.4 Studiu Demografic Ghimbav [607828]

STUDIU PRIVIND EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ
A ORASULUI GHIMBAV ÎN PERIOADA 1994 -2014

Page | 1

STUDIU PRIVIND EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ
A ORAȘ ULUI GHIMBAV ÎN PERIOADA 1994-2014

BENEFICIAR: PRIMĂRIA ORAȘULUI GHIMBAV
EXECUTAN T: Asocia ția AIDA Brașov

– 2015 –

Page | 2

CUPRINS
Capitolul 1 – DATE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
1.1. Metologia studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
1.2. Tipuri de date; sursa datelor; ani de referință ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
1.3. Structura studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
Capitolul 2 – POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE ………………………….. …………………….. 5
2.1. Numărul locuitorilor și evoluția populației orasului Ghimbav ………………………….. ………………………….. …. 6
2.2. Densitatea populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 8
2.3. Structura demografic ă pe sexe. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
2.4. Structura pe grupe de vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
2.5. Structura matrimonială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
2.6. Structura pe familii și gospodarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
2.7. Structura socială. Structura etnică și pe religii ………………………….. ………………………….. ……………………… 22
2.8. Struc tura pe medii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
2.9. Populația ocupată, șomajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.10. Disfuncționalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 26
Capitolul 3 – EVOLUȚIA POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
3.1. Intrări și ieșiri în efectivul populației orașului Ghimbav ………………………….. ………………………….. ……….. 26
3.2. Rat a brută a natalității și mortalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27
3.3. Sporul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 28
3.4. Sporul migrației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
Capitolul 4 – PROGNOZA POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
4.1. Modelul de creștere tendențială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
4.2. Modelul de creștere b iologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
4.3. Incidența evoluției demografice asupra pieței muncii ………………………….. ………………………….. ……………. 32
Capitolul 5 – BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 37

Page | 3

Capitolul 1 – DATE GENERALE

Lucrarea de fa ță reprezint ă studiul evolu ției demografice a localit ății Ghimbav, studiu necesar și
important în complexul proces de realizare a Planului de Mobilit ăți Urbane Durabile și a Brandului de ora ș,
inclusiv a punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung.
Avand în vedere că la nivelul Uniunii Europene abordarea strategică are o importan ță deosebit ă pentru
politicile conturate de către aceasta și pentru a putea beneficia de fondurile alocate statelor memb re, țara
noastr ă, prin intermediul autorit ăților administra ției publice locale și centrale , trebuie să își stabilea scă direc țiile
de dezvoltare și să propun ă proiecte pe termen mediu și lung, în concordan ță cu aceste direc ții și cu necesit ățile
de dezvoltare ale comunit ăților, necesit ăți și obiective reale identificate la nivel comunitar.
Ca o analiz ă și o strategie de dezvoltare propus ă să fie ancorat ă în realitate , dar să fie și optim e pentru
dezvoltarea socio -economic ă local ă, trebuie să porneasc ă de la ni ște premise corecte ce sunt oferite de profilul
socio -economic și demograf ic al orașului Ghimbav . De asemenea , realizarea unui plan de mobilitate urbană
durabilă înseamnă “Planificare a pentru Oameni”.
Populația unei comunit ăți ocupă un loc principal în analizele economice, sociologice aferente strategiilor
de dezvoltare , al diverselor studii și document ări pe diverse direc ții (soci ale, culturale, istorice, educa ționale, de
branding, etc.), inclusiv în activitățile de urbanism și amenajarea teritoriului, implicând cunoașterea
următoarelor categorii de aspecte:
Necesitatea obiective lor de dezvoltare :
 Potențialul cantitativ al populației;
 Potențialul calitativ al populației.
Argumente le luate în consider area populației în studi u:
– rolul populației ca factor central de care se ține seama în elaborarea soluțiilor de dezvoltare;
– grupul țintă – beneficiar al tuturor măsurilor de dezvoltare care au ca finalitate creșterea nivelului de trai
al acelei populații ;
– realizato are ale dezvoltării și sustenabilit ății cadrului comunitar .
Abordarea acestui studiu demonstrează că se poate stabili o relație de interdependență între bunăstarea
financiară și socială dobândită de locuitori și dezvoltarea economică și socială a comunitătilor loca le din care
provin în particular , precum și dezvoltarea economică a regiunii , în general.
Experiența a demonstrat că problemele demografice sunt probleme fundamentale ale istoriei societății
umane, a le civilizației umane. Cele mai de seamă manifestări și r ealizări în toate domeniile de activitate
(econo mic, social, politic, cultural) își găsesc una din explicațiile principale în populație. De densitatea
populației depinde în bună parte bogăția națiunii, puterea ei, realizările sociale și culturale, civiliza ția sa în
ultimă ins tanță. Pentru prezent și viitor cunoașterea cât mai exactă a problemelor populației are o importanță
primordială.

1.1. Metologi a studiului

Metodologia prezentată urmărește cunoașterea cât mai exactă a problemelor populației din preze nt și din
viitor sub cele mai diferite și importante aspecte: efectivul populației, răspândirea , dinamica populației
(naturală, teritorială, socio -culturală, politică), structura geodemografică. De acești factori, depinde în primul
rând ritmul de creștere a populației, evoluția numerică a populației dintr -un areal.
Răspândirea populației pe suprafața pământului evidențiază disparități de un gen aparte, generate de
anumite condiții de spațiu și timp. Această realitate teritorială (diversitate de aspecte) nec esită studii speciale
cum sunt cele geodemografice care abordează populația și habitatul având în vedere următoarele aspecte:
– repartiția spațială;

Page | 4
– dinamica numărului de locuitori;
– mișcarea naturală și migratorie;
– structura geo -demografică;
– raport urile cu celelalte componente ale mediului geografic.
Luate fie în ansamblu , fie separat aceste aspecte ne sugerează ideea că populația nu este niciodată și
nicăieri statică. Evoluția populației înregistrează caracteristici diferite atât sub raport cantita tiv, cât și calitativ în
funcție de loc (regiune geografică) și timp (perioadă istorică). Analiza acestor caracteristici permit aprecierea
relațiilor dintre populație și fenomenele care apar în teritoriile studiate.
Ritmul de creștere determină densitatea populației, care , la rândul său, influențează dezvoltarea
economică a societății, dar pretinde, în același timp, asigurarea mijloacelor de subzistență, de cu lturalizare,
sanitare, de locuire etc. Evoluția populației determină și structura multiformă a aces teia: structura numărului,
adică efectivul populației, element fundamental pentru dezvoltarea unei societăți; structura pe sexe și structura
pe vârste, elemente importante pentru planificarea și dezvoltarea economică în funcție de capacitatea forței de
muncă, de trebuințele populației .
Structura populației , a numărului, pe sexe și vârste, influențează în mare măsură repartiția populației în
general și îndeosebi a celei active. Aceste aspect e reliefează importa nța studiului populației pentru trecut,
prezent și în vederea prospectării viitorului.
Conform metodologiei, populația este tratată din punct de vedere cantitativ -demografic (efectivul
populației, repartizarea în teritoriu, mișcarea populației, structura și evoluția populației ) în calitate de criteri u
pentru elaborarea soluțiilor de amenajare urbanistică și teritori ală, respectiv:
 Fundamentarea deciziei de extindere/reducere a teritoriului intravilan destinate locuirii în acord cu
creșterea /scăderea numărului populației;
 Luarea unor decizii privind dotă rile necesare la nivel de oraș , bazate pe cunoașterea nevoilor specifice
ale diferitelor grupe de vârstă în funcție de ponderea acestora în total ul populație i;
 Fundamentarea viitoarelor decizii de investiții ale administrației locale în funcție de tendințe le
demografice pentru următorii 10 ani legate , de exemplu , de echiparea tehnico -edilitară, dotările
culturale, sociale, educaționale , protec tia mediului , etc.;
 Analiza din punct de vedere demografic a resurselor umane necesare dezvoltării economiei locale etc.
Analiza socio -demografică este utilă atâ t în fundamentarea proiectării , cât și în identificarea resurselor și
mecanismelor sociale de implementare a proiectelor de urbanism și în evaluarea consecințelor sociale ale
realizării soluțiilor de urbanism.
Din punct de vedere demografic, au fost analizate următoarele aspecte:
 numărul d e locuitori (populația stabilă) din ultimii 20 ani (1994 -2014) ;
 structura populației pe sexe și grupe de vârstă la ultimele două recensăminte;
 mișcarea naturală și migratorie a populației;
 disfuncționalitățile privind evoluția și structura populației, modul de ocupare a resurselor de muncă;
 evoluția populației în ultimii ani și prognoza populației după modelul de creștere biologică, bazat pe
creșterea naturală a populației (spor natural) și modelul de creștere tendențială, prin luarea în considerare
a sporului mediu anual (spor natural și migrator), înregistrat în ultimii ani;
 resursele de muncă și populația ocupată și evidențierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a
mutațiil or previzibile în structura populației ocupate, precum și cele rezultate din mobilitatea populației
și a forței de muncă.

1.2. Tipuri de date ; sursa datelor ; ani de referință

Studiul pentru a naliza demografică a ora șului Ghimbav a folosit date din surse oficiale, respectiv Institutul
Național de statistic ă (INNSE) , Baza de date TEMPO online pentru Fiș ele localității și Direcția Județeană de
Statistică Brașov pe ntru recensămintele populației.

Page | 5
Tipurile de date și instituțiil e care le furnizează sunt următoa rele:
 Recensămintele populației sunt furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov;
 Analiza a luat în considerare rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor – 2011 / Comunicat
de presa nr 159 din 4 iulie 2013 – Rezultate definitive ale Rece nsamantului Populației și al Locuintelor 2011 ;
 Fișa localității Ghimbav a fost furnizată de IN NSE, respectiv de baza de date TEMPO -ON LINE . Fișa
localității prezintă date demografice, infrastructura fizică a localității, dotările etc. ;
 S-au luat în conside rare date referitoare la statistic a stării civile ( structura populației de la
recensământul populației 1992 și 2011 , evoluția populației după 199 4 până în anul 201 4, numărul de născuți vii
și decedați după 199 4 până în prezent), statistica migraț iei (mișcarea natural ă, date privind șomajul – șomerii
înregistrați și rata șomajului, structur ă și evolu ție dup ă anul 1994 până în prezent) ; num ărul celor stabili ți
/pleca ți în/din Ghimbav .

1.3. Structura studiului

În prima parte a documentului s -au analizat car acteristicile populației, respectiv evoluția numărului
populației, structura pe sexe și grupe de vârstă, structura etnică, nivelul de instruire a populației, resursele de
muncă, structura populației ocupate cu scopul identificării disfuncționalităților leg ate de acestea , forța de
munc ă.
În partea a II -a a fost analizată evoluția populației în funcție de tendințele mișcării populației (mișcarea
naturală și migratorie) , pentru ca , în final , să se elaboreze prognoza populației care se bazează pe tendințele
demografice din ultimii 5 ani .

