39 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016Introducere Rolul social media în politic ă a crescut în mod considerabil în ultima perioadă, devenind un mijloc… [604714]

39 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016Introducere
Rolul social media în politic ă a
crescut în mod considerabil în ultima perioadă, devenind un mijloc de comu-
nicare indispensabil pentru orice comu-nicator sau strateg politic. Social me-dia ofer ă noi modalit ăți de stimulare a
cetățenilor pentru a se implica în via ța
politică, în momentul în care au loc
campanii electorale, și ulterior alegeri.
Comunicarea prin social media es-
te astfel personal ă, permițând politicie-
nilor și partidelor politice s ă se aproprie
de poten țialii votan ți. Politicienii comu-
nică rapid cu aleg ătorii sau simpatizan ții
lor, sau invers, f ără ca mass media s ă mai
joace un rol intermediar. Reac țiile, feed-
backul, conversa țiile și toate dezbateri-
le sunt purtate doar în mediul online. Mesajele postate pe pagina de sociali-zare a partidului sunt multiplicate, adi-că sharuite, ajungând astfel și alt gen
de audien ță, alta decât cea obi șnuită,
cu posibilitatea ca și aceasta s ă se trans-
forme în viitori aleg ători.
Partidul eurosceptic german AfD
și-a derulat o mare parte din campa-
nia electoral ă pentru alegerile regi-
onale din martie 2016 pe Facebook. Astfel, prin post ările de pe Facebook
și datorit ă faptului c ă platforma de
comunicare social ă permite un r ăs-
puns în timp real
și oferă posibilita-
tea participan ților la discu ții pe diferi-
te teme s ă interac ționeze atât de ra-
pid, AfD a reu șit să adune foarte mul ți Puterea mass media
în societatea civil ă germană

ALICIA-GEORGIANA ZALUPCA
[National School of Political and Administrative Studies Bucharest]
Abstract
Mass media is playing a significant
role in influencing people’s mind and determining the vote’s preference of each single individual. Nowadays, mass media has become an essential part in setting up the public’s agenda. We are living in a social media era that is being governed by Facebook and Twitter. Facebook had played a key role in Germany’s society in the last year, since September 2015, by helping to increase public awareness or to collect opinions and information, and also to influence the attitude of the people towards electing the Eurosceptic political party, Alternative for Germany (AfD). The results of the regional elections in Germany from March 2016 had been strongly influenced by the party’s intense activities on Facebook. It may be said that the electoral campaign of AfD had completely taken place on Facebook, a social media channel where people and the party itself dare to speak up their mind without being afraid that their opinion could be censorship. This article is about to describe the role that the social media channel, Facebook, had had in choosing AfD as main winner of the German regional elections.
Keywords
mass media; social media; Facebook;
German civil society; political party; AfD; regional electionsReforma politică

40 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016simpatizan ți, și implicit s ă mobilizeze oamenii s ă vină la vot și să câștige alegerile
în Land-uri cheie din Germania.
Rolul mass media în societate
Reprezentarea mass media se produce într-un cadru foarte bine definit, li-
mitat spa țial și conceptual, și se află într-o strâns ă dependen ță față de contextul
în care apar informa țiile. Termenul „issue framing“ (încadrare) desemneaz ă fap-
tul că același stimul, item, argument, eveniment, aceea și idee etc., puse în cadre
de referin ță diverse, provoac ă percepții, interpret ări, atitudini și reacții diferite din
partea subiec ților receptori.1
Septimiu Chelcea îi citeaz ă pe Robert Entman, în opinia c ăruia „a încadra“ în-
seamnă „a selecta anumite aspecte din realitatea perceput ă și a le scoate în eviden ță
prin comunicare, astfel încât s ă dea o anumit ă definiție problemelor, o interpretare
cauzală, o evaluare moral ă.“2
Încadrarea presupune selec ția unui num ăr redus de atribute legate tema-
tic de politic în vederea includerii în agenda mass media când se discut ă despre un
anumit subiect din via ța politic ă sau din societatea civil ă care reprezint ă un punct
de interes pentru cet ățeni.
