________________________________ [302228]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul:________________________________

Programul de studii:________________________

STRATEGII DE DEZVOLTARE URBANĂ

A ORAȘULUI BRAȘOV

Îndrumător științific:

Prof. Dr. Laura Comanescu

Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:

Prof. Dr. Laura Comanescu

Absolvent: [anonimizat]

2017

STRATEGII DE DEZVOLTARE URBANĂ

A ORAȘULUI BRAȘOV

Introducere

Potențialul cadrului natural pentru urbanizare evidențiază caracteristicile naturale că factori importanți în apariția și dezvoltarea orașului Brașov. Studiază fiecare element natural care ar fi putut influența apariția și dezvoltarea socială și economică a orașului.

Din analiza făcută reiese că elementele naturale au reprezentat un factor de bază în dezvoltarea municipiului Brașov. [anonimizat] a adăpostit o populație care avea ca obiect principal de activitate comerțul.

În ce privește expansiunea teritorială a orașului se poate spune că relieful a impus structura actuală și dezvoltarea spațială orientata spre nord. [anonimizat], a favorizat apariția așezării. Existența inversiunilor de temp

Existența unei bogate rețele hidrografice de suprafață și subterane a permis construirea de apeducte în vederea alimentării cu apă a localității. [anonimizat] a orașului s-a construit lacul de acumulare de pe Târlung. Astfel, elementele mediului natural au avut o contribuție importantă la apariția și dezvoltarea municipiului Brașov.

[anonimizat], deoarece pe parcursul existenței sale și mai ales ca urmare a [anonimizat]-a [anonimizat]-a lărgit zonele de influență, a cunoscut un șir de schimbări în dinamica și structura demografică a populației. Evoluția geodemografică actuală a [anonimizat] s-[anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat].

Cap 1 [anonimizat] a României, [anonimizat] 45°38’ latitudine nordică și 25°35’ [anonimizat] (967m), în Depresiunea Bârsei

Figura 1. Poziția geografică a orașului Brașov in cadrul Romaniei

http://www.maratonuldeinot.ro/geobvro.[anonimizat], este cea mai mare depresiune intermontană a țării, [anonimizat], [anonimizat], Bârsei, Bucegi și Piatra Craiului iar la vest Măgura Codlei și Munții Perșani.

[anonimizat] a complexului depresionar al Depresiunii Brașov are o suprafață de aproximativ 1800 kmp, având 100 [anonimizat], între Zărnești și Brețcu. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], culoarul Oltului dintre Augustin și Feldioara.

Municipiul Brașov (reședința județului) este poziționat la 25 grade 30' longitudine estică și 45 grade 45' latitudine nordică cu o altitudine medie de circa 600 m față de nivelul mării.

Cap 2. Istoricul cercetării geografice

Brașovul, a devenit un oraș renumit din punct de vedere cultural și al învățământului, fapt ce se datorează unor personalități marcante precum Johannes Honterus sau diaconul Coresi. Cetatea este menționată documentar în anul 1203. De atunci apare în manuscrise și documente sub diverse denumiri: Corona, Brasso, Kronstadt sau Brașov.

Din punct de vedere științific, primele cărți și articole sunt publicate în limba germană și maghiară având ca tematică istoria orașului și a locuitorilor săi: „Vom Entstehen der Stadt Cronstadt” (Despre geneza orașului Brașov) articol publicat de Hermann Georg în 1801; istoria culturală: „Kronstädter Druke 1535-1886.

Fig. 2 Brasovul la sfarsitul secolului al XVII lea

Sursa: http://adevarul.ro/locale/brasov/stema-brasovului-inspirata-legenda-veche-1000-ani-1_54d9ad51448e03c0fd753868/index.html

Ein Beitrag zur Kulturgeschichte Kronstadts” (Tipărituri brașovene 1535-1886. O contribuție la istoria culturii Brașovului) articol scris de Gross Julius și apărut în 1886, sănătatea publică: „Zur Geschichte der Sanitärverhältnisse în Kronstadt” (Despre istoria situației sanitare din Brașov) articol publicat în 1884 de Gusbeth Eduard, „Die Gesundheitspflegein Kronstadt im 19 Jahrhundert” (Îngrijirea sănătății publice la Brașov în secolul al XIX-lea) articol apărut în 1892 de același Gustberth Eduard și viața religioasă.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea apare „Kronstädter Druke 1535-1886. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte Kronstadts” (Tipărituri brașovene 1535-1886. O contribuție la istoria culturii Brașovului) articol scris de Gross Julius.

Primul material cartografic a fost realizat de Johannes Honterus în anul 1532, reprezentând de fapt prima hartă a Transilvaniei. În perioada următoare apar puține materiale de specialitate. Deabia între anii 1900-1950 sunt publicate articole și cărți privind în special geografia economică și comercială: „Zur Wirtschaftlichen Entwicklung Kronstadts in den letzten 50 Jahren” (Despre dezvoltarea economică a Brașovului în ultimii 50 de ani) lucrare publicată de Lexen Friedrich în 1912, „Brasso gazdasagi helyzete a 15-16 szazad fordulojan” (Situația economică a Brașovului la cumpăna secolelor 15-16) de Frater Istvan publicat în 1930, „100 Jahre Kronstädter Deutsche Gremialhandelsschule 1841-1941” (100 de ani ai Școlii Germane Comerciale din Brșov 1841-1841) de David Rudolf publicat în 1941, „Cercetări privitoare la trecutul comerțului românesc din Brașov” de Gherman Mircea în 1928. În această perioadă se observă accentul pus pe diferențierile etnice ale orașului și regiunii, diferențieri ce se adâncesc pe parcursul anilor socialismului.

Din 1922 putem vorbi de primul ghid al orașului scris de Petit Alexandru și intitulat „Monografia județului și orașului Brașov cu diverse tabele: însoțită de călăuza orașului Brașov și împrejurimi cuprinzând planul orașului și harta județului Brașov cu drumuri, căi ferate și cu numeroase vederi în text”.

În perioada socialistă, atenția se îndreaptă spre monografii, lucrări ce țin de geografia economică, comercială și industrială sau de geografia socială. În 1981 apare din seria editurii Sport-Turism și din seria Județele Patriei volumul dedicat județului Brașov. Din seria publicațiilor dedicate geografiei economice, comerciale și industriale menționăm lucrarea lui Jako Sigismund „Începuturile fabricării hârtiei în țara românească. Morile de hârtie din Brașov și Cluj în secolul al XVI-lea”, a lui Manolescu Radu „Comerțul Țării Românești și Moldovei cu Brașovul” sau a lui Nussbächer Gernot „Un document privind comerțul Brașovului cu Moldova la sfârșitul secolului al XV-lea.

Binder și Huttmann scriu în 1969 un articol legat de minoritatea românească din Brașov: „Românii din Brașov în epoca Reformei după ce în 1933 Popovici Andrei publică articolul „Brașovul. Românii și Sașii”.

Aparținând geografiei sociale, în 1972 maghiarul Granasztoi György scrie despre Structura socială din Brașov la sfârșitul secolului al XV-lea.

După 1990 apar lucrări bazate pe cercetări amănunțite, în care se observă influența școlilor franceze și americane. Iată câteva dintre lucrările geografice axate strict pe studiul orașului Brașov: „Calamități naturale și epidemii în Brașov și Țara Bârsei în secolele XVIII-lea și al XIX-lea” da Andron Ioan-George articol publicat în anul 2004; „Brașovul. Scurta istorie a evoluției urbane” din 2003 scrisă de Jenei Dana și colab; Moașa Nazara Ruxandra scrie în anul 2004 despre „Consecințele emigrației muntene din 1821 în Brașov și Țara Bârsei”.

Orașul Brașov apare în toate ghidurile turistice despre România ca un obiectiv ce nu trebuie ocolit. De asemenea apare și în ghiduri turistice alături de Valea Prahovei și Culoarul Rucăr-Bran.

Cele mai recente publicații, fie periodice sau cărți, tratează tematici legate de turism, minorități, geografie socială sau dezvoltarea economică. Acestea sunt însă adesea analizate într-un ansamblu integrat le nivel de județ sau regiune de dezvoltare.

Cap 3. Factori naturali

.Geologie

N. Orghidan (1929) și L. Mazec (1932) au mentionat originea tectonică a depresiunii. M.Iancu (1957), după depozitele pliocene aflate pe rama de orogen a depresiunii, ajunge la concluzia că prăbușirea bazinului a avut loc în Pliocen. Același autor dovedește că fenomenele majore care au dus la realizarea acestui bazin trebuie puse “pe seama tectonicii și extruziunilor magmatice din lanțul vulcanic din nord”.

În Munții Postavaru cele mai vechi roci sunt reprezentate de șisturile cristaline care formează de fapt baza peste care sunt dispuse celelalte roci. Șisturile cristaline apar la suprafața într-un singur punct, pe Valea Comorii.

Fig nr. 3 Harta Geologica reprezentata in Depresiunea Brasov

Sursa : Băncilă I. (1958), Geologia Carpaților Orientali, Editura Științifică, București

Cuvetă lacului a fost umplută în Cuaternar cu aluviuni (nisipuri, pietrișuri, argile) aduse de râurile ce coboară din munți. După exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice externe (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale. Asupra originii depresiunii de la curbura internă a Carpaților au fost emise mai multe ipoteze, dintre care cea a lui E. Jekelius (1922) care susținea că bazinul “Țara Bârsei “este format prin prăbușire în timpul Mezozoicului, fiind mărginit de o serie de fracturi.

În Munții Poienii Brasovului sunt larg răsfirate calcarele mezozoice pe care s-au format numeroase forme de relief carstic. Caracteristice Culmii Isiacului, Dealul Cernit, Spinării Lungi și Pietrei Corbului sunt calcarele albe masive. De fapt și creasta principală a Postăvarului și a Muchei Cheii este dezvoltată pe aceleași călcare albe, care oferă peisajului strălucire și semeție. În nord-vestul Munților Poienii Brasovului pot fi găsite și unele călcare cenusii-negricioase, mai vechi.

Fig. Nr.4 Calcare thitoniene cu resturi organice in Muntii Poienii Brasovului

(sursă Ungureanu Daniel, Acta Paleontologică Românie, 2008)

În partea centrală a Munților Poienii Brasovului prezintă o largă dezvoltare conglomeratele, cunoscute cu numele de conglomerate de Postavaru. Acestea sunt asemănătoare cu cele existente in Munții Bucegi și cuprind fragmente rotunjite de calcare și șisturi cristaline, îmbinate cu ajutorul unui ciment calcaros. Peste conglomerate se găsesc două petice de depozite mai recente, cuaternare, formate din pietrișuri și nisipuri și se potrivesc, în cea mai mare parte, suprafețelor cu înclinare redusă din depresiunile Poiana Mare și Poiana Brasovului (Poiana Mica).

În Munții Poienii Brasovului spre sud-vest predomină gresiile masive, la care se adaugă pe suprafețe mai restrânse, unele orizonturi de marne, pe care este dezvoltat un relief mai coborât cu panțe line. Aceste strate, cu excepția celor mai recente (cuaternare), sunt cutate și afectate de linii de falie, dintre care unele sunt puse în evident prin abrupturi.

Depozitele Pleistocene acoperă zonele joase, de șes depresionar, ele apărând intact doar insular, la periferia municipiului, fiind puternic deranjate de activitățile antropice.

Fig. Nr.5 Depozite lias acoperă zonele joase, de șes depresionar (sursa Ungureanu Daniel, Acta Paleontologica Romanie, 2008)

2. Relieful

Depresiunea Brașovului este cea mai extinsă depresiune din Carpații Românești, de altfel și cea mai specifică depresiune intramontană. De jur imprejur depresiunea este aparată, de un zid muntos a cărui înălțime diferă de la un punct cardinal la altul (sub 1200 m în est peste, 2000 m în sud și circa 500 m în nord și vest).

Reședința județului, municipiul Brașov, aflată la o altitudine medie de 625 m, este stabilită în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvarul, apărata din trei părți, de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății.

Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu flișul intern al Carpaților Orientali. Stațiunea Poiana Brașov se situează la o distanță de doar 12 km de Brașov și este parte componentă a Municipiului Brașov din punct de vedere administrativ. Este așezată pe versantul nordic al Masivului Postăvarul (vârful Cristianul Mare – 1804m), din cadrul Carpaților de Curbură, fiind la ora actuală o stațiune complexă a sporturilor de iarnă din țară.

Fig nr.6 Extras din harta topografică L-35-88 si L-35-76, scara: 1:100 000, anul publicației 1997 (sursă: Direcția Topografică Militară)

Cu o altitudine maximă de 1.804 m Masivul Postăvarul face parte din grupul Munților Bârsei, calcarele jurasice și conglomeratele cretacice, fixand reliefului un profilul ca a unei piramide. Stațiunea turistică Poiana Brașov se situează la treapta de 1.000 m fiind încadrată pe latura ei nord-vestică de un șir de culmi înalte de 850 – 1.300 m, cu aspecte de măguri, reprezentând munții Poienii Brașovului.

Spre N-NE Postăvarul se termină cu un pinten avansat și anume muntele calcaros Tâmpa de 955 m, cu un abrupt impresionant aproape vertical, de 400 m, deasupra orașului Brașov. Spre nord-est Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstei – 1.428 m, înainte puternic împăduriți cu păduri de fag și rășinoase. La poalele acestui munte apare cartierul Noua din extremitatea sud-estică a orașului. Altitudinea maximă în arealul construit se ridică la 720 m pe valea Schei, și cea mai mică coboară la 535 m pe interfluviul dintre Timiș și Ghimbășel, în partea de N a orașului.

Relieful Brașovului are și un caracter de câmpie piemontană de acumulare cuaternară, cu suprafața netedă și cu pătura de sol destul de fertilă în afară de colinele piemontane marginale.

Muntele Tâmpa este simbolul orașului Brașov, oraș apărut la poalele sale. Este un pinten calcaros coborât către depresiune din Masivul Postăvaru, între văile Șchei și Răcădău. Are o altitudine de 957m. Este alcătuit predominant din calcare thitonice pe care s-au dezvoltat unele fenomene carstice.

Fig nr. 7 Muntele Tâmpa (sursa Google earth)

Fig. Nr 8 Tâmpa

Dealul Melcilor este prelungirea cu altitudini mai reduse a Muntelui Tâmpa. A fost vreme îndelungată – și încă mai este – carieră de calcar. S-au făcut aici studii geologice în anii are au clarificat existența unui punct fosilifer, mic din punctul de vedere al suprafeței însă foarte bogat. În prezent datorită amplificarii carierei, acest punct fosilifer a dispărut (era situat pe locul actualului Parc al Trandafirilor).

Fig.10 Dealul Melcilor (sursa Google earth)

Exploatarea calcarului a făcut ca rămășițele dealului să fie reprezentate de aflorimente largi în SE, pe 1,8 km lungime, cu înălțimi de la câțiva metri la peste 20 m. La poalele lor se ivesc depozite detritice, tocmai către Est, deseori acoperite de vegetație. Baza dealului este terasată către Sud și este limitată de un șanț larg ce împiedică rostogolirea bolovanilor spre clădiri. Versantul de NV este domol și este acoperit cu păduri, pătura de sol fiind doar din loc în loc întreruptă de aparăția la zi a rocilor. Spre SV, dealul este legat de Muntele Tâmpa printr-o trecătoare numită Curmătura.

Desprinse din Muntele Postăvarul se găsesc și Dealurile Warthe și Straja (Dealul Cetății) care la rândul lor se continuă către șesul depresionar al Bârsei cu o mică denivelare numită Colina. Dealul Warthe este cel mai impunător. Către orașul vechi el este domol și modificat antropic, cu străzi și case ce se extind de la an la an. Versantul opus adăpostește o carieră de calcar. Pe partea cealaltă a Văii Răcădău, până în valea Timișului se desfășoară Munții scunzi ai Dârstei, culmi domoale, cu altitudine de 1428 m, puternic împădurite. La poalele lor se găsește cartierul Noua.

Colina este ultima prelungire calcaroasă a Postăvarului către șesul Bârsei. Are altitudinea cea mai mică și este în întregime modificată antropic, pe culme aflându-se sediul Universității Brașov, fapt ce a făcut să fie cunoscută și sub numele de Colina Universității.

În plină zonă construită. Dealul Cetății, renumit și Dealul Straja apare ca o oază de vegetație.Pe culme se găsește Cetatea Brașovului izolată de un parc.

Fig nr 12 Dealul Warthe (sursa Google earth )

Fig nr.13 Aflorimentul principal Dealul Melcilor (sursa Ungureanu Daniel, Acta Paleontologica Romanie, 2008)

Partea “joasă” a Municipiului Brașov se desfășoară, în cea mai mare parte, pe interfluviul Timiș – Ghimbășel. Aparținând Carpaților de Curbură. Munții Postăvarul sunt o grupă.