Capitolul 2 – POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE

Populația (umană) reprezintă o col ectivitate formată din persoane care trăiesc într -o anumită perioadă de
timp și într -un teritoriu bine delimitat.
Principalele carac teristici ce defines c populația sunt:
 numărul (efectivul)
 structura ;
 repartiția ;
 dinamica .
Populația sub variatele ei aspecte a constituit obiect de studiu încă din cele mai vechi timpuri. Am putea
spune chiar că primele sale descrieri aparțin geografie i și făceau referire în primul rând la modul de vi ață al
oamenilor. Mai mult, „toată geografia ar fi inutilă dacă ea nu ar pleca de la problemele puse de prezența omului
și nu ar ajunge la o imagine completă și dinamică a raporturilor de toate categoriile dintre populație și mediul în
care aceasta este chemată să trăiască .” (Sursa: Vert Constantin , “Geografia populației, Teme și metodologie” ,
Editura MIRTON 2011 ).
Omul este nu numai „… un component al mediului , ci și un factor modificator al acestuia ”, intrând în „…
contact cu natura pentru a folosi ceea ce aceasta îi oferă , încercâ nd să o modifice în avantajul său . El este în
același timp producător , dar și consummator , având posibilitatea să -și creeze unele surse de existență în afara
celor natural e”. În acest context, pentru înțelegerea relațiilor dintre om și natură, este necesar a se „studia
populația nu ca un scop în sine, ci pentru sine ”, strâns legat de condițiile naturale și social -economice date .
(Sursa: Vert Constantin , “Geografia populației, T eme și metodologie” , Editura MIRTON 2011 ).
Rolul factorului uman a înregistrat o creștere continua , în decursul timpului , în evoluția societăților , fapt
confirmat de modernizarea structurilor economice și ascendența ritmurilor de creștere a acestora.
Din p unct de vedere geografic omul constituie veriga de legătură între structurile naturale și cele
economice ale mediului.

Page | 6

Fig.1.1. – Interdependența populației cu structurile naturale și economice.
Sursa: Geografia populație, teorie și metodologie. Constantin Vert
Factorul uman, ca principală forță de producție a societății, ocupă locul central în orice domeniu al
abordării cercetării științifice.
Totalitatea persoanelor care fac parte dintr -o anumită populație (colectivitate) formează numărul,
volumul, dimensiunea sau efectivul populației. În mod obișnuit, acesta se obține prin înregistrare a și totalizare a
persoanelor care o compun la un moment dat , iar operațiunea statistică poartă denumirea de recensământ.
Definiție: Recensământ = înregistrare ex haustivă a populației la nivel național ce se efectuează cu o
periodicitate de aproximativ un deceniu . Scopul recesămâ ntului îl constituie obținerea , la momentul de referință ,
a unor date complete despre starea populației. Variabilele principale luate în calcul sunt: sexul, vârsta, starea
civilă, numărul și vârsta copiilor, locul nașterii, locul domiciliului și al reședinței, naționalitatea, limba maternă,
școlaritatea, ocupația , migratia , etc. Într-o analiz ă de statistic ă demografică recensământul este un punct de
reper, toate analizele și calculele demografice ulterioare raportându -se la valorile cenzitare, urmând a se reface
în funcție de acestea .

2.1. Numărul locuitorilor și evoluția populației orasului Ghimbav

Din cele 10 centre urbane ale județului B rașov, orașul GHIMBAV , considerat localitate urbană de rang III
în cadrul planului de amenajare terioriala (PATN – Rețeaua de localități ), se situează pe locul 9 după numărul
locuitorilor ( 5885 , la recensământul din 20 octombrie 2011).

COD SIRUTA TOTAL MASCULIN FEMININ
TOTAL 629.814 305.771 324.043
URBAN 464.400 222.298 242.102
40198 MUNICIPIUL BRAȘOV 291.490 138.201 153.289
40241 MUNICIPIUL CODLEA 26.192 12.774 13.418
40278 MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 40.510 19.264 21.246
40438 MUNICIPIUL SĂCELE 35.638 17.518 18.120
40214 ORAS GHIMBAV 5.885 2.857 3.028
40303 ORAS PREDEAL 5.282 2.543 2.739
40367 ORAS RÂȘNOV 17.481 8.548 8.933
40394 ORAS RUPEA 6.224 3.042 3.182
40465 ORAS VICTORIA 8.951 4.339 4.612
40492 ORAS ZĂRNEȘTI 26.747 13.212 13.535
Tabel 1.1. – Populația județului Brașov, după domiciliu, pe medii și sexe
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov / Populația județului Brașov, după domiciliu, pe medii și sexe )

STRUCTURI
NATURALE
Relief, clim a,
ape, vegetatie,
soluri

POPULATIE
STRUCTURI
ECONOMICE
Primare,
secundare,
tertiare

Page | 7

Grafic 1.1 . – Populația județului B rașov, după domiciliu, pe medii
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov / Populația județului Brașov, după domiciliu, pe medii și sexe )

Din punct de vedere demografic, orașul a avut o evoluție acendentă, câștigând 1029 locuitori între
recensământul din 1992 și 2011 (+26% față de efectivul reper ). În perioada 1968 -2002 , locali tatea Ghimbav a
funcționat cu statutul de comună suburbană. Î n anul 2002, comuna Ghimbav devine oraș ( LEGE A nr. 674 din
19 decembrie 2002, privind declararea ca oraș a comunei Ghimbav, județul Brașov /M.Of. n r. 947/23 dec.
2002) .
Pentru a se calcula numărul total al populației la începutul fiecărui an calendaristic se folosește
următoarea relație:

P2 = P1 + ( N – M ) + ( I – E )

În care:
P2 = numărul populației la 1 ianuarie al primului an după recensământ;
P1 = numărul populației la data efectuării recensământului;
N = numărul de copii născuți între data efectuării recensământului ( P1) și anul pentru care
se face studiul ( P2);
M = numărul celor decedați în această perioadă;
I = numărul celor sosiți în aceeaș i perioadă (intrați sau imigrați);
E = numărul celor plecați în aceeași perioadă (ieșiți sau emigrați).
La inceputul anului 2015 în oraș ul Ghimbav locuiau 5839 persoane.

Page | 8
Grafic 1. 2. – Populația după domiciliu la 1 ianuarie a localitații Ghimbav
Sursa: IN SSE, baza de date TEMPO online / Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Chiar d acă privim evoluția populației într -un interval mai mare, înainte de 199 0 se poate observa că
evoluția demografică a ora șului nu a cunoscut salturi relative semnificative determinate, mai ales , de fluxurile
de persoan e din perioada industrializării , persoane care au migrat dinspre rural spre urban sau dintr -o localitate
urbană în alta .
Datele din Fișa localității arată creșteri dem ografice lente , constant e, în perioadele intercenzitare , fără
scăderi ale efectivului și ca urmare a dezvolt ării economice , cu trend ascend ent, constant a localit ății.
În schimb , un factor relativ îngrijorator îl reprezint ă și în Ghimbav, ca în tot jude țul Brașov, faptul că
acestei evoluții i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste datorată procesului de îmbătrânire a
populației. Sporul natural al jude țului continuă să fie pozitiv, dar valoarea acestuia este în scădere începând cu
anul 2009, pe fondul îmbătrânirii populației, dar și a scăderii numărului de nașteri.
Aceasta înseamnă diminuarea grupelor de vârstă tinere și creșterea celor în vârstă (peste 65 ani), proces
care poate afecta pe termen lung populația localit ății. Ponderea mică a p ersoanelor tinere și scăderea continuă a
acestora poate genera în timp deficit de forță de muncă. Creșterea numărului de locuitori cu vârsta de peste 65
de ani , în special pensionari , necesită o atenție specială în ceea ce privește dezvoltarea sistemului d e asistență
social ă, ținând cont de faptul că veniturile acestei categorii sunt reduse, iar nevoile, în special cele medicale,
sunt mari. Raportul de dependență persoane active/pensionari, copii este în creștere. În urma analizei se poate
observa c ă, deși evolu ția populației este ascendentă , constant ă, fapt îmbucur ător, cre șterea natalit ății este
nesemnificativ ă (cca. 6% de la ultimul recens ământ). Spunem c ă poate afecta deoarece , analiz ând statisticile ,
observ ăm o cre ștere relativ constant ă și a grupelor de vârstă cuprinse între 25 – 40 ani. Aceast ă evolu ție se
explic ă, în primul r ând, prin politicile sociale practicate dup ă anul 1992 de către administra ția public ă local ă,
care a oferit oportunit ăți fiscale investitorilor economici (au ap ărut locuri de munc ă, a crecut nivelul de trai) , cât
și oportunit ăți sociale tinerilor sau tinerelor familii (concesionarea de loturi de teren p entru construirea caselor,
realizarea infrastructurii, preocup ări pentru asigurarea educa ției, facilitate fiscal ă). Un alt motiv al reloc ării unui
anumit segment al populației (între 25 – 40 ani) în orașul Ghimbav îl constituie și distan ța relativ redus ă față de
municipiul Bra șov și posibilit ățile rapide de acces.
Cauzele evoluții lor scă zute ale natalit ății, constatate și la nivel na tional, sunt, înainte de toate, nivelul mai
scăzut al fertilității, prin care generația de părinți este înlocuită doar parțial, și migrația, internă și externă , care
afectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt. Aceste variabile și fenom enele demografice vor fi
prezentate succint în cele ce urmează.

2.2. Densitatea populației

Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de suprafață, măsurându -se, în general ,
în persoane pe kilometru pătrat, obținându -se prin împărțir ea num ărului de locuitori la suprafața în kilometri
pătrați. Localitatea Ghimbav are o suprafa ță de 28.9 km² . La recensământul din anul 2011 , densitatea populației
orașului Ghimbav era de 162 locuitori/km² . La 1 iulie 201 4, densitatea ora șului Ghimbav era de 202 locuitori/
km², superioar ă chiar și densit ății populației din mediul urban din jude țul Brașov – 86,59 locuitori/ km². Se
poate observa c ă a avut o cre ștere de 24, 7%.
Orice comunitate umană se caracterizează din punct de vedere cantitativ și structu ral prin existența a două
trăsături ce o definesc și anume efectivul și generațiile ce o alcătuiesc. Aceste două trăsături se află într -un
proces continuu de transformare atât în ceea ce priveste efectivul , cât mai ales generațiile: în fiecare clipă se
produce o modificare, fiecare an înregistrează noi generații, în timp ce cele existente se reduc ca urmare a
mortalității.

Page | 9

2.3. Structura demografic ă pe sexe.

Orice comun itate umană, după trăsătura calitativă sex, se împarte în două subpopulații, masculină și
feminină , ale căror proprietăți sunt complementare. Această separare se poate face la nivel de localitate, zonă,
țară, continent sau la scară mondială. Cunoașterea structurii populației după sexe este necesară pentru
caracterizarea dimorfismului sexual , a echilibrului dintre sexe pentru fundamentarea unor măsuri de politică
demografică bazate pe respectarea drepturilor persoanelor și colectivităților .
Repartiția populației după sex și vârstă poartă denumirea de structură demografică fundamental ă.
Cele m ai importante caracteristici ale populației care intervin în producerea evenimentelor demografice
sunt sexul, vârsta și starea civilă. Variabile cu caracter mai mult social, cu o influență mai mult sau mai puțin
importantă asupra comportamentului demografi c sunt nivelul școlarității, ocupația, mediul de rezidență, etnia
etc. Distribuția indivizilor după o variabilă apare ca structură a populației (ex. structură demografică pe sexe,
grupe de v ârstă sau stare civilă). Trebuie precizat faptul că structura popu lației după sexe trebuie combinată cu
structura după vârstă, deoarece o serie de aspecte importante apar numai cu acest prilej. De pildă, așa numita
„feminizare” a unei populații specifice – a populației rurale, a populației active dintr -o ramură industria lă – are
particularități semnificative în funcție de vârstă.

