60 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016 AURELIA NISTOR (Republica Moldova) JOCUL DIDACTIC – METODĂ EFICIENTĂ DE DEZVOLTARE INTELECTUALĂ A ELEVILOR LA… [612923]

60 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016
AURELIA NISTOR
(Republica Moldova)
JOCUL DIDACTIC – METODĂ EFICIENTĂ
DE DEZVOLTARE INTELECTUALĂ A ELEVILOR
LA MICA ȘCOLARITATE
Rezumat . În acest articol este descris impactul jocului didactic asupra dezvoltării intelectuale a elevilor de vârstă școlară
mică. Este propusă o serie de jocuri didactice utilizate timp îndelungat în practica personală la lecțiile de limbă română și
matematică.
Cuvinte-cheie : școlarul mic, joc didactic, metodă activă, intelect, eficiență.
dezvoltarea intelectuală a copilului se desfășoară
în contextul propriilor activități de învățare și are drept
forță motrică contradicțiile apărute dintre „vechi ” și
„nou” . Mecanismul acestei dezvoltări este trecerea de
la exterior la interior, de la social – la individual. Una dintre condițiile fundamentale ale decurgerii dezvoltării
intelectuale este comunicarea copilului ca mod valoros de interacțiune psihosocială a persoanelor. Actualmente,
cunoscut este rolul comunicării drept condiție de bază în
dezvoltarea psihicului uman avansat de v âgotskii (1983)
care a explicat legătura dintre dezvoltarea psihică și
comunicare [15].
Conform lui l. v âgotskii, dezvoltarea psihică a
individului nu este altceva decât însușirea experienței sociale de către el, iar aceasta are loc doar în interacțiu-
nea cu alte persoane, adică prin intermediul comunicării. la rândul său, comunicarea se dezvoltă și ea în corelație
cu celelalte funcții psihice, deoarece întreaga activitate psihică constituie un tot unitar, prin care se realizează interacțiunea copilului cu mediul înconjurător. Mediul
școlar îi oferă copilului la vârsta de 6-7 o colectivita-
te și un loc de activitate cu numeroase întrepătrunderi intelectuale –comunică cu alții și cu semeni necunos-
cuți, se adaptează la noile condiții și exigențe, ocupă un
nou statut în relațiile interpersonale. Copilul este pus în situații de a-și demonstra eficiența ideilor, de a-și plani-
fica activitatea etc., conducând ca rezultat la consecințe
favorabile pentru dezvoltarea intelectului. Activitatea de învățare la această vârstă școlară (mică) devine o preocu-
pare majoră în programul zilnic al elevului, însă dorința
lui de joc nu se diminuează, jocul rămânând o problemă majoră în perioada copilăriei.Jocurile sunt strategii euristice în care copiii își
manifestă istețimea, inventivitatea, inițiativa, răbda-
rea, îndrăzneala și curajul. Prin încărcătura sa afectivă,
jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activități psihice. În joc copilul este un adevărat actor și un simplu
spectator. El participă, cu toată ființa lui, la îndeplinirea
obiectivului jocului, realizând în felul acesta o învățare autentică [9].
Referindu-ne la jocul didactic, constatăm că acesta
este o activitate care sprijină înțelegerea obiectivelor planificate, fixarea și formarea unor deprinderi durabile,
precum și împlinirea personalității școlarului mic. f ieca-
re joc didactic cuprinde următoarele componente consti-
tutive: conținutul, sarcina didactică, regulile jocului,
acțiunea de joc [5].
Jocurile didactice, în majoritatea lor, au ca element
didactic întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu doar la
cunoașterea lor, dar și la spiritul de echipă, disciplină, ordine, coeziune în vederea obținerii victoriei. Întrecerea
prilejuiește copiilor emoții, bucurii, satisfacții. Copiii
obosesc repede și de aceea este necesară introducerea jocurilor încât perioadele care solicită atenția să alterneze
cu activitatea de învățare.
