4 Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2012, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei edi ții aparțin S.C…. [605555]

3 Nicoleta-Elena BUZATU

TRAFICUL ȘI CONSUMUL
ILICIT DE DROGURI
Aspecte multidisciplinare

Universul Juridic
București
-2012-

4 Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2012, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei edi ții aparțin
S.C. Universul Juridic S.R.L.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat ă fără acordul scris al
S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU
VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSO ȚIT DE
SEMNĂTURA ȘI ȘTAMPILA EDITORULUI,
APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.

REDACȚIE: tel./fax: 021.314.93.13
tel.: 0731.121.218
e-mail: [anonimizat]

DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 0733.673.555
DISTRIBUȚIE: tel./fax: 021.314.93.16
e-mail: [anonimizat]

www.universuljuridic.ro

COMENZI ON-LINE,
CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15% Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
BUZATU, NICOLETA-ELENA
Traficul și consumul ilicit de droguri : aspecte multidisciplinare /
Nicoleta-Elena Buzatu. – Bucure ști : Universul Juridic, 2012
Bibliogr.
ISBN 978-973-127-796-7
343.575(498+100)
351.761.3(498+100)

17Prefață
Lucrarea dr. Nicoleta-Elena BUZATU are un caracter
monografic și privește o problem ă socială important ă, de mare
actualitate pentru cunoa șterea și combaterea fenomenului periculos
al traficului și consumului ilicit de droguri.
Analiza a fost realizat ă dintr-o perspectiv ă complex ă ce are în
vedere aspecte istorice, crimi nologice, de drept penal, drept
procesual penal și criminalistic ă, contribuind astfel nu numai la o
bună cunoaștere a acestui fenomen, dar și la interpretarea și aplicarea
dispozițiilor legale în materie, asigurarea respect ării drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului. Prin eforturile organelor
specializate flagelul stupefiantelor poate fi cunoscut și în bun ă
măsură combătut și reprimat, dar nu eradicat, autorul subliniind
preocuparea care exist ă pe plan interna țional și pe plan intern în
lumina Strategiei Na ționale Antidrog pe perioada 2005-2012.
Cunoașterea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
se înscrie în politica penal ă a statului nostru având în vedere și
conexiunea traficului și consumului ilicit de droguri cu alte forme de
criminalitate, cum ar fi tranzac ții ilegale, sp ălarea banilor, evaziunea
fiscală, frauda monetar ă și bancară, corupția, utilizarea frauduloas ă a
informaticii, infrac țiuni de terorism ori crim ă organizat ă.
Un loc important în lucrare îl ocup ă reglement ările penale. Este
vorba de documentele emise sub egida Organiza ției Națiunilor Unite,
legislația Uniunii Europene și actele normative interne. În ultimul
caz se subliniaz ă că în condi țiile aderării României la Uniunea
European ă pe plan legislativ a continuat procesul de armonizare cu
aquis-ul comunitar prin elaborarea și adoptarea unor acte normative
de îmbun ătățire a cadrului juridic interna țional în domeniile reducerii
cererii și a ofertei de droguri.
O atentă și perseverent ă documentare ofer ă informații complete
asupra organismelor O.N.U. și a programelor pentru controlul
internațional al drogurilor (UNDCP) și pentru prevenirea criminalit ății
și justiția penală (UNODC). O alt ă categorie o reprezint ă organismele
inter-guvernamentale de genul INTERPOL, Organiza ția Mondial ă a
Vămilor, Organiza ția Mondial ă a Sănătății etc. Alte institu ții

