49Comparativ cu celelalte zone turistice, sta țiunea Poiana Bra șov de ține un num ăr [615438]

49Comparativ cu celelalte zone turistice, sta țiunea Poiana Bra șov de ține un num ăr
mult mai mare de restaurante clasice și baruri de zi, acestea înregistrând o pondere
aproximativ egal ă respectiv 38% restaurantele clasice și 37% barurile de zi.
Tabel nr. 2.13 Dimensiunile capacit ății de alimenta ție în arealul Râ șnov în anul
2016
Zona Nr. unit ăți de alimenta ție%
Râșnov 7 6
Zărnești 15 14
Bran 26 24
Poiana Bra șov 62 56
Total 110 100
Sursa:Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
73%11%4%4%4% 4%Fig. 10 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de
unități în Poiana Bra șov în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant cu specific
național
Restaurant cu specific
local
Restaurant vân ătoresc
Restaurant cram ă

50Din tabelul de mai sus, se remarc ă ponderea mare a unit ăților de alimenta ție mai
al es î n Poi ana Bra șov cu 56% și zon a Bran cu 24%. În Z ărn ești și Râșn ov , pon derea
unităților de alimenta ție este de 14% respectiv 6%.
2. 2.3 Mijloace de agrement
Serviciile de agrement fac parte din cadrul serviciilor de baz ă și sunt concepute
să asigure petrecerea pl ăcută, agreabil ă a timpului de vacan ță, să dea senza ția unei
satisfac ții, unei împliniri, s ă lase o impresie pl ăcută și o amintire favorabile. Ele sunt
alcătuite dintr-o palet ă larg ă de activit ăți, având caracter distractiv-recreativ în
concordan ță cu specificul fiec ărei forme de turism sau zon ă turistic ă. Serviciile de
agrement reprezint ă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor turi știlor,
modalitatea de concretizare a motiva ției deplas ării și dețin un rol important în structura
consumului turistic.
6%14%
24%56%Fig. 11 Ponderea unit ăților de alimenta ție în
arealul Râ șnov în anul 2016
Râșnov
Zărnești
Bran
Poiana Bra șov

51
Tabel nr. 2.14 Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii52
– în procente-
Grupa de servicii Ponderea în structura
consumului
Transport
Cazare
Alimenta ție
Agrement
Alte servicii20-25
~30
~30
10-15
5-10
Ca parte a produsului turistic, agrementul vine în întâmpinarea cererii clientelei
turistice interne și interna ționale, printr-un grad de adecvare cât mai apropiat nivelului
acesteia ca volum, structur ă, nivel de diversificare, grad de satisfac ție ob ținut în timpul
liber.53
În zona studiat ă, agrementul este reprezentat de:
Râșnov – Centrul de echita ție Diana / Centrul de echita ție Pănicel
L a C e n t r u l d e e c h i t a ți e D i a n a și
Centrul de echita ție P ănicel, caii pentru
agrement ( lipi țani, ponei, arabi) ofer ă
turiștilor posibilitatea de a se bucura de
aventur ă la excursii în grup-c ălare pe
terenurile din Cheile Râ șnoavei, plimb ări
cu atelaje, cu sania, dar și cursuri de
echita ție pentru încep ători.
Clubul Sportiv Montan
Altitudine – desfășoară ac țiuni de
promovare a poten țialului natural din
arealul Râ șnov și ofer ă turi știlor
oportunitatea practic ării unor forme de
turism cum ar fi turism sportiv, turism
montan dezvoltând astfel activit ăți de
creștere a gradului de educa ție și responsabilizare ecologic ă a turi știlor.
52 Minciu Rodica, op. cit.,p. 226.
53 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit., p.193

52
Vânătoare foto – Turi știi pasiona ți de vân ătoare, au posibilitatea prin
intermediul Ocolului Silvic al ora șului Râ șnov s ă beneficieze de observa ții, ședințe foto
la vânat mare cum ar fi urs, lup, râs.
Complexul olimpic de biatlon și sărituri cu schiurile(Valea C ărbun ării)
Pe Valea C ărbunării, la 16 iulie
2009 a început construirea bazei olimpice
de sărituri cu schiurile, primul centru de
sărituri cu schiurile la standarde
interna ționale din România. Complexul
olimpic de biatlon și sărituri cu schiurile
este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și s-a materializat printr-un
parteneriat între un trust economic privat, Fe de r ați a R o m â n a d e S c h i și B i a t l o n și
Prim ăria Râ șnov.
Astfel, Râ șnovul având o tradi ție de peste un secol în practicarea sporturilor de
iarnă, în prezent, ora șul de ține cea mai modern ă bază de s ărituri cu schiurile și biatlon
din România iar din anul 2005 a intrat în circuitul concursurilor interna ționale de biatlon
prin organizarea Campionatului Balcanic de var ă la biatlon și a Cupei Europei la schi
role.
Dino Parc Râ șnov- reprezint ă o atrac ție deosebit ă pentru turi ști, îndeosebi
pentru cei mici deoarece aici întâlne ști peste 50 de dinozauri confec ționați din fibra de
sticla,în m ărime natural ă, parcul fiind amenajat în p ădure de-a lungul drumului ce se
îndreapt ă către cetatea Râ șnov. Turi știi pot afla
mai multe informa ții despre preistorie respectiv
dinozauri la punctul de interes științific
paleontologic special amenajat sau se pot relaxa la
cinematograful 9D și dino-restaurant, în decorul
de Jurassik Park.
Agenda cultural ă bogat ă a Râ șnovului cuprinde o serie de evenimente culturale
și sportive care vin în completarea atrac țiilor oferite de poten țialul natural și antropic al
orașului determinându-l pe turist s ă petreac ă cât mai multe zile în sta țiune.

53Agenda cultural ă aRâșnovului pentru anul 2017 se prezint ă astfel:54
·Serbările Z ăpezii (februarie);
·Festivalul de film scurt metraj (mai);
·Sărbătoarea Rozelor (Rusalii);
·Zilele Ora șului Râ șnov (iunie);
– Festivalul Ecvestru;
·Festivalul pentru copii "JOCMANIA " (iunie);
·Zilele Cet ății Râ șnov (4-5 iulie);
·Curtea Comedian ților (iulie);
·Festivalul medieval "Turnirul Cet ăților" (iulie);
·Festivalul de muzic ă rock "OST MOUNTAIN FEST" (iulie);
·Festivalul studen țesc InSitu (iulie);
·Festivalul de Muzic ă pentru copii și tineret ,,Liga Campionilor” (august);
·Festivalul Interna țional de Film Istoric (august);
·Festivalul Interna țional Istoric Academic ,,În numele Trandafirului”(august);
·Târgul de toamn ă (octombrie);
·Bucuria S ărbătorilor de iarn ă (decembrie):
– Festivitatea Bradului de Cr ăciun;
– Balul C ălușarilor;
– Balul Zoritorilor.
Odat ă cu diversificarea surselor de informare și creșterea resurselor financiare în
rândul popula ției de toate vârstele, a intervenit o schimbare în ceea ce prive ște
mentalitatea turi știlor care, ast ăzi tind s ă prefere sejurului clasic (mare/munte) o gama
mai variat ă de posibilit ăți de agrement și loisir.
Astfel, tendin ța crescând ă, este de mic șorare a timpului necesar odihnei pasive
și de sporire formelor și a dimensiunilor de odihn ă activ ă care "exploateaz ă" tot mai
mult poten țialul turistic al unei zone.
În afara activit ăților specifice sporturilor de iarn ă, turi știi își pot petrece timpul
liber, în sta țiunea Râ șnov beneficiind de servicii de agrement cum ar fi:
·Plimb ări cu ATV – ul;
·Parapant ă;
·Echita ție;
54 Pepene Nicolae, op. cit , p.70

54
·Tenis;
·Sporturi extreme;
·Paintball;
·Drume ții pe trasee montane – Clubul Montan Altitudine;
·Alpinism;
·Mountain bike – pe potecile special amenajate;
·Volei, dans sportiv, Karate, judo, lupte, rugby la cluburile din localitate;
·Cinematograf;
·A g r e m e n t u l d e i n c i n t ă ( î n c h i s ) : s a l o a n e S P A , s a u n ă, m a s a j , s o l a r , c o a f u r ă,
fitness, împachet ări, manichiur ă, pedichiur ă etc.
Park Aventura Z ărnești – situat la ie șirea din
localitatea Z ărnești, parcul de aventur ă este alc ătuit dintr-
un ansamblu de instala ții în aer liber, care urm ăresc trasee
turistice ce pot fi parcurse de turi știi dornici de adrenalin ă
și mi șcare în aer liber, folosind un echipament
corespunz ător pentru alpinism.
Agenda cultural ă a ora șuluiZărnești pentru anul 2016 se prezint ă astfel55:
·Zilele ora șului Z ărnești
– Festivalul „Floare de Col ț”
·Circuitul de motocros Brebina
·Maratonul Pietrei Craiului
·Festivalul Berii
·Festivalul "Ecoul Pietrei Craiului”
Stațiunea turistic ă Bran este situat ă la circa 29 km de Bra șov în partea de SV a
județului, la intrarea în culoarul Ruc ăr – Bran, pe șoseaua care leag ă Bra șovul de
Câmpulung Mu șcel și datorit ă ospitalit ății gazdelor și a frumuse ții peisajului, este una
dintre regiunile reprezentative ale turismului rural.
C o m u n a B r a n , a t e s t a t ă d o c u m e n t a r î n a n u l 1 3 6 7 , f o r m a t ă d i n 5 s a t e : P o a r t a ,
P re d el u ț, S oh od ol , Și m on s e î n v e ci n e a z ă c u Ta ra B â rs ei î n n ord și n ord -e s t , l a s u d și
sud-est cu Dâmbovi ța și Valea Prahovei, reprezentând poarta natural ă deschis ă la
trecerea din Transilvania în Muntenia și culoarul dintre Mun ții Bucegi și Piatra Craiului.
55Centrul de Informare Turistic ă Zărnești

55În Bran turi știi își pot petrece vacan ța, beneficiind de variatele modalit ăți de
petrecere a timpului liber oferite de Complexul Wolf, respectiv: bowling, biliard, ping-
pong sau darts în func ție de preferin țe.
Evenimentele cele mai importante care se desf ășoară anual pe agenda cultural ă a
stațiunii turistice Bran sunt:56
·Gala Premiilor “ Br ănenii anului ” : ianuarie
·Serbările Z ăpezii – Pârtia Z ănoaga : februarie, Cupa Salvamont/Cupa Bran
·Balul Indr ăgosti ților (Dragobetelor): februarie
·Festivalul de Gastronomie Tradi țional ă Bran – “Un’ te duci tu mielule?:
Duminica Rusaliilor
·Festivalul “Bran Music Fest ”: iulie
·Târgul Pantelimonului ; Târgul Me șterilor Populari ; Intâlnire cu Fiii si
Prietenii Branului ; Festivalul de art ă tradi țional ă și modern ă “ Poarta Branului ; “
Festivalul “ Drumul Haiducilor" : august
·Festivalul Brânzei și Pastramei – “R ăvășitul Oilor”- septembrie
·Focul lui Sumedru : octombrie
·Halloween la Bran; Târgul Branului :
noiembrie
·Magia S ărbătorilor de iarn ă la Bran:
decembrie –ianuarie
Turiștii beneficiaz ă de variate oportunit ăți de petrecere a timpului liber pe
perioada vacan ței.
Agenda cultural ă bogat ă contribuie la atragerea unui num ăr mult mai mare de
turiști în zon ă.
56Centrul de Informare Turistic ă Bran

56De asemenea, turi știi pot s ă descopere în orice anotimp peisajele superbe din
Bran prin efectuarea unor drume ții prin zon ă și împrejurimi, plimb ări cu ATV- ul sau
pot opta pentru pârtia Bran – Z ănoaga,amplasat ă la circa 4 km de centrul localit ății care
este accesibil ă amatorilor de schi, de toate vârstele, încep ători sau experimenta ți.
Stațiunea Poiana Bra șov–aceast ă perlă a turismului montan, renumit ă mai ales
pentru sporturile de iarn ă, se afl ă la 12 km de municipiul Bra șov, pe un drum jude țean
modernizat care leag ă orașul amintit de localitatea Râ șnov, situate pe E 60 și respectiv
DN 73 A (12 km).
Stațiunea se g ăsește la poalele Mun ților Post ăvaru, la est și ale Mun ților Poienii
Brașovului, la vest, pe un platou întins, larg ondulat cu altitudini cuprinse între 950 –
1050 m.57
Den umi t ă și Poi an a Soarel ui ,sta ți unea Poi an a Bra șov , di spune de asem en ea de
te re n u ri d e s p ort , u n l a c a rti fi ci al , di sc o te ci , re s ta u ra n te ra f i n a te , b a ru ri , f i i n d c e a m ai
renumit ă, complex ă, stațiune pentru practicarea sporturilor de iarn ă din România și un
important centru turistic interna țional.
Stațiunea Poiana Bra șov dispune de echipamente turistice variate, de ținând o
ofert ă turistic ă bogat ă și competitiv ă, pentru diverse segmente de pia ță. Serviciile oferite
sunt în general de bun ă calitate, ea deta șându-se astfel de celelalte sta țiuni montane din
țara noastr ă.58
Ca activit ăți “apres-ski” sau pentru sezonul estival, Poiana Bra șov ofer ă
numeroase posibilit ăți: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu
programe artistice, o stân ă turistic ă, bowling, hidrobiciclete pentru plimb ări pe lac, etc.
Stațiunea este un punct de plecare spre numeroase trasee în Mun ții Post ăvaru sau
Bucegi, iar excursiile oferite în sta țiune au ca destina ții Castelul Bran, satele turistice
Bran, Moeciu, Șirnea, cet ățile fortificate Prejmer și Hărman, etc.59
57Țigu Gabriela, Turismul montan,Strategii de amenajare și dezvoltare a sta țiunilor montane, Ed.
Uranus, Bucure ști, 2001, p. 158
58ȚIgu Gabriela ,op. cit. p. 159
59 ȚIgu Gabriela, op. cit. p. 160

57Stratul de z ăpadă care se men ține din
noiembrie pân ă în luna martie, permite
practicarea sporturilor de iarn ă de c ătre
toate categoriile de turi ști, respectiv
sportivi de performan ță și încep ători care
pot utiliza la alegere, trambulinele
existente, pistele de coborâre, de slalom
u ri aș, s l a l om s p e c i a l s a u p o t o p t a p e n t r u p l i m b ări c u s ăn i i t r a s e d e c a i și p a t i n a j p e
patinoarul artificial amenajat în sta țiune.
Poziția geografic ă favorabil ă, căile moderne de acces au contribuit la
valorificarea unui peisaj natural armonios, a c ărui frumuse țe a fost sporit ă prin
amenaj ările de nivel interna țional pentru cazare, recreere, sport.60
Serviciile de agrement din sta țiune sunt diverse, oferindu-i turistului cele mai
variate, mijloace de sport, distrac ție, divertisment menite s ă elimine stresul și oboseala
acestuia, s ă îi refac ă forța fizic ă și intelectual ă prin desf ășurarea de activit ăți în cadrul
bazelor sportive,centrului de echita ție sau stâna turistic ă de care dispune
stațiunea.Accesul turi știlor spre culmile muntelui Post ăvaru, respectiv pârtiile de schi cu
grade diferite de dificultate este asigurat de o linie de telegondol ă, dou ă linii de
telecabin ă și mai multe linii de teleschi în sezonul rece, turi știi putând opta pentru
plimb ări trase de cai, snowboard, snowmobile sau s ăniuș.
Alternan ța paji știlor (având o mare diversitate floristic ă) cu p ădurile de conifere
sau foioase confer ă zonei o atractivitate deosebit ă. Alte resurse turistice sunt rezerva ția
și parcul natural Tâmpa, rezerva ția Stej ărișul Mare din nord-vestul mun ților Post ăvaru,
rezerva ția peisagistic ă Post ăvaru – culmea principal ă.61
Cu toate c ă activitatea turistic ă din Poiana Bra șov este centrat ă pe sezonul de
schi și sporturi de iarn ă, frumuse țea peisajului determin ă un poten țial ridicat al sta țiunii
ce permite dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece.
De asemenea, Poiana Bra șov este locul propice pentru petrecerea lunilor de var ă,
deoarece ofer ă numeroase posibilit ăți pentru amatorii de drume ții care pot realiza trasee
turistice variate spre mun ții Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare, Piatra Craiului bucurându-
se de peisajele uimitoare sau pot practica diverse sporturi cum ar fi:tenis de câmp,
minigolf, mountainbike, paintball, echita ție, pescuit de agrement, plimb ări cu barca,
60 Ielenicz Mihai, Com ănescu Laura, op. cit, p.215
61 Țigu Gabriela, op. cit. p 159

58hidrobicicleta pe lacul din sta țiune sau plimb ări cu c ăruțe trase de cai .
Recomandat ă pentru odihna activ ă (sport si agrement), sta țiunea are influen țe pozitive
asupra tuturor func țiilor vitale ale organismului și în special având efecte terapeutice
asupra sistemului nervos central.
2.3. Analiza circula ției turistice
Fenomenul circula ției turistice depinde în foarte mare m ăsură de particularit ățile
ofertei turistice. Dimensiunile circula ției turistice, reparti ția sa spa țială, intensitatea pot
fi redate prin analiza unor indicatori caracteristici: num ărul de nop ți de cazare realizat,
numărul persoanelor participante la fenomenul circula ției turistice, durata sejurului,
gradul de ocupare a capacit ăților de cazare.62
2.3.1 Forme de turism practicate in areal
Stațiunea Râ șnov dispune de un poten țial turistic bogat în obiective turistice
naturale și antropice de valoare deosebit ă,diversificate care permit practicarea mai
multor forme de turism cum ar fi:
·Turism cultural, rural;
·Turismde agrement;
·Turism sportiv;
·Turism urban;
·Turism odihn ă și recreere;
·Turism de afaceri;
·Turism ecologic;
·Turism științific;
Turismul cultural reprezint ă forma de turism predominant ă a localit ății datorit ă
valorilor tradi țional-istorice ale comunit ății, importan ței și notoriet ății acestora.
Turismul cultural este elementul esen țial în dezvoltarea durabil ă a Râ șnovului.
Valorificarea și exploatarea turismului cultural poate conduce la ameliorarea în timp a
62 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op.cit. p.211

59gradului de sezonalitate, datorit ă dependen ței reduse de sezon și adresabilitatea c ătre
persoanele cu dorin ță de cunoa ștere,cu orizont cultural mai larg. Obiectivele turistice
reprezentative pentru practicarea turismului cultural în Râ șnov sunt: Cetatea
Țărăneasc ă, Castrul Roman Cumidava, Pe ștera Valea Cet ății, Biserica Sfântul Nicolae,
Biserica Evanghelic ă etc. De asemenea turi știi pot lua parte la diferite festivaluri și
evenimente care se reg ăsesc pe agenda cultural ă a ora șului și pot lua contact cu diferite
tradiții, obiceiuri, me șteșuguri specifice zonei.
Turismului cultural i se asimileaz ăturismul religios , care nu are caracter
reprezentativ la nivelul sta țiunii, de și exist ă institu ții de cult în localitate care pot fi
incluse în circuite religioase itinerante, la nivel regional sau na țional. Turismul cultural
reprezi n t ă o f orm ă m odern ă de turi sm care atrage di n ce î n ce tot m ai m ul ți turi ști de
toate vârstele.Astfel turi știi pot opta pentru petrecerea pl ăcută a timpului liber într-o
stațiune turistic ă vizitând obiectivele turistice reprezentative din zon ă îmbinând
mișcarea cu îmbog ățirea orizontului cultural. Arealul Râ șnov beneficiaz ă de obiective
turistice naturale și antropice diverse punând la dispozi ția turi știlor diverse oportunit ăți
pentru petrecerea agreabil ă a sejurului în zon ă, satisf ăcând astfel cele mai exigente
cerin țe ale turi știlor români cât și străini. De și poten țialul turistic cultural al zonei nu
este valorificat la maximum, totu și autorit ățile fac demersuri continue pentru
îmbun ătățirea și promovarea turismului cultural din Râ șnov. Fa ță de situa ția de acum
două decenii, se observ ă o îmbun ătățire major ă privind dezvoltarea și promovarea
turismului cultural din ora ș. Astfel, din fondurile proprii ale prim ăriei dar și din fonduri
europene s-a pus accent pe restaurarea obiectivelor turistice antropice aflate în
degradare continu ă și promovarea acestora la nivel na țional și nu în ultimul rând
interna țional. Turismul cultural reprezint ă o alternativ ă viabil ă pentru ora șul Râ șnov
deoarece prin aplicarea unor unui plan și a unor strategii de marketing adecvate,
comunitatea râ șnovean ă va avea de câ știgat pe urma dezvolt ării acestei forme de turism
care este în plin ă ascensiune având un num ăr tot mai mare de adep ți.De asemenea,
turismul rural poate fi considerat o form ă a turismului cultural, nefiind un form ă de
turism reprezentativ ă/predominant ă pentru Râ șnov.
Turismul sportiv este o form ă de turism cu poten țial ridicat datorit ă organiz ării
unor evenimente sportive de anvergur ă interna țional ă privind sporturile de iarn ă,
facilit ăților de practicare a mai multor sporturi – montane, extreme care determin ă
stațiunii o notorietate na țional ă și interna țional ă și care pot antrena toate celelalte
resurse turistice existente pentru a le cre ște notorietatea.

60Turismul de agrement interfereaz ă atât cu turismul sportiv cât și cu turismul
cultural,ad ăugându-le un plus de atractivitate, diversificând și îmbog ățind pachetele de
servicii turistice. Astfel, turi știi adep ți ai turismul sportiv , sunt persoane tinere, active,
care caut ă oportunit ăți complementare cum ar fi bazele de agrement, parcuri tematice,
picnicuri etc. Turi știi care prefer ă turismul cultural vor aprecia facilit ățile de agrement
de calitate. Dino Parc, drume țiile montane, traseele în natur ă, observa țiile de animale,
popasurile în zona Col ții Cheii, sporturile extreme, concursurile și evenimentele
sportive reprezint ă câteva din atrac țiile oferite de zona Râ șnov. Pentru turi știi care
practic ă agrementul, obiectivele culturale reprezint ă oportunitatea de a afla informa ții
despre locuri noi, istorie, obiceiuri și tradi ții ale comunit ății.
Amatorii de drume ții pot opta pentru traseele turistice montane ce au ca punct de
plecare ora șul Râ șnov și ofer ă priveli ști de o rar ă frumuse țe respectiv:63
·Orașul Râ șnov – Valea Cet ății – Poiana Cristianului 1000m – Poiana
Aviatorilor;
·Orașul Râ șnov – Pe șterea – Râ șnoavei – Cabana Aviatorilor;
·Orașul Râ șnov – Valea Gl ăjeriei – Cabana M ălăiești – Vârful Omul 2505 m;
·Orașul Râ șnov – Restaurant Cetate (Acapulco) – Pe ștera Râ șnoavei;
·Peștera Râ șnoavei – Bisericu ța Păgânilor – Piatra Scris ă;
·Cabana Cheia Râ șnov – Cheile Râ șnoavei – Spinarea Calului;
·Cabana Cheia Râ șnov – Șaua Runcului 1015 – Uzina Veche;
·Cheile Râ șnoavei – Cabana Trei Brazi 1130m;
·Cheile Râ șnoavei – Cabana Secuilor 1110m;
·Valea Gl ăjeriei – Poiana Fr ăsinet 1130 m – Șipote ;
·Uzina Veche – Șaua Runcului – Cabana Cheia – Chei șoara – Poiana Bra șov.
Stațiunea Râ șnov ofer ă o varietate de evenimente cultural-sportive de calitate și
rezonan ță național ă, reprezint ă o m ărturie asupra vie ții de alt ădată, din vremurile vechi
care "tr ăiește" și ast ăzi în muzee, str ăzi, case, zidurile cet ății permite practicarea
turismului urban în acest ora ș ”medieval"care merit ă a fi considerat un obiectiv turistic
în ansamblul s ău, de sine st ătătoare.
63Plan de dezvoltare local ă al orașului Râșnov, Prim ăria Râ șnov, 2014

61Turismul de afaceri, turismul ecologic și științific, reprezint ă segmente de
nișă,se plaseaz ă în plan secundar, în contextul local, deoarece Râ șnovul prezint ă
poten țial dar ele depind de anumite constrângeri legate de baza tehnico-material ă
necesar ă sau sunt limitate de o concuren ță puternic ă pe plan regional. Dezvoltarea
a c e s t o r f o r m e d e t u r i s m p o a t e f i i n f l u e n ța tă și s t i m u l a t ă p r i n c r e șt e r e a c a l i t ă ți i și
diversificarea serviciilor de turism sportiv și de agrement, turism cultural, care
reprezint ă atrac ții alternative, complementare.
Stimularea gradului de valorificare a poten țialului turistic,depinde de cre șterea
atractivit ății turistice, prin îmbun ătățirea și diversificarea serviciilor existente,prin
fidelizarea unui num ăr cât mai mare de turi ști, dar si atragerea unor categorii de turi ști
care au disponibilitatea de a vizita sta țiunea în timpul s ăptămânii sau în extrasezon.
Prin m ăsuri de informare, publicitate și promovare adecvate, menite s ă îi
creasc ă notorietatea, Râ șnovul se poate individualiza în peisajul turistic regional,
național, care s ă îl proiecteze în topul destina țiilor turistice.
Orașul Z ărnești-așezat de Dumnezeu la poalele mun ților Piatra Craiului, o
bijuterie a naturii de o excep țional ă valoare peisagistic ă, orașul Zărnești își valorific ă an
de an poten țialul turistic montan prin dezvoltarea bazei turistice și agroturistice
existente.
Parcul Na țional Piatra Craiului, principala atrac ție turistic ă a zonei, ofer ă de la
înălțimea crestelor montane peisaje uimitoare.
În Zărnești pot fi practicate mai multe forme de turism cum ar fi:
·Ecoturism
·Turism montan
·Turism sportiv și de agrement
·Turism cultural
Ecoturismulsau „turismul verde” este o form ă de turism în care observarea,
conservarea și protejarea naturii, a tradi țiilor locale legate de natur ă reprezint ă motiva ția
principal ă a turi știlor. Parcul Na țional Piatra Craiului reprezint ă un cadru natural de
excep ție, propice practic ării acestui tip de turism. În Pr ăpăstiile Z ărneștiului sau
împrejurimi se poate practica a șa-numitul birdwatching.
Turism montan –în masivul Piatra Craiului se pot realiza se drume ții montane,
având în vedere c ă aceast ă zonă este una dintre cele mai s ălbatice din Europa, astfel
turiștii putându-se delecta privind natura în toat ă splendoarea ei.

