3.1 Gazele de eșapament – Particularităț i ………………………….pag.3 3.1.1 Compoziția gazelor de eș apament …………………………pag.3 -4 Capitolul 4: Studiul poluării… [602223]

2
Cuprins
Capitolul 3
3.1 Gazele de eșapament – Particularităț i ………………………….pag.3
3.1.1 Compoziția gazelor de eș apament …………………………pag.3 -4
Capitolul 4: Studiul poluării aerului în București folosind metoda
prelevării prin difuzie ………………………………………………………..…..pag.4
4.1.Prelevarea și mă surarea probelor …………………………………pag.4
4.1.1 Teoria prelevă rii prin difuzie (sau pasive ) ………………pag.4 -5
4.2.Modelarea dispersiei ……………………………………………..pag.5
4.3.Rezultatele mă surătorilor și modelă rii……………………………pag.6 -7
Capitolul 5: Studiu de caz – Cercul Militar ……………………………………..pag.8
5.1 Situația calității aerului în 2010 î n zona Cercului Militar ………pag.8 -11
5.2 Situația calității aerului în 2018 î n zona de monitorizare B6 .…..pag.11 -15

Concluzii ………………………………………………………………………..pag.16
Bibliografie …………………………………………………………….……….pag.17

3
3.1 Gazele de eșapament – Particularităț i

Emisiile de poluanți ale autovehiculelor prezintă două mari particularităț i:
a) În primul râ nd eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care du ce la realizarea unor
concentrații ridicate la înălț imi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate micș si mare
capacitate de difuz iune în atmosferă ;
b) În al doilea râ nd emisiile se fa c pe întreaga suprafață a localității, diferențele de
concentrații depinzând de intensitatea traficului și posibilitățiile de ventilație a stră zii.

3.1.1 Compozitia gazelor de esapament

În țările dezvolt ate poluarea mediului ambiant a atins limite înspăimântătoare. În legătură cu
faptul că substanțele toxice migrează prin aer dintr -o țară în alta și chiar de pe un continent pe
altul, se atestă poluări ireversibile a apelor, aerului și solului, care nu au numai un caracter
local. [2]
Strategiile de conservare a mediului ar trebui să fie acceptate pe scară mondială, și oamenii ar
trebui să înceapă să se gândească la reducerea considerabilă a consumului energetic fără a se
sacrifica însă confortul. Cu alte cuv inte, având la dispoziție tehnologia actuală, distrugerea
globală a mediului înconjurător ar putea fi stopată. [2]
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) din cadrul OMS a reclasificat
substanțele din gazele de eșapament ale motoarelor Di esel, trecându -le din categoria "probabil
carcinogene" în categoria substanțelor care au categoric legătură cu apariția cancerului.
În funcție de tipul motorului ce echipează un automobil, benzină sau diesel, gazele de evacuare
conțin substanțe chimice în proporții diferite. [2]
Ce substanț e conțin gazele de eșapament. Substanțe poluante
– Hidrocarburile (HC)
– Monoxidul de carbon (CO)
– Oxizii de azot (NOx)
– Particulele (PM)[1]

4
De reținut că substanțele nocive prezente în atmosferă se încadrează în două grupe, în funcție de
natura provenienței lor.
Astfel, avem substanțele primare, în stare gazoasă sau solidă, ce se regăsesc direct în gazele de
evacuare ale unui automobil (HC, C O, NOx și PM) și substanțe secundare care sunt reprezentate
de smogul fotochimic și smogul umed. Denumirea de smog vine din limba engleză prin
combinarea cuvintelor smoke (fum) fog (ceață). [2]

Capitolul 4: Studiul poluării aerului în București folosind me toda prelevării
prin difuzie

