6 Tehnologii moderne de evaluare FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 EVALUAREA ONLINE A CUNO ȘTINȚELOR: ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE,… [621551]

6 Tehnologii moderne de evaluare

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 EVALUAREA ONLINE A CUNO ȘTINȚELOR:
ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE, METODOLOGICE ȘI PRACTICE

Mg. Aliona PALADI1, mg. Ludmila CROITOR2, conf. univ. dr. Florentin PALADI2,3

1CATEDRA DE PSIHOLOGIE, UNIVER SITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
2CATEDRA DE TEHNOLOGII INFORMA ȚIONALE, UNIVERSITATEA LIBER Ă
INTERNA ȚIONALĂ DIN MOLDOVA
3CATEDRA DE FIZIC Ă TEORETIC Ă, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

REZUMAT
Lucrarea ofer ă o analiză a modalit ăților practice de utilizare a instrumentelor
informatice pentru elaborarea sistemelor de testare a cuno ștințelor într-o manier ă modernă
și eficientă. Tematica acestei lucr ări este desf ășurată ca fiind parte a urm ătoarelor trei
categorii esen țiale: psiho-pedagogic ă, metodologic ă și de implementare sau practic ă.
Totodată, este prezentat ă o aplicație proprie elaborat ă pentru evaluarea online a
cunoștințelor la fizic ă. Avantajele principale constau în administrarea sa centralizat ă prin
rețeaua global ă Internet și în universalitatea acestui sistem informatic sau produs soft care
poate fi u șor modificat intra- și interdisciplinar.
The article presents an analysis of practical possibilities to use com puter-based tools in
order to elaborate knowledge testing systems in a modern and efficient way. The topic of this
paper is developed as a part of the follo wing three main cate gories: psychological-
educational, methodological and practical. At th e same time, a personal application for the
online knowledge assessment in the field of physics is presented. The principal advantages
consist of its centralized web- based management and in the univ ersality of this software
which can be easily modified in tra- and interdisciplinary.
Cuvinte cheie: evaluare, sistem info rmatic, tehnologii web

INTRODUCERE
Învățarea cu ajutorul calculatorului este o pr ovocare în sensul bun al cuvântului la
adresa sistemului tradi țional de instruire de orice nivel: gimnazial , liceal, universitar și
postuniversitar. Ast ăzi noțiunea de e -learning (engl. electronic learning ) este folosit ă mereu
în contextul aplic ării metodelor moderne de instruire, dar nu ar fi corect s ă o limităm doar la
aceasta. E-learning este o adev ărată industrie a produselor soft relativ nou ă și încă insuficient
explorată, care presupune elaborarea unui set de aplica ții pentru a distribui con ținutul
informației pe cale electronic ă cu scopul înv ățării cu ajutorul ca lculatorului. Îns ăși învățarea
cu ajutorul calculatorului a cunoscu t în prezent o dezvoltare rapid ă datorită extinderii
spectaculoase a posibilit ăților hardware , pe de o parte, și a aplic ării tehnologiilor de
programare web, care au permis crearea unor interfe țe prietenoase ( user friendly ), pe de alt ă
parte, precum și a posibilit ăților oferite de a șa domenii noi, cum ar fi Intranetul, Internetul,
inteligența artificial ă etc.
E-learning are la baz ă o clasă virtuală, un instructor care planific ă activitatea grupului
din clasa virtual ă, iar materialul educa țional este accesibil pe Intern et pe un site specializat,
unde utilizatorul se poate înscrie cu datele pers onale de identificare. Ac cesul ulterior se face
pe baza unui nume de utilizator și parolă. În România exist ă aproximativ 20 platforme e-
learning. Fiecare platform ă e-learning are o ofert ă de cursuri, specializ ări și domenii. În SUA,
Canada, țările Uniunii Europene, unde e-learning-ul ar e deja o vechime de peste 5 ani, un elev
își poate completa oferta educa țională din școală înscriindu-se în câteva clase virtuale.