62Turism sportiv și de agrement – turi știi pot opta pentru alpinism și escalad ă în
Prăpăstiile Z ărneștiului sau motocros,maraton, ciclism montan, echita ție, plimb ări cu
ATV – ul pe traseele din împrejurimi.
Turism cultural – adep ții acestei forme de turism se pot reculege la bisericile din
Zărnești,sau la Schitul de la Col țul Chiliilor,cel mai vechi a șezământ religios din zon ă
care dateaz ă din anul 1421.
Trasee turistice cu punct de plecare din ora șul Zărnești:64
·Zărnești (740 m )- Șaua Chiliilor- Refugiul Diana (1480 m);
·Valeea Cr ăpăturii – Șaua Cr ăpăturii- Cabana Curm ătura (1470 m);
·Plaiul Foii (849 m)-Valea Ur șilor- Refugiul Diana (1480 m);
·Refugiul Diana (1480 m)- Brâna Caprelor- Șaua Padinii Închise (1936 m);
·Refugiul Diana (1480 m)- Padina Popii- Vârful Padina Popii (2025 m);
·Cabana Plaiul Foii (849 m)- Refugiul Șpirlea (1440 m)- La Zaplaz -La
Lanțuri- Vârful La Om (Piscul Baciului -2238 m);
·Cabana Gura Râului (750 m)- Fântâna lui Botorog- Poiana Z ănoaga- Cabana
Curm ătura (1470 m);
·Cabana Curm ătura(1470 m)- Vârful Ascu țit (2150 m);
·Cabana Gura Râului – Pr ăpăstiile Z ărneștilor- Cabana Curm ătura.
Forme de turism practicate în Bran:
·Turism rural;
·Agroturism;
·Turism cultural.
Castelul Bran, frumuse țea cadrului natural, ospitalitatea gazdelor, obiceiurile și
tradițiile sunt motivele principale care determin ă turistul s ă aleag ă destina ția Bran.
Practicarea turismului rural, determin ă reîntoarcerea la natur ă, satisface necesitatea de
relaxare, s ănătate, confort fizic și spiritual, motiva ție valabil ă pentru toate categoriile de
persoane iar contactul cu mediul rustic are efecte benefice în men ținerea echilibrului
uman.
Turismul rural- printre adep ții turismului rural se num ără persoanele interesate
de reîntoarcerea la natur ă, de retragerea într-un mediu nepoluat, care nu este mecanizat,
64"Cartea de vizit ă a Ora șului Z ărnești"- Ghid de promovare a resurselor turistice și de imagine, Art Press
Consulting, 2012, p 118-122

63nu este poluat sonor și este foarte bogat în obiceiuri și tradi ții fiind practicat mai ales în
zona Bran.
Frumuse țea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment s ă fie
foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern.
Agroturismul – e s te o f orm ă d e tu ri sm p ra c ti c a t ă î n B ran c e p oa te f i d efi ni t ă
"din punct de vedere al spa țiului de cazare, al asigur ării bazei materiale ca o activitate
capabil ă să valorifice excedentul de cazare existent în gospod ăria țărăneasc ă, preg ătit și
amenajat special pentru primirea de oaspe ți. Din punct de vedere al activit ăților care
graviteaz ă în jurul gospod ăriei țărănești, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de
bunuri și servicii oferite de gospod ăria țărăneasc ă, spre consumul persoanelor care pe o
perioad ă determinat ă vin în mediul rural pentru relaxare, odihn ă și agrement, cure
terapeutice, tranzac ții sau faceri, pentru satisfacerea unui hobby, ini țiere în arta
meșteșugurilor tradi ționale, pentru studii și documentare precum și multe alte activit ăți
specifice."65
Turismul cultural- Castelul Bran, Muzeul etnografic în aer liber, Muzeul V ămii,
bisericile și casele memoriale, valori culturale și istorice reprezentative ale Branului
sunt obiective turistice antropice incontestabile care atrag turi știi ce viziteaz ă zona Bran.
Forme de turism practicate în Poiana Bra șov
Stațiunea Poiana Bra șov,destina ția practic ării sporturilor de iarn ă și a
drume țiilor este o sta țiune de odihn ă și tratament cu sezon permanent care favorizeaz ă
practicarea a numeroase forme de truism cum ar fi:
·Turism sportiv;
·Turism montan;
·Turism de agrement;
·Turism odihn ă și tratament;
·Turism de afaceri;
Turismul sportiv – Poiana Bra șov este o loca ție important ă, ideal ă pentru
practicarea turismului sportiv oferind turi știlor oportunit ăți diverse pentru practicarea
schiului alpin și de fond pe pârtii cu grade de dificultate diferite, practicarea s ăniușului
și patinajului pe patinoare artificiale.
Turismul montan – din Poiana Bra șov se pot realiza trasee montane:
65Mitrache Ștefan ,Manole V. ,M. Stoian Maria, F. Bran, I. Istrate, Op. cit p.14

64·Centrul de echita ție – Cabana Junilor – Stâna Turistica – Spinarea Lunga –
Cabana Aviatorilor.
·Centrul de echita ție – Cabana Junilor – vila Ruia cariera – Poiana lui Brânca –
Valea cu Apa – Pietrele lui Solomon (popas).
·Centrul de echita ție – Cabana Junilor – vila Ruia cariera – Groapa lui Simon –
Crucul Mare – Cabana Post ăvarul.
·Poiana Bra șov – Bran.
·Poiana Bra șov – Tâmpa.
·Poiana Bra șov – Râ șnov – Cabana Cheia – Cabana Trei Brazi – Timi șu de Sus
– Cabana Post ăvarul – Poiana Stechil – Centrul de echita ție.
Turism de agrement -Dintre modalit ățile de petrecerea timpului liber, cele mai
importante activit ăți sunt legate de sporturile de iarn ă, dar turi știi se pot relaxa de
asemenea practicând înotul la piscinele din sta țiune, se pot bucura de cure de saun ă,
masaj, ședințe de gimnastic ă de între ținere, sporturi de agrement (popice, biliard, tenis
de mas ă), jocuri distractive, jogging, sau pot parcurge aleile și potecile asfaltate care se
află în apropierea bazelor sportive și a terenurilor de agrement pentru a cunoa ște
stațiunea și împrejurimile acesteia. Pentru amatorii de distrac ții, oferta sta țiunii este
completat ă de programul variat oferit de cluburi și discoteci dar și restaurante cu
program artistic sau restaurante cu specific (românesc,vân ătoresc, pesc ăresc) unde
turiștii pot experimenta gusturi noi.
Turismul de odihn ă și tratament – Factorii naturali de cur ă cum ar fi aerul pur,
puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoac ă alergii, ionizarea intens ă,
presiunea atmosferica relativ sc ăzută, recomand ă stațiunea pentru tratamentul st ărilor de
epuizare, surmenaj fizic și intelectual, nevroz ă astenic ă, pentru boli ale aparatului
respirator și boli endocrine.
T u r is m ul d e af a c er i – Poiana Bra șov este loca ția perfect ă pentru organizarea
unor evenimente specifice turismului de afaceri, respectivsimpozioane, seminarii și
congresedeoarece poate asigura cu succes, cazare, mas ă, săli de conferin ță cu dot ări
corespunz ătoare, pentru grupuri mari de persoane care particip ă de regul ă la ac țiuni de
protocol dar și diverse programe de agrement,excursii prin împrejurimi pentrua satisface
cele mai exigente cerin țe privind gradul de confort și satisfac ție al turi știlor români și
străini carec ălătoresc în scop de afaceri și astfel pot îmbina afacerile cu petrecerea cât
mai pl ăcută a timpului liber.

65Unul dintre autorii care a cercetat conceptul de turism rural este Șt. Mitrache
care consider ă că "turismul rural î și desf ășoară activitatea în spa țiul rural, are o sfer ă de
cuprindere mai larg ă decât agroturismul și dispune de o structur ă func țional ă de servicii
și cazare eterogen ă. Entit ățile organizatorice ale turismului rural sunt structuri special
amenajate în scopul realiz ării func țiunilor pentru care au fost concepute(…) În jurul
acestei entit ăți se desf ășoară activit ăți de turism specializate. Veniturile ob ținute din
turism au caracter permanent, iar serviciile sunt oferite de un personal angajat și
specializat".66
Putem defini agroturismul ca o activitate practic ă care se realizeaz ă prin
valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare și a diverselor servicii agroturistice
puse la dispozi ție de c ătre gospod ăriile și fermele agroturistice. De regul ă, veniturile
obținute din agroturism au un caracter complementar, gospod ăria sau ferma
agroturistic ă realizeaz ă în general veniturile de baz ă din activitatea agricol ă sau din
prelucrarea materiilor prime agricole, artizanat etc.67
Practicat mai ales în zona Bran, agroturismul , o form ă specific ă de turism rural
se bazeaz ă pe asigurarea unor servicii de cazare, mas ă, agrement, servicii
complementare în gospod ăria țărăneasc ă, fiind practicat de micii proprietari din zonele
rurale, de obicei, ca activitate secundar ă, activitatea desf ășurată în gospod ăria sau ferma
proprie r ămânând principala ocupa ție și surs ă de venit.
2.3.2 Indicatori de cuantificare a circula ției turistice
Din punct de vedere al mi șcării turistice din România, jude țul Bra șov ocup ă
locul II (dup ă jude țul Constan ța), constituind cea mai important ă și frecventat ă zonă sub
aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodat ă o mare diversitate de
obiective turistice. Amploarea deosebit ă a activit ății turistice a fost determinat ă aici de
numero și factori. Este vorba în primul rând de poten țialul turistic natural, de o mare
spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alc ătuit din
obiective variate ce au o cert ă valoare turistic ă. Un alt factor l-a constituit faptul c ă
județul Bra șov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a
altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Ruc ăr, zona
66 Mitrache Ștefan , Manole V ,Stoian Maria, Bran Florina, Istrate I -"Turism rural, agroturism", Ed. Fax
Press, Bucure ști 1996,p.18
67Ibidem, p.15

66Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase sta țiuni balneo-climaterice
(Covasna, Tu șnad, Malna ș, etc).
Județul Bra șov concentreaz ă în limitele sale mun ți impun ători, plante și animale
ocrotite, rezerva ții naturale de arbori și paji ști, chei, etc. Râurile, lacurile, mla știnile
îmbog ățesc atrac ția turistic ă a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism
(agrement, pescuit, vegeta ție specific ă, interes cinegetic). Masivele împ ădurite (F ăgăraș,
Piatra Craiului, Post ăvarul, Piatra Mare), v ăile (Timi ș, Tărlung, Olt) absorb și ele un
flux turistic important.
Județul Bra șov a ocupat în 2014 locul 1 ca num ăr de structuri de primire
turistic ă între jude țele țării. Num ărul structurilor de cazare turistic ă este aproape dublu
față de acum un deceniu. Bra șovul î și păstreaz ă locul al II-lea privind num ărul locurilor
de cazare și al sosirilor. Num ărul turi știlor care s-au cazat în anul 2014 a crescut cu
3,4% fa ță de anul 2013. Num ărul de înnopt ări din hoteluri a crescut în anul 2014 fa ță de
anul 2013 cu 3,8%, în timp ce num ărul de locuri din hoteluri a crescut cu 7,5 %.
Num ărul vizitatorilor str ăini este în cre ștere, fiind cu 12,1% mai mare decât în anul
2013, datorit ă creșterii num ărului turi știlor din Asia, cu 33,9%. Cei mai mul ți vizitatori
străini au venit din Germania și Israel.68
Tabelul nr. 2.15 Capacitatea și activitatea de cazare turistic ă în perioada 2012-
2016 în jude țul Bra șov69
Județul Brașov 2012 2013 2014 2015 2016
Capacitatea de cazare
Existentă (locuri) 21699 25524 26145 28616 28320
În funcțiune (mii locuri-zile) 7436,0 9004,5 8991,4 9125,5 8.479,9
Sosiri (mii)-num ăr persoane 737,8 835,0 865,7 897,3 919,4
Innoptări (mii)- num ăr zile 1486,5 1754,3 1781,8 1812,6 1814,5
Indicii de utilizare net ă a
capacității în func țiune20,1 19,6 19,9 22,7 23,5
68http://www.brasov.insse.ro
69Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov

67Tabelul nr. 2.16 Sosiri ale turi știlor în structuri de primire turistic ă cu func țiuni
de cazare turistic ă, pe tipuri de structuri , tipuri de turi ști în jude țul Bra șov
– num ăr persoane-
Tipuri de
turiști2012 2013 2014 2015 2016
Total
Români
Străini737810
626917
110893834979
711440
123539865689
727244
138445997601
839344
1582571114395
935674
178721
Hoteluri
Români
Străini448900
371905
76995509129
421989
87140541441
439387
102054626088
507670
118418671169
542126
129043
Hosteluri
Români
Străini10430
5178
525218388
12467
592127338
18362
897634241
24216
1002539558
27204
12354
Moteluri
Români
Străini30097
27421
267627988
24716
327222723
19236
348725108
22676
243229255
25035
4220
Cabane turistice
Români
Străini16514
15663
85116968
16259
70914678
13793
88518705
17821
88424130
23570
560
Pensiuni
turistice
Români
Str ăini96391
85037
11354117695
103048
14647118659
104295
14364137070
121548
15522161899
142433
19466
Pensiuni
agroturistice
Români
Str ăini72665
69036
362987094
82706
438894081
90261
3820110417
105525
4892133626
126939
6687
Sursa –Institutul Na țional de Statistic ă
Se remarc ă faptul c ă num ărul de sosiri reprezentat de turi știi români este mult
mai mare comparativ cu sosirile turi știlor str ăini în toate structurile de primire turistic ă
cu func țiuni de cazare.