Sexe Judete Localitati Ani
Anul 1994 Anul 2014
Numar persoane Numar persoane
Masculin Brasov Ghimbav 2316 2838
Feminin Brasov Ghimbav 2356 3001
Tabel 1. 2. – Populaț ia dup ă domiciliu pe sexe în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Populația după domiciliu pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Necesitatea cunoașterii structurii populației după vârstă și sex este ușor de intuit, dată fiind importanța
acestor caracteristici în definirea rolului și locului fiecărei persoane în procesul reproducerii populației, al
activității economice și, în general, al organizării sociale. Se poate aprecia că nu există sector de activitate care
să nu fie interesat în cunoa șterea efectivului și structurii populației după vârstă și sex.
Pentru analiz ă și descrierea structurii populației după sex se folosesc o serie de indici și metode relativ
simple .
Metoda cea mai generală este proporția populației masculine , respectiv femin ine, în populația totală:

100xPMpm

100xPFpf
În care:
pm, pf = proporția populației masculine, respectiv feminine în populația totală;
M, F = populația masculină, respectiv feminină;
P = populația totală.
În urma calculelor au fost obținute urmă toarele rezultate:

An/prop orții 1994 2014
Pm 49,6% 48,6%
Pf 50,4% 51,4%
Tabel 1. 3. – Proporția populației masculine și feminine

Page | 10

Analiz ând popula ția ora șului Ghimbav , se poate observa c ă în anul 2014 populația orașului Ghimbav ave a
o structură demografică cu tendință spre feminizare , respectiv 3001 femei față de 2838 bărbați, cu 163 mai
multe femei decât bărbați .

Grafic 1.3. – Structura populației orașului Ghimbav pe sexe
Sursa: IN SSE, baza de date TEMPO online / Populația după domiciliu pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

2.4. Structura pe grupe de vârstă

Vârsta este un dat biologic, toate fenomenele demografice producându -se în funcție de vârstă. În
demografie, vârsta este o variabilă cu ajutorul căreia se încearc ă explicitarea tuturor parametrilor demografici.
Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire al populației. Astfel,
populația tânără s-a considerat între 0 – 19 ani, cea adultă între 20 – 64 ani și cea bătrână pest e 65 ani , conform
clasificării folosite de Organizația Națiunilor Unite. Evoluția descendentă a efectivului populației prin reducerea
sporului natural și a celui migrator este dublată de schimbări importante în structura pe vârste a populației.
Aceste modi ficări au consecințe importante în plan social și economic, respectiv în asigurarea cu servicii sociale
și cu resurse de muncă pentru piața economică locală.

Grafic 1.4. – Structura populației orașului Ghimbav pe grupe de vârstă
Sursa: INSSE, baza de d ate TEMPO online / Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

În anul 2014 populația tânără (0 – 19 ani) număra 1063 persoane , cu 611 persoane mai pu țin decat
efectivul înregistrat în 1994 , care era de 1674 perso ane. N umărul adulților a crescut în intervalul analizat de la

Page | 11
2724 în anul 1994 la 4207 persoane în anul 2014 , iar numărul persoanelor cu vârstă peste 65 ani a crescut cu
mai mult de jumătate, respectiv de la 274 în anul 1994 s -a ajuns la 569 în anul 2014, primind astfel o importanță
foarte mare în plan social și economic (Sursa: IN SSE, baza de date TEMPO online ).
Libera circulație a persoanelor după 1990 a determinat fluxuri de migrație externă și internă care au
modificat ponderea grupelor de vârstă. Popu lația tânără s -a redus la aproape jumătate față de anul reper 199 4,
fapt care va genera schimbări în asigurarea cu servicii educaționale a populației școlare aflată în relativ regres.
Aceste modificări sunt determinate de creșterea speranței de viață, de r educerea ratei natalității, modificarea
comportamentului reproductiv în sensul raționalizării numărului de copii pe care o familie decide să -i aibă.

An Populație
Pondere
Total Grupe varsta
-ani- Numar
1994 4672 0 – 19 1674 36 %
20 – 64 2724 58%
Peste 65 274 6 %
2014 5839 0 – 19 1063 18%
20 – 64 4207 72%
Peste 65 569 10%
Tabel 1.4. – Structura populației pe grupe mari de vârstă
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Grupe de varsta/ani Diferenta
Absoluta Relativa
0 – 19 611 -35%
20 – 64 1483 +65%
Peste 65 295 +20%
Tabel 1. 5. – Diferen ța între grupele de v ârsta pentru anii de referin ță 1994 -2014
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati și calculele proprii

Astfel, între 199 4 și 201 4, ponderea populației tinere, 0 -19 ani , s-a redus cu 35% ca urmare directă a
creșterii numărului pesoanelor în vârstă (dublare a categoriei peste 65 ani) și a scăderii fertilității după 1990,
când în România a fost liberalizat avortul . Categoria populație i active a înregistrat o cre ștere de 65% ( pe fondul
unui spor natural scăzut și a unei imigra ții a for ței de munc ă atât din municipiu l Bra șov, cât și din alte localit ăți)
a categorie i de vârstă 20 – 64 ani, fapt îmbucur ător pentru economia ora șului.

Grupa varsta Evolutie 2014 fata de 1994 %
0 – 4 ani 6
5 – 9 ani -19
10 – 14 ani -47
15 – 19 ani -38
20 – 24 ani -24
25 – 29 ani 158
30 – 34 ani 80
35 – 39 ani 39
40 – 44 ani 43
45 – 49 ani 122
50 – 54 ani 62
55 – 59 ani 216
60 – 64 ani 201
65 – 69 ani 124
70 – 74 ani 202

Page | 12
75 – 79 ani 142
80 – 84 ani 130
85 ani și peste 625
Tabel 1. 6. – Evoluția populației pe grupe de vârst ă în 2014 față de 1994

Îmbătrânirea populației este un fenomen demografic complex care constă în modificarea structurii
colectivităților umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creșterii ponderii populației vârstnice pe seama
reducerii ponderilor uneia s au a celorlalte două grupe mari de vârstă.
Prin îmbătrânire demografică se înțelege creșterea relativă a populației vârstnice (60 sau 65 ani și peste)
în totalul unei populații date, ca un proces de lungă durată, paralel cu scăderea numărului tinerilor (0 – 19 ani),
în timp ce ponderea persoanelor de vârstă adultă (20 – 64 ani) înregistrează modificări nesemnificative , mai
puțin categoria de varst ă 25 – 29 ani, care înregistreaz ă o cre ștere spectaculoas ă de 158%, tocmai datorit ă creării
oportunit ăților de lucru și a facilit ăților soci ale.
Un alt indicator de caracterizare a îmbătrânirii demografice este și raportul între bătrâni și tineri .
Convențional se consideră că grupa tânără este dominantă în cadr ul unei populații, atunci când aceasta
depășește 1/3 în raport cu celelalte două din totalul populației respective. Acea populație, în care grupa tânără
reprezintă mai puțin de 1/3 din total, se consideră că are, deja, tendința de îmbătrânire demografică. O populație
cu adevărat tânără nu trebuie să dispună de un contingent prea ridicat de vârste înaintate (65 de ani și peste).
Aceasta nu trebuie să depășească 12% maximum.
În acest fel se poate aprecia gradul de „tinerețe” sau „bătrânețe” al unei populații, raportând valorile
grupelor de 65 de ani și peste, la sub 20 ani, care, normal, trebuie să fie sub 0,42 când grupa tânără este
dominantă, adică peste 1/3.
Coeficientul 0,42 ar fi deci un punct de abordare a „tinereții” sau „bătrâneții” unei populații din punctul de
vedere al grupelor de vârstă.
Dacă coeficien tul este mai mare de 0,42, tendința este de îmbătrânire, dacă este mai mic, tendința este de
întinerire.
Dacă, în situația de mai sus , raportul bătrâni – tineri a fost exprimat în mărimi (valori) absolute, sub formă
de coeficient, acest raport poate fi ex primat și în mărimi (valori) relative, respectiv procente, astfel:
100
) 190(65xPPK
aniani
tb


Ani
referinta Total populație
Ghimbav Populație
tanara Populație batrana Raport de dependenta
demografica
1994 4672 1674 274 16%
2014 5839 1063 569 53%
Tab.1.7. – Raport de dependență demografică
Sursa: Vert Constantin -“Geografia populației, Teme și metodologie” – Editura MIRTON 2011

Din acest punct de vedere, pentru anul 1994 , gradul de b ătrânețe reprezent ă 16%, grupa t ânără fiind
preponderent ă. Pentru anul 2014 , în cazul localit ății Ghimbav , gradul de b ătrânețe se ad âncește, reprez entând
53%, mai mare dec ât 1/3 din num ărul total al populației , astfel că avem de -a face cu o populație cu tendin țe de
îmbătrânire. Raportul dintre bătrâni și tineri exprimă numărul de bătrâni ce revin la un tânăr, în prima variantă
de calcul sau numărul de bătrâni ce revin la 100 de tineri, în cea de -a doua variantă de calcul.
Deoarece structura pe vârste este implicată direct în aprecierea potențialului de activitate al societății, se
recomandă să se determine raportul de dependență , care măsoară presiunea exercitată de populația din
grupele de vârstă inactive (pop ulația tânără și cea vârstnică) asupra populației potențial active.

Page | 13

Ani
referinta Total populație
Ghimbav Populație
activă Populație inactivă
15 – 64 ani 0 – 14 ani Peste 65 ani
1994 4672 3261 1137 274
2014 5839 4479 791 569
Tabel 1. 8. – Popula ție activ ă/inactiv ă
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online si calcul e proprii

Din punct de vedere demografic, populația orașul ui Ghimbav nu se consider ă îmbătrânită , cu o pondere
peste 9% (9.74%) a persoanelor cu vârsta peste 65 ani în anul 2014. Chiar dacă , la acest moment, ponderea
persoanelor în vârstă este relativ scăzută, dublarea ponderii ei în ultimii 20 de ani va avea con secințe pe termen
mediu și lung în sensul creșterii nevoilor de servicii sociale și de sănătate destinate populației vârstnice,
amenajarea unor dotări spe cifice grupei a III -a de vârstă, etc.
Dinamica populației . Procesul permanent de împrospătare , de rege nerare poartă denumirea de mișcare
naturală , fenomen ca re poate fi studiat din diferite puncte de vedere. Dacă numărul populației poate să rămână
relativ același o lungă perioadă de timp, datorită mișcării naturale, respectiv natalității și mortalității, î n schimb
se produce o înlocuire permanent ă a unor generații cu altele. Diferența dintre natalitate și mortalitate poartă
denumirea de bilanț demografic natural , iar valoarea acestuia , indiferent de semn , se adaugă numărului
populației inițiale .
Bilanțul de mografic general este expresia “feed -back” -ului ce caracterizează un sistem deschis, care este
în cazul de față populația .