Tehnologii moderne de evaluare 7

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 E-learning include urm ătoarele componente educa ționale: con ținut, metodic ă,
interacțiune, suport și evaluare. Acest înv ățământ online este adap tat continuu, punându-se
accentul atât pe a înv ăța și a asimila, cât și pe a aplica, îndeosebi în cadrul disciplinelor a
căror conținut teoretic este în strâns ă interdependen ță cu conținutul unor culegeri de exerci ții
și probleme sau cu anumite expe rimente ce pot fi modelate.
Există trei modele general accepta te în lumea e-learning, dup ă cum au fost clasificate de
European Corporate e-learning, fiecare ocupând o cot ă aproximativ egal ă pe aceast ă piață [1]:
• e-learning independent reprezint ă modelul prin care utili zatorul individual descarc ă
materialul de curs de pe Internet sau îl utilizeaz ă direct de pe CD, parcurgându-l de unul
singur. Acesta prezint ă avantajul unei cantit ăți de informa ție foarte mare, care poate fi
accesată într-un timp scurt, îns ă este foarte rigid în ceea ce prive ște comunicarea cu
instructorul;
• e-learning asincron permite doar unui singur utilizator s ă transmită informație la un
moment dat. Un astfel de exemplu es te acela în care profesorul poate s ă furnizeze
informația elevilor sau studen ților, dar ei nu pot interac ționa în timp ce primesc
informația. Avantajul major în acest caz este acela c ă utilizatorul î și păstrează facilitatea
de a lucra în propriul s ău ritm, putând îns ă obține și răspunsuri la cererile sale într-un
interval de timp acceptabil;
• e-learning sincron permite transferul de informa ție cu orice alt utilizator în orice
moment. Un exemplu este acela în care profesorul și elevii transfer ă informații în timpul
desfășurării cursului în regim de tim p real. Acesta este cel ma i performant mod în ceea
ce privește gradul de facilitare a comunic ării, capacit ățile audio-video integrate creând o
“sală de curs virtual ă”;
Astfel înv ățământul online este într-o oarecare m ăsură diferit de înv ățământul
tradițional. Odat ă ce accesul la un calculator este rezolvat, cel ce dore ște să studieze online
trebuie să fie obișnuit cu căutarea pe Internet, expedierea și primirea mesajelor prin e-mail,
procesarea textelor etc. Scrisul este metoda principal ă de comunicare în clasele online; în scris
se vor exprima gândurile, se vor împ ărtăși idei și se vor adresa întreb ări colegilor din clasa
virtuală sau instructorului at unci când utilizatorul are nevoie de ajutor. Limbajul corpului nu
poate fi v ăzut de către colegi, decât doar dac ă este suplimentar folosit ă și o cameră web. Ca și
în cadrul înv ățământului tradi țional, utilizatorul trebuie s ă-și rezerveze timp suficient pentru
studiu. În timp ce cursurile online ofer ă maximum de flexibilitate, ele totodat ă necesită
perseveren ță și voință de a lucra independent din part ea elevului sau studentului.
Așadar, e-learning-ul se adreseaz ă tuturor celor ce doresc s ă învețe, indiferent de vârst ă
sau pregătire, deci atât elevilor și studenților, cât și dascălilor lor, fiind o variant ă modernă a
instruirii continue înt r-o societate informatizat ă. Rolul actual al profesorului de intermediar al
cunoașterii devine mult mai comp lex: profesorul asigur ă managementul cl asei virtuale,
planifică activitatea grupului, supune dezbaterii aspecte ale lec ției în forumuri de discu ții,
furnizează resurse informa ționale auxiliare pentru în țelegere, comenteaz ă temele, indicând
fiecărui membru al clasei unde trebuie s ă mai insiste ș.a.m.d. Transmiterea de informa ții și
învățarea într-un sistem educa țional deschis și profesionist, sus ținut constant prin metode și
tehnici psiho-pedagogice speciale, devine ast ăzi o necesitate stringent ă.

ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE INSTRUIRII LA DISTAN ȚĂ
Societatea contemporan ă înainteaz ă noi cerin țe de modernizare a domeniilor psiho-
pedagogice. În sens larg, pr in aspectele psiho-pedagogice ale e-learning-ului se în țelege
totalitatea situa țiilor educa ționale în care se utilizeaz ă semnificativ mijloacele tehnologiilor de
informare și comunicare. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la
sensul primar, etimologic, de înv ățare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de