Cel mai înalt pisc este Vârful Postăvarul de 1804 m. Munții Postavaru sunt cuprinși între depresiunea intracarpatică a Brașovului și apruptul versantului Nordic al Masivului Bucegi. Poala nordică a muntelui este înconjurată de municipiul Brașov și de zona sa industrială. În est, valea Timișului îl separă de Piatra Mare. Spre sud sunt despărțiți de Munții Bucegi prin cursul superior al văii Ghimbavului iar spre sud-est valea largă a Râșnoavei îl separă de culmea prelungă a Clăbucetului Baiului. Suprafața este de aproximativ 173 kmp.

Munții Postăvarul îmbină pe un spațiu relativ restrâns o mare varietate de forme de relief cu numeroase contraste. În cuprinsul lor se întâlnesc platouri întinse, larg ondulate, culmi prelungi și domoale, favorabile unor excursii ușoare, dar și piscuri semețe cu versanți abrupți, cu trasee turistice dificile și pârtii de schi renumite. Această diversitate se explică prin varietatea rocilor din care sunt constituiți, prin modul de dispunere spațială și prin acțiunea diferențiată a agenților externi care au variat în decursul îndelungatei lor evoluții geologice. În alcătuirea lor predomină conglomeratele și calcarele mezozoice, asociate pe anumite porțiuni cu gresii, marne și argile. În partea lor sudică se întâlnesc și depozite de fliș marno-grezos, mai puțin rezistente la eroziune. Pe baza conformației reliefului care determină, în cea mai mare parte, și diferențierea traseelor și obiectivelor turistice, în cuprinsul lor pot fi separate trei subunități: Masivul Postăvarul propriu-zis (sau Cristianu Mare), Munții Poienii Brașov și Munții Predealului.

Fig nr. 14 Harta morfografică a orașului Brașov

Sursa: www.opengis.unibuc.ro

Masivul Postăvarul, aflat în nord-est între valea Cheii, valea Timișului și Poiana Brașov, atinge înălțimea maximă (1.804 m) în vârful cu același nume. Corespunde unei culmi montane alungite pe direcția nord-est – sud-vest și ramificațiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Din punct de vedere geologic reprezintă o uriașă cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vârsta jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă de ferăstrău.

În capătul sud-vestic al Muchiei Cheii au fost sculptate Cheile Râșnovului care deși sunt de dimensiuni relativ reduse impresionează vizitatorii prin sălbăticia lor. Dealtfel întregul relief, care domină pe dreapta valea Cheii, cu pereții săi abrupți îmbrăcați în trene imense de grohotiș, merită a fi văzut. Vârful Postăvarul se continuă spre sud prin culmea prelungă, larg rotunjită, Spinarea Calului, pe care se face legătura cu Munții Predealului.

În partea de Nord-Vest a masivului Postăvaru se găsesc Pietrele lui Solomon, grup de formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) și fenomene carstice de interes peisagistic. Micul pârâu ce le străbate, Valea cu Apă, afluent al Șcheiului, formează mai multe cascade și un mic defileu.

Fig.nr 15 Pietrele lui Solomon (sursa Wikipedia © Nicu Farcaș © Alex D.)

3. Clima

Brașovul are un climat specific temperat-continental, care se definește printr-o notă de tranziție între clima temperată de tip continental și cea temperată de tip oceanic: mai răcoroasă și mai umedă în zonă montană, temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase și cu precipitații relativ reduse.

Orașul Brașov se situează la contactul depresiunii Brașov și al Munților Postăvarul și se înscrie în două etaje climatice importante: etajul climatic premontan și etajul climatic depresionar. Nordul orașului Brașov cuprinde etajul climatic depresionar, cea mai mare parte a cartierelor rezidențiale și cea mai mare platformă industrială.

Temperatura medie în arealul etajului climatic depresionar este de 7,3°C, iar temperatura maximă absolută ajunge la 37°C în luna august. Amplitudinile termice sunt aproximativ mari, apar deseori înghețuri timpurii de toamnă sau cele târzii de primăvara. Valorile medii anuale ale umidității aerului sunt de 75%.

Pe piemont temperaturile medii anuale sunt mai amplificate, în anumite perioade ale anului decât pe fundul depresiunii. Pe această treaptă de relief rolul cadrului muntos este evident.

În arealul căruia se situează cartierele Șchei, Răcădău și Noua, etajul climatic premontan se definește prin scăderea gradului de continentalism termic odată cu altitudinea, reducerea pericolului înghețurilor târzii, prin amplificarea accentuată a cantității de precipitații și a stabilității stratului de zăpadă, printr-un regim eolian moderat și printr-o frecvență coespunzatoare brizelor montane.

Valorile precipitațiilor atmosferice sunt de 600-700 mm/an. La traversarea masivelor muntoase din jur, masele de aer umed prin ascensiune, pierd o cantitate de apă astfel încât în depresiune ajung foarte uscate. Șesul depresiunii în urmă acestui proces, primește o cantitate cu aproximativ 50% mai puțin.

Fig.nr 16 Cantitățile medii lunare si anuale de precipitații

(după Carmen Dragotă, Mădălina Baciu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Cantitățile anuale de precipitații prezintă o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantitățile anuale de precipitații nu depășesc 400 – 500 mm. în șesul depresionar al Bârsei și 900 mm. pe vârfurile alpine.\

Fig. Nr.17 Cantități maxime (mm) de precipitații în 24 ore(1961 – 2000) Statia Brasov

(după Carmen Dragotă, Mădălina Baciu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Cantitățile maxime de precipitații în 24 de ore, capabile să provoace apariția viiturilor pe râuri au atins valori cuprinse între 92,7 mm. la Făgăraș, 134 mm. la Predeal și 115 mm. la Vârful Omul.

Fig.nr.18 Cantități maxime (mm) de precipitații în 48 ore(1961 – 2000) Statia Brasov

(după Carmen Dragotă, Mădălina Baciu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Fig.nr 19 Cantități maxime (mm) de precipitații în 72 ore(1961 – 2000) Statia Brasov

(după Carmen Dragotă, Mădălina Baciu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Fig.nr.20 Numărul mediu de zile cu ninsoare

(după Anton Geicu, Viorica Becheanu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Fig.nr. 21 Numărul mediu și maxim de zile cu strat de zăpadă

(după Anton Geicu, Viorica Becheanu – Clima României, Editura Academiei Române

Fig.nr 22 Numărul mediu de zile cu ceață

(după Anton Geicu, Viorica Becheanu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Fig.nr 23

(după Anton Geicu, Viorica Becheanu – Clima României, Editura Academiei Române 2008)

Graficul arată numărul lunar de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu mai puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate.

4. Hidrografia

Orașul Brașov dispune de o rețea hidrografică de suprafață bine structurată, cu debite ridicate în tot parcursul anului. Râurile care traversează zona își au izvoarele ori în regiunea muntoasă din apropiere sau mai îndepărtate, ori direct în depresiunea Brașov în zona piemontană (Pârâul Morii, Dârbav din piemontul Săcele etc.) sau chiar în șesul depresiunii. Direct din depresiune izvorăsc ultimele două categorii de râuri ce sunt mult mai reduse din punct de vedere al dimensiunilor și al volumului de apă transportat.

Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,40 – 0,70 km/km2 (T. Morariu, Al. Savu, F. Dumbravă; 1956) mai mare fiind în zona de confluență a Oltului cu numeroase pâraie alimentate de izvoarele abundente care ies din fruntea piemontului sau chiar din șes.

Principalul culoar hidrografic care parcurge aria orașului Brașov, pe o distanță de circa 120 km, este Oltul. În cea mai mare parte râul are un curs domol, șerpuind printre maluri joase pe care apa le depășește frecvent la ploi abundente.

Izvoarele ce apar în zona conglomeratelor din Ciucaș și Bucegi au un debit de circa 100 l/s și sunt captate pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov

Prin Brașov trec o serie de râuri și pârâuri toate izvorând din masivul Postăvarul. Astfel Râul Scheiu interceptat de Canalul Timiș, cursul inferior fiind canalizat încă din perioada medievală așa încât să curgă în lungul zidurilor cetății, constituind o parte a lucrărilor de apărare a orașului. Acest tronson este cunoscut sub denumirea de Canalul Graft.

Fig nr.24 Canalul Graft

5. Vegetația

Solurile, profiul treptelor de relief și clima imprimă vegetației din zona orașului Brașov o distribuire altitudinală. Înălțimile muntoase ce delimitează depresiunea sunt mascate de păduri până la circa 1800 – 1900 m. În depresiune pădurea coboară până la aproximativ 650 – 700 m altitudine. În zona de interacțiune cu muntele și pe piemonturile înalte cresc gorunul și stejarul pedunculat, iar molidul, fagul și bradul în părțile superioare. Pe pantele vestice și sudice se află păduri de gorun. În timp ce pădurile de fag îmbracă coastele nordice și estice.

Șesul și zona piemontană erau acoperite în trecut cu întinse păduri de gorun și stejar. Astăzi, aceste păduri au fost tăiate în mare parte lăsând loc terenurilor agricole.

Mărturie a fostelor păduri, stejari seculari se mai pot găsi și azi în apropierea comunelor Măgurele și Cristian. Alături de vegetația zonală evoluează și vegetația azonală.

În acest sens sunt specifice pădurile de lăcoviște, formate din frasin, jugastru, paltin, ulm de câmpie, anin negru plop și alte sortimente.

O parte destul de marcată din suprafața depresiunii este ocupată de terenuri mlăștinoase cărora le sunt specifice asociații hidrofile. În aria orașului Brașov, mlaștinile eutrofe ocupă peste 800 hectare și au păstrat în arealul lor specii relicte (Cladium mariscus – o specie circumpolară care atinge la Hărman cel mai sudic punct din Europa: Pedicularis sceptum coralium – de origine arctică, se află în cel mai sudic punct al Hărmanului;). Existența speciilor relicte și însemnătatea lor științifică au făcut ca aceste mlaștini să fie declarate rezervații naturale.

Ca atare, datorită importanței științifice, au mai fost introduse în categoria rezervațiilor naturale rezervația complexă Dealul Cetății, mestecănișul de la Reci, stejarii seculari de la Cristian – Bod, punctul fosilifer de la Purcăreni.

6. Fauna

Fauna arealului ce include orașul Brașov este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reflectată. Prin pădurile de conifere și foioase se adăpostesc animale specifice: mistreții, căpriorul, cerbul carpatin, lupul, ursul brun, jderii, pisicile sălbatice, vulpile dihorii.

Dintre rozătoare: șoarecii, pârșul, veverițele. Zonele joase ale depresiunii sunt locuite de iepuri. Păsări mai întâlnite sunt vrabia, potârnichea în pădurea de lângă Prejmer aflându-se câteva specii ocrotite: șorecarii comuni, vânturei, șorecarii de iarnă, strigă de Ural.

Ca atare, în preajma Oltului se pot gasi rațe sălbatice și berze. Reptilele sunt puține: vipera, șarpele de apă, șopârlele. Amfibienii sunt reprezentați de salamandre, broaște și tritoni.

Coleopterele și lepidopterele sunt zărite în aproape tot arealul Țării Bârsei.

7. Soluri

În arealul orașului Brașov, după ultimele cercetări pedogeografice, s-a constatat o gamă variată de soluri (N. Florea, I. Munteanu, C.O. Rapaport, C. Chițu, N. Opriș, 1968).

Solurile hidromorfe (humicogleice și humico-semigleice) ocupă șesurile joase și luncile râurilor slab drenate, cu o largă răspândire în lungul Oltului și Râului Negru. Caracteristic pentru aceste soluri este marea umiditate datorată ridicării nivelului stratului acvifer, uneori până la suprafață. În perioadele ploioase solurile sunt frecvent înmlăștinite, în special cele formate în microdepresiuni, unde apa stagnează un timp mai îndelungat.

În unele perioade, când cantitatea de precipitații este mai redusă, pe măsură ce nivelul freatic scade, solurile humicogleice tind să evolueze către cele cernoziomice levigate. Pe șesurile zvântate și pe piemonturile joase sunt dezvoltate soluri podzolice, cu un conținut redus de humus. Pe piemonturile înalte sunt soluri silvestre brune-gălbui, în diferite grade de podzolire, care se formează în condițiile unui climat umed, ele au un conținut redus de humus. Pe piemontul Săcele au o largă răspândire solurile brune de pădure.

Cap 4. Factorii Demografici și rolul lor in dezvoltarea urbană

1. Populația

Tabel nr.7 Populația municipiului Brașov (1948 – 2011) (Institutul Național de Statistică)

Fig.nr 26.

Fig. Nr 27 Evoluția numărului de locuitori ai municipiului Brașov 1992 – 2030 (sursa Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov2010 – 2030)

Fig.nr.28 Structura vârstelor 2009 până în 2030

Sursa. Studiu „Prognoză demografică Brașov 2009-2030”

Rezultatele prognozei demografice scot în evidență faptul că, până în anul 2030 populația

municipiului Brașov va scădea simțitor și concomitent va îmbătrâni. Acest proces va decurge

diferit la nivelul cartierelor individuale ale orașului, ceea ce înseamnă că în anumite zone

anumite tipuri de probleme se vor face mai mult sau mai puțin simțite.

Sursă: Calcul propriu pe baza datelor obținute de la Direcția Județeană de Statistică Brașov

Fig.nr. 29 Sporul natural – municipiul Brașov (1990 – 2009)

Sporul natural – diferența dintre numărul de nașteri și numărul de decese – a fost unul pozitiv

doar între anii 1990 și 1992, după care până în anul 2009 numărul de decese a fost mai mare

decât cel al nașterilor.

Începând cu anul 1993, orașul Brașov a pierdut anual prin sporul natural negativ mai multe sute

de persoane, maximul atins fiind de 753 de persoane în anul 2002. Datorită creșterii numărului

de nașteri în ultimii ani, pierderile s-au mai diminuat (2009 – 186 de persoane)

Soldul migrator la nivelul municipiului Brașov 2006 – 2009

Sursă: Calcul propriu pe baza datelor obținute de la Direcția Județeană de Statistică Brașov

Fig.nr 29

Atât migrația externă cât și cea internă au influențat considerabil evoluția populației. Perioada

anilor ‘90 este marcată de migrația externă a populației, iar în prezent procesul de

periurbanizare a început să crească în amploare. Date statistice privind plecările din Brașov nu

sunt disponibile, însă creșterile demografice ale populației comunelor din zona metropolitană

arată procesul de periubanizare.

Numărul plecărilor este în continuare mai mare decât cel al stabilirilor, reducerea efectivului

demografic prin migrație situându-se între 1.000 și 1.500 de persoane pe an.

Fig.nr.31

Structura populației municipiului Brașov pe sexe (1990 – 2010 )

Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Dinamica procesului de schimbare demografică a încetinit în ultimii ani iar începând cu anul 2007 evoluția populației este foarte lenta .

Ponderea femeilor în totalul populației a crescut de la 49,1% în anul 1990, la 52,5% în anul

2010. Creșterea se datorează în primul rând migrației preponderent a bărbaților și speranței de

viață mai mici a acestora decât a femeilor.

Fig.nr.32 Structura etnică a populației orașului Brașov 1992-2002

Sursă: Recensământul populației și al locuințelor 1992 și 2002

Până în perioada dintre cele două războaie mondiale recensămintele evidențiază o ușoară dominare numerică a populației de etnie maghiară. Această structură etnică s-a modificat complet în decursul istoriei recente. Numărul cetățenilor de etnie germană (sașii) a scăzut foarte mult în urma migrării masive după 1990 ajungând în anul 1992 la 1,1%, continuând să scadă la jumătate în 2002, respectiv 0,6%. Ponderea cetățenilor de etnie maghiară care în anul 1992 era de aproape 10%, a scăzut la 8,2% în anul 2002.

Conform datelor obținute în urma recensământului din anul 2002, populația de etnie romă este

menționată a fi de 762 de persoane, în realitate însă această cifră este mai mare decât o

prezintă datele.

2. ETAPE DE DEZVOLTARE A AȘEZĂRII

Orașul Brașov, asezat la baza Masivului Postăvaru, este localizat în partea centrală a țării, avand o ascensiune rapidă datorită poziționării la confruntarea unor regiuni geografice, fiecare cu resursele sale naturale. Structura muntoasă a constituit încă din timpuri îndepărtate un zid natural, alcătuit din munții Ciucaș, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi și Piatra Craiului în partea de sud, munții Perșani în vest, munții Baraolt, Bodoc și Nemira în nord și munții Vrancei în est. Acești munți impunatori care înconjoară Depresiunea Brașovului au oferit atât în vremurile îndepărtate cât și în prezent, posibilitatea unei circulații intense prin pasurile: Bran-Fundata, Bratocea, Predeal, Întorsura-Buzăului, Oituz, Tușnad, Racoș, Vlădeni. Trecătorile carpatice au determinat intersectarea unor căi comerciale strategice orientate spre orașul Brașov care făceau legătura între ținuturile transcarpatice cu cele dunărene și pontice.

