35Sister Cities: [608979]

35Sister Cities:
Instruments for Community Development
Abstract
The goal of this research is to determine the
characteristics of twinning relations and develop an
instrument that would facilitate a hierarchy regarding
this type of relations. Using national survey data, this
paper seeks to identify the main characteristics of
sister cities relations developed by Romanian cities.
The results show that Romanian cities are involved only in one-way twining relations and they develop a high number of twinnings that cannot be handled properly by public institutions. The quality of twin-
ning protocols is low mainly because lots of twinning
relations become inactive.
Keywords : sister cities, twinning relations,
quality, instrument.ORAȘELE ÎNFRĂȚITE:
INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREA COMUNITAR Ă
Ileana DUNCA
Ileana DUNCA
Masterand: [anonimizat] ficare Urbană,
Departamentul de Administra ție Publică, Facultatea de Științe
Politice, Administrative și ale Comunic ării, Universitatea Babe ș-
Bolyai, Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-264-431.361E-mail: [anonimizat]
Revista Transilvan ă
de Științe Administrative
2(33)/2013, pp. 35-57

361. Introducere
Cooperarea reprezint ă un factor important în dezvoltarea comunit ăților, fiind intens
promovat ă de către Uniunea European ă. Preocup ări vizând cooperarea, atât la nivelul
statelor cât și, mai târziu, la nivelul regiunilor și al comunit ăților locale, apar în contex-
tul european dup ă cel de-al Doilea R ăzboi Mondial. Cooperarea este principalul motiv
pentru care, în anul 1958, Belgia, Fran ța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda au
fondat ceea ce se nume ște azi Uniunea European ă. Scopul diverselor tipuri de coope-
rare la nivelul Uniunii Europene este de a ajuta statele membre și regiunile mai pu țin
dezvoltate și de a crea o Europ ă unită. Cooperarea transfrontalier ă reprezint ă, conform
Convenției-cadru Europene privind Cooperarea Transfrontalier ă a Colectivit ăților sau
Autorităților Teritoriale, o serie de m ăsuri concentrate, cu caracter administrativ, teh-
nic, economic, social, dar și cultural, apte s ă dezvolte raporturi de vecin ătate în zonele
situate de fiecare parte a frontierei, precum și încheierea de diferite acorduri între p ărți,
acorduri menite s ă rezolve problemele care apar în acest domeniu. Principiul de baz ă
al acestui tip de cooperare, conform Consiliului Europei (2000, p. 12), este realizarea unor spa ții contractuale în zonele de frontier ă, cu scopul de a g ăsi soluții comune la
probleme similare, statele neignorând particularitatea și speci ficul problemelor de ve-
cinătate cu care colectivit ățile lor periferice se confrunt ă.
Cooperarea exist ă la toate nivelurile: între state, cooperare transfrontalier ă între
regiuni, ora șe, localități mai mici. Prin cooperare municipalit ățile lucreaz ă împreun ă
cu alte ora șe și cu diferi ți oameni, cu scopul de a face schimb de cuno ștințe, pentru a
îmbunătăți calitatea vie ții și pentru a se integra în via ța european ă dincolo de grani țe.
Relațiile de înfr ățire reprezint ă o formă de cooperare foarte important ă, care ajut ă
foarte mult comunit ățile implicate. Rela țiile de înfr ățire au evoluat de-a lungul tim-
pului, începând cu anii de dup ă cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, ca un instrument
care faciliteaz ă relațiile de prietenie și înț
elegere între oameni din diferite țări sau
chiar continente, devenind în prezent un instrument axat pe dezvoltarea comunit ății.
Prin acest tip de rela ții au fost promovate schimburi culturale, dezvoltarea economic ă,
dezvoltarea social ă și de învățare pentru fiecare dintre parteneri, în special în țările în
curs de dezvoltare. Acest tip de cooperare poate elimina barierele între țări și aduce
împreun ă oameni cu acela și scop și idei, și poate să reprezinte o solu ție pentru unele
probleme cu care se confrunt ă administra țiile locale din România.
Scopul cercet ării este, în primul rând, de a determina care sunt caracteristicile
relațiilor de înfr ățire din România, propunându-mi astfel s ă ofer un studiu aprofundat
asupra rela ției dintre ora șele înfrățite și să arăt felul în care se materializeaz ă acestea;
în al doilea rînd, mi-am propus s ă dezvolt un instrument care permite realizarea unei
ierarhii a înfr ățirilor și determinarea calit ății înfrățirilor /evaluarea înfr ățirilor, arătând
care sunt punctele slabe și punctele forte pe care înfr ățirile le au.
Literatura de specialitate nu este foarte bogat ă în domeniul evalu ării relațiilor de
înfrățire. Până în prezent nu a fost creat un instrument care s ă poată măsura și evalua
relațiile de înfr ățire și calitatea lor, prin prezenta lucrare fiind dezvoltat un astfel de
instrument care s ă permită ierarhizarea înfr ățirilor.

37Lucrarea de fa țăprezintă, în prima parte, conceptele de „cooperare” și „oraș înfrățit”și
oferă informații generale legate de cele dou ă concepte. În cea de-a doua parte este expus ă
metodologia care a stat la baza studiuluiale c ărui rezultate suntprezentate în lucrarea
de față. Prin aceast ă cercetare am dorit s ă determin caracteristicile ora șelor înfrățite din
România1 și am transmis un chestionar prim ăriilor ora șelor din România care au putut
fi contactate prin e-mail. Chestionarul și interviurile telefonice au stat la baza cre ării
unui instrument care permite evaluarea / determinarea calit ății înfrățirilor, fiind exem-
plificatpentru ora șele din regiunea de Nord-Vest a României, ora șe care au r ăspuns
solicitării de a oferi informa ții cu privire la acordurile de înfr ățire pe care le au semnate.
2. Cooperarea și orașele înfrățite
2.1. Cooperarea
Cooperarea exist ă la toate nivelurile: între state, cooperare transfrontalier ă între
regiuni, ora șe, localități mai mici. „(…) frontierele tind s ă fie rede finite mai mult ca și
canale de comunicare decât ca și bariere. Acest lucru aduce noi oportunit ăți economice
pentru regiunile transfrontaliere” (OECD, 2010).
Pe lângă nivelul la care se concretizeaz ă, colaborarea se realizeaz ă în diverse dome-
nii – economic, social, educa țional, protec ția mediului ș.a. – cu scopul de a ajuta țările
mai mici s ă se dezvolte și de a crea o Europ ă unită.
„Uneori cooperarea reprezint ă singura solu ție prin care se poate rezolva o problem ă
–având de-a face cu o problem ă care nu cunoa ște granițe, precum poluarea unui râu
sau a unei m ări, sunt necesari oameni care s ă lucreze împreun ă” (European Commision,
Directorate-General for Regional Policy, 2011). Prin cooperare municipalit ățile lucreaz ă
împreun ă cu alte ora șe și cu diferi ți oameni, cu scopul de a face schimb de cuno ștințe
sau de infrastructur ă, pentru a îmbun ătăți calitatea vie ții și pentru a se integra în via ța
european ă dincolo de grani țe. Toate tipurile de cooperare iau în considerare o mare
varietate de probleme și lucrări cu parteneri diferi ți. Orice entitate poate avea o gam ă
largă de parteneri de diferite dimensiuni și tipuri, de la cartiere mici, ora șe mici și
municipalit ăți, ONG-uri, universit ăți, la ministere și chiar state.
Principalele tipuri de cooperare utilizate de țările din întreaga lume sunt: cooperarea
transfrontalier ă, cooperarea transna țională și cooperarea inter-regional ă. În plus fa ță de
această clasificare, putem vorbi despre cooperarea teritorial ă în diferite forme precum:
a. euro-regiuni;
b. euro-districte;c. working communities; și
d. orașele înfrățite.
Aceste tipuri de cooperare difer ă în mărime precum și în domeniile de ac țiune sau
consolidare. Programele de cooperare pot viza rezolvarea unei game largi de proble-me în diferite domenii de ac țiune, cum ar fi economia, tehnologia și cultura. Mai mult
1 S-a utilizat o baz ă de date realizat ă în anul 2013, format ă din răspunsurile a 102 prim ării de
orașe, la un chestionar transmis prin e-mail.