8 Tehnologii moderne de evaluare

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informa tice moderne. Definit astfel, mai mult
ca e-education , aria semantic ă a conceptului e-learning interfereaz ă cu și se suprapune pe o
multitudine de termeni ce surprind varietatea experien țelor didactice ce pot beneficia de
suport tehnologic: instruire asistat ă de calculator, instruire prin multimedia etc. Sub
denumirea de software (produs soft) educa țional sau didactic, sunt d ezvoltate o gama larga de
materiale electronice (pe supor t digital) pentru a simplifica procesul de educa ție: hărți,
dicționare, enciclopedii, f ilme didactice, prezent ări în diverse formate, c ărți (e-books), teste,
tutoriale, simul ări, software ce formeaz ă abilități, software de exersare, jocuri didactice etc.
Calculatorul și materialele electronice sunt util izate ca suport în predare, înv ățare, evaluare
sau ca mijloc de comunicare (pentru realiz area unor sarcini individuale etc.).
Prin raportare la educa ția tradițională, se pot reliefa câteva avantaje ale educa ției la
distanța prin Internet, considerând-o aplicabil ă, cel pu țin deocamdat ă, la nivelul
învățământului universitar și în educa ția continu ă (vezi, de exemplu, www.iic.md (Institutul
de Stat de Instruire Continu ă)) după modelul universit ăților deschise și la distan ță din țările
tehnologizate:
• accesibilitatea tuturo r resurselor care constitu ie obiectul cursului;
• scopul mai cuprinz ător al curriculumului decât cel ac tual, curriculumul oferind modalit ăți
multiple pentru achizi ții de cel mai înalt nivel în toate domeniile;
• audiența considerabil mai numeroas ă, educația la distan ță putând cuprinde și studenți care
nu au posibilitatea s ă frecventeze cursurile din sistemul tradi țional de înv ățământ.
Accesul la re țele locale, regionale și naționale leag ă studenții din diferite medii sociale,
culturale, economice, precum și studenții cu experien țe variate;
• facilitarea înv ățării în ritm propriu, în stil personal, pos ibilitatea de parcurgere sau audiere
treptată și repetată a cursurilor. Calculatoarele încorporeaz ă variate pachete de produse
de program extrem de flexibile, utili zatorul având un control maxim al informa țiilor de
conținut;
• posibilitatea de complementare a interac țiunilor sincrone și asincrone dintre profesor și
studenți. Un corolar important l-ar constitui pos ibilitatea de constituire a unor echipe de
predare ( team teaching ) pentru transmiterea cuno ștințelor într-un anumit domeniu cu
antrenarea în activit ăți a unor profesori care în mod curent nu sunt disponibili din variate
motive;
• tehnologii interactive care permit un feed-back total în timp real și evaluări formative sau
sumative, cantitative sau calitative, realizate în mod facil de c ătre evaluatorii cei mai
avizați.
Printre dificult ățile de implementare, care pot fi considerate și limite ale noului sistem,
se numără:
• costurile ridicate ale dezvolt ării sistemului, incluzând che ltuieli legate de tehnologii ( hard
și soft), transmiterea informa țiilor în re țea, întreținerea echipamentului, producerea
materialelor necesare;
• dificultatea men ținerii unui efort consistent și susținut al studen ților, profesorilor,
intermediarilor (ce ofer ă suport tehnic) și al personalului administrativ în implementarea
sistemului;
• cerința ca utilizatorii s ă posede o experien ță elementar ă în domeniul calculatoarelor.
Întreținerea propriului calculator ar fi una dintre responsabilit ățile curente;
• necesitatea motiv ării serioase a studen ților pentru participare. Fenomenul de „abandon
școlar” este mult mai frecvent în educa ția la distan ță, decât în cadrul tradi țional al
educației, pentru c ă relațiile reciproce instituite fiind relativ impersonale, op țiunea de
abandon e mai u șoară pentru student;

Tehnologii moderne de evaluare 9

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 • „dezumanizarea” relativ ă a cursurilor, prezent ă până la dezvoltarea unor strategii optime
de interac țiune și a focaliz ării pe student, nu pe sistem. Experien ța sistemelor deja
funcționale ne arat ă că participan ții la educa ția prin intermediu l noilor tehnologii se
familiarizeaz ă în scurt timp cu mediul virtual și intră relativ curând în ritmul natural al
transmiterii și, respectiv, însu șirii de cuno ștințe.
În sens restrâns, e-learning reprezint ă un tip de educa ție la distan ță ca experien ță
planificat ă de predare-înv ățare, organizat ă de o institu ție ce furnizeaz ă mediat materiale într-o
ordine secven țială și logică pentru a fi asimilate de studen ți în maniera proprie. Medierea se
realizează prin noile tehnologii de informare și comunicare – în special prin Internet.
Internetul constituie atât mediul de distribu ție a materialelor, cât si canalul de comunicare
între persoanele implicate. Fiind func țional deocamdat ă doar la nivelul înv ățământului
superior și în educa ția adulților, sistemul de instruire prin Internet replic ă și adapteaz ă
componentele demersului didactic tradi țional: planificare, con ținut specific și metodologie,
interacțiune, suport și evaluare: Caracteristicile specifice ale înv ățării online sunt:
• învățarea orientat ă către o persoan ă, permițându-i să-și aleagă conținutul și uneltele
corespunz ătoare diferitelor interese, necesit ăți și niveluri de abilitate;
• învățarea în ritm propriu, utilizatorul având posi bilitatea de accelerare sau încetinire (în
cazul e-learning asincron);
• barierele geografice eliminat e, deschizându-se astfel op țiuni mai largi de educa ție;
• schimbul mutual de informa ții între utilizatori, precum și între profesor și fiecare dintre ei
în parte; interac țiunea în perimetrul con ținutului specific mai mare decât în cadrul
învățământului tradi țional;
• evaluarea obiectiv ă, realizată, de regulă, prin testarea asistat ă de calculator;
• aplicarea unei variet ăți de metode de predare, datorit ă cărora gradul de re ținere a
informației este mai înalt decât într-o clas ă tradițională. Astfel, dac ă persoana înva ță mai
bine prin citit, ea va c ăuta un curs cu e-books, manuale sau alte tip ărituri; prin ascultat –
poate căuta un curs cu lecturi audio pentru a i se explica concepte le; vizual – va c ăuta un
curs cu demonstra ții grafice care ilustreaz ă noile idei și concepte; executând – poate
apela la un curs cu sarcini de efectuat, colocvii sau exemple de aplica ții practice;
vorbind/comunicând – persoana va c ăuta un curs cu e-mail, forum de discu ții tematice
în grup, pentru a- și împărtăși impresiile și pentru feed-back.
Astfel, avantajele unui sistem e-learning c onstau în posibilitatea utilizatorului de a- și
gestiona singur timpul aferent studiului și în flexibilitatea sistemului ce încurajeaz ă stilul
propriu de înv ățare. Din aceast ă cauză, în ultima perioad ă, învățământul tradi țional începe s ă
piardă teren, lăsând loc înv ățării cu ajutorul calculatorului, acest lucru datorându-se, în
principal, costului mic, flexibilit ății și posibilit ății de a lăsa pe student s ă-și împartă timpul
liber așa cum dore ște.
Printre premisele de baz ă ale implement ării acestei metode moderne de instruire și în R.
Moldova pot fi men ționate urm ătoarele:
• dinamica foarte mare a informa ției în circuitul informa țional interna țional, fapt ce face
ineficient ă instruirea doar pe baza lucr ărilor tipărite;
• organizarea cursurilor într-o manier ă modernă, racordat ă la standarde avansate de
predare-înv ățare;
• accesul flexibil la un proces efic ient de studiu oferit de c ătre tehnologiile digitale într-
un context multimedia și interactiv;
• necesitatea de înv ățare foarte rapid ă, ajustată la cerințele curente ale persoanei;
• eficiență din punctul de vedere al costurilor pent ru grupuri distribuite geografic, aria de
distribuție fiind extins ă considerabil datorit ă emigrației;