Vatra orașului, formată inițial pe locul cartierului actual numit Brașovul Vechi, se va muta ulterior la poalele Tâmpei (pinten a Masivului Postăvaru) într-o zonă ferită de inundații și ușor de apărat. Odată cu dezvoltarea sa spațială a inclus în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus și Stupini, dar și dealuri precum Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul.

Săpăturile arheologice realizate în aria orașului au scos la iveala urme de locuire din epoca de piatră și din perioada daco – getică.

Prima atestare documentară a orașului Brașov datează din 1234, când localitatea apare înscrisă în Catalogus Ninivensis sub denumirea de Corona. Ulterior, documentele certifică existența așezării sub diferite alte denumiri: Brassovia (1251), Barasu (1252, ca parte a zonei Saxones Barasu), Brasu (1271), Braso (1288), Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassov (1331), Korona (1336) etc. Odată cu trecerea timpulu, localitatea se dezvoltă ca centru comercial și meșteșugăresc: în 1364 primește dreptul de a organiza târguri săptămânale și anuale; în secolul XVI existau 20 de bresle; în 1798 existau 43 de bresle și 1300 de ateliere. În anul1395 începe construirea primelor ziduri de fortificație ale orașului, odată cu semnarea tratatului de alianță antiotomană între Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești și Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Ca centru meșteșugăresc și comercial situat în sudul Transilvaniei Brașovul a dezvoltat și menținut strânse legături politico – economice atât cu Țara Românească cât și cu Moldova, fapt demonstrat și de numeroasele privilegii acordate locuitorilor brașoveni de către domnitorii celor două țări române. În 1471 se înființează prima Școala românească de la biserică “Sfântul Nicolae” din Șchei, așa cum este prezentat în epilogul Octoihului scris în 1495 de către diaconul Oprea.

În secolul XVI Brașovul devine un important centru cultural odată cu înființarea primei tipografii din Transilvania (1533) și a primului gimnaziu săsesc (1543) de către iluministul Ioan (Johannes) Honterus, cu tipărirea primei cărți în limba română (1559 – Catehismul românesc) și a primului manual școlar în limba română (1581 – Carte ce se cheamă evanghelie cu învățătură) prin efortul în domeniul tipografic al diaconului Coresi. “Scrisoarea lui Neacșu” trimisă în 1521 din Câmpulung Muscel, de către negustorul Neacșu, judelui Brașovului Johannes Benkner, reprezintă cel mai vechi text datat redactat în limba română.

În 1688 orașul este cucerit de trupele habsburgice iar la 21 aprilie1689 este distrus de un incendiu puternic, a cărui mărturie va rămâne peste secole imaginea bisericii evanghelice cu zidurile înnegrite de fum, cunoscută încă de atunci sub numele de Biserica Neagră. Această reprezintă un simbol și o emblema a Brașovului.

Din a doua jumătate a secolului XIX orașul cunoaște o intensă dezvoltare industrială a cărei amploare capătă noi dimensiuni după încadrarea sa în statul român în 1918, când apar primele întreprinderi mari: “Întreprinderea Aeronautică Română” (I.A.R.), “Romloc”, “Schiel”, “Scherg”, “Ancora Română” etc.

După cel de al doilea război mondial, timp de un deceniu (8 septembrie 1950 – 24 decembrie 1960), Brașovul a avut denumirea de “Orașul Stalin”.La data de 17 februarie 1968 orașul Brașov a fost declarat municipiu.

Poziționat la confruntarea dintre munte și depresiune, prezența în cadrul vetrei a martorilor de eroziune cu pante relativ blande (Dealul Cetății), topoclimatul de adăpost cu nuanțe moderate, evoluția actuală a pârâului Schei au constituit elemente ale cadrului natural care au favorizat dezvoltarea construcțiilor și în partea inferioară a masivului din imediata apropiere. Procesele care au loc pe pante (se desfășoară la altitudini cuprinse între 520 și 650 m) nu afectează construcțiile, iar fundamentul stabil al vetrei facilitează și dezvoltarea lor pe verticală.

Extinderea către sud a orașului a făcut ca limita sa sudică să se intersecteze cu limita nordică a Municipiului Săcele, de care îl separă podul de la Dârste peste Valea Timișului Sec și peste linia de cale ferată. Credem că nu este imposibil ca într-un viitor apropiat cele două municipii să se unească din punct de vedere administrativ (această variantă se găsește de câțiva ani pe agendă de lucru a Consiliilor locale ale celor două localități).În prezent Municipiul Brașov este centrul polului de extindere a zonei care include în planul său de dezvoltare urbană integrată cele 13 localități care înconjoară municipiul și împreună cu care formează un teritoriu de urban – rural ce se întinde pe 136 101 ha (403 867 locuitori în 2007), o adevărată zonă metropolitană (Zona metropolitană Brașov)

Fig nr.33

Harta Brasov 1922

Sursa Institutul Cartografic Unirea Brașov

Fig nr.34 Harta Brasov 2016

http://www.secondcitydeli.com/harta-brasov.html

Cap 5. Factori economici

1. Economia

Factorul principal în formarea orașului Brașov l-au constituit meșteșugurile stimulate de: crearea pieției interne a Transilvaniei, intensificarea schimburilor cu Muntenia și Moldova, fiind un centru comercial și economic al tuturor ținuturilor locuite de români, existența unei baze de materii prime în aria învecinată. Din descrierile unor documente, între care privilegiul acordat brașovenilor de Vlaicu Vodă în anul 1369, se concretizează faptul că încă din prima jumatate a secolului al XIV-lea Brașovul era un important centru meșteșugăresc și de schimb, având un rol principal atât în relațiile comerciale ale Munteniei și Moldovei cu Transilvania, cât și în relațiile comerciale de importanță internațională. Treptat, el se transformă într-un puternic centru de concentrare funcțională sub raportul producției meșteșugărești (la sfârșitul secolului al XVI-lea aici se practicau aproximativ 60 de meșteșuguri).

Dezvoltarea funcțiilor a dus la o creștere continuă a populației, care în prima jumătate a secolului al XV-lea era de 6000 locuitori, iar în cea de-a doua jumătate de 8000-9000, Brasovul fiind cel mai mare oraș din Transilvania. Cetatea-nucleu a orașului a concentrat în jurul său activitatea meșteșugărească și cultural – administrativă. Atelierele meșteșugărești, grupate pe ramuri, erau răspândite pe toate străzile, unele dintre acestea purtând denumirea breslelor: Argintarilor, Cizmarilor, Căldărarilor, Blănarilor. La sfârșitul secolului al XV-lea activitatea comercială se concentrează în “Piața Mare “, aceasta fiind formată din mai multe piețe mici, specializate în desfacerea anumitor produse. În alcătuirea orașului se mai aflau și trei suburbii: Orașul de Sus sau Schei, Brașovu Vechi și Blumăna.

Intensificarea funcțiilor economice, în mod special dezvoltarea producției manufacturiere, au făcut ca acest oraș să fie cea mai importantă localitate urbană din Transilvania și în secolul al XVIII-lea, când numărul său de locuitori era de 17700 (C. Daicoviciu și colab., 1963). Manufacturile apar în suburbii lângă sursele de materii prime, bazate pe importante artere de circulație. Din a doua jumatate a secolului al XX-lea acest oraș devine și un însemnat nod feroviar, centru de intersectare a unor principale căi ferate din direcțiile București, Timișoara, Oradea și Baia Mare.

Brașovul atinge cote mult mai mari în perioada interbelică, atât în privința funcțiilor, a numărului de locuitori, cât și în privința extinderii sale în teritoriu. Acest oraș devine unul din cele mai importante centre comerciale ale României. Se dezvoltă în mod special ramuri industriale care se bazau pe materii prime aduse din alte regiuni ale țării și din import. Convergența din ce în ce mai accentuată a căilor de comunicație face ca orașul Brașov să fie unul din cele mai importante noduri feroviare ale României, prin care se realiză întregul trafic de mărfuri și călători între Transilvania, Capitala României și porturile dunărene. Lărgirea funcțiilor, intensificarea legăturilor economice cu întreaga țara au stat la baza creșterii numărului de locuitori.

