3. MANAGEMENTUL RISCULUI TRANSPORTATORULUI FLUVIAL 3.1 TRABA LOGISTICS – STUDIU DE CAZ Activitatea de analiză și gestionare a riscului, în toată… [305154]

3. MANAGEMENTUL RISCULUI TRANSPORTATORULUI FLUVIAL

3.1 [anonimizat] a riscului, [anonimizat], pe termen îndelungat. [anonimizat], “înțelegând prin asta procesul prin care în mod continuu și sistematic se identifică expunerile la factori potențial dăunători”.

Este de preferat ca un întreprinzător sa fie capabil să facă această identificare a pagubelor potențiale pe baza experienței acumulate de alte persoane/ entități sau măcar pe baza unui istoric propriu. A sesiza o pagubă după momentul producerii ei este mai neplăcut și cu siguranță mai costisitor decât prevenirea producerea acesteia. Lipsa de identificare a potențialelor pericole face ca pierderile care se pot înregistra să constituie o surpriză pentru firmă și reținerea inconștientă a unor riscuri nu reprezintă cea mai fericită inițiativă pentru un întreprinzător.

3.2 [anonimizat] a riscului, exemplificată anterior în Cap. II, [anonimizat].

[anonimizat].

Concentrându-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Fig. 3.2.a Transport intermodal în cadrul companiei Traba Logistics

Sursa: ………………….

Scopul companiei Traba Logistics este de a stabili și de a dezvolta o [anonimizat], [anonimizat]-door.

[anonimizat], [anonimizat] a Europei.

[anonimizat], [anonimizat]-Est a Europei – [anonimizat] – Main – Dunăre, [anonimizat]-le pentru a satisface cerințele clienților.

Fig. 3.2.b. [anonimizat]: ………………….

[anonimizat] o [anonimizat] 2013, unități multifuncționale de 110 m x 11,45 m. [anonimizat], [anonimizat].

Aceste unitați navigă în regim de 24 [anonimizat], servirea clienților cu o înaltă responsabilitate și întotdeauna răspunzând la cererile lor tot mai mari.

Fig. 3.2.c. [anonimizat]: ………………….

Transportă anual cca. 1 [anonimizat], [anonimizat].

Unul dintre proiectele curente ale Traba Logistics este de a stabili o [anonimizat], de a naviga săptămânal între Viena, Bratislava, Budapesta, Pancevo si Constanța.

Detalii tehnice flotă Traba Logistics.

Sursa: ………………….

Fig. 3.2.d. MV Zipjche Gat navigând pe Rhin

Sursa: ………………….

Aceste unități multifuncționale operate de către Traba Logistics pot transporta diverse produse: de la mărfuri vrac la containere.

Fig. 3.2.e. Magazie marfă nava MV Sennerplaat

Sursa: ………………….

Puntea principală a navelor operate de către Traba Logistics este alcătuită din file de tablă de oțel. Aceasta este continuă și acoperă în întregime corpul navei de la prova la pupa și asigură etanșietatea navei.

fig. 3.1.f. puntea principală a navei MV Zipjche Gat

Sursa: ………………….

Fiecare nava menționată anterior este prevazută cu 2 ancore de tip amiralitate. Vinciul este prevăzut cu tambure și barbotine ce se rotesc în jurul unui ax orizontal.

Fig. 3.2.g. Vinci ancoră

Sursa: ………………….

În imaginea de mai jos este prezentat arborele port-elice al navei, ce are rolul de a susține propulsorul și de a-i transmite mișcarea de rotație. Acesta este confecționat din oțel cu limită de rezistență la rupere de 44-52 kgf/m 818b11i m2.

Fig. 3.2.h. Ax port-elice

Sursa: ………………….

În imaginea de mai jos puteți urmări sistemul de răcire cu apă de mare al motorului principal care se realizează prin transferul schimbul de căldura al agentului primar – sea water, preluat de apa dulce din motor.

Fig. 3.2.i. Pompe răcire motor principal

Sursa: ………………….

Construcția navelor operate de Traba Logistics îndeplinesc condițiile tehnico-economice și de siguranță optime. Acestea sunt dotate cu un număr mare de instalații generale și specifice, ale căror caracteristici le asigură un randament de exploatare maxim.

Fig. 3.2.j. Plan nave operate de Traba Logistics

Sursa: ………………….

3.3. INTEGRAREA MANAGEMENTULUI RISCULUI ÎN SISTEMUL DE MANAGEMENT AL TRANSPORTATORULUI FLUVIAL TRABA LOGISTICS

Organigrama entității mai sus menționate cuprinde următoarea structură organizatorică funcțională:

Organul superior de conducere sau consiliul de administrație;

Conducerea executivă: este constituită din directorul general și directorii executivi. Are rolul de a asigura managementul activităților curente întreprinse de societate și de a dezvolta stategiile adoptate de organul superior de conducere sau de consiliul de administrație;

Compartimentul de relații cu clienții, care menține și dezvoltă conexiunile externe cu terții în scopul promovării și realizării obiectivelor propuse.