38decât atât, programele de cooperare sunt utile pentru crearea de programe extinse pe
termen lung, institu ții comune (comitete, asocia ții, consilii, grupuri de lucru etc.) și
entități de drept public.
2.2. Orașele înfrățite
Ce înțelegem prin înfr ățire? Dup ă cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, Jean Bareth,
unul dintre fondatorii Consiliului Municipalit ăților și Regiunilor Europene (CEMR), a
definit înfrățirea ca fiind „o reuniune dintre dou ă municipalit ăți care caut ă să se asocieze
pentru a ac ționa într-o perspectiv ă european ă, având obiectivul de a rezolva problemele
cu care se confrunt ă și dezvoltarea unor leg ături de prietenie din ce în ce mai strânse
între acestea” (Consiliul European al Municipalit ăților și Regiunilor [Online], h ttp://
www.twinning.org/en/page/a-quick-overview#.U-i6XmP5fJs).
Conceptul de „ora șe înfrățite”denot ă un tip foarte important de cooperare pentru
dezvoltarea ora șelor din diferite țări. Orașele care se implic ă în astfel de rela ții de
cooperare nu trebuie s ă fie poziționte aproape de grani țele geogra fice pentru a putea
coopera, a șa cum este necesar în cazul cooper ării transfrontaliere. Ele au nevoie doar
să își găsească un partener care s ă aibă nevoi asem ănătoare pentru a putea dezvolta și
implementa proiecte care s ă aducă bene ficii în ambele comunit ăți.
În definiția orașelor înfrățite, Jean Baretha surprins valorile primare reprezentative
pentru twinning precum prietenie, cooperare și cunoașterea reciproc ă între popoarele
Europei.
Twinning-ul este cea mai vizibil ă formă de cooperare european ă, acest tip de rela ție
de cooperare fiind realizat între sate, aglomer ări urbane, municipalit ăți, provincii și
orașe. După cum este stipulat pe site-ul o ficial al înfr ățirilor, ele pot acoperi o gam ă largă
de activit ăți și domenii, precum arta și cultura, tineretul, cet ățenia, dezvoltarea econo-
mică locală, dezvoltarea durabil ă a comunit ății, serviciilor publice locale, incluziunea
socială, solidaritate și așa mai departe(Consiliul European al Municipalit ăților și Re-
giunilor [Online], h ttp://www.twinning.org/en/page/a-quick-overview#.U-i6XmP5fJs).
Cooperarea prin ora șele înfrățite a avut un rol important în dezvoltarea Uniunii
Europene, primele leg ături de înfr ățire fiind dezvoltate dup ă cel de-al Doilea R ăzboi
Mondial: „primele leg ături de înfr ățire au luat na ștere dup ă cel de-al Doilea R ăzboi
Mondial, datorit ă unei inițiative a unor primari convin și de faptul c ă prietenia între
cetățenii Europei era primul pas necesar în reconstruc ția unei Europe stabile și pașnice”
(Consiliul European al Municipalit ăților și Regiunilor, 2007).Cu toate acestea, acest
concept nu se limiteaz ă doar la țările membre ale Uniunii Europene, existând ora șe din
întreaga lume, indiferent de continent, care au ales acest mod de cooperare.
În prezent exist ă aproximativ 17.000 de leg ături de înfr ățire între ora șele din Europa.
Numărul este doar aproximativ deoarece nu exist ă o analiz ă statistică clară pe acest
subiect, twinning-ul realizându-se între doi sau mai mul ți parteneri, fiecare dintr-o alt ă
țară european ă. Un oraș, de exemplu, poate avea mai multe ora șe înfrățite, nu doar
unul, și există municipalit ăți care au dezvoltat zeci de astfel de rela ții. Twinning-ul
poate cre ște implicarea și participarea activ ă în societate, poate determina dezvoltarea
de relații prin diverse vizite realizate de c ătre oficialii unei țări, efectuarea de schim-

39buri de experien ță și bune practici. Acesta poate contribui la consolidarea dialogului
și înțelegerii între cet ățenii europeni și este un instrument excelent pentru promovarea
dezvoltării interna ționale în diferite domenii.
În cazul României rela țiile de înfr ățire s-au dezvoltat cu prec ădere dup ă căderea
regimului comunist. Primul protocol de înfr ățire a fost semnat în anul 1964 între Arad
și Zrenjanin din Serbia și Muntenegru. Pe lâng ă acesta, au mai fost semnate foarte
puține protocoale de înfr ățire până în anul 1989, majoritatea în anii 1972 și 1976 du-
păcum urmeaz ă:
Tabelul 1: Orașe românești cu acorduri de înfr ățire înainte de 1989
Municipalitate Ora șȚ ară Anul Protocol
Baia Mare Kitwe Zambia 1972Twinning Protocol
(protocol/conven ție de înfrățire)
Constanța Odessa Ucraina 1972 Twinning Protocol
Constanța Alexandria Egipt 1972 Twinning Protocol
Cluj-Napoca Koln Germania 1976 Twinning Protocol
Cluj-Napoca Zagreb Croa ția 1976 Twinning Protocol
Hunedoara Argenteuil Fran ța 1976 Twinning Protocol
Sursa: Asociația Municipiilor din România[Online], http://www.amr.ro/membri.infratiri.amr?l=ro&
municipiu=0&oras_infratiri=0&an=1972&tara=0&protos=0 și http://www.amr.ro/membri.infratiri.
amr?l=ro&municipiu=0&oras_infratiri=0&an=1976&tara=0&protos=0
Potrivit site-ului o ficial al Asocia ției Municipiilor din România, începând cu anul
1990, num ărul de înfr ățiri a crescut. Cei mai proli fici ani în acest domeniu sunt:
Tabelul 2: Anii cu cele mai multe acorduri de înfr ățire
2000 68
2003 31
2001 28
1999 27
1994 24
Sursa: Asociația Municipiilor din România [Online], http://www.amr.ro/membri.infratiri.amr
Potrivit Tabelului 2, anul 2000 a fost cel mai proli fic an pentru România referitor la
protocoalele de înfr ățire semnate, fiind semnate un num ăr de 68 de protocoale. Dup ă
acest an num ărul protocoalelor semnate de c ătre țara noastr ă a scăzut.
3. Metodologie
Scopul cercet ării este, în primul rând, de a determina care sunt caracteristicile
relațiilor de înfr ățire din România, de a oferi un studiu aprofundat asupra rela ției
dintre ora șele înfrățite, de a ar ăta felul în care se materializeaz ă acestea și, în al doilea
rînd, de a dezvoltaun instrument care permite realizarea unei ierarhii a înfr ățirilor.
Pentru a atinge cele dou ă scopuri principale ale cercet ării au fost formulate dou ă
întrebări de cercetare:
1. Care sunt caracteristicile rela țiilor de înfr ățire?
2. Cum se poate m ăsura calitatea înfr ățirilor?

40Pentru ca studiul s ă își atingă scopul am utilizat ca metod ă de cercetare sondajul
de opinie. Acesta poate fi realizat într-un timp relativ scurt, luând în considerare un
chestionar simplu și clar structurat. În cazul de fa ță, timpul mediu de r ăspuns a fost de
3-4 zile. Chestionarul în discu ție a fost trimis tuturor ora șelor din România care aveau
pe site-ul o ficial al prim ăriei o adres ă validă de e-mail. Astfel au fost transmise 239 de
chestionare și s-au primit 102 r ăspunsuri, având o rat ă de răspuns de 42,67%.
În cea de-a doua parte a cercet ării am evaluat calitatea înfr ățirilor pe care le au un
număr de 24 de ora șe din regiunea de Nord-Vest a țării aplicând o gril ă de evaluare
a calității înfrățirilor. Am creat grila dup ă studierea aprofundat ă a caracteristicilor
relațiilor de înfr ățire. Au fost luate în considerare caracteristicile pe care diverse acor-
duri de înfr ățiredin prezent le au, dar și cei „10 pa și spre succes” pentru înfr ățiri,
prezenta ți pe site-ul o ficial www.twinning.org (site creat de c ătre Consiliul European
al Municipalit ăților și Regiunilor), cu dublul scop de a g ăsi suficiente informatii despre
înfrățiri și de a oferi posibilitatea identi ficării unui partener pentru înfr ățiri.
Grila de evaluare elaborat ă și aplicată în cadrul prezentei cercet ări este format ă din
10 dimensiuni și subdimensiuni. Fiecare dimensiune are atribuit un anumit punctaj care
se calculeaz ă ca și procent din num ărul total de înfr ățiri pe care ora șul le are. Punctajul
maxim care a putut fi obținut a fost de 10 de puncte.
Pentru completarea grilei de evaluare a calit ății înfrățirilor am luat în considerare
informațiile obținute în urma aplic ării interviurilor și am realizat interviuri telefonice
menite să completeze informa țiile obținute din chestionarul completat.
4. Rezultatele studiului
4.1. Caracteristicile ora șelor înfrățite în România
Care sunt caracteristicile unei înfr ățiri de succes? Conform site-ului o ficial al înfr ă-
țirilor între ora șe, pentru a realiza o înfr ățire de succes trebuie lua ți în considerare 10
pași esențiali (Consiliul European al Municipalit ăților și Regiunilor [Online], h ttp://
www.twinning.org/en/page/ten-keys-to-success.html). În primul rând, trebuie g ăsit
partenerul potrivit cu care o comunitate are tr ăsături în comun. În momentul în care
se realizeaz ă anumite proiecte sau activit ăți în parteneriat, este foarte important s ă fie
implicați cetățenii și întreaga comunitate și mai ales școlile și tinerii deoarece nu exist ă
înfrățire fără o participare activ ă a locuitorilor ora șelor respective. Pentru a putea realiza
proiecte, partenerii trebuie s ă definească obiective clare, s ă dezvolte ac țiuni și activități,
să aibă câte o echip ă activă care să mențină conexiunile create. De asemenea, trebuie
dezvoltat un buget sau c ăutată o cofinanțare pentru a sus ține diversele proiecte realiza-
te. O bun ă relație de înfr ățire trebuie s ă contribuie la consolidarea cet ățeniei europene
prin crearea de leg ături între cet ățeni, promovarea unit ății europene și dezvoltarea unei
identități europene, dar și să abordeze subiecte majore de actualitate: s ă țină la curent
cetățenii cu informa ții europene de actualitate din domenii precum mediul înconjur ă-
tor, viitorul Europei, pace, incluziune social ă, chiar și sport. Nu în ultimul rând, rela ția
dezvoltat ă trebuie s ă fie una durabil ă, iar privirea s ă fie concentrat ă pe viitor pentru a
construi o baz ă pentru noile schimburi.

