56STIMULAREA CRE ATIVITĂȚII ELEVILOR SPORTIVI ÎN TIMPUL [614496]

56STIMULAREA CRE ATIVITĂȚII ELEVILOR SPORTIVI ÎN TIMPUL
ACTI VITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Profesor: MORU ȚAN Tudori ța
Grad didactic I
Școala cu clasele I-VIII 190 “ MARCELA PENE Ș”

Cuvinte cheie : activități sportiv e, creativitate.

Abstract
At the begin ning of this m illennium , stim ulating the studen t’s crea tive po tentia l is on e
of the principal priorities of educatio n în the world so that they can face com plex prob lems
and changes în the future.
Extracu rricu lar activ ities offer a lot o f oppor tunities to cu ltivate creativ ity. During the
activity of sports colle ctive or during the form ation prep aration hours representing the school,
the students can exercise different methods to stimulate creativity.

Stim ularea potențialului creativ al elev ilor reprezintă una din principalele priorități
ale educa ției în lum e la acest înc eput al m ileniulu i III , pentru a face fa ță problem elor
complexe și schim barilor din diferite sectoare.
“ Creativitatea este o capacitate complexă și fun damentală a personalit ății care
sprijinidu-se pe date sau produse an terioare, în îmbinarea cu investiga ții și date noi, produce
ceva nou, original de valoare.” ( Bonta ș. I.)
Creativitatea poate fi defintă ca actul de a transfor ma idei noi și imaginative în
realitate. Term enul se refer ă în general la o bog ăție de id ei și originalitate în gândire. Studiile
psihologice de persoane foarte creative au ar ătat că multe dintre acestea au un interes puternic
în dezordin e aparent ă, contradicț ie și dezechilibru, care par s ă fie percepute ca provoc ări.
Aceste persone pot s ă posede o con știentizare profund ă, larg și flexibil de ei înșiși.
De asem enea, studiile arat ă că intelegența are co relare cu pu țină creativitate; astfel o persoan ă
extrem de inteligent ă poate să nu fie foarte creativ ă.
În literatura de spec ialitate sunt descrise d iferite c lasificări ale nivelulu i
creativității ca produs al muncii creatoare:
1. Creativ itatea expres ivă este o p remiză de dezvoltare a for melor
superioare de creativitate.
2. Creativitatea productiv ă se m anifestă prin realizarea unor lucruri utile
pe baza anum itor tehnici îm bunătățite. Stim ularea creativit ății
productive se realizeaz ă prin învățarea creativ ă, ce presupune m etode
de descoperire și problem atizare, lărgirea orizontului de cuno ștințe,
acum ularea experien ței.
3. Creativitatea inovativ ă este legat ă de cea expresiv ă și de cea
productiv ă, dar în procesul ei se caută o soluție nouă, o interpr etare
origin ală a unor lucruri cunoscute.
4. Creativ itatea inven tivă reprezin tă nivelul crea ției persoanelo r
talen tate.

Structu ra creativ itații exprim ă interdependen ța între produsul creator – procesul
creator – personalitatea creato are.

57♦ Produsul creator este un element nou în raport cu experien ța socială anterioar ă sau cu
experiența de viață a individului. Validitatea produsului creator are dou ă criterii
complementare: originalitatea și relevanța, care pemite autoevaluarea performan ței.
Acestea acoper ă cinci niveluri ierarhice:
• nivelul expresiv, care vizeaz ă comportamentul unei persoane cu
anumite caracteristici creative demonstrat ă în termeni de spontaneitate;
• nivelul productiv, care vizeaz ă realizarea unor produse, care exprim ă
originalitatea individului;
• nivelul inovator, care vizeaz ă elaborarea unor produse noi și originale
în plan teoretic și aplicativ;
• nivelul inventiv, care vizeaz ă reordonarea fenomenelor studiate
anterior, în vederea transform ării calitative ale acestora;
• nivelul emergent, care vizeaz ă realizarea unor produse creativ
superioare.

♦ Procesul creator este un proces de mare complexitate care antreneaz ă un ansamblu de
mecanisme psihologice ale creatorului . Procesul creator presupune urm ătoarele etape:

a. pregătirea (prepararea) este o etap ă intensă de lunga durat ă, ce impune
pregătirea în trei direc ții majore:
• identificarea problemei,
• analiza datelor
• acumularea și selecționarea infoma ției necesare;

b. incubatia este o etap ă mai puțin observabil ă din exterior și care se petrece
predominant,în zona incon știentului.

d. iluminarea sau inspira ția este etapa în care proc esul creator atinge punctual
culminant, în care are loc organiyarea materialului acumulat.

e. verificarea sau execu ția este faza de materializar e, de obiectivizare a ideii
creatoare.