Prin procesul de încadrare, o surs ă de comunicare, o institu ție social media,
de exemplu, define ște și construie ște o problem ă politică sau o controvers ă publică.
Încadrarea poate fi privit ă din dou ă sensuri: sociologic – încadrarea presu-
pune utilizarea unor simboluri și stereotipuri specifice, acestea devenind factori in-
terpretativi precondi ționați și psihologic – încadrarea descrie influen ța concepte-
lor și valorilor individuale promovate în context pozitiv; astfel, sunt schematizate
atitudinile și prejudec ățile comportamentale. Tehnicile de încadrare folosite sunt:
• încadrarea episodic ăø– descrierea unor situa ții individuale dramatice;
• încadrarea tematic ăø– descrierea unor situa ții de ansamblu, cu caracter general,
în care sunt scoase în eviden ță implicarea și vinovăția societ ății.3
Tehnicile încadr ării sunt procedee jurnalistice standard și devin tehnici fun-
damentale ale obiectivit ății. Astfel, Max Weber4 a propus o distinc ție între obiec-
tivitate, ca rezultat al prezent ării faptelor și afirmarea opiniilor, a considera țiilor
personale. Potrivit sociologului german, totul trebuie s ă se reduc ă la prezentarea
faptelor și a datelor a șa cum se produc ele sau la confruntarea dintre pozi țiile opu-
se. Fiind un rezultat al formulelor încadr ării, obiectivitatea a fost impus ă în practi-
ca jurnalismului sau a marketingului politic și electoral ca o garan ție a neutralit ății
informa țiilor. Jurnali știi sau comunicatorii politici trebuie s ă se limiteze la prezen-
tarea faptelor și a datelor concrete, provenite exclusiv din surse sigure și demne de
încredere. Obiectivitatea este adeseori confundat ă cu practica „șanselor egale“ ,
a accesului celor dou ă părți implicate în acest proces, puterea politic ă și puterea
mass media, la cet ățeni. În acest fel se poate crea o dependen ță a media fa ță de
structurile puterii, sursele cele mai obiective ale jurnali știlor fiind considerate a fi
oficialitățile, institu țiile publice și politicienii, iar comunicatorii politici trebuie s ă
fie atât de abili încât s ă transmit ă către presă exact acele mesaje pe care aceasta le
dorește astfel încât s ă ajungă la public sub forma unor știri explozive. Dup ă părerea
1 Petru Ilu ț, Valori, atitudini și comportamente sociale (Iași: Editura Polirom, 2004).
2 Robert Entman, Democrcy without citizens. Media and the decay of American Politics, (Oxford
University Press, New York, 1998) apud Septimiu Chelcea, Opinia public ă. Gândesc masele despre
ce și cum vor elitele (Bucure ști: Editura Economic ă, 2002), 121-122.
3 Doru Pop, Mass media și democra ția (Iași: Editura Polirom, 2001), 147.
4 Laurence H. McFalls, Max Weber’s ‚objectivity’ Reconsidered (University of Toronto Press,
2007), 36.

41 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016unor teoreticieni, obiectivitatea reu șește, prin tehnicile încadr ării, să perpetueze sis-
temul politic existent. Presa care se bazeaz ă exclusiv pe dimensiunea participativ ă
și transparen ță în relația cu puterea politic ă, are toate șansele să devină un actor
important pe scena democra ției.