18 specializate apar țin Uniunii Europene având un câmp de ac țiune
general pentru toate țările membre. De asemenea, gă sim în lucrare o
listă cu agențiile naționale din diverse țări, impresionant ă ca amploare
și care la cunoș tința noastră figurează pentru prima dat ă într-o lucrare
româneasc ă. Un spațiu adecvat revine institu țiilor din România, în
primul rând Agen ției Naționale Antidrog.
O mare parte a lucr ării este consacrat ă încriminării traficului și
consumului de droguri, respectiv infrac țiunilor prev ăzute în Legea
nr. 143/2000 și în Ordonanț a de urgen ță a Guvernului nr. 121/2006.
Apreciem rigoarea cu care a fost tratat subiectul conform sistemului
practicat în literatura penală , la care se adaug ă păreri cu caracter
personal destinate s ă clarifice anumite no țiuni și înțelesuri proprii
drogurilor. De re ținut observa ția autorului prin care achieseaz ă la
opinia altor autori dup ă care Legea nr. 143/2000 ridic ă, după o lungă
perioadă de a plicare, unele semne de întrebare, atât în privin ța unor
aspecte de ordin strict penal, cât și în privin ța unor aspecte de
strategie politico-penală . Deosebit de util ă apare ilustrarea prin
jurispruden ță, în principal deciziile Înaltei Cur ți de Casație și Justiț ie.
Un capitol este consacrat investig ării traficului de droguri cu
ajutorul mijloacelor criminalistice – tehnice și tactice – prin care se
urmărește stabilirea elementelor constitutive ale infrac țiunilor,
determinarea modalit ăților de comitere și identificarea infractorilor. În
secțiunea „Proba țiunea judiciar ă” se prezint ă diverse activit ăți
circumscrise la genul de fapte care fac obiectul cercet ării. Metodele ș i
tehnicile speciale vizeaz ă livrarea supravegheat ă, activitatea de
acoperire, interceptă rile și înregistr ările audio-video, fiecare cu reguli
procesuale stricte de aplicare . Un alt domeniu eminamente științific îl
reprezintă constatările tehnico- științifice, medico-legale și expertizele.
Explicațiile autorului sunt concludente și oferă o imagine elocvent ă a
contribuț iei șt iințelor forensic la elucidarea unor probleme specifice
drogurilor privind fapta, traficantul și consumatorul.
În finalul lucr ării autorul expune constat ările studiului pe care l-a
întreprins. Pe de o parte concluziile și propunerile sunt rezultatul
percepției sale directe a realit ăților societ ății române ști în problema
drogurilor, deduse în special din consultarea institu țiilor specializate,
inclusiv Agen ția Națională Antidrog. Pe de alt ă parte, analiza

19practicii judiciare a sugerat o serie de considera ții privind aplicarea
legislației penale în domeniu.
Apreciem c ă monografia de fa ță se situeaz ă la un remarcabil
nivel științific, cu valoare teoretic ă și aplicativ ă, racordat ă la
contextul interna țional și intern, cu constat ări, sugestii și propuneri
pertinente. Ca atare, o recomand ăm ca fiind util ă pentru o larg ă
categorie de persoane interesate, de la juri ști, cadre didactice și
studenți până la speciali ști în sociologie, științe comportamentale și
chiar medicin ă.

Prof. univ. dr. Constantin MITRACHE

21ABREVIERI
Art. – Articol
A.N.A. – Agenția Națională Antidrog
A.N.A.F. – Agenției Naționale de Administrare
Fiscală
A.N.V. – Autoritatea Na țională a Vămilor
A.S.P. – Autoritatea de S ănătate Public ă
C.C.P.C.J. – UN Commission on Crime Prevention
and Criminal Justice
C.E.C.O. – Comunit ății Europene a C ărbunelui și
Oțelului
C.I.A.D.O. – Centrul Interna țional Antidrog și
pentru Drepturile Omului
C.N.D. – The Commission on Narcotic Drugs
Coord. – Coordonator
C. pen. – Codul penal
C. proc. Pen. – Codul de procedur ă penală
D.C.I. – Denumirea Comun ă Internațională
D.I.I.C.O.T. – Direc ția de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate
Organizat ă și Terorism
D.E.A. – Drug Enforcement Administration
EC – European Commission
EUCPN – European Crime Prevention Network
E.M.C.D.D.A. – European Monitoring Centre for
Drugs andDrug Addiction
F.A.T.F. – The Financial Action Task Force
G.A.F.I. – Grupul de Ac țiune Financiar ă
Internațională
H.C.M. – Hotărârea Consiliului de Mini ștri
H.G. – Hotărârea Guvernului
I.G.P.F. – Inspectoratul General al Poli ției de
Frontieră
I.G.P.R. – Inspectoratului General al Poli ției
Române

22 I.N.C.B. – International Narcotics Control Board
Î.C.C.J. – Înalta Curte de Casa ție și Justiție
J.A.I. – Justiție și Afaceri Interne
J.O. – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
M.A.I. – Ministerul Administra ției și Internelor
MARA – Marea Alian ță Română Antidrog
M.I. – Ministerul de Interne
M.I.R.A. – Ministerul Internelor și Reformei
Administrative
M. OF. – Monitorul Oficial al României
O.E.D.T. – Observatorul European pentru
Droguri și Toxicomanie
O.D.C.C.P. – Office of Drug Control and Crime
Prevention
O.F.D.T. – Observatorul Francez al Drogurilor și
Toxicomanilor
O.R.D.T. – Observatorul Român pentru Droguri
și Toxicomanii
O.M.S. – Organiza ția Mondial ă a Sănătății
O.M.V. – Organiza ția Mondial ă a Vămilor
O.N.P.C.S.B. – Oficiul Na țional de Prevenire și
Combatere a Sp ălării Banilor
O.N.U. – Organiza ția Națiunilor Unite
O.U.G. – Ordonan ța de urgen ță a Guvernului
REITOX – Rețeaua European ă de Informa ții
asupra Drogurilor și Toxicomaniei
R.D. – Revista Dreptul
R.D.P. – Revista de Drept penal
SIRENE – Schengen Information System
SIS – Sistemul Informatic Schengen
S.U.A. – Statele Unite ale Americii
U.E. – Uniunea European ă
UNGASS – United Nations General Assembly
Special Session
U.N.D.C.P. – United Nations International Drug
Control Program