Compartimentul de operațiuni. Acesta se implică în desfășurarea activității curente a societății în scopul obținerii de profit. Compartimentul operațional are următoarele funcții: de analiză, evaluare, coordonare și monitorizare, etc.;

Compartimentul financiar-contabil: are ca și responsabilități derularea operațiunilor financiar-contabile și raportarea înregistrărilor contabile;

Compartimentul informatic: este responsabil de administrarea și dezvoltarea programelor informatice (software, hardware și comunicații), inclusiv de promovare și corespondență on-line;

Compartimentele suport: vin în ajutorul celorlalte sectoare prin activități specifice de consiliere juridică, marketing, analiză, resurse umane, cercetare-dezvoltare, etc.

3.3.1. ANALIZA ȘI TRATAREA RISCURILOR. IMPACTUL ACESTORA

Propunerea mea este concretizată printr-o abordare sistematică a evaluarii riscului în procedura internă pentru Evaluarea riscului. Tehnica utilizată respectă cerințele legale, reglementările și protejează informațiile din cadrul organizației, folosindu-se cele mai bune practici în domeniu. Am definit riscurile, principiile de acceptare a acestora si am stabilit nivelurile de risc satisfăcătoare (apetitul și toleranța la risc).

Pentru o abordare metodică a evaluării riscurilor s-au parcurs următorii pași:

– identificarea operațiunilor și a tuturor activităților întreprinse de societate;

– identificarea sistemelor informatice utilizate de entitate;

– stabilirea riscurilor operaționale produse de programele informatice;

– stabilirea factorilor de risc care facilitează expunerea la riscurile operaționale;

– constatarea posibilelor vulnerabilități;

– precizarea impactului și constatarea eventualelor daune pe care le-ar suporta societatea în cazul pierderii caracterului confidențial, de integritate și disponibilitate a programelor informatice.

– identificarea riscurilor ce pot provoca defecțiuni navelor din următoarele motive: incompetența personalului navigant, operarea defectuoasă, particularități ale șenalului navigabil; cauze naturale de forță majoră.

– identificarea riscurilor generate de situația economica privind disponibilitatea și prețul mărfurilor ce urmează a fi transportate;

– evaluarea vulnerabilităților generate de barierele administrative dintre autorități și transportatori.

– evaluarea reală a probabilității producerii acestor evenimente.

Concluzia finală a fost reprezentată de evaluarea nivelurilor de risc inerente în urma căreia s-a stabilit dacă riscul este acceptabil sau necesită tratare.

Fig. 3.3.a. Relația elementelor utilizate în evaluarea internă a riscurilor operaționale.

Sursa: ………………….

Coordonatorii responsabili de fiecare unitate funcțională, au stabilit rezervele de valoare și operațiunile corespunzătoare departamentelor funcționale (la nivel de birou, serviciu, compartiment, departament, direcție, etc.) care sunt expuse riscurilor operaționale.

Rezervele de valoare cuprind:

Fig. 3.3.b. Relația elementelor utilizate în evaluarea internă a riscurilor operaționale.

Sursa: prelucrare proprie

3.3.2 STABILIREA VALORII RESURSELOR ȘI A OPERAȚIUNILOR

În vederea determinării capacității rezervelor și a operațiunilor, am inclus în studiu, resursele fizice, informatice și procedeele între care se formează legături de interdependență. Am determinat capacitatea acestora folosind o scară de valori, în funcție de influența pe care o au asupra entității, și anume:

În vederea identificării valorilor am examinat “importanța, gradul de dependență față de resursă/operațiune și pericolul pe care îl reprezintă pentru procesele organizației, asupra organizației în general și asupra clienților acesteia, atunci cand informația sau resursa își pierde integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea”.

3.3.3. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC

Pentru a identifica principalii factori de risc se întocmește o listă a tuturor amenințărilor aplicabile, determinându-se punctele slabe existente.

Riscul se calculează prin insumarea următoarelor elemente:

1. Probabilitatea riscului (exploatarea punctelor slabe).

Posibilitatea de manifestare în anumite condiții se determină astfel:

2. Stadiul de vulnerabilitate (posibile incidente care pot influența gradul de vulnerabilitate, aceasta putând fi mai greu sau mai ușor exploatată).

Gradul de vulnerabilitate se poate determina în baza următoarelor criterii:

Evaluarea posibilelor pericole (riscuri) şi a nivelurilor asociate aferente evenimentelor nedorite pot influența activitățile derulate de companie, funcționalitatea softurilor informatice sau a informaţiilor, realizându-se cu ajutorul matricei ce identifică nivelul de risc.

“Nivelul de riscul este o funcţie de probabilitatea de producere a unui eveniment nedorit şi de nivelul vulnerabilității asupra activităților, informațiilor sau sistemelor informatice ale organziației”.

Așadar, s-a construit o matrice 3×3 potrivit următoarelor grade de risc:

Exemplu de matrice ce stabilește nivelul de risc: