3 Cuprins Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [601859]
3
Cuprins
Rezumat
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
7
Abstract
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
9
Argument
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………..
11
Introducere
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………
12
I.
Partea teoretică
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………..
13
1.
Rela
ții interculturale
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
13
1.1.
Cult
și cultur
ă
…………………………..
…………………………..
…………………………..
….
13
1.2.
Inter
–
și multiculturalitate
…………………………..
…………………………..
………………
16
1.3.
Cultura europeană
și cea din Orient
…………………………..
…………………………..
..
17
2.
Fenomenul traducerii
…………………………..
…………………………..
…………………………..
20
2.1. Ce este traducerea?
…………………………..
…………………………..
…………………………..
20
2.2. Principiu, metodă sau tehnică de traducere
…………………………..
………………………
22
2.2.1. Principiu de traducere
…………………………..
…………………………..
…………………
22
2.2.2. Strategie sau metodă de traducere
…………………………..
…………………………..
..
23
2.2.3. Procedee sau tehnici de traducere
…………………………..
…………………………..
…
23
2.3. Taxonomii
și clasific
ări
…………………………..
…………………………..
…………………….
24
2.4. Traducerea literară
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
28
2.5. T
raducerea culturemelor
…………………………..
…………………………..
…………………..
30
2.5.1. Adaptare culturală
…………………………..
…………………………..
………………………
32
3.
Mircea Eliade
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………
34
3.1.
Generalită
ți
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..
34
3.2.
Filosofia lui Eliade
…………………………..
…………………………..
……………………….
36
3.3.
Cele mai importante opere
…………………………..
…………………………..
…………….
36
4.
Romanul
Maitreyi
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…..
38
4.1. Geneza
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………….
38
4.2.
Maitreyi
în diferite limbi
…………………………..
…………………………..
…………………..
39
4.2.1. Traducătoarea
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
40
4.2.2. Interviu
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………..
41
II.
Cercetarea
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………..
44
4
1.
Maitreyi
în limba maghiară
…………………………..
…………………………..
………………….
44
1.1.
Date generale despre traducerea romanului
…………………………..
………………….
44
1.2.
Traducerea culturemelor din
Maitreyi
…………………………..
………………………….
45
1.2.1.
Capitolul I
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
46
1.2.2.
Capitolul II
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
47
1.2.3.
Capitolul III
…………………………..
…………………………..
…………………………..
49
1.2.4.
Capitolul IV
…………………………..
…………………………..
………………………….
51
1.2.5.
Capitolul V
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
53
1.2.6.
Capitolul
VI
…………………………..
…………………………..
………………………….
55
1.2.7.
Capitolul VII
…………………………..
…………………………..
…………………………
56
1.2.8.
Capitolul VIII
…………………………..
…………………………..
………………………..
58
1.2.9.
Ca
pitolul IX
…………………………..
…………………………..
………………………….
61
1.2.10.
Capitolul X
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
63
1.2.11.
Capitolul XI
…………………………..
…………………………..
………………………….
66
1.2
.12.
Capitolul XII
…………………………..
…………………………..
…………………………
67
1.2.13.
Capitolul XIII
…………………………..
…………………………..
………………………..
69
1.2.14.
Capitolul XIV
…………………………..
…………………………..
……………………….
72
1.2.15.
Capitolul XV
…………………………..
…………………………..
…………………………
73
1.3.
Concluzii
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………..
75
Bibliografie
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………………..
79
5
Table of contents
Abstract in Romanian
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………
7
Abstract in English
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………….
9
Argument
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………..
11
Introduction
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………….
12
I.
Theoretical part
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………….
13
1.
Intercultural relations
…………………………..
…………………………..
…………………………..
13
1.1.
Cult and culture
…………………………..
…………………………..
…………………………..
.
13
1.2.
Inter
–
and multiculturalism
…………………………..
…………………………..
…………….
16
1.3.
European and Eastern culture
…………………………..
…………………………..
…………
17
2.
The phenomenon of translation
…………………………..
…………………………..
…………….
20
2.1. What is translation
?
…………………………..
…………………………..
………………………….
20
2.2. P
rinciple
, met
hod
and
te
chniques of translation
…………………………..
……………….
22
2.2.1. Principle of translation
…………………………..
…………………………..
……………….
22
2.2.2.
Method or strategy of translation
…………………………..