68Fig. 12 Capacitatea și activitatea de cazare turistic ă în jude țul Bra șov în perioada
2012-2016
Sursa -Institutul Na țional de Statistic ă
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistic ă în anul 2016 au fost în
creștere cu 2,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2015.
Înnopt ărileînregistrate în structurile de primire turistic ă în anul 2016 au fost în
creștere cu 0,2 % comparativ cu anul 2015.
Fig. 13Indicii de utilizare net ă a capacit ății de cazare în func țiune în jude țul
Brașov în perioada 2012-2016
Indicele de utilizare net ă a capacit ății de cazare în func țiune în 2013 a fost de
19,6 %, mai mic cu 0,5 puncte procentuale decât cel înregistrat în anul 2012. În anul21699255242614528616 28320
74369004,5 8991,4 9125,58.479,90
737,8 835 865,7 897,3 919,4 1486,5 1754,3 1781,8 1812,6 1814,5
-10004000900014000190002400029000
2012 2013 2014 2015 2016Existent ă (locuri)
În func țiune (mii
locuri-zile)
Sosiri (mii)- num ăr
persoane
Innopt ări (mii)- num ăr
zile
201220142016
1618202224
20,119,619,922,723,5
2012
2013
2014
2015
2016

692014 s-a înregistrat o valoare de 19,9 %, iar în anul 2015 s-a înregistrat o valoare de
22,7 % ceea ce reprezint ă o cre ștere cu 2,8 puncte procentuale fa ță de anul precedent. În
anul 2016, indicele de utilizare a net ă a capacit ății de cazare în func țiune fost de 23,5 %,
mai mare cu 0,8% comparativ cu anul 2015, reprezentând valoarea maxim ă atins ă în
perioada 2012-2016. Turi știi români fa ță de turi știi str ăini sunt majoritari în toate
categoriile de structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare turistic ă.
Se remarc ă o cre ștere a num ărului de turi ști, atât str ăini cât și români caza ți în
structurile de primire de tip „ hotel” și „hostel” în perioada 2012 -2016.
Unitățile de tip„motel” înregistreaz ă o fluctua ție a num ărului de turi ști. Astfel în
perioada 2012-2014 se observ ă o scădere ritmic ă a num ărului total de turi ști caza ți iar în
perioada 2015-2016 cre ște fluxul de turi ști.
Cabanele turistice înregistreaz ă un num ăr minim de turi ști în anul 2014, iar
perioada urm ătoare marcheaz ă o cre ștere a cererii turistice.
De asemenea pensiunile turistice și agroturistice beneficiaz ă de o cre ștere a
numărului total de turi ști caza ți în perioada 2012-2016, cu men țiunea c ă num ărul de
turiști români este considerabil mai mare decât num ărul de turi ști str ăini. Durata medie
a sejurului în Bra șov în anul 2016 a fost de 2,0 zile, fiind mai mic ă față de cea din anul
2015 care a fost de 2,2 zile.
Fig.14 Sosiri ale turi știlor în structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare
în perioada 2012- 2016 în jude țul Bra șov

70Se remarc ă prezen ța foarte mare a turi știlor români comparativ cu turi știi str ăini
în toate structurile de primire cu func țiuni de cazare iar unit ățile cele mai frecventate
sunt cele tip hotel.Zona Bran înregistreaz ă un num ăr maxim de structuri de primire,
fiind urmat ă de sta țiunea Poiana Bra șov, Râ șnov și Zărneștiunde num ărul de unit ăți de
cazare este mult mai mic.
Fig.15 Tipuri de structuri de primire în arealul Râ șnov în anul 2016
Circula ția turistic ă evolueaz ă sub ac țiunea intercorelat ă a unui complex de
factori, ai c ăror for ță și direc ție de influen ță variaz ă în func ție de tipul de structur ă
turistic ă și sezonalitate.
Se remarc ă faptul c ă num ărul de turi ști cre ște progresiv în perioada 2012- 2016
în majoritatea structurilor de primire turistic ă din jude țul Bra șov.
Motelurile, vilele și cabanele turistice înregistreaz ă o sc ădere a num ărului de turi ști în
anul 2014 dar în anii urm ători situa ția se remediaz ă.
În campinguri num ărul de turi ști scade progresiv începând din anul 2012
continuând pân ă în anul 2016.
Pensiunile turistice și agroturistice înregistreaz ă o cre ștere anual ă semnificativ ă
a fluxurilor de turi ști începând din anul 2012.

71Tabelul nr. 2.18 Înnopt ări în structuri de primire turistic ă, pe tipuri de structuri
în jude țul Bra șov, pe tipuri de localit ăți în anul 201670
– num ăr înnopt ări-
Tipuri de structuri
de primireRâșnov Zărnești Bran
Total 50149 84510 132642
Hoteluri 8828 40453 5229
Hosteluri 603 461 –
Moteluri – – 11234
Vile turistice 2314 2289 23613
Cabane turistice 3432 19125 –
Sate de vacan ță – – 792
Campinguri – – 1545
Căsuțe turistice – – –
Pensiuni turistice 29572 19883 –
Pensiuni
agroturistice5400 2299 90229
Î n o r a șu l R â șn o v , s e o b s e r v ă că î n n o p t ăr i l e p r e d o m i n ă î n u n i t ă ți l e d e t i p
„pensiune turistic ă”care se situeaz ă pe primul loc deoarece înregistreaz ă cel mai mare
număr de înnopt ări fiind urmate de unit ățile de tip „hotel” și „pensiune agroturistic ă”.
În Z ărnești, unit ățile de cazare de tip „hotel” ocup ă un loc frunta ș în topul
preferin țelor turi știlor. De asemenea unit ățile de tip „pensiune turistic ă” și „caban ă
turistic ă” sunt preferate mai ales de turi știi amatori ai turismului montan.
Branul înregistreaz ă față de localit ățile prezentate anterior, un num ăr mult mai
mare de înnopt ări, pensiunile agroturistice, vilele turistice și motelurile fiind foarte
căutate de turi ști. În Bran, pensiunile cu specific agroturistic predomin ă datorit ă
specificului zonei propice practic ării turismului rural.
Se remarc ă faptul c ă structurile de primire de tip „motel”, „sat de vacan ță” și
„camping” se reg ăsesc doar în Bran unde se înregistreaz ă un num ăr relativ mic de
înnopt ări.
70http://statistici.insse.ro

72CAP.3 PROMOVAREA ȘI DIVERSIFICAREA FORMELOR DE
TURISM ÎN AREALUL STA ȚIUNII RÂ ȘNOV
Turistul poate alege o destina ție pentru a schimba mediul, pentru a înl ătura
monotonia și rutina zilnic ă beneficiind în perioada de sejur de activit ăți variate care i se
propun pentru petrecerea timpul liber.
3.1Analiza SWOT a turismului practicat în arealul Râ șnov
Analiza SWOT este o metod ă utilă prestatorilor turistici pentru a evalua factorii
care influen țează asupra unit ății din turism, pentru a se eviden ția punctele tari și slabe
ale acesteia precum și oportunit ățile și amenin țările firmei în raport cu concuren ța
existent ă pe pia ță.
Având în vedere ritmul accelerat de dezvoltaredin punct de vedere turistical
arealului Râ șnov din ultimii ani,deosebit de important ă este analiza S.W.O.Ta zonei
pentru ca pe baza acesteia s ă se poat ă realiza un plan de promovare turistic ă.
Din punct de vedere al poten țialului turistic, arealul Râ șnov dispune de o sum ă
de elemente, apar ținând atât cadrului natural cât și celui socio-istoric, care favorizeaz ă
dezvoltarea turismului în zon ă.
Obiectivele turistice ale arealului Râ șnovatrag în ultimii ani un num ăr tot mai
ridicat de turi ști atât din țară cât și din str ăinătate. Analiza S.W.O.T. aplicat ă punctual
pe elementele care compun poten țialul turistic vor scoate în eviden ță atât avantajele
arealului Râ șnov, cât și punctele sale critice, ale c ăror severitate poate influen ța în mod
negativ fluxul de turi ști în zon ă.
Ca urmare a acestei analize, deficien țele pot fi trasate și prioritizate, putându-se
astfel crea un plan de promovare bazat pe obiective principale și măsuri concrete.
Analiza SWOT presupune:
·Identificarea pe baza parametrilor descriptivi, a punctelor tari și slabe ale
activit ății turistice desf ășurate într-o zon ă într-o perioad ă determinat ă de timp
·Analizarea oportunit ăților și amenin țărilor care pot influen ța activitatea
unităților de turism din acea zon ă.

73Analiza S.W.O.T. a ora șului Râ șnov
S – puncte tari:
Din punct de vedere al cadrului natural, Râ șnovul beneficiaz ă de dou ă aspecte
deosebit de avantajoase: zona geografic ă și fondul cinegetic.
Astfel, zona geografic ă asigur ă prezen ța turi știlor iubitori de munte și natur ă, a
pasiona ților de sporturi montane și de iarn ă, a turi știlor interesa și de drume ții montane,
pe jos sau cu bicicleta, a alpini știlor și împ ătimiților de sporturi extreme. Râ șnovul are
pe teritoriul s ău zone cu plante protejate de lege precum: floarea de col ț sau sângele
voinicului, unde se organizeaz ă drume ții dar numai cu ghid de la Ocolul Silvic și fără
mijloace motorizate pentru a proteja ariile naturale.
Totodat ă, altitudinea medie de 647 m, precum și vecin ătatea masivului
Postăvarul, a mun ților Bucegi și a Pietrei Craiului, ofer ă un climat propice celor afla ți în
căutare de aer curat, asigurând în acela și timp absen ța fenomenelor meteorologice
drastice caracteristice climatelor din zonele muntoase înalte.
În ceea ce prive ște fondul cinegetic deosebit de bogat, acesta constituie o atrac ție
îndeosebi pentru turi știi str ăini dar și pentru cei veni ți din zona urban ă. Ocolul Silvic
Râșnov ofer ă turiștilor drume ții prin p ădure cu posibilitatea de a participa la observa ții
de vânat mare: urs, lup, râs, c ăprioare. De și Râșnovul dispune de un fond de vân ătoare,
astfel de expedi ții se organizeaz ă rar și numai în baza legii, predominante fiind traseele
ghidate la punctele de observa ție.
Principalele atuuri ale Râ șnovului în atragerea de turi ști sunt obiectivele turistice
precum și diversitatea activit ăților puse la dispozi ția vizitatorilor. Formele de turism
care pot fi practicate în Râ șnov sunt: turism cultural, turism religios, turism montan și
turi sm sporti v .De asem en ea Râ șn ov ul se rem arc ă și pri n oferta de agrem en t: drum e ții
montane ghidate cu posibilitatea observ ării animalelor de talie mare, bunjee-jumping,
escalade, ateliere de crea ție, tir cu arcul, echita ție, mountainbike, motocross.
Comparativ cu anul 2012, num ărul de structuri de cazare clasificate din Râ șnov
nu numai c ă a crescut dar s-a și diversificat în anul 2016. Num ărul locurilor de cazare a
ajuns astfel la 1550 în 2016.71
Principalul avantaj al Râ șnovului din punct de vedere al infrastructurii de
transport îl constituie pozi ția. Ca urmare, Râ șnovul este traversat de dou ă drumuri
71Plan de dezvoltare local ă al orașului Râșnov, Prim ăria Râ șnov , 2014-2020

74naționale: DN73 și DN73A spre Z ărnești, dispune de transport feroviar ce face leg ătura
cu municipiul Bra șov și se afl ă pe traseul autobuzelor ce fac leg ătura între Bra șov, Bran,
Moeciu, Fundata, Z ărnești precum și la Câmpulung.
Un alt aspect ce trebuie men ționat în cadrul infrastructurii de transport, este
reabilitarea a 42 de str ăzi ale ora șului doar în 2015 cât și reabilitarea întregii
infrastructuri de drumuri în anul 2016.72
Mijloacele de transport spre Cetatea Râ șnov, respectiv tractora șul ce face
legătura între parcarea de pe Valea Cet ății și cetate, ascensorul pe plan înclinat și poteca
pietonal ă prin amenajat ă prin p ădure spre cetate constituie atrac ții pentru turi ști.
Prin transformarea centrului istoric al ora șului în zon ă pietonal ă, s-a creat un
spațiu de recreere și o zon ă potrivit ă pentru organizarea de spectacole. Spa țiile de
picnic amenajate din Promenada Sissi ofer ă turiștilor posibilitatea petrecerii în mod
plăcut a timpului liber în mijlocul naturii.
W – puncte slabe:
În ciuda faptului c ă zona geografic ă favorizeaz ă dezvoltarea turismului montan,
numeroase trasee poten țiale r ămân înc ă nemarcate corespunz ător, acestea fiind
cunoscute și folosite doar de localnici. Spre exemplu, numero și turi ști ar dori s ă ajung ă
din Râ șnov în Poiana Bra șovpe potecile din p ădure și nu pe drumul na țional ce leag ă
cele dou ă stațiuni turistice. Acest lucru nu este înc ă posibil, datorit ă lipsei marcajelor pe
toată lungimea traseului.
Deasemenea neamenajat ă este și Peștera Râ șnoavei, aflat ă la baza masivului
Postăvarul. Pe ștera este accesibil ă numai profesioni știlor echipa ți corespunz ător.
Un alt punct slab îl constituie altitudinea relativ mic ă la care se afl ă Râșnovul,
aceasta reducând considerabil perioada propice desf ășurării competi țiilor sportive. Un
exemplu clar în acest sens este anularea a dou ă mari competi ții programate s ă aibe loc la
Râșnov la începutul anului 2016: Campionatul Mondial de Juniori și Under 23 și Finala
Cupei Mondiale de S ărituri cu Schiurile fete.
Cel mai slab punct îl constituie lipsa de promovare atât în ceea ce prive ște
obiectivele cât și activit ățile de agrement. Poten țialul este mare, îns ă promovarea se face
la scar ă mic ă, fiind insuficient ă. În cadrul acestei idei se poate men ționa neintegrarea
tuturor obiectivelor într-un circuit turistic bine definit, precum și absen ța lor din
pachetele agen țiilor de turism.
72Centrul de Informare Turistic ă Râșnov