Jocul didactic urmărește un scop bine determi-
nat, presupune o situație de joc, anumite condiții, reguli. Ele au menirea de a plasa copilul în lumea cunoștințe-
lor, de a-l înarma cu deprinderi pentru a putea opera cu cuvântul. Prin intermediul jocului obișnuim copilul să
gândească independent, să aplice cunoștințele acumulate
preventiv în diferite situații. Ele vin să altoiască copilului cele mai frumoase calități intelectuale, morale, estetice.

61 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016
Ele influențează și asupra emoțiilor copilului, devenind
mai dinamici, ingenioși, încrezuți în forțele proprii, le
dezvoltă reflexivitatea, autocunoașterea și autoevaluarea
propriului demers cognitiv, a propriilor acțiuni și operații realizate [16].
Înainte de joc învățătorul creează o atmosferă
plăcută și o dispoziție bună elevilor. Pe parcurs, sunt susținuți și încurajați elevii timizi. Uneori participă
nemijlocit la joc, îi conduce pe neobservate și le susține
inițiativa, se bucură și trăiește emoțional împreună cu ei. desigur se va ține cont de respectarea raportului dintre
instruire și distracție. Încălcând acest principiu, nu poate fi vorba de joc didactic, ci de joc-distracție [4].
după obiectivele urmărite, jocul didactic este
folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare, iar după tipul lecției jocul este folosit ca mijloc de predare, asimilare, mijloc de consolidare, sistematizare, recuperare a cunoș-
tințelor [7].
Utilizarea jocurilor didactice în cadrul lecțiilor, are
o mare importanță deoarece vizează:
✓cultivarea creativității prin îndrăzneală, istețime,
spirit inovator, flexibilitatea gândirii;
✓crearea unor situații generatoare de motivație;
✓educarea unor trăsături volitiv-pozitive;
✓stimularea elevilor slabi sau timizi;
✓cultivarea încrederii în forțele proprii, precum și
a spiritului de răspundere, de colaborare și ajutor
reciproc.Jocurile didactice le plac copiilor, iar folosirea lor
sporește eficiența lecțiilor. Este demn de luat în seamă afirmația lui l ucian b laga că „Înțelepciunea și iubirea
copilului e jocul” . Prin joc, copilul se dezvoltă intelectual,
moral și fizic [8].
Jocurile didactice pot fi folosite în orice moment al
lecției cu scopul de:
±a familiariza elevii cu unele concepte;
±a consolida cunoștințele însușite;
±a cultiva unele calități ale gândirii;
±a evalua cunoștințele însușite [1].
În procesul jocului, copilul demonstrează cât de
realist este el în tot ceea ce face și la ce nivel se ridică
competența sa, uneori atât de bine conturată motivați-
onal. s uccesul unui joc didactic este asigurat dacă sunt îndeplinite majoritatea cerințelor, dar mai ales dacă este bine explicat. Jocurile copiilor devin metodă de forma-
re în cazul în care ele capătă o organizare și se succed în
ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățării [10].
Pe parcursul experienței didactice personale,
activitățile didactice au fost axate pe cunoașterea în profunzime a nevoilor și trebuințelor elevilor, a stăpânirii unui limbaj, metode și procedee pentru a atinge palierele
cele mai sensibile ale gândirii și sentimentelor copiilor.
Măiestria pedagogică joacă un rol decisiv în reuși-
ta elevilor. d in aceste considerente, una dintre metodele
active-interactive bazate pe acțiunea stimulată este jocul
didactic.
Astfel, cadrul didactic consolidează, precizează,
dar și verifică cunoștințele elevilor, pune în valoare și antrenează capacitățile creatoare ale acestora.