Natalitate

e Mortalitat

Imigrare

Emigrare
Fig. 1.2. – Bilanț demografic
Sursa: Vert Constantin -“Geografia populației, Teme și metodologie” – Editura MIRTON 2011
Mișcarea populației sau fenomenele demografice sunt determinate de anumiți factori cauzali, elemente de
stare numite variabile demografice. Acestea sunt caracteristici a le populației care intervin în producerea
evenimentelor demografice. La naștere, aproape la toate popoarele lumii, se înregistrează un excedent al sexului
masculin față de cel feminin: se nasc aproximativ 105 – 106 băieți la 100 de fete, deci, față de tota l născuți vii,
ponderea sexului masculin este de 51%, comparativ cu 49% pentru sexul feminin. Cele două proporții sunt
complementare: pm + pf = 1 adica 51%+49%=100% .
Proporțiile pe sexe ale populației sunt determinate de supranatalitatea și supramortalitat ea masculină de -a
lungul întregii vieți, de riscurile diferite de mortalitate pe sexe în cazul unor evenimente sociale diferite:
războaie, migrație, intensitatea fenomenului de industrializare. Odată cu înaintarea în vârstă, proporția se
schimbă în favoare a persoanelor de sex feminin. Creșterea proporției mai mare a femeilor odată cu vârsta se
datorează fenomenului de supramortalitate masculină (mortalitatea este relativ mai mare în rândul populației
masculine). Proporția este în general stabilă, cu excepți a perioadelor războaielor mondiale, când ponderea
bărbaților este mai scăzută ca urmare a pierderilor de vieți omenești.
Populatie

Page | 14
În studiul mișcării naturale a populației se utilizează un număr însemnat de noțiuni, concepte și indici , fapt
pentru care propunem o s uccintă precizare a acestora : nup țialitatea, divor țialitatea, natalitatea, fecunditatea,
fertilitatea, planificarea familial ă, mortalitatea, bilan ț demografic .
Nupțialitatea definește mulțimea căsătoriilor încheiate sau existente într -o perioadă de timp de terminată,
de regulă un an calendaristic.

Grafic 1. 5. – Structura matrimonial ă a localit ății Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Casatorii pe judete si localitati

Din graficul de mai sus se poate observa că, în perioada de analiz ă, numărul căsătoriilor prezint ă un trend
descendent (cu cca 15% fa ță de 1994). Perioada de vârf a fost în zona anului 2002 iar perioada cu cele mai
puține c ăsătorii a fost în anul 2013 (doar 25) .
Divorțialitatea reprezintă mulțimea divorțurilor care s -au produs în tr-o populație în decursul unei
perioade de timp, de obicei un an calendaristic.

Grafic 1. 6. – Situa ția divor țurilor în orașul Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Divorturi pe judete si localitati

Comparativ cu evolu ția căsătoriilor din o rașul Ghimbav, evolu ția divor țurilor prezint ă un trend ascend ent,
aspect ce afecteaz ă popula ția, mai ales datorit ă reducerii natalit ății ca factor important în creșterea naturala a
numărului populației . Față de anul 1994 , cand au fost înregistrate 3 divor țuri, în anul 1997 acestea au înregistrat

Page | 15
un maxim (17), iar în următoarea perioadă , până în 2006 , acestea au ajuns la un num ăr de 3, eg al cu cel al
anului de referință . În anul 2014 deja num ărul acestora a crescut ajung ând la 15 divor țuri.
Natalitatea caracterizează mulțimea născuților vii în cadrul unei colectivități umane .

Grafic 1. 7. – Num ărul na șterilor în ora șul Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Nascuti vii pe judete si localitati

După cum se poate observa, natalitatea înregistreaz ă un trend ascendant lent. Fa ță de anul de referin ță a
fost înregistrat ă o cre ștere a sporului natural cu 33% , ceea ce este îmbucur ător pentru asigurarea unui bilan ț
demograf ic pozitiv.
Fecunditatea reprezintă capacitatea fiziologică a femeii sau a cuplulu i conjugal de a naște copii vii.
Fertilitatea este manifestarea efectivă a fecundității femeii, cuplului sau a unei populații de a naște copii.
Vârsta de reproducere , sinonimă cu vârsta fertilă , este intervalul de timp în care ființa umană este
capabilă să procreeze. Comportamentul reproductiv sau procreator se manifestă prin atitudinea cuplului
conjugal față de propria reproducere, adică față de dimensiunea finală a familiei (numărul total de copii).
Planificarea familială presupune determinarea conștientă de către cuplu a numărului total de copi ii și a
eșalonării în timp a nașterii acestora.
Mortalitatea generală cuprinde mulțimea deceselor produse în cadrul unei populații într -o perioadă de
timp determinată, de obicei un an calendaristic.

Grafic 1. 8. – Evolu ția deceselor în orasul Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Decedati pe judete si localitati

Page | 16

Mortalitatea infantilă se referă la mulțimea deceselor populației în vârstă de 0 ani, înregistrate într -o
anumită perioadă de timp, de obicei un an calendaristic.

Grafic 1. 9. – Evolu ția deceselor infantile în orasul Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Decedati sub 1 an pe judete si localitati

Compar ând gr aficele aferente evolu ției deceselor în orașul Ghimbav se poate observa c ă decesele infantile
(grupa de v ârstă 0 – 1 an) reprezinta 4% din num ărul total.
Bilanțul demografic natural reprezintă diferența dintre numărul născuților vii și numărul celor decedați
din cadrul unei populații într -o unitate de timp .
Piramida vârstelor . Reprezentarea grafică a populației pe grupa de vârst ă este piramida vârstelor care
sintetizează istoria demografică pentru o perioadă de 100 ani. Cele 100 clase de vârstă corespund celor 100
generații apărute în decurs de 100 ani. La data apariției sale, fiecare generație are un efectiv numeric.
“O populație este tânără dacă ponderea populației cu vârsta peste 65 ani este sub 5%…” (Sursa: Vladimir
Trebici, Demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979) .
Piramidele vârstelor, reprezent ate pentru anii 1994 și 201 4, permit observarea principalelor schimbări care
au avut loc în structura demografică a populației în ultimul deceniu.

Grafic 1. 10. – Piramida vârstelor în anul 1994, în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO on line / Popula ția dup ă domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Reprezentarea grafică a populației din anul 1994 cuprinde efectivele de populație născute înainte de acest
an. Imaginea piramidei vârstelor prezintă o populație t ânără cu baza în lărgire , respectiv categoria de varsta 15 –

Page | 17
24 ani (atât masculine , cât și feminine) , cât și pentru categoria de varsta 35 – 44 ani pentru ambele categorii de
populație și efective scăzute de populație în vârstă (baza se îngustează ). Se po ate recunoaște în acest grafic
procesul de creștere demografică produs în anii industrializării datorat valorilor înalte ale sporului natural și
migrator, cu p recădere după declararea sa ca oraș. Din Piramida vârstelor reprezentată pentru anul 1994 putem
concluziona că apare începutul unui proces de modernizare demografică prin modificarea comportamentului
reproductiv. Din piramida vâ rstelor se poate observa excedentul de populație masculină între 15 – 19 și apoi 40 –
44 ani și excedentul feminin la grupa c u vârsta 35 – 39 ani . Excedentul feminin este explicat din statisticile
oficiale , de supramortalitatea masculină la vârste înaintate, speranța de viață mai mare a femeilor comparativ cu
cea a bărbaților.

Grafic 1.1 1. – Piramida vârstelor în anul 1994, în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online / Popula ția dup ă domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Piramida v ârstelor caracteristic ă anului 2014 arată o stabilizare a populației tinere , creșteri ale popul ației
masculine cu excedent în categoria 30 – 39 ani și creșteri semnificative ale populației feminine din categoria 55
– 59 ani. Se pot observa , de asemenea , fenomene demografice în desfășurare: îmbătrânirea populației (în special
a celei feminine, prepon derente numeric) și reducerea continuă a bazei (populației tinere) și populație i adulte
care nu va fi înlocuită corespunzător în următorii ani (grupele 0 – 19 ani au efective cu mult mai mici decât
grupele mai mari 20 – 29). Per ansamblu, piramida varstelo r din orasul Ghimbav este similară cu piramida
vârstelor de la nivelul Rom âniei.

Grafic 1.1 2. – Piramida vârstelor la nivelul României
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO online oct.2012

Page | 18
Analiz ând piramidele vârstelor din anii de referin țe și conform criteriilor stabilite în literatur a de
specialitate, piramidele au form ă de amphora: caracteristic ă specifică populației cu tendință demografică
regresivă.
Baza îngustă a piramidei semnifică o pondere redusă a grupei tinere în comparație cu c elelalte grupe. În
acest tip se încadrează populațiile cu simptome avansate de îmbătrânire demografică, proces ce rezultă în urma
scăderii accentuate a fertilității. Vladimir Trebici, în baza aceluiași criteriu, stabilește un al patrulea tip, acela al
popu lațiilor întinerite .
Concluzie . Populaț ia ora șului Ghimbav , chiar dac ă numeric a crescut pe fondul mi șcărilor de migra ție, se
încadrează într-un proces de îmbătrânire demografic ă.
Schimbări structurale și în volumul populației pot fi observate comparând piramidele din anii de referință :
astfel, în cei 20 ani, procesele demografice de reducere a natalității, de scădere a efectivului de populație fertilă
și de migrare internă și externă au dus la o diminuare importantă a populației tinere. Ca urmare , tendințe le care
se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului populației active , tendințe ce se vor resimți mai
ales în cadrul primelor grupe de vârstă. Imaginea comparativă a celor două piramide arată cu claritate
modificările în structură și volum: scăderi importante ale populației de vârstă preșcolară și școlară și creșterea
numărului populației adulte cu vârsta peste 65 ani .
Indicele vitalității populației, calculat prin raportarea populației tinere (0 – 14 ani) la populația vârstnică
(peste 65 ani), avea în anul 1994 valoarea de 4 ,19 iar în anul 2014 avea valoarea de 1,39, valoare mai mica
decât 1,5 (standard) , nivel care nu va asigura înlocuirea generațiilor. Însă este de remarcat faptul că pentru
mediul urban al județului Brașov acest in dicator este mai mic (1,0).
Din punct de vedere a l structurii demografice ce împarte populația după grupele de vârstă în populație
activă (15 – 64) și inactivă (0 – 14 ani și peste 65 ani), raportul de dependență arată schimbările care s -au produs
în peri oada 1994 – 2014 .

Ani
referință Total populație
Ghimbav Populație
activă Populație inactivă Raport de dependen ță
economică
15 – 64 ani 0 – 14 ani Peste 65 ani
1994 4672 3261 1137 274 43%
2014 5839 4479 791 569 30%
Tabel 1. 9. – Raport de dependență economică
Sursa: INNSE -Tempo on -line;calculi proprii;

Rata de dependență economică a celor inactivi față de cei activi a scăzut în 2014 față de cea de la
recensământul din 1992 datorită , în primul râ nd, creșterii numă rului de persoane active, apoi reduce rii
semni ficative a numărului de tineri din grupa 0 – 14 ani , pe fondul unei creșteri a numărului de persoane peste
65 ani (a vârstnicilor ).

2.5. Structura matrimonial ă

Considerente de ordin demografic, social și economic impun analiza structurii populaț iei și după starea
civilă. Starea civilă sau matrimonială reprezintă situația unei persoane în raport cu instituția sau evenimentul
demografic căsătorie.
Stabilirea structuri i populației după starea civilă constă , în fapt, în determinarea stării specifice (ponderii
sau proporției) a populației necăsătorite, căsătorite, divorțate sau văduve, în totalul populației.
Se consideră persoană necăsătorită (celibatară ) orice persoană care nu a fost niciodată căsătorită.
Persoana căsătorită este aceea care a contra ctat o căsătorie în timpul vieții.

Page | 19
Persoana văduvă este aceea a cărei căsătorie a fost desfăcută prin decesul soțului, respectiv al soției, iar
persoana divorțată este aceea a cărei căsătorie a fost desfăcută legal prin divort.
Pentru descrierea și analiza stării civile (matrimoniale) a unei populații se utilizează următoarele mărimi
relative de structură:
– proporția persoanelor necăsătorite :
100xPPpmm
n
n

100xPPpff
n
n

– proporția persoanelor căsătorite :
100xPPpmm
c
c

100xPPpff
c
c

În care :
Pm , Pf – reprezintă populația totală masculină, respectiv feminină;
n – necăsătorit(ă);
c – căsătorit(ă);
Analiza structurii populației după starea civilă se poate face atât secvențial , cât și evolutiv pe baza
informațiilor prove nind de la un recensământ al populației, completate cu cele provenite din evidența curentă a
mișcării naturale și a celei migratorii. De asemenea, analiza se completează cu alte caracteristici , cum ar fi cele
social – economice, culturale, pe medii, în pro fil teritorial, pe naționalit ăți, după nivelul de instruire.

