… … … 6 Preambulul lucrării. C onsiderațiuni intr oductiv e [620947]

C U P R I N S
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4 Listă d e abrevieri
………………………….. ………………………….. ……….. 6 Preambulul lucrării. C onsiderațiuni intr oductiv e
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 11 Cuvint e – cheie în lucr are

……………. 12 Capitolul I. N oțiuni g enerale despre principiil e dreptului european al afacerilor
Libera circul ație a persoanelor ………………………….. ………………………….. ………………… 15
Libera circul ație a mărfuril or ………………………….. ………………………….. …………………… 19
Libera circul ație a capitalurilor ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
Libera circul ație a serviciil or ………………………….. ………………………….. …………………… 22
Sumar1. R olul și imp ortanța reglementării principiil or de drept european al afacerilor
pentru st atele membre și politica de vecinăt ate ………………………….. ……………………….. 23

……… 26 Capitolul II. Lib era circul ație a persoanelor în sist emul juridic al Uniunii Europene
Noțiunea de libera circul ație a persoanelor în c adrul Uniunii Europene. Noțiuni
despre cetățenia europeană ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
Statutul c etățenilor din țăril e candidate la aderare. Acorduri d e asociere cu state în
curs d e aderare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 32
Abordarea juridică a liberei circul ații a persoanelor și a vizelor în sp ațiul Sch engen 36
Sumar2. Aplicarea principiului egalității în c adrul principiului lib erei circul ații a
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40 persoanelor

Capitolul III. Lib era circul ație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiil or acestora:
………………………….. ………………………….. ……………….. 44 acțiuni p entru a produce rezultate notabile
Cinci d emersuri ale Comisiei Europene în materia liberei circul ații a cetățenilor UE 44

………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 49 Concluzii g enerale
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 52 Surs e bibli ografice

Listă d e abrevieri
AELS – Asociația Europeană a Liberului Schimb
art. cit. – articol citat
AUE – Actul Unic European
CE – Comunitățil e Europene
CEDO – Convenția Europeană a Drepturil or Omului
CEE – Comunit atea Economică Europeană
CH – Confederația Elvețiană
CJAI – Domeniul Justiți e și Afaceri Int erne
CJC E – Curtea de Justiți e a Comunitățil or Europene
CJU E – Curtea de Justiți e a Uniunii Europene
CoE – Consiliul Europei
CtEDO – Curtea europeană a drepturil or omului
DUD O – Declarația Univ ersală a Drepturil or Omului
etc. – și altele
GATT – Acordul G eneral pentru T arife și Comerț
GTF – Fondul Gl obal de Credite
H.G. – Hotărâre a Guvernului
IMM – Întreprind eri mici și mijl ocii
JAI – Justiție și Afaceri Int erne
JO – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
M. Of. – Monitorul Oficial al Uniunii Europene
O.G. – Ordonanță a Guvernului
OMC – Organizația Mondială a Comerțului
ONU – Organizația Națiunil or Unit e
op. cit. – opera citată
p. – pagina
PE – Parlamentul European
PIB – Produs int ern brut
PIDCP – Pactul Int ernațional cu privir e la drepturil e civile și politice
PIDESC – Pactul Int ernațional cu privir e la drepturil e economice sociale și cultur ale
pp. – paginile
RM – Republic a Moldova
SEE – Spațiul Economic European
SIJS – Spațiu de Libertate, Securitate și Justiți e

SIS – Sistemul Inf ormatic Sch engen
TCE – Tratatul de instituir e a Comunității Economice Europene
TFU E – Tratatul privind funcți onarea Uniunii Europene
TUE – Tratatul privind Un iunea Europeană
UE – Uniun ea Europeană

Preambulul lucrării. C onsiderațiuni intr oductiv e
După extind erea Uniunii Europene la 281 de State Membre – Piața internă – este un sp ațiu
de aproximativ jumăt ate de miliard de locuitori și 20 d e milioane de întreprind eri care se bucură
de drepturil e de libera circul ație a mărfurilor persoanelor serviciil or și capitalurilor – se
compun e din t oate Statele Membre Uniunii Europene și ță rile Zonei Economice Europene
(Norvegia, Islanda și Liechtenstein)2.
Legislația referitoare la Piața internă afectează domeniile conectate cu lib ertatea de mișc are
precum pr otecția consum atorilor și a mediului dr eptul d e a munci în altă țară, sigur anța
produselor și licit ațiile public e. Principiul d e bază al Pieței interne este libera circul ație a
persoanelor, bunuril or, serviciil or și a capitalurilor care constă în f aptul că toate barierele care
s-ar opune acestei circul ații într -o manieră lib eră au fost int erzise.
Studiul d e față vin e în ajutorul c etățenilor și inf ormează pe cel interesat cu privir e la
situațiile concrete la care suntem supuș i de la 1 ianuarie 20073.
Aristotel a definit în lucr area sa, Politica, tendinț a înnăscută a omului d e a căuta societatea
semenilor săi, acesta având d orința mișcării, schimbării , evoluției spațio-temporale. Din
străv echi, omul a călăt orit, învingând sp ațiile din n evoia de relaționare, de progres. Nevoia
omului d e a călăt ori este o constantă a vieții.
De aceea, armonizarea și funcți onarea dreptului lib erei circul ații a cetățenilor rămân e o
prioritate constantă și o obligație de importanță vit ală.
Pe plan european, acest dr ept a fost inclus în Tr atatul d e la Roma din 1957 c are a pus
bazele Comunității Economice Europene. Printr e obiectivele CEE era statuată și eliberarea, într e
statele membre, a obstacolelor în c alea liberei circul ații a persoanelor, serviciil or și c apitalului, în
cadrul articolelor 48 -49, după disp ozițiile referitoare la libera circul ație a mărfuril or și în
corelație cu lib era circul ație a serviciil or și c apitalurilor.
Esența libertății d e circul ație a persoanelor constă în elimin area discriminăril or într e
cetățenii st atului m embru p e teritoriul cărui a se află aceștia sau își d esfășoară activit atea și
cetățenii celorlalte state membre care locuiesc sau mun cesc pe teritoriul acestui st at4.

1 Începând cu anul 2020, d eja 27 de state membre UE. Pe rol aflându -se procedura de retragere a Marii Brit anii din
Uniun ea Europeană ca urmare a Referendumului asupra menținerii Regatului Unit în Uniun ea Europeană, cun oscut
de asemenea sub num ele Brexit, c are a avut loc în R egatul Unit și Gibraltar la 23 iuni e 2016. C alitatea de membru al
Uniunii Europene a fost un subi ect de dezbatere în Regatul Unit în ainte ca țara să adere la Comunit atea Economică
Europeană (C EE, sau Piața comună), așa cum era cunoscută atunci, în 1973. Acesta va fi a doua oară când
electoratul brit anic este rugat să v oteze cu privir e la problema aderării l a Uniun ea Europeană: primul v ot a avut loc
în 1975, l a aderarea în CEE. Continu area calității d e membru a fost aprobată prin r eferendum d e 67% din alegători,
însă n atura UE s-a modificat subst anțial de atunci.
2 UE a încheiat acorduri și cu alte țări astfel încât lib era circul ație a mărfuril or, persoanelor serviciil or și c apitalului
se aplică în p arte și acestora.
3 Români a și Bulg aria devin st ate părți ale Uniunii Europene.

Tratatul d e la Maastricht, intr at în vig oare în 1993, a introdus c onceptul d e „cetățenie
europeană” prin c are s-a acordat drept de liberă circul ație și de liberă rezidență în int eriorul
Uniunii tutur or cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
Tratatele de la Amsterdam din 1997, r espectiv, c el de la Nisa din 2001, au consacrat, la
rândul l or, realizarea pieței int erne și poziția importantă p e care o au cele patru lib ertăți
fundamentale în procesul int egrării europene.
Un al document imp ortant pentru lib era circul ație a persoanelor l-a constituit Carta
Drepturil or Fund amentale5 semnată la Consiliul European de la Nisa din d ecembri e 2000.
Integrarea Români ei în structuril e europene constitui e o etapă fir ească a procesului
european de integrare a tutur or țăril or bătrânului c ontinent într -o Uniun e cu un niv el comun și
echilibr at de dezvoltare. Princip alul obiectiv al Uniunii Europene a fost crearea unei Europe
unite din punct d e vedere politic, economic, s ocial și cultur al și a presupus p romovarea
progresului economic ș i social, instituir ea cetățeniei europene (care nu înl ocuiește cetățenia
națională, d ar o completează, c onferind un număr d e drepturi civil e și politice cetățenilor
europeni) și dezvoltarea unei zone de libertate, securitate și justiți e (legată de funcți onarea pieței
interne, și în p articul ar, de libera circul ație a persoanelor).
Libera circul ație a persoanelor constitui e una din c ele patru lib ertăți fund amentale ale
Pieței Interne. Esența acestei libertăți c onstă în elimin area discriminăril or într e cetățenii st atului
membru p e teritoriul cărui a se află aceștia sau își d esfășoară activit atea și cetățenii c elorlalte
state membre ce stau sau munc esc pe teritoriul acestui st at. Aceste discriminări s e pot referi la
condițiil e de intrare, deplasare, muncă, angajare sau remunerație6.
Odată cu int egrarea țării n oastre în sp ațiul c omunit ar european, cetățenii români p ot să
lucreze legal în Uniun ea Europeană, având dr eptul d e a se angaja într-un loc de muncă disp onibil
pe teritoriul altui st at membru, în aceleași condiții c a și cetățenii st atului r espectiv. Pentru t oate
țările candidate cu care UE a negociat sau este în curs d e negociere7, Uniun ea Europeană a cerut
perioade de tranziție pentru aplicarea acquisu – lui în d omeniul lib erei circul ații a forței de
muncă d e 2 până l a 7 ani, după m omentul aderării.

4 Mihaela Crăc ană, M arcel Căpățână, Libera circul ație a persoanelor, bunuril or, serviciil or și c apitalurilor. Vol. 8,
Bucur ești, 2016, p. 45 – 48.
5 Carta drepturil or fund amentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia Europeană,
Parlamentul European și C onsiliul Uniunii Europene la data de 7 decembri e 2000, în c adrul C onsiliului European de
la Nisa. Includ erea drepturil or fund amentale ale cetățenilor Uniunii în Tr atatul de la Lisabona presupun e faptul că
instituțiil e Uniunii și st atele membre sunt obligate din punct d e vedere juridic, atunci când pun în aplicare dreptul
UE, să r especte aceste drepturi.
6 Idem.
7 Cu excepția Maltei și Ciprului

Uniun ea Europeană a solicitat tutur or statelor candidate, inclusiv R omâni ei, o perioadă de
tranziție pentru lib era circul ație a lucrăt orilor de 2 până l a 7 ani după aderare. Actele comunit are
prin c are este reglementată lib era circul ație a persoanelor au în v edere:
recunoașterea reciprocă a calificăril or profesionale,
profesiile reglementate de directivele sectoriale (avocații, arhitecții, m edicii, d entiștii,
farmaciștii, asistenții m edicali, moașele și veterinarii),
drepturil e cetățenilor,
libera circul ație a lucrăt orilor,
coordonarea sistemelor de securit ate socială și migr ația.
Ca un corolar al acestei libertăți, st atelor membre li se cere să abolească orice discr iminare
între lucrăt ori bazată pe naționalitate, cu p rivire la angajare, remunerare și celelalte condiții d e
muncă ș i angajare. Totuși, o restricți e importantă este adusă d e paragraful 3 al aceluiași articol,
prin c are statele membre pot limit a dreptul lib erei circul ații pentru r ațiuni d e ordine publică,
securitate publică, c a și pentru r ațiuni d e sănăt ate publică.
Libera circul ație a persoanelor reprezintă un a din c ele mai imp ortante libertăți
fundamentale din sp ațiul c omunit ar cu mult e implic ații juridic e, economice și politice.
Dreptul un ei persoane de a circul a în mod liber vizează două aspecte:
libertatea de circul ație a unei persoane ce se află legal pe teritoriul unui st at și are în
vedere dreptul acesteia de a se deplasa intra muros, adică în c adrul supr afeței delimit ate de
frontierele acelui st at;
libertatea de circul ație între state diferite.
Acest din urmă aspect depășește, în m od evident, sf era de reglementare internă și impun e
consacrarea unor norme juridic e internaționale atât cu privir e la circul ația persoanelor
nesalarizate, cât și în privinț a persoanelor denumit e de normele comunit are ca fiind lucrăt ori.
Declarația universală a drepturil or omului8, prin art. 13, pr oclamă dreptul oricărei
persoane de a circul a liber și d e a-și alege liber reședința în int eriorul unui st at, de a părăsi orice
țară, inclusiv p e a sa și de a reveni în ț ara pe care anterior a părăsit -o.

8 Declarația Univ ersală a Drepturil or Omului a fost adoptată la 16 decembri e 1948, prin R ezoluția 217 A în
cadrul c elei de-a treia sesiuni a Adunării G enerale a Organizației Națiunilor Unit e. Printr -un act ist oric, Adunarea le-
a cerut tutur or țăril or membre să public e textul D eclarației, care, ulterior, să fi e ,,distribuit, expus, citit și c omentat în
școli și alte instituții d e învățământ, fără d eosebiri ținând d e condiția politică a țărilor sau teritoriilor’’. D ocumentul
are un pr eambul și 30 d e articole care definesc princip alele drepturi ale ființei umane. Declarația nu este un tratat
internațional ce ar implic a consecințe juridic e în cazul încălcării acesteia, fiind c oncepută c a un ,,id eal comun atins
pentru t oate popoarele și națiunile’’. Aceasta a devenit cu timpul un d ocument de referință spr e care tind st atele și
conform cărui a se verifică m odul în c are se respectă dr epturil e omului în dif erite state ale lumii, pr evederile acesteia
fiind ult erior preluate și extins e în dif erite tratate internaționale. Printr e drepturil e garantate de declarație
sunt:dr epturi civil e – dreptul l a viață, lib ertatea și securitatea persoanei, viață priv ată și d e familie, invi olabilitatea
locuinț ei, secretul corespondenței, onoare și demnitate, libera circul ație, căsăt orie și înt emeierea familiei, întrunir e

În art. 2 al Protocolului nr.4 l a Convenția pentru apărarea drepturil or omului și a
libertățil or fund amentale9 se consacră dr eptul oricui d e a circul a în mod liber, de a-și alege liber
reședința sa și de a părăsi orice țară, inclusiv p e a sa. Crearea spațiului c omunit ar a determin at
nașterea unor imp ortante izvoare de drept care întăresc lib era circul ație și o recunosc ca un dr ept
fundamental pe care jurisdicțiil e statelor membre sunt d atoare să-l apere.
Tratatul d e Instituir e a Comunității Europene, prin art. 39, r espectiv art. 45 din Tratatul
privind funcți onarea Uniunii Europene (TFU E) stabilește că lib era circul ație a lucrăt orilor este
garantată în c adrul C omunității și ea implică elimin area oricărei discriminări p e motiv d e
cetățenie între lucrăt orii statelor membre, în c eea ce privește încadrarea în muncă, r emunerarea și
celelalte condiții d e muncă.
Prevederile Tratatului au fost dezvoltate printr -o serie de norme comunit are aparținând m ai
multor regulamente și dir ective dintr e care menționăm Dir ectiva Parlamentului European și a
Consiliului nr.2004/38/C E din 29 aprilie 2004 privind dr eptul l a libera circul ație și ședere pe
teritoriul st atelor membre pentru c etățenii Uniunii Europene și membril or familiil or acestora și
Regulamentul nr.1612/68/C EE din 15 octombri e 1968 cu privir e la circul ația lucrăt orilor în
interiorul C omunității .
Ambele documente sunt aplicabile pentru t oate statele membre ale Uniunii Europene
începând cu d ata de 30 aprilie 2006. Sc opul urmărit prin elaborarea Directivei nr.2004/38 a fost
constituir ea unui act legislativ d e bază în m aterie fiind înl ocuite diverse acte normative
comunit are care abordau într -un mod sectorial problema liberei circul ații și a dreptului l a ședere
în statele membre. În expun erea de motive a Directivei nr.200 4/38 s e sublini ază că dr eptul d e
ședere într-un st at membru c onsolidează sentimentul c etățeniei Uniunii Europene și promovează
coeziunea socială, fapt ce reprezintă unul din obiectivele fundamentale ale Uniunii .

pașnică; dr epturi p olitice – dreptul l a azil, c etățenie, alegeri; dr epturi economice – dreptul l a proprietate, retribuți e
egală pentru munc a egală; dr epturi pr ocedurale – dreptul d e a fi un subi ect de drept, dr eptul l a recurs efectiv, l a un
proces echitabil; dr epturi s ociale – asigurări s ociale, muncă, dr eptul de a înființ a sindic ate, dreptul l a odihnă și timp
liber, la un niv el de trai decent, asigur are în caz de boală, șomaj, văduvi e, bătrân ețe, dreptul l a educație. A se vedea
textul D eclarației, www. ohchr. org/EN/UDHR/D ocuments/UDHR_Tr anslations/rum.pdf .
9 Convenția pentru apărarea Drepturil or Omului și a Libertățil or Fund amentale, cun oscută și sub d enumir ea
de Convenția Europeană a Drepturil or Omului, este un catalog al drepturilor fund amentale elaborat de Consiliul
Europei, semnat pe 4 noiembri e 1950 l a Roma și intr at în vig oare pe 3 septembri e 1953. C onvenția a fost ratificată
de cvasi-totalitatea statelor membre ale Consiliului Europei, este una dintr e construcțiil e cele mai noi ale sistemului
instituți onal internațional. Convenția și protocoalele sale adiționale apără m ai mult e drepturi și lib ertăți
fundamentale ce au ca titulari persoane fizice, privit e individu al, sau div erse entități s ociale, cu excepția oricăror
structuri statale. Literatura de specialitate clasifică dr epturil e protejate prin C onvenție în două m ari categorii:
drepturi in alienabile ale persoanei umane și respectiv dr epturi c ondiționale. Români a a ratificat Convenția
Europeană a Drepturil or Omului l a data de 20 iuni e 1994. Aceasta a deschis c alea petițiilor individu ale în fața
CEDO din p artea persoanelor fizic e și juridic e române. A se vedea textul C onvenției,
www. echr.c oe.int/D ocuments/C onvention_RON.pdf .

Obiectivele Directivei nr.2004/3810 constau în:
stabilirea condițiil or de exercitare a dreptului c etățenilor Uniunii și a membril or
familiil or lor de a circul a și de a se stabili lib er pe teritoriul st atelor membre;
dreptul d e stabilire permanentă în st atele membre al cetățenilor Uniunii și al membril or
lor de familie;
limităril e dreptului l a libera circul ație și la dreptul d e ședere, pentru m otive de ordine
publică, s ecurit ate sau sănăt ate publică11.
Ca o concluzi e inițială, put em m enționa faptul că lucr area tratează succint: abordarea
juridică a liberei circul ații a persoanelor și a vizelor în Sp ațiul Sch engen. Uniun ea Europeană
este o entitate politică, s ocială și economică în c are cele 28 (27) st ate membre au creat o zonă de
stabilitate, cooperare, democrație și dezvoltare durabilă. În U E s-a instaurat libera circul ație a
lucrăt orilor (persoanelor) și s erviciil or, recunoașterea reciprocă a calificăril or profesionale,
cooperarea în domeniul justiți ei și afacerilor int erne, precum și c ooperarea polițienească și
vamală în sp ațiul Sch engen etc., aspecte la care ne vom referi în c ontinu are în studiul r espectiv.