…………………………..
….
23
2.2.3. Procedures or tehniques of translation
…………………………..
………………………
23
2.3. Taxono
mies and classifications
…………………………..
…………………………..
………….
24
2.4. Literary translation
…………………………..
…………………………..
…………………………..
28
2.5. T
ranslating realia
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…
30
2.5.1. Cultural adaptation
…………………………..
…………………………..
…………………….
32
3.
Mircea Eliade
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………
34
3.1.
General data
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….
34
3.2.
Eliade
’s philosophy
…………………………..
…………………………..
………………………
36
3.3.
The most important works
…………………………..
…………………………..
……………..
3
6
4.
The novel
Maitreyi
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…
38
4.1. Genesis
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………
38
4.2.
Maitreyi
in different languages
…………………………..
…………………………..
………….
39
4.2.1. The translator
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
40
4
.2.2. Interview
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………
41
II.
Research
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………………..
44
6
1.
Maitreyi
in Hungarian
…………………………..
…………………………..
…………………………
44
1
.1.
General data about the translation of the novel
…………………………..
……………..
44
1.2.
Tra
nslating realia in
Maitreyi
…………………………..
…………………………..
…………
45
1.2.1.
Chapter
I
…………………………..
…………………………..
…………………………..
….
46
1.2.2.
Chapter
II
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…
47
1.2.3.
Chapter
III
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
49
1.2.4.
Chapter
IV
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
51
1.2.5.
Chapter
V
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…
53
1.2.6.
Chapter
VI
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
55
1.2.7.
Chapter
VII
…………………………..
…………………………..
…………………………..
56
1.2.8.
Chapter
VIII
…………………………..
…………………………..
………………………….
58
1.2.9.
Chapter
IX
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
61
1.2.10.
Chapter
X
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…
63
1.2.11.
Chapter
XI
…………………………..
…………………………..
…………………………..
..
66
1.2.12.
Chapter
XII
…………………………..
…………………………..
…………………………..
67
1.2.13.
Chapter
XIII
…………………………..
…………………………..
………………………….
69
1.2.14.
Chapter
XIV
…………………………..
…………………………..
………………………….
72
1.2.15.
Chapter
XV
…………………………..
…………………………..
…………………………..
73
1.3.
Conclusions
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….
75
Bibliogr
aphy
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………………
79
7
Rezumat
Ca subiect al lucrării am ales tema rela
ției interculturale și fenomenul traducerii,
deoarece d
intotdeauna am fost interesată
de diferite limbi
și culturi, fapt de care eram
con
știent
ă încă de la începutul anului I de facultate.
Știam înc
ă din anii de lice
u că a
ș
dori să
–
mi aprofundez cuno
ștințele în domeniul lingvisticii, de aceea am ales
specializarea traducere
și interpretare.
În lucrarea de fa
ț
ă a
ș dori s
ă cercetez rela
țiile interculturale și fenomenul
traducerii în opera lui Mircea Eliade. Lucrarea are
două păr
ți mari dintre care în prima
sunt prezentate aspecte teoretice legate de subiectul lucrării, iar partea a doua reprezintă
cercetarea pe baza cuno
ștințelor prezentate în partea teoretic
ă. Partea teoretică a lucrării
prezintă în patru capitole mari
(
Rela
ții interculturale, Fenomenul trad
ucerii, Mircea
Eliade, Romanul Maitreyi
) aspecte importante în primul rând despre rela
ția intercultural
ă
și fenomenul traducerii; iar în al doilea rând sunt prezentate informații importante despre
Mircea Eliade, autor
ul romanului
Maitreyi,
informa
ții relevante pentru cercetare, de
aceea am abordat
și geneza acestei opere. Partea practic
ă este bazată pe analiza textelor
paralele, din punct de vedere al tehnicilor de traducere.