În cadrul pro iectului PHARE privind "Asistența tehnică pentru Ministerul Apelor și Protecț iei
Mediului – Proiect pilot pentru IPM București în vederea monitoriză rii calit ății aerului" s -au
desfăș urat 2 campanii de măsurători, una vara și cealaltă iarna, folosind prelevatoare de tip
difuziv, în scopul stabilirii structurii spaț iale reale a câmpului de concentr ații de poluanș i si a
verificării proiectului reț elei de monotorizare a calitații aerului în București. Poluanții măsuraț i
au fost: SO2, NO2, O3, benzen.
S-a estimat, de asemenea, concentraț ia de monoxid de carbon printr -o relație empirică între
concentrația de CO și cea de benzen. Relaț ia s-a parametrizat pe baza m ăsură torilor de CO
efectuate de Registrul Auto Român (RAR), în paralel cu cele de benzen. Sistemele folosite
pentru prelev area probelor îndeplinesc condiț iile specificate de directivele Comunităț ii
Europene(CE). Probele au fost prelevate în 48 de amplasamente distribuite uniform pe întreaga
arie a orașului Bucureșt i. Punctele selectate acoperă zonele de impact ale surselor urbane – trafic,
și industriale – precum ș i zonele de amplasare a stațiilor de f ond regional ș i urban. Folosind
modelul OML Mulț i, cu inventarele de emisii furnizate de IPM (Inspe ctoratul de Prote cția
Mediului) București, s -au calculat concentraț iile medii pe perioadele campaniilor. [4]

4.1.Prelevarea și mă surarea probelor
4.1.1Teoria prelevă rii prin difuzie (sau pasive )

Prelevatorul prin difuz ie este un dispozitiv capabil să adsoarbă gazul poluant pe un mediu
adsorbant specific la o viteză controlată de difuzia moleculară. Pentru a obține o relație constantă
între cantitatea de gaz adsorbită , timpul de expuner e și concentraț ia medie în mediul ambiant,
înaintea adsorbantului există o barieră , de obicei un volum de aer încapsulat.

5
Așa numita barieră difuzivă acționează în sensul minimizării influenței vântului și a mișcă rii
neuniform e a aerului în jurul cartuș ului adsorbant.
Gazul trebuie să fie adsorbit nemodificat (adsorbție fizică ) sau să formeze un anumit compus
analizabil, cu ajutorul unui adsorbant ac operit cu strat reactiv (adsorbție chimică). Adsorbț ia
produce un gradient de concentrație în faț a adsorbantului. Acest gradient cons tituie baza
principiului prelevă rii pasive. [4]
Difuzia este controlată de co eficientul de difuzie moleculară al gazului prelevat, de geometria
prelevatorului și de gradientul de concentrație. Folosind relaț ia lui Fick spec ifică procesului de
difuzie, se stabilește o relație între masa prelevată, gradient ul de concentraț ie din tub, timpul de
expunere și suprafaț a prelevatorul ui expusă atmosferei poluate . Pentru prelevarea probelor de
dioxid de azot, dioxid de sulf și ozon a fost utilizat prelevatorul de tip difuziv Radiello produs de
Rupprecht & Patashnik Co. Inc.; benzenul a fost mă surat cu ajutorul prelevatorului de tip difuziv
ORSA 5 produs de Dräger Sicherheitstechnik GmbH . [4]

4.2.Modelarea dispersiei

Pentru a avea infor mații suplimen tare privind rezultatele prelevă rii pasive, s -a efectuat modelarea
disper siei pentru estimarea concentrațiilor de poluanț i pe durata ambelor c ampanii de măsură tori.
În acest scop a fost folosit modelul OML Multi pentru perioada campaniilor de m ăsură tori. OML
este un model de dispersie la scara locală care poate fi fol osit pentru estimarea concentraț iei de
poluanți în atmosferă pâna la o distanță de 20 km de la sursă. Modelul foloseș te parametrii
stratului limita planetar pentru simularea dispersiei atmosferice, în locul schemei Pas quill de
clasificare a stabilită ții. Datele meteorologice necesare au fost furnizate de Institutul Național de
Meteorologie ș i Hidrologie, iar datele privind emisiile au fost luate din inventarul realizat în
2002 de I PM București, ICIM și Consultanț i în cadrul proiectului danez. [4]
Pentr u rularea modelului au fost actualizate emisiile a 5 centrale electrice de termoficare. Datele
sunt introduse în model sub formă de serii orare, considerând în acest fel variația temporală a
emisiilor. OML a fost r ulat pe perioada campaniei de măsurători, astfel obț inându -se concentrația
medie modelată pentru respectivele intervale de timp. Mod elul a fost rulat pentru poluanț ii
dioxid de azot, dioxid de sulf ș i ozon, ținând cont de o schemă fotochimică pentru NO -NO2 -O3.
Valori medii modelate au fost calcula te pentru amplasamentele prelevatoarelor pasive. [4]