10 Tehnologii moderne de evaluare

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 • niveluri de preg ătire variate cauzate atât de schimb ările demografice, cât și de presta ția
diferită a instituțiilor de înv ățământ preuniversitare.

ASPECTE METODOLOGICE AL E INSTRUIRII LA DISTAN ȚĂ
Rețeaua global ă WWW ( World Wide Web ) gestioneaz ă pagini web, care sunt stocate pe
diverse servere din sistemul Internet și care pot fi accesate printr-o adresa URL ( Uniform
Resource Locators ) de orice utilizator-client, în orice moment de timp și din orice loc prin
intermediul unui calculator conectat la Internet. Adresa URL, numit ă locația uniform ă de
resurse, este folosit ă de rețeaua WWW pentru a localiza fi șierele ce con țin paginile web sau
diverse informa ții stocate pe un anumit server din re țea în vederea acces ării lor de c ătre
utilizatori. Orice adres ă URL include tipul de resurs ă (de exemplu www, news, telnet etc.),
adresa serverului și calea fișierului accesat. O pagin ă web – de fapt un document HTML /
HTM – poate fi accesat ă de orice persoan ă conectată la sistemul Internet prin intermediul
programelor de navigare / explorare web ( web browsers ), de exemplu Internet Explorer,
Netscape Communicator, Opera (pentru Windows), Lynx (pentru Linux/Unix) etc. Accesarea
paginilor web cu ajutorul unui browser se realizeaz ă prin intermediul protocolului http
(HyperText Transfer Protocol ) care este implementat pe diverse servere, numite servere http.
Prin accesarea unei pagini web, programul br owser utilizat deschide de fapt un fi șier HTML.
Acesta con ține diverse formate de texte sau imagini, secven țe video și audio, precum și
hiperlegături către alte documente. Astfel program ul de navigare trimite mesaj c ătre serverul
respectiv, prin care solicit ă ca anumite documente sau servicii s ă fie puse la dispozi ția
utilizatorului care a cerut aceste do cumente sau servicii. La rândul s ău, serverul accesat
răspunde cererilor prin transmiterea c ătre calculatorul utilizatorului a documentului solicitat
utilizând protocolul http, iar pr ogramul de navigare îl recep ționează și vizualizeaz ă. Calea
respectivă de comunica ție dintre browser și un server din sistemul Internet care g ăzduiește
pagini web se nume ște interfața CGI ( Common Gatway Interface ).
Limbajul de programare HTML ( HyperText Markup Language ) este folosit la crearea
paginilor web și se bazeaz ă pe limbajul de descriere a redact ării programelor și documentelor
SGML ( Standard Generalized Markup Language ). Un browser care acceseaz ă o pagină web
printr-o adres ă URL deschide și interpreteaz ă un fișier-text (ASCII) ce con ține un cod HTML
pentru a-l transmite tipului de media dorit de utilizator (ecran, imprimant ă etc.). Un document
HTML este, prin urmare, un fi șier-text care include elementele de descriere a unei pagini web.
Ele sunt compuse din etichete de marcare, pe care trebuie s ă le conțină orice fișier HTML.
Fiecare document este c onstituit din antet ( head ) si corp ( body ). De exemplu, în sec țiunea
<body>…</body> putem scrie texte cât dorim. Dac ă nu întâlnim nici un marcaj "<" sau ">",
atunci interpretatorul HTML le va lua ca texte simple și le va afi șa pe ecran. Antetul con ține
un titlu, iar corpul con ține diferite elemente: text, paragrafe, liste, tabele, imagini, secven țe
audio-video, leg ături. O etichet ă de marcare HTML este constituit ă dintr-o parte de început
(begin ) și o parte de sfâr șit (end). Principalele nume de etic hete de marcare utilizate în
limbajul HTML sunt: html – indic ă format de document HTML; head – identific ă numele ce
apare în partea de sus a ferest rei browser-ului; title – indic ă numele documentului; body –
corpul documentului care inte rpretat de un browser va ap ărea în fereastra de afi șare; hn –
indică un titlu de nivel n (1,2,3,4,5,6); p – indic ă un paragraf; ul – list ă nenumerotat ă
(unnumbered list ), marcată cu buline; se utilizeaz ă eticheta <li>, f ără marcaj final, pentru
elementele listei ( list item ); ol – list ă numerotat ă (ordered list ), marcată cu numere arabe; se
utilizează eticheta <li>, f ără marcaj final, pentru elementele listei ( list item ); dl – list ă de
definiție, care con ține mai multe descrieri ce utilizeaz ă eticheta <dt> pentru termen de definit,
și <dd> pentru descrierea termenului, ambele etichete fiind f ără marcaj de sfâr șit; pre – text
preformatat, de exemplu un text de program; address – indic ă adresa e-mail a autorului; br –