În primul capitol al lucrării, intitulat
Re
la
ții interculturale
am abordat tema
rela
ției interculturale, inclusiv noțiunea de
cult, cultură, inter
–
ș
i
multiculturalitate
,
și în
ultimul rând am prezentat sintetic câteva aspecte generale despre diferen
ța dintre cultura
europeană
și cea din Orient. P
utem afirm
a că aceste concepte enumerate
mai sus au mai
multe defini
ții, dar sunt în leg
ătură strânsă; astfel fără cult
și cultur
ă nu am putea vorbi
despre fenomenul inter
–
și multiculturalit
ă
ții. Capitolul al doilea,
Fenomenul traducerii
con
ține cele mai
importante aspecte în legătură
cu fenomenul traducerii, abordările
diferite ale cercetătorilor în legătură cu principiul, metodele
și tehnicile de traducere,
inclusiv în legătură cu traducerea literară
și prezentarea tehnicilor de traducere pe care
voi fol
osi în cercetare. În acest punct al lucrării putem constata faptul că literatura de
specialitate este inconsecventă în ceea ce prive
ște definirea termenilor de mai sus.
Următorul capitol al lucrării, care poartă numele autorului operei analizat
e
în partea
practică, con
ține informațiile biografice despre Mircea Eliade, date generale despre
filosofia sa
și cele mai importante opere scrise de c
ătre el care de fapt reflectă modul lui
de gândire, percep
ția despre viaț
ă
și creație. În ultimul capitol,
Romanul
M
ai
treyi
al
lucrării voi aborda cu geneza romanului faimos al lui Eliade. În acest capitol sunt
8
prezentate împrejurările scrierii romanului
–
deoarece opera este bazată pe experien
ța
indiană a autorului, fiind astfel un roman subiectiv al experien
ței
–
, câtev
a rânduri despre
traducerile romanului în diferite limbi, inclusiv
și în limba maghiar
ă care este una
semnificativă
și cea mai recent
ă, tradusă de către o traducătoare maghiară. Fiindcă prin
analiza romanului lui Eliade
și prin lecturarea traducerii mi
–
am
pus ni
ște întreb
ări, de
aceea am realizat un interviu cu traducătoarea
–
care reprezintă ultimul subcapitol al
păr
ții teoretice.
Prin aprofundarea în literatura de specialitate domeniului culturii
și
traducerii am ajuns la concluzia că definirea conceptelo
r nu este simplu de realizat,
deoarece fiecare specialist sau cercetător în domeniul respectiv are o perspectivă pu
țin
diferită sau chiar contrară fa
ț
ă de al
ții.
Analiza textului original
și a celui tradus reprezint
ă partea a doua lucrării.
Corpusul s
–
a c
onstruit din sintagmele
și secvențele transcrise din romanul lui Eliade și
din textul tradus în limba maghiară de către J
úlia Vallasek.
Am ales secven
țele care se
referă la culturile diferite ale personajelor principale (percep
ția diferit
ă despre via
ț
ă,
ob
iceiuri), la diferen
țele dintre creștinism și hinduism, și la descrierea p
ăr
ților corpului.
Secven
țele alese le
–
am organizat într
–
un tabel Excel. Prima coloană a tabelului con
ține
secven
țele luate din textul original, în a doua sunt transcrise secvențele r
espective în
limba maghiară, iar în a treia coloană am identificat tehnicile de traducere prin care au
fost traduse fragmentele alese.
După analiza fragmentelor am ajuns la concluzia că traducătoarea folose
ște mai
multe tehnici de traducere. Există cazuri
în care pentru traducerea unei secven
țe folosește
mai multe tehnici în acela
și timp, iar putem afirma c
ă tehnicile utilizate cel mai frecvent
sunt transpozi
ția și modularea. Acest fapt dovedește c
ă între limbi există diferen
țe în
exprimare
și în tipologie
. Am mai constatat faptul că o traducere reu
șit
ă nu este simplu
de realizat, traducătorul trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte importante, nu numai
textul original pe care trebuie să
–
l traducă. În traducerea romanului
Maitreyi
, realizată de
către
Jú
lia Vallasek
există secven
țe foarte bine reușite din punctul de vedere al
comparării cu textul sursă, iar sunt
și niște fragmente care arat
ă un fel de deta
șare de
textul lui Eliade, sau care ar putut fi traduse altfel.
Știm bine c
ă orice text poate fi
șle
fuit
aproape la nesfâr
șit, așa cum afirm
ă traducătoarea în interviu. Totu
și aceste secvențe care
arată o perspectivă pu
țin diferit
ă fa
ț
ă de textul sursă, sunt aspecte minore dacă privim
întregul text tradus,
și se poate afirma c
ă traducerea realizată de că
tre J
úliaVallasek este
una semnificativ
ă.