Reflecția critică asupra articolelor din ziare sau reportajelor de la televi-
zor, post ările de pe Facebook, discu țiile publice între politicieni și analiștii poli-
tici, apari ția unei prese independente, dezvoltarea social media, consolidat ă prin
existența unei pie țe libere, au creat un nou public dornic de implicare în dezbateri-
le politice critice, dar și un public decident, care poate s ă câștige alegerile unui par-
tid numai printr-o activitate dinamic ă și interactiv ă în mediul online. Dialogul pu-
blic oferit de mass media trebuie s ă fie alcătuit din mai multe valori și perspective
venite din sfera divertismentului sau din prezentarea unor evenimente publice în care sunt implica ți politicienii. Prin existen ța unei pluralit ăți la nivelul percep țiilor,
mass media trebuie și pot să permită indivizilor s ă-și reinterpreteze experien ța so-
cială, s
ă pună sub semnul întreb ării ideile culturii dominante. De asemenea, în ba-
za multiplelor surse de informare, mass media ajut ă cetățenii să decidă pentru ei
înșiși cât de bine pot s ă-și apere și să-și promoveze propriile opinii, s ă fie dispu și
să accepte și ideile celorlal ți, chiar dac ă sunt critice, și să ajungă la un consens.
Politică și mass media
Partidele politice și politicienii sunt dependen ți de mass media, și mai nou de
Facebook, deoarece prin intermediul acestor media, mesajele lor electorale, în tim-pul campaniilor pentru alegerile regionale sau mesajele din timpul guvern ării ajung
rapid la cet ățeni și societatea civil ă. Clasa politic ă solicită ajutorul mass media pen-
tru a-și atinge scopurile și a influen ța opinia public ă. În Germania, se poate vorbi
de mass media c ă sunt foarte puternice și extrem de influente asupra cet ățenilor.
De aceea, politicienii particip ă la multe emisiuni de televiziune și sunt extrem de
activi pe Facebook cu ajutorul echipelor lor electorale.
Între mass media și partidele politice se men ține un oarecare raport de ega-
litate în perioada preelectoral ă, dar balan ța tinde s ă se încline, în anul electo-
ral 2016, în favoarea sferei media. Atunci, politicul a devenit foarte vulnerabil la orice tip de presiuni, mai ales la cele venite din partea cet ățenilor ca urmare a
nemulțumirilor n ăscute din proasta gestionare a crizei refugia ților de c ătre cance-
larul Angela Merkel și coaliția aflată la guvernare format ă din CDU/CSU, l ăsându-se
controlat și utilizat de oameni și de opinia public ă, de care este dependent.
Totuși, mijloacele de informare și acele persoane care le conduc au ajuns s ă
fie principala noastr ă fereastr ă spre lumea exterioar ă și spre propria noastr
ă comu-
nitate. Pentru foarte mul ți cetățeni, media reprezint ă singurele surse de informare
și, nu de pu ține ori, opinia unei media este preluat ă și asimilat ă de către audien ța
țintă a respectivului ziar, post de radio sau de televiziune, canal social media în-
tr-un foarte scurt timp.
Se poate vorbi de o accentuare a puterii media în contextul în care partidele
politice s-au confruntat pe scena politic ă cu o presiune venit ă din partea cet ățenilor
din cauza crizei refugia ților din Europa. Germania a fost și este țara cea mai afectat ă
de valul de imigran ți, numai în 2015 venind aproximativ un milion de persoane aici.
Acest nou context, slaba gestionare a crizei refugia ților de către Merkel, violen țele
sexuale produse de c ătre imigran ți în noaptea de revelion 2015-2016 asupra feme-
ilor germane, posibilul pericol al islamiz ării Germaniei prin permiterea șederii atâ-
tor musulmani în Germania au condus la înt ărirea pozi ției partidului AfD pe scena
politică și la scăderea for ței partidului de guvern ământ.
În timpul derul ării campaniei electorale și a guvern ării, între politic și mass me-
dia se creeaz ă o foarte strâns ă „alianță“ tacită. Politicienii, în general, și candida ții

42 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016la diferite func ții în stat, în mod particular, se folosesc de media pentru a ajunge
în primul rând la cet ățeni, și urmăresc să le câștige, prin intermediul social media,
presei scrise sau audiovizuale, încrederea, simpatia și voturile.
Mijloacele de comunicare în mas ă devin indispensabile partidului de guvern ă-
mânt și opoziției în timpul campaniei electorale. Jurnali știi din presa scris ă și mode-
ratorii talk-show-urilor politice joac ă roluri foarte importante în aceast ă perioad ă.