Dacă în anul 1930 numărul de locuitori era de 59232, din care o bună parte activau în industrie, transport, construcții (48,1%), în 1941 acesta a ajuns la 81800. Din punct de vedere teritorial, vatra orașului se extinde în jurul gărilor feroviare și de-a lungul liniilor feroviare, în funcție de amplasarea noilor întreprinderi industriale grupate în mod asimetric față de nucleul urban, asigurând astfel legături bune cu întreaga țară.

În evoluția orașului Brașov cele mai mari realizări au loc în deceniile șase, șapte și opt, accentuându-se complexitatea sa funcțională. Se amplifică puternic ramura industrială care prezintă o structură complexă cu un înalt grad de specializare și diversificare. Industria construcțiilor de mașini și de prelucrare a metalelor este ramura cea mai dezvoltată, revenindu-i 74,8% din producția industrială a acestui centru, după care urmează industria alimentară (7,05%), textile și confecții (5,6%), metalurgia neferoasă (5,4%). Orașul Brașov participă cu ponderi însemnate în unele ramuri industriale de bază ale economiei naționale: aproximativ 12% din producția construcțiilor de mașini, fiind clasificat după București a doua bază a țării în producția de mașini, asigurându-se 87% din producția de tractoare, 66,2% din totalul autocamioanelor, autobasculantelor și autotractoarelor, 31,2% din producția de rulmenți. La nivelul Depresiunii Brașovului, acest oraș împreună cu comuna Ghimbav, concentrează 74,3 % din producția sa industrială.

Ca ramuri industriale existente la nivelul municipiului sunt de amintit:

– Industria metalurgiei neferoase, bazată în principal pe prelucrarea cuprului, producându-se sârmă turnată și laminată, sârmă trefilată, conductoare emailate din cupru.

– Industria constructoare de mașini ce produce: camioane, utilaj metalurgic, piese de schimb pentru industria textilă, mașini, echipamente, subansamble și utilaje pentru agricultură, rulmenți

– Industria chimică: articole tehnice din cauciuc, medicamente, produse cosmetice

– Industria lemnului: mobilă și mobilier

– Industria materialelor de construcții: ciment (din 1890), ceramică brută, produse refractare, prefabricate din beton

– Industria textilă: lână, tricotaje, confecții

– Industria pielăriei: tăbăcărie

– Industria alimentară: morărit și panificație, lapte și produse lactate, îmbuteliere băuturi răcoritoare, bere.

– Industria poligrafică

Odată cu ramura industrială s-au dezvoltat și celelalte ramuri: transport, turism, cultural-administrativă. Orașul Brașov –cu cele cinci stații feroviare Brașov- călători, Bartolomeu, Steagu Roșu, Brașov-triaj, Dârste – este cel mai important nod feroviar din depresiune și unul dintre primele din țară. În același timp, spre Brașov converg șapte linii feroviare din diferite direcții, câteva reprezentând segmente ale unor magistrale de interes național și internațional: Brașov – București; Brașov-Arad prin Sighișoara, Brașov – Arad prin Făgăraș, Sibiu, Vântu de jos, Brașov – Deda – Baia Mare, Brașov – Cluj Napoca – Oradea, dar și drumuri naționale care se intersectează, creând un puternic nod rutier.

2 .Turismul

Fig.35

Panorama orasul Brașov

Sursa https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Brasov_200609_panorama.jpg

Orice spațiu geografic este un potențial purtător de activități turistice care, prin dezvoltare și intensificare, specializare sau diversificare pot crea spații turistice de diferite tipuri și de dimensiuni variabile” (Cândea M., Bran F., Cimpoeru I., 2006). Cadrul natural stă la bazele potențialului turistic fără acesta atractivitatea turistică nemaiavând aceeași valoare. Acestea sunt însă dependente de componentele umane prin amenajarea și organizarea spațiului.

Potențialul turistic natural este format din totalitatea elementelor oferite de cadrul natural al unui spațiu: unități, formă și tipuri de relief, bioclimate, ape de suprafață și subterane, vegetația și fauna. Turismul se bazează pe aceste elemente naturale, ele fiind exploatate la maxim. Atractivitatea cadrului natural este determinată de caracteristici specifice: valoarea peisagistica a unităților de relief; calitățile terapeutice și de relaxare ale anumitor bioclimate; calitatea și diversitatea componentelor hidrografice; biodiversitatea floristică și faunistică.

Spectaculozitatea reliefului este dată de abruptul de circa 400 m a piemontului Tâmpa, la poalele căruia se află municipiul Brașov. De altfel în Tâmpa se află și singura rezervație peisagistică a județului. Versantul nordic, acoperit de o pădure deosebită prin prezența unor specii de valoare ornamentală și științifică, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, ulmul, teiul și frasinul dă o priveliște unică și o stare de bine atât locuitorului cât și vizitatorului. Aleea de sub Tâmpa oferă posibilitatea unei plimbări relaxante, chiar dacă nu este departe de zona rezidențială și comercială. De pe Vârful Tâmpa, de la 960 m altitudine, se desfășoară o deosebita priveliște asupra Brașovului și împrejurimilor sale, iar accesibilitatea se poate face atât pe cele câteva trasee cât și cu telecabina. Dealurile peste care se desfășoară orașul (Warthe, Melcilor, Cetățuia, Sprenghi) dau o notă pitorească întregului ansamblu, o parte din ele fiind amenajate în vederea dezvoltării turismului prin restaurarea obiectivelor turistice și crearea unor drumuri de acces.

În realizarea unui turism de calitate, clima este la fel de importantă ca și elementele de relief. Luând în considerare faptul că fiecare persoană reacționează și resimte într-un anumit fel condițiile meteorologice, clima contribuie foarte mult la starea de bine a turistului. Elementele climatice (temperatura, precipitațiile, vântul, nebulozitatea, presiunea atmosferică etc.) constituie ambianța necesară desfășurării turismului, mai ales în procesul de recreere și tratament balneoclimateric și climateric.

Prin poziționarea sa la poalele pintenului Tâmpa, Brașovul se bucură de temperaturi potrivite în perioada verii fiind ocolit astfel de multe zile caniculare iar pe timp de iarna se bucură de un strat sănătos de zăpadă și de temperaturi scăzute pentru a se putea practica sporturile de iarnă. Singurul impediment îl reprezintă inversiunile termice, provocând disconfort în sezonul rece prin temperaturi extrem de scăzute. Municipiul poate fi încadrat în bioclimatul de tip sedativ – indiferent, caracterizat printr-un covor vegetal variat cu nebulozitate și grad de umiditate mai ridicat decât în câmpii, cu presiune atmosferică, durată de strălucire a soarelui și vânt mai moderate ceea ce fac ca adaptarea organismului să aibă loc într-un interval mai scurt și principalele funcții biologice ale organismului uman să intre în repaus relativ. Brașovul este indicat în efectuarea aeroterapiei prin eliminarea toxinelor și tonificarea prin acțiunea aerului de munte, dar și pentru cura de teren ce combină băile de aer și soare cu exerciții ale musculaturii. Potențialul apelor de suprafață și subterane în cazul orașului Brașov este destul de scăzut. Cele câteva râuri și pârâuri nu au un alt rol turistic decât cel peisagistic. La periferia municipiului sau pe traseele ce urcă spre Tâmpa și stațiunea turistică Poiana Brașov călătorul întâlnește izvoare și pârâuri cu apă limpede, dar fără caracter curativ. Cu toate acestea Brașovul este înconjurat de câteva localități renumite pentru apele carbogazoase extrase din zonă precum: Bodoc, Covasna, Zizin dar și pentru apele sulfuroase și sulfatate.

Chiar dacă în spațiul administrativ-teritorial nu putem vorbi de rezervații naturale și arii protejate, orașul are însă acces la un număr mare de elemente naturale deosebite. Aflat la 15 km de Brașov, masivul Postăvarul este protejat pe o suprafață de peste 1000 ha.

3. Transport

Transporturi interne

Fig.36 Autobuzele din Brașov

Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov#/media/File:AutobuzeBV.jpg

Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcția unor cartiere noi de case și blocuri modifică schimbă aceste cifre de la un an la altul.

Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante, realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor.

În municipiul Brașov există o rețea dezvoltată de transport, călătorii putând opta pentru autobuze, troleibuze sau taxi-uri.

Există 47 de linii de autobuze și troleibuze. De asemenea, există, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (linia 101). Pentru optimizarea transportului acesta a fost însă înlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006.