♦ Personalitatea creatoare eviden țiază resursele sistemului psihic uman,capacitatea
acestuia de a angaja un process creator, sus ținut la nivelul con științei individuale, cu
scopul de a produce ceva nou, original și eficient.
Epoca în care tr ăim cere fiec ărui individ s ă se adapteze la situa ții mereu noi, s ă rezolve
numeroase probleme sociale și pofesionale, s ă găsească soluții variate, ingenioase, originale.
Schimbările globale se deruleaz ă în ritmuri tot mai accel erate. Pentru a preg ăti elevii
sa facă față transform ărilor rapide ale vie ții în aspectele: economic, politic, social, cultural,
sportiv, e necesar ă dezvoltarea creativit ății elevilor la toate disciplinele.
Școala contemporan ă, centrată pe elev, are un rol bine pecizat în dezvoltarea uria șului
potențial intelectual, reprezentat de inteligen ță și de creativitate care, pus ă în valoare, va
asigura neîntrerupt progresul socio-uman. Creativitatea exist ă în stare latent ă în aproape
fiecare individ, într-o m ăsură mult mai mare decât se crede, iar cuno ștințele
și experien ța
asociate acestui fond creativ pot ramâne neutilizate.
Se apreciaz ă că depistarea și stimularea creativit ății la toate vârstele, mai cu seam ă la
vârstele copil ăriei și adolescen ței, reprezint ă obiective generale ale educa ției. Așadar, rolul
școlii în formarea comportamentului creator este important, deoarece r ămâne „principalul
instrument pe care societatea îl folose ște pentru cultivarea creativita ții la membrii ei tineri, de
vârstă școlară.” ( F. și A. Turcu, 1999).

58Comportamentul creator presupune o dezvoltare intelectual ă armonioas ă a elevilor. La
formarea comportamentul ui creativ o contribu ție de seam ă o are dezvoltarea imagina ției
elevilor. În procesul instru ctiv-educativ trebuie descatu șată fantezia elevilor, cultivat ă
imaginația prin lec ții de abilit ăți practice.
Pentru a dezvolta poten țialul creativ al elevilor, profesorii trebuie sa cunoasc ă în
primul rând tr ăsăturile comportamentului creativ, care se refer ă la :
– nivelul de inteligen ță ;
– gandirea divergent ă;
– fluența gândirii;
– receptivitatea;
– spiritul de observare;
– perseveren ța;
– inițiativa;
– nonconformismul în idei.

Cu toate acestea, este gre șit a încuraja creativitatea doar la acei elevi care au rezultate
deosebite. Cu toate c ă mulți oameni pun semnul eg al între creativitate și inteligen ță, cei doi
termeni nu sunt sinonimi.
Pentru a putea stimula eficient acest poten țial creativ trebuie mai întâi înl ăturate
o serie de bariere, blocaje cum ar fi:
a) Blocaje culturale:
– conformismul la elevi dar și la profesor
-neîncrederea în fantezie și prețuirea gândirii logice;
b) Blocaje metodologice:
– rigiditatea tiparelor , fixitatea func țională;
– critica permanenta.
c) Blocaje emotive:
– teama de a nu gre și;
– graba de a accepta prima idee; – descurajarea rapid ă
– tendința exagerat ă de a-i întrece pe al ții.

Pentru ca elevii s ă ajungă la aceast ă formă superioar ă de învațare ei au nevoie de
îndrumarea profesorului. Deosebit de important ă este atitudinea profesorului, rela ția sa cu
elevii. Este nevoie de un climat destins, democratic, prietenos, și nu unul autoritar, despotic.
Profesorul are îndatorirea de a cultiva disponibilit ățile imaginative ale elevilor, folosind
metode adecvate acestui obiectiv didactic major.
Activitățile extrașcolare reflect ă mai bine dominantele de pe rsonalitate ale individului.
Activitătile extracurriculare ofer ă numeroase prilejuri pentru cultivarea creativita ții.
În orele de ansamblu sportiv sau în cele de preg ătire a forma țiilor reprezentative ale școlii,
elevii desf ășoară o activitate liber ă, unde se pot exersa diferi te metode de stimulare a
creativității.
Orele de preg ătire a forma țiilor sportive reprezentative ale ș
colii se desf ășoară sub
formă de antrenament sportiv, care are la dispozi ție, pentru fiecare ramur ă sau probă sportivă,
un număr mult mai mic de exerci ții fizice, comparativ cu educa ția fizică.
Aceste exerci ții sunt executate la un nivel ridicat pe plan tehnic și tactic, la un volum,
intensitate și complexitate deosebite fa ță de exerci țiile fizice folosite în educa ția fizică.
Orele de preg ătire a echipelor reprezentative se def ășoară sisematic și continuu,
în scopul ob ținerii de rezultate în cadrul competi țiilor cuprinse în calendarul competi țional al
Olimpiadei Na ționale a Sportului Școlar și Campionatului Na țional al Liceelor.