10 A se vedea textul Dir ectivei, www. eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=c elex%3A32004L0038 .
11 Andreșan-Grigoriu B eatrice, Ștefan Tud orel, Tratatele Uniunii Europene. Versiun e consolidată, Editur a
Hamangiu, Bucur ești, 2016, p. 74.

Cuvint e – cheie în lucr are
În acest context, în lucr are au fost utiliz ate cuvint e – cheie ca:
dreptul l a circul ație,
migr ația,
avantaje,
riscuri,
cetățeni non – UE,
vizele,
vamă,
spațiul Sch engen,
Brexit etc.

Capitolul I. N oțiuni g enerale despre principiil e dreptului european al afacerilor
Dreptul afacerilor al Uniunii Europene reprezintă în pr ezent un c orp imp ortant de principii,
reguli și n orme, înscriindu -se printr e ramuril e cele mai div ersific ate ale dreptului, i ar legăturil e
cu alte ramuri d e drept sunt evidente. Astfel, este aproape imposibil c a dreptul c omercial intern
să nu f acă trimit ere la dreptul afacerilor al Uniunii Europene, iar dreptul c oncurențial național la
dreptul c oncurențial al Uniunii Europene12.
Dreptul afacerilor al Uniunii Europene reprezintă un ansamblu d e principii și n orme
juridic e conținut e în tratate sau elaborate de instituțiil e Uniunii Europene, prin c are se urmăr ește,
în princip al, dezvoltarea și bun a funcți onare a Pieței Interne a Uniunii Europene.
La acest capitol, considerăm oportun d e a face unele precizări privind Pi ața Internă a
Uniunii Europene.
Așadar, Piața internă [( Articolul 4 alineatul (2) lit era (a) și articolele 26, 27, 114 și 115 din
Tratatul privind funcți onarea Uniunii Europene (TFU E)] este o zonă de prosperitate și lib ertate,
ce conferă celor 500 d e milioane de europeni accesul l a bunuri, s ervicii, l ocuri d e muncă,
oportunități d e afaceri și b ogății cultur ale în 28 d e state membre. Dacă, p e de-o parte, pentru
construir ea unei piețe interne este nevoie de eforturi c onstante, continu area consolidării pi eței
unice ar put ea duce la obținerea unor venituri imp ortante pentru c onsum atorii și într eprind erile
din U E, majorând PIB -ul (pr odusul int ern brut) U E28 cu 235 d e miliarde de euro pe an în c azul
în care ar fi elimin ate și obstacolele care au mai răm as.13
Actuala dezbatere privind piața internă a fost relansată de instituțiil e europene odată cu
comunic area privind str ategia Europa 202014, raportul C omisiei intitul at „O nouă str ategie
pentru pi ața unică – în beneficiul economiei și al societății europene”, comunic area intitul ată
„Actul privind pi ața unică – Douăspr ezece pârghii p entru stimul area creșterii și c onsolidarea
încrederii” și o serie de rezoluții ale Parlamentului European (de exemplu, „Fin alizarea pieței
unice digitale”, „O piață unică digit ală competitivă – guvernarea electronică, un vârf d e lance”).
Unul dintr e domeniile de progres cele mai promițăt oare și cu c ele mai mult e provocări este piața
unică digit ală15. Aceasta creează noi ocazii d e a stimul a economia (de exemplu p rin c omerțul

12 Marin V oicu, Politicil e comunit are în Constituți a Uniunii Europene, Editur a Lumin a Lex, Bucur ești, 2015, p. 95.
13 A se vedea în acest caz www. europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displ ayFtu.html?ftuId=FTU .
14 Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene. Strategia își pr opune să elimin e deficiențele
modelului Uniunii d e dezvoltare și să cr eeze condiții f avorabile pentru o creștere economică m ai inteligentă, m ai
durabilă și m ai favorabilă incluziunii. P entru c a acest lucru să fi e posibil, Uniun ea Europeană și-a fixat cinci
obiective esențiale pe care intenționează să l e atingă în următ orul deceniu. Obiectivele propuse de Uniun e
Europeană pentru a fi atinse: Ocuparea forței de muncă, C ercetare și dezvoltare, Schimbăril e climatice și utiliz area
durabilă a energiei, Educație, Lupt a împotriva sărăci ei și a excluziunii s ociale. Aceste obiective sunt tr anspus e în
obiective naționale, pentru c a fiecare stat membru să -și poată urmări evoluția sunt c omune și nu pr esupun
repartizarea sarcinil or, urmând a fi realizate prin acțiuni l a nivel național și european.
15 Internetul și t ehnologiile digitale transformă lum ea în care trăim – pe toate planuril e și în t oate domeniile. Europa
trebuie să pr ofite de revoluția digitală și să ofere oportunități digit ale cetățenilor și într eprind erilor. În c e mod?

electronic), r educând, în același timp, bir ocrația (de exemplu, prin e-guvernare și digit alizarea
serviciil or public e). Piața unică digit ală scoate în evidență d omenii în c are actualele reglementări
și pr actici d e afaceri nu sunt l a înălțim ea oportunitățil or create de tehnologiile informației și
comunicării.
Piața comună cr eată prin Tr atatul d e la Roma din 1958 viz a elimin area barierelor
comerciale dintr e statele membre cu sc opul d e a crește prosperitatea economică și d e a contribui
la o „uniun e tot mai profundă într e națiunile Europei”. Actul Unic European din 1986 a inclus în
Tratatul C EE obiectivul d e a crea o piață internă, d efinind -o ca „un sp ațiu fără fr ontiere interne,
în care este asigur ată lib era circul ație a mărfuril or, a persoanelor, a serviciil or și a capitalurilor”
(obiective pe care le vom analiza în continu are). Acum că a fost adoptat cadrul l egal privind pi ața
internă, d ezbaterea se concentrează asupra eficacității și a impactului r eglementăril or UE. Se
solicită o abordare care să se concentreze pe finalizarea transpun erii, a punerii în aplicare și a
executării n ormelor privind pi ața internă, m ergând cătr e ceea ce s-ar put ea numi „g estionarea”
pieței interne și „parteneriatul” dintr e instituțiil e UE și autoritățil e naționale16.
Având în v edere că nu a fost fructific at încă într egul p otențial al pieței interne, iar Europa
s-a schimb at în urm a procesului d e reunific are, extind ere și int egrare mai aprofundată după
crearea pieței unic e, Parlamentul, C onsiliul și C omisia au depus r ecent eforturi suplim entare
pentru r elansarea pieței interne, cu sc opul d e a da un nou impuls pi eței unic e europene și de a
aduce în centrul p oliticii privind pi ața unică p opulația, consum atorii și IMM -urile17.
În mai 2010, C omisia a public at un r aport intitul at „O nouă str ategie pentru pi ața unică – în
beneficiul economiei și al societății europene”, care se referă la toate politicil e relevante
(politicil e privind c oncurența, consum atorii, d omeniul digit al, politica fiscală și alte politici).
Acesta prezintă, d e asemenea, mai mult e inițiative care urmăr esc să c onsolideze piața internă
prin elimin area obstacolelor răm ase. Acesta raport a pregătit t erenul p entru c omunic area
Comisiei intitul ată „Cătr e un Act privind pi ața unică”, în care Comisia a prezentat o serie de
măsuri d estinate stimulării economiei europene și creării d e locuri d e muncă, adoptând astfel o
politică privind pi ața unică m ai ambiți oasă.
În continu area comunicării din 11 i anuarie 2012, intitul ată „Un c adru c oerent pentru
creșterea încrederii în pi ața unică digit ală a comerțului electronic și a serviciil or online”, în iuni e
2012, C omisia a public at o comunic are intitul ată „O mai bună guv ernanță a pieței unic e”.

Exploatând put erea pieței unic e a UE. Astăzi, C omisia Europeană și-a prezentat planuril e detaliate privind cr earea
unei piețe unice digitale, îndeplinind astfel una dintr e prioritățil e sale esențiale.
16 Constantin Fl oricel, Relații și t ehnici fin anciar – monetare, Editur a All Beck, Bucur ești, 2014, p. 221.
17 Definiți a microîntreprind erilor și a întreprind erilor mici și mij locii este actualizată pentru a lua în considerare
evoluțiil e economice. Definirea întreprind erilor în funcți e de numărul d e angajați și d e cifra de afaceri sau de
activele totale este esențială pentru id entific area afacerilor care pot beneficia de programele și de politicil e Uniunii
Europene concepute în mod special pentru într eprind erile mici și mijl ocii (IMM -uri).

Aceasta propunea ca accentul să s e pună p e sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere
economică în 2012 și 2013, adică industriil e de rețea (de exemplu energia și telecomunic ațiile) și
sectoarele-cheie privind s erviciil e (comerțul, s erviciil e pentru într eprind eri, int ermedierea
financiară și tr ansporturil e).
În octombri e 2012, C omisia a prezentat un al doilea set de propuneri – Actul privind pi ața
unică II – pentru a dezvolta în continu are piața unică și a exploata potențialul n evalorificat al
acesteia, ca motor al creșterii. Actul privind pi ața unică II st abilește 12 măsuri -cheie care să fie
adoptate fără întârzi ere de instituțiil e UE. Aceste măsuri s e concentrează p e patru v ectori
esențiali de creștere, ocupare a forței de muncă și încr edere: rețelele integrate, mobilitatea
transfrontalieră a persoanelor și într eprind erilor, economia digitală și măsuri c are sporesc
coeziunea și avantajele consum atorilor. Actul privind pi ața unică II m erge pe urmele unui s et
inițial de măsuri pr ezentat de Comisie – Actul privind pi ața unică I – și cuprind e următ oarele
măsuri vizând o piață mai aprofundată și mai bine integrată
La 7 februarie 2013, P arlamentul a adoptat o rezoluție care cuprind e recomandări adresate
Comisiei privind guv ernanța pieței unic e, instituind un ciclu d e guvernanță al pieței unic e drept
pilon specific al semestrului european. În plu s, la 25 februarie 2014, P arlamentul a adoptat o
rezoluție referitoare la guvernanța pieței unic e în cadrul s emestrului european din 2014, c are a
fost urm ată de Rezoluția sa din 27 f ebruarie 2014 r eferitoare la SOLVIT18.
Având în v edere rezultatele de mai sus și r evizuir ea intermediară a strategiei Europa 2020 ,
Parlamentul v a emite o rezoluție referitoare la Actul privind pi ața unică digit ală la jumăt atea lui
2015 în sprijinul d ezvoltării c omerțului electronic și al e-guvernării.

18 A se vedea recomandarea comisiei din 17.9.2013 privind principiil e care guvernează SOLVIT (T ext cu r elevanță
pentru S EE), Brux elles, 17.9.2 013 C(2013) 5869 fin al,
www. ec.europa.eu/solvit/_d ocs/2013/20130917_r ecommendation_solvit_r o.pdf.

 Libera circul ație a persoanelor
Articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniun ea Europeană (TU E); articolul 21 din
Tratatul privind funcți onarea Uniunii Europene (TFU E); titluril e IV și V din TFU E; articolul 45
din Carta drepturil or fund amentale a Uniunii Europene.
(Reglementarea juridică)
Libertatea de circul ație și de ședere a persoanelor în Uniun ea Europeană reprezintă pi atra
de temelie a cetățeniei Uniunii, instituită d e Tratatul de la Maastricht în 1992. Elimin area treptată
a frontierelor int erne, în c onformitate cu acorduril e Schengen, a fost urm ată de adoptarea
Directivei 2004/38/C E19 privind dr eptul l a liberă circul ație și ședere în U E pentru cetățenii
Uniunii și m embrii f amiliil or acestora. În ciud a importanței acestui dr ept, p ersistă obstacole
subst anțiale în ceea ce privește implementarea sa, 13 ani după t ermenul d e aplicarea directivei.
Sensul iniți al al conceptului d e liberă circul ație a persoanelor s-a schimb at în timp. Prim ele
prevederi în m aterie, datând din 1957, inclus e în Tr atatul de instituir e a Comunită ții Economice
Europene, s-au referit la libera circul ație a lucrăt orilor și l a libertatea de stabilire, înțelese ca
drepturi ale angajaților sau prestatorilor de servicii. Tr atatul de la Maastricht a introdus n oțiunea
de cetățenie20 a UE, de care beneficiază automat fiecare cetățean al unui st at membru. Această
cetățenie a UE stă la baza dreptului p ersoanelor de a circul a și a se stabili liber pe teritoriul
statelor membre. Tratatul de la Lisabona a confirm at acest drept care este, de asemenea, inclus în
dispozițiile generale referitoare la Spațiul de libertate, securitate și justiți e21.
Instituir ea unei piețe interne fără obstacole în calea liberei circul ații a persoanelor a fost
jalonată de încheierea celor două acorduri Sch engen, respectiv Acordul Sch engen propriu-zis din
14 iuni e 1985 și C onvenția de punere în aplicare a acordului, s emnată la 19 iuni e 1990 și care a
intrat în vig oare la 26 m artie 1995.

19 A se vedea și pagina 7 – 8 din lucr are. A se vedea și Capitolul II. Lib era circul ație a persoanelor în sist emul
juridic al Uniunii Europene, Abordarea juridică a liberei circul ații a persoanelor și a vizelor în sp ațiul Sch engen.
20 Conceptul d e cetățenie europeană ca un concept distinct a fost intr odus p entru pri ma dată de către Tratatul de la
Maastricht, și a fost prelungit prin Tr atatul de la Amsterdam. În ainte de Tratatul de la Maastricht, din 1992, tr atatele
Comunității Europene ofereau garanții privind lib era circul ație a persoanelor active economic, d ar nu ș i pentru
celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin c are se înființ a Comunit atea Europeană a Cărbun elui și
Oțelului, a stabilit dr eptul l a libera circul ație a lucrăt orilor din aceste industrii, i ar prin Tr atatul de la Roma din 1957
s-a introdus dreptul l a libera circul ație a lucrăt orilor și a serviciil or. Istoric vorbind, princip alele avantaje de a fi un
cetățean al unui st at UE a fost dreptul l a liberă circul ație între statele membre. Totuși, odată cu cr earea cetățeniei
europene, au luat ființ ă și anumit e drepturi p olitice. Tratatul privind funcți onarea Uniunii Europene prevede că
cetățenii să fi e „reprezentați direct la nivelul Uniunii, în P arlamentul European” și d e „a particip a la viața
democratică a Uniunii” (Tr atatul privind Uniun ea Europeană, Titlul II, Art. 10).
21 Marin V oicu, op. cit., p.104.

Inițial, Convenția privind pun erea în aplicare a Acordului Sch engen (semnată num ai de
Belgia, Fr anța, G ermania, Lux emburg și Țăril e de Jos) s-a bazat pe cooperarea
interguvernamentală în d omeniul justiți ei și al afacerilor interne. Un protocol la Tratatul d e la
Amsterdam a asigur at transferul „acquis -ului Sch engen” în tratate.
În pr ezent, conform Tr atatului de la Lisabona, acquis -ul Sch engen este supus c ontrolului
parlamentar și judici ar. Întrucât m area majoritate a prevederilor din acorduril e Schengen fac
astăzi p arte din acquis -ul U E, înc epând cu extind erea UE din 1 m ai 2004, țăril e în curs d e
aderare nu mai dispun d e opțiun ea neparticipării ( articolul 7 din Pr otocolul Sch engen).
În pr ezent, există 26 d e membri cu dr epturi d epline ai spațiului Sch engen: 22 d e state
membre ale UE, plus N orvegia, Islanda, Elveția și Li echtenstein (c are au statut d e asociat).
Irlanda și Regatul Unit nu sunt părți l a Convenție, însă au posibilit atea de a adera la aplicarea
anumit or disp oziții din c adrul acquis -ului Sch engen. D anemarca, deși este parte a Acordului
Schengen, beneficiază de opțiun ea de a nu particip a la oricare dintre noile măsuri din d omeniul
justiți ei și afacerilor interne, inclusiv cu privir e la Schengen, fiind t otuși obligată să r especte
unele dispoziții din domeniul p oliticii c omune privind viz ele. Bulg aria, Români a și Ciprul
urmează să adere, chi ar dacă există întârzi eri din dif erite motive. La 1 iuli e 2015, Cr oația a
început pr ocesul prin c are solicită aderarea la spațiul Sch engen22.
Realizăril e în domeniul sp ațiului Sch engen cuprind:
elimin area controalelor la frontierele interne pentru t oate persoanele;
măsuri în v ederea consolidării și armonizării c ontroalelor la frontierele externe: toți
cetățenii U E pot intr a în sp ațiul Sch engen prezentând d oar cartea de identitate sau pașaportul
(5.12.4);
politică c omună privind viz ele pentru ș ederi de scurtă dur ată: c etățenii țăril or terțe
inclus e pe lista comună a statelor nemembre ai căr or cetățeni au nevoie de o viză d e intrare
(ase vedea anexa II la Regulamentul nr. 539/2001 al Consiliului) p ot obține o viză unică,
valabilă pentru într egul sp ațiu Sch engen;
cooperarea polițienească și judici ară: forțele de poliție se ajută r eciproc în d etectarea și
prevenirea infracțiunil or și au dreptul d e a urmări infr actorii fug ari pe teritoriul unui st at
Schengen vecin; există, d e asemenea, un m ecanism m ai rapid d e extrăd are și recunoaștere
reciprocă a hotărâril or penale (5.12.6. și 5.12.7);
instituir ea și dezvoltarea Sistemului d e Informații Sch engen (SIS) (5.12.4)23.

22 A se vedea www.sch engen.mir a.gov.ro/index02.htm .
23 În afara beneficiil or aduse, elimin area controalelor la frontiere interne poate avea un imp act negativ pentru
securitatea internă a statelor membre.