41În urma studiului realizat la nivel na țional am încercat s ă determin care sunt ca-
racteristicile rela țiilor de înfr ățire pe care ora șele din România le au. În urma analizei
chestionarelor primite s-a determinat c ă un procent de 78,4% din localit ățile selectate
au acorduri de înfr ățire încheiate. Cele mai multe rela ții de înfrățire s-au realizat dup ă
anul 1989, cu localit ăți din diferite col țuri ale lumii: țările vest-europene predomin ă dar
s-au semnat multe acorduri de înfr ățire și cu localit ăți de pe alte continente.
Cele 102 ora șe au în total 336 de acorduri de înfr ățire semnate, cu o medie de 3,29
de parteneriate pe fiecare ora ș. Dintre acestea doar 225 sunt parteneriate active, adic ă
un procent de 66,96%. Acest lucru înseamn ă că doar în cadrul a 225 de parteneriate
orașele din Româniaîntreprind activit ăți, fie că vorbim despre proiecte efective sau
doar de vizite diplomatice.
În momentul în care ora șele își aleg partenerii cu care s ă semneze protocoalele de
înfrățire, cei mai mul ți dintre cei implica ți țin cont de nevoile asem ănătoare pe care
le au cele dou ă orașe, nevoi care trebuie rezolvate. Astfel, 28,4% dintre responden ți
consideră că acest indicator in fluențează în foarte mare m ăsură alegerea poten țialului
oraș înfrățit. Alți indicatori lua ți în considerare sunt vizibilitatea pe plan interna țional,
numărul popula ției, similarit ăți în diverse domenii, dar și cultura și obiceiurile pe care
potențialii parteneri le au.
Ca și metode de identi ficare a posibililor parteneri de înfr ățire, majoritatea ora șelor
din România se bazeaz ă pe inițiativele primite din partea partenerilor str ăini. Astfel, nu
orașele române ști sunt cele care au în mod special ini țiativa unui astfel de parteneriat, ci
orașele străine. Un alt mod de a identi fica posibili parteneri este prin vizitele reciproce
pe care institu țiile publice le realizeaz ă, dar și pe baza recomand ărilor pe care le primesc
din partea diverselor institu ții și organiza ții culturale și de învățământ, sau din partea
agenților economici care deruleaz ă activități în orașele respective.
Având atâtea op țiuni în materie de cooperare, nu toate localit ățile aleg să coopereze
prin metoda ora șelor înfrățite. Cu toate acestea, cei care au dezvoltat rela ții de înfrățire
consideră că acest tip de cooperare aduce ceva în plus fa ță de altele. Prin intermediul
înfrățirilor dezvoltate de ora șele române ști, familii din ora șe înfrățitepot stabili contacte
și relații de prietenie, pot fi facilitate vizite reciproce ale copiilor și tinerilor. Acest tip
de cooperare permite dezvoltarea unor rela ții de prietenie în cadrul c ărora partenerii
se pot cunoa ște mai bine iar cet ățenii se pot cunoa ște între ei, sunt facilitate rela țiile
de prietenie între cet ățenii orașelor, iar rela țiile interumane sunt considerate a fi mai
importante.
Relațiile nu sunt la fel de rigide ca și în cadrul altor tipuri de cooperare existente.
Totodată, raporturile de cooperare sunt stabilite pe o perioad ă mai îndelungat ă de
timp, acest lucru fiind un avantaj pentru ambii parteneri deoarece în acest fel se pot
cunoaște realitățile existente în cele dou ă orașe, precum și cunoașterea unor culturi noi.
În România, marea majoritate a ora șelor care semneaz ă protocoale de înfr ățire, le
semneaz ă cu scopul de a realiza proiecte – 71,6%, în timp ce 30,4% dintre responden ți
au afirmat că natura protocoalelor semnate este doar diplomatic ă. Indiferent de natu-
ra lor, în cadrul protocoalelor sunt vizate mai multe domenii de cooperare. Din toate

42domeniile de cooperare vizate în momentul semn ării acordului de înfr ățire, doar în
anumite domenii se realizeaz ă ceva concret, restul existând doar pe hârtie, dup ă cum
se vede în Tabelul 3:
Tabelul 3: Domenii de cooperare 
Denumire domeniu Vizat în acordul de înfr ățire (%) Realizat prin proiecte (%)
Cultură 77,5 64,7
Educație 66,7 55,9
Multiculturalism 64,7 45,1
Turism 64,7 35,3
Sport 64,7 48,0
Economie 58,8 20,6
Administra ție publică 57,8 39,2
Social 46,1 24,5
Sănătate 42,2 20,6
Mediu 33,3 10,8
Servicii publice 32,4 17,6
Urbanism 22,5 10,8
 Valorile sunt expuse ca procent din totalul de domenii existente în acordurile de înfr ățire
Cele mai multe domenii vizate în protocoalele de înfr ățire în România țin de dome-
niul cultural, urmat de educa ție, multiculturalism, sport și turism. Pe de alt ă parte, în
cazul domeniilor în cadrul c ărora s-a realizat ceva efectiv, se poate observa c ă procentul
a scăzut. Cu toate acestea ordinea are tendin ța să rămână aceeași având îns ă valori
mai mici în cazul domeniilor în care s-au întreprins proiecte sau activit ăți.Acest lucru
arată că orașele române ști stipuleaz ă în cadrul parteneriatelor de înfr ățire un num ăr
ridicat de domenii îns ă nu activeaz ă în fiecare dintre acestea, ci doar într-o mic ă parte.
O caracteristic ă esențială a relațiilor de înfr ățire este implicarea cet ățenilor în cadrul
proiectelor realizate de c ătre orașele înfrățite. O înfr ățire reușită nu există fără parti-
ciparea activ ă a cetățenilor, lucru știut și de către orașele române ști care au înfr ățiri
active. Astfel, popula ția cunoa ște înfrățirile în cazul a 72,5% dintre ora șele respon-
dente, restul ora șelor nedorind s ă răspundă la aceast ă întrebare. Cu toate acestea, din
336 de înfr ățiri pe care le-au dezvoltat cele 102 ora șe din România doar în 168 a fost
implicată populația orașului. Au existat, în schimb, mai multe parteneriate care au
dezvoltat proiecte care f ăceau apel doar la tinerii din comunitate, nu la popula ție ca
întreg. Tinerii s-au implicat într-un num ăr de 260 de parteneriate din totalul de 336
semnate, lucru care arat ă că tinerii se implic ă mai mult decât persoanele în vârst ă în
cazul unor astfel de proiecte, dar și că există mai multe proiecte care îi vizeaz ă în mod
direct pe ace știa.
Pentru a avea o înfr ățire care să aducă cât mai multe bene ficii în comunitate, ora șele
ar trebui s ă urmărească obiectivele și nevoile comune pe care le au, nu s ă-și urmărească
nevoile proprii. Din totalul de 336 de înfr ățiri aferente celor 102 ora șe care au r ăspuns
la chestionar, 234 de parteneriate au fost semnate cu ora șe cu care ora șele române ști
au nevoi comune. Din acestea, 167 de parteneriate au fost încheiate în vederea atingerii
obiectivului / rezolv ării unei nevoi comune, iar 145 de parteneriate au dus la atingerea

43obiectivului /au rezolvat nevoia identi ficată inițial. Acest lucru arat ă că o mare parte
din protocoalele semnate cu scopul de a rezolva o nevoie comun ă și-au atins scopul.
O altă caracteristic ă care trebuie luat ă în considerare când vorbim de înfr ățiri este
legată de bene ficiile pe care acestea le aduc în ora șele române ști, dar și de bene ficiile
exportate de c ătre orașele române ști în orașele înfrățite. Printre bene ficiile aduse în
comunitățile române ști se num ără dezvoltarea ora șului prin valori ficarea poten țialului
tradițional local, promovarea imaginii localit ății în străinătate, colaborare între instiutu ții
de învățământ și asociații culturale, promovare turistic ă a zonei, schimburi intercul-
turale care permit o alt ă viziune asupra culturilor lumii, realizarea de schimburi de
experiență în diverse domenii, dar și bene ficii materiale, palpabile. Ca exemple, în cazul
beneficiilor exportate în ora șele înfrățite, comunit ățile române ști au eviden țiat schim-
burile culturale realizate, construirea unor rela ții informale, schimburi de experien ță
în diverse domenii, specializarea cadrelor medicale, cunoa șterea și aprecierea corect ă
a românilor. O parte important ă din responden ți au răspuns că nu cunosc bene ficiile
care au fost exportate în ora șele înfrățite, sau chiar c ă nu există astfel de bene ficii. Be-
neficiile exportate sunt mai reduse ca num ăr decât cele primite, astfel se poate a firma
că relațiile de înfr ățire pe care le au comunit ățile române ști au tendin ța să fie realizate
într-un singur sens, urm ărindu-se bene ficiile obținute pentru comunitatea româneasc ă
și lăsând la o parte pe cele pentru comunit ățile străine.
Există bune practici în ceea ce prive ște înfrățirea între ora șe la noi în țară. Spre
exemplu, într-un ora ș românesc a fost construit ă o instala ție de prelucrare a de șeurilor
biodegradabile, în parteneriat cu ora șul înfrățit. În alte ora șe au fost create gr ădinițe cu
program prelungit, un centru de zi pentru romi, o gr ădiniță socială, un centru pentru
copii, un centru de integrare și terapie ocupa țională, au fost în ființate comitete locale
de sănătate, au fost oferite ajutoare pentru case de b ătrâni (paturi, aparatur ă medicală,
ambulan ță, mobilier), a fost dotat ă o bibliotec ă cu calculatoare, a fost dotat ă o cantină
de ajutor social cu echipamente. Pe lâng ă acestea, foarte multe ora șe realizeaz ă tabere
pentru copii și tineri, atât în localit ățile române ști cât și în cele str ăine, și realizeaz ă
schimburi de experien ță între elevi, profesori, func ționari publici.
Toate aceste exemple de bun ă practică arată faptul că relațiile de înfr ățire permit
dezvoltarea unei comunit ăți, oricât de mic ă sau mare ar fi aceasta. Singurul lucru de care
trebuie s ă țină cont prim ăriile în momentul în care semneaz ă un protocol de înfr ățire
este de a realiza respectivul protocol cu un scop bine de finit, să urmărească rezolvarea
unei nevoi care a ap ărut în comunitate și să îl mențină activ.
Cele 102 ora șe, care au încheiat în totalitate un num ăr de 336 de parteneriate de
înfrățire, au păstrat active un num ăr total de 206 parteneriate. O înfr ățire activă este o
înfrățire în cadrul c ăreia se realizeaz ă proiecte/întâlniri. Exist ă și protocoale de înfr ățire
care sunt semnate și în cazul c ărora nu se realizeaz ă nimic. Majoritatea ora șelor care
nu au reu șit să mențină active rela țiile de înfr ățire sunt cele care au un num ăr mai
ridicat de parteneriate semnate, respectiv între 9 și 15 parteneriate. Acest lucru nu le-a
permis prim ăriilor să acorde importan ța pe care o merit ă fiecărui parteneriat semnat,
lucru care a dus la r ăcirea rela țiilor și destrămarea leg ăturilor formate cu diverse ora șe.