59Factorii care influen țează creativitatea la ni velul grupului sunt:
– natura și tipul sarcinii ;
– structura sau compozi ția grupului ;
– dimensiunile psihosociale ;
– personalitatea lider ului grupului ;
– organizarea și funcționarea grupului.

Folosirea metodelor de stimulare a creativit ății reprezint ă o cale important ă pentru
adaptarea la schimbare prin generarea de solu ții creatoare, și pentru rezolvarea celor mai
complexe probleme cu care profesorii și elevii se confrunt ă. În preg ătirea echipei
reprezentative de fotbal s-au folosit mai multe metode. Dintre metodele utilizate în cadrul
predării, menționăm :
• metode de instruire;
• metode verbale;
• metode de ac ționare;
• metode de corectare a gre șelilor.
Acestea sunt bine cunoscute de c ătre profesorii de specialitate.
Ne vom referi strict la metodele folosite de noi pentru stimularea potentialului creativ
al componen ților echipelor noastre:
1. Metoda Brainstorming : are drept scop emiterea unui num ăr cât mai mare de
soluții, de idei privind modul de rezo lvare a unei probleme, în speran ța că, prin
combinarea lor, se va ob ține soluția optimă. Nimic nu se critic ă, nimic nu se șterge,
fară atitudini sau prejudec ăți, cât mai multe idei; se desf ășoară în cadrul unui grup
nu foarte mare, de preferin ță eterogen din punct de vedere al preg ătirii, sub
coordonarea unui moderator.
Avantajele utiliz ării acestei metode sunt multiple: ob ținerea rapid ă și ușoară a
ideilor noi și a soluțiilor; stimularea particip ării active a tuturor membrilor
grupului; dezvo ltarea creativit ății, spontaneit ății, a încrederii în sine, prin procesul
evaluării amânate; dezvolt ă, de asemenea, abilitatea de a lucra în echip ă.
2. Tehnica 6-3-5 : ideile noi se scriu pe foile de hârtie care circul ă între participan ți.
Tehnica se nume ște 6-3-5 pentru c ă există șase membri în grupul de lucru, care
notează pe foaia de hârtie câte trei solu ții fiecare, la o problem ă dată, timp de cinci
minute. Aceast ă tehnică are următoarele avantaje: încurajeaz ă solidaritatea în grup
și competiția între grupuri, îmbinând munca individual ă cu cea de echip ă.
3. Metoda Philips „6-6” : elevii se grupeaz ă câte șase, discutând problema dat ă timp
de șase minute. Fiecare grup î și alege un lider. La sfâr șit, grupurile î și anunță
opinia; urmeaz ă o discuție general ă, după care se trag concluziile.

Prin aplicarea acestor metode de stimulare a poten țialului creativ al elevilor am ajuns
la următoarele concluzii:
– Prin utilizarea metodei Brainstorming elevii și-au ales titularii, au decis posturile
pe care vor juca și au dat sugestii pentru primele schimbari în teren.
– Prin aplicarea tehnicii 6-3- 5 echipele au fost împ ărțite în grupe de câte șase
sportivi, care au primit ca sarcin ă să noteze pe o hâ rtie trei solu ții pentru fazele de
atac în jocul de fotbal pe teren redus, tim p de cinci minute. Foile au migrat de la
stânga la dreapta și au ajuns la posesorul ini țial. Cel care a primit foaia cite ște și
încearcă să modifice solu țiile în mod creativ, prin formul ări noi, adaptându-le,
îmbunătățindu-le și reconstituindu-le continuu. La fel s-a procedat cu toate fazele
de joc, stabilind astfel procedeele tehnico -tactice care vor fi folosite în meciurile
oficiale.
– Prin utilizarea metodei Philips „6-6” s-a stabilit st rategia de joc.

Folosind aceste metode, rezultatele nu au întârziat s ă apară.

60BIBLIOGRAFIE

1. BEJAT,M., 1981, Creativitatea în știință, tehnică și învățământ, Ed. Didactic ă și
Pedagogic ă, București
2. Colibaba,D,E.,Bota I., Jocuri sportive – teorie și metodică. București, Ed.Aladin,1998
3. Cosmovici,A.,Iacob Lumini ța,1999, Psihologie școlară, Ed.Polirom, Ia și
4. Ionescu,M., 2000, Demersuri creative în predare și învațare, Ed. Presa Universitar ă
Clujeană, Cluj –Npoca
5. Landau,E., 1979, Psihologia creativit ății, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă, București
6. Stenberg,R.J., 2005, Manual de creativitate, Ed.Polirom, Ia și
7. Stoica,A., 1983, Creativitatea elevilor. Posibit ăti de cunoa ștere și de educare,Ed. Didactic ă
și Pedagogic ă.