Deși spațiul Sch engen este considerat în g eneral ca una dintr e princip alele realizări ale
Uniunii Europene, el a fost supus r ecent un or presiuni c onsiderabile ca urmare a fluxului fără
precedent de refugiați și d e migr anți în UE. Înc epând cu s eptembri e 2015, numărul extrem de
mare de nou-sosiți a determin at mai mult e state membre să reintroducă t emporar controale la
frontierele interne ale spațiului Sch engen. D eși toate controalele temporare la frontiere au
respectat normele din C odul fr ontierelor Sch engen, a fost pentru prim a dată în ist oria spațiului
Schengen când s -au instituit c ontroale temporare la frontiere de o asemenea amploare24.
O altă pr ovocare apare sub f orma amenințării t eroriste, demonstrând dificult atea de a
detecta teroriști c are intră și se deplasează în sp ațiul Sch engen. Pr ovocările actuale au contribuit
la evidențierea legăturii inextricabile dintr e gestionarea fermă a frontierelor externe și lib era
circul ație în int eriorul acestora și au dus l a o serie de noi măsuri, atât pentru sp orirea controalelor
de securitate aplicate persoanelor care intră în sp ațiul Sch engen, cât și p entru îmbunătățir ea
gestionării fr ontierelor externe (5.12.4 și 5.12.7);
Parlamentul d epune de mult timp eforturi susținut e pentru a sprijini dr eptul l a liberă
circul ație, pe care îl consideră drept un principiu d e bază al Uniunii Europene. În r ezoluția sa din
16 ianuarie 2014 r eferitoare la respectarea dreptului fund amental la liberă circul ație în U E,
Parlamentul invită st atele membre să respecte dispozițiile din tr atat privind n ormele UE care
reglementează libertatea de circul ație și să s e asigur e că principiul egalității și dr eptul
fundamental la libera circul ație sunt r espectate în toate statele membre, inclusiv în c eea ce
privește accesul l a locurile de muncă, c ondițiil e de muncă, r emunerarea, concedierea și
avantajele sociale și fisc ale.

24 Criza refugiaților în Europa reprezintă un f enomen politico-social declanșat pe baza unor presupus e motive, cum
ar fi c onflict ele din țăril e din n ordul Africii și din Orientul Mijl ociu, nivelul de sărăci e și al încălcării dr epturil or
omului din aceste state. Un m oment imp ortant, când criz a a început să fi e percepută în într eaga sa dimensiun e
istorică l -a constituit aprilie 2015, când c el puțin 5 v apoare având l a bord circ a două mii d e imigranți s-au scufund at
în M area Mediterană, incid ent care s-a soldat cu p este 1.200 d e victim e. Într e 2007 și 2011, un m are număr d e
emigr anți fără d ocumente legale, proveniți din Orientul Mijl ociu, Africa și Asia de Sud, au trecut fr audulos
frontierele dintre Turci a și Gr ecia, obligând Agenția Europeană pentru G estionarea Cooperării Operative la
Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) să întăr ească c ontrolul la granițe. De
asemenea, UE încearcă să găs ească măsuri c are să reducă fluxul d e emigr anți. St atele componente au trecut d eja la
măsuri r adicale, montând g arduri l a frontierele acestora: Ung aria la granița cu Serbia, Bulg aria la granița cu Turci a,
Republic a Macedonia la granița cu Gr ecia, Austria la granița cu Sl ovenia. Spre deosebire de statele UE, mult e state
non-UE nu au dorit să prim ească r efugiați, un exemplu în acest sens fiind J aponia, care în 2015 a acordat statutul d e
refugiat doar pentru 27 d e persoane din 7.000 d e cereri (pe care le vor repatria la sfârșitul c onflictului din Siri a și
Irak). Este considerată cea mai mare criză a refugiaților de după c el de-al Doilea Răzb oi Mondial, de grupuril e pro-
refugiați. Gradul d e acceptanță față de refugiați a scăzut după c e a devenit cun oscut f aptul că unul din autorii
atentatelor de la Paris din n oiembri e 2015 a fost un s olicitant de azil cu p așaport siri an. Statele din Grupul d e la
Visegrád s -au manifestat cel mai vehement împ otriva cotelor de refugiați, adică împărțir ea refugiaților într e statele
membre ale Uniunii Europene, așa cum au propus G ermania, Austria și Su edia. A se vedea Mădălin a Virgini a
Antonescu, Poziția Români ei în pr oblema crizei imigr anților: cât eva comentarii, Policy P aper nr. nr. 18/2015,
Institutul Dipl omatic R omân, Bucur ești, 2015.

Parlamentul r eamintește, de asemenea, statelor membre că le revine responsabilitatea
combaterii utilizării n ecorespunzăt oare a sistemelor de asigurări s ociale, indif erent dacă d e
aceasta se fac vinovați cetățenii pr oprii s au alți cetățeni ai UE. În c eea ce privește presiunea
exercitată asupra spațiului Sch engen de fluxul d e refugiați și de migr anți în 2015, P arlamentul, în
rezoluția sa din 12 aprilie 2016 r eferitoare situația din Mediterana și necesitatea unei abordări
globale a migr ației de către UE, a reamintit că sp ațiul Schengen este „una dintre cele mai mari
realizări ale integrării europene” și și -a exprim at îngrij orarea cu privir e la faptul că un ele state
membre, ca răspuns l a presiunea migr ației, „au simțit n evoia de a-și închid e frontierele interne
sau de a introduce controale temporare la frontiere, punând astfel sub s emnul într ebării
funcți onarea adecvată a spațiului Sch engen.25”

25 Ottavio Marzocchi, Libera circul ație a persoanelor, Fișe tehnice UE – 2017, articol public at în
www. europarl.europa.eu/ftu/pdf/r o/FTU_2.1.3.pdf .

 Libera circul ație a mărfuril or
Deci, ca să concluzi onăm c eea ce am vorbit în c apitolul pr ecedent, Pi ața unică europeană
constă în circul ația liberă a populației, bunuril or, serviciil or și a capitalului în țăril e membre ca și
când ar circul a într-o singură ț ară. Cr earea pieței unic e reprezintă esența uniunii. Pi ața unică s -a
realizat prin adoptarea de către instituțiil e UE și țăril e membre a numeroase Directive prin c are
au fost elimin ate barierele tehnice, legale, birocratice, cultur ale și pr otecționiste ale statelor
membre și s-a instituit c omerțul lib er și mișc area liberă în c adrul uniunii26.
Libera circul ație a mărfuril or în c adrul pi eței unic e are la bază principiul r ecunoașterii
reciproce a pieței unic e, care constă în g arantarea circul ației libere a bunuril or și s erviciil or
unui st at membru în c elelalte state membre, chiar dacă acestea sunt pr oduse după n orme de
calitate și standarde diferite, cu c ondiția respectării cu strict ețe a regulilor comune de interes
general privind sănăt atea populației, protecția mediului și a consum atorului. În cadrul pi eței
unice funcți onează, în g eneral, principiul r egulii d e origin e. Acest principiu g arantează
concordanța cu principiul subv enției, prin cr earea unor reguli d etaliate la nivelul U E cu
respectarea strictă a tradițiil or locale, regionale și naționale, care fac posibile menținerea
diversității pr oduselor și a serviciil or și int egrarea economică. C omisia monitorizează m odul d e
respectare a acestor principii d e statele membre si înt ocmește rapoarte de evaluare din d oi în d oi
ani, prin c are conștientizează st atele membre despre problemele existente și masurile care se
impun.
Impl ementarea acestor principi i are ca țintă c etățeni și operatorii economici, prin acțiuni p e
două pl anuri: unul l a nivelul C omisiei, iar cel de al doilea la nivelul st atelor membre. Planul
de acțiuni l a nivelul C omisiei are în vedere:
elaborarea unui Ghid privind principiul r ecunoașterii reciproce în domeniul pr oduselor
industri ale și a unei broșuri explic ative de aplicare a Deciziei nr. 3052/95 privind măsuril e
derogatorii de la principiul lib erei circul ații a bunuril or;
analize economice privind aplicarea principiului r ecunoașterii reciproce în dif erite
sectoare, având c a scop o mai bună evaluare a beneficiil or și a costuril or de neaplicare;
analize privind r egulile naționale de protecție a consum atorilor pentru pr odusele
financiare.
În înd eplinir ea acestor obiective Comisia are în vedere acțiuni d e formare, prin:
organizarea de mese rotunde sectoriale cu reprezentații autoritățil or competente din
statele membre si cu organizațiile profesionale;
elaborarea de proiecte specifice la nivel național, având c a scop dis eminarea de

26 Potrivit C omisiei Europene, din 1993, pi ața unică a creat peste 2,5 mili oane de locuri d e muncă și a adus țăril or
membre venituri suplim entare de peste 800 mili arde euro.

informații cătr e publicul țintă d espre principiul r ecunoașterii reciproce.
Planul d e acțiuni l a nivelul st atelor membre, ca princip al actor în impl ementarea
principiului r ecunoașterii reciproce, prevede întreprind erea următ oarelor măsuri:
includ erea principului r ecunoașterii reciproce în legislația națională;
să răspundă în timp util l a întrebăril e legate de aplicarea principiului r ecunoașterii
reciproce, cu excepția cazurilor care prezintă s ensibilit ate ridic ată;
să întăr ească c ooperarea între administr ațiile naționale ale statelor membre, prin
rețelele de contact la distanță, întâlniri cu ș efii c entrelor de coordonare și utiliz area
sistematică a punct elor de contact, pr ecum și prin implic area în m ai mare măsură a
coordonatorilor naționali, în sp ecial, în d omeniul p rofesiilor reglementate;
să pr egătească r apoarte cu pr oblematica implementării și a soluțiil or posibile.27
Comunit atea Europeană a încheiat acorduri p entru r ecunoașterea reciprocă a principiului
circul ației libere a bunuril or și s erviciil or cu: Australia, Canada, Noua Zeelandă și SU A, în
scopul d e a asigur a acces efectiv p e piețele respective a mărfuril or prevăzut e în aceste acorduri.
În sc opul d e a impun e recunoașterea reciprocă a principiului circul ației libere a mărfuril or,
respectiv p entru elimin area sau reducerea barierelor în c ale comerțului cu bunuri, C omisia
intenționează să înch eie un acord int ernațional în c adrul G ATT28 sub egida OMC29.

27 A se vedea www. europa.eu.int/c omm/int ernal_market.
28 Acordul G eneral pentru T arife și Comerț (en. Th e General Agreement on Tariffs and Tr ade) (de obicei prescurt at
GATT) a fost negociat în timpul C onferinței ONU p entru C omerț și Ocuparea forței de muncă și a fost rezultatul
eșecului d e negociere a guvernelor de a crea Organizația Internațională a Comerțului (IT O). GATT a fost format în
1947 și a durat până în 1994, când a fost înl ocuit d e către Organizația Mondială a Comerțului în 1995. T extul
origin al GATT (G ATT 1947) este încă în vig oare în cadrul OMC, sub r ezerva modificăril or GATT din 1994. În
1991 număr a 104 m embri, printr e care era și Romania din anul 1971. D eține relații speciale cu încă 31 d e state.
29 Organizația Mondială a Comerțului ( OMC) este o organizație internațională care supervizează un număr m are de
acorduri c are definesc ,,r egulile comerciale’’ dintr e statele membre. OMC este succesoarea „Acordului g eneral
asupra tarifelor și c omerțului’’ și operează în dir ecția reducerii și abolirii b arierelor comerțului int ernațional. Sediul
OMC s e află în G eneva, Elveția. Până la data de 19 august, 2005 au existat 148 d e membri ai organizației. Tutur or
membril or OMC li s e recomandă să -și ofere reciproc statutul d e națiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu mici
excepții) c oncesiuni c omerciale oferite de un m embru OMC un ei țări tr ebuie să fie oferite tutur or membril or OMC.
La sfârșitul anilor '90, OMC a devenit o țintă m ajoră a protestelor mișcăril or anti-globalizare. Organizația Mondială
a Comerțului a fost creată la 1 ianuarie 1995 p entru a înlocui Acordului g eneral asupra tarifelor și c omerțului
(GATT – General Agreement on Tariffs and Tr ade) care cuprind ea o serie de tratate comerciale încheiate la sfârșitul
celui de-al doilea război mondial, cu sc opul d e a facilita comerțul lib er. Principiil e și acorduril e GATT au fost
adoptate de OMC c are a fost însărcin ată cu administr area și extind erea acestora. Spr e deosebire de GATT, OMC are
o structură instituți onală subst anțială. Efectiv, OMC este succesoarea mult amânată a Organizației Internaționale a
Comerțului c are inițial a fost planificată a fi urm așa GATT-ului. C arta internațională a Organizației Internaționale a
Comerțului a fost stabilită în c adrul c onferinței Națiunilor Unit e asupra comerțului și ocupației, organizată la
Havana în martie 1948, însă a fost blocată de Senatul american. Unii ist orici au presupus că n ereușita e posibil să fi
rezultat din t emerile venite din int eriorul comunității d e afaceri americane, acelea că Organizația internațională a
comerțului, (IT O) ar fi putut fi f olosită p entru a regulariza, mai degrabă decât p entru a liberaliza marile afaceri (Lis a
Wilkins, 1997). A se vedea pentru d etalii Ovidiu Ținc a, Libera circul ație a persoanelor în Uniun ea Europeană, în
R.D.C. nr. 2/2012, p. 145.

 Libera circul ație a capitalurilor
Principiul lib erei circul ații a capitalului este unul din c ele patru principii d e bază
consfințit e prin Tr atatul C omunității Europene (Art. 67) din 1957. P otrivit C omisiei, circul ația
liberă a capitalului f ace posibilă integrarea, deschid erea, competiția și eficiența în cadrul pi eței
financiare și a serviciil or și aduce beneficii m ai multe la toți.30
Pentru c etățeni, circul ația liberă a capitalului îns eamnă abilitatea de a face mai mult e
operațiuni în afara granițelor, respectiv d eschid erea de conturi b ancare, cumpăr area de acțiuni ale
firmelor străin e, inv estiții în d omeniile care asigură cel mai bun pr ofit și tr anzacții im obiliare.
Pentru firm e acest principiu îns eamnă că au dreptul să inv estească în c ompanii străin e și să i a
parte la managementul acestora. List a completă a operațiunil or referitoare la mișc area capitalului
poate să fie accesată la adresa.
În pr actică, lib era circul ație a capitalului a început în anul 1990, c a urmare a
adoptării Directivei nr. 88/361/ EEC, care prevede elimin area controlului autoritățil or unui st at
membru asupra cetățenilor sau firm elor altui st at membru c are doresc să f acă inv estiții. Lib era
circul ație a capitalului a fost întărită prin adoptarea Tratatului d e la Maastricht, din 1993, prin
care au fost elimin ate toate restricțiil e legate de libera circul ație a capitalului și plățil or atât într e
statele membre, cât și într e acestea și terțe țări. După adoptarea Taratului d e la Maastricht și alte
țări din afara zonei UE au adoptat principiul lib erei circul ații a capitalului, chi ar și în c ondițiil e în
care unele state au solicitat perioade de tranziție cu priv ire la acordarea dreptului c etățenilor
străini d e a cumpăr a cea de-a doua casă sau pământ agricol. Principiul lib erei circul ații a
capitalului instituit d e UE a deschis c alea pentru c ooperare în domeniul p oliticii d e capital și al
plaților la nivel int ernațional. Există t otuși anumit e excepții l egate de libera circul ație a
capitalului, atât în int eriorul U E, cât și cu t erțe țări, c are privesc d omeniile: impozitării,
supravegherea prud ențială, considerentele de politică publică, spăl area banilor și s ancțiun ile
financiare care fac obiectul P oliticii Externe și de Securit ate Comună. Pe aceste teme Comisia
comunică cu autoritățil e naționale de monitorizare pentru a se asigur a aplicare corectă a cestor
excepții, i ar acolo unde există div ergențe de interpretare UE solicită sprijinul Curții Europene de
Justiți e. Comisia apreciază n ecesară m onitorizarea activitățil or specifice liberei circul ații a
capitalului în sc opul id entificării eventualelor bariere și restricții în int eriorul U E, precum și
pentru eficientizarea domeniilor care se mișcă înc et31.

30 A se vedea www.c onsilium. europa.eu/ro/topics/int ernational-trade-customs.
31 Ovidiu Ținc a, art. cit ., p. 147.

 Libera circul ație a serviciil or
Serviciil e au o importanță cruci ală pentru pi ața internă c omună a UE, deoarece acestea
reprezintă într e 60% și 70% din activit atea economică a UE-25 și aproximativ același procent
din f orța de muncă ocupată a UE-25. Principiul c are guvernează pi ața internă a serviciil or a fost
denumit g eneric „principiul lib ertăți fund amentale” și a fost reglementat prin Tr atatul
Comunității Europene. Potrivit acestui principiu, companiile cu sediul într -un stat membru au
libertatea de a se stabili și furniz a servicii p e teritoriul altor state membre.32
Principiul lib ertății d e mișc are a serviciil or a evoluat de-a lungul timpului prin H otărâri ale
Curții Europene de Justiți e și prin r eglementari sp ecifice pe domenii, cum sunt: serviciil e
financiare, telecomunic ațiile, emisiil e și recunoașterea calificăril or profesionale.
Cu toate aceste reglementări, în d omeniul circul ației libere a serviciil or nu s -a atins niv elul
performanțelor la nivelul circul ației bunu rilor. Summit -ul de la Lisabona a trasat sarcina
elaborării un ei strategii pentru elimin area barierelor care împiedică circul ația liberă a serviciil or.
În acest scop, în iuli e 2002, C omisia a elaborat Raportul privind pi ața internă a serviciil or prin
care s-a consemnat că există o mare diferență într e viziun ea privind economia integrată a UE și
realitate. Raportul pun e în evidență f aptul că furniz orii din m ediul IMM -urilor au de înfrunt at
mai mult e bariere în comerțul cu s ervicii d ecât firm ele mari. Având î n vedere că firm ele mici
sunt pr edominante din punct d e vedere numeric, în i anuarie 2004, C omisia a promovat Dir ectiva
privind S erviciil e pe piața internă a UE. Acest document are ca obiectiv să elimin e barierele
discrimin atorii, să m odernizeze cadrul l egal și administr ativ, inclusiv în d omeniul s erviciil or IT
și să d etermin e statele membre să coopereze mai mult și în m od sist ematic.
Documentul c onsolidează, totodată, dr epturil e utiliz atorilor de servicii.33 Potrivit C omisiei,
în ultimii 10 ani, beneficiil e circul ației libere a serviciil or s-au materializat în cr earea a peste 2,5
milioane locuri d e muncă și v enituri d e peste 900 mili arde de euro.
Totodată, s-a constat că a crescut c ompetiția, care a condus l a creșterea calității și a gamei
serviciil or și la convergența prețurilor.

32 Constantin Fl oricel, Relații și t ehnici fin anciar – monetare, Editur a All Beck, Bucur ești, 2014, p. 221.
33 A se vedea www. ec.europa.eu/enterprise/policies/singl e-market.