444.2. Măsurarea calit ății înfrățirilor
Un rezultat important al studiului a fost dezvoltarea unui instrument care s ă permită
ierarhizarea înfr ățirilor. În acest sens, am construit o gril ă de evaluare / m ăsurare a
calității înfrățirilor luând în considerare diversele caracteristici ale rela țiilor de înfr ățire
existente în literatura de specialitate, caracteristicile de înfr ățire eviden țiate în diferite
protocoale de înfr ățire din România, și cei „10 pa și pentru succes” expu și pe site-ul o fi-
cial al înfr ățiriilor, www.twinning.org. Pe baza acestor informa ții a fost creat ă prezenta
grilă, având un num ăr de 10 dimensiuni și sub-dimensiuni, cum se poate observa mai
jos. Fiecare dimensiune și sub-dimensiune se m ăsoară cu o formul ă matematic ă care
ia în considerare num ărul total de înfr ățiri pe care o municipalitate îl are.
Grila de evaluare a calit ății înfrățirilor poate fi explicată în felul urm ător:
1. Numărul înfrățirilor care fac parte dintr-o strategie
Această dimensiune a fost luat ă în considerare deoarece fiecare înfr ățire trebuie
gândită strategic și plani ficată în cele mai mici am ănunte.Orice parteneriat transna țional
presupune costuri, iar evenimentele care țin de respectivul parteneriat sunt plani ficate
și organizate cu grij ă. Dacă înfrățirea face parte dintr-o strategie atunci autorit ățile lo-
cale știu că este necesar ă alocarea unei sume de bani pentru aceast ă activitate și o vor
include în bugetul anual.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Strategie x 100%): Nr. Total Înfr ățiri
2. Numărul înfrățirilor active
Numărul înfrățirilor active a fost luat în considerare datorit ă faptului c ă multe din
înfrățirile existente în prezent sunt puse doar pe hârtie și nu se realizeaz ă nimic în cadrul
lor. Acest tip de înfr ățiri sunt înfr ățiri care au intrat în stand-by, ceea ce înseamn ă că nu
există proiecte dezvoltate în parteneriat, dar nici vizite o ficiale. Am luat în considerare
ca parteneriate active acele înfr ățiri în cadrul c ărora s-a realizat ceva în ultimii 3 ani.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Active x 100%): Nr. Total Înfr ățiri
3. Numărul acordurilor de înfr ățire pentru care exist ă o justi ficare a alegerii respec-
tivului partener
Această dimensiune a fost aleas ă deoarece fiecare ora ș care își caută un partener cu
care să se înfrățească ia în considerare anumite caracteristici, care tind s ă fie, sau nu,
similare într-o anumit ă măsură. Pe de-o parte, exist ă orașe care își aleg parteneri cu
care au anumite caracteristici similare precum m ărimea popula ției, activit ăți economice,
plasare geogra fică, nevoi/probleme asem ănătoare. Pe de alt ă parte, este perfect accep-
tabil faptul c ă anumite ora șe se înfrățesc cu ora șe diferite, atâta timp cât este explicat
în mod clar ce anume se a șteaptă de la acel parteneriat.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Justi ficate x 45%): Nr. Total Înfr ățiri,

453.1. Num ărul înfrățirilor cu ora șele cu care cumunitatea dvs. are obiective / nevoi
comune
Înfrățirile trebuie s ă aducă bene ficii ambilor parteneri. Dac ă obiectivele trasate vor
fi aceleași pentru ambii parteneri sau dac ă există anumite nevoi pe care le exprim ă cei
doi, atunci problemele se pot rezolva mai repede și cu un efort mai mic decât dac ă s-ar
rezolva separat.
Punctajul aferent acestei subdimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Nevoi Comune x 55%): Nr. Total Înfr ățiri
4. Numărul parteneriatelor încheiate în vederea atingerii obiectivului / rezolv ării
unei nevoi comune
Unele parteneriate se încheie cu titlu general, f ără a stipula exact, în cazul în care
există o nevoie comun ă sau un obiectiv comun, c ă respectivul parteneriat a fost încheiat
și în vederea rezolv ării problemei comune sau a atingerii obiectivului comun.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Rezolvare Nevoi x 45%): Nr. Total Înfr ățiri
4.1. Num ărul parteneriatelor în urma c ărora a fost atins obiectivul / rezolvat ă nevoia
exprimat ă anterior
Nu întotdeauna nevoia sau obiectivul exprimat la început este atins. Uneori inter-
vin anumite probleme legate de domeniul financiar, al resurselor umane, schimbare a
conducerii și altele, care împiedic ă parteneriatul s ă îsi atingă scopul principal. În acest
caz trebuie notate parteneriatele care î și ating scopul.
Punctajul aferent acestei subdimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Orașe Nevoi Comune x 55%): Nr. Total Înfr ățiri
5. Numărul înfrățirilor care au adus îmbun ătățiri fizice/ palpabile în comunitate
Aici facem referire la lucruri care se pot observa cu ochiul liber. Spre exemplu,
dacă s-a realizat un parc pentru îmbun ătățirea aspectului unei localit ăți, dacă s-a făcut
schimb de experien ță între studen ți sau elevi, dac ă orașul a fost promovat și altele. La
acest punct sunt excluse înfr ățirile care realizeaz ă doar întâlniri diplomatice pentru a
menține relațiile active. De asemenea, am ales s ă punctez îmbun ătățirile palpabile în
comunitate deoarece bene ficiile indirecte sau mai pu țin tangibile ar fi fost di ficil de
cuanti ficat. Nu se pot cuanti fica, spre exemplu, deschiderea spre diversitate.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Îmbunătățiri x 100%): Nr. Total Înfr ățiri
6. Numărul înfrățirilor care au scop și obiective bine de finite
Această dimensiune accentueaz ă importan ța unui scop și obiectiv bine de finit. Înfră-
țirile care sunt caracterizate de un scop și obiective bine de finite sunt dovada faptului
ca respectivele ora șe/administra țiile publice știu exact încotro se îndreapt ă și folosesc
toate mijloacele pentru a ajunge acolo. Pentru cele care nu au scop și obiective bine
definite,este posibil ca, la un moment dat, s ă nu se mai urm ărească aceleași priorități

