =176.76 daN

Caracteristici geometrice
Inaltimea pilonului
H= 60.00 m
Inaltimea unui tronson
h= 3000.00 mm
Latimea pilonului
l= 1500.00 mm I 1.15
Suprafata construita a unei fete pentru un tronson II 1.15
Ac=4.50 m2III 1
Diametrul tevilor talpilor IV 1
b1=141.60 mm
Lungimea unei talpi pe un tronson
l1=3000.00 mm
Numarul de talpi pe o fata a unui tronson 0 0.155 0.003 1
n1=2 buc I 0.169 0.01 1
Diametrul tevilor montantilor II 0.189 0.05 2
b2=100.30 mm III 0.214 0.3 5
Lungimea unui montant pe un tronson IV 0.233 1 10
l2=1398.40 mm
Numarul de montanti pe o fata a unui tronson
n2=4 buc
Diametrul tevilor diagonalelor
b3=100.30 mm
Lungimea unei diagonale pe un tronson
l3=1641.50 mm
Numarul de diagonale pe o fata a unui tronson
n3=3 buc
Aria de referinta
Aref =1.905 m2
Coeficientul de obstructie
φ=0.423
Valoarea presiunii vantului
Localitate
Categorie de importanta III
Presiunea dinamica de referinta
qb=50.00 daN/m 2zmin
CONSTAN ȚACategorie de
importanta γIw
Categorie
teren kr(z e) z o

Factorul de importanta-expunere
γIw= 1.00
Categorie teren II
Inaltimea deasupra terenului
tronson T1 T2 T3 T4 T5
z= 1.50 4.50 7.50 10.50 13.50 m
tronson T6 T7 T8 T9 T10
z= 16.50 19.50 22.50 25.50 28.50 m
tronson T11 T12 T13 T14 T15
z= 31.50 34.50 37.50 40.50 43.50 m
tronson T16 T17 T18 T19 T20
z= 46.50 49.50 52.50 55.50 58.50 m
Lungimea de rugoziate
z0=0.05 m zmin =2.00 m
Factorul de teren
kr(z)= 0.189 kr2(z)= 0.036
Factorul de rugozitate
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cr(z)= 0.70 0.85 0.95 1.01 1.06
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cr(z)= 1.10 1.13 1.15 1.18 1.20
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cr(z)= 1.22 1.24 1.25 1.27 1.28
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cr(z)= 1.29 1.30 1.31 1.33 1.34
Factorul de rugozitate
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cr2(z)= 0.49 0.72 0.90 1.02 1.12
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cr2(z)= 1.20 1.27 1.33 1.39 1.44
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cr2(z)= 1.48 1.53 1.57 1.60 1.64
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cr2(z)= 1.67 1.70 1.73 1.76 1.78

Valoarea medie a presiunii dinamice
tronson T1 T2 T3 T4 T5
qm(z)= 24.30 36.16 44.84 51.07 55.98 daN/m 2
tronson T6 T7 T8 T9 T10
qm(z)= 60.06 63.57 66.66 69.42 71.92 daN/m 2
tronson T11 T12 T13 T14 T15
qm(z)= 74.21 76.31 78.27 80.10 81.82 daN/m 2
tronson T16 T17 T18 T19 T20
qm(z)= 83.44 84.98 86.43 87.82 89.14 daN/m 2
Factorul de proportionalitate
β=7.06 √β=2.66
Intensitatea turbulentei
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Iv(z)= 0.31 0.24 0.21 0.20 0.19
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Iv(z)= 0.18 0.18 0.17 0.17 0.17
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Iv(z)= 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Iv(z)= 0.16 0.15 0.15 0.15 0.15
Factorul de rafala
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cpq (z)= 3.19 2.65 2.49 2.39 2.33
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cpq (z)= 2.28 2.25 2.22 2.19 2.17
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cpq (z)= 2.15 2.14 2.12 2.11 2.10
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cpq (z)= 2.09 2.08 2.07 2.06 2.05
Valoarea de varf a presiunii dinamice
tronson T1 T2 T3 T4 T5
qp(z)= 77.48 95.98 111.44 122.14 130.39 daN/m 2
tronson T6 T7 T8 T9 T10
qp(z)= 137.14 142.88 147.86 152.29 156.26 daN/m 2
tronson T11 T12 T13 T14 T15
qp(z)= 159.88 163.20 166.27 169.12 171.79 daN/m 2
tronson T16 T17 T18 T19 T20
qp(z)= 174.30 176.66 178.90 181.02 183.05 daN/m 2