În continuare propunem câteva jocuri didactice
utilizate în cadrul lecțiilor de limbă română și matema-tică.
funcție instructivă au jocurile prin intermediul
cărora este sporită atenția elevilor la explicarea subiec-tului nou. d e exemplu, în perioada studierii alfabetului
se practică jocul „ Băsmăluța ” . Învățătorul rostește un
cuvânt, iar elevul, care primește băsmăluța, adaugă un alt cuvânt, formând o propoziție. Următorul elev care primește băsmăluța spune din câte cuvinte este alcătui-
tă, apoi următorul îi modelează schema. l a fel se proce-
dează atunci când se studiază un sunet nou. Cuvântul se
împarte în silabe, silaba – în sunete, iar după aceea se
analizează sunetul nou, modul de rostire și corespunde-
rea lui la grupa consoanelor sau a vocalelor.
n Jocul „ Cunoașterea alfabetului”. sarcina
elevilor este – în dependență de prima literă a prenu-melui lor – să se aranjeze în ordine alfabetică. Apoi li se propune și alte însărcinări: se aranjează față în față
vocalele cu consoanele. s pațiul dintre litere îl consideră
o stradă. t raversează strada vecinei literei B . traversează
strada literele ce formează grupul de litere „ge, ghe, ghi”.
se observă că elevii – prin intermediul acestui joc
– însușesc mai bine ordinea literelor în alfabet, ba chiar
și alfabetul. l e place foarte mult ei singuri să formule-
ze sarcini. s e aplică acest joc chiar la începutul studierii
alfabetului.Aurelia Nistor. Jocul didactic – metodă eficientă de dezvoltare intelectuală a elevilor la mica școlaritate

62 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016
DIDACTICA DISCIPLINELOR ȘCOLARE
n Jocul „Formați propoziții cu literele
cuvântului dat”. Elevii sunt repartizați în grupuri.
fiecare grup primește câte o fișă cu un anumit cuvânt.
grupurile de elevi au sarcina de a alcătui propoziții
conform modelului prezentat (CAL – Cătălin admiră
lebedele .):
CAL NOD MAL
Acest joc are drept scop dezvoltarea imaginației
și a creativității, conține elemente de competiție și acea
echipă care va avea mai multe enunțuri alcătuite și mai corecte va fi menționată.
n Jocul „Descifrează enigma”. Elevii sunt
repartizați în echipe. f iecare echipă primește câte un plic
în care sunt puse fișe cu cuvinte pe care elevii trebuie să
le aranjeze astfel, încât să construiască o ghicitoare și să-i
găsească răspunsul. Este considerată învingătoare acea echipă care realizează sarcina prima și corect. Jocul are
drept scop exersarea vocabularului, stabilirea legăturii
în propoziție, dezvoltarea atenției și gândirii, stimularea colaborării în interiorul grupului.
n Jocul „Micii poeți”. Elevii primesc sarcina de
a scrie un acrostih în așa fel, încât fiecare vers să înceapă
cu literele constituente ale cuvântului IARNA.
IARNA NE Ad UCE
ARgINt PE P ăMÂNt ,
RÂURIlE-N gHEA ță,
NoAPtEA EstE RECE,
ACUȘI IARNA tRECE.
n Jocul „Bulgărele de zăpadă”. Elevilor li se
propune să selecteze o parte de vorbire din textul studi-at, apoi alcătuiesc o propoziție simplă sau dezvoltată, după aceea fac un bulgăre de zăpadă din foaie pe care îl
aruncă la alți colegi care verifică, apoi alcătuiesc încă trei
propoziții astfel încât să formeze un text. În continuare se citește colegilor pentru a-și exprima părerea dacă a
fost corect îndeplinită sarcina.  sarcina: să recunoască
partea de vorbire, să consolideze cunoștințele despre părți-
le de propoziție, să compună un text conform conținutului.
Prin folosirea jocurilor didactice în predarea
matematicii în clasele primare se realizează și importante sarcini formative ale procesului de învățământ: ±antrenarea operațiilor gândirii: analiza, sinteza,
compararea, clasificarea, ordonarea, abstractiza-
rea, generalizarea, concretizarea.