46ca la momentul întocmirii acordului de înfr ățire. De asemenea înfr ățirea poate s ă fie
afectată din cauza neîn țelegerilor sau a percep țiilor greșite.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri bine De finite x 100%): Nr. Total Înfr ățiri
7. Numărul domeniilor de activitate care sunt vizate în acordurile de înfr ățire
Aici sunt luate în considerare un num ăr de 10 domenii generale: administra ție publi-
că/ servicii publice, urbanism, cultur ă/ multiculturalism, economie, educa ție, sănătate,
social, sportiv, mediu, turism.
Există orașe care au încheiate mai multe acorduri de înfr ățire, fiecare într-un domeniu
diferit. Acest lucru poate s ă demonstreze faptul c ă respectivul ora ș a dorit dezvoltarea
comunității din mai multe puncte de vedere, în mai multe domenii, și nu s-a axat doar
pe unul singur sau câteva.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Domenii Stipulate x 45%): Nr. Total Domenii
7.1. Num ărul domeniilor de activitate în care s-a colaborat
Această subdimensiune ia în considerare acelea și domenii ca și dimensiunea 7, îns ă
face referire doar la cele care sunt vizate în acordurile de înfr ățire și în cadrul c ărora s-a
colaborat. Subdimensiunea a fost luat ă în considerare datorit ă faptului c ă o parte dintre
acorduri, în general cele care nu au scopul și obiectivele bine de finite, iau în considerare
mai multe domenii de activitate decât ar fi necesar în mod normal iar proiectele pe care
le dezvolt ă sunt caracteristice doar câtorva dintre domeniile a fișate inițial.
Punctajul aferent acestei subdimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Domenii Colaborare x 55%): Nr. Total Domenii Stipulate
8. Numărul înfrățirilor prin intermediul c ărora orașul a exportat bene ficii în
comunitățile cu care s-a înfr ățit
Este important ca un acord de înfr ățire odată semnat s ă aducă bene ficii ambilor
parteneri. Respectivul parteneriat trebuie s ă demonstreze faptul c ă ambii parteneri
au avut ceva de câ știgat de pe urma acordului. Exist ă orașe care realizeaz ă acorduri
de înfrățire în care se implic ă doar pentru a ob ține anumite bene ficii nu și a le oferi.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Bene ficii x 100%): Nr. Total Înfr ățiri
9. Numărul înfrățirilor care au implicat cet ățenii
În general este greu s ă vorbimdespre înfr ățiri în absen ța participarea activ ă a locuito-
rilor. Ace știa, împreun ă cu autorit ățile locale, trebuie s ă coopereze și să participe activ.
Locuitorii sunt cei care formeaz ă comunitatea în adev ăratul sens al cuvântului iar, în
acest sens, ar trebui s ă fie implicate cluburi sportive, asocia ții de petrecere a timpului
liber, membri ai organiza țiilor cetățenilor, ai comunit ății locale și ai altor asocia ții.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Implicare Cet ățeni x 50%): Nr. Total Înfr ățiri

479.1. Num ărul înfrățirilor care au implicat tinerii
Tinerii tind s ă fie printre cei mai importan ți actori implica ți în înfrățiri într-o comu-
nitate, deoarece ei au tendin ța să învețe mai ușor iar cea mai simpl ă modalitate de a
investi într-o comunitate este de a investi în tinerii care fac parte din aceasta. Diversele activități în care tinerii sunt inclu și au tendin ța să implice o mare parte a locuitorilor,
dat fiind faptul c ă, prin natura lor, acestea implic ă de asemenea p ărinții, profesorii și
personalul școlii, asocia ții studen țești etc.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Implicare Tineri x 50%): Nr. Total Înfr ățiri
10. Num ărul înfrățirilor sustenabile
Prin aceast ă dimensiune se noteaz ă înfrățirile care sunt caracterizate prin parteneriat
activ, durata acordului s ă fie mai mare de 3 ani, în cadrul acestora s ă fi fost realizate mai
mult de 2 proiecte sau întâlniri diplomatice. Pentru a primi punctaj înfr ățirile trebuie
să fie caracterizate concomitent de aceste 3 caracteristici.
Prezenta dimensiune a fost luat ă în considerare deoarece leg ătura trebuie s ă reziste
testului timpului și nu doar s ă reflecte starea de spirit dintr-o anumit ă zi a consiliilor
locale. Rela țiile de înfr ățire pot să devină în timp prietenii puternice între ora șe și,
efectiv, locuitorii acestora, și adevărate legături de solidaritate.
Punctajul aferent acestei dimensiuni se calculeaz ă după următoarea formul ă:
(Nr. Înfrățiri Sustenabile x 100%): Nr. Total Înfr ățiri
Luând în considerare toate elementele prezentate mai sus, a fost realizat ă grila de
evaluare a calit ății înfrățirilor, care poate fi completat ă pentru fiecare ora ș sau comun ă
în parte, și care arat ă ca în Tabelul 4.
Tabelul 4: Grila de evaluare a calit ății înfrățirilor
Informații generaleNume ora ș:
Județ:
Regiune:Număr locuitori:
Numărul total de parteneriate
Nr.
crt.Dimensiune și formulă Număr
parteneriatePunctaj
1.Numărul înfrățirilor care fac parte dintr-o strategie
(Nr. Înfrățiri Strategie x 100%)/Nr.Total Înfr ățiri
2. Numărul înfrățirilor active
(Nr. Înfrățiri Active x 100%)/Nr.Total Înfr ățiri
3.Numărul acordurilor de înfr ățire pentru care exist ă o justi fi care a alegerii respectivului
partener(Nr. Înfrățiri Justi fi cate x 45%)/Nr.Total Înfr ățiri
3.1.Numărul înfrățirilor cu ora șele cu care comunitatea dvs. are obiective / nevoi comune
(Nr. Înfrățiri Nevoi Comune x 55%)/Nr.Total Înfr ățiri
4.Numărul parteneriatelor incheiate în vederea atingerii obiectivului / rezolv ării unei
nevoi comune(Nr. Înfrățiri Rezolvare Nevoi x 45%)/Nr.Total Înfr ățiri

48Nr.
crt.Dimensiune și formulă Număr
parteneriatePunctaj
4.1.Numărul parteneriatelor în urma c ărora a fost atins obiectivul / rezolvat ă nevoia
exprimată anterior
(Nr. Orașe Nevoi Comune x 55%)/Nr.Total Înfr ățiri
5.Numărul înfrățirilor care au adus îmbun ătățiri fi zice/ palpabile în comunitate
(Nr. Înfrățiri Îmbunătățiri x 100%)/Nr.Total Înfr ățiri
6.Numărul înfrățirilor care au scop și obiective bine de fi nite
(Nr. Înfrățiri bine De fi nite x 100%)/Nr.Total Înfr ățiri
7.Numărul domeniilor de activitate vizate în acordurile de înfr ățire
(Nr. Domenii Stipulate x 45%)/Nr.Total Domenii
7.1.Numărul domeniilor de activitate în care s-a colaborat
(Nr. Domenii Colaborare x 55%)/Nr.Total Domenii Stipulate
8.Numărul înfrățirilor prin intermediul c ărora orașul a exportat bene fi cii în comunit ățile
cu care s-a înfr ățit
(Nr. Înfrățiri Bene fi cii x 100%)/Nr.Total Înfr ățiri
9.Numărul înfrățirilor care au implicat cet ățenii
(Nr. Înfrățiri Implicare Cet ățeni x 50%)/Nr.Total Înfr ățiri
9.1.Numărul înfrățirilor care au implicat tinerii
(Nr. Înfrățiri Implicare Tineri x 50%)/Nr.Total Înfr ățiri
10.Numărul înfrățirilor sustenabile
(Nr. Înfrățiri Sustenabile x 100%)/Nr.Total Înfr ățiri
Total punctaj
Grila, odat ă completat ă, genereaz ă un punctaj de la 0 la 10 care arat ă nivelul de
calitate al înfr ățirilor pe care un ora ș le are. Nivelul de calitate a înfr ățirilor unui ora ș
poate fi determinat în func ție de punctajul ob ținut dup ă cum urmeaz ă:
Tabelul 5: Nivel de calitate a înfr ățirilor
Nivel foarte sc ăzut al calita ții
Nivel scăzut al calita ții
Nivel mediu al calita ții
Nivel ridicat al calit ății
Nivel foarte ridicat al calit ății
În unele cazuri, sub-dimensiunile tind s ă aibă un punctaj u șor mai mare decât di-
mensiunile din care fac parte. Spre exemplu, punctajul aferent dimensiunii 4–Num ă-
rul parteneriatelor încheiate în vederea atingerii obiectivului / rezolv ării unei nevoi
comune – ia în considerare numai 45% din num ărul total de înfr ățiri pe care un ora ș
le are. Punctajul aferent sub-dimensiunii 4.1.–Num ărul parteneriatelor în urma c ărora
a fost atins obiectivul / rezolvat ă nevoia exprimat ă anterior–ia în considerare 55% din
numărul total de înfr ățiri pe care un ora ș le are. Am ales s ă ofer un scor mai mare-
sub-dimensiunii, chiar dac ă aceasta este o parte a dimensiunii, deoarece acoper ă un
element mai important și anume num ărul parteneriatelor în urma c ărora a fost atins
obiectivul / rezolvat ă nevoia exprimat ă anterior, nu doar parteneriatele încheiate în
vederea atingerii / rezolv ării unei nevoi omune. Consider c ă numărul parteneriatelor
în urma c ărora a fost rezolvat ă o nevoie comun ă este mai important decât num ărul