6
4.3.Rezultatele măsurătorilor și modelă rii
Pentru testarea reperezentativităț ii punctelo r de trafic s -au ales puncte de pr elevare în zona
Cercul Militar ș i Mihai Bravu.
Rezul tatele ambelor campanii (de vară și iarnă) arată o distribuț ie spațială similara, în timp ce
nivelurile de concentrație în iarnă au fost semnificativ mai scă zute dec ât în timpul campaniei de
vară.
Aceasta se poate datora condiț iilor de dispersie favorabile în timpul campa niei de ia rnă ș i/sau
cauzate de oxidarea mai intensă a NO 2 în vară , datorită nivelului ridicat de ozon (nu sunt
disponibile valori de concentrații de NOx pentru a testa această ipoteză). Așa cum era de
așteptat, cele mai ridicate concentraț ii au fost detectate în pu nctele de trafic, atât în campania de
vară, cât ș i în cea de iarnă .[4]
Concentraț ia medie în punctele de tr afic a fost de 18 μg/m3 în iarnă și 43 μg/m3 în vară . Pentru
ambele campanii, concentraț iile din zonele rezidenț iale au fost, în medie, circa jumatate din cele
din punctele de trafic.
TABEL 4 .1: Valori ale c oncentraț iilor ale dioxidului de azot în μg/m3 pentru zonele din Mihai
Bravu și Cercul Militar [4]

Tip punct
Dioxid de azot
Vara Iarna
Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min Med.
Trafic 43 49 35 43 18 24 10 17

Concentraț ia medie în punctele de trafic a fost de 18 μg/m3 în iarnă și 43 μg/m3 în vară . [4]

TABEL 4 .2: Valorile c oncentra țiilor ale dioxidului de sulf în μg/m3 pentru zonele din Cercul
Militar și Mihai Bravu [4]

Tip punct
Dioxid de sulf
Vara Iarna
Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min Med.
Trafic 6.8 11 5.3 6.7 5.2 5.9 4.3 5.2

Concentrațiile medii în zonele rezidenț iale au fost de 2,3 μg/m3 s i 5,3 μg/m3, indicând influenț a
încălzirii locuințelor pe timpul iernii și creșterea activităț ii la centralele electrice de termoficare.

7
TABEL 4.3: Valorile c oncentraț iilor ale benzenului în μg/m3 pentru zonele din Cercul Militar și
Mihai Bravu [4]

Tip punct
Benzen
vara Iarna
Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min Med.
Trafic 32 59 22 29 19 32 12 17

Nivelul benzenului în mediul urban este în principal afectat de emisiile datorate traficului.
Concentraț iile maxime ale benzenului au fost mă surate în punctele de trafic în ambele campanii,
de iarnă și de vară .
Cele mai ridicate concentraț ii au fost înregistrate în punctul de trafi c Șoseaua Mihai Bravu. În
acest punct, concentraț ia de benzen în timpul verii a fost de 59 μg/ m3.
În zonele urbane ditribuția spațială a poluanț ilor primari, precum monoxidul de azot, benzenul ș i
monoxidul de carbon, este determinat ă, în principal, de emisiile din traficul rutier. De aceea,
potrivit Ghidului de Evaluare Pr eliminară din Directivele CE privind calitatea aerului, un singur
poluant reprezentativ pentru emisiile din traficul rutier poate fi folosit ca indicator pentru
poluanț i, atunci când se determină zone de concentrații maxime. Măsură torile continue ale
monoxidului de carbon au fost r ealizate de Registrul Auto Român într -un punct cu prelevator
pasiv (punct nr. 2, Mihai Bravu). Pentru calculul concentraț iilor de monoxid de carbon din
măsură torile de benzen a fost f olosită o relaț ie de dependent direct proporț ională între
concentrațiile celor doi poluanți. Constanta de proporț ionalitate s -a determinat din măsură torile
continue efectuate de RAR și cele de benzen .Concentraț ia medie zilnică a CO în punctual Mihai
Bravu a fost de 4,63 mg/m3. Concentraț ia medie de benzen p e perioada campaniei de vară în
punctul de prelevare nr. 2 (Mihai Bravu) a fost de 59 μg/m3. Nivelul de poluare cel mai ridicat s –
a înregistrat în zona centrală și în sud -est, în zona rezidențială Berceni. [4]