75La nivel local se poate vorbi de lipsa unor programe complementare care s ă
aduc ă împreun ă vizitarea obiectivelor cu activit ățile de agrement.
Deasemenea, un mare deficit se poate observa în promovarea la nivel na țional a
competi țiilor interna ționale. De men ționat aici ar fi faptul c ă deși etapele de cup ă
mondial ă sunt transmise de Eurosport, acestea au fost preponderent ignorate de mass-
media din țară.
Deși se poate nota lipsa transportului în comun la nivel local, acest fapt este
datorat dimensiunii reduse a ora șului. Distan țele foarte mici ar face un astfel de sistem
neviabil.
Pe de alt ă parte, tocmai dimensiunea ora șului prezint ă o alt ă problem ă. Structura
deburg a Râ șnovului a dus la o lips ă acut ă de locuri de parcare în puncte cheie: spre
exemplu, pe timpul lunilor de var ă precum și pe perioada desf ășurării agendei culturale,
cele dou ă parc ări de pe Valea Cet ății, deja extinse în repetate rânduri, nu fac fa ță
necesarului.
Aspectele negative ale infrastructurii specifice turismului constau în:num ărul
redus de ghizi acredita ți în zona Râ șnovuluiprecum și reticen ța agen ților hotelieri locali
în a colabora cu parteneri externi. Lipsa structurilor de recreere și divertisment pe timp
de noapte cum ar fi: ber ării, baruri, cluburi constituie un dezavantaj pentru turi știi afla ți
în zon ă.
O – oportunit ăți:
Poten țialul turistic este deosebit din punct de vedere al cadrului natural, iar
punctele slabe ale zonei pot fi transformate în atuuri. Astfel, prin marcarea
corespunz ătoare a tuturor traseelor se poate m ări considerabil oferta de drume ții cu
plecare din Râ șnov spre zonele învecinate. Amenajarea acestor trasee poate oferi
deasemenea posibilitatea realiz ării unor circuite de mountainbike și motocross. În acest
sens, diversitatea reliefului poate permite organizarea de competi ții pe aceste segmente.
Tot cadrul natural ofer ă posibilitatea organiz ării de tabere pentru copii în natur ă,
asigurându-se astfel perpetuarea leg ăturii dintre om și natur ă precum și a conceptelor de
păstrare și protec ție a mediului înconjur ător.
O alt ă oportunitate o prezint ă fondul cinegetic bogat. Astfel, turismul cinegetic,
atât de apreciat de turi știi str ăini, poate fi promovat și în interiorul țării. Mul ți dintre
turiștii români care viziteaz ă zona cer informa ții cu privire la rezerva ția de ur și de la
Zărnești, de care au auzit, f ără însă a ști că pădurile din jurul Râ șnovului ad ăpostesc un
număr mult mai mare de animale ce pot fi urm ărite în mediul lor natural.

76Având în vedere punctele slabe în ceea ce prive ște resursele turistice, se poate
observa posibilitatea cre ării unui plan de promovare unitar, bine definit și coerent, care
să pun ă în valoare poten țialul Râ șnovului de sta țiune turistic ă de sine st ătătoare și
atractiv ă nu doar pentru turi știi afla ți în tranzit între Bra șov, Bran, Poiana Bra șov și
Predeal, ci pentru to ți turi știi, indiferent de vârst ă sau preferin țe.
Întrucât structura ora șului nu permite nici crearea unui sistem de transport în
comun intern și nici construc ția de parc ări supradimensionate, se pot g ăsi mijloace de
transport alternative care s ă se integreze în imaginea ora șului: transportul cu cale ști, riști
sau închirieri de biciclete.
T – amenin țări /riscuri :
În lipsa unui cadru bine organizat și controlat, turismul montan, turismul
cinegetic, dar și activit ățile de agrement desf ășurate în zon ă pot afecta grav și chiar
distruge zonele naturale.
O al t ă am en i n ța re o re p re zi n t ă d e zv ol ta re a u rb an ă a Râ șn ov ul ui , î n s p eci al p e
zonele Gl ăjerie și Col ții Cheii ce fac leg ătura între ora ș și masivul Post ăvarul. Absen ța
unui plan urbanistic bine definit a condus la construc ția haotic ă de case private și
pensiuni, fapt ce în timp poate conduce la diminuarea interesului turistic pentru zonele
respective.
Riscul major îl reprezint ă degradarea în timp a monumentelor, traseelor turistice
și mediului natural ca urmare a turismului haotic. Un plan de reabilitare, amenajare și
întreținere este vital pentru asigurarea prezen ței Râ șnovului în topul preferin țelor
viitoare ale turi știlor.
În ceea ce prive ște infrastructura de transport a Râ șnovului, principalii factori de
risc constau în: cre șterea gradului de poluare al ora șului și scăderea atractivit ății sale
turistice, nerealizarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii, dar și blocarea traficului
la nivel local datorit ă num ărului redus de locuri de parcare și a intensific ării traficului
pe drumurile na ționale.
Stagnarea și chiar sc ăderea atât a gradului de ocupare cât și a num ărului de
turiști poate constitui un factor de risc vizibil pentru turismul din zon ă.

77Analiza S.W.O.T. a ora șului Z ărnești
S – puncte tari:
Poten țialul turistic complex, ofer ă posibilit ăți de practicare a unor forme variate
de turism în toate anotimpurile.
Datorit ă cadrului natural de excep ție din zon ă, transformarea ora șului Z ărnești
într-o destina ție ecoturistic ă reprezint ă un atu, care favorizeaz ă practicarea unor
multiple forme de turism și implicit a ecoturismului care respect ă conceptul de
dezvoltare durabil ă.
W – puncte slabe:
Resursele turistice nu sunt valorificate corespunz ător iar materialele de
promovare turistic ă sunt insuficiente.
Numeroase obiective turistice nu dispun de parc ări suficiente și grupuri sanitare
adecvate.
Mijloacele informatice și internetul sunt insuficient utilizate pentru informare,
marketing și rezervare.
Standardele de calitate în turism nu sunt respectate în totalitate și exist ă o ofert ă
scăzută a posibilit ăților de agrement din zon ă.
În perimetrul ariilor protejate nu se respect ă îndeajuns legisla ția privind normele
de construc ție în zonele turistice.
Promovarea slab ă a regiunii la nivel na țional și mai ales interna ționalreprezint ă
un dezavantaj major pentru turismul din Z ărnești.
O – oportunit ăți:
Dezvoltarea ecoturismului și infrastructurii de acces în zona Z ărneștireprezint ă o
perspectiv ă pentru viitor.
Pentru a satisface exigen țele turi știlor este necesar ă îmbun ătățirea și extinderea
sistemului de informare turistic ă.
Formele de turism se pot diversifica pentru a r ăspunde cerin țelor de ni șă în
domeniul turismului: bird – watching, sport extrem, vân ătoare și pescuit.
Este necesar ă implicareamai mare din partea comunit ății locale pentru
promovarea activit ăților turistice și a unor trasee turistice tematice.
Atragerea de investitori str ăini prin accesarea de proiecte cu fonduri europene
oferă posibilitatea de finan țare pentru sus ținerea dezvolt ării turismului în zon ă.

78T – amenin țări /riscuri :
Raportul necorespunz ător pre ț- calitateal serviciilor turistice poate avea efecte
negative asupra cererii turistice în viitor.
Neprotejarea mediului înconjur ător conduce la degradarea iremediabil ă
resurselor turistice.
Promovarea unor servicii turistice care nu corespund din punct de vedere
calitativ precum și personalul calificat în turism insuficient constituie riscuri privind
imaginea care se formeaz ă în rândul turi știlor.
Concuren ța local ă și național ă constituie o amenin țare pentru turismul din zon ă
și de aceea este nevoie de eforturi sus ținute, continue pentru desf ășurarea unui turism
care s ă corespund ă nevoilor și exigen țelor turi știlor.
Analiza S.W.O.T. a localit ății Bran
S – puncte tari:
Localitatea Bran este o zon ă montan ă cu peisaje de o frumuse țe deosebit ă
dispunând de o pozi ție geografic ă favorabil ă datorit ă existen ței unor obiective turistice
naturale și antropice de mare valoare dintre care unele sunt cunoscute inclusiv la nivel
i n t e r n a ți o n a l . ( C a s t e l u l B r a n ) . T u r i s m u l d i n z o n ă a t r a g e t u r i șt i i d a t o r i t ă p o t e n ți a l u l u i
turisticvaloros, zona oferind diverse posibilit ăți de practicare a unor forme variate de
turism într-un mediu natural și nepoluat. De asemenea, a șezarea geografic ă confer ă
zonei posibilit ăți de leg ătură cu alte localit ăți și jude țe din împrejurimi cum ar fi
Zărnești, Râ șnov, Bra șov sau jude țul Arge ș prin culoarul Ruc ăr-Bran care constituie un
punct important pentru dezvoltarea turismului din zon ă.Obiceiurile și tradi țiile locale,
elementele de etnografie și folclor sunt promovate prin preocuparea comunit ăților
locale. Dezvoltarea activit ăților turisticeeste favorizat ă de poten țialul turistic și
decondi țiile climatice deosebite.
Turismul rural și agroturismul reprezint ă puncte forte ale turismului specific
zonei Bran, iar poten țialul oferit de acesta asigur ădezvoltarea socio- economic ă a zonei.
W – puncte slabe:
La promovarea zonei nu sunt utilizate toate mijloacele de promovare (Internet,
m a s s – m e d i a ) l a p o t e n ți a l m a x i m , m o t i v p e n t r u c a r e t u r i s m u l d i n z o n a B r a n a r e d e
s uf e ri t. S e rv i ci i l e tu ri s ti c e of e ri te s un t l a un p re ț d e s tul d e ri di c a t i a r d e m ul te ori n u
corespund calit ății cerute de turi ști ceea ce afecteaz ă imaginea zonei iar fluxurile de

79turiști se reorienteaz ă spre zone similare dar care ofer ă servicii superioare la un pre ț
rezonabil.
Protejarea mediului las ă de dorit datorit ă faptului c ă deșeurile sunt depozitate în
spații necorespunz ătoare deoarece nu exist ă o legisla ție mai strict ă în domeniul
protec ției mediului.
Implicarea tinerilor în activit ăți culturale specifice nu este sus ținută de
comunitate, ceea ce conduce la lipsa de interesa acestora pentru astfel de activit ăți.
Traseele turistice sunt insuficient marcate, spa țiile verzi sunt precar amenajate,
ceea ce denot ă un interes sc ăzut al autorit ăților locale pentru dezvoltarea turismului din
zonă.
O – oportunit ăți:
Se pot atrage surse de finan țare pentru realizarea unui brand local care s ă
conserve șisă valorifice în mod eficient patrimonial natural, mo ștenirea cultural-istoric ă
a zonei și modernizarea infrastructurii turistice. Oferireaunor servicii turistice de calitate
la un pre ț accesibil poate fio oportunitate pentru a cre ște interesul turi știlor.
Pentru personalizarea ofertei turistice rurale române ști se pot concepe produse
turistice care s ă se remarce prin inedit cum ar fi: înv ățarea unor expresii uzuale ale
dialectului local, deprinderea de me șteșuguri specifice zonei (ol ărit, țesut, sculptur ă în
lemn, pictur ă pe sticl ă etc.), ini țierea în muzica instrumental ă și vocal ă, înv ățarea de
dansuri populare române ști, descoperirea secretelor gastronomiei române ști etc.
Diferite circuite turistice cu caracter etno-folcloric pot fi obiectul unor ac țiuni
promo ționale care s ă pun ă în valoare mai multe zone etnografice prin vizitarea
atelierelor de artizanat.
Promovarea se poate realiza prin intermediul informa țiilor pe CD care s ă
prezinte particularit ățile zonei etnografice în mass- media pentru atragerea unui num ăr
cât mai mare de turi ști.
Pentru protejarea mediului, accesul în zon ă se poate face prin amenajarea unei
parcări la periferia localit ății iar asigurarea transportului s ă se realizeze cu mijloace de
transport electrice.
T – amenin țări /riscuri:
Stațiunile concurente atrag turi știi prin oferirea unor servicii turistice de calitate
superioar ă la pre țuri mai sc ăzute decât sta țiunea Bran, ceea ce reprezint ă o poten țială
amenin țare asupra cererii turistice a zonei.