Grafic 1.1 3. – Num ărul de c ăsătorii și divorțuri în localitatea Gh imbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO on-line

Structura populației , după starea civilă , este importantă și în cadrul unei s ubpopulații cum ar fi, de pildă,
personalul unei unități economice, unde o asemenea structură, corelată cu fertilitatea, poate scoate în evidență
anumite aspecte de ordin economic.
Structura după starea civilă trebuie privită, pe de o parte, ca rezultat al evoluției nupțialității, divorțialității
și mortalității în decurs de 100 de ani, iar , pe de altă parte, subpopulațiile componente expuse riscului unui
anumit eveniment demografic.

Page | 20
2.6. Structura pe familii și gospodarii

Pe teritoriul administrativ al l ocalitatii Ghimbav se afla în prezent 1989 locuinț e, iar apartamente le situate
în bloc sunt în număr de 1100 .
GOSPODĂRÍE, gospodării, s. f. 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea (imobilă) a unui locuitor,
îndeosebi a unui țăran (și a familiei sa le); casă1. ♦ Unitate formată dintr -o locuință și din persoanele (înrudite)
care o locuiesc, trăind în comun; persoanele (înrudite) care locuiesc împreună, având buget comun și
valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor. 2. Activitate casnică (a gospodinei); menaj. 3. (Ieșit
din uz) Unitate de producție agricolă, de prestări de servicii etc. (de stat, cooperatistă sau particulară). 4.
Conducere, administrare a unui bun, a unei instituții (publice) etc.; instituție sau ansamblu de instituții car e
asigură această conducere, administrare . (Sursa: https://dexonline.ro ).
LOCUÍNȚĂ, locuințe, s. f. Loc, casă, construcție în care locuiește sau poate locui cineva; domiciliu.
[Var.: (înv.) lăcuínță s. f.] – Locui + suf. –ință. (Sursa: https://dexonline.r o).
Populația, în ansamblul ei, este compusă din unități sau nuclee formate din persoane care locuiesc
împreună, sunt unite între ele prin anumite legături de rudenie, produc și consumă împreună. Aceste unități de
bază poartă denumirile de familie sau de gospodărie (menaj ).
În definiția gospodăriei se pune un acc ent deosebit pe traiul în comun în aceeași locuință, aceasta fiind o
unitate complexă socială, având funcție economică, de producție și consum.
Familia, ca unitate socială, are, drept principală ca racteristică, raporturile de rudenie dintre persoanele ce
o alcătuiesc, care stau la baza procesului de reproducere, dispunând și de alte caracteristici, cum sunt: locuința
comună și bugetul comun. O familie este compusă din soț și soție și copiii lor necă sătoriți. Aceasta înseamnă că
familia poate fi egală cu o parte a unei gospodării care cuprinde cel puțin un cuplu conjugal. Deci , numărul de
gospodării este mai mare decât cel al familiilor, obținute pe baza unui recensământ, cel puțin cu numărul
gospodăr iilor formate dintr -o singură persoană.
Variația numărului și structurii gospodăriilor în timp este rezultatul acțiunii unui ansamblu de factori
social -economici și instituționali, înrădăcinați în tradițiile naționale, care acționează asupra principalelor
fenomene demografice – fertilitate, mortalitate și migrație – în mod diferențiat pe sexe, în cadrul unui ciclu de
viață familial
În orașul Ghimbav , din punct de vedere al structurii pe familii și gospod ării, situa ția se prezint ă astfel:
– numărul total al locuin țelor pentru populație :
 proprietate publică – 22 locuin țe colective (blocuri de locuit) ;
 proprietate privat ă – 2120 .

Grafic 1.1 4. – Numărul de l ocuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, b aza de date TEMPO / Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati

Page | 21
– locuin țe racordate la re țeaua de alimentare cu apa -162;
– locuinț e racordate la rețeaua de gaze naturale – 1456 ;
– locuinț e racordate la rețeaua de canalizare -1407 ;
În urma analizei informa țiilor ob ținute de la INSE , corelat ă cu informa țiile ob ținute de la Primă ria
Ghimbav , s-a constatat că există o diferen ță între num ărul locuin țelor construite din fon duri private:
înregistr ările de la Primă ria Ghim bav prezint ă un num ăr de 1989 locuin țe înregistrate cu Certificat de Dare în
folosin ță definitive, iar INSSE prezint ă un numă r de 2120 locuin țe construite din fonduri private. Presupunem
că aceast ă diferen ță apare ca urmare a modului di ferit de î nregistrar e. Cifrele prezentate au rolul de a informa
cititorul asupra evolu ției po zitive a popula ției și, implicit , a ridic ării standardului de via ță în ora șul Ghimbav.
După cum se poate observ a, încep ând cu anul 2001 , au crescut investiț iile în locuin țe propriet ate privată
ca urmare , în principal, a creșterii locurilor de munc ă nou create de c ătre investitorii privați , cât și facilit ăților
oferite de c ătre administratia local ă (concesionarea de terenuri pent ru tineri în vederea construirii de locuin țe în
zona S -V a localit ății, zona DN73B – zona Livad ă). Cei doi factori au atras persoane care fac parte din categoria
de vârstă 25 – 44 ani , popula ție activ ă. De asemenea , administra ția local ă s-a preocupat de asigurarea realiz ării
infrastructurii edilitare și sociale a acestui nou cartier (re țele utilit ăți, rețele stradale, unit ăți învățământ pre școlar
și școlar) în vederea asigur ării principiilor dezvolt ării durabile a localit ății. Familiile tinere și-au construit
locuin țe, case cu standard ridicat de confort: sunt dep arte de zgomotul și poluarea unui ora ș mare , dar în acela și
timp au acces facil c ătre Bra șov.
Infrastructura de utilit ăți și stradal ă se prezint ă astfel:

Grafic 1.1 5. – Lungimea str ăzilor or ășenești în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati

Grafic 1.1 6. – Lungimea totala a re țelei simple de distribu ție a apei potabile, canalizare și gaz în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Lungimea totala a retelei simple de dist ributie a apei potabile, pe judete si localitati ; Lungimea totala simpla a
conductelor de canalizare, pe judete si localitati; Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor, pe judete si loca litati

Cunoașterea structurii familiilor după componenț ă prezintă atât importanță demografică, pentru
înțelegerea unor procese importante ca scăderea fertilității, motivațiile unui anumit comportament demografic,

Page | 22
procesul de nuclearizare a familiei , etc., dar și un deosebit interes social, dimensiunea familiei fiind implicată în
toate analizele referitoare la caracterizarea evoluției nivelului de trai. Aceasta se studiază în corelație cu alte
caracteristici socio – economice, teritoriale, culturale, de mediu (urban – rural), pe naționalități etc.
Analiza struct urală, efectuată prin stabilirea ponderii familiilor compuse din 1, 2, …, n membri în totalul
familiilor , beneficiază și de aportul unui indicator sintetic cu caracter de medie, numărul mediu al persoanelor
dintr -o familie (gospodărie) .
Acest indicator se corelează, de obicei, cu numărul mediu al persoanelor active dintr -o familie
(gospodărie) , evidențiind aspecte importante ale raportului de dependență . Pentru județul Braș ov acesta este de
46%.
În România, la recensământul din 7 ianuarie 1992, s -au înregis trat 7.288.676 gospodării și 5.922.160
familii la o populație totală de 22.810.035 persoane, revenind 3,07 persoane pe o gospodărie și 3,52 persoane pe
o familie.

2.7. Structura socială. Structura etnică și pe religii

Structurarea etnică a populației a f ost un proces istoric îndelungat, cu perioade complicate, care au
generat situații deosebit de complexe.
La baza oricărei etnii stă limba, graiul comun, aceleași obiceiuri, tradiții culturale, aspirații comune și
conștiința unor urmași , toate grupate pe u n teritoriu bine determinat. Etnii le astfel constituite relevă totodată
elemente comune ale activităților economice , tolerant ă, multiculturitate .
Din punct de vedere etnic, în orașul Ghimbav, la recensământul din 2011 popula ția majoritar ă era
reprezentat ă de români , respectiv 4304 persoane (94,82%), iar cea mai mare minoritate etnică era cea maghiar ă,
cu 151 persoane (3 ,32%). Pe urmă toarele locuri se afla minoritatea german ă cu 40 persoane , minoritatea r romă
cu 10 persoane, minoritatea italian ă cu 10 persoa ne (toate sub 1% ca pondere). Minorit ățile au sc ăzut
considerabil ca num ăr mai ales dup ă anul 2002 (etnicii maghiari cu 14% , iar etnicii germanii cu 16%) mai ales
din cauze naturale (decese) , și mai pu țin ca urmare a procesului de emigra re. Numărul etnicil or maghiari și
germani a scăzut într -o proporție similară la aproape jumătate, respectiv -42,4% și -43,1%.

Grafic 1.1 7. – Populația pe etnii la recensaman în localitatea Ghimbav
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov / Populația după etnie la re censămintele din 2002 și 2011

Page | 23

Structura pe religii

Religia o formă de expresie a vieții spirituale și un posibil indicator pentru practicile culturale și morale .
Fiecare ființă umană e dotată cu rațiune, emoție și imaginație, însușiri ce o definesc ca atare.
Studiul religiei se impune ca o necesitate a cunoașterii universului magic pe care omul și l -a creat în
decursul timpului, univers cu implicații multiple și profunde în devenirea sa și a omenirii.
Acest univers magic fie că se numește religie, confe siune sau credință a generat o cultură religioasă a
convețuirii.
Religiile trebuie cunoscute și analizate așadar, fie și numai pentru că ele aparțin patrimoniului nostru
cultural.
Impactul social al religiei este unul foarte puternic și variat în același timp, cuprinzând atât aspecte
pozitive, cât și negative cum ar fi:
 coeziunea socială;
 oferirea unui sens al vieții ;
 controlul social;
 sprijin psihologic;
 religia considerată ca „opiu al poporului”;
 religia vazută ca generatoare de inegalități și conflicte sociale etc.
Analiza geografică și sociologică a religiei privită ca sistem (sistemul religios) trebuie să vizeze câteva
aspecte mai importante și anume:
 structura sa internă, religia fiind considerată ca o societate în interiorul căreia se stabilesc o serie de
relații, de ierarhii;
 raportul dintre sistemul religios și celelalte sisteme: economic, social, politic;
 repartiția teritorială și influența în organizarea spațiului geografi c.
Componența confesională a orașului Ghimbav este urm ătoarea:
 Ortodocși (8 6,24%) ;
 Romano -catolici (2 ,76%) ;
 Reformați (1 ,25%) ;
 Baptiști (1 ,12%) ;
 Necunoscută (3 ,55%) ;
 Altă religie /confesiune (5,04%) .

Page | 24
Grafic 1.1 8. – Structura pe religii în localitatea Ghimbav
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

În ora șul Ghimbav fun cționeaz ă 3 biserici , din care o Biseric ă evanghelig ă (Biserica fortificatǎ „Sf.
Petru” a sașilor ) și dou ă biserici ortodoxe , și este promovat ă toleran ța religioas ă și multiculturalitatea.