 Sumar1. R olul și imp ortanța reglementării principiil or de drept european al afacerilor
pentru st atele membre și politica de vecinăt ate
Investițiil e străin e directe sunt în pr ezent recunoscute drept unul din princip alii factori care
conduc l a creștere economică și c are creează bunăst are. Inv estițiil e străin e directe sunt cu atât
mai imp ortante pentru țăril e în dezvoltare cu cât ele nu determină cr eșterea datoriei public e34 și
implică inv estitorii străini în r ealizarea unor angajamente economice pe termen lung în țăril e
respective. Stabilirea unui s et de reguli cu c aracter multil ateral pentru acest tip d e investiții v a
oferi inv estitorilor int ernaționali un clim at de afaceri st abil, tr ansparent, pr edictibil și
nediscrimin atoriu, climat pe care aceștia îl caută atunci când d oresc să i a decizia cu privir e la
localizarea proiectului d e investiție.
Declarația Doha35 stabilește pentru prim a dată obiectivul cr eării unui c adru multil ateral
pentru îmbunătățir ea condițiil or de realizare a investițiil or străin e directe la nivel mondial. Toate
elementele acestui c adru l a care se face referire în Declarația Doha corespund agendei Uniunii
Europene: scopul inv estițiil or străin e directe, principiil e importante de transparență și
nediscrimin are, structur a și mecanismul aplicabil p entru s oluționarea diferendelor. Declarația
Doha oferă o oportunit ate unică p entru t oate statele membre ale Organizației Mondiale a
Comerțului, în sp ecial țăril or în d ezvoltare, de a pregăti în m od adecvat negocierea unui s et de
reguli echilibr at care va asigur a un c adru m ai stabil și pr edictibil p entru inv estiții l a nivel
mondial și v a conduc e la dezvoltare durabilă36. Rezultatul este foarte important pentru Uniun ea
Europeană în c alitatea sa de princip ală sursă m ondială a investițiil or străin e directe (118 mili arde
euro în anul 201 6, respectiv circ a 20 % din t otalul fluxuril or mondiale).
Extind erea celor 4 lib ertăți l a noile state membre a condus l a simplific area și stimul area
accesului țăril or terțe pe piața Uniunii Europene. Astfel, produsele importate cu respectarea
standardelor și n ormelor Uniunii Europene într-un nou stat membru p ot circul a liber cătr e alte
state cum ar fi Austria, Grecia sau Franța. De asemenea, inv estitorii din t erțe țări (d e exemplu
Japonia sau Chin a) care realizează inv estiții p e teritoriul n oilor state membre pot furniz a (cu
respectarea regulilor de origin e) bunuri s au servicii p e întreaga piață a Uniunii Europene, în
condiții egale cu ale celorlalți furniz ori din aceste țări.

34 Prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, pr ecum p ersoane private, persoane
juridic e, bănci , într eprind eri, din ț ară sau din străinăt ate, care au cumpăr at obligațiuni emise de stat pentru a acoperi
nevoile financiare ale statului.
35 În cadrul n egocierilor comerciale din c adrul Rund ei Doha au fost abordate trei tipuri d e probleme: accesul p e
piață; subv ențiile din agricultur a; alte probleme: măsuril e sanitare și fitosanitare, indic ațiile geografice.
36 Cezar. Avram, Construcți a europeană: Evoluție, instituții, pr ograme, Editur a Univ ersitaria, Craiova, 2013, p.
309.

Ca urmare a integrării n oilor state membre în Uniun ea Europeană au apărut o serie de
beneficii p otențiale în pl anul c omerțului int ernațional. Concretizarea acestor beneficii d epinde
însăși d e eficiența și competitivit atea firmelor din aceste state. Printr e aceste beneficii s e numără:
oportunități r ezultate din îmbunătățir ea accesului p e piața țărilor terțe ca urmare a
participării l a acorduril e preferențiale pe care Uniun ea Europeană le avea cu aceste țări;
îmbunătățir ea poziției în c adrul Organizației Mondiale a Comerțului în n oua calitate de
membrii ai Uniunii Europene;
diversificarea ofertei pe piață;
creșterea mobilității f actorilor de producți e, mai ales prin int ermediul inv estițiil or străin e
directe;
reducerea costuril or ca urmare a economiilor de scară.
Integrarea țărilor în dezvoltare în sist emul c omercial mondial și în economia mondială este
firul r oșu din D eclarația Doha: de la accesul p e piață la reguli privind pr evederi sp eciale de
dezvoltare, construir ea capacității l egate de comerț în țări m ai puțin d ezvoltate, tratament
special și dif erențiat. Totodată se manifestă o nevoie sporită d e asistență tehnică p e termen scurt
în pr obleme legate de comerț în c eea ce privește procesul d e negociere pentru un ele țări în
dezvoltare și pe termen m ediu p entru impl ementarea regulilor Organizației Mondiale a
Comerțului. Uniun ea Europeană este un d onator de asistență t ehnică p e probleme legate de
comerț, acordând p este 700 mili oane de euro între anii 1996 și 2000 și adițional 300 mili oane
euro pentru iniți ative bilaterale sau multil aterale în domeniul c omerțului. Până în pr ezent
Uniun ea Europeană este cel mai mare donator al Fondului Gl obal de Credite (Global Trust Fund)
al Agendei de Dezvoltare Doha, și al Fondului d e Credite al Cadrului Int egrat pentru țăril e cel
mai puțin d ezvoltate37.
Exemple de asistență t ehnică acordată de Uniun ea Europeană p e probleme legate de
comerț pentru țări din Africa, Caraibe și Pacific includ: pr ograme de sprijin dir ect în v aloare de
10 și 20 mili oane euro fiecare pentru r elația cu Organizația Mondială a Comerțului și acorduri d e
parteneriat economic, sprijin p entru inst alarea și menținerea birourilor acestor țări l a Geneva.
Pe lângă sprijinul fi nanciar, comerțul în sin e este un m otor al dezvoltării. Pi ața europeană
absoarbe o parte importantă a exporturil or țărilor în d ezvoltare, fiind d ecisă să ajute în continu are
aceste țări prin iniți ative cum ar fi „Totul în afara armelor” care are drept obiectiv lib eralizarea
totală a pieței față de țările cel mai puțin d ezvoltate. Agenda Doha care reflectă p oziția Uniun ii
Europene în politica de dezvoltare va avea ca impact pentru st atele membre continu area
deschid erii pi ețelor lor pentru pr oduse și servicii. N egocierile privind accesul p e piață vor ajuta

37 În anul 2002 Uniun ea Europeană a donat aproximativ 10 mili oane Euro dintr -un total de 17, 8 mili oane Euro
pentru F ondul Gl obal de Credite al Agendei de Dezvoltare Doha.

țările în dezvoltare să obțină un acces mai bun p e piețele țărilor dezvoltate și pe măsură c e țările
în dezvoltare liberalizează pr opriile piețe, afacerile și cetățenii lor vor avea un acces mai bun l a
produsele importate.
Oportunitățil e referitoare la export nu sunt sufici ente prin ele însele. Mult e state în
dezvoltare au nevoie, de asemenea, de asistență p entru sp orirea capacității pr oprii d e a beneficia
de pe urma oportunitățil or legate de comerț, ca de exemplu accesul m ai facil p e piață sau
generic, lib eralizarea comerțului în c adrul multil ateral. Totuși, c ea mai imp ortantă c ontribuți e
trebuie să fi e făcută chi ar de țările în dezvoltare prin int egrarea sistematică a comerțului în
politicil e public e și în str ategiile naționale legate de dezvoltare și de reducere a sărăci ei.
Obiectivul acestei accentuări a importanței comerțului int ernațional este acela de a crea un m ediu
legal, judici ar și instituți onal care să fie transparent și pr edictibil, pr opice investițiil or și cr eșterii
economice. Astfel, asistența legată de comerț este o componentă esențială pentru cr eșterea
potențialului țăril or în d ezvoltare, pentru că l e oferă acestora posibilit atea de a beneficia de pe
urma oportunitățil or existente.
Angajamentele referitoare la facilitarea comerțului (c a de exemplu simplific area
proceduril or de export-import) s-au dovedit uti le în scăd erea costuril or legate de actul d e comerț
(lucru f oarte important m ai ales pentru într eprind erile mici și mijl ocii din st atele în dezvoltare),
atunci când aceste angajamente au fost dubl ate de asistență t ehnică și fin anciară în asigur area
controlului l a frontieră, a colectării t axelor și a reducerii fraudelor. Țăril e în dezvoltare vor primi
asistență c are să le permită p articip area deplină l a negocierile asupra facilitării c omerțului. Țăril e
sărace vor primi asistență p entru impl ementarea eficientă a viitoarelor reguli OMC r eferitoare la
facilitarea comerțului. U E este unul dintr e cei mai mari exportatori de bunuri, r eprezentând 18%
din c omerțul m ondial. Reducerea tarifară și elimin area barierelor reprezintă m otorul cr eșterii
economice: comerțul i nternațional a devansat creșterea economiilor naționale cu 2,5%, i ar
diferența de la an la an crește exponențial38.

38 Ca și în rund ele precedente, Rund a Doha țintește către reducerea taxelor vamale la produsele industri ale pentru o
liberalizare a comerțului m ondial. Cu t oate acestea, este prim a rundă c are nu se bazează pe reciprocitate totală
(fiecare membru r educe in mod egal taxele vamale). Rund a Doha ține cont de nivelul de dezvoltare al țăril or
particip ante, astfel încât țăril e dezvoltate vor reduce mai mult t axele vamale decât țăril e în curs d e dezvoltare, iar
țările cel mai puțin d ezvoltate nu vor fi obligate să reducă.

Capitolul II. Lib era circul ație a persoanelor în sist emul juridic al Uniunii Europene
 Noțiunea de libera circul ație a persoanelor în c adrul Uniunii Europene. Noțiuni d espre
cetățenia europeană
În spiritul lib ertății d e circul ație a persoanelor, înscrisă în tr atate, anii '60 au văzut
născându -se ideea de a instaura o cetățenie europeană îns oțită d e drepturi și d atorii definite în
mod precis.
Ca urmare a lucrăril or pregătitoare realizate de la mijlocul anilor '70, Tr atatul privind
Uniun ea Europeană, adoptat la Maastricht în 1992, m enționează ca obiectiv al Uniunii Europene
„consolidarea protecției dr epturil or și int ereselor resortisanților (statelor m embre) prin
instaurarea unei cetățenii a Uniunii Europene”. O parte nouă (articolele 17-22) din Tr atatul C E
este consacrată acestei cetățenii39.
În raport cu c etățenia unui st at, cetățenia Uniunii Europene desemnează un r aport într e
cetățean și Uniun e caracterizat prin dr epturi, d atorii și p articip are la viața politică. Această
legătură tr ebuie să permită estomparea separării d atorate faptului că c etățenii C omunității sunt
din c e în ce mai int eresați de măsuril e comunit are, în timp c e exercitarea drepturil or și
îndeplinir ea obligațiilor, precum și p articip area la procesele democratice, se situează aproape
exclusiv p e plan național. Este vorba de a face astfel încât c etățenii să s e identific e mai mult cu
Uniun ea Europeană și să s e dezvolte o opinie publică, o conștiință p olitică și o identitate
europene. De asemenea, este important să s e consolideze protecția drepturil or și a intereselor
resortisanților statelor membre (articolul 2 a treia liniuță din Tr atatul U E)40.
În conformitate cu articolul 17 din Tr atatul C E (Tratatul d e la Lisabona41 prevede, de
asemenea, intr oducerea acestei definiții în articolul 8 din Tr atatul privind Uniun ea Europeană),
este cetățean al Uniunii Europene orice persoană care are naționalitatea unui st at membru, c are
reiese din aplicarea dispozițiilor proprii st atului r espectiv. C etățenia Uniunii, c are completează

39 Gabriel Liviu ISP AS, Libera circul ație a persoanelor în Uniun ea Europeană, Curi erul Judici ar, nr. 9/2011, p.
475-479
40 Idem.
41 Tratatul de la Lisabona sau Tratatul Lis abona(iniți al cun oscut c a Tratatul de Reformă) este un tratat internațional
care amendează două tratate care constitui e forma bazei constituți onale a Uniunii Europene (UE). Tratatul de la
Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembri e 2007 si a intrat în vig oare la 1 decembri e 2009.
Tratatul amendează Tr atatul privind Uniun ea Europeană (cun oscut d e asemenea si ca Tratatul de la Maastricht) și
Tratatul de instituir e a Comunității Economice Europene (cunoscut d e asemenea și ca Tratatul de la Roma). În acest
proces, Tratatul de la Roma a fost redenumit în Tr atatul privind funcți onarea Uniunii Europene. Princip alele
modificări au fost trecerea de la unanimit atea de voturi l a votul cu m ajoritate calificată în m ai mult e domenii din
cadrul C onsiliului d e Miniștri, o schimb are a calcului m ajorității, au fost acordate mai mult e puteri Parlamentului
European formând o legislatură bic amerală, alături d e Consiliul d e Miniștri în c onformitate cu procedura legislativă
ordinară, o personalitate juridică c onsolidată pentru U E și crearea unui pr eședinte permanent al Consiliului
European precum și un În alt Reprezentant al Uniunii p entru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea,
Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturil or Fund amentale a Uniunii Europene.

cetățenia națională, dar nu o înlocuiește, se compun e dintr -un ansamblu d e drepturi și d e datorii
care se adaugă dr epturil or și d atoriilor legate de cetățenia unui st at membru.
Statutul c etățeniei Uniunii Europene înseamnă p entru orice cetățean al Uniunii:
dreptul l a libera circul ație și dreptul d e ședere pe teritoriul st atelor membre
dreptul d e vot și eligibilit atea la alegerile Parlamentului European și l a alegerile
municip ale în statul m embru d e reședință, în aceleași condiții c a și resortisanții st atului în
cauză
dreptul d e a primi, p e teritoriul un ei țări t erțe (care nu aparține Uniunii Europene),
protecție diplomatică s au consulară din p artea autoritățil or unui alt stat membru, d acă țara
acestuia nu este reprezentată acolo, în aceeași măsură c a și resortisanții st atului m embru în
cauză;
dreptul d e a adresa petiții P arlamentului European și dr eptul d e a face apel la
Ombudsm anul d esemnat de Parlamentul European pentru a analiza cazurile de administr are
necorespunzăt oare a instituțiil or și organism elor comunit are. Aceste proceduri sunt
reglementate la articolele 194 și 195 din Tratatul C E
dreptul d e a scrie oricăr ei instituții s au organism al Comunității într -una dintre limbil e
statelor membre și de a primi un răspuns în aceeași limbă ( articolul 21 p aragraful al treilea
din Tr atatul C E);
dreptul d e a avea acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale
Comisiei, sub r ezerva anumit or condiții ( articolul 255 din Tr atatul C E). Tr atatul d e la
Lisabona sublini ază princip alele drepturi ale cetățenilor Uniunii Europene, enumerându -le la
articolul 17 p aragraful al doilea din Tr atatul C E.
În pr ezent, conținutul c etățeniei Uniunii Europene nu tr ece, în princ ipal (dreptul electoral
făcând excepție), dinc olo de sistematizarea unor drepturi d eja recunoscute (în sp ecial libertatea
de circul ație, dreptul d e ședere și dr eptul d e a adresa petiții), sub r ezerva faptului că aceste
drepturi au fost înscris e, în num ele unui pr oiect politic, în c orpusul l egislației prim are42.
Contrar orientării c onstituți onaliste actuale din st atele europene de la adoptarea, în Fr anța,
în 1789, a Declarației drepturil or omului și c etățeanului, c etățenia Uniunii Europene nu este
strâns l egată de garanția de a beneficia de drepturil e fundamentale. Articolul 6 alineatul (2) din
Tratatul U E stipul ează, fără înd oială, că „Uniun ea respectă” dr epturil e fundamentale garantate de
Convenția Europeană p entru r espectarea drepturil or omului și d e „tradițiile constituți onale
comune ale statelor membre”, ca principii g enerale ale dreptului c omunit ar, dar nu pr ecizează
statutul juridic al cetățeniei Uniunii Europene (privind dr epturil e fundamentale ale Uniunii.

42 A se vedea www.c etateniaeuropeana.eu/Cet%C4%83%C5% A3enia-european%C4%83 -%C5%9Fi -drepturil e-
conferite-cet%C4%83%C5% A3enilor-U-E-.php.

Până în pr ezent, cetățenia Uniunii Europene nu impun e – în ciud a formul ei conținut e în
articolul 17 alineatul (2) din Tr atatul C E – datorii ale cetățenilor Uniunii; aceasta este o diferență
fundamentală față de cetățenia statelor membre. Articolul 22 p aragraful al doilea din Tr atatul C E
și articolul 48 din Tr atatul U E oferă perspective pentru d ezvoltarea progresivă a cetățeniei
Uniunii Europene și ameliorarea statutului juridic, p e plan european, al cetățenilor Uniunii.
Tratatul d e la Lisabona prevede, de altfel, la articolul 8B din Tr atatul privind U niunea
Europeană, un n ou drept pentru c etățenii Uniunii, „în număr d e cel puțin un mili on, resortisanți
dintr -un număr s emnific ativ de state membre, de a lua inițiativa de a invita Comisia Europeană,
în cadrul atribuțiil or sale, să pr ezinte o propunere adecvată privind ch estiuni p entru c are acești
cetățeni consideră că un act juridic al Uniunii este necesar în sc opul aplicării tr atatelor”.
Temeiul juridic al drepturil or fund amentale ale UE constă, în princip al, în Convenția
europeană p entru apărarea drepturilor omului și a libertățil or fund amentale, la care face
referire Tratatul U E.
În ceea ce privește Carta drepturil or fund amentale, aceasta nu va avea caracter obligatoriu
din punct d e vedere juridic d ecât după intr area în vig oare a Tratatului d e la Lisabona.
Jurisprud ența Curții Europene de Justiți e a contribuit, d e asemenea, în m are măsură l a
respectarea drepturil or omului în c adrul U E43.
Garantarea drepturil or fund amentale este una dintr e realizăril e dreptului c omunit ar
european. Cu t oate acestea, tratatele nu cuprind niciun c atalog scris al acestor drepturi44. Curt ea
de Justiți e a recunoscut f oarte timpuriu existența unor drepturi fund amentale la nivel comunit ar

43 A se vedea www.c etateniaeuropeana.eu/Cet%C4%83%C5% A3enia-european%C4%83 -%C5%9Fi -drepturil e-
conferite-cet%C4%83%C5% A3enilor-U-E-.php, încă din 1974, Curt ea de Justiți e a decis că dr epturil e fundamentale
vor face parte din principiil e generale de drept pe care era obligată să l e apere și că, p entru aceasta, se va inspir a din
tradițiil e constituți onale comune ale statelor membre. În c onsecință, nici o măsură c are este incompatibilă cu
drepturil e fundamentale recunoscute și protejate de constituțiil e acestor state nu ar putea fi legală (Curt ea de Justiți e,
Recueil 1991, p. I -2925, punctul 41). C ele mai imp ortante drepturi fund amentale individu ale recunoscute în pr ezent
de către Curte sunt următ oarele: — demnitatea umană (C asagrande, Recueil 1974, p. 773); — principiul egalității
(Klöckn er-Werke AG, R ecueil 1962, p. 653); — interzicerea discriminării (D efrenne/Sabena, Recueil 1976, p agina
455); — libertatea de asociere (Gewerksch aftsbund, M assa et al., Recueil 1974, p. 917 și 925); — libertatea
religioasă și d e credință ( Prais, Recueil 1976, p. 1589 și 1599); — protejarea vieții priv ate (National Panasonic,
Recueil 1980, p. 2033, 2056 și următ oarele); — secretul m edical (Comisia/Republic a Federală Germania, Recueil
1992, p. 2575); — dreptul d e proprietate (Hauer, Recueil 1979, p. 3727, 3745 și următ oarele); — libertatea de
alegere a ocupației (Hauer, Recueil 1979, p. 3727); — libertatea comerțului (Int ernational Trade Association,
Recueil 1970, p. 1125, 1135 și următ oarele); — libertatea economică (Usin or, Recueil 1984, p. 4177 și
următ oarele); — libertatea concurenței (Franța, Recueil 1985, p. 531); — respectarea vieții de familie
(Comisia/Germania, Recueil 1989, p. 1263); — dreptul l a o protecție juridică eficientă și l a un pr oces echitabil
(Johnston/Chi ef Constable of the Royal Ulst er Constabulary, R ecueil 1986, p. 1651 și următ oarele și 1682;
Pecastaing/B elgia, Recueil 1980, p. 691 și următ oarele și 716); — inviolabilitatea domiciliului (H oechst
AG/Comisia, Recueil 1989, p. 2919); — libertatea de opinie și de public are (VBVB, VBBB, R ecueil 1984, p. 9 și
următ oarele și 62).
44 Num ai principiul egalității d e remunerare între bărbați și f emei a fost înscris, încă d e la început, în articolul 19 din
Tratatul C E (TCE).