Calcului coeficientilor de forta
Factorul de incidenta
Kθ ( θ=0°)= 1
Kθ ( θ=30°)= 0.98
Kθ ( θ=180°)= 0.96
Diametrul mediu
b= 115.30 mm
Factorul de rafala pentru viteza medie
tronson T1 T2 T3 T4 T5
cpv (z)= 2.09 1.83 1.74 1.70 1.66
tronson T6 T7 T8 T9 T10
cpv (z)= 1.64 1.62 1.61 1.60 1.59
tronson T11 T12 T13 T14 T15
cpv (z)= 1.58 1.57 1.56 1.56 1.55
tronson T16 T17 T18 T19 T20
cpv (z)= 1.54 1.54 1.53 1.53 1.53
Viteza de referinta
vb(z)= 8.94 m/s
Viteza medie
tronson T1 T2 T3 T4 T5
vm(z)= 6.24 7.61 8.47 9.04 9.46 m/s
tronson T6 T7 T8 T9 T10
vm(z)= 9.80 10.09 10.33 10.54 10.73 m/s
tronson T11 T12 T13 T14 T15
vm(z)= 10.90 11.05 11.19 11.32 11.44 m/s
tronson T16 T17 T18 T19 T20
vm(z)= 11.55 11.66 11.76 11.85 11.94 m/s
Valoarea de varf a vitezei
tronson T1 T2 T3 T4 T5
vp(z)= 13.06 13.90 14.76 15.33 15.75 m/s
tronson T6 T7 T8 T9 T10
vp(z)= 16.09 16.38 16.62 16.83 17.02 m/s
tronson T11 T12 T13 T14 T15
vp(z)= 17.19 17.34 17.48 17.61 17.73 m/s
tronson T16 T17 T18 T19 T20
vp(z)= 17.84 17.95 18.05 18.14 18.23 m/s
Vascozitatea cinematica a aerului
ν=0.000015 m2/s

Numarul Reynold
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Re(z)= 10.04 10.68 11.35 11.78 12.11 ·10 4
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Re(z)= 12.37 12.59 12.77 12.94 13.08 ·10 4
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Re(z)= 13.21 13.33 13.44 13.54 13.63 ·10 4
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Re(z)= 13.72 13.80 13.87 13.95 14.02 ·10 4
Coeficientul de forta normala totala
cf,s,0 =1.28
Coeficientul de forta pe structura
cf,s ( θ=0°)= 1.28
cf,s ( θ=30°)= 1.25
cf,s ( θ=180°)= 1.23
Factorul de reducere pentru elemente auxiliare
KA=0.80
Diametru toroane acoperite de chiciura
Φt=80.00 mm
Numar Reynold pentru toroane
Re t=5.52 ·10 4
Coeficientul normal total de forta
cf,A,0 =1.20
Unghiul de incidenta
Ψ ( θ=0°)= 30
Ψ ( θ=30°)= 30
Ψ ( θ=180°)= 30
Coeficientul de forta pe elemente auxiliare
cf,A ( θ=0°)= 0.24
cf,A ( θ=30°)= 0.24
cf,A ( θ=180°)= 0.24
Coeficientul de forta total
cf ( θ=0°)= 1.52
cf ( θ=30°)= 1.49
cf ( θ=180°)= 1.47 regim sub-critic