80Calitatea mediului are de suferit din cauza aglomera ției urbane în lipsa unor
reglement ări în domeniul mediului care s ă reglementeze accesul în zon ă.
M on um en te l e și clădi ri l e p ub l i ce s e de g ra d e a z ă p e zi ce tre c e î n ab s en ța un or
fonduri care s ă fie folosite pentru reabilitarea acestora în timp util.
De asemenea, me șteșugurile tradi ționale și obiceiurile locului risc ă să se piard ă
dacă tinerii nu sunt stimula ți de comunitatea local ă să continue tradi țiile me șteșugărești
prin practicarea meseriilor specifice.
Analiza S.W.O.T. a sta țiunii Poiana Bra șov
S – puncte tari:
Stațiunea care se afl ă la poalele muntelui Post ăvaru , este cea mai complex ă
stațiune a sporturilor de iarn ă din țară și poate fi comparat ă ca mod de organizare cu un
orășel în miniatur ă, dispunând de hoteluri luxoase, restaurante foarte bune, mijloace de
agrement diverse, oferind turi știlor o gam ă de servicii turistice de bun ă calitate.
Prezen ța numeroaselor obiective naturale și antropice din zon ă atrag turi știi care
doresc s ă își petreac ă vacan ța într-o loca ție de neuitat.Echipamentele turistice variate
oferă vizitatorilor posibilit ăți multiple de petrecere a timpului liber. Ofert ă turistic ă este
divers ă, particularizat ă pentru diferite segmente de pia ță. Serviciile și produsele oferite
s u n t d e o c a l i t a t e î n a l t ă f i i n d c o m p e t i t i v e c u c e l e o f e r i t e d e a l t e s t a ți u n i m o n t a n e .
Accesul în regiune este rapid atât din Bra șov cât și Râșnov prin intermediul mijloacelor
de transport ăn comun sau autoturismul propriu.
W – puncte slabe:
Având în vedere poten țialul turistic de care dispune sta țiunea,
notorietateaacesteia este destul desc ăzută mai ales pe planinterna țional.Materialele de
promovare din incinta structurilor de primire cu func țiuni de cazare sunt insuficiente sau
chiar lipsesc în anumite unit ăți. Pre țurile serviciilor turistice sunt mari fa ță deveniturile
popula ției din România.C ăile de acces din interiorul sta țiunii necesit ă îmbun ătățiri
pentru a r ăspunde cerin țelor turi știlor. Deasemenea, num ărul redus de locuri de parcare
reprezint ă un punct slab al sta țiunii.
O – oportunit ăți:
Stațiunea Poiana Bra șov este o loca ție atractiv ă, care poate determina cre șterea
numărului de turi ști cu condi ția oferirii unor servicii turistice care s ă corespund ă
standardelor de calitate specifice turismului. Datorit ă faptului c ă în domeniul turismului

81cererea de servicii este tot mai mare, sta țiunea se poateextindeprin satisfacerea
exigen țelor turi știlor. Poten țialul turistic al zonei poate fi valorificat mai eficace prin
atragerea unor investitori interni sau externi și prinintensificarea eforturilor de
promovarea sta țiunii pe pie țele externe.
Modernizarea instala țiilor de transport pe cablu precum și construirea unui
aeroport în jude țul Bra șov constituie oportunit ăți pentru dezvoltarea sta țiunii.
T – amenin țări /riscuri :
Concuren ța în domeniu poate constitui o amenin țare pentru sta țiune și de aceea
este nevoie de eforturi sus ținute pentru men ținerea la un nivel ridicat al calit ății
serviciilor. Promovarea insuficient ă pe plan intern a ofertei turistice determin ă o slab ă
informare și implicit un num ăr scăzut de turi ști români. Pachetele turistice oferite de
alte sta țiuni montane similare din Europa de Est la un pre ț inferior și calitate superioar ă
celor din Poiana Bra șov, determin ă o cre ștere afluxului de turi ști către respectivele
zone.
3.2. Cercetare de marketing privind percep ția prestatorilor turistici asupra
poten țialului turistic din arealul Râ șnov
Activitatea întreprinderii moderne de turism este orientat ă spre desf ășurarea unor
activit ăți de marketing, deoarece cunoa șterea și anticiparea muta țiilor care au loc pe
piață, poate s ă asigure coordonarea și integrarea tuturor activit ăților întreprinderii de
turism pentru satisfacerea exigen țelor actuale și de perspectiv ă ale consumatorilor de
produse și servicii turistice.
Cercetarea de marketing în turism reprezint ă activitatea formal ă prin care, cu
ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizeaz ă
specificarea, m ăsurarea, culegerea, analiza și interpretarea sistematic ă și continu ă a
informa țiilor de marketing, destinate s ă ajute la conducerea unei întreprinderi de turism
să cunoasc ă mediul în care func ționeaz ă, să identifice oportunit ățile existente, s ă
evalueze alternativele ac țiunilor de marketing și efectele acestora.73
O necesitate obiectiv ă pentru întreprinderile care activeaz ă în domeniul
turismului o reprezint ă cunoa șterea mediului dinamic în care func ționeaz ă, anticiparea
73 Balaure Virgil, C ătoiu Iacob, Veghe ș Călin,Marketing Turistic , Ed. Uranus, Bucure ști, 2005, p.91

82strategiilor concuren ței care este tot mai intens ă precum și satisfacerea exigen țelor
crescânde ale turi știlor.
Cercetarea direct ă presupune culegerea datelor direct de la purt ătorii de
informa ții, respectiv prestatorii turistici utilizând metoda anchetei de pia ță.
Procesul de cercetare presupune parcurgerea urm ătoarelor etape :
1.Identificarea problemei
Premisa succesului pe pia ță a oric ărei întreprinderi din turism este în strâns ă
legătură cu preocup ările permanente ale firmei de a satisface exigen țele clien ților s ăi și
pentru crearea unei imagini favorabile în rândul turi știlor privind turismul desf ășurat în
arealul Râ șnov.
Inițierea și derularea unei cercet ări de marketing în rândul prestatorilor de
servicii din industria turismuluisuntoportune pentru fundamentarea corect ă a strategiilor
de dezvoltare a turismului în arealul Râ șnov.
Notorietatea produselor turistice din arealul Râ șnov depinde de strategiile de
marketing adoptate în urma realiz ării cercet ării care pot contribui la intensificarea
fluxurilor de turi ști și maximizarea eficien ței economice a turismului din areal.
2.Definirea scopului cercet ării
Scopul cercet ării îl constituie identificarea percep ției prestatorilor de servicii din
industria turismului, asupra poten țialului turistic din arealul Râ șnov și a modului în care
acesta este valorificat.
3.Elaborarea obiectivelor, ipotezelor și variabilelor cercet ării
Obiective:
·Identificarea percep ției prestatorilor turistici privind turismul din arealul
Râșnov
·Determinarea importan ței elementelor de infrastructur ă în facilitarea
turismului în zon ă
·Identificarea nivelului de promovare și valorificare a poten țialului turistic din
areal
·Determinarea gradului de dezvoltare al formelor de turism în arealul Râ șnov

83·Aprecierea gradului de dezvoltare a serviciilor și facilit ăților turistice oferite în
areal
·Stabilirea importan ței ac țiunilor de promovare a activit ății turistice în arealul
Râșnov
·Determinarea impactului ac țiunilor de stimulare a dezvolt ării activit ății
turistice în zon ă
·Identificarea aportului unui card turistic asupra turismului din arealul Râ șnov
respectiv jude țul Bra șov
·Identificarea m ăsurii în care se realizeaz ă colaborarea prestatorilor de servicii
cu operatorii economici, institu ții și asocia ții profesionale
·Stabilirea importan ței privind anumite aspecte pentru dezvoltarea arealului
Râșnov
Ipoteze:
·Peste 40% dintre responden ți au r ăspuns întreb ărilor în calitate de proprietar
sau manager al unei companii, 25% dintre cei intervieva ți apar țin sectorului public,
peste 45% sunt din sectorul privat cu activit ăți specifice industriei turismului, iar peste
30% sunt din sectorul privat f ără a presta activit ăți care au leg ătură direct ă cu industria
turismului.
·Dintre prestatorii de servicii care provin din industria turismului (aproximativ
80%) în domeniul hotelier func ționeaz ă minimum 39,45% și în agen ții de turism
minimum 43,12%.
·Aproximativ 50% dintre speciali știi chestiona ți sunt mul țumiți de gradul de
dezvoltare/calitate a serviciilor turistice.
·Toți responden ții consider ă că poten țialul turistic din areal este insuficient
promovat și valorificat
·Mai mult de 60% dintre prestatorii turistici apreciaz ă că formele de turism din
areal sunt slab dezvoltate
·Toți responden ții sunt de p ărere c ă atractivitatea arealului Râ șnov este
definitorie pentru dezvoltarea turistic ă a zonei
·Responden ții consider ă că acțiunile de promovare a activit ății turistice din
areal sunt indispensabile pentru stimularea turismului din zon ă.

84Variabile:
·Educa ția:
Din punct de vedere al structurii responden ților se poate observa la o analiz ă
profesional ă că peste 90% dintre cei intervieva ți au studii superioare sau în domeniu
·Colaborarea prestatorilor turistici cu operatorii economici, institu ții și
asocia ții profesionale:
De colaborarea prestatorilor turistici cu operatorii economici, institu ții și
asocia ții profesionale depind rezultatelefinanciare ale activit ății turistice desf ășurate de
aceștia.
·Investi țiile în turism:
Investi țiile în turism pot influen ța pozitiv sau negativ dezvoltarea turismului în
areal cu impact decisiv asupra cererii turi ști.
1.Definirea colectivit ății intervievate, a unit ății de cercetare și a unit ății de
sondaj
Prestatorii turistici din arealul Râ șnov reprezint ăcolectivitatea intervievat ă.
Agentul economic reprezint ăunitatea de observare cercetat ă, iar unitatea de
sondaj este stabilit ă ca fiind persoana juridic ă sau persoana fizic ă autorizat ă.
2.Selectarea modalit ății de culegere și sistematizare a informa țiilor
Culegerea informa țiilor se va face prin metoda anchetei. Tehnica utilizat ă este
intervievarea prestatorilor turistici cu ajutorul chestionarului.
3.Recoltarea informa țiilor
Chestionarul se va completa în format electronic prin intermediul po ștei
electronice sau în format fizic la sediul prestatorului de servicii.
Zona vizat ă este reprezentat ă de arealul Râ șnov iar ancheta se va desf ășura la
agenții prestatori.
Culegerea informa țiilor se va face de c ătre elevii clasei a-XII- a, de la Liceul
Tehnologic “Malaxa” Z ărnești, specializarea Tehnician în Turism, urm ărindu-se
atingerea competen țelor din fi șa de progres școlar (vezi Anexa 3).
4.Determinarea m ărimii e șantionului
Au fost transmise invita ții ( în format electronic sau fizic) unor reprezentan ți din
domeniul turismului ( unit ăți de cazare, unit ăți de alimenta ție, agen ții de turism, parcuri
de distrac ții ), reprezentan ți din sectorul public local, ONG-uri și reprezentan ți din
mediul privat care presteaz ă activit ăți conexe industriei turismului.

85Au fost chestionate persoane care au domiciliul sau locul de munc ă în arealul
Râșnov. Din totalul de 150 de persone care au dat curs invita ției, au fost validate 145 de
răspunsuri complete, ceea ce echivaleaz ă cu o marj ă de eroare 3%.
5.Alegerea metodei de e șantionare
Deoarece nu dispunem de o list ă complet ă a tuturor întreprinderilor de turism
din arealul Râ șnov, metoda de e șantionare aleas ă estee șantionarea în trepte.
6.Chestionarul
Instrumentul de colectare a datelor utilizat în cadrul acestei cercet ări de
marketing este chestionarul.
Responden ții au fost ruga ți să răspund ă cu sinceritate la un set de întreb ări din
cadrul unui chestionar cu scopul îmbun ătățirii activit ății turistice desf ășurate în arealul
Râșnov.
Deasemenea, responden ții au fost solicita ți să ordoneze pe o scala de la 1 la 10,
răspunsurile lor la întreb ările care alc ătuiesc chestionarul.
Chestionarul cuprinde urm ătorul set de întreb ări:
a)Cum a ți descrie arealul Râ șnov din punct de vedere al atractivit ății zonei ?
b)Cum crede ți că percep clien ții dumneavoastr ă arealul Râ șnov?
c)Ce p ărere ave ți despre implicarea autorit ăților locale în leg ătură cu
promovarea produselor turistice din zon ă?
d)Cum aprecia ți gradul de dezvoltare al formelor de turism în arealul Râ șnov?
e)Cum aprecia ți gradul de dezvoltare/calitatea serviciilor și facilit ăților turistice
oferite în areal?
f)Care este importan ța acțiunilor de promovare a activit ății turistice în arealul
Râșnov?
g)Care este impactul ac țiunilor de stimulare a dezvolt ării activit ății turistice în
areal?
h)Care este aportul unui card turistic asupra turismului din arealul Râ șnov
respectiv jude țul Bra șov?
i)În ce m ăsură colabora ți cu operatorii economici, institu ții și asocia ții
profesionale?
j)Ce importan ță crede ți că au urm ătoarele aspecte pentru dezvoltarea arealului?