De asemenea, și cei care administreaz ă și posteaz ă pe Facebook sunt importan ți,
deoarece comunicarea se desf ășoară aici în mod real.
Mass media sunt aproape unidirec ționale. Transmiterea de informa ții este
scopul oficialit ăților publice și al politicienilor, în timp ce simplul cet ățean nu face
decât să recepționeze informa țiile transmise de media pe care le urm ărește. Astfel,
comunicarea politic ă este folosit ă de către putere doar pentru a influen ța cetățenii
și opinia public ă.
Este adev ărat și observabil c ă mass media au devenit mult mai puternice, mai
importante și oarecum independente în democra ție, dar în perioadele de campa-
nie electoral ă, media devin p ărtinitoare și purtătoare de mesaje critice și negati-
ve la adresa opozi ției. În contextele neelectorale, oficialit ățile publice urm ăresc să
foloseasc ă mijloacele de comunicare în mas ă pentru a genera interesul cet ățenilor
în privin ța anumitor chestiuni. Grupurile de interes sper ă și, de foarte multe ori
reușesc, să utilizeze media pentru mobilizarea opiniei publice în atragerea aten ției
asupra problemelor pe care ei le consider ă esențiale.
Puterea media nu este o crea ție exclusiv ă a organismelor de pres ă. Aceasta
este și un produs al evolu țiilor sistemului politic într-un mod ce a condus la sporirea
rolului mass media.în societate. De asemenea, mass media au c ăpătat putere și da-
torită sprijinului nemijlocit de care beneficiaz ă din partea cet ățenilor. Mijloacele de
informare au un rol unic în sistemele democratice. Iar efortul pe care organismele media l-au depus pentru câ știgarea acestui statut a fost minim.
Mass și social media și procesele decizionale
Politicienii au nevoie de mass și social media pentru c ă acestea exercit ă nu-
meroase influen țe asupra opiniei publice, care, la rândul ei, transmite cet ățenilor,
prin liderii de opinie formali (parlamentari, jurnali ști, profesori, preo ți etc.) și in-
formali (persoanele foarte charismatice care se eviden țiază în cadrul unui grup),
anumite informa ții.
Când vine vorba de opinia public ă, mass media îndeplinesc patru func ții
fundamentale:• cristalizarea opiniilor individuale și de grup;
• construirea curentelor de opinie;• medierea între opinia public ă și guvernare;
• modificarea opiniei publice.
5
Mass media influen țează opiniile, atitudinile și comportamentele indivizilor și
grupurilor. De asemenea, mass media propun un tip de model politic, pe care majo-ritatea cet ățenilor îl adopt ă. Walter Lippmann (1922), în faimoasa sa lucrare „Public
Opinion“, lansa ideea c ă „mass media reprezint ă sursele principale ale imaginilor
din mintea noastr ă («pictures in our heads»).“
6 Mass media au capacitatea de a crea
o reprezentare a lumii și a realit ății care poate fi adev ărată, falsă, sau o combina ție
5 Septimiu Chelcea, Opinia public ă. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele (Bucure ști:
Editura Economic ă, 2002), 110-111.
6 Walter Lippmann, Public Opinion ( Transaction Publishers, New Brunswick, 1991) apud Paul
Dobrescu, Alina Bârg ăoanu, Mass media și societatea (Bucure ști: Editura comunicare.ro, 2004),
41.

43 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016a celor dou ă, dar, oamenii ac ționează și gândesc în baza imaginilor create de me-
dia și care se întip ăresc în mintea lor. Omul nu poate s ă înțeleagă mediul în care
trăiește, de aceea are nevoie de ajutorul nemijlocit al media care îi construie ște o
reprezentare a lumii adecvat ă nivelului s ău de înțelegere și de interpretare.