8
Capitolul 5: Studiu de caz – Cercul Militar
5.1 Situația calității aerului în 2010 î n zona Cercului Militar

Perioada de monitorizare : 1 ianuarie – 31 decembrie 2010
Sinteza la nivel de staț ie:
– În decursul an ului 2010, pentru toate substanțele monitorizate, stația a capturat date
valide î n proporț ie de 79%, dar pentru dioxidul de sulf procentul de date valide este mai
mic de 36%;
– Au fost înregistrate depășiri semnificative în ceea ce privește dioxidul de azot și pulberile
în suspensie PM10 ș i PM2.5;
– Atât pentru PM10 cât ș i pentru PM2.5, med ia anuală este cel puț in de 2 ori mai mare
decât pragul anual recomandat de către Uniunea Europeană și Organizația Mondială a
Sănătății, iar la NO2 depășirea anuală a fost peste 60%. [5]
B6. Dioxid de azot (NO2)
Ținta UE ș i OMS pentru medii orare a fost depașită doar de 4 ori în să există foarte multe depăș iri
(aproape 80% din valori) ale valorii medii limită pentru intervalul de 1 an. Prin urmare, media
anuală este c u mai mult de 60% mai mare decâ t cea recomandat ă. Cu alte cuvin te, emisiile de
dioxid de azot înregistrate de staț ia B6 nu r eperzintă un pericol pentru sănă tate pe ter m scurt dar
pe termen lung, dacă se menț in la nivelul din 2010 , acestea pot avea efecte negative
semnificative asupra sănătășii populaț iei.[5]

Figura 5.1 Emisiile de dioxid de azot înregistrate de staț ia B6

9
4 dep ășiri ale limitei UE pentru 1 h (200 μg/m3)
6285 depășiri ale limitei UE pentru 1 an (40 μg/m3)
65 media anuală
250 cea mai mare valoare înregistrată

B6. Monoxid de carbon
Nu există depășiri, atât media anuală c at si valoarea maximă înregistrată situâ ndu-se sub limită
pentru sănătatea umană .[5]

Figura 5.2 Emisiile de monoxid de azot înregistrate de stația B6

0 depășiri ale limitei UE și OMS pentru 8h
0,7 media anuală
5,03 cea mai mare valoare înregistrată

B6
0.20%
6.70%
93.10%

10
B6. Pulberi î n suspensie PM10
Există depaș iri a le tuturor standardelor impuse și recomandate de către OMS ș i lipsesc
aproximativ 30% din date. După cum se observă jumatatea date lor care sunt valide se situează
în jumătatea negativă cu indicele specific ,, fo arte rau’’ caracterizate de depășirea limitelor dublă
față de pragul recomandat. [5]

Figura 5. 3 Emisiile de PM10 înregistrate de stația B6

57 depășiri ale limitei UE
204 depășiri ale limitei UE
41 media anuală
137 cea m ai mare valoare înregistrată

Concluzii asupra studi ului
Concluzii le studiului reflectă existența unei probleme grave în ce privește calitatea aerului din
București. Bucureștiul este un oraș cu aer foarte poluat, nu doar în comparaț ie cu alte capitale
europene, ci ș i la modul absolut. B6
0.30%
4.90%
12.90%
0.80%

11
Luând în considerare efectele poluării atmosferice asupra sănătății populației, se impune luarea
de către autorități, dar și de că tre fiecare dintre noi, a unor mă suri urgente pentru atenuarea
problemei. [5]
În anul 2010, stația de monitorizare a calităț ii aerului B6, a înregistrat depăș iri ale
concentrațiilor limită (PM10).
Cele trei stații care măsoară și concentrațiile de PM 2,5 au înregistrat depășiri pentru această
substanță. În câteva cazuri au fost sesizate depășiri și pentru dioxidul de azot și ozon.
În ce privește depășirile maxime înregistrate, au fost înregistrate valori medii zilnice maxime de
peste 5 ori mai mari decât limita zilnică pentru PM10 și de peste 6 ori mai mari decât limita
zilnică pentru PM2,5.