2.8. Structura pe medii

Structura pe medii este o caracteristică socială a populației rezultată din intersectarea acesteia ca sistem cu
sistemul habitatului , adică cu sistemul așezărilor umane. Cum habitatul uman se împarte în două mari categorii,
urban și rural , și populația se va împărți în populație urbană și popula ție rurală . Ghimbav este unul din cele 10
orașe ale județului Brașov, Transilvania, România. Analiza sectorial ă a orașului Ghimbav se va face în paralel
cu analiza sectorial ă a Zonei Metropolitane Braș ov, ca parte integrantă a acesteia.
Habitatul urban sau orașul este așezarea umană intens populată, cu un nivel înalt de dezvoltare și
organizare. El presupune un grad superior de utilizare a terenului, de înzestrare și echipare a acestuia, de confort
social, de transformare, omologare și distribuție a bunuril or materiale și spirituale. Orașele se înscriu în spațiu
printr -o multitudine de funcții economice și politice, care într -un fel sau altul fac să graviteze în jurul lor un
anumit teritoriu.
Mediul urban este determinat de o serie de factori și anume:
– concentrarea populației;
– densitatea ridicată a fondului construit;
– deservire, echipare complexă și diferențiată;
– o anumită structură și zonare funcț ionale ale localităților urbane;
– populație angajată într -o activitate productivă, preponderent neagrico lă.
Localitatea Ghimbav din anul 2002 a devenit ora ș, categoria III -a (dup ă criteriile PAT) , are o densitate de
cca.207 locuitori/kmp, dispune la 1 ianuarie 2014 de o re țea de 25 km de strazi , 24,2 km conducte alimentare
apa potabila și canalizare și este împărțită pe 4 mari cartiere reziden țiale (zona Livada, zona Cartierul Florilor,
zona Transilana, zona Centrală ). Popula ția este angajat ă preponderant în activit ăți industrial e (80% lucreaz ă în
industrie) , drept urmare , din punct de vedere al structurii pe medii, se încadreaz ă în categoria sistemelor urbane
cu un grad ridicat de industrializare.
Gradul (nivelul) de urbanizare și se mai numește și rata de urbanizare .
Acesta se calzuleaza dupa formula:
100xPPR
xu
u
În care :
Pu – populatie din medi u urban;
Px – populatie din medii diferite de cel urban( rural).
Orașul Gh imbav nu are alte localit ăți apar ținătoare . Popula ția din mediul urban reprezint ă procentual
100% , astfel încât rata de urbanizare este de 100%, integral populație urban ă.
Acest ind icator se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor, este ușor
de calculat și de interpretat, de aceea unanim acceptat și utilizat.

2.9. Populația ocupată, șomajul

Gradul de ocupare a forței de muncă în localitatea Ghimbav este ridicat , cauzele constituindu -le atât
consolidarea , cât mai ales diversificarea activit ăților economice industri ale tradi ționale (construc ții aeronautice,
prelucrare lemn, h ârtie) prin numeroasele investiț ii industriale tip “green -field” ca urmar e a reloc ării din zona

Page | 25
Brașovului sau din afara țării (industria componentelor auto). Ca urmare , cererea de locuri de munc ă a crescut
determin ând absorb ția celei existente , cât și atragerea din afara localit ății, respectiv arealul Zonei Metropolitane
sau din afara județului.
Creșterea cererii de locuri de muncă a generat o mi șcare a imigrație în special în rândul populației adulte
(grupele de v ârstă 25 – 29 ani prezintă o cre ștere de 52%; grupa de v ârstă 30 – 34 ani prezint ă o cre ștere de 75%;
grupa de v ârstă 35 – 39 ani prezint ă o cre ștere doar de 22% ).
Din acest punct de vedere și șomajul a cunoscut o tendință de scădere continu ă față de perioada 2010 ,
când înregistra cote de 173 persoane (din care 97 bărbați).
Situaț ia se explic ă prin restrângerea activ ității foștilor mari operatori economici (ICA Ghimbav ), ca
urmare a efectelor crizei economice mondiale.
Pe fondul reloc ării activit ății operatorilor economici din Bra șov sau a noilor investi ții tip green -field, au
fost create noi locuri de munc ă, cererea a crescut astfel încât șomajul a început să scadă ajung ând în anul 2014
la 36 persoane (din care b ărbați 15 și femei 21). În mare parte ace știa sunt absolven ți de liceu sau învățămâ nt
superior care sunt înscriș i temporar în registrele AJOFM (Agenț ia Județ eană de Ocupare a F orței de Muncă ).
Populația economic activă a ora șului Ghimbav este constituit ă din cca. 2500 persoane, adică 43% din
populația totală. Distribuția acesteia pe domenii de activitate arată că potențialul forței de muncă este
concentrat , în principal , în zona industriei (80%) , și apoi în zona serviciilor (20%). În ultimii ani, pe lângă
activit ățile industrial e, și activitățile comerciale au contribuit în mai mare măsură la volumul vânzărilor și la
ocuparea forței de muncă.

Grafic 1.19 . – Evoluț ia numărului de șomeri înregistrați la sfârșitul lunii mai 2010 -2014 în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Someri inregistrati la sfarsitul lunii, pe sexe, judete si localitati

Dinamica populației active este măsurată cu ajutorul a doi indicatori și anume:
– raportul de înlocuire (a populației active) ( Rpi), ce redă numărul de intrări în populația activă (I) ce
revin la 100 de ieșiri din populația activă (E):
100xEIRpi

– rata (indice) de înlocuire (a populației activ e) (Ri), dată de diferența dintre intrări și ieșiri (care poate
fi pozitivă, negativă sau zero) raportată la populația activă , exprimată în procente:
100xPEIR
ai

Page | 26
Ratele de activitate pe sexe și vârstă reprezintă un adevărat “model” de participa re a populației la
activitate , model format sub influența unui mare număr de factori: economici, sociali, culturali, de tradiție,
comportament etc., exprimând în final particularitățile unui anumit nivel de dezvoltare a țării respective.
Reprezentarea graf ică cea mai expresivă a ratelor specifice de activitate se prezintă sub forma așa –
numitelor curbe de activitate . Curba de activitate redă „modelul” de activitate a unei populații.

2.10. Disfuncționalități

În urma analizelor efectuate estimăm că populația orașului Ghimbav va fi afectată în viitor de următoarele
fenomene demografice , cu efecte asupra situației economico -sociale:
 sporul natural continuă să fie pozitiv, dar valoarea acestuia este în scădere începând cu anul 2009, pe
fondul îmbătrânirii popula ției, dar și a scăderii numărului de nașteri;
 vârsta medie a soților la prima căsătorie continua să crească , ajungând la 30,9 ani pentru soți și 27,7 ani
pentru soții ;
 tendință de creștere lentă a populației active (20 – 64 ani) prin imigrare dinspre municipiul Bra șov, sau
alte localit ăți din Brașov , sau din afar ă, ca urmare a facilit ăților social -economice ap ărute și oferite ;
 reducerea , între 2014 – 2025 , a numărului populației tinere (0 – 19 ani) la aproape jumătate din
efectivul înregistrat în 199 4, ceea ce ridică problema concentrării resurselor educaționale, închiderii unor școli,
reducerii necesarului de cadre didactice. De asemenea, scăderea efectivelor de populație tânără locale , potențial
uman pentru dezvoltarea localității, va reprezenta pentru vi itorul îndepărtat un factor restrictiv prin deficitul de
resurse pe piața locurilor de muncă;
 scăderea ponderii populației tinere cu vârsta între 0 – 19 ani de la 35% la 22% între 2015 – 2025 . Cu
toate acestea, ponderea acestei grupe de vârstă în total populație rămâne ridicată în comparație cu ponderea de
la nivel județean (19,5% în anul 2010);
 creșterea cu 69% în 20 25 față de 2014 a populației cu vârsta peste 65 ani și corespunzător a
problemelor sociale și economice legate de aceasta;
 probleme le sociale legate de asigurarea cu locuințe, crearea de locuri de muncă, asigurarea de
programe sociale și educaționale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a le căror efectiv e au tendința de creștere.

Capitolul 3 – EVOLUȚIA POPULAȚIEI

3.1. Intrări și ieșiri în efectivul populației orașului Ghimbav

Evenimentele care influențează dimensiunea demografică sunt , pe de o parte , nașterile și decesele care
determină mișcarea naturală a populației , iar, pe de altă parte , imigrările și emigrările care determină mișcarea
migratorie, teritorială a populației. Nașterile și imigrările determină “intrări” de populație, iar decesele și
emigrările, „ieșiri”. Evoluția comparativă a sporului natural și migrator arată factorii demografici care au
condus la modificarea efectivului populației după 199 4.
În timp ce sporul natural se menține pozitiv în intervalul analizat, sporul migrator este preponderant
negativ: număr mare de p lecări s -a înregistrat după 1994 , după care numărul plecărilor s -a stabilizat în jurul
unei valori medii d e 4 persoane/an. Populația orașului Ghimbav nu scade prin sporul migrator negativ ( au fost
constatate mai multe stabiliri decât plecari și crește în ritm foarte redus prin sporul natural pozitiv – l nou nă scut
în medie pe an (mai mulți născuți vii decât decese).

Page | 27

Grafic 1.2 0. – Evoluț ia plecărilor și sosirilor de reședință în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Plecari cu resedinta pe judete si localitati ; Stabiliri de resedinta pe judete si localitati

Grafic 1.2 1. – Evoluț ia emigra nților definitivi în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Emigranti definitivi pe judete si localitati de plecare

3.2. Rata brută a natalității și mortalității

Rată brută de natalitate reprezintă frecvența nașterilor – vii sau a născuți lor – vii într-o populație totală.
Similar, rată brută de mortalitate arată frecvența deceselor în populația totală, raportând efectivul persoanelor
care au decedat în cursul perioadei și efectivul mediu al populației în perioada analizată , exprimat la 1 i ulie a
anului considerat. Fiind exprimată în promile, rata generală a mortalității indică numărul de decese la 1000
locuitori. Acest fenomen reprezintă masa deceselor survenite în cadrul populațiilor într -o anumită perioadă de
timp, de obicei 1 an calendar istic. Imaginea cea mai generală a intensității mortalității este redată prin
intermediul ratei brute sau generale de mortalitate.
Din punct de vedere demografic, scăderea mortalității înseamnă creșterea speranței de viață la naștere,
având la bază scădere a ratelor de deces la fiecare vârstă.
În intervalul analizat 199 4 – 2014, rata natalității a fost mai mare decât cea a mortalității, ceea ce arată
existența unei populații tinere cu rată ridicată a fertilității în comparație cu alte centre urbane.
În oraș ul Ghimbav , măsurile de liberalizare a avortului luate la sfârșitul anului 1989 nu au determinat
schimbări majore ale comportamentului demografic în sensul reducerii drastice a numărului de nașteri.
Rata natalității a scăzut de la valoarea maximă de 14,3 născuți vii/1000 locuitori în 199 4 la valoarea
minimă de 9,0 în 2014 . Media ratei natalității în ultimii 10 ani, intervalul a fost de 9,7 născuți vii/1000 locuitori.

Page | 28

Grafic 1.2 2. – Rata natalității în mediul urban în județul Brașov
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Rata natalitatii pe medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Grafic 1.2 3. – Rata mortalității în mediul urban în județul Brașov
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Rata mortalitatii pe medii de rezidenta, macroregiu ni, regiuni de dezvoltare si judete

Populația înregistrează un excedent natural determinat de numărul constant mai mare de născuți vii față de
cel al persoanelor decedate.