49parteneriatelor care au fost încheiate în speran ța rezolvării unei nevoi. Pot exista multe
parteneriate încheiate în vederea atingerii obiectivului / rezolv ării unei nevoi comune
însă puține dintre acestea reu șesc să rezolve respectiva nevoie.
Acestă grilă de evaluare a calit ății înfrățirilor poate fi completat ă de către oricine
studiază acest tip de cooperare, deoarece se bazeaz ă pe dimensiuni exacte.
În următoarele câteva pagini voi exempli fica acest tip de gril ă de evaluare pentru a
arăta modul în care func ționează cu adevărat și informa țiile care se pot ob ține în urma
completării acesteia.
Pentru a oferi un exemplu practic, am aplicat grila de evaluare a calit ății înfrățirilor
pe câteva ora șe din regiunea de Nord-Vest a României. Am analizat informa țiile co-
lectate de la ora șele din regiunea Nord-Vest a României și le-am prezentat sub form ă
tabelară, evidențiind jude țul, mărimea ora șului în func ție de popula ție și numărul de
parteneriate pe care le au semnate precum și înfrățirile active. Pentru fiecare din ora șele
analizate am completat câte o gril ă de evaluare luând în considerare chestionarele pri-
mite, interviuri telefonice, precum și formulele matematice disponibile pentru fiecare
dimensiune și sub-dimensiune.
În urma aplic ării grilei, punctajul ob ținut de ora șele din regiunea de Nord-Vest a
României este urm ătorul:
Tabelul 6: Nivelul de calitate a înfr ățirilor din Regiunea Nord-Vest
Județul Tip ora șNr. parteneriate
înfrățireNr. înfrățiri
activePunctaj
obținut
Maramureș Sub 50.000 locuitori 4 4 8,52
Satu Mare Între 50.000 și 100.000 locuitori 5 3 8,13
Cluj Între 50.000 și 100.000 locuitori 6 5 8,10
Maramureș Între 50.000 și 100.000 locuitori 5 3 7,93
Maramureș Peste 100.000 locuitori 11 9 7,73
Maramureș Sub 50.000 locuitori 3 2 7,14
Maramureș Peste 100.000 locuitori 6 2 7,01
Sălaj Sub 50.000 locuitori 4 4 6,77
Maramureș Sub 50.000 locuitori 1 0 6,60
Maramureș Sub 50.000 locuitori 1 1 6,16
Satu Mare Sub 50.000 locuitori 5 4 5,97
Bihor Peste 100.000 locuitori 6 2 5,95
Maramureș Sub 50.000 locuitori 3 1 5,91
Maramureș Sub 50.000 locuitori 5 4 5,77
Maramureș Sub 50.000 locuitori 5 2 5,74
Maramureș Între 50.000 și 100.000 locuitori 2 2 5,71
Cluj Sub 50.000 locuitori 7 5 5,64 Bihor Sub 50.000 locuitori 3 2 5,57
Maramureș Peste 100.000 locuitori 2 2 5,39
Sălaj Peste 100.000 locuitori 2 2 4,66
Cluj Sub 50.000 locuitori 6 6 4,31
Maramureș Între 50.000 și 100.000 locuitori 4 4 4,24
Maramureș Sub 50.000 locuitori 6 6 3,93
Sălaj Între 50.000 și 100.000 locuitori 2 2 3,69
TOTAL 104 77 146,57
Medie punctaj regiunea NV 6,10

50Tabelul 6 ne arat ă că în regiunea de Nord-Vest a României, din 104 parteneriate de
înfrățire semnate, sunt active 77. Asta înseamn ă că doar în cadrul a 77 de parteneriate
s-a realizat în ultimii 3 ani ceva, iar în restul de 27 nu exist ă proiecte dezvoltate în
parteneriat dar nici vizite o ficiale.
După cum se observ ă în tabelul de mai sus, punctajul cel mai ridicat a fost ob ținut
de către un ora ș mic, sub 50.000 de locuitori, din jude țul Maramure ș, care are semnat
în prezent un singur acord de înfr ățire. Cel mai mic punctaj a fost ob ținut de c ătre un
oraș mediu din punct de vedere al popula ției, din jude țul Sălaj, cu o popula ție între
50.000 și 100.000 de locuitori, care are semnate 2 acorduri de înfr ățire.
Ca și întreg, regiunea de Nord-Vest a României are un nivel mediu al calit ății, cu
un punctaj de 6,10 puncte.
Pentru a vedea cât mai bine diferen țele existente între ora șele mici–sub 50.000 de
locuitori, mijlocii–între 50.000 și 100.000 locuitori, și mari–peste 100.000 locuitori, am
exempli ficat răspunsurile primite într-o gril ă de evaluare realizat ă pentru întreaga
regiune de Nord-Vest.
Tabelul 7: Nivelul de calitate a înfr ățirilor în Regiunea Nord-Vest
pe categorii de ora șe în funcție de popula ția acestora
Tip orașSub 50.000
locuitoriÎntre 50.000 și
100.000 locuitoriPeste 100.000
locuitori
Număr acorduri de înfr ățire semnate 53 24 27
Dimensiune
1. Numărul înfrățirilor care fac parte dintr-o
strategie34 12 15
2. Numărul înfrățirilor active 41 19 17
3.Numărul acordurilor de înfr ățire pentru
care există o justi fi care a alegerii
respectivului partener27 18 25
3.1.Numărul înfrățirilor cu ora șele cu care
comunitatea dvs. obiective / nevoi comune31 15 23
4Numărul parteneriatelor încheiate în
vederea atingerii obiectivului / rezolv ării
unei nevoi comune24 11 23
4.1.Numărul parteneriatelor în urma c ărora
a fost atins obiectivul / rezolvat ă nevoia
exprimată anterior13 11 23
5.Numărul înfrățirilor care au adus
îmbunătățiri fi zice/ palpabile în comunitate24 15 8
6.Numărul înfrățirilor care au scop și
obiective bine de fi nite37 16 13
7.Numărul domeniilor de activitate care sunt
vizate în acordurile de înfr ățireCele 10 domenii sunt
vizate de 113 oriCele 10 domenii sunt
vizate de 37 oriCele 10 domenii sunt
vizate de 34 ori
7.1.Numărul domeniilor de activitate în care
s-a colaboratCele 10 domenii se
regăsesc de 67 oriCele 10 domenii se
regăsesc de 24 oriCele 10 domenii se
regăsesc de 30 ori
8.Numărul înfrățirilor prin intermediul c ărora
orașul a exportat bene fi cii în comunit ățile
cu care s-a înfr ățit23 16 23
9.Numărul înfrățirilor care au implicat
cetățenii32 22 20
9.1. Numărul înfrățirilor care au implicat tinerii 40 21 20
10. Numărul înfrățirilor sustenabile 31 19 15

51Tabelul 7 centralizeaz ă toate datele cu privire la acordurile de înfr ățire din regiunea
analizată, regiunea de Nord-Vest a României, luând în considerare m ărimea ora șelor
în funcție de num ărul popula ției, pentru fiecare dimensiune și sub-dimensiune.
În general, ora șele nu prev ăd în strategie toate rela țiile de twinning. Acest lucru
înseamnă că aceste costuri nu sunt plani ficate de la început și pot determina probleme
în viitor pentru bugetul institu ției. Dacă parteneriatele nu sunt plani ficate exist ă riscul
de a putea lua în considerare doar proiectele mici, care nu implic ă costuri mari.
Ca număr de parteneriate active,la nivelul întreii regiuni se înregistreaz ăun procent
de 74,03% de parteneriate active. Cele mai multe parteneriate active le au ora șele medii
ca număr de locuitori – un procent de 79,16%, urmate de ora șele mici cu un procent de
77,35% și de orașele mari cu un procent de 62,96%. Acest lucru poate fi reflectat și de
faptul că orașele mari sunt pu țin mai greu de gestionat decât cele mai mici.
În foarte multe cazuri, ora șele își justi fică partenerul ales. Cu cât ora șul crește ca
mărime a popula ției, cu atât un num ăr mai mare de parteneriate sunt justi ficate. În ca-
zul orașelor mici 50,94% din parteneriate sunt justi ficate, în cazul ora șelor mijlocii 75%
din parteneriate sunt justi ficate, iar în cazul ora șelor mari avem un procent de 92,59%.
Aceasta ne arat ă că orașele își aleg parteneri cu care au anumite caracteristici similare
precum m ărimea popula ției, activit ăți economice, plasare geogra fică, nevoi/probleme
asemănătoare. Pe de alt ă parte, unele ora șe se înfrățesc cu municipalit ăți diferite pentru
a le putea fi într-o mai mare m ăsură de ajutor în ceea ce vor s ă realizeze. Indiferent de
motiv, acordurile sunt justi ficate.
Este foarte important ca înfr ățirile să aducă beneficii ambilor parteneri. Dac ă obiec-
tivele trasate vor fi aceleași pentru ambii parteneri sau dac ă există anumite nevoi pe
care le exprim ă cei doi, atunci problemele se pot rezolva mai repede și cu un efort mai
mic decât dac ă s-ar rezolva separat. În cazul regiunii de Nord-Vest a României se poate
observa c ă numărul înfrățirilor cu ora șele cu care ora șele române ști au obiective sau
nevoi comune este direct propor țional cu m ărimea acestora din punct de vedere al
populației. Astfel, avem 58,49% din înfr ățiri încheiate cu ora șe cu care exist ă obiective
sau nevoi comune în cazul ora șelor mici, 62,50% în cazul ora șelor mijlocii și 85,18% în
cazul ora șelor mari.
Cu toate c ă parteneriatele de înfr ățire sunt încheiate cu ora șe care au obiective / nevoi
comune, unele parteneriate se încheie cu titlu general, f ără a stipula exact, în cazul în
care exist ă o nevoie comun ă sau un obiectiv comun, c ă respectivul parteneriat a fost
încheiat și în vederea rezolv ării problemei comune sau a atingerii obiectivului comun. În
cazul de fa ță, avem un procent de 45,28% aferent ora șelor mici, 45,83% aferent ora șelor
mijlocii și 85,18% aferent ora șelor mari, procent care reprezint ă parteneriatele încheiate
în vederea atingerii unui obiectiv comun sau a rezolv ării unei probleme pe care este
posibil să o aibă ambii parteneri.
Nu întotdeauna nevoia sau obiectivul exprimat la început este atins. În cazul ora șelor
mici din regiunea de Nord-Vest a țării noastre obiectivele sau nevoile exprimate an-
terior sunt atinse în procent de 54,16%, pe când în cazul ora șelor mijlocii și mari sunt
atinse în procent de 100%. Este posibil ca, în cazul ora șelor mici, s ă fi intervenit anumite