Calculul coeficientului dinamic
Inaltimea deasupra terenului
z= 60.00 m
Factorul de rugozitate
cr(z)= 1.34
Viteza medie
vm(z)= 11.99 m/s
Intensitatea turbulentei
Iv(z)= 0.15
Inaltimea de referinta
zt=200 m
Lungimea de referinta a scarii
Lt=300 m
Lunginea scarii integrale a turbulentei
α=0.52
L(z)= 160.37 m
Decrementul logaritmic al amortizarii structurale
δs=0.03
Masa echivalenta
me=149.96 kg/m
Frecventa proprie fundamentala
n1=0.67 Hz
Densitatea aerului
ρ=1.25 kg/m 3
Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice
δa=0.17
Decrementul logaritmic al amortizarii
δ=0.20
Factorul de raspuns rezonant cvasi-static
B2=0.67
Frecventa adimensionala
fL(z,n 1)= 8.92
Densitatea spectrala
SL(z,n 1)= 0.03
Functiile de admitanta aerodinamica
ηh=15.35
Rh(ηh)= 0.06
ηb=0.38

Rb(ηb)= 0.79
Factorul de raspuns rezonant cvasi-rezonant
R2=0.04
Durata de mediere a vitezei de referinta
T= 600 s
Constanta lui Euler
γ=0.5772
Frecventa medie a vibratiilor
ν=0.16 Hz
Factorul de varf
kp=3.21
Coefcientul de raspuns dinamic
cd=0.88
Forta din vant ( θ=0°) pe elemente structurale
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw=198.10 245.38 284.92 312.27 333.37 daN
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw=350.63 365.28 378.04 389.35 399.51 daN
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw=408.76 417.25 425.09 432.38 439.21 daN
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw=445.62 451.66 457.38 462.82 467.99 daN
Forta din vant ( θ=30°) pe elemente structurale
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw=194.76 241.24 280.12 307.01 327.75 daN
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw=344.73 359.13 371.67 382.79 392.79 daN
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw=401.88 410.22 417.93 425.10 431.81 daN
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw=438.11 444.05 449.68 455.02 460.11 daN

Forta din vant ( θ=180°) pe elemente structurale
tronson T1 T2 T3 T4 T5
Fw=191.43 237.11 275.32 301.75 322.14 daN
tronson T6 T7 T8 T9 T10
Fw=338.82 352.98 365.30 376.23 386.06 daN
tronson T11 T12 T13 T14 T15
Fw=394.99 403.19 410.77 417.82 424.41 daN
tronson T16 T17 T18 T19 T20
Fw=430.61 436.45 441.98 447.23 452.22 daN
Forta globala din vant ( θ=0°) pe structura
Fw,g =7664.99 daN
Forta globala din vant ( θ=30°) pe structura
Fw,g =7535.90 daN
Forta globala din vant ( θ=180°) pe structura
Fw,g =7406.80 daN

Incarcari
Incarcarea din vant
Fw,g =7664.99 daN
Incarcarea din vant in ipoteza 1
γw=1.5
Fw,g,1 =11497.48 daN
Incarcarea din vant in ipoteza 2
ψw=0.5
γw=1.5
Fw,g,1 =5748.74 daN
Incarcarea din greutate proprie
gt=9.86 daN/m
γg=1.35
gt,1,2 =13.32 daN/m
Incarcarea din chiciura
gct=3.39 daN/m
Incarcarea din chiciura in ipoteza 1
γS=1.5
ψS=0.5
gct,1 =2.54 daN/m
Incarcarea din chiciura in ipoteza 2
γS=1.5
gct,2 =5.09 daN/m
Caracteristici cablu 6×24-160
Diametrul nominal
Φt=40.00 mm
Diametrul sarmei
Φs=2.2 mm
Aria sectiunii sarmelor
As=5.474 cm 2
Masa
m= 9.86 kg/m
Rezistenta la rupere
σr=160 kgf/mm 2
Modul de elasticitate
E= 1800 tf/cm 2