9
Abstract
I have chose
n
as the topic of my thesis the theme of intercultural relations and the
phenomenon of translation, because
I’ve always been interested in d
ifferent languages
and cultures.
I knew from my hig
h school years I would like to deep
en
my knowledg
e in
linguistics,
that is why I chose the
specialization of translation and interpretation
.
In
this paper I
would like to investigate the phenomenon of translation and
intercultural relations in
Mircea Elia
de’s work
. The paper has two major parts: the first is
the theoretical work of the subject, and the
second is a research based on knowledge and
information
presented in
t
he theoretical part.
The theoretical part of the paper presents in four large chapters
(
Intercultural
relations, The phenomenon of translation, Mircea
Eliade, The novel Maitreyi
) the most
important issues, primarily the intercultural relations and the phenomenon of translation;
and secondly there are given the most important information abo
ut Mircea Eliade, the
author of the novel
Maitreyi
, but not at least I also approached the genesis of this novel.
The practical part is based on a symmetrical text analysis from the point of view of
techniques
used in terms of translation.
In the first ch
apter of this pap
er I approached the problem of
Intercultural
relations
, the terms
cult, culture, inter
–
and
multiculturalism
, and I have presented some
general aspects of differences between European and Eastern culture. We can affirm that,
these concepts
have a lot of definitions, but they are also closely connected; without cult
and culture we can’t speak about the phenomenon of inter
–
and multiculturalism. The
second chapter, with the title
The
phenomenon of translation
contains the most of
important as
pects of this topic, researchers’ different approaches to the principle, method
and technique of translation, approaches to the literal translation and finally I present
techniques of translation which I will use in my research. In this point of the paper
we
can say that the specialized literature is inconstant regarding to definitions of these terms,
which were enumerated. The following chapter, which is wearing the name of the
novel’s author, contains biographic information about
Mircea Eliade
, general da
ta
regarding his philosophy and the most of important works, which reflects his way of
thinking, perception of life and creation. In the last theoretical chapter of this paper I
approached the genesis of Eliade’s famous novel,
Maitreyi
. In this chapter I h
ave
presented the circumstances of novel writing
–
because the work is based on an Indian
10
experience, and this way is a subjective novel of experiences
–
, some ideas related to the
translations of this novel into different languages, inclusively the Hungar
ian translation
which is a meaningful and the most recent translation, realized by a Hungarian translator.
Analyzing Eliade’s novel and lecturing the translated one I have put some questions,
therefore I realized an interview with translator
–
which repres
ents the last
subchapter of
theoretical part.
Studying the specialized literature of the culture’s and translation’
domain, I realized that is not easy to define a concept, because the researchers have
different or contrary opinions, perspectives.
The
seco
nd part o
f this paper contains an analysis
based on
the
original and
the
translated text. The corpus was built
by fragments
and sequences transcribed from
Eliade’s novel and the text translated into Hungarian by JúliaVallasek. I
have ch
ose
n
sequences that
relate to the different cultures of the main characters (different life
perception, habits), to the differences between Christianity and Hinduism, and to
describing the bod
y parts. I have organized the selected
sequences into an Excel table. In
the first c
olumn of this tabel we can find the sequences from Eliade’s novel, in the
second column are the corresponding sequences from the translatedtext, and in
t
he third
column I have identified the techniques of translation which were use
d
for the translation
of
this novel.
After
the analysis
of
these micro
–
textual
sequences
,
I have realized that the
translator uses more techniques. There are cases where for translation uses more
techniques in the same time, but we can state that the most of used techniques are
mo
dulation and transposition. This fact proves that between the languages are
differences in the expression and typology. I have realized in the same time that it isn’t
that easy to
realize a successful translation, because
the translator must consider sever
al
important issues, not only the original text which should translate.
In translation of the
novel
Maitreyi
, performed by Júlia Vallasek there are highly successful sequences, but
they are some fragments which are showing a kind of detachment from Eliade’
s text,
which could be translated otherwise. We know that any translated text can polished
almost endlessly, as the translator stated in the interview. However, these sequences
show a slightly different perspective of the source text, there are minor issue
s if we see
the entire translated text, and we can state that the translation of Eliade’s work, realized
by Júlia Vallasek, is a meaningful translation.