52probleme legate de resursele financiare, resursele umane, schimbare a conducerii și
altele, care împiedic ă parteneriatul s ă îsi atingă scopul principal.
Pe lângă atingerea obiectivelor, este foarte important ca înfr ățirile să aducă îmbu-
nătățiri fizice, palpabile în comunitate. Aici facem referire la îmbun ătățirile palpabile
în comunitate deoarece bene ficiile indirecte sau mai pu țin tangibile sunt di ficil de
cuanti ficat. Ca și exemple de îmbun ătățiri palpabile în comunitate avem:
Orașe mici:
–donații de medicamente;
–organizarea în fiecare var ă, începând cu anul 1990, a unei excursii de dou ă săptă-
mâni în ora șul înfrățit pentru copiii înscri și la școala general ă;
–înființarea unei gr ădinițe cu program prelungit;
–schimb de experien ță a elevilor și cadrelor didactice;
–promovarea produselor tradi ționale în cadrul diverselor târguri organizate de
orașul înfrățit;
–promovarea turistic ă a orașului-stațiune în ora șul înfrățit și nu numai, lucru cea
determinat cre șterea num ărului de turi ști;
–crearea unei piste de biciclete;
–înființarea unui sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale în zon ă;
–dezvoltarea și pregătirea personalului de la prim ărie privind îmbun ătățirea ma-
nagementului municipal și stimularea profesionalismului în amenajarea spa țiilor
verzi;
–înființarea unui sistem e ficient de colectare și evacuare a apelor pluviale în zona
transfrontalier ă.
Orașe mijlocii:
–înființarea unui comitet local de s ănătate în 2 dintre ora șe;
–înființarea unui centru care ofer ă sprijin persoanelor cu handicap.
Orașe mari:
–crearea unui cabinet medical pentru locuitori;
–schimb de experien ță între dou ă școli generale;
–donare de autobuse;
–deschiderea unor perspective de investi ții economice;
–schimb de experien ță în domeniul înv ățământului prin vizite anuale între școli;
–înființarea unui comitet local de s ănătate;
–promovarea turistic ă a orașului, lucru care a determinat cre șterea num ărului de
turiști în oraș.
Se poate observa faptul c ă, în cazul anumitor înfr ățiri, se realizeaz ă proiecte care aduc
îmbunătățiri palpabile în comunitate, fie că vorbim de în ființarea unei gr ădinițe sau de
schimb de experien ță între elevi sau profesori. Oricare dintre situa țiile expuse mai sus
ajută la dezvoltarea comunit ății, indiferent dac ă se investe ște în resursa uman ă sau dacă
se investe ște în domeniul public al ora șului. Exist ă totuși și înfrățiri care se limiteaz ă la
vizite o ficiale, lucru care ajut ă totodată la vizibilitatea interna țională a orașului.

53Pe lângă îmbunătățirile aduse în ora șele române ști este important ca și orașele
românești să exporte bene ficii în ora șele cu care s-au înfr ățit. Bene ficiile pe care noi
le-am exportat nu sunt neap ărat fizice, palpabile. Ca și exemple avem:
Orașe mici:
–promovarea turistic ă a orașului înfrățit în România;
–schimburi culturale.
Orașe mijlocii:
–expoziție de pictur ă;
–concert de caritate al filarmonicii;
–schimb de experien ță între licee;
–oferire de expertiz ă în sfera dezvolt ării profesionale (ex. domeniul medical și te-
rapeutic);
–realizare de expozi ții de artă.
Orașe mari:
–Vizibilitate pe plan interna țional;
–Construirea unor rela ții formale și informale cu administra ția public ă.
O mare parte dintre ora șe au răspuns că nu cunosc bene ficiile exportate, iar câ țiva
responden ți au con firmat că nu există astfel de bene ficii. Acest lucru ne arat ă că orașele
din regiunea de Nord-Vest a României au mai mult de câ știgat în urma dezvolt ării
acordurilor de înfr ățire decât au de câ știgat orașele cu care se înfr ățesc.
În ceea ce prive ște domeniile în care se poate colabora, exist ă un num ăr mare de
domenii acoperite în acordurile de înfr ățire și un num ăr mai mic de domenii în care
chiar s-a colaborat, dup ă cum se poate observa în Tabelul 8.
Tabelul 8: Comparație între domeniile prev ăzute în acordurile de înfr ățire și domeniile în care s-a colaborat
Domenii prev ăzute în
acordurile de înfr ățire%Domenii în care
protocoalele de înfr ățire
s-au materializat%
Administra ție publică 66,7 Administra ție publică 26,7
Urbanism 86,7 Urbanism 20
Economie 86,7 Economie 33,3
Educație 80 Educa ție 66,7
Sănătate 60 S ănătate 40
Cultura 100 Cultura 93,3
Social 60 Social 26,7
Sportiv 80 Sportiv 33,3
Mediu 20 Mediu 6,66
Turism 66,7 Turism 40
Tabelul 8 arat ă diferența între domeniile stipulate ini țial în acordurile de înfr ățire și
domeniile în care s-a colaborat de fapt. Se poate observa c ă orașele înfrățite au colaborat
în mai pu ține domenii decât au stipulat ini țial, ceea ce înseamn ă că acordul de înfr ățire
nu a avut un scop bine de finit, realizând acordurile cu caracter mai general, nu speci fic.

54Se poate observa c ă toate acordurile de înfr ățire au stipulat ca și domeniu de acti-
vitate domeniul cultural și majoritatea ora șelor au realizat ceva în acest domeniu fa ță
de celelalte domenii în care s-au materializat mult mai pu ține protocoale.
Participarea activ ă a locuitorilor unui ora ș la dezvoltarea unor proiecte în cadrul
acordurilor de înfr ățire este necesar ă deoarece nu putem vorbi despre înfr ățiri fără parti-
ciparea activ ă a locuitorilor. Locuitorii sunt cei care formeaz ă comunitatea în adev ăratul
sens al cuvîntului iar în acest sens sunt implicate școli, cluburi sportive, asocia ții de
petrecere a timpului liber, membri ai organiza țiilor cetățenilor, ai comunit ății locale și
ai altor asocia ții. În cazul ora șelor mici au fost implica ți cetățenii în 60,37% din înfr ățiri
și tinerii în 75,47%, în cazul ora șelor mijlocii au fost implica ți cetățenii în 91,66% din
cazuri și tinerii în 87,5%, și în cazul ora șelor mari au fost implica ți atât cet ățenii, ca
total, cât și tinerii, în 74,07% din cazuri. Se poate observa c ă tinerii sunt mai implica ți
în cazul ora șelor mici pe când în ora șele mijlocii sunt mai pu țin implica ți.
Un acord de înfr ățire trebuie s ă reziste testului timpului și nu doar s ă reflecte
starea de spirit dintr-o anumit ă zi a consiliilor locale. Rela țiile de înfr ățire pot s ă
devină în timp prietenii puternice între ora șe și mai speci fic între locuitorii acestora,
și adevărate legături de solidaritate. Înfr ățiri sustenabile sunt considerate înfr ățirile
caracterizate de parteneriat activ, o durat ă a acordului mai mare de 3 ani, în cadrul
acestora s ă fi fost realizate mai mult de 2 proiecte sau întâlniri diplomatice. Aceste
caracteristici trebuie îndeplinite simultan. În cazul ora șelor mici din regiunea de Nord-
Vest a României 75,60% dintre parteneriatele active sunt parteneriate sustenabile, în
cazul ora șelor mijlocii, 100% din parteneriatele active sunt parteneriate sustenabile,
iar în cazul ora șelor mari, 88,23% din parteneriatele active sunt parteneriate suste-
nabile. Aceast ă caracteristic ă este printre cele mai importante caracteristici pe care
trebuie s ă le aibă un acord de înfr ățire deoarece o înfr ățire sustenabil ă poate pune
în practic ă proiecte mai mari ca num ăr și ca importan ță, și poate dezvolta proiecte
și în alte domenii, pe lâng ă ceea ce au lucrat pân ă în prezent, în func ție de nevoile
respectivelor comunit ăți.
Grila prezentat ă mai sus poate ajuta institu țiile publice s ă determine nivelul de ca-
litate a înfr ățirilor pe care le are un ora ș. Astfel, se permite realizarea unor compara ții
între orașele cu o calitate sc ăzută a înfrățirilor și cele cu o calitate ridicat ă. O grilă de
evaluare a înfr ățirilor poate aduce avantaje prim ăriilor în cazul în care este utilizat ă
pentru că arată principalele caracteristici care trebuie luate în considerare pentru a
avea o înfr ățire de calitate. Dac ă cineva folose ște scara de evaluare poate observa care
sunt chestiunile pe care ar trebui s ăpună accent în momentul în care se semneaz ă un
protocol de înfr ățire. Autorit ățile publice pot compara nivelul real de calitate pe care
relațiille lor de înfr ățire le au cu segmentele / caracteristicile pe care le-au pierdut din
vedere în momentul semn ării protocolului de înfr ățire și în momentul implement ării
diverselor activit ăți subsecvente. Prin utilizarea acestei grile, autorit ățile publice pot
determina urm ătorul pas în dezvoltarea unor rela ții de înfrățire de o calitate superioar ă,
relații de înfrățire care să conducă la dezvoltarea comunit ăților implicate. Prin utilizarea
grilei se pot observa lucrurile care pot fi îmbunătățite. După ce s-a observat ceea ce a