±dezvoltarea spiritului imaginativ-creator și de
imaginație;
±dezvoltarea atenției, disciplinei și spiritului de
ordine în desfășurarea unei activități;
±formarea deprinderilor de lucru corect și rapid;
±asigurarea însușirii temeinice a cunoștințelor [11].o mare atenție e necesar de acordat dezvoltării
gândirii logice a elevilor , utilizând variate jocuri didac-tice cu un caracter distractiv. d e exemplu: jocul „Loto” .
El constă în următoarele: se alege un anumit număr de
ilustrate, înscriindu-se pe partea opusă a lor diferite
exerciții și probleme. Mai apoi ilustratele sunt tăiate astfel ca să despartă textul exercițiului sau problemei de rezul-
tat. Elevilor li se repartizează bucățile ce conțin rezulta-
tul, iar învățătoarei îi rămân celelalte. Ea citește pe rând exercițiile. Elevii trebuie să găsească rezolvarea corectă și
s-o citească de pe bucata respectivă de ilustrată și atunci
primesc și cealaltă bucată. Jocul se termină atunci când copiii au în față ilustratele în întregime [3].
n Jocul „Lanțul buclucaș”. Jocul se desfășoa-
ră pe rânduri. Primul elev rezolvă exercițiul din prima verigă a lanțului, următorul elev – pe al doilea. d acă unul
din elevi a greșit, lanțul se rupe. s copul: formarea deprin-
derilor de calcul în scris.
n Jocuri-problemă. d e un deosebit succes se
bucură problemele distractive utilizate în cadrul lecțiilor de matematică. (Exemplu: În calea mea alergau câțiva purceluși, unul
înaintea la doi, unul între doi și unul în urma la doi. Câți
purceluși alergau în total?)
Rezolvând problemele propuse, elevii se antrenea-
ză în calcule.
n Jocul „Golul în poartă”. Clasa se împarte
în echipe. Echipele alcătuiesc cât mai multe exerciții cu
rezultatul prezentat în poartă. s copul este să compună
cât mai multe exerciții cu același rezultat. o perațiile utili-
zate sunt: înmulțirea , împărțirea , adunarea, scăderea
numerelor .
n Jocul „Cercuri”. Pe tablă sunt afișate într-o
ordine arbitrară cercuri pe care sunt scrise exerciții, pe

63 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016
Aurelia Nistor. Jocul didactic – metodă eficientă de dezvoltare intelectuală a elevilor la mica școlaritate
versoul cercurilor fiind scrise literele. Elevii câte unul
aranjează în ordine crescătoare sau descrescătoare
răspunsurile exercițiilor, astfel se va descoperi cuvân-tul-cheie al lecției.
n Jocul „Portretul matematic al numerelor”.
Este o activitate în perechi. f iecare pereche primește o
fișă, pe care sunt scrise câteva numere. Elevii primesc
sarcina de a descrie portretul matematic al numerelor
date, printr-o propoziție scrisă. (Exemplu: 960, 962, 964, 966, 968, 970. Răspuns posibil:
Numere pare de la 960 până la 970, ordonate crescător.
Se utilizează la asigurarea conexiunii inverse la studierea numerelor de la 0-1000.)
n Jocul „Telefonul stricat”. Învățătorul duce
mâna la ureche și imită o convorbire telefonică cu pertur –
bări în transmiterea sunetului.
(Exemplu: Telefonez lui Andrei. X înmulțit cu 3 este egal
cu 24. Elevul căruia i s-a adresat întrebarea imită ascul-tarea la receptor și spune numărul care nu s-a auzit.)
n Jocul „Cine e perechea mea”. Elevii primesc
fișe cu exerciții. Unul citește exercițiul și spune răspunsul, apoi întreabă : „Cine e perechea mea?” . Elevul care are
fișa cu același rezultat îi formează perechea. Apoi sarcina
se complică.(Exemplu: Trece la loc perechea care are pe fișă răspunsul
respectiv: un număr cu 5 mai mic decât 33) [6].