Tehnologii moderne de evaluare 11

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 delimitator de linii (forced break line); hr – linie orizontal ă; a – hiperleg ătură, referință la un
alt document HTML (de la anchor – ancoră); pentru a preciza pagina indicat ă de legătură se
utilizează un atribut al etichetei <a>, numit "href", care ia ca valoare numele fi șierului HTML;
table – includerea unei tabele; img – includere a unei imagini etc. Formatele acceptate de
browsere pentru fi șierele cu imagini sunt: GIF ( Graphics Interchange Format ) cu extensia
.gif; JPEG ( Joint Photographic Experts Group ) cu extensia .jpeg sau .jpg; XPM ( X PixMap )
cu extensia .xmp; XBM ( X BitMap ) cu extensia .xbm; BMP ( BitMap ) cu extensia .bmp
(numai cu Internet Explorer ); TIFF ( Tagged Image File Format ) cu extensia .tif sau .tiff. Cele
mai răspândite îns ă formate sunt GIF (8 bi ți pentru o culoare, 256 culori posibile) și JPEG (24
biți pentru o culoare, 16777216 de culori posibile). Leg ăturile ( link-urile) reprezint ă partea
cea mai important ă a unei pagini web. Ele transform ă un text obi șnuit în hipertext sau
hiperlegătură, care permite trecerea rapid ă de la o informa ție aflată pe un anumit server la o
informație memorat ă pe un alt server aflat oriunde în lume. Leg ăturile sunt zone active într-o
pagina web, adic ă zone de pe ecran sensibile la ap ăsarea butonului stâng al mouse-ului.
Limbajul HTML ofer ă posibilitatea s ă se încorporeze în textul-surs ă al unei pagini web
secvențe scrise în limbajele de programare PHP, Java, JavaScript, Visual Basic etc. Ast ăzi
cele mai utilizate limbaje de programar e web pentru server sunt [2]:
• PHP (ini țial, acronimul pentru Personal Home Page , ulterior – PHP: Hypertext
Processor ). Limbajul este o combina ție de C, Perl și Java ;
• JSP ( JavaServer ) este o platform ă de programare web creat ă la începutul anului 1998
de Sun Microsystem, Inc., și face parte din specifica ția J2EE ( Java 2 Enterprise
Edition ). Platforma JSP utilizeaz ă sintaxa XML și o serie de clase și funcții Java ;
• ASP ( Active Server Page ) este o platform ă de programare web creat ă de Microsoft,
permițând utilizarea unor scripturi sc rise în limbajele VBScript (Microsoft Visual Basic
Script ), Jscript (versiunea Microsoft a limbajului JavaScript ) și în PerlScript. Este
utilizată curent cu serverul Web IIS;
• Perl ( Practical Extraction and Report language ) este un limbaj de programare bazat
pe C, precum și pe câteva utilitare UNIX.
De exemplu, PHP, ale c ărui baze au fost puse de Rasmus Lerdorf în anul 1994,
reprezintă un pachet puternic care ofer ă un limbaj de programare accesibil din cadrul
fișierelor HTML, plus suport pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL (dBase,
Informix, MySQL, mSQL, Oracle, Po stgreSQL, Solid, Sybase, ODBC etc.) și acces la
sisteme hipermedia precum Hyperwave. De asemenea, PHP suport ă încărcarea fișierelor de pe
calculatorul client ( upload ) și oferă suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor în
navigatorul client pentru identif icarea utilizatorilor, propus de Ne tscape). Toate variabilele în
PHP sunt precedate de semnul “$”. Spre deosebir e de alte limbaje, în PHP sunt utilizate des
metodele POST, PUT și GET pentru a înc ărca fișierele pe server din calculatorul
utilizatorului. Astfel metoda GET se folose ște pentru a înc ărca ferestrele web, dar nu pentru
fișiere de mari dimensiuni pentru care exist ă metoda POST. Metoda PUT se utilizeaz ă pentru
a reînnoi informa ția pe server. Programele PHP pot fi reprezentate în dou ă moduri: ca
aplicații ale paginii web și ca programe console. Limbajul PHP are, de asemenea, suport
pentru diverse servicii pe server utilizâ nd protocoale precum IMAP, SNMP, NNTP, POP3 și
HTTP. Aceast ă aplicație este disponibil ă gratuit pe Internet (http://PHP.net), pentru medii
UNIX și mai nou pentru medii Windows (inclusiv su rsele), integrându-se în popularul server
Apache.
Astăzi proiectarea și elaborarea paginilor we b pot fi realizate de utilizatori care au
cunoștințe minime despre calculatoare și mediul Internet, ținând seama c ă produsele soft ofer ă
facilități moderne de utilizare, documentare și învățare. Textul-surs ă pentru o pagina web este
un fișier ce con ține coduri și care poate fi interpretat de un browser. Din acest punct de