11
Argument
De când
mă
ș
tiu eu am fost interesată de limbi
le
și culturile
străine,
și aveam un
destul de bun sim
ț al limbii. Întotdeauna mi
–
au plăcut orele de limbi străine, de aceea am
decis să
–
mi aprofundez cuno
ștințele în diferite limbi.
După cum
știm bine, fiecare popor a
re o limbă a lui care este asociată cu o
mul
țime d
e obiceiuri, de tradi
ții. Acești
factori sunt considera
ți lucruri primare în cultura
fiecărui popor, ele pot fi exprimate numai prin intermediul limbii. De aceea sunt în
legătură strânsă
între ele
.
Când am
început studiile mele la facultatea de
științe umaniste, mi
–
am dat seama
că nu numai de limbi sunt interesată, ci
și de diferite culturi. Am realizat acest lucr
u deja
din anul I, când învă
ța
m cultura
și civilizația român
ă. Mi
–
au plăcut cursurile pe această
temă, dar atunci nu pricepeam ca o temă de licen
ț
ă, numai învă
țam cu bucurie pentru c
ă
îmi plăcea. La
începutul ultimului an de studiu
am hotărât că a
ș dori s
ă fac o lucrare
legată de această temă. De aceea am ales ca subiect al lucrării
Rela
ții intercult
urale
și
fenomenul traducerii
. Cred că prin acest subiect pot să prezint punctul meu de vedere
despre via
ț
ă, cultură,
interculturalitate
și traducere
.
Am ales o operă care îmi plăcea foarte mul
t chiar în momentul acela când
am
citit
–
o
prima dată. Această
operă este una dintre operele a lui Mircea Eliade, romanul
Maitreyi
. Citisem romanul deja în clasa a X
–
a sau XI
–
lea, chiar
și atunci am fost foarte
încântată de tema romanului. Mi
–
au plăcut scenele în care sunt prezentate obiceiurile
indiene
și cele europe
ne prin intermediul celor doi îndrăgosti
ți, și faptul c
ă a
șa aveam
șansa s
ă arunc o privire asupra unei culturi total diferi
te fa
ț
ă de ce eram obi
șnuit
ă, m
–
a
făcut fericită.
Acum, cinci
–
șase ani mai târziu, când am citit romanul înc
ăodată, am o
perspectiv
ă mai nuan
țat
ă, pu
țin diferit
ă fa
ț
ă de ce
impresii am avut la prima lectură
.
Când am aflat că nu demult a apărut
și traducera în limba maghiar
ă, m
–
am hotărât că
tr
ebuie neapărat s
–
o citesc
pentru că până acum numai ni
ște fragmente au fost traduse pe
limba
maghiară.
La urma urmelor am avut două motive pentru care am ales această temă:
curiozitatea mea fa
ț
ă de culturi diferite
și de diferite limbi str
ăine.
12
Introducere
Subiectul lucrării este
Rela
ții interculturale și fenomenul traducerii
în opera lui
Mirce
a Eliade
. Am ales un roman cunoscut a lui Eliade, romanul
Maitreyi
pentru că în
această operă pot să cercetez ambele teme, atât rela
ția intercultural
ă, cât
și fenomenul
traducerii.
În lucrare voi
aborda
prima dată rela
țiile interculturale. Acest capitol al
lucrării
cuprinde
trei
subcapitole: în primul rând a
ș dori s
ă prezint no
țiunea culturii, un fenomen
care este strâns legat de inter
–
și multiculturalitate; apoi încerc s
ă fac o prezentare despre
cultura europeană
și cea din Est, concentrat
ă pe tradi
ții, o
biceiuri
și religie
–
adică pe
cre
știnism și hinduism.
În capitolul al doilea este vorba despre fenomenul traducerii. Acest capitol
cuprinde
patru
subiecte importante din punctul de vedere al lucrării: în primul subcapitol
a
ș dori s
ă prezint
ce este traduc
erea, în
următoarele
pagini
voi prezenta tehnicile de
traducere,
apoi mai există
un subcapitol despre traducer
ea literară
și înc
ă unu
l
despre
traducerea culturemelor.
În capitolul următor pot fi găsite informa
ții importante despre autorul romanului
Maitrey
i
. Am cules cele mai relevante informa
ții biografice despre Mircea Eliade și cele
mai renumite opere scrise de către el.