Aplicarea jocului didactic are o influență pozitivă
și asupra elevilor cu rezultate mai scăzute, sporind astfel motivația și încrederea în sine. Un joc bine organizat
constituie un mijloc de cunoaștere de către elevi a lumii înconjurătoare, deoarece cuprinde sarcini didactice care
contribuie la aplicarea deprinderilor, la consolidarea
cunoștințelor și valorificarea lor creatoare.
la elevii de vârstă școlară mică jocul didactic este
elementul ce necesită a fi prezent la fiecare lecție, fie în scopul dezvoltării vocabularului sau pentru dezvoltarea
gândirii logice, constituind în același timp un mijloc efici-
ent de verificare a gradului de însușire a cunoștințelor [14].
sarcina școlii este de a forma tânăra generație
astfel încât la absolvirea școlii să fie capabilă să-și conti-nue în mod independent cunoștințele și deprinderile intelectuale și practice. Activitatea proprie are o impor –
tanță deosebit de mare pentru că numai ce este învățat prin efort propriu este durabil și de calitate. A-i învăța pe elevi să învețe este scopul cel mai important al învățăto-
rului și principiul de bază al învățării.
Cultivarea dorinței de a cunoaște, de a vrea să știe
nu se face după un program strict stabilit sau la anumi-te ore, pentru că acest interes cognitiv se manifestă
spontan [13].
Pentru contribuția deosebită pe care o aduce în
instruirea și educarea copiilor, jocul didactic constituie o componentă a învățământului primar. În primul rând pentru că jocul răspunde particularităților de vârstă ale
școlarului mic și în al doilea rând pentru că elementul
distractiv pe care îl conține stimulează interesul și curio-zitatea copiilor pentru învățare.
Jocul este inima unui program educațional, proces
de succes. s tudiile făcute arată că aceasta este o parte
importantă din viața elevilor. Jocurile didactice sunt
propuse învățătorilor cu scopul de a înviora lecția, de a
contribui la însușirea vocabularului activ [12].
Rolul învățătorului e de a acționa ca un mediator.
la realizarea obiectivelor educaționale în școala primară
se consideră că jocul didactic rămâne cea mai valoroa-să activitate. Aceasta are o importanță deosebită pentru
vârsta copilăriei: jocul creează temelia atitudinilor,
cunoștințelor și deprinderilor [2].
din propria practică pot afirma că utilizând jocul
didactic am urmărit și scopul de a implica în activitate
Tabelul 1. Progresul schimbărilor în măsura de implicare a elevilor în discuție

64 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016
Tabelul 2. Tabelul comparativ al datelor obținute
Nivelul de dezvoltare atins
Minim Mediu Superior
Cl. I-a 6 ( 33%) 10 ( 55 %) 2 (11%)
Cl. a II-a 4 (22%) 11 ( 61%) 3 ( 16%)
Cl. a III-a 2 (11%) 12 (66%) 4 ( 22%)
Figura 2. Nivelul de dezvoltare atins
Figura 3. Analiza comparativă a rezultatelor școlare pentru clasele I-III
la disciplinele matematică și limba română
chiar și pe cei mai timizi elevi, cu rezultate mai modes-
te la învățătură. f olosind scara l ikert, putem prezenta
progresul schimbărilor în măsura de implicare a elevilor în discuție pe parcursul a 3 ani (vezi Tabelul 1).
datorită faptului că numărul elevilor implicați în
discuție mai frecvent și întotdeauna a crescut, au fost înregistrate schimbări calitative în nivelul de dezvoltare a lor. A scăzut numărul elevilor cu nivel inferior de dezvol-tare și a crescut cel al elevilor cu nivel mediu și superior.