Pentru a folosi autobuzul sau troleibuzul, călătorii sunt nevoiți să achite un anumit preț pentru a primi la schimb un bilet. Prețurile acestor bilete variază în funcție de vârstă – bilete pentru pensionari și bilete normale. Copiii sub 5 ani pot călători gratuit.

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 4 lei/2 călătorii, fiind valabil 50 de minute pe orice mijloc de transport, cu excepția liniei 20 (5 lei/călătorie)- Livada Postei-Poiana Brasov și liniei 100 (5.50 lei/călătorie), aceasta circulând doar pe perioada iernii, pe traseul Gara Brașov – Poiana Brașov, iar pentru pensionari/studenți biletul costă 2 lei/2 călătorii. Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una/două/toate liniile, pe un interval de 1/7/30 zile.

În fiecare stație de autobuz/troleibuz există un panou cu afișaj electronic, unde călătorii pot vizualiza ora la care urmează să sosească aceste mijloace de transport, respectiv în câte minute urmează să sosească autobuzul/troleibuzul (când acestea se apropie de stație).

În Brașov există 7 mari companii de taxi.

Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.

În Brașov, transportul pe cablu este bine dezvoltat. Există un teleferic ce leagă poalele Tampei de culme și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care urcă până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri.

În ceea ce privește dezvoltarea acestui tip de transport municipalitatea are în plan realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală – Centrul Vechi – Pietrele lui Solomon – Poiana Brașov.

Transporturi externe

Fig. Nr 37 Gara Brașov

Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov#/media/File:AutobuzeBV.jpg

Municipiul Brașov este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există 5 gări:

– Gara Centrală Brașov – situată în apropierea Centrului Civic;

– Gara Stupini – situată în zona de nord a orașului;

– Gara Bartolomeu – situată în zona de vest a orașului;

– Gara Dârste – situată în zona de Sud-Est a orașului;

– Triaj – cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a orașului.

Căile feroviare care trec prin municipiu, transformându-l într-un important nod feroviar sunt:

– Tronsonul: Brașov – Predeal – București

– Tronsonul: Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni

– Tronsonul: Brașov – Rupea – Sighișoara – Oradea

– Tronsonul: Brașov – Făgăraș – Sibiu – Teiuș

– Tronsonul: Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului – linie concesionată

– Tronsonul: Brașov – Zărnești – linie concesionată

– Tronsonul: E54 – Arad – Deva – Teiuș – Vânători – Brașov – București aparține de Coridorul IV European feroviar.

Brașovul are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

– Șosele internaționale Clasa A:

– E60 (Brest – Nantes – Orléans – Auxerre – Zurich – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj Napoca – Târgu Mureș – Brașov – București – Constanța)

– E68 (Szeged (Seghedin) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov)

– Șosele internaționale Clasa B:

– E574 (Bacau – Onești – Târgu Secuiesc – Brașov – Pitești – Craiova)

Drumuri naționale:

– DN1 (Oradea – Sibiu – Făgăraș – Brașov – București)

– DN1A (Brașov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploiești)

– DN10 (Brașov – Hărman – pasul Buzău – Buzău)

– DN11 (Brașov – Hărman – pasul Oituz – Onești)

– DN12 (Brașov – Sfântu Gheorghe – Băile Tușnad – Miercurea-Ciuc – Toplița)

– DN13 (Brașov – Rupea – Sighișoara – Bălăușeri – Târgu Mureș)

– DN73 (Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești)

În Ghimbav se află în construcție Aeroportul Internațional Brașov. Pista are o lungime de 2820 metri, urmând a se construi turnul de control, respectiv terminalul. Va fi unul dintre cele mai importante aeroporturi din România.

Consiliul județean speră la un trafic de peste un milion de pasageri. Aeroportul va fi mult mai atractiv pe partea de cargo, deoarece aeroportul este situat chiar în centrul țării.

Este prevăzută continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, pe ruta București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal – Râșnov – Cristian – Ghimbav – Codlea – va face joncțiune cu autostrada.

În perioada celui de-al doilea război mondial a existat la Brașov un aeroport militar, lângă fabrica IAR, desființat însă de către autoritățile de ocupație ruse. Toate utilajele și avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nu a mai rămas decât turnul de control.

Capitolul 6. Dezvoltarea orasului Brasov in urmatorii ani

În urma studiilor și analizelor efectuate precum și a întâlnirilor organizate s-a conturat următoarea proiecție privind municipiul Brașov în anul 2030.

Brașovul în anul 2030 este :

modern

ușor accesibil

verde

curat

cultural

creativ și inovativ

O astfel de imagine pentru ora în ansamblu poate fi descris prin intermediul unor domenii generale ale dezvoltrii urbane, de exemplu: structura oraului, condiii de locuit, mediu, transport, infrastructura tehnico-edilitar, economie, muncii , turism, sectoarele culturale și creative, agrement, sport, precum și educație, social și sănătate.

Direcția de dezvoltare „oraș_compact“ cuprinde măsuri ce asigură o structură urbană durabilă. În cadrul acestei direcții de dezvoltare se regăsesc sarcini cu privire la protecția monumentelor și a clădirilor, la îmbunătățirea condițiilor de locuit și dezvoltare economică, la susținerea dezvoltăriii policentrice a ofertei sectoarelor culturale și creative pentru creșterea calității vieții locuitorilor și lupta împotriva excluziunii sociale. .

Direcția de dezvoltare „oraș_mobil“ vizează îmbunătățirea condițiilor-cadru ale transportului intra- și interurban, premisă de bază pentru o bună funcționare a orașului.

Direcția de dezvoltare „oraș_turistic“ cuprinde măsuri ce se concentrează asupra dezvoltării turismului în oraș. Acest domeniu de măsuri înglobează dezvoltarea activităților turistice, de marketing și măsuri pentru dezvoltarea sectoarelor culturale și creative ca pivot al unei dezvoltări durabile.

Direcția de dezvoltare „oraș_cultural“ vizează măsuri de potențarea capacității sectoarelor culturale și creative de a contribui și de a susține în mod eficace dezvoltarea socio-economică a muncipiului Brașov și, în același timp, de a oferi locuitorilor municipiului și zonei metropolitane satisfacerea nevoilor și aspirațiilor lor culturale

Principalele direcții de acțiune în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural imobil la nivelul Strategiei Municipiului Brașov sunt:

Realizarea de planuri integrate de amenajare a teritoriului și de management a monumentelor istorice, de natură să le susțină rolul de catalizator și agregator social, inclusive prin promovarea includerii echilibrate a acestora în circuitul turistic

Dezvoltarea programului de regenerare urbană prin includerea dimensiunii culturale și a problematicii privind calitatea locuirii în zonele istorice.

Dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă pentru promovarea monumentelor istorice, precum și pentru demararea de programe de educație pentru patrimoniu și /sau de formare profesională.

Inițierea de proiecte pilot în parteneriat cu sectorul turistic pentru a susține dezvoltarea economică a municipiului și a zonei metropolitane.

În interiorul orașului trebuie avută în vedere o stabilire a priorităților care să se bazeze peîntărirea funcțională a celor două centre – Centrul Vechi și Centrul Nou. În același timp trebuie asigurate posibilitățile de aprovizionare în imediata proximitate a locuințelor prin intermediul zonelor centrale de cartier, stimulând astfel participarea cetățenilor la viața socială și de vecinătate și contribuind la evitarea traficului inutil.

Pe termen lung trebuie evaluat dacă, și în ce măsură cursurile apelor curgătoare existente Ghimbășel și Timiș – ar putea fi renaturate și amenajate (cel puțin în parte) ca spații naturale destinate mersului cu bicicleta, skating-ului sau plimbărilor în aer liber pentru locuitorii orașului. Totodată, aici pot fi create legături suplimentare ale spațiilor urbane aflate departe de principalele axe de transport ale orașului.

Pe baza viziunii anterior formulate și a imaginii directoare teritoriale derivate din aceasta sunt prezentate în continuare obiectivele de dezvoltare urbană pentru municipiul Brașov. Astfel,diferitele domenii tematice ale dezvoltării urbane vor fi susținute de cinci obiective generale carela rândul lor sunt susținute de obiective specifice.