Bernard C. Cohen (1963) nota c ă presa „este posibil s ă nu aibă succes, în cea
mai mare parte a timpului, în a le spune oamenilor ce s ă gândeasc ă, dar ea are un
succes surprinz ător spunându-le cititorilor la ce s ă se gândeasc ă“.7 Mass media nu le
spun oamenilor „cum“ s ă gândeasc ă, ci „la ce“ s ă se gândeasc ă. Media au capacita-
tea și puterea de a le ar ăta oamenilor care este „relieful evenimentelor din spa țiul
public“, le stabile ște ordinea de zi a discu țiilor: ordinea de zi a mass media (gradul
de atenție acordat problemelor) devine ordinea de zi a publicului .
Mass media pot s ă ordoneze și să organizeze mental lumea în locul nostru.
Media constituie un subsistem func țional al societ ății globale, de a șa natură în-
cât sistemul global impune comunicatorilor o anumit ă orientare în ac țiunea lor
mediatizatoare.
Media au, ca destina ție funcțională în sistemul social, producerea și difuza-
rea unor mesaje care fac leg ătura între diferitele sectoare ale societ ății, susținând
reglarea lor func țională.
Cine controleaz ă fluxurile comunic ării exercit ă putere asupra interac țiunilor
și funcționalității vieții sociale, de ține controlul asupra subsistemelor media și asu-
pra opera țiunilor de filtrare a mesajelor. Poate de aceea, politicienii sunt dispu și să
facă orice pentru a de ține controlul asupra mass media.
Kurt Lang și Gladys E. Lang8 observau: „Mass media influen țează atenția acor-
dată anumitor probleme sau persoane. Mass media construiesc imaginea public ă a
personalit ăților politice. Mass media prezint ă constant lucrurile, sugerând despre
ce anume s ă gândeasc ă, despre ce s ă cunoasc ă și despre ce sau cine s ă își forme-
ze cetățenii simpatii și sentimente“. Mass media fabric ă probleme „artificiale“ sau
„pseudoevenimente“, independent de realit ățile și prioritățile publice. Mass media
au tendin ța de a prezenta nu întreaga realitate, ci numai o parte a ei susceptibil ă
de a face obiectul unor știri de „atrac ție“.
Din foarte multe perspective, cre șterea influen ței mass media asupra
cetățenilor a fost considerat ă ca un produs al mai multor factori și a contribuit la
declinul unor partide politice și la sporirea notoriet ății altor for țe politice. Oamenii,
în prezent, par s ă fie mult mai interesa ți de personalitatea unui anume politician
sau candidat decât de partidul politic luat ca o entitate conduc ătoare. De aceea, sco-
pul multor politicieni este s ă controleze și să exercite presiuni asupra media, pentru
a putea câ știga adeziunile cet ățenilor. Politicienii și, în general consilierii acestora
pe probleme de comunicare politic ă, au înțeles că abordările, discursurile și strate-
giile lor trebuie orientate spre individul țintă și trebuie s ă se foloseasc ă de media.
Fluxul mesajelor din sfera politicului ajunge la cet ățeni prin mass și social
media, acestea reprezentând principalele surse de informare cu privire la politici-eni și la viața politic ă. Evident, c ă dacă nu ar avea suficiente resurse financiare sau
nu ar de ține institu ții media pentru a sus ține acest proces de persuasiune politic ă,
politicienii nu ar fi mereu în centrul aten ției. Pentru politicieni, mass media repre-
zintă canalul de atragere a simpatizan ților. În acela și timp, pe scena politic ă ger-
mană, puterea alian țelor sau uniunilor politice este semnificativ ă, concomitent cu
importan ța pe care indivizii o acord ă media.
7 Bernard C. Cohen, The press and foreign policy (Princeton University Press, 1963) apud
Septimiu Chelcea, Opinia public ă, 116-117.
8 Kurt Lang and Gladys Engel Lang, Voting and Nonvoting: Implications of Broadcasting Returns
before Polls are Closed (Waltham: Blaisdell Publishing Co, 1968) apud Chelcea, Opinia public ă,
116-117.