12 Tehnologii moderne de evaluare

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 vedere, elaborarea unei pagini web ar însemn a o activitate de programare ce ar necesita o
anumită pregătire. Însă experien ța obținută în domeniul produselor soft a condus la
implementarea unor editoare ( Netscape Navigator Gold , Microsoft FrontPage etc.), care
permit utilizatorului s ă ocoleasc ă operația de programare și să genereze codul HTML în
funcție de diversele sale op țiuni. De asemenea, unele procesoare de texte, ca de exemplu
Microsoft Word, ofer ă conversia unui document Wo rd într-un document HTML.

SISTEM ONLINE DE EVALUARE A CUNO ȘTINȚELOR LA FIZIC Ă
Sistemul online de testare a cuno ștințelor reprezint ă o bază de date, cu întreb ări și
variante de r ăspuns la ele. Variantele de r ăspuns corecte se introduc în primele coloane ale
tabelelor, iar cele incorecte – în ultimele. Con ținutul bazei` de date poate fi menajat cu
ajutorul unui modul special. El permite de a introduce date noi sau de a face schimb ările
dorite în datele introduse în ea anterior. Introduc erea datelor din paginile HTML este aproape
identică cu inserarea lor din script -uri PHP. Avantajul const ă, însă, în faptul c ă nu apare
nevoia schimb ării script-ului pentru fiecare câmp introdus. În plus, putem permite
"vizitatorilor" s ă introducă direct datele lor. În cazul test ării corespunz ătoare, datele din baza
de date se selecteaz ă și se afișează pe ecran sub form ă de chestionare în format HTML. Dup ă
colectarea r ăspunsurilor de la persoane le testate, ele se compar ă cu datele din aceea și bază de
date cu întreb ări și răspunsuri. Știind care este num ărul de răspunsuri corecte, se calculeaz ă
procentajul reu șitei, iar rezultatele verific ării la fel se vor stoca în baza de date. Pentru a avea
posibilitatea de a p ăstra pe server subiectel e testelor într-o form ă logică și structurat ă,
întrebările referitoare la un anumit test și variantele respective de r ăspuns se vor stoca în
tabele separate, ceea ce a și fost realizat în sistem ul prezentat în articol.
Sistemul online de testare a cuno ștințelor este reprezentat schematic în Figura 1.

Menționăm, că sistemul reprezint ă o aplicație web realizat ă cu ajutorul tehnologiilor HTML,
JavaScript, PHP și SQL, fiind alc ătuit din trei module – modulul de creare și de actualizare a Figura 1. Schema general ă a sistemului online de testare.

Tehnologii moderne de evaluare 13

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 bazei de date cu itemi, modulul de generare a chestionarului și modulul de verificare . Toate
trei module se ruleaz ă pe serverul web Apache.
Elementul de baz ă al sistemului este modulul de creare și actualizare a bazei de date cu
itemi. Cu ajutorul lui se poate gestiona baza de date, ale c ărei elemente se folosesc pentru a
genera con ținutul chestiona relor. Interfa ța modulului de creare și actualizare a bazei de date
cu itemi este reprezentat ă în Figura 2.
În partea de sus din dreapta a interfe ței se află două meniuri de tipul „drop down box”
cu lista bazelor de date și a tabelelor create anterior. Ac este elemente servesc pentru a
specifica tabelul (chestionarul) so licitat din baza de date selectat ă, al cărui conținut se
redacteaz ă la moment. Programul este elaborat în a șa mod, încât con ținutul meniului tabelelor
se genereaz ă dinamic. La selectarea unei anumite baze de date, numele ei este citit de program
și printr-o interogare c ătre serverul My_Sql se determin ă tabelele bazei de date
corespunz ătoare. În a șa fel, în meniul tabelelor se afi șează nu toate tabelele, ci doar acelea
care aparțin bazei de date specificate în meniul bazelor de date.
În partea stâng ă a interfeței modulului de creare și actualizare a bazei de date cu itemi
este plasat un set de bare cu op țiuni, care reflect ă felul în care modulul poate fi utilizat. Dup ă
cum s-a men ționat mai sus, Sistemul de te stare a fost conceput în a șa fel, ca chestionarele
referitoare la fiecare din domeniile de testare s ă fie localizate în difer ite baze de date. Astfel
opțiunea „Creaz ă baza de date” ne permite s ă creăm o bază de date nou ă. La alegerea acestei
opțiuni pe ecran apare o fereastr ă nouă în care putem specifica numele bazei de date care
urmează a fi creat ă. Opțiunea „Creeaz ă tabel” ne permite s ă creăm un tabel nou în baza de
date specificat ă în meniul bazelor de da te. La alegerea acestei op țiuni pe ecran apare o
fereastră nouă în care putem specifica numel e tabelului nou-creat. Numele real al tabelului
creat se va deosebi de numele speci ficat de utilizator. El va fi alc ătuit din numele introdus în
fereastra „Creaz ă tabel”, la care va fi anexat ă data la momentul cre ării tabelului, în formatul
„_DMY_HIS”, unde D – zi ua (data) din lun ă (2 cifre de la 01 pân ă la 31), M – primele trei
litere din numele lunii („Jan” – „Dec”), Y – anul (ultimele 2 cifre, de exemplu „07”), H – ora
(2 cifre de la 00 pân ă la 23), I – minutele (2 cifre de la 00 pân ă la 59), S – secundele (2 cifre
de la 00 pân ă la 59). Asemenea procedeu este necesar pentru ca numele tabelului s ă fie unic și Figura 2. Interfa ța modulului de creare și actualizare a bazei de date cu itemi.

14 Tehnologii moderne de evaluare

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 să nu se repete. Totodat ă, data cre ării chestionarului serve ște drept indicator, care va permite
de a deosebi ni ște versiuni mai vechi ale test elor de cele recent create.
Opțiunea „Înl ătură tabel” permite, în caz de necesitate, s ă ștergem unele chestionare, iar
opțiunea „Înl ătură baza de date” – înl ăturarea bazei de date cu chestionare în întregime.
Opțiunea „Vezi con ținutul tabelului” vizualizeaz ă conținutul tabelului. La selectarea
acestei op țiuni, con ținutul întregului tabel specificat în meniu va ap ărea pe ecranul
calculatorului într-o fereastr ă nouă.
Opțiunea „Editeaz ă chestionarul” permite de a trece la regimul de editare a
chestionarului. Atât modificarea datelor introduse anterior, cât și introducerea datelor noi se
realizează prin intermediul formei din jum ătatea de jos din dreapta a interfe ței Modulului de
creare și actualizare a bazei de date cu itemi. Câmpurile formei reflect ă structura tabelelor.
Sistemul este conceput în a șa fel, încât primele câmpuri cu variante de r ăspuns se completeaz ă
cu răspunsurile corecte, iar ultimele – cu cele incorecte. Este important de a nu schimba
ordinea men ționată, pentru c ă în caz contrar programul va identifica r ăspunsurile gre șite ca
fiind corecte și invers, deci nu se vor putea aprecia adecvat r ăspunsurile persoanelor testate.
Pentru a putea verifica chestio narele, trebuie de indicat și numărul variantelor de r ăspunsuri
corecte. Pentru aceasta este alocat un câmp special „Nr. de variante de r ăspunsuri corecte la
întrebare”. O particularitate important ă a testelor generate este c ă atât întreb ările din test, cât
și variantele de r ăspuns la ele se afi șează în chestionar nu în ordi nea în care ele au fost
introduse în baza de date, dar la întâmplare. Aceasta ofer ă un șir de avantaje, de exemplu,
dacă în baza de date a fost introdus un num ăr suficient de mare de itemi, la fiecare adresare la
modulul de generare a testelor se vor ob ține variante diferite de teste din acela și domeniu.
Astfel se evit ă copierea variantelor de r ăspuns. Aranjarea aleatoare a întreb ărilor și variantelor
de răspuns se realizeaz ă practic cu ajutorul func ției shuffle() din limbajul de programare
JavaScript. Aceast ă funcție asigură permutarea aleatoare a elementelor unui masiv. Sistemul
respectiv permite crearea testelor de tip quiz cu întreb ări scurte și răspunsuri predefinite,
dintre care doar unul este corect; a testelor cu variante de r ăspuns „adev ărat-fals”; a testelor cu
răspunsuri multiple, precum și a testelor mixte. Pentru aceasta, la introducerea datelor în
chestionar, în câmpul „Nr. de variante de r ăspunsuri corecte la întrebare” trebuie introdus ă
cifra corespunz ătoare tipului de test.
Concomitent cu crearea unui chestionar nou se genereaz ă suplimentar înc ă două tabele
cu același nume ca și numele chestionarului. Un tabel este creat în baza de date „Teste”, iar
celălalt – în baza de date „Rezultate”. Tabe lele din baza de date „Teste” se creeaz ă odată cu
completarea sau modificarea con ținutului chestionarelor și sunt folosite de c ătre Modulul de
verificare pentru a depista variantele de r ăspunsuri corecte. Tabele le din baza de date
„Rezultate” servesc pentru stoc area rezultatelor verific ării testelor și conțin date despre
persoana testat ă (numele și prenumele persoanei, grupa), nu mele chestionarului îndeplinit,
data susținerii test ării, precum și punctajul acumulat. Bazele de date „Teste” și „Rezultate” nu
sunt direct editabile. De și conținutul lor nu poate fi modificat cu ajutorul Modulului de creare
și actualizare a bazei de date cu it emi, el poate fi vizualizat de c ătre profesor folosind op țiunea
„Vezi con ținutul tabelului” pentru a afi șa, de exemplu, rezultatele test ării.
Pentru a vizualiza chestionarele , persoanele testate trebuie s ă acceseze modulul de
generare a chestionarului. Acest modul reprezint ă un set de programe generate automat în
momentul, când este creat chestionarul ce urmeaz ă a fi completat cu întreb ări și variante de
răspunsuri. Astfel, con ținutul acestor teste depinde direct de cel al bazelor de date cu itemi,
completate anterior de c ătre profesor. Testul propriu-zis reprezint ă o pagină web unde sunt
afișate denumirea testului și întrebările cu variantele de r ăspunsuri la ele. Pentru a specifica
varianta de r ăspuns care în opinia persoanei testate este corect ă, trebuie doar de marcat boxa
patrulater asociat ă variantei date de r ăspuns. Mai jos de întreb ări se află o formă alcătuită din
4 câmpuri: primele 3 trebuie completate de c ătre student cu datele sa le personale (numele,