55fost greșit în parteneriatele anterioare, grila de evaluare poate ajuta la dezvoltarea unor
parteneriate de o calitate ridicat ă în viitor.
Această grilă de evaluare a înfr ățirilor poate fi aplicată pe comune, ora șe, județe,
regiuni sau la nivel na țional pentru a facilitarealizarea unei compara ții între înfr ățirile
care se dezvolt ăîn țara noastr ă și, mai ales, pentru a putea determina calitatea înfr ățirilor.
5. Concluzii și recomand ări
Foarte multe ora șe din România au semnate acorduri de înfr ățire. 78,4% dintre
orașele chestionate au încheiat parteneriate de înfr ățire, restul de 21,6% limitându-se la
alte tipuri de cooperare. Aceste parteneriate au fost încheiate mai ales dup ă anul 1989
cu țările vest-europene, ajungând la o medie de 3,29 parteneriate / ora ș.
Scopul acestor parteneriate este, în principiu, de a realiza proiecte efective, îns ă sunt
și parteneriate încheiate cu un scop diplomatic, unde se desf ășoară mai mult vizite
oficiale. Indiferent de natura lor, aceste parteneriate vizeaz ă mai multe domenii, îns ă
proiecte efective sunt realizate într-un num ăr mai redus de domenii decât cele stipulate
în prealabil. Domeniile care apar cel mai des în protocoalele de înfr ățire sunt domeniul
cultural, urmat de educa ție, sport și turism.
În România, în cazul proiectelor realizate în cooperare cu ora șele înfrățite, sunt impli-
cați într-o propor ție mare cet ățenii orașelor respective, și mai ales tinerii. Pentru fiecare
din participan ți, lucrul la un astfel de proiect poate aduce bene ficii mici la început, care
însă marcheaz ă cu adevărat personalitatea unui individ pe parcursul vie ții. De obicei,
beneficiile unor proiecte pentru participan ți nu se observ ă pe moment, ci sunt bene ficii
pe termen lung. Exemple pot fi: învățarea unei limbi str ăine în timpul particip ării la un
proiect cu un ora ș înfrățit; schimburile de studen ți între ora șele înfrățite, schimburi care
ajută la dezvoltarea studen ților/ elevilor din punct de vedere profesional; apropierea de
mai multe culturi etc. Bene ficii sunt aduse și pentru comunitate în ansamblul ei. Aici
vorbim de construc ții de grădinițe, centre care ofer ă sprijin persoanelor defavorizate,
donații de medicamente și altele. Toate acestea î și pun amprenta asupra comunit ății
care se dezvolt ă din ce în ce mai mult. În țara noastr ă există orașe care pot fi consi-
derate exemple de bun ă practică în domeniul înfr ățirilor aducând multe bene ficii în
comunitatea româneasc ă.
Există înfrățiri care se limiteaz ă doar la vizite o ficiale, care ofer ă vizibilitate inter-
națională orașelor. Acest lucru este esen țial, deoarece în acest fel comunit ățile pot să
se dezvolte prin atragerea de investitori str ăini, spre exemplu. Cel mai mare impact
asupra comunit ății îl au proiectele realizate în cooperare cu ora șele înfrățite, însă nici
vizitele o ficiale nu sunt nesemni ficative.
În cazul țării noastre s-a putut observa faptul c ă rezultatele proiectelor realizate în
cooperare cu ora șele înfrățite au avut un impact pozitiv asupra dezvolt ării comunit ății.
Sunt multe proiecte care, odat ă implementate, au adus bene ficii în comunitate, fie că
vorbim de schimburile de experien ță care s-au realizat între elevi sau func ționari publici,
fie că vorbim de în ființarea anumitor centre sociale sau educa ționale în colaborare cu
orașele înfrățite. Toate aceste lucruri au adus bene ficii în comunitate cu un cost redus

56sau chiar f ără costuri, lucru care ajut ă instituțiile locale și comunitatea în ansamblu.
Proiectele derulate în cadrul rela țiilor de înfr ățire stau la baza dezvolt ării unui ora ș,
permițând implementarea proiectelor în orice domeniu, f ără prea multe constrângeri
și cu costuri reduse.
În România exist ă multe rela ții de înfrățire active. Totu și, nu în toate cazurile se re-
alizează proiecte concrete, care aduc bene ficii palpabile, ci exist ă parteneriate care sunt
active doar diplomatic. Cu toate acestea, ora șele au identi ficat multe bene ficii aduse în
comunitățile române ști, bene ficii care ajut ă la dezvoltarea acestora. În acela și timp, au
identi ficat și bene ficii exportate în ora șele înfrățite, bene ficii mult mai reduse ca num ăr
decât cele aduse. Acest lucru ne arat ă că înfrățirile din România sunt realizate într-un
singur sens, vizând mai mult comunit ățile române ști, nu cele str ăine.
Important nu este doar num ărul de înfr ățiri pe care un ora ș le are, ci și activitățile
întreprinse în cadrul lor. Pot exista ora șe cu un num ăr mare de acorduri de înfr ățire
semnate, dar, dac ă acestea nu aduc niciun avantaj sau bene ficii în comunitate, simpla
lor existen ță nu este important ă și nici necesar ă. Aspectul calit ății este foarte important
în cazul acestui tip de cooperare, deoarece exist ă o mulțime de ora șe sau comune care
semneaz ă protocoale de înfr ățire și le mențindoar pe hârtie.
Întrebarea principal ă este dac ă aceste rela ții între ora șele înfrățite sunt de calitate
sau nu?
Grila de evaluare a calit ății orașelor înfrățite pe care am dezvoltat-o m-a ajutat s ă
determin nivelul calit ății înfrățirilor la care un ora ș este parte și să fac compara ții între
orașe în funcție de diverse aspecte. O gril ă de evaluare a înfr ățirilor poate aduce avan-
taje autorit ăților publice în momentul în care este utilizat ă deoarece arat ă principalele
caracteristici care trebuie luate în considerare pentru a avea o înfr ățire de calitate.
România este foarte activ ă în domeniul înfr ățirilor creând parteneriate care aduc be-
neficii în comunit ățile române ști. Relațiile de înfr ățire reprezint ă un instrument poten țial
dar nu un panaceu universal pentru dezvoltarea unei comunit ăți, dezvoltare f ăcută
cu pași mici la început, dar care î și lasă amprenta pe viitor, cel mai mult contând ca
relațiile să rămână active, să nu intre în „stand- by”.
Bibliogra fie:
1. Groza, A., Comunitățile Europene și cooperarea politic ă european ă: Emergen ța unei identit ăți
europene , București: C.H. Beck, 2008.
2. Consiliul Europei, Ricq, C., Comitetul restrâns de exper ți în domeniul cooper ării
transfrontaliere, Direc ția Mediului și a Puterilor Locale a Consiliului Europei, Manual
de cooperare transfrontalier ă pentru uzul colectivit ăților locale și regionale în Europa , ediția a
3-a, Bucure ști, 2000.
3. Consiliul European al Municipalit ăților și Regiunilor, Twinning for tomorrow’s world.
Practical handbook, 2007, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.ccre.org/en/papiers/
index_broch/page:7, accesat la data de 13 decembrie 2013.
4. Conven ția-cadru european ă privind cooperarea transfrontalier ă a colectivit ăților sau
autorităților teritoriale, Madrid, 21 mai 1980, [Online] disponibil la adresa h ttp://con-

57ventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/106-Romanian.pdf, accesat în data
de 12 septembrie 2013.
5. Dudă-Dăianu, D.C. și Costea S., „Regional Policy of European Union and the Importance
of Euroregions”, 2009, Annals. Economic Science Series , vol. XV, pp. 216-219, (Conferin ța
internațională The Knowledge Society in the Space of United Europe, 29-30 mai 2009).
6. European Commission, Directorate – General for Regional Policy, European Trritorial
Cooperation. Building bridges between people , Bruxelles, 2011.
7. Miclăuș, G., Dezvoltare regional ă, cooperare transfrontalier ă și integrare european ă, Cluj-Na-
poca: Dacia, 2002.
8. Leibenath, M., Korcelli-Olejniczak, E. și Knippschild, R., Cross-border Governance and
Sustainable Spatial Development , Berlin: Springer, 2008.
Surse web:
1. Comitetul Regiunilor, [Online] disponibil la adresa h ttp://portal.cor.europa.eu/egtc/en-
US/Pages/welcome.aspx, accesat la data de 13 decembrie 2013.
2. Ministerul Afacerilor Externe, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.mae.ro/node
/1513, accesat la data de 13 decembrie 2013.
3. Site-ul o ficial al înfr ățirii între ora șe, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.twinning.
org/en/page/a-quick-overview.html, accesat la data de 13 decembrie 2013.
4. United Cities and Local Governments, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.cities-
localgovernments.org/sections.asp, accesat la data de 13 decembrie 2013.
5. Consiliul European al Municipalit ăților și Regiunilor, [Online] disponibil la adresa
http://www.ccre.org/champs_activites_liste_news_en.htm?ID=3115, accesat la data de
13 decembrie 2013.
6. Asocia ția Municipiilor din Romania, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.amr.ro/,
accesat la data de 13 decembrie 2013.