După aceea este vorba despre romanul
Maitreyi
. Voi prezenta pe scu
rt geneza
romanului
și împrejur
ăr
ile în care el a fost scri
s
; despre
traducerile anterioare
,
care sunt
de fapt numai ni
ște fragmente, traduse tot de aceeași persoan
ă c
are a tradus toată cartea.
Această
persoană
este
o traducătoare maghiară, J
úlia
Vallasek
, despre care am încercat
să culeg ni
ște informații generale: informa
ț
ii biogr
afice, activitatea
și opere trad
use de
ea. Am realizat cu ea
și un interviu în care am încercat s
ă aflu care a fost motivul ei, de
ce s
–
a hotărât că traducă acest roman în limba maghiară, pentru că până
atunci era tradus
numai în limbile
franceză,
engleză, italiană, germană spaniolă
și esperanto.
După toate acestea trec la analiza romanului original
și a celui tradus. Încerc s
ă
cercetez ambele din punct de vedere cultural
și
mai ales
din punct de ved
ere al tehnicilor
de traducere.
Am analizat fieca
re
capitol al căr
ții
, am transcris păr
țile care se refer
ă la
întâlnirea celor două culturi
și am încercat s
ă aflu prin ce metod
e, prin ce tehnici sunt
traduse;
dacă sunt diferen
țe semnificative
dintre
textul original
și cel tradus
sau dacă sunt
total echiv
alente.
13
I.
Partea teoretică
1.
Rela
ții interculturale
În lumea noastră comunicarea interculturală
este un fenomen general, o
experien
ț
ă pe care o trăie
ște ap
roape fiecare om dacă ascultă
rad
io
ul
, se uită la televizor
sau folose
ște internetul. E suficient s
ă a
scul
ți o melodie
într
–
o limbă oarecare, sau să
cite
ști o carte
–
scrisă de un autor străin
–
ca
să te întâlne
ști cu o cultur
ă par
țial sau total
diferită de cultura ta.
În acest capitol voi aborda tema fenomenului cultural, care este strâns legat
ă
de
no
țiun
ea inter
–
și multiculturalit
ă
ții. Din punctul de vedere al lucr
ării este necesar
ă
clarificarea acestor concepte, precum cultura, cult, inter
–
și multiculturalitate ca s
ă putem
în
țelege mai bine aceste noțiuni prin analiza romanului
Maitreyi
.
Voi prezenta
ș
i
ni
ș
te
aspecte al culturii
europene (
mai ales cre
știne) și cele asiatic
e (hinduse mai degrabă) care
vor
avea un rol importa
nt în partea practică a lucrării.
1.1.
Cult
și cultur
ă
Definirea conceptelor precum
cult
sau
cultură
nu este simplu de realizat,
deoare
ce
ele presupun
o mul
țime de semnificații. În
Dic
ționarul explicativ al limbii
române
(DEX) no
țiunea de
cult
are mai multe defini
ții, și anume:
„
CULT
2
,
–
Ă,
cul
ți,
–
te,
adj.
1.
Care are un nivel înalt de cultură
și de cunoștințe;
instruit.
2.
(Despre manif
estări ale oamenilor) De care dă dovadă omul cult (
1
); care are
caracter savant, cărturăresc.
3.
(În opozi
ție cu popular; despre muzic
ă, poezie, literatură
etc.) Creat de un autor instruit.
–
Din
lat.
cultus
”
„
CULT
1
,
culte,
s. n.
1.
Omagiu care se aduce di
vinită
ții prin acte religioase;
manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni
și prin acte rituale; totalitatea
ritualurilor unei religii.
2.
Sentiment exagerat de admira
ție, de respect, de venerație, de
adora
ție faț
ă de cineva sau de ceva.
◊
Cultul
personalită
ții
= atitudine sistematică de
admira
ție (exagerat
ă) provocată
și controlat
ă cu privire la un conducător (sau la o
personalitate), considerat ca înzestrat cu calită
ți deosebite de ordin intelectual, afectiv,
organizatoric etc.
3.
Religie, confes
iune.
–
Din
fr.
culte,
lat.
cultus.
”
14
„
CULT
2
,
–
Ă
adj.
1. cu un nivel înalt de cuno
ștințe, de cultur
ă; învă
țat, instruit. 2.
(despre manifestări ale oamenilor) de care dă dovadă omul cult (1); livresc. 3. (despre
muzică, literatură, poezie) creat de un autor
instruit. (< lat.
cultus
)
”
„
CULT
1
s. n.