Tehnologii moderne de evaluare 15

FIZICA ȘI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 5, nr. 3-4, 2007 prenumele, grupa), iar în al patrulea câmp se afi șează în mod automat data și ora gener ării
testului. La ap ăsarea butonului „Am comple tat”, datele din test sunt expediate pentru
prelucrare la modulul de verificare. Un avantaj al testelor generate este c ă ele pot fi salvate și
apoi utilizate din nou, f ără adresarea la modulul de generare a testelor. Chiar și în acest caz,
după tastarea butonului „Am completat testul”, datele vor fi direc ționate către modulul de
verificare și vor fi analizate de c ătre el. Acest modul serve ște pentru a depista care dintre
răspunsurile furnizate de persoa nele testate sunt corecte, pentru a calcula procentajul
răspunsurilor corecte, pentru a afi șa totalurile și a stoca rezultatele test ării. El se lanseaz ă
automat la tastarea butonului „Am completatat testul ”. Algoritmul de verifi care a testelor este
universal și permite de a calcula rezultatul indife rent de tipul testului. Concomitent cu
generarea totalurilor test ării are loc și stocarea rezultatelor în baza de date „Rezultate”, care
este accesibil ă doar pentru profesor.

CONCLUZII
Învățământul trebuie s ă reprezinte o prioritate na țională, iar aplicarea de metode și
mijloace moderne și inovatoare în înv ățământul de toate gradele se poate ast ăzi realiza prin
învățământul deschis și la distan ță.
Unde și cum poate fi implementat sistemul de evaluare a cuno ștințelor?
Sistemul informatic respectiv permite testarea la distan ță, prin Internet, în înv ățământul
de orice nivel – gimnazi al, liceal, universitar și postuniversitar – și pune la dispozi ția
profesorilor care doresc s ă utilizeze tehnologii informa ționale în procesul de evaluare a
cunoștințelor, un instrument comod ce poate fi u șor modificat sau actualizat și care suport ă
concomitent mai multe modalit ăți de evaluare (vezi, de exemplu, [3], [4]). Evalu ările realizate
cu ajutorul întreb ărilor cu r ăspunsuri declarative sau variante cu rezolv ări de exerci ții, de
asemenea, pot fi implementate utilizând sistemul în cauz ă. Astfel se asigur ă o evaluare
completă pe tot parcursul înv ățării.
De ce avem nevoie pentru a implementa sist emul de evaluare propus în lucrare?
Sunt necesare trei componente pentru a putea rula scripturi PHP care s ă acceseze baze
de date cu MySQL. În primul rând, este ne voie de un server web. Acesta poate fi sau
calculatorul personal, sau o ”gazd ă” web. Orice tip de server web care va lucra cu PHP și
MySQL este acceptabil, dar cel mai recomandat este Apache, care e public și gratis. Apoi
trebuie de instalat pe server limbajul PHP. Dac ă nu este deja instalat, aceasta se poate face
personal sau se poate apela la ad ministratorul serverului web. P achetul de instalare poate fi
gratis desc ărcat la http://PHP.net. MySQL este pachetul de programe pentru gestiunea bazelor
de date care, de asemenea, este public, el putând fi preluat gratis din pagina oficial ă MySQL.
În final, dorim s ă menționăm că sistemul informatic elaborat este fiabil sub aspect de
integritate (persoanele care utilizeaz ă sistemul pot fi sigure c ă datele sunt corecte),
confidențialitate (informa țiile pot fi folosite numai de c ătre persoanele autorizate) și
valabilitate (datele stocate sunt dispon ibile oricând este nevoie de ele).

REFERIN ȚE
1. M. Brut, „Instrumente pentru e-learning. Ghidul informatic al profesorului modern”,
Polirom, 2006, 248 p.; M. Jalobeanu, „WWW în înv ățământ. Instruirea prin Internet.
Cum public ăm si cum c ăutăm pe Web?”, Casa Corpul ui Didactic, 2001, 225 p.
2. W. K. Horton, „Designing web-based training”, John Wiley&Sons, 2000, 640 p.
3. V. Bocancea, V. Ciuvaga, „Vreau s ă știu ce am reu șit să învăț la fizică. Teste de
autoevaluare pentru elevii claselor a VI-a – a IX-a”, Cartier, 2007, 64 p.
4. I. Guțu, V.Guțu, G. Rîbacova, „Concursul Interna țional de Matematic ă „Kangourou –
2007” în Republica Moldova”, Univers Pedagogic, 2007, 16 p.

Prezentat la redac ție: 20 septembrie 2007