și a dezvoltat permanent această n oțiune. Conform jurisprud enței constante a acesteia, ele fac
parte din principiil e generale de drept și sunt echivalente ale dreptului c omunit ar prim ar în
ierarhia normelor comunit are. Surs a acestor principii g enerale de drept este, de acum în ainte,
articolul 6 alineatul (2) din Tr atatul U E, conform cărui a Uniun ea Europeană are obligația de a
respecta drepturil e fundamentale astfel cum sunt g arantate prin C onvenția europeană p entru
apărarea drepturil or omului și a libertățil or fund amentale din 4 n oiembri e 1950 și astfel cum
rezultă din tr adițiil e constituți onale comune ale statelor membre și care constitui e principii
generale ale dreptului c omunit ar.
Tratatul d e la Amsterdam45 a introdus articolul 13 din Tr atatul C E pentru c ombaterea
discriminăril or, dar și articolul 7 din Tr atatul U E care prevede că, după c e a luat o hotărâre în
unanimit ate, la propunerea unei treimi din st atele membre sau a Comisiei și după c e a primit
avizul c onform al Parlamentului European, Consiliul, r eunit l a nivelul ș efilor de stat sau de
guvern, p oate constata existența unei încălcări gr ave și persistente de către un st at membru a
princ ipiilor prevăzut e la articolul. În acest caz, hotărând cu m ajoritate calificată, C onsiliul ar
putea decide să priv eze temporar statul m embru viz at de anumit e drepturi pr evăzut e prin tr atate.
Tratatul d e la Nisa a completat acest disp ozitiv printr -o procedură c are vizează un risc cl ar de
încălc are gravă a acestor principii de către un st at membru ( articolul 7 alineatul (1) din Tr atatul
UE).
Tratatul d e la Lisabona consacră v aloarea juridică a Cartei drepturil or fundamentale și
prevede un n ou temei juridic p entru aderarea UE la Convenția europeană p entru apărarea
drepturil or omului. Prin funcți a lor clasică d e drepturi d e apărare, drepturil e fundamentale
comunit are protejează individul împ otriva abuzuril or de putere ale instituțiil or comunit are.
Libera circul ație a persoanelor și elimin area controalelor la frontierele interne constitui e o
parte integrantă a unui c oncept m ai larg, și anume piața internă, p otrivit cărui a nu p ot exista
frontiere interne, iar circul ația persoanelor nu p oate fi împi edicată.
Conceptul d e liberă circul ație a persoanelor și-a modificat înț elesul iniți al. Prim ele
dispoziții privind subi ectul în c auză făc eau referire doar la libera circul ație a persoanelor
considerate drept agenți economici, fie angajați, fie furniz ori de servicii. Conceptul s -a extins
treptat astfel încât acesta cuprind e totalitatea cetățenilor UE, indif erent de activit atea economică
a acestora, precum și c etățenii țăril or terțe, întrucât, în urm a eliminării c ontroalelor la frontierele
interne, persoanele nu m ai puteau fi supus e controlului în v ederea verificării c etățeniei.

45 Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene (UE) la 16-17 iuli e 1997
și semnat la 2 octombri e 1997. A intrat în vig oare la 1 mai 1999. Tr atatul de la Amsterdam a amendat Tratatul de la
Maastricht, fără însă a-l înlocui. Sc opul lui iniți al a fost de a asigur a capacitatea de acțiun e a UE și după extind erea
spre est. Reformarea profundă a UE a eșuat însă, făcând n ecesare alte măsuri (v ezi Tr atatul de la Nisa și Constituți a
Europeană).

Cea mai imp ortantă etapă a constituirii pi eței interne care să nu obstrucți oneze libera
circul ație a persoanelor a fost înch eierea celor două acorduri Sch engen, și anume Acordul
Schengen din 14 iuni e 1985 și C onvenția privind pun erea în aplicare a Acordului Sch engen din
19 iuni e 1990, c are a intrat în vig oare la 26 m artie 199546. Normele Schengen se aplică în c ea
mai mare parte a statelor europene, acoperind o populație de peste 500 de milioane de locuitori și
o suprafață totală de 4 268 633 km²47.
Inițial, Convenția privind pun erea în aplicare a Acordului Sch engen a constituit o parte
integrantă a cooperării în d omeniul justiți ei și afacerilor int erne (CJAI) în cadrul Uniunii
Europene. Acest lucru îns emna că nu făc ea parte din dr eptul c omunit ar, luând f orma unei simpl e
cooperări int erguvernamentale. Protocolul l a Tratatul d e la Amsterdam pr evede transferul
„acquis -ului Sch engen” cătr e un n ou titlu IV, cuprinz ând articolul 61 și următ oarele din TC E
privind „Viz ele, azilul, imigr area și alte politici privind lib era circul ație a persoanelor”. Prin
urmare, mult e dintr e aspectele acoperite de Acordul Sch engen au fost transferate în sf era de
activit ate a Comunității . Întrucât m area majoritatea a prevederilor acorduril or Sch engen fac parte
din acquis -ul UE, la momentul ultim ei extind eri UE la 1 mai 2004 țăril e în curs d e aderare nu au
mai avut opțiun ea de neparticip are (articolul 8 din Pr otocolul Sch engen).
Odată cu i ntrarea în vig oare a Tratatului d e la Amsterdam, C onsiliul a înlocuit C omitetul
Executiv al Convenției Sch engen. De asemenea, în c onformitate cu Titlul IV din TC E, Consiliul
a trebuit să adopte, pe parcursul a cinci ani, măsuri „pentru a crea treptat un sp ațiu d e libertate,
securitate și justiți e” în domeniile referitoare la vize, azil, imigr are și alte politici privind lib era
circul ație a persoanelor, pentru a se asigur a că cetățenii Uniunii, pr ecum și c etățenii țăril or terțe
nu sunt c ontrolați la trecerea frontierelor int erne. De asemenea, este responsabil d e
reglementarea măsuril or standard aplicabile în cazul c ontroalelor persoanelor la frontierele
externe și a normelor standard privind eliberarea vizelor și acordarea libertății d e a circul a pe
teritoriul statelor membre pentru c etățenii țăril or terțe. Consiliul s -a concentrat asupra acestor
măsuri c omplementare aparținând l egislației secund are în rezoluția sa din 18 d ecembri e 1997 de

46 A se vedea și Preambulul lucrării. C onsiderațiuni intr oductiv e
47 A se vedea pentru detalii www.r o.wikip edia.org/wiki/Sp a%C8%9Biul_Sch engen. Intr area Bulg ariei și R omâni ei
în sp ațiul european Sch engen de liberă circul ație, în lun a martie 2011, s -a izbit d e opoziția unor state membre, ca cea
din p artea Germaniei, Finl andei și a Austriei. Asta a reieșit din c onsultăril e din ianuarie 2012 ale Consiliului U E în
Gödöll o (lângă Bud apesta), Ung aria. Intr ate în Uniun ea Europeană în anul 2007, R omâni a și Bulg aria ar fi tr ebuit,
conform înț elegerii iniți ale la nivelul U E și în spiritul Tr atatului d e la Maastricht, să fi e primit e în zona Schengen în
luna martie 2011. Intr area s-a amânat însă, st atele opozante, – oficial unul, d ouă la număr -, motivând că în c ele două
țări ar fi un ele lacune în domeniul r eformelor de justiți e și (tot motivație) din c auza corupți ei. Ca urmare a numărului
mare de refugiați origin ari din Asia, Africa de Nord etc., Fr anța și Italia par să fi c erut în 2011 m odificarea
Acordului Sch engen. Această p oziție este sprijinită și d e alte state membre, într e care Grecia și Români a. Totuși,
Români a, prin opinia președintelui Tr aian Băs escu, a exprim at părerea că o eventuală modificare a Acordului ar
trebui să s e facă abia după admiterea Bulg ariei și R omâni ei, cu alte cuvint e în spirit d e corectitudin e să nu s e
schimb e regulile jocului în timpul j ocului.

stabilire a prioritățil or48. În urm a transferului un or aspecte ale CJAI în sf era de acțiun e a
Comunității, Curt ea de Justiți e a dobândit n oi competențe, întrucât măsuril e în temeiul n oului
titlu IV din TC E intră în c ompetența Curții, cu c ondiția să nu s e refere la elimin area controalelor
la frontiere, la menținerea ordinii pub lice și la apărarea securității int erne în temeiul articolului
68 alineatul (2).

48 Camelia Toader, Andrei I. Fl orea, Free movement of workers and th e European citiz enship , Revista română d e
drept european, nr.1/2012, pp. 100 și urm.

 Statutul c etățenilor din țăril e candidate la aderare. Acorduri d e asociere cu state în curs
de aderare
Persoanele care se bucură d e dreptul c omunit ar al liberei circul ații sunt c etățenii St atelor
Membre ale Uniunii Europene, țăril or EEA49 și Elveției50, precum și m embrii f amiliil or acestora,
indif erent d e naționalitatea acestora, care-i îns oțesc sau li s e alătură. M embrii f amiliil or
cetățenilor țăril or UE/EEA/CH sunt, indif erent de naționalitatea acestora:
soțul/soția și, d acă acest lucru este contractat în b aza legislației unui st at membru și
recunoscut d e legislația statului m embru g azdă dr ept echivalentul un ei căsăt orii, p artenerul cu
care cetățeanul UE/EEA/CH a contractat un p arteneriat legal înregistrat;
descendenții dir ecți m ai tineri de 21 de ani, sau persoanele aflate în grij a, inclusiv aceia ai
soțului/s oției sau partenerului l egal înregistrat;
rudele directe ale persoanei aflate în îngrijir e pe linie ascendentă, inclusiv acelea ale
soțului/s oției sau partenerului l egal înregistrat.
Toți cetățenii Uniunii p ot ieși de pe teritoriul unui st at membru p entru a intra pe teritoriul
unui alt stat membru al Uniunii în b aza cărții d e identitate sau pașaportului v alabil, c are atestă
naționalitatea acestora51.
Statele membre pot cere persoanelor care au intr at pe teritoriul l or, cu î ndeplinir ea
condițiilor menționate, să s e înregistreze într-o perioada de timp r ezonabilă ș i nediscrimin atorie.
Cetățenii europeni care călăt oresc într -un st at terț (stat care nu este membru al Uniunii
Europene), singurul d ocument d e călătorie recunoscut l a frontierele externe ale Uniunii
Europene, precum și l a frontiera statului t erț în c auză este pașaportul52.

49 Spațiul Economic European (SEE, European Economic Area) a luat ființă l a data de 1 ianuarie 1994 în urm a
acordului s emnat la data de 2 mai 1992 într e statele particip ante la Asociația Europeană a Liberului Schimb ( AELS)
și statele membre UE. Acest acord pun e bazele unei piețe unice guvernate de aceleași reguli d e bazǎ ce au ca scop să
permită mărfuril or, serviciil or, capitalului și p ersoanelor să circul e liber în c adrul S EE, într -un m ediu d eschis și
competitiv, un c oncept cun oscut dr ept cele patru lib ertăți. D e la înființarea AELS în 1960, C omunit atea Europeană a
fost cel mai imp ortant partener comercial al acesteia. În 1972, țăril e AELS au semnat, cu titlu individu al, acorduri d e
liber schimb cu C EE cu sc opul d e a elimin a taxele vamale la importul pr oduselor industri ale. Acest scop a fost atins,
în linii g enerale, în 1977. L a mijlocul anilor ‘80, C omisia Europeană și-a lansat ambiți osul pr oiect al unei piețe
interne complet integrată. Pl anul a fost stabilit prin Actul Unic European, semnat în 1986. În 1984, st atele AELS și
CE au adoptat o declarație privind înființ area comuna a unui Sp ațiu Economic European (SEE), care enumera
posibilele căi d e cooperare, în sp ecial în d omeniul c omerțului cu mărfuri.
50 În decembri e 1992 Elveția a votat prin r eferendum împ otriva statutului d e membru al SEE și ult erior și-a
menținut și d ezvoltat relațiile cu U E pe bază de acorduri bil aterale.
51 Membrii d e familie ai cetățenilor Uniunii, m embrii c are nu au cetățenia unui st at membru, p ot ieși de pe teritoriul
unui st at membru p entru a călători pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii în b aza unui p așaport valabil. D ar,
pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru, m embrii d e familie ai unui c etățean al Uniunii, m embrii c are nu au
cetățenia unui st at membru, tr ebuie să aibă asupra lor una din următ oarele documente: – fie o viză d e ședere pe
termen scurt, c onform R egulamentului C E nr. 539/2001; – fie un permis d e rezidență, c onform art. 10 din Dir ectiva
CE nr. 38/2004.
52 Cetățeanul european care călăt orește în Uniun ea Europeană să aibă tot timpul asupra sa un document de călăt orie
valabil, r espectiv p așaport sau carte de identitate, pentru situ ațiile în care se solicită d ovedirea identității.

Cetățenii st atelor terțe care călătoresc p e teritoriul unui st at Sch engen trebuie să
îndeplinească următ oarele condiții de intrare:
să se afle în posesia unui d ocument/documente valabile de călăt orie care-i autorizează să
treacă frontiera;
să se afle în posesia unei vize valabile, ori de câte ori aceasta este necesară. Cu t oate
acestea, dacă cetățeanul unui st at terț se află în p osesia unui p ermis d e ședere emis d e un St at
Schengen, acest permis d e ședere se consideră a fi echivalentul un ei vize Schengen. Această
echivalentă nu s e aplică p ermiselor temporare emise și care sunt în așteptarea examinării un ei
prim e solicitări p entru p ermis d e ședere sau a unei cereri de azil;
Justific area scopului și c ondițiil or de ședere în statul (- ele) Sch engen ce urmează a fi
vizitate, inclusiv e să posede mijloace sufici ente de subzist ență p e durata șederii avute în vedere
și pentru înt oarcerea în țara de origin e (sau mijl oace sufici ente pentru tranzitul într -un st at terț
în care sunt siguri că sunt admiși, d e exemplu d eoarece se află în p osesia unui p ermis d e
ședere emis d e acea țară), s au posibilit atea de a dobândi aceste mijloace în mod legal;
să nu f acă parte dintr e persoanele pentru c are a fost emisă o alertă î n Sist emul
Informatic Sch engen (SIS) cu sc opul d e a-i refuza intrarea;
să nu facă parte dintr e persoanele considerate o amenințare la adresa politicii public e,
securității int erne, sănătății public e sau relațiilor internaționale ale oricăruia dintr e Statele
Schengen. Acesta poate fi în p articul ar cazul când nu există nici o alertă într -o bază națională
de date care să atragă un r efuz d e intrare în dir ecția persoanei respective53.
În legătură cu st atele non – membre UE, dar care au deja încheiate acorduri d e asociere cu
Uniun ea Europeană, acestea acordă c etățenilor acestor state o posibilă lib ertate de circul ație pe
teritoriul Uniunii.
Începând cu 28 aprilie 2014 a fost lib eralizat regimul d e vize pentru c etățenii RM prin
modificarea Regulamentului U E nr. 539/2001 privind abolirea obligației de viză p entru
călăt oriile de scurtă dur ată pentru c etățenii RM p osesori ai pașaportului bi ometric în sp ațiul
Schengen.
Acest lucru a fost posibil prin asigur area implementării c ondiționalitățil or Planului d e
Acțiuni privind lib eralizarea regimului d e vize oferit Republicii M oldova la 24 ianuarie 2011, în
cadrul Di alogului RM -UE54 privind lib eralizarea regimului d e vize (lansat la 15 iuni e 2010)55.

53 Minorii români c are călăt oresc în străinăt ate trebuie să înd eplinească c ondițiil e de călătorie prevăzut e în Legea nr.
248/2005 privind r egimul lib erei circul ații a cetățenilor români în străinăt ate, modificata prin Ordonanța Guvernului
nr. 5/2006 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.96/2006. P entru d etalii referitoare la condițiil e de ieșire din țară
pentru min orii, cetățeni români, put eți accesa www.p olitiadefrontiera.ro.
54 În vederea implementării c ondiționalitățil or Planului r espectiv, a fost creat Grupul d e lucru privind c oordonarea
procesului d e liberalizare a regimului d e vize cu Uniun ea Europeană și aprobat Programul N ațional de implementare

Dialogul RM -UE privind lib eralizarea regimului d e vize a fost structur at conform c elor 4
blocuri în d ouă etape: prim a
1. vizează consolidarea cadrului juri dic, i ar a doua
2. implementarea activitățil or formul ate în Plan.
În cadrul prim ei faze RM a prezentat 3 R apoarte de Progres (mai 2011, n oiembrie 2011 și
25 m ai 2012). L a rândul său U E a evaluat niv elul d e implementare de către RM a Planului d e
Acțiuni elaborând în acest sens 3 R apoarte de Progres (septembri e 2011, f ebruarie 2012 și
octombri e 2012), pr ecum și Studiul d e impact asupra nivelului migr ației și s ecurității, public at în
august 2012. Astfel, la 19 noiembri e 2012 au fost adoptate Concluziil e Consiliului U E privind
trecerea RM l a cea de-a II fază a Dialogului p e vize. În c adrul c elei de-a doua faze, RM a
prezentat 2 R apoarte de Progres (decembri e 2012 și s eptembri e 2013), i ar UE a evaluat RM prin
intermediul misiunil or de evaluare (martie – februarie 2013) și c elor 2 R apoarte de Progres
(iuni e 2013 și n oiembri e 2013).
În acest context, l a 27 n oiembri e 2013, C omisia Europeană a propus lib eralizarea
regimului d e vize pentru c etățenii RM prin m odificarea Regulamentului 539/2001 privind
abolirea obligației de viză p entru călăt oriile de scurtă dur ată pentru c etățenii RM p osesori ai
pașaportului bi ometric în sp ațiul Sch engen. Pr opunerea respectivă a confirm at că R epublic a
Moldova a îndeplinit t oate condiționalitățil e Planului d e Acțiuni și a fost susținută d e Consiliul
UE la 20 decembri e și Parlamentul European la 27 februarie 2014. Ult erior consultăril or inter-
instituți onale dintr e Parlamentul European, C omisia Europeană și C onsiliul U E (inclusiv
Președinția Greciei la Consiliul U E) conform pr oceduril or ordinare prevăzut e de către Tratatul
de la Lisabona, la 3 aprilie 2014, a fost semnată decizia cu privir e la liberalizarea regimului d e
vize pentru c etățenii RM d e către președinții P arlamentului European și C onsiliului Uniunii
Europene56.
Astfel, decizia cu privire la elimin area vizelor pentru c etățenii R epublicii M oldova a fost
public ată în Jurn alul Oficial al UE la 8 aprilie 2014 și a intrat în vig oare la 28 aprilie 2014.
Liberalizarea vizelor pentru c etățenii R epublicii M oldova este prevăzută d e Regulamentul
UE nr. 539/2001 privind list a țărilor terțe ai căr or resortisanți tr ebuie să dețină viză p entru
trecerea frontierelor externe și a listei țăril or terțe ai căror resortisanți sâ nt exonerați de această
obligație.

a Planului d e Acțiuni privind lib eralizarea regimului d e vize (martie 2011) și Măsuril e Adiționale ale Programului
Național de implementare a Planului d e Acțiuni privind lib eralizarea regimului d e vize (februarie 2012).
55 A se vedea www.mf a.gov.md/lib eralizarea-regimului -vize.
56 A se vedea și Hotărâr ea de Guvern Nr. 122 din 04.0 3.2011 cu privir e la aprobarea Programului n ațional de
implementare a Planului d e Acțiuni R epublic a Moldova – Uniun ea Europeană în d omeniul lib eralizării r egimului
de vize, în www.l ex.justic e.md.