867.Prelucrarea informa țiilor
Cercetarea a fost efectuat ă pe un e șantion reprezentativ format din 23% din 275
de prestatori turistici activi din arealul Râ șnov pe o durat ă de aproximativ 3 s ăptămâni
în perioada 6 martie- 24 martie 2017. Datele au fost culese o echip ă de elevi din cadrul
Liceului Tehnologic “Malaxa” Z ărnești, specializarea Tehnician în Turism. Informa țiile
culese în urma cercet ării au fost sintetizate și prelucrate în vederea concluzion ării finale.
8.Analiza și interpretarea informa țiilor
Pentru m ăsurarea imaginii privind percep ția prestatorilor turistici asupra
poten țialului turistic din arealul Râ șnov, s-a utilizat Scala lui Stapel. Pentru criteriile
luate în calcul s-au ob ținut anumite scoruri pe care le voi analiza mai jos.
În urma analiz ării răspunsurilor date de c ătre prestatorii de servicii turistice la
întreb ările din chestionar s-au concluzionat urm ătoarele :
Întrebarea 1
Pentru identificarea imaginii care s-a format în rândul turi știlor privind cele mai
cunoscute centre de atrac ție ale zonei, responden ții au fost solicita ți să descrie arealul
R âșn o v d i n p u n c t d e v e d e r e a l a t r a c t i v i t ă ți i z o n e i și să e n u n țe p r i n c i p a l e l e a t r a c ți i
turistice pe care le consider ă importante pentru desf ășurarea turismului din zon ă.
De cele mai multe ori, arealul Râ șnov a fost descris prin cuvinte precum “curat”,
“istorie”, “turism”, “frumos”, cele mai importante puncte de atrac ție percepute fiind
Branul mai ales datorit ă Castelului Bran, Poiana Bra șov, Z ărnești cu Piatra Craiului,
Cheile Z ărneștiului, Râ șnov cu Cetatea Râ șnov.
Direc țiile de ac țiune urm ărite în vederea elabor ării strategiilor de dezvoltare
privind turismul din arealul Râ șnov, se bazeaz ă pe r ăspunsurile celor chestiona ți
privind importan ța mai multor elemente cu impact asupra activit ății turistice.
Întrebarea 2
Elementele de infrastructur ă care s-au luat în considerare în cadrul
chestionarului se refer ă la: centre de informare turistic ă, sisteme de indicatoare
turistice, spa ții de parcare în zona vizitat ă, căi de comunica ție în zon ă, aeroport în
apropierea destina ției, re țea Wifi public ă.
Responden ții consider ă foarte importante toate elementele de infrastructur ă
menționate în chestionar, iar concluzia care reiese în urma r ăspunsurilor date se refer ă la
necesitatea dezvoltarii c ăilor de comunica ție din areal, îmbun ătățirea sistemelor de

87indicatoare turistice și construirea unui aeroport în jude țul Bra șov, aceste criterii
obținând scorurile cele mai mari cu valori între 8,62 și 9,13.
Dezvoltarea unei re țele publice de WiFi este considerat ca fiind elementul de
infrastructur ă cel mai pu țin important, având scorul cel mai mic respectiv 8,21.
Fig.16 Elemente ale infrastructurii din arealul Râ șnov
Întrebarea 3
Percep ția general ă privind gradul de dezvoltare a formelor de turism practicate
în areal este urm ătoarea: turismul sportiv este mai bine valorificat pe timpul iernii
obținând un scor de 7,49. Turismul de afaceri, turismul de weekend și turismul rural
sunt cele mai frecventate forme de turism din areal ob ținând scoruri cu valori între
6,87. și 7,22.Formele de turism cele mai slab dezvoltate în areal sunt: turismul medical,
turismul balnear, turismul de vân ătoare și pescuit sportiv cu scoruri cuprinse între 4,84
și 5,12.

88Fig.17 Forme de turism practicate în arealul Râ șnov
Întrebarea 4
Serviciile și facilit ățile care au fost luate în calcul sunt: servicii de cazare,
servicii de alimenta ție, servicii de informare turistic ă, infrastructura turistic ă,
evenimente culturale, servicii medicale și toalete publice. Gradul de dezvoltare a
serviciilor de cazare și alimenta ție public ă, precum si infrastructura sporturilor de iarn ă
au fost apreciate de responden ți ca fiind la un nivel mediu (scoruri sub 8) și necesit ă
îmbun ătățiri din punct de vedere al calit ății acestora. Serviciile de informare turistic ă,
infrastructura sporturilor de var ă și toaletele publice au ob ținut punctaje mici ( scoruri
între 6,21 și 4,79) ceea ce denot ă faptul c ă acestea necesit ă îmbun ătățiri majore pentru a
satisface cerin țele clien ților.
Fig.18 Servicii și facilit ăți oferite în arealul Râ șnov

89Întrebarea 5
Tipurile de ac țiuni de promovare avute în vedere sunt: ac țiunile promo ționale
realizate prin intermediul mass- media, participarea la târguri de turism na ționale și
interna ționale, promovarea în mediul online a zonei, organizarea de evenimente pentru
promovarea turismului din zon ă, scorurile ob ținute variind între 7,76 și 8,09.
Fig. 19 Ac țiuni de promovare utilizate în arealul Râ șnov
Întrebarea 6
În opinia celor chestiona ți, participarea la târguri na ționale și interna ționale de
turism atrage cele mai mari fluxuri de turi ști, fiind este cea mai important ă activitate de
promovare turistic ă. Este foarte important ă utilizarea tururor ac țiunilor de promovare
cunoscute deoarece ac țiunea lor este sunt benefic ă dezvolt ării turismului din areal și ca
atare trebuie depuse toate eforturile pentru îmbun ătățirea imaginii turismului din zon ă.
Întrebarea 7
Acțiunile care pot stimula dezvoltarea activit ății turistice sunt: modernizarea
mijloacelor de transport, investi ții în marketing și comunicare, training în comunicare și
servicii pentru resursa uman ă din turism, favorizarea investi țiilor în turism pentru
crearea și valorificarea de atrac ții turistice noi, încurajarea turismului intern prin scutiri
la plata unor taxe.

90Favorizarea investi țiilor pentru crearea și valorificarea de atrac ții turistice noi cu
scorul de 9,25 este considerat ă de responden ți ca fiind cea mai important ă acțiune de
stimulare a dezvolt ării turismului în areal fiind urmat ă de investi țiile în marketing și
pregătirea personalului din turism cu scoruri de 8,77 respectiv 8,66.
Fig.20 Ac țiuni utilizate pentru stimularea activit ății turistice din arealul Râ șnov
Întrebarea 8
Opinia majorit ății responden ților este c ă introducerea unui card turistic ar fi
benefic ă pentru stimularea și dezvoltarea activit ății turistice în arealul Râ șnov.
Întrebarea 9
Cei chestiona ți colaboreaz ă, mai ales cu alte firme din domeniul turismului sau
domenii de activitate conexe (scoruri între 7,97 și 8,06)iar colaborarea cu asocia țiile
profesionale din domeniul turismului sau cu institu țiile publice (prim ării, prefectur ă,
consilii locale) este slab ă care se reflect ă în scorul ob ținut respectiv 6,4.

91Fig. 21 Colaborarea prestatorilor turistici cu operatorii economici, institu ții și asocia ții
profesionale
Întrebarea 10
Existen ța unor servicii bancare specifice (acces la bancomate, transfer de bani),
oferta de suveniruri și produse tradi ționale, sus ținerea evenimentelor de organiza țiile
locale, colaborarea cu autorit ăților publice în vederea promov ării obiectivelor turistice,
creșterea cooper ării între prestatorii de servicii turistice (unit ăți de cazare, operatori
turistici, agen ții de turism), diversificarea oportunit ăților de recreere pentru adul ți și
copii, înscrierea Bra șovului în cursa pentru titlul de capital ă european ă a anului 2021
etc) sunt esen țiale pentru dezvoltarea turismului în zon ă.
Responden ții apreciaz ă cele mai importante aspecte astfel: sus ținerea
evenimentelor de organiza țiile locale, cre șterea cooper ării între prestatorii turistici și
înscrierea Bra șovului în cursa pentru titlul de capital ă european ă a anului 2021,
scorurile ob ținute variind între 9,17 și 9,39.

92Fig. 22 Aspecte privind dezvoltarea turismului din arealul Râ șnov
9.Elaborarea concluziilor
Concluziile cercet ării vor sta la baza schi țării obiectivelor cheie ale strategiei de
dezvoltare a turismului din arealul Râ șnov.
Analiza informa țiilor ob ținute în urma realiz ării sondajului de opinie în rândul
prestatorilor de servicii din arealul Râ șnov permite trasarea urm ătoarelor concluzii:
·crearea unei imagini favorabile a turismului desf ășurat în arealul
Râșnovcontribuie la maximizarea rezultatelor financiare ale activit ății desf ășurate
·calitatea serviciilor turistice din areal influen țează comportamentul turi știlor și
de aceea necesit ă îmbun ătățiri pentru a satisface exigen țele acestora la un nivel maxim
·trebuie s ă se acorde o aten ție deosebit ă acțiunilor de promovare a activit ății
turistice din areal pentru stimularea turismului și a competitivit ății la nivel local,
național și interna țional
·poten țialul turistic din areal trebuie s ă promovat și valorificat corespunz ător
pentru dezvoltarea turismului și atragerea cererii turistice în zon ă
·pentru extinderea posibilit ăților de practicare a turismului în areal se impune
dezvoltarea și diversificarea formelor de turism
·având în vedere num ărul tot mai mare de turi ști care apeleaz ă la mediul online
pentru a se informa, modalit ățile moderne de promovare a turismului trebuie s ă pun ă
accent pe marketing digital, respectiv crearea de site-uri web, rezerv ări online și
strategii de e- marketing în areal

93·protejarea mediului înconjur ător trebuie o premis ă pentru dezvoltarea
activit ății turistice durabile în arealul Râ șnov
Valorificarea poten țialului turistic existent în arealul Râ șnov reprezint ă o
condi ție a cre șterii economice și de aceea conceperea produselor turistice oferite
turiștilor trebuie s ă fie adaptate permanent la cerin țele și condi țiile actuale existente pe
piață.
3.3. Strategii posibile de promovare și dezvoltare a activit ății turistice din arealul
Râșnov
Pentru dezvoltarea turistic ă a unei zone , condi ția necesar ă, dar nu și suficient ă,
presupune existen ța unui poten țial natural și antropic. Astfel, este necesar ca acesteia s ă
i se adauge un capital uman specializat, care s ă desf ășoare activit ăți specifice de
marketing turistic, s ă elaboreze strategii de promovare a poten țialului turistic precum și
a ofertei complete de servicii și facilit ăți turistice ale zonei.
Planul de Marketing al orașului Râ șnov a fost elaborat în anul 2012, sub deviza
,,Stațiunea turistic ă Râșnov – O experien ță unic ă: cultur ă, sport, natur ă”.
Prin punerea în aplicare a planului de marketing, strategiile de pia ță urmăresc74:
·promovarea statutului de sta țiune turistic ă de interes na țional;
·îmbun ătățirea vizibilit ății și condi țiilor de vizitare ale obiectivelor turistice
dinRâ șnov;
·promovarea adecvat ă și unitar ă apoten țialului turistic din zon ă;
·realizarea unei campanii de promovare turistic ă a destina ției turistice Râ șnov
prin intermediul Internetului;
·promovarea poten țialului turistic al ora șului Râ șnov prin participarea la
expozi ții și târguri de turism;
·înfiin țarea unui Centru Na țional de Informare și Promovare turistic ă;
·promovarea turismului sportiv;
·remarcarea ora șului Râ șnov prin evenimente culturale de calitate și anvergur ă
național ă și interna țional ă.
74Plan de dezvoltare local ă al orașului Râșnov, Prim ăria Râ șnov, 2014-2020

94Deasemenea, în Râ șnov func ționeaz ă Asocia ția Rosenau Turism, care a înfiin țat
s i t e – u l ( www.asociatiarosenau.ro ) prin intermediul c ăruia promoveaz ă obiectivele
naturale și antropice din zon ă punând accent pe conceptul de dezvoltare durabil ă a
turismului ca perspectiv ă viabil ă pentru viitor. Membrii fondatori ai asocia ției sunt
persoane cu experien ță bogat ă în turism care colaboreaz ă cu furnizorii de servicii
turistice și de agrement din zon ă pentru a pune cât mai bine în valoare sta țiunea
turistic ă.
Centrul de Informare pentru Patrimoniul Cultural din Râ șnov, înfiin țat de
Asocia ția Mioritics, Prim ăria Râ șnov în colaborare cu Biroul Regional UNESCO în
cadrul programului european „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared Future”
deține un rol considerabil în promovarea sta țiunii turistice Râ șnov. Centrul de informare
se afl ă în incinta cet ății și ofer ă gratuit turi știlor pliante, h ărți interactive, un panou de
informare electronic pentru a facilita accesul la informa ții privind obiectivele și
evenimentele turistice din zon ă. Deasemenea, în centrul ora șului este amplasat Centrul
de Informare și Promovare Turistic ă Râșnov ce pune la dispozi ția vizitatorilor o gam ă
vastă de informa ții despre posibilit ățile de cazare, alimenta ție și agreement din zon ă.
Formele de turism predominante în Râ șnov sunt turismul urban și turismul
cultural.
Promovarea turismului urban se poate face prin realizarea unor circuite turistice
pe diferite teme istorice, culturalecu men ționarea expres ă a unor facilit ăți atractive
pentru turi ști sunt câteva ac țiuni promo ționale care se pot ini ția mai ales în perioade din
afara sezonului estival pot atrage fluxuri substan țiale de turi ști. De asemenea se pot
promova unit ăți gastronomice, tururi de ora ș cu biciclete sau pe jos pentru vizitarea
unor obiective turistice deosebite, a unor parcuri și grădini publice. Centrul turistic al
orașului ofer ă materiale promo ționale tip ărite sau sub form ă de CD-uri iar prim ăria în
parteneriat cu asocia țiile de turism promoveaz ă activitatea turistic ă prin site-uri proprii
dedicate turismului.
Promovarea turismului cultural trebuie s ă fie privit ă din punctul de vedere al
valorilor europene și al patrimoniului cultural al fiec ărei țări.
Rom âni a , i m pli ci t zon a Râ șn ov , treb ui e s ă creeze, s ă dezv ol te și să of ere un
turism durabil și de o calitate cât mai înalt ă, bazându-se pe avantajele sale, în special
diversitatea peisajelor și minunata bog ăție cultural ă. Astfel, vor trebui realizate oferte
de calitate pentru promovarea culturii și a tradi țiilor locale. Aten ția deosebit ă se cere s ă