5.2 Situația calității aerului în 2018 î n zona de monitorizare B6

Perioada de monitorizare: 23 noiembrie – 20 decembrie 2018
Am realizat acest studiu folosind site -ul www.calitateaer.ro dedicat informării publicului î n timp
real, privind parametrii de calitate a aerului care sunt monitorizați în cele peste 100 de stații de pe
toată suprafața României care alcătuiesc Rețeaua Naț ională de Monitorizare a Calităț ii Aerului
(RNMCA)
Am ales monitorizarea parametrilor: CO, PM10, NO2 din zo na Cercul Militar sau B6 la
urmă toarele interval e de timp, considerate ore de ,,vâ rf’’ din punct de vedere al traficului rutier.
În figurile urmă toare se observ ă valorile parametrilor calităț ii aerului în funcție de intervalul orar
în ziua respectivă cât și în cea anterioară precum și indicii de calitate care sunt reprezentaț i prin
diferite culori.
Graficele și tabelele din acest studiu au fost realizate în urma unor calcule determinate de
monitorizarea zilnica la intervalele orare alese .

12

Figura 5.4. Indice specific de calitate bun Figura 5.5. Indice specific de calitate rau

TABEL 5.4: Con centraț iile ale CO în μg/m3 pentru diferite ore
Tip punct CO
Intervalul orar ales
Trafic 8:00 15:00 20:00
1.252 μg/m3 1.01 μg/m3 0.93 μg/m3

Concentraț ia medie cea mai mare pentru indicele d e calitate CO a fost determinată î n jurul orei
8:00 cu o valoare de 1.252 μg/m3.
Concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a
populației funcționează intens și variază într -un interval îngust î n perioada martie – septembrie.
La stațiile de trafic au fost înregistrate valorile cele mai mari. [3]

TABEL 5.5: Concentraț iile ale PM10 în μg/m3 pentru diferite ore
Tip punct PM10
Intervalul orar ales
Trafic 8:00 15:00 20:00
41.12 43.65 43.35

Indicele PM10 are o valoare mai ridicată î n jurul orei 15:00.

13
Valorile indicelui de calitatea aerului pentru PM10 sunt mai mari deorece se calculează pe baza
măsură torilor automate care nu reprezintă metoda STANDARD de măsură . Majoritatea indicilor
de calita te vor fi mari din cauza PM10, î n special pe timpul iernii. [1]
Deoarece datele disponibile sunt limitate pentru a trage concl uzii ferme cu privire la trendul
evoluției concentrației de PM în aerul ambiental, nu sunt prezentate tendințele de evoluție a PM
în aerul ambiental la nivelul aglomerării Centrului Militar.

TABEL 5.6: Concentraț iile ale NO2 în μg/m3 pentru diferite ore [4]
Tip punct NO 2
Intervalul orar ales
Trafic 8:00 15:00 20:00
59.91 66.05 75.41

După cum se observă ș i din tabelul de mai sus valorile indicelui de calitate al aerului NO2 cresc
pe parcursul zilei, la ora 20:00 fiind cea mai ridicată valoare î n perioada î n care am efectuat
studiul.

Figura 5.6. Mediile indicilor în perioada noiembrie -decembrie 2018 ale concentrațiilor PM10,
CO, NO2 la stația B6
0 10 20 30 40 50 60 70 80
8:00 15:00 20:00 CO
PM10
NO2

14
Valorile indicelui CO nu depăș esc limitele normale recomandate, valorea limita este de 10
mg/m3 – pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore) , în
schimb valorile pulberilor î n suspensie PM10, d epășesc limitele normale care au fost stabilite
prin Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 si anume: 50 ug/m3 – valoarea limită z ilnică pentru
protecția sănătății umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane.
Ca și î n cazul indicelui CO, valorile monitorizate ale NO 2 nu depășes c lim itele recomandate
pentru protecția sănă tații umane, 200 ug/m3 NO2 – valoarea limită orără ; 40 ug/m3 NO2 –
valoarea limită anuală .
În figurile ce urmează sunt repr ezentaț i indicii de calitate ai mediului: CO, PM10, NO 2
monitorizaț i pe o perioada de 11 zile la anumite intervale or are considerate de aglomerare î n
traficul rutier.