44 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016Partidele politice au o identitate proprie, care iese în eviden ță prin promo-
varea acelor lideri de partid marcan ți. Identitatea de partid are un sens profund și
se întemeiaz ă pe tradi ții puternice: partidul care a permis venirea unui num ăr ma-
re de refugia ți în Germania, partidul care a luptat împotriva islamiz ării Germaniei
sau partidul care s-a opus șederii refugia ților în Germania. Unele persoane se pot
identifica prin aceste succese înregistrate de AfD și decid să acorde mult sprijin par-
tidului respectiv.
Oamenii de pres ă recunosc existen ța unei influen țe importante din partea
puterii și economicului. Atitudinea unei institu ții media fa ță de un politician, un
om de afaceri puternic sau o persoan ă publică foarte cunoscut ă este urm ătoarea:
aveți nevoie de noi la fel de mult cum avem și noi nevoie de voi, a șa că cel mai bi-
ne ar fi s ă construim un program împreun ă și să prezent ăm evenimentele conform
necesităților reciproce. Politicienii care se afl ă pe ultimele locuri în sondajele elec-
torale sau cei din opozi ție depun eforturi sus ținute pentru a intra în gra țiile media,
își doresc s ă se bucure de m ăcar un minim de aten ție din partea acestora și, une-
ori, oricât de one ști ar fi, sunt dispu și să facă compromisuri și să finanțeze respec-
tivul mijloc de informare. În schimb, politicienii puterii ajung foarte u șor pe sticl ă
sau în paginile ziarelor, deoarece se bucur ă de privilegiul de a se afla la guverna-
re și de a putea interveni și soluționa imediat orice problem ă a media. Oamenii
s-au obișnuit să se bazeze pe reporteri și îi consider ă pe aceștia surse principale de
informa ții politice. Acest lucru se întâmpl ă, de obicei, în societ ățile în care alegeri-
le au loc la patru ani.
Instituțiile de pres ă nu apreciaz ă întotdeauna semnifica ția lor de institu ții
nonpartizane. Prezentarea știrilor nu poate fi considerat ă ca o acțiune pasiv ă din
perspectiv ă politică: știrile și modul în care acestea sunt prezentate în presa scri-
să și în presa audiovizual ă au un impact semnificativ asupra cet ățenilor și ajută la
formarea unor noi opinii. Publicul nu acord ă atenție numai materiei prezent ărilor,
ci și tonului acestora sau se las ă impresiona ți de imaginile pe care le v ăd. Produsul
jurnalistic trebuie s ă capteze aten ția publicului țintă atunci când este vorba de su-
biectul unei informa ții. Important este de precizat c ă jurnaliștii sunt la rândul lor
oameni, iar munca lor nu poate fi separat ă de sentimentele ce apar pe parcursul
desfășurării unui eveniment.
Puterea politic ă a cunoscut în Germania un fenomen destul de interesant și
care tinde s ă ia amploare: presa s-a transformat din simplu prezentator al situa țiilor
sau evenimentelor publice și politice în participant activ la acestea. Media descriu și
ajută publicul s ă înțeleagă ceea ce se întâmpl ă în politic ă și în comunitatea din care
indivizii fac parte. În acest caz, media joac ă rolul de prezentator.
Rolul presei a crescut semnificativ în politic ă, iar jurnali știi pot ajunge chiar
să-și abandoneze propriul public și să intre în rândul actorilor ø– politicieni. Mass
media decid care politicieni sunt credibili, ce probleme sunt importante, ce eveni-mente sunt interesante, care partide politice î și merită simpatii și care partide po-
litice își merită antipatii. Publicul, dac ă beneficiaz ă de capacit ăți deosebite, poate
să interpreteze singur informa țiile, să
urmărească ce post de televiziune dore ște
sau să citească ce ziar îi place mai mult, indiferent dac ă este un sus ținător al puterii
sau al opozi ției. Cetățenii, de asemenea, evalueaz ă calitatea informa țiilor pe care
mijloacele de informare le ofer ă.