Astfel, mai mult d e 300.000 d e cetățeni di n RM au beneficiat de călăt orii fără viz e în
spațiul Sch engen, nefiind înr egistrate multipl e cazuri d e neadmitere a intrării p e teritoriul UE,
întoarcere de la frontieră, depășir e a perioadei de 90 de zile, precum și s olicitări d e azil57.
Republic a Moldova împărtăș ește experiența obținută în d omeniul lib eralizării r egimului d e
vize Georgiei, Ucr ainei, Armeniei, Kazahstanului, etc.58.
Cu referință l a situația Ucrainei, Consiliul U E a confirm at decizia de acordare a regimului
liberalizat de vize pentru c etățenii ucr aineni la data de 11 m ai 201759. Actul l egislativ al
Parlamentului European și al Consiliului U E a fost aprobat, fără d ezbatere, în c onformitate cu
ordinea de zi. În d ocument se spun e despre „scutir ea de viză a cetățenilor UE care călăt oresc în
Ucraina și posesorilor de pașapoarte biometrice ucrainene, atunci când aceștia călăt oresc în U E”.
Ultim a etapă până l a obținerea regimului lib eralizat de vize pentru Ucr aina, este semnarea
actului l egislativ de către Președintele Parlamentului European și al Consiliul U E, care a avut loc
pe 17 m ai. După c are va avea loc public area documentului în Jurn alul Oficial al Uniunii
Europene. Regimul fără viz e va intra în vig oare la 20 d e zile de la data publicării – adică
aproximativ pe 11 iuni e. Parlamentul European a votat în f avoarea acordării r egimului fără viz e
cu U E pentru c etățenii ucr aineni pe data de 6 aprilie 2017.
Ucraina are o populație de aproximativ 45 d e milioane de locuitori. Anexarea Crim eii de
către Rusia în 2013 și lupt ele cu separatiștii pr o ruși în estul Ucr ainei nu au condus până în
prezent la un exod masiv din ț ară, potrivit oficialilor UE. Cele două țări, Ucr aina și Georgia tind
să se depărteze de Moscova și să fi e mai aproape de Vest. După criz a migr anților de anii tr ecuți,
guvernele țărilor din U E au înc eput să s e îngrij oreze din c auza reacției cetățenilor lor, care se
opuneau acordării r egimului lib eralizat de vize celor 45 d e milioane de ucraineni și 5 mili oane de
georgieni.

57 În vederea continuării r eformelor în d omeniul justiți ei și afacerilor interne Grupul d e lucru p entru c oordonarea
procesului d e liberalizare a regimului d e vize cu U E asigură impl ementarea Matricei de politici în f ormă d e suport
direct bug etului p entru impl ementarea Planului d e acțiuni privind lib eralizarea regimului d e vize pentru anii 2014 –
2016 în v aloare de 21 mil. euro. În acest sens, ca urmare a eforturil or comune, în n oiembri e 2014 R epublic a
Moldova a recepționat prim a tranșă d e suport bug etar în v aloare de 5.811. 000 euro (din tr anșa de 6 mil. euro
prevăzută p entru 2014).
58 A se vedea pentru d etalii www.inf oeuropa.md/fil es/liberalizarea-regimului -de-vize-cu-ue-progrese-provocari-
perspective.pdf.
59 Confirm area pe twitter al lui Rik ard Jozwiak, corespondentul l a Brux elles de la Radio Europa Liberă. The council
has approved visa lib for Ukr aine. Now only sign ature on 17 M ay, 14.30 C ET left.

 Abordarea juridică a liberei circul ații a persoanelor și a vizelor în sp ațiul Sch engen
Libera circul ație a persoanelor în U E presupun e elimin area controalelor la frontierele
interne. Aceasta este reglementată prin acorduril e Schengen înc orporate în Tr atatul C E și prin
Directiva 2004/38/C E a Parlamentului European și a Consiliului – princip alul izv or juridic
european ce reglementează dr eptul l a libera circul ație pe teritoriul Uniunii Europene, act
juridic f olosit deja de mai mult e ori pe parcursul lucrării.
Mai mult e directive guvernează regimul juridic aplicabil cetățenilor țăril or terțe:
Articolul 14 din Tr atatul C E (TCE): de instituir e a pieței interne și a liberei circul ații a
persoanelor.
Articolul 18 din TC E: cetățenii Uniunii au dr ept de liberă circul ație și ședere pe
teritoriul st atelor membre.
Tratatul de aderare semnat la 16 aprilie 2003, P artea a IV-a: Disp oziții t emporare.
Titlul IV ( articolul 61 și următ oarele din TC E): „Viz e, azil, imigr are și alte politici
privind lib era circul ație a persoanelor” (4.11.2 și 4.11.3 p entru măsuril e privind c etățenii
țărilor terțe).
În 2004, Uniun ea a adoptat o directivă privind dr eptul c etățenilor Uniunii l a liberă
circul ație și ședere pe teritoriul st atelor membre: Dir ectiva 2004/38/C Ea se vede mențiun ea supra a
Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privi nd dr eptul l a liberă circul ație și
ședere pe teritoriul st atelor membre pentru c etățenii Uniunii și m embrii f amiliil or acestora, de
modificare a Regulamentului (C EE) nr. 1612/68 și d e abrogare a Directivelor 64/221/C EE,
68/360/C EE, 72/194/C EE, 73/148/C EE, 75/34/C EE, 75/35/C EE, 90/364/C EE, 90/365/C EE și
93/96/C EE.
Directiva 2004/38/C E reconciliază măsuril e parțiale din c orpusul l egislativ complex care a
reglementat domeniul până în pr ezent. N oile măsuri sunt m enite, printr e altele, să încur ajeze
cetățenii Un iunii să își exerseze dreptul d e liberă circul ație și ședere pe teritoriul st atelor
membre, să r educă f ormalitățil e administr ative astfel încât acestea să cuprindă d oar strictul
necesar, să ofere o definiți e mai bună a statutului m embril or familiei și să l imiteze sfera de
aplicare în ceea ce privește refuzul intrării s au înc etarea dreptului d e ședere.
De asemenea, aceasta lărgește definiți a conceptului d e familie astfel încât acesta să includă
partenerii necăsăt oriți. În t emeiul Dir ectivei 2004/38/C E, membrii familiei includ: s oțul/soția;
partenerul înr egistrat, în c azul în c are legislația statului m embru g azdă c onsideră parteneriatele
înregistrate drept echivalentul căsăt oriei; descendenții dir ecți care au sub 21 d e ani sau care sunt
în într eținere și cei ai soțului/s oției sau partenerului, astfel cum s e menționează m ai sus; rud ele
directe în linie ascendentă aflate în într eținere și cele ale soțului/s oției sau partenerului. Dir ectiva
a fost transpusă în l egislația națională și a început să fi e pusă în aplicare de către toate statele

membre începând cu 30 aprilie 2006. În pr ezent, aceasta înlocuiește măsuril e juridic e menționate
mai sus.
Princip alele măsuri l egislative ale UE în vederea extind erii dr eptului l a libera circul ație al
resortisanților din țări t erțe:
§ Dir ectiva 2003/86/C E a Consiliului din 22 s eptembri e 2003 privind dr eptul l a
reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003);
§ Dir ectiva 2003/109/C E a Consiliului din 25 n oiembri e 2003 privind st atutul
resortisanților țăril or terțe care sunt r ezidenți p e termen lung, în t emeiul articolului 63
alineatul (4) (J O L 16, 23.1.2004);
§ Dir ectiva 2004/114/C E a Consiliului din 13 d ecembri e 2004 privind c ondițiil e de
admisi e a resortisanților țăril or terțe pentru studii, schimb d e elevi, formare profesională
neremunerată sau servicii d e voluntariat (JO L 375, 23.12.2004);
§ Dir ectiva Consiliului ș i două pr opuneri d e recomandări privind admiterea
resortisanților țăril or terțe în vederea realizării d e cercetări științific e în Uniun ea Europeană,
COM(2004) 178 din16 m artie 2004;
§ Dir ectiva 2005/36/C E a Parlamentului European și a Consiliului din 7 s eptembri e
2005 privind r ecunoașterea calificării pr ofesionale (JO L 255, 30.9.2005);
§ Dir ectiva 2005/71/C E a Consiliului din 12 octombri e 2005 privind o procedură
specială de admisi e a resortisanților țăril or terțe în sc opul d esfășurării un ei activități d e
cercetare științifică (J O L 289, 3.11.2005);
§ Regulamentul (C E) nr. 635/2006 al Comisiei din 25 aprilie 2006 d e abrogare a
Regulamentului (C EE) nr. 1251/70 privind dr eptul lucrăt orilor de a rămân e pe teritoriul unui
stat membru după c e au ocupat un l oc de muncă (J O L 112, 26.4.2006);
§ Dir ectiva 2006/100/C E a Consiliului din 20 n oiembri e 2006 d e adaptare a anumit or
directive din d omeniul lib ertății d e circul ație a persoanelor, având în v edere aderarea
Bulg ariei și a Români ei (JO L 363, 20.12.2006);
§ Decizia Consiliului din 18 d ecembri e 2006 d e numir e a membril or titul ari și supl eanți
italieni, m altezi și su edezi ai Comitetului c onsult ativ pentru lib era circul ație a lucrăt orilor (JO
C 320, 28.12.2006);
§ Regulamentul (C E) 1430/2007 al Comisiei din 5 d ecembri e 2007 d e modificare a
anexelor II și III l a Directiva 2005/36/C E a Parlamentului European și a Consiliului privind
recunoașterea calificăril or profesionale (JO L 320, 6.12.2007);
§ Decizia 2007/172/C E a Comisiei din 19 m artie 2007 d e instituir e a grupului d e
coordonatori pentru r ecunoașterea calificăril or profesionale (JO L 79, 20.3.2007);

§ propunerea de directivă a Consiliului privind o procedură unică d e solicitare a unui
permis unic p entru r esortisanții din țăril e terțe în vederea șederii și ocupării unui l oc de muncă
pe teritoriul st atelor membre și un s et comun d e drepturi p entru lucrăt orii din țăril e terțe cu
ședere legală pe teritoriul unui st at membru [S EC(2007) 1393] [S EC(2007) 1408] și
§ pr opunerea de directivă a Consiliului privind c ondițiil e de intrare și ședere a
resortisanților din țăril e terțe pentru ocuparea unor locuri d e muncă în alt calificate
[SEC(2007) 1382] [S EC(2007) 1403]60.
În temeiul Tr atatului d e la Nisa, deciziil e privind viz ele, azilul și p olitica în domeniul
imigrării t rebuie să fi e luate în princip al prin pr ocedura de codecizie61. Trecerea la votul cu
majoritate calificată este prevăzută l a articolul 63 din Tr atatul C E pentru ch estiunil e referitoare la
azil și l a protecție temporară, însă s e află sub r ezerva adoptării un anime prealabile a unui c adru
legislativ comun privind azilul. În c onformitate cu declarația semnată de către șefii de state sau
de guverne, trecerea la votul cu m ajoritate calificată și l a codecizie va avea loc înc epând cu 1
mai 2004 (fără n ecesitatea unei decizii un anime), în c eea ce privește:
articolul 62 din Tr atatul C E, privind măsuril e de stabilire a condițiil or referitoare la
libera circul ație a resortisanților din st atele nemembre cu ședere legală pe teritoriul U E;
articolul 63 din Tr atatul C E, privind imigr area clandestină și r epatrierea persoanelor
aflate în situ ație de ședere ilegală.

60 Proiect de campanie pentru c etățenie europeană și inf ormarea tinerilor despre dreptul d e a vota la alegerile
europarlamentare din 2014, d erulat de Liceul cu Pr ogram Sp ortiv ,,Viit orul,, din Pit ești la inițiativa Biroului d e
Informare a Parlamentului European în Români a, Drepturil e noastre în Uniun ea Europeană, articol public at în
www.c etateniaeuropeana.eu.
61 Procedura de codecizie (Articolul 251 al Tratatului C E, fostul Articol 189b) a fost intr odusă prin Tr atatul de la
Maastricht. Ea permite Parlamentului European să adopte instrum ente legislative împr eună cu C onsiliul d e Miniștri.
În pr actică, aceasta a dus l a sporirea puterilor legislative ale Parlamentului în următ oarele domenii: lib era circul ație
a forței de muncă, dr eptul d e ședere permanentă, s erviciil e, piața internă, educația (măsuri d e stimul are), sănăt atea
(măsuri d e stimul are), protecția consum atorului, r ețelele trans-europene (linii dir ectoare), mediul înc onjurăt or
(program general de acțiun e), cultu ra (măsuri d e stimul are) și c ercetarea (program cadru). Tr atatul de la Amsterdam
a simplific at procedura de codecizie, care astfel a devenit m ai rapidă, m ai eficientă și m ai transparentă. În plus, ea a
fost extinsă l a noi domenii cum ar fi exclud erea socială, sănăt atea publică și c ombaterea fraudei care aduce
prejudicii int ereselor financiare ale Comunității europene. Intensific area caracterului d emocratic a acțiunii
comunit are presupun e ca Parlamentul să p articip e în exercitarea puterii legislative. De aceea, orice instrum ent
legislativ adoptat cu m ajoritate calificată cade sub incid ența procedurii d e codecizie. În c ele mai mult e cazuri, d acă
Parlamentul i a decizii în b aza procedurii d e codecizie, în C onsiliu s e decide prin v ot cu m ajoritate calificată. Pentru
unele prevederi ale Tratatului, c odecizia continuă să c oexiste cu un animit atea. Tratatul de la Nisa pune capăt acestei
situații. Conferința interguvernamentală din f ebruarie 2000 a propus extind erea ariei de aplicare a procedurii d e
codecizie în paralel și în c ontinu area extind erii domeniilor în c are se recurge la votul cu m ajoritate calificată în
Consiliu. Ș apte domenii pentru c are Conferința interguvernamentală prevede extind erea aplicării v otului cu
majoritate calificată fac de asemenea obiectul pr ocedurii d e codecizie. Acestea sunt: măsuri d e stimul are pentru
combaterea discriminării, c ooperarea judici ară în c auze ce țin de dreptul civil, măsuri sp ecifice pentru sprijinir ea
industri ei, acțiuni d e coeziune economică și s ocială (în afara Fonduril or Structur ale), statutul p artidelor politice și
măsuri r eferitoare la politica de acordare a vizelor, azil și imigr ație.

Parlamentul d orește să garanteze în cea mai mare măsură cu putință lib era circul ație a
tutur or persoanelor în c adrul fr ontierelor interne ale Uniunii. În opinia sa, aceasta este o condiție
esențială pentru funcți onarea pieței interne.
Parlamentul a salutat cu căldură Dir ectiva 2004/38/C E, întrucât tr anspun erea corectă și
rapidă a acesteia în legislațiile naționale ale statelor membre ar aduce o serie de îmbunătățir i
extrem de benefice. Dificultățil e cu c are se confruntă c etățenii c are doresc să -și exercite
drepturil e aproape că ar dispăr ea.
Mai mult, P arlamentul c onsideră că nu ar trebui să s e facă distincți e în cadrul fr ontierelor
interne între dreptul l a libera circulație al cetățenilor Comunității și c el al cetățenilor țăril or terțe.
Dreptul l a libera circul ație reprezintă un dr ept um an fund amental; orice restricți e privind
libertatea în cauză împi edică accesul cetățenilor țăril or terțe la piața internă.
Chiar dacă elimin area frontierelor interne implică o serie de măsuri c omplementare, acest
lucru nu tr ebuie să constitui e un pr etext pentru intr oducerea controalelor sist ematice în zonele de
frontieră sau pentru închid erea ermetică a frontierelor externe.
Parlamentul este foarte hotărât în c eea ce privește necesitatea ca, în pr ocesul ult erior
semnării Tr atatului d e la Nisa, procedura de codecizie să fie extinsă l a toate domeniile din c adrul
justiți ei și afacerilor interne, inclusiv dr epturil e cetățenilor țăril or terțe.
Parlamentul c onsideră că este esențială asigur area unui echilibru într e obiectivele de
libertate, securit ate și justiți e, ținându -se cont de drepturil e fundamentale și de libertățil e
cetățenilor. În acest scop, Parlamentul European sprijină în m od considerabil pr ogresele pe care
Tratatul privind funcți onarea Uniunii Europene, astfel cum a fost modificat și în sp ecial articolul
294 din acesta, le-ar aduce în domeniul lib ertății, s ecurității și justiți ei, cum ar fi c ompetențele
codecizionale în m ajoritatea chestiunil or legate de SLSJ (sp ațiul d e libertate, securitate și
justiți e). M ai mult, m ajoritatea deciziil or din c adrul C onsiliului ar fi adoptate prin v ot cu
majoritate calificată, fapt care ar accelera dezvoltarea SLSJ.