3.3. Sporul natural

Definit în literatura de specialitate , ca diferență între num ărul născuților vii și cel al decedaților într -un an,
acest indicator relevă creșterea sau diminuarea natural ă a populației.
Efectivul populației este influențat de sporul natural, continuu pozitiv după 1990. Creșterea în continuare
a numărului de nașteri este puțin probabilă în viitor, situația demografică din celelalte țări europene arată
existența unor tendințe de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să -i aibă.

Page | 29

Grafic 1.2 4. – Sporul natural al popula ției în mediul urban în j udețul Brașov
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Sporul natural al populatiei pe medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

3.4. Sporul migrației

În cadrul migrației distingem migrația internă, în cadrul aceleiași țări, între unități teritorial –
administratrive, între sate și orașe și migrația internațională sau externă. Convențional, se consideră migrație
numai cea care este însoțită de schimbarea domiciliului legal al persoanei respective. În acest caz, vom avea
localitatea de origine (sau de plecare) și localitatea de destinație (sau de sosire).
Masele de persoane în migrație constituie fluxuri migratorii.
Calculat ca diferență între numărul de stabiliri de domiciliu și de plecări, sporul migrației relevă
creșterea sau diminuarea populației d atorată fluxului urban – rural , numit și de întoarcere sau rural -urban.
Descrierea statistică a le migrației interne și internaționale se face cu ajutorul ratelor, similar ratelor mișcării
naturale a populației.
Migrația este un fenomen demografic sensibil la evoluțiile din domeniul economic, fiind un barometru al
oportunităților sau lipsei acestora de pe piața muncii.
Astfel, situația comparativă a plecărilor și stabilirilor arată un spor migrator negativ înregistat din 1990
până în prezent cu scurte perioa de de creștere. Comparativ cu sporul natural, se observă faptul că orașul
Ghimbav crește demografic prin numărul mai mare de născuți decât cel al decedaților , însă pierde locuitori prin
migrație spre alte centre urbane.

Page | 30

Grafic 1.2 5. – Stabiliri de reșed ință în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Stabiliri de resedinta pe judete si localitati

Grafic 1.2 6. – Plecări de reședință în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Plecari de resedinta pe judete si localitati

Grafic 1.2 7. – Plecări cu domiciliu (inclusiv migrația externă) în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Plecari cu domiciliul (inclusiv migratia externa) pe judete si localitati

Page | 31
Cei care migrează sunt cu predilecție tinerii atrași de opo rtunitățile existente în afara țării.
În schimb cei care s -au stabilit vin din municipiul Brașov ca urmare a distan ței relativ reduse, fa ță de acest
Pol de Creș tere (centru universitar, economic și socio -cultural important la nivel regional ), dar și a faci lităților
socio -economice oferite de Ghimbav (posibilitatea concesion ării de terenuri p entru construirea de case în zone
rezidenț iale noi, amenajate cu infrastr uctură completă ; locuri de muncă pentru toate tipurile de calificare ap ărute
ca urmare a multipl elor investi ții făcute de operatori priva ți; un oras curat și sigur ). Aces t aspect este releva t de
creșterea numărului de persoane active de la 2724 în 1994 la 4207 persoane în anul 2014 (grupa de v ârstă 20 –
64 ani) . Durata medie a vieții la nivelul județ ului Brașov este în creștere, în 2013 ajungând la 75,83 ani , aceasta
fiind mai mare decât cea din Regiunea Centru (75,19 ani).

Capitolul 4 – PROGNOZA POPULAȚIEI

4.1. Modelul de creștere tendențială

Pentru a realiza prognoza populației s -a luat în consid erare mișcarea totală -naturală și migratorie în
perioada precedentă. Sporul natural și migrator s -au considerat constante pentru perioada previzionată.
Prin metoda sporului total s -a stabilit, mai întâi , sporul mediu anual al populației în ultimii 20 ani,
respectiv intervalul 1994 – 2014 = +116,7 locuitori/an. Presupunând constant ritmul creșterii populației,
estimăm că aceasta va crește în urmatorii ani (până în 2025 ) cu încă 934 locuitori, ajungând la un efectiv de
6743 locuitori.
Prognoza populației, fol osind modelul creșterii tendențiale prin luarea în considerare a sporului mediu
anual total (spor natural și migratoriu) se prezint ă în graficul de mai jos:

Grafic 1.2 8. – Evoluția populației în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / P opulatia dupa domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Prognoza accentu ează posibila cre ștere a efectivului populației pentru perioada următoare. Metoda
sporului mediu anual se bazează pe analiza evolu ției populației în perioad a precedent ă, care relevă o diminuare
a sporului natural , dar și o cre ștere a populației datorita migra ției.

4.2. Modelul de creștere biologică

O altă variantă a prognozei demografice s -a realizat folosind modelul de creștere biologică, luând în
conside rare doar sporul natural. Presupunând în aceasta variantă că populația orașului Ghimbav va fi influențată

Page | 32
doar de sporul natural , rezultă un ritm de creștere demografică cu 1 locuitor/an. Au fost luate în considerare
valorile sporului natural în perioada 1994 – 2014 . Considerând că sporul natural se va menține constant în
viitorii 10 ani, populația va cunoaște o creștere numerică cu 10 locuitori în orizontul anului 202 5. Sporul natural
continuă să fie pozitiv, dar valoarea acestuia este în scădere începând cu anul 2009, pe fondul îmbătrânirii
populației, dar și a scăderii numărului de nașteri. Aceast ă creștere nu va rezolva pentru timp îndelungat o
evolu ție pozitiv ă a populației, având în vedere că rata de î mbătrânire este relativ ridicat ă.
Aceast ă a doua variantă, modelul de creștere biologică, arată o creștere demografică lentă care este posibil
să nu se mențină în condițiile în care procesul de îmbătrânire se va accentua , iar tendințele de migrație rămân
aceleași sau se intensifică. Efectivele reduse de po pulație născute după 199 4, cu un comportament reproductiv
modern și caracterizate de o mai mare determinare spre migrație , în contextul liberei circulații a persoanelor ,
vor avea o contribuție demografică scăzută față de generațiile anterioare.
Având în ve dere tendințele relative de cre ștere a efectivului populației orașului Ghimbav și prognoza
evoluției populației la nivelul județului Brașov , a cărei creștere este negativ ă, atât datorită scăderii sporului
natural , cât și migra ției populației în afara țării , propunem luarea în considerare a primei variante de prognoză
care arată o creștere lent ă, dar sigur ă a efectivului populației orașului .
Din punct de vedere economic, efectele de volum sunt cele mai importante.
Creșterile sau reducerile de elevi, populați e activă sau pensionari , pot produce tulburări în învățământ,
piața muncii, în sistemul de sănătate sau de pensii. Conform statisticilor , în perioada 201 4 – 2025, efectivul cu
vârsta peste 60 ani va crește datorită intrării în acest segment a persoanelor născute după încheierea păcii (1945)
și a categoriei de populație nascută in perioada anilor 1965 . Va urma apoi o nouă scădere, corespunzătoare
sosirii la vârsta pensionării a generațiilor din ce în ce mai reduse născute în perioada 1960 – 1965, înainte ca
numărul pensionarilor să explodeze odată cu sosirea generațiilor supradimensionate din “perioada natalistă”. În
perspectiva următorilor 10 ani, populația cu vârsta peste 64 ani își va accentua importanța în cadrul economiei
orașului și vor crește nevoile legate de servicii sociale și sănătate.
Conform analizelor statistice, în general , populația de vârstă activă va descrește foarte lent , dar numai
până în 2027 , când efectivele pletorice ale perioadei nataliste 1967 – 1989 încep să iasă la pensie și ca urma re
volumul de populație activă va intra într -un proces accelerat de scădere.

4.3. Incidența evoluției demografice asupra pieței muncii

Compar ând fluxurile potențiale ale celor care intră pe piața muncii (15 – 24 ani = 618 persoane ) cu cele
care ies prin pensionare ( peste 64 ani = 569 persoane ), vom obține un indicator 1 al tensiunii asupra pieței
muncii legată numai de schimbările în structurile demografice prin raportarea intrărilor la cele ale ieșirilor.
Pentru ora șul Ghimbav , tensiunea era scăzută în 2 014, 618 tineri urmând să înlocuiască în viitorul apropiat 569
potențiali pensionari. După 20 25 este de prevăzut ca indicele tensiunii demografice să scadă, devenind chiar
subunitar.
Analiza evolu ției demografice a ora șului Ghimbav se face ținând cont și de evolu ția Zonei Metropolitane
Brașov și a județului Bra șov, având în vedere că orașul se afl ă în strânsă interdependen ță cu întreaga acti vitate a
Zonei Metropolitane ca membru component. Din acest punct de vedere, statisticile ne arat ă că în ultimii 15 an i,
popula ția activ ă din categoria de v ârstă 19 – 64 ani , a avut o cre ștere de 3,8% (de la 69,5 în 1990 la 73 ,3 în
2005). Încep ând cu anul 2005, datorit ă scăderii natalit ății apărute imediat dup ă legalizarea avortului (primii ani
de dupa R evolu ție) și a trecerii unui num ăr mare de persoane în categoria de v ârstă inactiv ă (peste 65 ani) , a
apărut o sc ădere lentă, dar continu ă. Astfel , se preconizeaz ă că popula ția adult ă a jude țului Bra șov va fi de
383,7 mii persoane în anul 2025 (c u cca. 52.000 persoane mai p uțin). Popula ția adult ă va cre ște în prima parte a
orizontului de timp proiectat cu cca . 1% (de la 72 ,6% la 73,6%) , după care va fi afectat ă de un proces de
scădere, ajung ând să scadă de la 70 ,5% în 2020 la 69 ,6% în 2025. Aceiași tendin ță se va reg ăsi la n ivelul tuturor
județelor țării. (Sursa: Proiectarea populatiei judetului Brasov pâna în anul 2025 ).

Page | 33
Varianta 2003 2005 2015 2025 Modificare
2025/2003
Absoluta Relativa
%
varianta medie 595,8 595,8 584,8 551,1 -44,7 -7,5
varianta optimista 595,8 595,8 592,7 573,8 -22,0 -3,7
varianta pesimista 595,8 595,8 582,3 543,9 -51,9 -8,7
Tabel 1. 10. – Proiectarea popula ției jude țului Brașov pâna în anul 2025
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Proiectarea populației judetului Brașov pâna în anul 2025

Grafic 1. 29. – Proiectarea populației județului Brașov pâna în anul 2025
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Proiectarea populației judetului Brașov pâna în anul 2025

În aceași documenta ție, “datele prognozate ” eviden țiază muta ții importante care vor interve ni în evolu ția
unor segmente specifice de populație : popula ția pre școlar ă, școlar ă și popula ția feminin ă de vârst ă fertil ă.
Popula ția de vârst ă preșcolar ă și scolar ă. Până în 2025 , popula ția de vârst ă preșcolar ă a jude țului Braș ov
se va reduce în toate va riantele de proiectare. Sistemul de învâ țământ va fi confruntat cu o sc ădere continu ă a
numărului populației în vârst ă de 3 – 6 ani. Pân ă în 2025 , la nivelul jude țului vor fi cu 5700 copii mai pu țini
decât în 2005, num ărul lor ajungând la 15,9 mii persoane .