Figura 5 .7. Evoluția concentrației de CO pe o perioadă de 11 zile
După cum se observă din grafic parcursul concentrației de CO este aproape unul linear neavând
creșteri sau scăderi foarte mari, încadrându -se în limitele satabilite prin lege.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
23 nov 24 nov 25 nov 26 nov 27 nov 28 nov 29 nov 30 nov 01.dec 02.dec 03.dec
08:00 15:00 20:00

15

Figura 5.8. Evoluția concentrației de PM10 pe o perioadă de 11 zile
În comparație cu parcursul concentrației de CO, cel al pulberilor în suspensie realizează o
creștere peste valorile normale stabilite.

Figura 5.9. Evoluția concentrației de NO2 pe o perioadă de 11 zile
0 50 100 150 200 250 300 350
23 nov 24 nov 25 nov 26 nov 27 nov 28 nov 29 nov 30 nov 01.dec 02.dec 03.dec 20:00
15:00
08:00
0 50 100 150 200 250 300 350 400
23 nov 24 nov 25 nov 26 nov 27 nov 28 nov 29 nov 30 nov 01.dec 02.dec 03.dec 20:00
15:00
08:00

16
Concluzii
Ținta UE ș i OM S pentru medii orare a fost depășită doar de 4 ori însa există foarte multe depăș iri
(aproape 80% din valori) ale valorii medii limită pentru intervalul de 1 an. Prin urmare, media
anuală este cu mai mult de 60% mai mare decât cea recomandată . Cu alte cuvin te, emisiile de
dioxid de azot înregistrate de stația B6 nu rep rezintă un pericol pentru sănă tate pe ter m scurt dar
pe termen lung, dacă se menț in la nivelul din 2010 , acestea pot avea efecte negat ive
semnificative asupra sănătății populaț iei.
Studiul din anul 2010 î n care valorile indi cilor de calitate a aerului depăș eau cu mult pe cele
recomandate, a u fost înregistrate depășiri semnificative în ceea ce privește dioxidul de azot și
pulberile în suspen sie PM10 și PM2.5 , aceasta fiind realizat pe un an de zile au fost suficiente
date pentru a putea trage o concluzie care să potă fi luată în considerare.
Rezultate studiului din 2010 realizat de Ecopolis arată după cum am spus, o depășire destul de
mare a indicilor de calitate, în urma căreia ar fi trebuit să se fi luat măsuri de scădere a indicilor.
În comparație cu studiul din 2010 în care s -au determinat depășiri a indicilor de calitate a
mediului, cel pe care l-am realizat nu prezintă valori ingrijorăt oare pentru populaț ie sau cu mult
depășite de cele specificate î n Legea nr. 104 din 15 iunie 2011, acestea au fost determinate în
limitele normale, excepția fiind PM10, dar și acesta nu a depășit cu foarte mult aceste limite
recomandate. Dar având în veder e că monitorizarea a fost realizată doar în intervalul de o lună de
zile, nu s -a putut ajunge la concluzii ferme
Valoriile mai ridicate ale indicelui de calitate a aerului sunt c ele ale pulberilor î n suspensie PM10
care depășește limitele recomandate de către Uniunea Europeană și Organizația Mondială a
Sănătății , acest lucru se întâmplă datorită pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită
arderilor incomplete.

17
Bibliografie
1. Epochtimes -romania.com
2. Vasiliu, D., Monitor izarea mediului, Editura tehnică, Bucureș ti, 2007
3. Ioana Benga, Calitatea Aerului Ambiental î n aglomerarea Brasov – Raport pentru anul
2012 , Agenția pentru Protecția Mediului Brașov , 2012
V.Cuculean, R.Sterre , G.Mocioaca, F.Nicodim, C.Rada, I.Breazu, – Studiul poluării
aerului în București folosind metoda prelevă rii prin difuzie , Facultatea de Fizica,
Universitatea Bucuresti; Agentia Federala de Mediu, Viena, Austria Consortiul Pro -Air;
INMH, Bucuresti; IPM Bucuresti
4. Irina Bo ța; Alin Preda; Oana Nenescu – Calitatea aerului în București. Efecte asupra
sănătăț ii- Ecopolis Martie 2011, Centrul pentru Politici Durabile