Verificarea cablului
Rezistenta admisibila
σa=53.33 kgf/mm 2
Efortul initial
S0=15 tf
Efortul unitar initial
σ0=2.74 tf/cm 2
Greutatea raportata in ipoteza 1
γ0,1 =0.029 daN/cm 3
Greutatea raportata in ipoteza 2
γ0,2 =0.034 daN/cm 3
Lungimea cablului
Lt=34.73 m
Unghiul cablului
αt=59.74 °
Valori pentru trasarea diagramei σ-W in ipoteza 1
σ1 0.50 0.60 0.70 0.80 1.00 tf/cm 2
ΔW1-35.70 -22.36 -13.93 -8.13 -0.51 cm
ΔW217.85 11.18 6.97 4.06 0.25 cm
σ1 1.02 1.50 2.00 3.00 4.00 tf/cm 2
ΔW1 0.00 9.93 16.71 27.74 37.85 cm
ΔW2 0.00 -4.97 -8.36 -13.87 -18.93 cm
Diferenta eforturilor unitare
σ1-σ2=4.17 tf/cm 2
Eforturi unitare rezultate
σ1=3.8 tf/cm 2
σ2=1.15 tf/cm 2
Forta transmisa fundatiei
S= 20.80 tf
Valori pentru trasarea diagramei σ-W in ipoteza 2
σ1 0.50 0.60 0.70 0.80 1.00 tf/cm 2
ΔW1-49.74 -32.11 -21.10 -13.61 -4.02 cm
ΔW224.87 16.06 10.55 6.81 2.01 cm
σ1 1.12 1.50 2.00 3.00 4.00 tf/cm 2
ΔW1 0.00 8.37 15.83 27.35 37.64 cm
ΔW2 0.00 -4.19 -7.92 -13.68 -18.82 cm

Diferenta eforturilor unitare
σ1-σ2=4.17 tf/cm 2
Eforturi unitare rezultate
σ1=3.84 tf/cm 2
σ2=1.19 tf/cm 2
Forta transmisa fundatiei
S= 21.02 tf

Diametru nominal
d= 127 mm
Acoperire minima cu mortar
amin =20 mm
Diametru pilot
D= 147.00 mm
Lungime pilot
l= 14 m
Valoarea caracteristica a rezistentei de frecare la terala
qs,k =64.44 KN/mp
Coeficient partial pentru rezistenta la tractiune
γs,t =1.15
Coeficient de corelare in functie de numarul de pil oti incercati
ξ1=1.35
Coeficient partial de siguranta
ηm=1.25
Rezistenta la tractiune
Rt,d =21.47 tf
Efortul in cabluri
Ed=21.02 tf
Verificare
Rt,d > E d se verifica

P1 101.6 TV 3000 OL37 mm 60 180000 23.19 4174.46 P2 60.3 TV 1399 OL37 mm 240 335760 5.55 1864.73 P3 60.3 TV 1642 OL37 mm 180 295560 5.55 1641.47
P4 Buloane Φ12 B 200 OL37 mm 360 72000 0.89 63.92
Total (kg) 7744.59
Sudura 232.34
Greutate totala 7976.92 Tip Cantitate
unitara Material U.M. Numar
bucati Cantitate
totala Greutate
/ml Greutate
totala EXTRAS DE LAMINATE
Specificatie ELEMENT Reper

Fundatii
Sapatura 36 mc
Umplutura 1 mc
Transport pamant 2 tone
Compactare pamant 1 mc
Beton egalizare 3 mc C16/20
beton armat 34 mc C16/20
Total 37 mc
Armatura fundatii 3400 kg
Total 3400 mp
Cofraj fundatii 57 mp
Transport Auto :
Pamant 2 tona
Armatura 3,400 kg
Profile metalice 8,000 kg
Beton 81 tona
TOTAL ARMATURA 3,400 kg
TOTAL PROFILE METALICE 8,000 kg
TOTAL BETON 37 mc
TOTAL COFRAJ 57 mp
Intocmit,
SEITAN TUDOREL ANTEMASURATOARE

ANEXA 2
PIESE DESENATE