Politicienii iau leg ătura cu publicul prin intermediul mass media. Publicul es-
te foarte norocos c ă media exist ă, deoarece are acces la conferin țele de pres ă, la
evenimentele speciale organizate de institu țiile politice sau, la ceea ce este mult
mai important, informa ții.
Totuși, fiind o democra ție, la unele media termenul ø– cheie este „controlul“
de natur ă politică și economic ă provenit din mai multe surse (partidul de guver-
nământ, opozi ție și comunitatea de afaceri). Accesul presei, uneori, se love ște de

45 Sfera Politicii nr. 2 (188) / 2016sintagma „secret de stat“ . Poate, cu pu țin mai mult ă libertate, presa poate s ă dez-
văluie opiniei publice mai multe detalii și să prezinte mai multe dovezi referitoare
la anumite investiga ții jurnalistice.
Unii politicieni afirm ă că presa nu are nici un drept s ă hotărască ceea ce tre-
buie să prezinte și să aibă acces la informa ții. Argumentul politicienilor este foarte
simplu, dar nu suficient de conving ător: scopul media este de a prezenta ceea ce
se întâmpl ă, de a prezenta publicului faptele lor prin intermediul reportajelor și
al materialelor publicate, de a influen ța părerea aleg ătorului și de a schimba com-
portamente electorale.
Concluzii
Chiar dac ă în Germania, mass media clasice, și anume televiziunea, ziarele
tipărite sau online, reprezint ă în continuare o surs ă de informare politic ă impor-
tantă pentru cet ățenii germani, social media, prin Facebook, și-a făcut loc și a in-
trodus un mod nou de comunicare prin stabilirea unui nou mijloc de interac țiune
între politicieni și cetățeni.
Prin intermediul Facebook, AfD și-a desfășurat cea mai mare parte a campani-
ei electorale pentru alegerile regionale din prim ăvara lui 2015 din Germania. AfD a
purtat o comunicare deschis ă și interactiv ă, aproape în timp real cu cei care care au
comentat post ările partidului, astfel înc țt aceștia să se simtă importan ți penru par-
tid și băgați în seam ă. Partdiul a câ știgat încrederea oamenilor și mulți simpatizan ți
prin mesaje scurte, persuasive, simbolice, pline de subîn țeles.
Partidul eurosceptic este în continuare foarte activ pe canalul de socializare,
iar o parte semnificativ ă a campaniei pentru alegerile din Germania din 2017 pen-
tru cancelaria acestei țări se desf ășoară deja pe Facebook și de către alte partide,
însă nu cu acela și succes și capacitate de convingere.
AfD s-a folosit atât Facebook, cât și de apari țiile televizate sau men ționările
în articolele din presa scris ă sau online în mod inteligent și a câștigat popularita-
te și influen ță în rândul cet ățenilor germani. AfD reprezint ă în momentul de fa ță
singura alternativ ă fiabilă pentru germani, speran ța că prin acest nou partid se va
pune cap ăt invaziei Germaniei cu imigran ți.
BIBLIOGRAFIE:
Septimiu Chelcea, Opinia public ă. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele (Bucure ști:
Editura Economic ă, 2002).
Laurence H. McFalls, Max Weber’s ‚objectivity’ Reconsidered (University of Toronto Press,
2007).
Petru Ilu ț, Valori, atitudini și comportamente sociale (Ia și: Editura Polirom, 2004).
Paul Dobrescu, Alina Bârg ăoanu, Mass media și societatea (Bucure ști: Editura comunicare.ro,
2004).
Doru Pop, Mass media și democra ția (Iași: Editura Polirom, 2001).
***, „Alternative für Deutschland AfD“, Facebook.com, 2016, https://www.facebook.com/
alternativefuerde/info/?tab=page_info [accesat la data de 26 septembrie 2016]
***, „Is Germany becoming more Eurosceptic?“, BBC News Inside Europe Blog, 25 aprilie
2014, http://www.bbc.com/news/blogs-eu-27155893 [accesat la data de 26 septembrie 2016]