95fie îndreptat ă către câteva aspecte durabile cum ar fi:conservarea patrimoniului cultural,
a peisajului deosebit și a culturii locale.
Piața turismului cultural este într-o continu ă dezvoltare, iar turi știi care practic ă
aceast ă form ă de turism sunt din ce în ce mai atra și de adev ăratele experien țe de a se
întâlni și a cunoa ște alți oameni și alte culturi. Politicile de turism vor trebui adaptate, în
consecin ță la aceste dorin țe ale pie ței și la aceste tendin țe.
Organizatorii de vacan țe tematice trebuie s ă găseasc ă solu ții pentru armonizarea
componentelor culturale reprezentate de dorin ța vizit ării unor obiective turistice, cu cele
turistice reprezentate de structurile de cazare, alimenta ție, de mijloace de transport
pentru adaptarea la exigen țele consumatorilor.
Poten țialul turistic este o parte integrant ă a mediului înconjur ător, depinzând de
calitatea acestuia pentru a putea exista, pentru a se dezvolta. De aceea protejarea naturii
și conservarea calit ăților sale reprezint ă o necesitate pentru turism.
Avantajul competitiv al orașului Z ărnești este determinat de resursele naturale
precum și de poten țialul turistic de care dispune aceast ă zonă. Dezvoltarea strategic ă a
orașului care se urm ărește a se realiza pân ă în anul 2025, va purta sloganul “Z ărnești –
destina ția ta ecoturistic ă”.
Obiectivele esen țiale care se vor urm ări prin ini țirea unor proiecte diverse
sunt75:
·promovarea evenimentelor culturale locale și a obiectivelor turistice din zon ă,
atât prin realizarea și distribuirea de materiale de promovare ( ghiduri turistice, albume
foto, pliante, postere, bannere, flutura și ) cât și prin intermediul internetului;
·transformarea ora șului într-o destina ție ecoturistic ă de renume, atractiv ă pentru
turiști în conformitate cu principiile dezvolt ării durabile;
·reanimarea meste șugurilor și artizanatului specific zonei prin participarea
funda țiilor și asocia țiilor de profil la târguri regionale, ateliere de lucru dar și prin
editarea unor materiale de promovare, prezentare împreun ă cu realizarea unui site de
specialitate;
·consolidarea, protec ția și conservarea monumentelor istorice și a cl ădirilor de
patrimoniu și desf ășurarea unor activit ăți de marketing și promovare turistic ă a
obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, pentru un acces mai facil al
turiștilor;
75 Strategia de Dezvoltare Local ă a Ora șului Z ărnești, 2015-2025

96·amenajarea unor spa ții cu scop cultural- recreativ pentru expunerea operelor de
artă ale arti știlor locali și nu numai care s ă atrag ă turiștii;
·organizare de tabere de sculptur ă cu posibilitatea de realizare de muzee în aer
liber;
·elaborarea brandului turistic local prin intermediul unui sistem unitar de
promovare la nivel local, na țional și interna țional;
·campanii de con știentizare și programe de educare pentru protec ția
biodiversit ății.
Promovarea turismului montan specific ora șului Z ărnești se poate realiza prin
acțiuni de promovare care ar trebui derulate având în vedere cluburi de drume ție și de
practicare a sporturilor de var ă și de iarn ă și nu întreaga sta țiune. Aceste cluburi pot
deține site-uri specializate pe internet și pot face promovare prin ghiduri montane,
broșuri axate pe trasee turistice și pe zone de practicare a sporturilor de iarn ă.76
Dezvoltarea turismului din comuna Bran urm ărește punerea în valoare a
patrimoniului rural, a poten țialului natural și antropic care confer ă zonei interes sporit
din partea turi știlor.
Satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibil ă
destina ție turistic ă, creând interesul fa ță de România ca loc ce ofer ă o larg ă gam ă de
experien țe, de vacan țe de calitate și chiar oportunit ăți de afaceri.77
Având în vedere raportul pre ț/calitate și originalitatea produsului turistic rural
românesc, mesajele promo ționale se vor îndrepta spre calit ățile imateriale (nevoia de
cunoa ștere, de personalizate ale clien ților țintă.78
În Bran func ționeaz ă diverse asocia ții ( Asocia ția de Turism Rural, Ecologic,
Cultural „Bran Impex”, Asocia ția Me șteșugăreasc ă "Dracula Art") care urm ăresc
implementarea unor strategii de pia ță care vizeaz ă promovarea turismului din zon ă.
Strategiile de promovare au drept scop:79
·promovarea imaginii în țară și în str ăinătate a localit ății Bran, a jude țului
Brașov, implicit a României;
76 Cândea Melinda, Șimon, Tamara, Bogdan Elena, op.cit, p.229
77 Nistoreanu Puiu, Marinela Ghere ș Marinela, (coordonatori), Turism rural-tratat , Ed. C.H. Beck,
Bucure ști, 2010, p.73
78Idem, p.77
79 Plan de Dezvoltare Local ă pentru zona Bran – Moieciu – Funda ția Gal “Transcarpatica”

97·crearea unui brand regional care s ă promoveze atrac țiile locale (naturale,
antropice, tradi ții, evenimente, port popular etc.)
·crearea de trasee tematice (drumul brânzei și al pastramei, calea haiducilor,
etc)
·dezvoltarea turismului rural și cultural-istoric, în condi ții ecologice de p ăstrare
a habitatului natural al zonei;
·promovarea evenimentelor și persoanelor ce reprezint ă autenticul tradi țional
rural-ecologic și cultural;
·modernizarea bazei tehnico-materiale specific turistice;
·revigorarea tradi ției populare din zona Bran și promovarea agroturismului;
·promovarea dezvolt ării durabile și diversificarea activit ăților din mediul rural;
·dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale și creșterea calit ății serviciilor turistice;
·crearea unor trasee pentru transport cu mijloace tradi ționale;
·utilizarea miturilor și legendelor locale pentru a atrage turi știi.
Turi știi consider ă turismul rural o alternativ ă mai bun ă față de unit ățile de
cazare de tip „hotel”, apreciind activit ățile în aer liber, apropierea de natur ă,
gastronomia local ă, obiceiurile și tradi țiile populare.
Promovarea turismului rural s-a realizat mai ales prin intermediul ANTREC,
prin participarea la expozi ții și târguri de turism, fiind editate materiale publicitare
diverse respectiv: pliante, bro șuri, ghiduri specializate, flutura și care s ă contribuie la
recunoa șterea zonei Bran din punct de vedere turistic la nivel na țional dar mai ales
interna țional.
Pentru a se dezvolta și a fi recunoscut ă la adev ărata ei valoare, stațiunea Poiana
Brașov deține un centru de informare turistic ă care îndepline ște un rol deosebit în
derularea activit ăților de turism. Atribu țiile acestuia sunt legate de activitatea de
promovare a sta țiunii prin oferirea de informa ții publice privind posibilit ățile de
practicare a turismului în zon ă precum și reprezentarea zonei prin participarea la diferite
târguri și expozi ții de profil. Turi știi au acces la informa țiile privind evenimentele
culturale, divertisment, ofertele unit ăților de cazare, alimenta ție, agrement agenda din
Poiana Bra șov și zonele limitrofe. Materialele de promovare în mai multe limbi de
circula ție interna țional ă și platforma informatic ă sunt puse la dispozi ția turi știlor care
astfel pot afla informa ții diverse despre activitatea turistic ă din sta țiune.

98În sta țiune func ționeaz ă Asocia ția de Turism Poiana Bra șov din cadrul c ăreia fac
parte cei mai importan țiproprietari de structuri de primire turistic ă și agrement din zon ă
care urm ăresc încheierea unor parteneriate cu institu ții publice și private pentru
atragerea de investitori str ăini precum și implementarea unor proiecte de dezvoltare și
promovare a sta țiunii.
Proiectele și strategiile de promovare ini țiate de Asocia ția de Turism Poiana
Brașov urm ăresc:80
· reamenajarea domeniului schiabil din Poiana Bra șov prin dotarea tuturor
pârtiilor cu instala ții de z ăpadă artificial ă oferind astfel posibilitatea prelungirii
perioadei în care se poate schia în sezon
·continuarea extinderii domeniului schiabil pân ă spre Râ șnov
·crearea unei zone pietonale de tip “centru” cu servicii all-seasons
·fluidizarea traficului rutier în interiorul sta țiunii
·crearea unui Snow Park în zona Ruia, a unui Aqua Park pentru toate
sezoanele, parcuri de aventur ă la în ălțime sau trasee de sanie de var ă
·diversificarea ofertelor privind serviciile hoteliere, de restaura ție și agrement
ale prestatorilor din zon ă
·creșterea gradului de ocupare în sezonul de iarn ă, cât și în cel de var ă prin
oferirea unor pachete turistice atractive turi știlor care s ă includ ă acces la piscin ă,
servicii spa, produse culinare tematice, programe variate de activit ăți pentru copii etc.
·desfășurarea unor evenimente de anvergur ă și diversificarea ofertei de servicii
prin crearea unor puncte suplimentare de atrac ție în sta țiune
·diminuarea riscurilor de accidente printr-o mai bun ă ofert ă dedicat ă copiilor și
debutan ților prin zone și pîrtii bine delimitate și protejate de ceilal ți schiori
·optimizarea traseelor de drume ții și promovarea traseelor de mountain biking
cu grade diferite de dificultate
Asocia ția pentru Turism Poiana Bra șov este afiliat ă Federa ției Patronatelor din
Turismul Românesc și face demersuri continue pentru dezvoltarea și promovarea
turismului sportiv și de agrement din sta țiune.
80Asocia ția de Turism Poiana Bra șov

993.4 C ăi de promovare și diversificare a formelor de turism din arealul
Râșnov
Pentru a face fa ță competitivit ății existente pe pia ță, ofertan ții de produse
turistice trebuie s ă identifice motiva țiile în continu ă schimbare ale turi știlor și să
găseasc ă permanent metode noi de a stimula cererea turistic ă național ă și
interna țional ă.
Produsele turistice oferite în arealul Râ șnov trebuie s ăfie complete, de calitate,
să se diferen țieze prin pre ț, canale de distribu ție utilizate, modalit ăți de promovare, în
funcție de categoria de turi ști căreia i se adreseaz ă și motiva țiile variate ale acestora.
Atenuarea sezonalit ății activit ății turistice din areal se poate face prin
diversificarea formelor de turismpracticate și axarea pe anumite ni șe de turism care s ă
atrag ă tipurile potrivite de turi ști care doresc s ă cumpere produse turistice inedite.
Intensificarea dezvolt ării turismului cultural în areal se poate realiza princrearea
unor pachete turistice de tip city- break, pachete de Revelion sau Cr ăciun, circuite de o
zi la cet ățile șibisericile fortificate,tururi ghidate inedite cum ar fi tururi ale legendelor
locale, tururi de tip treasurehunting care s ă promoveze cultura local ă celor care aleg s ă-
și petreac ă vacan ța în zon ă.
Turismul gastronomic contribuind la promovarea produselor culinare locale,
realizate cu materii prime autohtone,poate fi o alternativ ă viabil ă mai ales pentru
gurmanzi sau turi știi doritori de încerca o experien ță gastronomic ă de neuitat.
Dezvoltarea sectorului de SPA montan, ofer ă turismului de odihn ă și recreere
noi valen țe care s ă atrag ă turiștii care prefer ă zona montan ă celei de litoral.
Diversificarea ofertei de agrement “aprés schi” poate contribui eficient la
dezvoltarea turismului montan prin cre șterea posibilit ăților de agrement și a calit ății
acestora.
Turismul de vân ătoare, ca alternativ ă la formele de turism cunoscute în zon ă
poate s ă conduc ă la cre șterea cererii turistice prin oferirea de pachete atractive turi știlor
pasiona ți de natur ă și vân ătoare.
Promovarea cicloturismului prin amenajarea de trasee cicloturistice pentru
turiștii activi reprezint ă o modalitate pl ăcută de a îmbina petrecerea vacan ței cu
menținerea s ănătăț ii.