Analiza calitativă și cantitativă periodică a
rezultatelor elevilor au dovedit creșterea nivelului de însușire a cunoștințelor și dezvoltare intelectuală a lor
(Figura 2 ).
drept dovadă se prezintă rezultatele obținute de DIDACTICA DISCIPLINELOR ȘCOLARE

65 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016
elevi la disciplina limba română și matematică pe parcur –
sul a 3 ani de studii (Figura 3 ).
Ca rezultat al aplicării jocului didactic la elevi
de vârstă școlară mică putem evidenția următoarele
concluzii.
✓Jocul didactic la treapta primară de învățământ constituie un mijloc de cunoaștere și valorificare intelectuală a elevilor ce stimulează învățarea și
sporește reușita școlară.
✓Experiența ne demonstrează că jocurile didactice
folosite corect, conțin valențe formative, privind
dezvoltarea intelectuală a elevilor de vârstă școla-
ră mică, care trebuie învățați cum să cunoască și care sunt tehnicile cele mai adecvate de a obține
noi informații.
✓Analiza rezultatelor obținute de elevii de la treapta
primară de învățământ pe parcursul a 3 ani ne-a demonstrat o creștere semnificativă a rezultatelor școlare la disciplinele limba română și matematica,
dovadă a eficienței formative a jocului didactic .
Pe parcursul anilor, am constatat valoarea practică
a jocului didactic. În procesul desfășurării lui elevul are posibilitatea să-și demonstreze cunoștințele, deprinderi-
le și priceperile formate la mai multe lecții. Pentru mine această metodă de instruire devine un mijloc eficient de
verificare a gradului de însușire a materiei de studiu de
către elevi.
Jocul didactic este o metodă eficientă privind
formarea interesului cognitiv la elevii claselor prima-re. Utilizarea acestei metode satisface cerințele unui învățământ formativ, deoarece antrenează în formare
majoritatea elevilor, sporește gradul de motivație a învăță-
rii prin satisfacțiile pe care elevii le obțin, prin rezultatele pozitive ale muncii lor personale.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Bădică T. et al. Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii . București, Editura Didactică
și Pedagogică, 1974;
2. Bruner T. Pentru o teorie a instruirii. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1979;
3. Buda A., Francu B.A. Jocuri didactice și exerciții distractive. Culegere pentru clasa I.
București, Editura Didactică și Pedagogică, 1970;
4. Crețu E. Psihopedagogia școlară pentru învățământul primar. București, Editura
Aramis, 1999;
5. Faure E. A învăța să fii. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1974;
6. Gardner M. Amuzamente matematice . București, Editura științifică, 1968;
7. Ionescu M., Radu I. Didactica modernă . Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001;
8. Jinga I., Negreți I. Învățarea eficientă. București, Editis, 1994;
9. Jocul didactic . Disponibil la: http://www.didactic.ro/material/57232-pledoarie-pen –
tru-jocul-didactic;
10. Jocul – modalitate de învățare și educare. http://www.referate10.ro/referate-psihologie/jocul-modalitate-de-invățare si educare-6597.html;
11. Nicolescu E. Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar. Bacău, Editura Egal, 2003;
12. Popescu-Neveanu P . Natura jocului și eficiența lui. Copilul și jocul – colecție metodică. In: Revistă de pedagogie. 1975, Nr. 8;
13. Șchiopu U. Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1970;
14. Vrășmas E. Învățarea scrisului . București, Editura Pro Humanitas, 1999;
15. Выготский Л.С. Собрание сочинений в шести томах. Т. IV , Детская психология. Москва, Изд-во „Педагогика” , 1984;
16. http://www.digi-book.ro/cartea/2708/jocul-didactic-matematic.
Recenzenți: Ion BOTGROS,
doctor, conferențiar universitar, IȘE.
Veronica CLICHICI,
doctor în pedagogie, IȘE.Aurelia Nistor. Jocul didactic – metodă eficientă de dezvoltare intelectuală a elevilor la mica școlaritate