Obiectiv general I

Dezvoltarea spațială echilibrată a orașului în ansamblu și a cartierelor

Obiective specifice:

1. Dezvoltarea și consolidarea cartierelor din oraș și a celor două centre (Centrul Vechi și Centrul Civic).

În general, teritoriul urban se caracterizează prin densitate și printr-o apropiere spațială a

zonelor rezidențiale de locurile de muncă. Cu toate acestea, numai în câteva zone urbane

există de fapt un amestec de funcțiuni. Pentru viitorul proces de dezvoltare urbană, obiectivul este acela de a îmbunătăți nivelul de calitate al zonelor urbane existente alcătuite din cartiere rezidențiale și zone de dezvoltare a afacerilor, de a le dinamiza și interconecta în vederea menținerii și dezvoltării pe mai departe a structurilor urbane funcționale

2. Evitarea dispersării urbane, a utilizării inutile de suprafețe și a costurilor ridicate de

Infrastructură

În decursul ultimilor ani, extinderea teritorială a orașului a început în special pe direcția de Nord și de vest. Această dispersare trebuie în viitor limitată pe cât posibil, la fel ca și acoperirea cu construcții a dealurilor ce înconjoară orașul. Va trebui avută în vedere cel puțin o dezvoltare ordonată și planificată, pentru ca astfel să fie finalizate șantierele existente, ele urmând a fi extinse numai în cazul în care cererea va crește.

3. Conservarea și reabilitarea atentă a edificiilor istorice

Brașovul dispune de un Centru Istoric care contribuie masiv la identitificarea locuitorilor cu

propriul lor oraș și care reprezintă centrul ideal al orașului. Obiectivul municipalității ar trebui să fie acela de a conserva și reabilita cu mare atenție clădirile istorice, precum și de a face posibil, de a simplifica și de a sprijini schimbul de generații în aceste clădiri vechi.

4. Consolidarea funcțiunii Centrului Istoric – Centrul Vechi Orașul vechi nu reprezintă neapărat o zonă prioritară pentru locuri de muncă sau pentru magazinele de cumpărături. În afară de ofertele gastronomice, turistul nu are parte de prea multe alte oferte. Obiectivul trebuie să fie acela de a sprijini atragerea de mici magazine de comerț cu amănuntul, precum și a unor noi oferte culturale.

5. Crearea unei axe de dezvoltare între Parcul Magnolia și Cartierul Coresi

Legătura teritorial-urbană dintre aceste zone și Centrul Nou se realizează prin intermediul Bulevardului Victoriei care, deși este conceput locuire ca o magistrală larg dimensionată, în afara funcțiunii de oferă numai într-o foarte mică măsură magazine și servicii. Obiectivul este acela de a identifica o nouă axă de dezvoltare de importanță pentru oraș în ansamblu, care să îi confere bulevardului o nouă imagine și funcțiuni diversificate.

Obiectiv general II

Optimizarea mobilității urbane

Obiective specifice:

7. Crearea și consolidarea unei rețele de transport în comun eficientă, ecologică, atractivă și compatibilă cu orașul.

Obiectivul pe termen lung este acela de a dezvolta un sistem de transport în comun pe calea ferată pentru municipiul Brașov.

8. Îmbunătățirea calității aerului și diminuarea poluării fonice în interiorul orașului, prin reducerea traficului auto. Rolul centurilor ocolitoare ale Brașovului este acela de a scoate în afara orașului traficul de tranzit. Însă, cea mai mare parte a traficului în interior va fi în continuare produs de locuitorii orașului.

Obiectivul municipalității trebuie să fie acela de a asigura un acces facil și eficient către oraș. Aeroportul, la fel ca și gara, trebuie dezvoltate ca noduri de transport importante unde să fie asigurată o transbordare confortabilă a pasagerilor dintr-un mijloc de deplasare în altul.

9. Îmbunătățirea condițiilor de deplasare pentru pietoni

În contextul gestionării durabile a traficului una dintre priorități o constituie crearea unui spațiu sporit destinat pietonilor. Scopul este acela de a motiva și determina locuitorii orașului să meargă pe jos, reușind astfel să ajungă mai repede la destinație fără să fie nevoiți să apeleze la rute ocolitoare, folosind trasee atractive, departe de străzile cu trafic aglomerat.

10. Încurajarea mersului cu bicicleta

Bicicleta este un mijloc detransport accesibil pentru toți locuitorii orașului, are și efecte pozitive asupra sănătății utilizatorului. Din aceste motive și cu sprijinul infrastructurii necesare ce va trebui asigurată, ciclismul trebuie să devină o prioritate în viitoarea planificare a rutelor de transport. Prin implementarea unor măsuri care să favorizeze ciclismul, procentul utilizatorilor de bicicletă va crește de la valoarea actuală de 1-2%, la cel puțin 15% în anul 2020.

Obiectiv general III

Dezvoltarea destinației turistice Brașov

Obiective specifice:

11. Dezvoltarea și promovarea destinației turistice și a brand-ului Brașov.

În municipiul Brașov, turismul reprezintă o branșă importantă cu o pondere însemnată în dezvoltarea economică a orașului.Obiectivele turistice relevante ale orașului se rezumă momentan, pe lângă stațiunea de iarnă Poiana Brașov, la Centrul Istoric cu Biserica Neagră.

Orașul trebuie dezvoltat și promovat ca brand de sine stătător. În felul acesta numărul de turiști va putea fi asigurat și mărit în viitor, cu scopul de a crește gradul de ocupare a facilităților de cazare.

12. Îmbunătățirea și extinderea produselor și ofertelor turistice

Datorită potențialului său, Brașovul poate deveni pentru diverse grupuri-țintă o destinație de călătorie atractivă și foarte căutată, indiferent de sezon. Produsele turistice vor trebui diversificate și adaptate pe grupuri țintă cu scopul extinderii sezonului turistic.

Calitatea serviciilor turistice existente trebuie îmbunătățită pentru ca astfel oaspeții orașului să se simtă în viitor strâns legați de destinația de vacanță numită „Brașov”.

Obiectiv general IV

Îmbunătățirea calității serviciilor sociale și de educație

Obiective specifice:

13. Dezvoltarea ofertelor sociale și ale instituțiilor de educație în conformitate cu cererea existentă.

Scopul este acela de a le oferi tuturor locuitorilor orașului posibilitatea de a lua parte la viața socială și de a avea o nouă șansă. Ținând cont de evoluția demografică și socială a orașului, obiectivul urmărit de municipalitate este acela de a asigura, îmbunătăți și dezvolta o ofertă în materie de unități sociale și educaționale conforme cu cererea existentă.

14. Integrarea tuturor grupurilor de populație în societatea urbană

Obiectivul referitor la participarea tuturor locuitorilor la viața socială trebuie privit multilateral și susținut prin diferite căi: crearea unui acces neîngrădit (după principiul „Fără bariere”) în stradă, blocuri și instituții publice precum și asigurarea unei oferte de consiliere adecvate.

Indiferent de statut social, stare de sănătate, religie, apartenență etnică, vârstă sau sex vor trebui asigurate șanse egale pentru participarea tuturor cetățenilor la viața socială, acces pe piața muncii, la educație și sănătate.

Obiectiv general V

Creșterea competitivității economice cu accent pe protecția mediului

Obiective specifice:

15. Brașov – Capitala Verde a Europei

Pornind de la titlul câștigat de „Capitală Verde a României”, municipiul Brașov își propune să concureze pentru titlul de „Capitală Verde a Europei”.

Obiectivul este acela de a crea la nivel local o politică durabilă de mediu și de protecție a climei care să fie aplicată de toți actanții locali, de la nivel politic până la nivel de administrație și implicit până la nivelul locuitorilor.

16. Interconectarea domeniilor educație, cercetare și economie

Cheia unei dezvoltări economice dinamice se află în educarea și calificarea profesională a locuitorilor, precum și într-o interconectare permanentă între mediul de afaceri, cercetare și știință. Obiectivul este acela de a adapta curricula educațională și oferta de calificare la cererea existentă în economie și de a verifica cu regularitate aspectul de actualitate al acestora.

Capitolul 7 . Metodologie

Pentru realizarea acestui lucrări am analizat amănunțit mai multe lucrări care s-au axat pe cercetarea spațiului pe care l-am avut de analizat aceasta fiind una dintre etapele principale deoarece m-a ajutat în scopul înțelegerii unor fenomene și deficiente care se află la nivelul orașului Brașov .

O a doua metodă pe care am folosit-o a fost metoda obținerii datelor de pe teren ,deoarece este mult mai ușor să observi cum evoluează lucrurile când te afli în mediul respectiv.

Cu privire la datele pe care le-am preluat de pe site-ul oficial al Brașovului acestea fiind benefice în stabilirea evoluției și schimbările care s-au petrecul la nivelul demografic al locuințelor și spațiilor verzi .