 Sum ar2. Aplicarea principiului egalității în c adrul principiului lib erei circul ații a
persoanelor
Migr ația poate contribui l a prosperitatea, dezvoltarea și la înțelegerea reciprocă într e
oameni, în atingerea obiectivului pri oritar al Uniunii Europene, acela de promovare a unui sp ațiu
al libertății, s ecurității și justiți ei, precum și o piață comună în c are principiul s olidarității are un
rol imp ortant, cu r espectarea condiției privit oare la o gestionare adecvată a acestui f enomen.
Ținând c ont de numărul m are de români c e lucrează legal sau ilegal în sp ațiul st atelor
membre ale Uniunii Europene și de statutului d e stat parte al Români ei la Uniun ea Europeană,
devine tot mai imp ortantă înț elegerea cadrului l egislativ privind dr eptul d e liberă circul ație al
lucrăt orilor migr anți, din p erspectivele reglementarilor comunit are.
Înțelegerea și dezvoltarea cadrului instituți onal de cooperare specifică p ermit r espectarea
drepturil or angajaților, fie ei proprii c etățeni lucrând în străinăt ate sau străini c e lucrează în
Români a după aderare, când aquis-ul comunit ar în d omeniu v a trebui adoptat în totalitate.
Creșterea migr ației în int eriorul Uniunii Europene a cetățenilor din st atele membre dar și a
celor din alte țări, ridică pr oblema asigurării s ecurității s ociale a fluxului d e populație.
Amploarea acestui pr oces are consecințe micro și macro economice cu un imp act dir ect asupra
pieței muncii în c ontextul g eneral axat pe asigur area și pr otejarea drepturil or omului și lupt a
împotriva discriminării r eligioase, etnice, sexuale sau pe alte considerente. Uniun ea Europeană
are între princip alele sale obiective și realizarea pieței unic e, concept în c adrul cărui a intră și
libera circul ație a lucrăt orilor. Acest obiectiv princip al nu p oate fi realizat în c ondițiil e existenței
unor frontiere interne, a restricți onării circul ației persoanelor dar și din prism a discriminării.
Una dintr e cele patru lib ertăți d e care se bucură c etățenii U E este libera circul ație a
lucrăt orilor. Aceasta implică dr eptul lucrăt orilor la liberă circul ație și ședere, drepturile de
intrare și ședere pentru m embrii f amiliil or lor, pr ecum și dr eptul d e muncă într -un alt stat
membru și dr eptul d e a beneficia de un tr atament egal celui aplicat cetățenilor respectivului st at
membru. În un ele țări s e aplică r estricții p entru c etățenii din st atele membre. Normele
referitoare la accesul l a prestații sociale se bazează, în pr ezent, în sp ecial pe jurisprud ența
Curții d e Justiți e a Uniunii Europene.
Libera circul ație a lucrăt orilor este unul dintr e principiil e fondatoare ale UE. Este
prevăzută l a articolul 45 din TFU E și constitui e un dr ept fund amental al lucrăt orilor. Aceasta
presupun e elimin area oricărei discriminări b azate pe cetățenie a lucrăt orilor din st atele membre
în ceea ce privește încadrarea în muncă, r emunerarea și celelalte condiții d e muncă și d e
angajare62.

62 Marion Schmid -Drün er, Libera circul ație a lucrăt orilor, articol public at în www. europarl.europa.eu.

Orice resortisant al unui st at membru are dreptul d e a-și căut a un loc de muncă într -un alt
stat membru, în c onformitate cu reglementăril e relevante aplicabile lucrăt orilor naționali. Acesta
are dreptul d e a primi din p artea oficiului n ațional pentru ocuparea forței de muncă același sprijin
ca și resortisanții st atului m embru g azdă, fără nici o discrimin are în temeiul cetățeniei, și are, de
asemenea, dreptul d e a rămân e în statul m embru g azdă p entru o perioadă sufici ent de lungă încât
să poată să își c aute un loc de muncă, să c andideze pentru un p ost și să fi e recrutat. Acest drept
se aplică, d e asemenea, tutur or lucrăt orilor din alte state membre, fie că au contracte permanente,
fie că sunt lucrăt ori sezonieri sau transfrontalieri sau furniz ori de servicii. Lucrăt orii nu p ot fi
discrimin ați în c eea ce privește, de pildă, c erințele legate de limbă, c are nu tr ebuie să depășească
ceea ce este rezonabil și n ecesar pentru l ocul d e muncă în c auză63.
Un aspect foarte important este faptul că Tr atatul permite unui st at membru să r efuze unui
cetățean al UE dreptul d e intrare și ședere din m otive ce țin de ordinea publică, sigur anța publică
sau sănăt atea publică. Măsuril e respective trebuie să se bazeze pe comportamentul p ersonal al
individului r espectiv, i ar acest comportament trebuie să reprezinte o amenințare sufici ent de
gravă și pr ezentă p entru int eresele fundamentale ale statului. În această privință, Dir ectiva
2004/38/C E prevede o serie de garanții pr ocedurale. În c onformitate cu articolul 45 alineatul (4)
din TFU E, libera circul ație a lucrăt orilor nu s e aplică ocupării f orței de muncă în s ectorul public,
deși această d erogare a fost int erpretată într -un m od foarte restrictiv d e către Curtea de Justiți e,
conform căr eia numai accesul la acele locuri d e muncă c are implică exercitarea autorității
public e și responsabilitatea pentru apărarea interesului g eneral al statului (d e exemplu,
securitatea internă și externă a statului) p oate fi limit at la resortisanții st atului în c auză. P e durata
unei perioade de tranziție, după aderarea noilor state membre, se pot aplica anumit e condiții c are
restricți onează lib era circul ație a lucrăt orilor din, cătr e și într e aceste state membre64.

63 Aceste reguli nu s e aplică lucrăt orilor detașați, care nu se prevalează de drepturil e lor de liberă circul ație: de fapt,
în acest caz, angajatorii își exercită dr epturil e de a furniz a servicii în străinăt ate, detașând t emporar o parte din
lucrători pe teritoriul altor state membre. Singur ele acte legislative care protejează dr epturil e lucrăt orilor detașați
sunt Dir ectiva privind d etașarea lucrăt orilor (Dir ectiva 96/71/C E), care institui e un set de termeni și c ondiții minim e
privind angajarea în statul m embru g azdă, și Dir ectiva de punere în aplicare a Directivei privind d etașarea
lucrăt orilor (Dir ectiva 2014/67/U E), care introduce dispoziții m enite să pr evină eventualele prejudicii suf erite de
prestatorii de servicii l ocali. Având în v edere discrepanțele majore dintr e statele membre privind d etașarea
lucrăt orilor, Comisia a propus o revizuir e a Directivei privind d etașarea lucrăt orilor în m artie 2016, inclusiv a
perspectivei conform căr eia aceeași muncă d epusă în același loc ar trebui să fi e remunerată în același mod. Până în
mai 2016, 11 p arlamente naționale lansaseră pr ocedura „cartonașului g alben” din c auza unor probleme legate de
subsidi aritate. În iuli e 2016, C omisia a reexaminat problemele ridicate, dar a decis să păstr eze propunerea origin ală.
Propunerea este, în pr ezent, dezbătută în P arlament.
64 . Aceste restricții nu au drept obiect călăt oriile în străinăt ate sau activitățil e independente și pot fi dif erite de la un
stat membru l a altul. P erioadele de tranziție rămase, aplicabile în urm a aderării, în 2007, a Bulg ariei și R omâni ei, au
expirat la 1 ianuarie 2014. În pr ezent există p erioade de tranziție pentru r esortisanții cr oați, care trebuie să expire
până c el târziu în iuli e 2020.

Ca principiu d e bază, orice cetățean al UE ar trebui să -și poată pr actica liber profesia în
orice stat membru. Cu t oate acestea, pun erea în pr actică a acestui principiu este de multe ori
împiedicată de cerințe naționale privind accesul l a anumit e profesii în st atul m embru g azdă.
Sistemul d e recunoaștere a calificăr ilor profesionale a fost reformat în v ederea sporirii
flexibilității p e piața forței de muncă și p entru încur ajarea recunoașterii automate a calificăril or
profesionale.
Directiva 2005/36/C E (astfel cum a fost actualizată prin Dir ectiva 2013/55/U E65) privin d
recunoașterea calificăril or profesionale consolidează și actualizează cele cincispr ezece directive
existente care acoperă aproape toate normele în materie de recunoaștere și prevede caracteristici
novatoare, cum ar fi c ardul pr ofesional european și evaluarea reciprocă a profesiilor
reglementate. Din R ețeaua de cooperare EURES (rețeaua de servicii europene pentru ocuparea
forței de muncă) f ac parte Comisia, serviciil e public e de ocupare a forței de muncă ale statelor
membre ale UE și ale SEE și alte organizații partenere, precum și Elveția.
Prin Regulamentul (C E) nr. 589/201666 (de înlocuire a Regulamentului (C E) nr. 492/2011) ,
EURES și-a îmbunătățit și m ai mult din 2016 instrum entele de autoservire de pe platforma sa
digitală pentru a deveni un adevărat portal de mobilitate a locurilor de muncă l a nivelul într egii
Europe, intr oducând o potrivir e automată a competențelor persoanelor care caută un l oc de
muncă cu l ocurile de muncă v acante. Statele membre ar trebui să pună l a dispoziția portalului
EURES toate locurile de muncă v acante și solicităril e de locuri d e muncă public ate la nivel
național, iar portalul ar trebui să furniz eze informații generale privind c ondițiil e de trai și d e
muncă din ț ara de destinație, inclusiv cursuril e de limbă, și să asigur e mai multă c onsiliere
personalizată privind c arierele și angajarea. De asemenea, vor fi m ai bin e implic ați în r ețea și
partenerii sociali și s e va asigur a mai multă susțin ere pentru p arteneriatele transfrontaliere.
Pe baza textelor menționate pot să fi e sintetizate semnific ațiile și implic ațiile principiului
egalității d e tratament în c azul lucrăt orilor salariați:
Principiul egalității d e tratament se aplică în c eea ce privește condițiil e de angajare, de
salarizare, crit eriile de avansare, desfacerea contractului de muncă, chi ar crit eriile luate în
considerare în vederea obținerii un ei locuinț e etc. După cum s e poate observa, principiul
arătat se aplică nu num ai referitor la aspectele care sunt în l egătură n emijlocită cu
desfășur area unei activități s alariate ci privitor la toate aspectele utile în sc opul d esfășurării
unei asemenea activități. P otrivit principiului egalității d e tratament, sunt int erzise atât
discriminăril e evidente , fondate pe criteriul c etățeniei, cât și discriminăril e disimul ate.

65 A se vedea textul Dir ectivei www. eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=c elex%3A32013L0055 .
66 A se vedea textul R egulamentului www. eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=L EGISSUM:l23013 a.

Lucrăt orii salariați de cetățenie străină b eneficiază, în ț ara de primir e, de avantajele
sociale și fisc ale consimțit e naționalilor țării g azdă. Principiul egalității d e tratament se aplică
49 indif erent dacă avantajele sociale acordate sunt s au nu în l egătură dir ectă c u contractul d e
muncă. Asemenea avantaje sociale ar put ea consta de exemplu în împrumuturi fără d obândă
acordate la nașterea unui c opil, burs e acordate pentru ameliorarea pregătirii pr ofesionale etc.
Principiul egalității d e tratament se aplică privit or la admiterea în șc olile profesionale
precum și în ip oteza admiterii în c entrele de reeducare sau de adaptare (în caz de accident).
Corespunzăt or Reg. 1612/68, principiul egalității d e tratament este luat în c onsiderare în
cazul înscri erii în organizațiile sindicale precum și în c eea ce privește dreptul d e a alege și de
a fi ales în c adrul organelor de conduc ere ale organizațiilor sindic ale. În pr actică, această
dispoziție a fost aplicată pentru t oate organizațiile prin c are se urmăr ește apărarea intereselor
profesionale ale salariaților.
Cetățenii străini au acces, în c ondiții egale cu naționalii țării d e primir e, la mijloacele
din d omeniul s ecurității s ociale67.
Semnific ațiile și implic ațiile principiului egalității d e tratament pe care le-am pr ezentat
referitor la lucrăt orii salariați pot fi avute în vedere în m od adecvat și în c azul lucrăt orilor
independenți.
Astfel, în c eea ce-i priv ește pe lucrăt orii ind ependenți sunt int erzise discriminăril e
ostensibil e și cele disimul ate referitoare la accesul la o activitate independentă și l a desfășur area
acesteia; lucrăt orii ind ependenți b eneficiază d e tratament egal indif erent de cetățenia lor în
domeniul avantajelor sociale și fisc ale și pot face apel la asistența socială din ț ara gazdă chi ar în
cursul prim elor trei luni d e ședere pe teritoriul țării g azdă; principiul egalității d e tratament se
aplică în d omeniul f ormării pr ofesionale; principiul egalității d e tratament este luat în
considerare în ceea ce privește înscri erea în organizațiile profesionale precum și r eferitor la
dreptul d e a alege și de a fi ales în organele de conduc ere ale acestora; în t emeiul principiului
egalității d e tratament, cetățenii străini au acces în c ondiții egale cu naționalii țării d e primir e la
mijloacele din d omeniul s ecurității s ociale.

67 Sergiu Biv ol, Dreptul european al afacerilor, Note de Curs, (Ciclul I), Univ ersitatea de Studii Europene din
Moldova, Facultatea de Drept, Chișinău – 2013, pp. 47 și urm.

Capitolul III. Lib era circul ație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiil or acestora:
acțiuni p entru a produce rezultate notabile
 Cinci d emersuri ale Comisiei Europene în materia liberei circul ații a cetățenilor UE
Comunic are a Comisiei cătr e Parlamentul European, consiliu, C omitetul Economic și
Social European și C omitetul R egiunil or – Libera circul ație a cetățenilor Uniunii Europene și a
familiil or acestora: cinci acțiuni p entru a produce rezultate notabile.
Comunic area „Libera circul ație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiil or acestora:
cinci acțiuni p entru a produce rezultate notabile” are ca obiectiv „cl arificarea drepturil or și a
obligațiilor cetățenilor UE, precum și a condițiil or și a limit elor impus e de dreptul U E, și
formul area unui răspuns l a preocupăril e exprim ate de unele state membre”.
Comunic area prevede cinci acțiuni:
1. „sprijinir ea statelor membre în lupt a împotriva căsăt oriilor de conveniență”, prin
elaborarea de Comisie a unui ghid explic ativ în d omeniu68;
2. „sprijinir ea autorităților în privinț a aplicării n ormelor UE privind c oordonarea
securității s ociale”, prin elaborarea de Comisia Europeană a unui ghid pr actic c are să clarifice
„criteriul r eședinței obișnuit e” utiliz at de normele privind s ecuritatea socială, ceea ce s-a și
înfăptuit în privinț a Regulamentului nr. 883/20044; C omisia Europeană a menționat și faptul că
respectivul ghid nu viz a Directiva 2004/38;
3. „sprijinir ea autoritățil or în v ederea soluționării pr oblemelor legate de incluziun ea
socială”, prin asistența acordată utilizării eficiente a fonduril or structur ale și de investiții ale
UE (în sp ecial prin F ondul s ocial european);
4. „găsir ea de soluții p entru n evoile autoritățil or locale prin pr omovarea schimbului
de bune practici”, sens în c are Comisia Europeană a anunțat organizarea, împr eună cu
Comitetul R egiunil or, a unei conferințe care să reunească atari autorități69;
5. „sprijinir ea autoritățil or locale în ceea ce privește aplicarea pe teren a normelor UE
privind lib era circul ație”, prin cr earea de către Comisie a unui formul ar on-line destinat
acelor autorități. În c ontextul acestei din urmă acțiuni, C omisia Europeană a amintit iniți erea
propunerii de Regulament privind m odernizarea EURES, rețeaua de servicii europene pentru
ocuparea forței de muncă, c eea ce a avut loc la 17 ianuarie 2014.

68 De menționat că înch eierea unei căsăt orii de conveniență (într e un resortisant al unei țări t erțe și un c etățean al
Uniunii) este considerată în div erse state (a se vedea nota 43 din c omunic are) ca mijloc de a abuza de dreptul l a
liberă circul ație, iar Curt ea Europeană de Justiți e s-a pronunțat prin h otărârea din 25 iuli e 2008, c auza C-127/08,
Metock și alții, R ep. 2008, p. I -6241, în această privință.
69 Conferința a fost organizată la 11 februarie 2014.

La 23 aprilie 2013, miniștrii d e interne din p atru st ate membre (Germania, Regatul Unit,
Țăril e de Jos și Austria) au adresat o scrisoare președinției de la acel moment (Irl anda) a
Consiliului U E (JAI), pr ecum și m embril or Comisiei Europene cu c ompetențe în domeniu
(Reding, M almström și Andor), care a ridicat o serie de întrebări l egate de libera circul ație a
„anumit or imigr anți din alte state membre”. Argum entația s-a construit, p e de o parte, în jurul
sistemului instituit prin Dir ectiva 2004/38 și pr etinsei sale insufici ențe în combaterea abuzuril or
și fraudelor la libera circul ație în U E, iar pe de altă p arte, pe necesitatea eliminării p overii
ridicate de acele persoane asupra sistemelor de asistență s ocială din țăril e gazdă. Scri soarea a
susținut, printr e altele:
existența în anumit e orașe din v arii st ate membre a unei presiuni c onsiderabile ridic ate
de „anumiți imigr anți din alte state membre” (în privinț a asistenței sociale, a serviciil or
școlare, sanitare și de locuinț e), care, deși exercită lib ertatea de circul ație, nu ar înd eplini
condițiil e pentru exercitarea acelui dr ept;
amenințarea ridic ată d e „acest tip d e mobilitate” într e statele membre pentru
„acceptarea ideii europene de solidaritate”;
necesitatea combaterii eficace a fraudei și abuzului l a libera circul ație (prin măsuri
juridic e și fin anciare); contextul este susținut a ineficacitate a cadrului juridic în vig oare
(Directiva 2004/38) – în princip al împr ejurarea că, subs ecvent expulzării un ei persoane, aceea
nu poate face obiectul un ei interdicții d e reintrare pe teritoriul st atului în c auză, d ar și f aptul
că, d eși art. 35 din dir ectivă p ermite statelor membre să adopte măsuri p entru c ombaterea
abuzului și fr audei, acea dispoziție nu pr ecizează ce măsuri s e pot adopta la nivel național; or,
pornind d e la directivă, scris oarea a susținut n ecesitatea elaborării, împr eună cu C omisia
Europeană, a unei „înț elegeri comune a modului d e combatere mai eficace a fraudei și
abuzului sist ematic în l egătură cu lib era circul ație” (iar aici este menționată și situ ația
căsăt oriilor de conveniență); s ancțiunil e ar urm a să includă expulz area și int erdicții d e
reintrare pe teritoriul st atului în c auză p entru p erioade „adecvate”;
necesitatea unor măsuri pr actice pentru abordarea presiunil or asupra sistemelor de
asistență s ocială, ridic ate de persoane care au sosit doar recent într -un st at membru, c are nu
au fost nici odată angajați ori care nu au plătit imp ozite în acel stat, dar care pretind aceleași
prestații d e securit ate socială pr ecum p roprii c etățeni ai acelui st at, împr ejurare care
constitui e „un afront la bunul simț și c are ar trebui r evizuită urg ent”;
în același context, st atele membre de origin e au fost ch emate să amelioreze în
permanență c ondițiil e de trai ale persoanelor vizate (inclusiv prin utiliz area fonduril or UE); s-
a menționat și p osibilit atea utilizării altor fonduri în v ederea integrării acelor persoane.