23U.N.O.D.C. – United Nations Office on Drugs and
Crime
W.C.O. – World Customs Organization
W.H.O. – World Health Organization

25CUVÂNT INTRODUCTIV

Subiectul este de o actualitate stringent ă în condi țiile în care
flagelul drogurilor se men ține la un nivel extrem de ridicat.
Una dintre temele dominante ale vie ții politice și dezbaterii publice,
nu numai din România ci și din întreaga lume, o constituie problematica
drogurilor, în încercarea de a afla r ăspunsuri la multiplele și complexele
probleme legate de existen ța umană.
Realitatea a demonstrat c ă prin eforturile organelor specializate
flagelul stupefiantelor poate fi cunoscut și în bună măsură combătut
și reprimat, dar nu și eradicat pe deplin. Criminalitatea generat ă de
droguri, prin consecin țele sale de ordin social, economic, medical,
cultural și politic cauzeaz ă prejudicii considerabile nu numai
intereselor de stat și societății, dar atenteaz ă la viața și sănătatea
cetățenilor, influen țează în mod nociv asupra con științei și
comportamentului oamenilor, mergând pân ă la stări patologice
anormale și chiar decese.
Problema drogurilor poate fi abordat ă din diverse perspective.
Soluția prioritar ă este cea de prevenire și totodată de diminuare a
fenomenului pe plan intern și totodată prin cooperare interna țională.
În acest sens, în România a fost elaborat ă Strategia Na țională
Antidrog pentru perioada 2005-2012. Reac ția socială la această nouă
formă de criminalitate care a c unoscut o dezvoltare fulminant ă
afectând societatea uman ă nu se poate priva de un sistem al politicii
penale adecvat, retributiv, despre care unii autori pretind c ă ar fi
depășit. Introducerea unor reforme nu poate face abstrac ție de
procesul corec ției infrac ționale, inclusiv recurgerea la o serie de
metode preluate și adaptate din științele sociale și comportamentale.
Observăm că umanizarea justi ției printr-un transfer al mentalit ăților,
benefic pentru resocializarea infractorilor, nu asigur ă în suficient ă
măsură apărarea societ ății, astfel c ă mijloacele juridico-penale î și
păstrează întreaga valoare și utilitate în materia traficului de droguri.
Lucrarea î și propune s ă cerceteze și să tragă concluzii în lumina
doctrinei și practicii judiciare cu privire la obiectul juridic al
infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri, procedeele de
investigare ale acestor infrac țiuni, activit ățile specifice pentru

26 administrarea probelor și tratamentul juridico-penal. Realitatea
dovedește că fenomenul criminalit ății în acest domeniu este dinamic în
ceea ce prive ște amploarea, formele, loca lizarea, modus operandi etc.,
de unde necesitatea unor studii adecvate perioadei actuale.
Având o reprezentare a mai multor aspecte pe care le comport ă
subiectul, dorim s ă subliniem caracterul multidisciplinar,
complementar cadrului penal. Pe de alt ă parte, credem c ă aplicarea
reglement ărilor penale de c ătre organele justi ției nu este lipsit ă de
dificultăți și contradic ții. De pild ă, ne gândim la delicata problem ă a
determinării vinovăției în cazul drogurilor, care comport ă în realitate
diverse grade în func ție de contribu ția traficantului, respectiv pozi ția
pe care a ocupat-o în re țeaua de distribu ție. La fel pentru
consumatorul de droguri a c ărui dependen ță ridică probleme cu totul
speciale privind libera alegere a comportamentului, inclusiv obținerea de venituri pe c ăi ilicite în scopul procur ării drogului.
În sfârșit, remarc ăm conexiunea traficului și consumului ilicit de
droguri cu alte forme de criminalitate, cum ar fi: tranzac ții ilegale,
spălarea banilor, evaziunea fiscal ă, frauda monetar ă și bancară
,
corupția, utilizarea frauduloas ă a informaticii, infrac țiuni asupra
mediului înconjur ător, terorism și crima organizat ă.