Mii persoane Modificare
2025/2005
2005 2015 2025 Absolută
(mii) %
Populația de vârstă
preșcolară (3 – 6 ani) 21,6 21,8 15,9 -5,7 -26,4
Populația de vârstă
școlară (7 – 14 ani) 48,3 45,8 39,6 -8,7 -18
Populația de vârstă
școlară (15 – 24 ani) 98,2 60,8 59 -39,2 -39,9
Tabel 1. 11. – Evolu ția populației de vârst ă preșcolar ă și școlar ă în jude țul Bra șov în anii 2005, 2015 și 2025
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Proiectarea populației judetului Brașov pâna în anul 2025

În acest context , s-a observat că și în orașul Ghimbav , la nivelul grupelor de vâ rstă 3 – 6 ani, 7 – 14 ani, 15
– 24 ani tendin ța este de scă dere.

Page | 34

Grafic 1.30. – Popula ția școlar ă pe niveluri de educatie în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Populatia scolara pe niveluri de educatie, judete si localitati

În urm ătorii 20 ani popula ția de vârsta corespunz ătoare înv ățământului obligatoriu (7 – 14 ani) va cunoa ște
o reducere de 8,7%, ajungând la mai pu țin de 40 mii persoane la nivelul Bra șovului și cu cca 37% la nive lul
orașului Ghimbav , de la 848 la 540 persoane .
Aceea și tendin ță este anticipat ă și pentru popula ția de 15 – 24 ani, care poate continua procesul de
învățământ în licee, școli profesionale, colegii și universit ăți, num ărul acesteia urmând să scadă cu pest e 39 mii
persoane, ajungând la 59 mii persoane în anul 2025 la nivelul jude țului și ajung ând la nivelul ora șului Ghimbav
de la 905 persoane la 618 per soane.
La nivel national, popula ția de vârstă preșcolară va sc ădea accentuat pâna în 2025 cu 28,2%, aceea și
tendin ță de să dere va exista și în cazul populației de vârsta școlară (cu 24,9 % la grupa de vârst ă 7 – 14 ani și cu
37,7% la grupa 15 – 24 ani) (Tabel 1. 11.).
Popula ția feminin ă de vârst ă fertil ă (15 – 49 ani) . Poten țialul reproductiv este direct influe nțat de
mărimea efectivului de femei de vârst ă fertil ă (15 – 49 ani), precum și de structura acestuia. La nivelul țării
numărul femeilor de vârst ă fertil ă se va diminua în perioada 2005 – 2025 cu aproximativ 1 milion de persoane.
Scăderea se va datora în m are parte intr ării în acest contingent a genera țiilor n ăscute dup ă anul 1990,
genera țiile cele mai sc ăzute numeric din ultimii 40 ani.

Mii persoane Modificare 2025/2005
2005 2015 2025 Absolută
(mii) %
ROMANIA
Femei în vârstă fertilă 5564,1 5244,7 4567 -997,1 -17,9
– din care: 20 – 29 ani 1674,8 1419,5 1032,1 -642,7 -38,4
BRAȘ OV
Femei în vârstă fertilă 165,2 150 135,9 -29,3 -17,7
– din care: 20 – 29 ani 51,6 39,9 28,7 -22,9 -44,4
Tabel 1. 12. – Evolu ția populației feminine de vârstă fertilă din jud ețul Bra șov în anii 2005, 2015 și 2025
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / Proiectarea populației judetului Brașov pâna în anul 2025

În urmă torii 20 ani , se estimeaz ă că se va reduce num ărul femeilor de vârst ă fertil ă din jude țul Bra șov cu
29,3 mii persoan e, iar cel al femeilor între 20 – 29 ani (grupa de vârst ă cu contribu ția cea mai însemnat ă în

Page | 35
realizarea fertilit ății) cu aproape 23 mii persoane. Acestea vor determina, în condi țiile unui nivel sc ăzut al
fertilit ății, ca num ărul cop iiilor n ăscuți – vii în județul Bra șov să fie tot mai redus, influenț ând direct și nivelul
sporului natural al populației .
La nivelul ora șului Ghimbav aceasta situa ție se prezint ă astfel :

Grafic 1.31. – Popula ția feminin ă în vârstă fertil ă în localitatea Ghimbav
Sursa: INSSE, baza de date TEMPO / P opulatia dupa domiciliu la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati

Prognoza populației și luarea ei în calculele decizionale sunt o necesitate. În caz contrar, deciziile luate
astăzi s -ar putea dovedi eronate peste câțiva ani. De exemplu, scăderea în viitor a ponderii populației școlare va
necesita o reorganizare a distribuției unităților de învățământ în teritoriu. Exemplul școlilor poate fi extins și
asupra altor amenajări , ca, de exemplu , centrele de sănătate și i nstituțiile de asistență (acest indicator este destul
de slab pentru că ignoră evoluția ratelo r de activitate pe vârste , mai ales cele de la debutul și sfârșitul vieții
active) și pe sexe (extinderea activității salariale feminine), precum și schimbările î n durata muncii și viața
socială care trebuie să ia în considerare creșterea în viitor a numărului persoanelor în vârstă. Reducerea
efectivului populației tinere, care reprezintă un potențial pentru dezvoltarea unei anumite zone, poate deveni un
factor per turbator de limitare al dezvoltării.
România se află în plin proces de îmbătrânire demografică, fenomen care se va accentua în viitor. În
Regiunea CENTRU, grupa de vârstă peste 65 ani este singura grupă care va crește continuu cu ~ 20% până în
2025 și cu a proape 75% la orizontul anului 2050 conform prognozei INS. Asigurarea necesit ăților populației
vârstnice pentru un trai decent, acoper ă o gam ă largă de preocupari, nu numai în plan economic, dar și social și
psihosocial. Situa ția de dificultate (inclusiv c ea de s ărăcie), nu se datoreaz ă exclusiv lipsei de resurse financiare,
ci și lipsei de capacit ăți personale și colective de a face fa ță problemelor vie ții. Persoanele vârstnice singure
reprezint ă persoanele cele mai dependente de ajutorul public. Totu și, nu trebuie neglijat și rolul familiei, care
rol trebuie învățat și asumat și al organiza țiilor neguvernamentale care pot oferii servicii de asisten ță speci fice.
Una din principalele probleme c ăreia trebuie să i se acorde toat ă atenția în viitor va fi aceea a garant ării
unei calit ăți a îngrijirii și a serviciilor asigurate vârstnicilor care solicit ă ajutor, pe fondul declinului resurselor
financiare și umane, publice și private.
Accentuarea gradului de îmb ătrânire demografic ă, în contextul unei extinderi a s tării de sărăcie a
vârstnicilor, va genera o cerere crescut ă pentru servicii de s ănătate. De aceea este previzibil ă creșterea
solicit ărilor de servicii specializate, în special pentru cei cu procese psihogeriatrice. Acestea sunt probleme
complexe pe care l e ridic ă îngrijirea populației vârstnice și care, f ără unele abord ări concrete și soluționări
eficiente, vor genera consecin țe nefavorabile în viitor .
Fenomenele demografice negative evidențiate în cadrul analizei, respectiv accentuarea procesului de
îmbăt rânire demografică, migația internă și externă, reducerea ponderii populației tinere ar putea afecta evoluția
populației în perioada prognozată.

Page | 36
Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative sunt în principal de natură economică,
dezvoltar ea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă din localitate precum și
susținerea natalității prin flexibilizarea oportunităților pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional,
concomitent cu procesele de întemeiere a une i familii și de naștere și creștere a copiilor , facilități economico –
financiare și privind locuințele acordate tinerelor familii, realizarea de programe /acțiuni pentru prevenirea
migrației, organizarea de cursuri tip „after school” pentru minorii ai căror părinți sunt plecați la muncă în
străinătate, sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate, dezvoltarea învățământului profesional
și tehnic, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate tineril or,
femeilor și șomerilor, recalificarea forței de muncă și a șomerilor în funcție de cererea pieței, accesarea de
fonduri nerambursabile pentru formarea profesională continuă a populației, asigurarea accesului la servicii de
sănătate de calitate și dezvol tarea serviciilor de asistență socială, promovarea antreprenoriatului prin furnizarea
de sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere, încurajarea parteneriatului public – privat
pentru oferirea de servicii sociale alternative (prin proie cte finanțate de la UE), îmbunătățirea sistemului de
sănătate prin modernizarea infrastructurii și dotarea cu aparatură și echipamente necesare.
Spre deosebire de municipiul Bra șov, ora șul Ghimbav prezint ă perspective pozitive privind cre șterea
demografic ă atât ca urmare a încuraj ării natalit ății, cât și ca urmare a mi șcării migratorii a popula ției din alte
localit ăți din jude ț sau din afara ora șului prin realizarea unui grad de încredere ridicat în stabilitarea socio –
economic ă (locuri de munc ă nou create d e către investitorii economici atra și de facilit ățile oferite; infrastructura
edilitar ă și social ă funcțional; siguran ță; mediu mai curat și mai s ănătos). Administra ția public ă poate contribui
la dezvoltarea și consolidarea urban e prin solu ții inovatoare privind dezvoltarea durabil ă urban ă.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Distanța redusă față de municipiul Brasov Scăderea spor ului natural
Conexiuni auto ș i CFR foarte bune Creșterea segmentului de populație bătrână ( peste
65 ani)
Existența noilo r zone rezidenț iale ec hipate cu
infrastructură completă, modernă Scăderea populației ș colare (0 – 19ani)
Atracție asupra populației din localitățile învecinate sau
din afara județ ului Lipsa instituțiilor de învățământ care să asigure
forța de muncă ca lificată
OPORTUNITĂȚ I RISCURI
Mediu de afaceri în continuă dezvoltare Menținerea scăzută a ratei natalității va amplifica
procesul de îmbătrâ nire
Cerere de forță de muncă în creș tere Creșterea gradulu i de dependență ( calculat ca
raport între persoanel e vârstnice ș i persoanele
active)
Programe de finanț are pentru construir ea unui “oraș
inteligent” Reducerea numărului persoanelor de vârstă
școlară poate det ermina reducerea sau chiar
închiderea unităților de învățămâ nt

Page | 37

Capitolul 5 – BIBLIOGRAFIE

 “Provoc ări pentru legalizarea a șezărilor informale din Europa de Sud Est – Privire generala asupra actelor
normative și practicile relevante pentru domeniul planific ării și legalizarii urbane” – Colectiv exper ți
regional și interna ționali – Djodje Mojovic -expert regional; Expert Regional în domeniul legaliz ării;
Mathias Eliger -expert interna țional/ NALAS 2011 .
 Vert Constantin – “Geografia populației , Teme și meto dologie ” – Editura MIRTON 2011 .
 Trebici .V – “Declinul Demografic și viitorul populației Romanie i – O perspectivã din anul 2007 asupra
populației României în secolul 21 ”.
 Trebici . V. – “Demografia”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979 .
 Proiectarea populației judetului Brașov pâna în anul 2025; INSE Bra șov.
 INSSE -Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO online .
 Institutul Național de Statistică, Proiectarea populației României până în anul 2025 ; Directia judeteana
Statistica Brasov .
 ADR CENTRU – Analiza demografică a Regiunii Centru. Disparități geodemografice. Tendințe și
prognoze .
 ADDJB -Agenția de Dezvoltare Durabilă a județului Brașov, Strategia dedezvoltare a județului Brașov.
Orizonturi 2013 -2020 -2030 .
 Comisia județeană pentru recensământul populației și al locuințelor, județul BRAȘOV, Comunicat de
presa nr 159 din 4 iulie 2013 – Rezultate definitive ale Recensamantului Populației și al Locuintelor
2011 .