Consiliul U E (JAI) din 6 -7 iuni e 2013 a discut at problemele referitoare la libera circul ație a
persoanelor ridic ate în scrisoarea din aprilie 2013 a celor patru miniștri d e externe. „Toate statele
membre au convenit asupra faptului că lib era circul ație a persoanelor reprezintă o valoarea
fundamentală a Uniunii Europene.” Consiliul a invitat Comisia Europeană să analizeze punerea
în aplicare a normelor privind lib era circul ație, inclusiv a orientăril or privind c ombaterea
abuzării d e aceste norme, și să pr ezinte un raport int ermediar cu ocazia Consiliului J AI din
octombri e 2013, pr ecum și un r aport fin al până în d ecembri e 2013 . Consiliul a precizat că urm a
să examineze în paralel raportul privind c etățenia, prezentat de Comisia Europeană, c are
analizează cât eva dintr e aceste chestiuni70.
La reuniun ea sa din 7 -8 octombri e 2013, C onsiliul U E (JAI)9 a luat act de raportul
interimar înaintat de Comisia Europeană r eferitor la princip alele rezultate ale analizei
informațiilor transmis e de statele membre în legătură cu aspecte legate de libera circul ație a
cetățenilor. Comisia a informat Consiliul că, p otrivit d atelor provizorii tr ansmise, nu existau
dovezi faptice ale unui abuz p e scară largă al dreptului l a libera circul ație, precum și că nu
existau dovezi legate de faptul că num eroși cetățeni ai UE ar solicita beneficii s ociale și asistență
socială în alte state membre. Majoritatea cetățenilor UE se deplasează într -un alt stat membru în
scopul d e a lucra în acel stat. Comisia a propus c a abuzuril e, atunci când s e produc, să fi e
abordate de la caz la caz, cu r espectarea cadrului juridic existent; cu aceeași ocazie, ea a anunțat
cele cinci dir ecții cuprins e apoi în c omunic area sa din n oiembri e 201310. T oate statele membre
au fost de acord că lib era circul ație a persoanelor este un dr ept fund amental al tutur or cetățenilor
UE, care ar trebui susținut și sprijinit și, d e asemenea, cu f aptul că abuzuril e trebuie combătut e.
În noiembri e 2013, miniștrii d e externe ai țăril or grupului d e la Visegrad (Republic a Cehă,
Ungaria, Polonia și Sl ovacia) au adoptat o declarație comună privind lib era circul ație a
persoanelor12, c are sublini a cinci aspecte:
caracterul fund amental al liberei circul ații a persoanelor pentru int egrarea europeană și
pentru o piață unică v eritabilă, alături d e celelalte libertăți fund amentale de circul ație (a
mărfuril or, capitalurilor și s erviciil or);
faptul că d atele existente relevau faptul că imigr anții din R egatul Unit, pr oveniți din
Europa Centrală și d e Est au avut un efect im ens favorabil p entru economia britanică, prin
aceea că sunt m ai tineri și m ai activi din punct d e vedere economic d ecât m edia forței de
muncă brit anice (80% m ai tineri de 44 d e ani, 70% activi), c ontribuind l a venitul n ațional
britanic într -un m od care depășește cu mult pr estațiile sociale pe care le utiliz ează;

70 Cu ocazia aceleiași reuniuni, dn a Viviane Reding a avut o intervenție în care a prezentat poziția Comisia
Europene. În n oiembri e 2013, C onsiliul a adoptat concluzii r eferitoare la Raportul privind c etățenia UE din 2013.

probabilitatea mult m ai mare de întoarcere acasă a acelor persoane decât a migr anților care
sosesc în R egatul Unit din țări în curs d e dezvoltare ori din z one de conflict din afara UE;
recunoașterea faptului că sist emele naționale generoase de asistență s ocială pot și au
fost supus e abuzului d e anumit e persoane; atari abuzuri tr ebuie și pot fi abordate totuși în m od
eficace în temeiul cadrului dr eptului U E în vig oare;
menționarea faptului că aceste patru țări au considerat înt otdeauna Regatul Unit
campion al pieței unic e și pri eten al integrării Europei Centrale și Estice în U E; aplicarea
selectivă d e state membre a libertățil or fund amentale ar conduc e la erodarea pieței unic e,
sursă imp ortantă d e creștere pentru într eaga Europă. Orice măsură intr odusă în acest context
de Regatul Unit s au de orice alt stat membru v a trebui să fi e compatibilă cu cerințele dreptului
UE;
angajamentul c elor patru țări d e a soluționa problemele presante cu care se confruntă
societăți în orice altă p arte a UE, iar nu d oar cele privind imigr ația: șomajul, abuzarea
statului s ocial, evaziunea fiscală și d eclinul ordinii și sigur anței public e; se sublini a însă că
aceasta se poate face doar împr eună și p e temeiul un or date și analize solide.
Parlamentul European a adoptat o Rezoluție „referitoare la respectarea dreptului
fundamental la liberă circul ație în UE”; printr e altele:
statele membre au fost invit ate să respecte cadrul juridic privind această lib ertate și
principiul egalității;
a fost contestată cu f ermitate poziția unor lid eri europeni în s ensul m odificării și
restrâng erii lib erei circul ații a cetățenilor; statelor membre li s-a solicitat să evite orice măsuri
de natură să aducă atingere dreptului l a libera circul ație precizat în dr eptul prim ar al UE;
a fost respinsă t otal orice propunere de plafonare a numărului d e migr anți din U E,
întrucât ea contravine princip iului din tr atat privind lib era circul ație a persoanelor; s-a
sublini at că m obilitatea forței de muncă c ontribui e la competitivit atea economiei Uniunii;
Uniunii în s ensul egalității d e tratament a tutur or lucrăt orilor din U E în privinț a accesului l a
locuri de muncă, c ondițiil e de angajare și de muncă, r emunerarea, concedierea, prestațiile
sociale și beneficiile fiscale;
s-a reamintit că lib era circul ație a lucrăt orilor presupun e dreptul d e a circul a liber în alt
stat membru p entru a munci și/s au pentru ș edere în scopul găsirii unui l oc de muncă;
a fost salutată Comunic area din n oiembri e 2013 privind c ele cinci acțiuni;
s-a solicitat statelor membre să nu discrimin eze lucrăt orii m obili din U E în urm a
asocierii eronate a dreptului l a liberă circul ație în sc opul găsirii unui l oc de muncă cu
presupus e abuzuri ale sistemelor de securit ate socială; s-a sublini at că niciunul dintr e statele
membre care proclamă existența acelei poveri nu pr ezentase Comisiei dovezi în acel sens;

statelor membre li s-a reamintit r esponsabilitatea lor de a trata cazurile de abuz al
sistemelor lor de securit ate socială, indif erent dacă sunt c omise de propriii c etățeni sau de
resortisanți ai altor state membre.
La 4 aprilie 2014 urm ează a se organiza al treilea summit privind r omii, care va aborda trei
teme majore:
conceperea de politici inclusiv e la nivel local pentru r omi;
utiliz area finanțării U E pentru autoritățil e locale și regionale în vederea susțin erii
integrării r omilor;
integrarea romilor la nivel local în țăril e candidate71.

71 Viviane Reding, László Andor, Fișă d e informare Nr. 5 Cinci acțiuni ale Comisiei Europene în materia liberei
circul ații a cetățenilor UE, Comisia Europeană: 25.11.2013; articol public at în www. europarl.europa.eu.

Concluzii g enerale
După cum am menționat, Comunitățil e Europene au urmărit, iniți al, un sc op economic,
consacrând, în același timp, p atru lib ertăți fund amentale, ca un mijl oc de atingere a acestui sc op
major: libera circul ație a persoanelor, libera circul ație a bunuril or sau a mărfuril or, libera
circul ație a serviciil or și libera circul ație a capitalurilor.
Însă, încă d e la începutul c onstrucți ei comunit are, prin hotărâril e Stauder – un ,,c elebru
obiter dictum și Internaționale Handelsgesellsch aft, Curt ea de Justiți e a Comunitățil or Europene
a afirmat că „drepturil e fund amentale fac parte integrantă din principiil e generale de drept,
a căror respectare este asigur ată de către Curt e; ocrotirea acestor drepturi, c are se inspiră
din tr adițiil e constituți onale comun e statelor membre, trebuie asigur ată în c adrul structurii
și obiectivelor Comunității72”.
UE este cel mai mare exportator de produse și servicii l a nivel mondial și c ea mai mare
piață de import pentru p este 100 d e țări. Uniun ea Europeană este și cea mai mare piață unică din
lume. Consum atorii și inv estitorii europeni și int ernaționali beneficiază de numeroasele avantaje
oferite de un sist em simplific at, într -un domeniu în c are persoanele, bunuril e, serviciil e și banii
circulă liber.
UE negociază acorduri prin r ețeaua sa mondială de relații comerciale și colaborează cu
numeroși parteneri, m ai ales prin int ermediul acorduril or de liber schimb. Aceste parteneriate
sunt m enite să favorizeze creșterea economică și cr earea de locuri d e muncă în Europa,
deschizând n oi piețe cu restul lumii73.
După c onsacrarea prin Tr atatul d e la Maastricht a cetățeniei UE, semnific ațiile liberei
circul ații a persoanelor au depășit gr anițele tradiționale în care recunoașterea acesteia era strâns
legată de exercitarea unei activități economice. Astfel, potrivit disp ozițiilor art. 21 din TFU E (ex-
art.18 din T.C. E.) „orice cetățean al Uniunii are dreptul d e a circul a și a se stabili în m od liber pe
teritoriul st atelor-membre’’; cetățenia europeană implică, p otrivit pr evederilor art. 20 -24 din
TFU E (ex-art.18-21 din T.C. E.), recunoașterea următ oarelor prerogative:
dreptul d e liberă circul ație și de ședere pe teritoriul st atelor-membre;
dreptul d e a alege și de a fi ales în P arlamentul european precum și l a alegerile locale din
statul-membru în c are își are reședința în aceleași condiții c a și resortisanții acelui st at;

72 Roxana-Mariana Popescu, Intr oducere în dr eptul Uniunii Europene, Editur a Univ ersul Ju ridic, Bucur ești, 2011,
p. 119: ,,P oziția Curții este aceea de a rămân e în sfera dreptului c omunit ar, fără a lua în considerare drepturil e
fundamentale, așa cum sunt ele protejate la nivel internațional”.
73 De exemplu, p e piețele transatlantice se derulează zilnic tr anzacții în v aloare de aproape 2 mili arde de euro.

dreptul d e a beneficia, pe teritoriul un ei țări -terțe în care statul m embru al cărui
resortisant este nu este reprezentat, de protecție din p artea autoritățil or dipl omatice și consulare
ale oricărui st at-membru în aceleași condiții c a și resortisanții acelui st at;
dreptul d e a înainta petiții P arlamentului european, de a se adresa Ombudsm anului
European precum și dr eptul d e a se adresa instituțiil or și organelor consult ative ale Uniunii în
oricare dintr e limbil e tratatelor și d e a primi răspuns în aceeași limbă.
În c onsiderarea faptului că, în pr ezent, lib era circul ație a persoanelor nu m ai este
condiționată de desfășur area pe teritoriul unui st at membru a unei activități economice, la nivel
doctrinar, se apreciază că exteriorizarea conținutului acesteia se poate prezenta în un a din
următ oarele forme:
dreptul d e liberă circul ație și dreptul d e ședere pe teritoriul c elorlalte state membre;
accesul liber la activități s alariate;
libertatea de stabilire pe teritoriul oricărui st at membru c are presupun e accesul l a
activitățil e nesalariate, la înființ area și gestionarea întreprind erilor74.
În concluzi e, dreptul l a libertatea circul ației este reglementat în toate documentele cu
vocație universală a princip alelor mecanism e internaționale și regionale de protecție a drepturil or
omului l a care și Români a este parte.
Statul totalitar a desființ at în într egime și lib ertatea de opinie și lib ertatea de circul ație,
individul d evenind astfel static, uș or de manipul at și d e controlat. Modalitățil e de acțiun e ale
statului t otalitar împing limit ele controlului în z onele familiei și priv ată, a școlii și ale
activitățil or de recreere. În p erioada contemporană, după căd erea regimuril or totalitare din
Europa, asistăm l a un revirim ent al respectului f ață de individ, l a valorilor democratice. Dar
democratizarea este un pr oces dificil, c are presupun e etape ale dezvoltării și c are se bazează pe
alegeri lib ere, aleșii trebuind s ă respecte legea, libertățil e individu ale și instituțiil e societății
civile. Drepturil e de primă g enerație sunt prim ele care s-au impus în p erioada luptei împ otriva
absolutismului m onarhic și c onstitui e un nucl eu dur, c onstituind, t otodată, patrimoniul c omun al
statelor care au aderat la CEDO. Aceste drepturi sunt atât cele politice, cât și c ele civile, acestea
din urmă având c a scop garantarea integrității fizic e și morale. Acestea sunt:
dreptul l a viață,
la libertate și invi olabilitatea persoanei,
dreptul de a nu fi supus l a tortură,
de a nu fi ținut în scl avie,
de a nu fi arestat, reținut s au expulz at în m od arbitrar,

74 Nicoleta Diaconu, Cadrul juridic privind r ealizarea liberei circul ații a serviciil or și lucrăt orilor în Uniun ea
Europeană, în R.R.D.C. nr. 5/2009, p. 56.

de a fi inf ormat asupra motivelor arestării,
de a fi jud ecat într -un termen rezonabil,
dreptul l a apărare,
la recurs,
dreptul l a egală ocrotire din p artea legii,
egalitatea în drepturi într e bărbat și femeie,
dreptul l a cetățenie,
dreptul l a viață priv ată,
la succesiune ș.a.
Drepturil e politice au ca scop reglementarea modului d e particip are la viața socială, printr e
acestea regăsindu -se
libertatea gândirii, c onștiinț ei și religiei,
dreptul l a întrunir e pașnică,
la libera circul ație,
dreptul d e a alege și de a fi ales,
accesul la informații,
libertatea de expresie ș.a.
Analiza drepturil or fund amentale se realizează p e generații, cu trimit eri atât l a
instrum entele internaționale de protecție, cât și l a dispozițiile dreptului int ern.
În acest caz, C onvenția europeană includ e două aspecte în domeniul d e aplicare a
articolului 2 al Protocolului nr. 4. În primul rând, acest articol garantează dr eptul d e a circul a în
mod lib er pe teritoriul unui st at și d e a-și stabili r eședința pe acest teritoriu, cu c ondiția ca
persoana în cauză să s e afle în m od legal în acel loc. Articolul acesta nu recunoaște așadar
dreptul d e a intra pe teritoriul unui st at sau de a obține regularizarea unei șederi ilegale. În al
doilea rând, este prevăzut dr eptul oricărei persoane de a părăsi orice țară, inclusiv p e a sa.
Așadar, Lib ertatea de circul ație reprezintă un dr ept acordat individului, în anumit e limite,
mai mult s au mai puțin extins e, în funcți e de perioada istorică, d e autoritatea statală care l-a
acordat și d e teritoriu, în sc opul f acilitării, în primul rând, a tranzacțiilor economice și a
libertății d e gândir e și exprim are, și implicit, a mobilității academice. Protocolul nr. 4 l a
Convenția (europeană) p entru apărarea drepturil or omului și a libertățil or fund amentale care
recunoaște anumit e drepturi și lib ertăți, altele decât acelea care figur ează în C onvenție și în
primul Pr otocol adițional la Convenție, modificat prin Pr otocolul nr. 11, c onsacră, în art. 2,
libertatea de circul ație în int eriorul unui st at, inclusiv dr eptul d e a părăsi acel stat; așadar, dreptul
la liberă circul ație apare ca un dr ept fund amental, garantat în limit ele teritoriale ale unui st at,
care poate fi supus un or restrâng eri limit at prevăzut e de Convenție.

Surs e bibli ografice
1. Mihaela Crăc ană, M arcel Căpățână, Libera circul ație a persoanelor, bunuril or,
serviciil or și c apitalurilor. Vol. 8, Bucur ești, 2016;
2. Andreșan-Grigoriu B eatrice, Ștefan Tud orel, Tratatele Uniunii Europene. Versiun e
consolidată, Editur a Hamangiu, Bucur ești, 2016;
3. Marin V oicu, Politicil e comunit are în Constituți a Uniunii Europene, Editur a Lumin a
Lex, Bucur ești, 2015;
4. Constantin Fl oricel, Relații și t ehnici f inanciar – monetare, Editur a All Beck, Bucur ești,
2014;
5. Cezar Avram, Construcți a europeană: Evoluție, instituții, pr ograme, Editur a
Univ ersitaria, Craiova, 2013;
6. Sergiu Biv ol, Dreptul european al afacerilor, Note de Curs, (Ciclul I), Univ ersitatea de
Studi i Europene din M oldova, Facultatea de Drept, Chișinău – 2013;
7. Roxana-Mariana Popescu, Intr oducere în dr eptul Uniunii Europene, Editur a Univ ersul
Juridic, Bucur ești, 2011.

1. Mădălin a Virgini a Antonescu, Poziția Români ei în pr oblema crizei imigr anților: cât eva
comentarii, Policy P aper nr. nr. 18/2015, Institutul Dipl omatic R omân, Bucur ești, 2015;
2. Ottavio Marzocchi, Libera circul ație a persoanelor, Fișe tehnice UE – 2017, articol
public at în www. europarl.europa.eu.
3. Ovidiu Ținc a, Libera circul ație a persoanelor în Uniun ea Europeană, în R.D.C. nr.
2/2012;
4. Gabriel Liviu ISP AS, Libera circul ație a persoanelor în Uniun ea Europeană, Curi erul
Judici ar, nr. 9/2011;
5. Camelia Toader, Andrei I. Fl orea, Free movement of workers and th e European
citizenship , Revista română d e drept european, nr.1/2012;
6. Rikard Jozwiak, corespondentul l a Brux elles de la Radio Europa Liberă. The council h as
approved visa lib for Ukr aine. Now only sign ature on 17 M ay 2017;
7. Marion Schmid -Drün er, Libera circul ație a lucrăt orilor, articol public at în
www. europarl.europa.eu.
8. Viviane Reding, László Andor, Fișă d e informare Nr. 5 Cinci acțiuni ale Comisiei
Europene în materia liberei circul ații a cetățenilor UE, Comisia Europeană: 25.11.2013;
articol public at în www. europarl.europa.eu.
9. Nicoleta Diaconu, Cadrul juridic privind r ealizarea liberei circul ații a serviciil or și
lucrăt orilor în Uniun ea Europeană, în R.R.D.C . nr. 5/2009 .

1.www. ohchr. org.
2.www. echr.c oe.int
3.www. eur-lex.europa.eu
4.www. europarl.europa.eu
5.www. ec.europa.eu
6.www.sch engen.mir a.gov.ro
7.www. europa.eu
8.www.c onsilium. europa.eu
9.www.c etateniaeuropeana.eu
10.www.r o.wikip edia.org
11.www.p olitiadefrontiera.ro
12.www.mf a.gov.md
13.www.l ex.justic e.md
14.www.inf oeuropa.md
15.www.twitt er.com.