1. adorare mistică, religioasă a unor obiecte, for
țe naturale, ființe
reale sau fantastice ori a unor abstrac
țiuni personificate; act religios f
ăcut în cinstea unei
divinită
ți. ◊ sentiment de venerație, de respect,
de dragoste profundă pentru cineva sau
ceva.
♦ ~ ul personalit
ă
ții = atitudine de admirație sistematic
ă fa
ț
ă de un conducător
politic. 2. totalitatea ritualurilor unei religii. 3. religie, confesiune (2). (<
fr.
culte,
lat.
cultus
)
”
1
.
Aceea
și surs
ă define
ște conceptul de cultur
ă prin următoarele
cuvinte
:
„
CULTÚRĂ,
culturi,
s. f.
1.
Totalitatea valorilor materiale
și spirituale create de
omenire
și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a
poseda cuno
ștințe variate în diverse
domenii; totalitatea acestor cuno
ștințe; nivel (ridicat)
de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva.
◊
Om de cultură
= persoană cu un nivel
intelectual ridicat, care posedă cuno
ștințe universale temeinice. ♦ (
Arheol.
) Totalitatea
vestigiilor vie
ții
materiale
și spirituale prin intermediul c
ărora se reconstituie imaginea
unei comunită
ți omenești din trecut. ♦ Ansamblu de activit
ă
ți și modele de comportament
proprii unui grup social dat, transmisibile prin educa
ție.
Cultura islamică în
Spania.
2.
Totali
tatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza
produc
ții mari și constante; știința, priceperea de a lucra p
ământul, de a îngriji plantele.
◊
Cultura plantelor
= ramură a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor în
vederea ob
ținerii de alimente, furaje sau materii prime.
Plante de cultură
= plante
cultivate de om pentru folosul pe care îl aduc.
♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante.
♦ Creștere, pr
ăsire a unor animale, a unor insecte etc.
Cultura viermilor de
m
ătase.
3.
Cre
ștere, în laborator, a bacteriilor pentru diverse utiliz
ări; colonie de bacterii
ob
ținut
ă pe această cale.
4.
(În sintagma)
Cultură fizică
= dezvoltare armonioasă a
corpului prin sport
și gimnastic
ă, atât pentru întărirea
și menținerea s
ănătă
ț
ii, cât
și
pentru formarea calită
ților fizice necesare în munc
ă, sport etc., la care se adaugă baza
materială, cercetarea
științific
ă, procesul de formare a speciali
știlor; disciplin
ă care se
ocupă cu această dezvoltare; educa
ție fizic
ă.
–
Din
fr.
culture,
lat.
cultura.
”
2
1
https://dexonline.ro/definitie/cult
2
https://dexonline.ro/definitie/cultur%C4%83
15
În limba română cuvântul
cultură
și
–
a pierdut sensul lui original latinesc.
Cuvintele
cult
și
cultură
au rădăci
nă comună în cuvântul latinesc
cultus
–
consideră Emil
Dumea în 2007
–
,
care se poate traduce prin
„îngrijire, cultivare, practi
care sau mod de
via
ț
ă”
(Dic
ționar latin
–
român, apud Dumea, 2007: 1)
. Deci sensul
primordial
s
–
a păstrat
în următoarele contexte: „
știința de a lucra p
ământul”
și „știința de a îngriji plantele”
, a
șa
cum define
ște conceptul
(
Dumea, 2007: 1
)
.
Aspectele secun
dare
al termenului ca
„totalitatea valorilor materiale
și spirituale create de om și a
institu
țiilor necesare pentru
comunicarea acestor valori”
și „faptul de a poseda cunoștințe variate în diferite domenii;
nivel de dezvoltare la care ajunge cineva”
(
Dume
a, 2007: 1
)
arată
un fel de
îndepărtare
de con
ținutul inițial.
După cum afirmă
și Emil
Dumea „cultura constituie întreaga istorie a omului,
și
reprezintă un patrimoniu primit de la înainta
și și transmis celor ce sunt sau vor veni dup
ă
noi. În momentul na
șt
erii descoperim o cultură deja existentă
–
din care fac parte
simbolurile, obiceiurile, tradi
țiile, codurile etc
–
pe care o asimilăm
și care ne transform
ă
umanitatea noastră în obiect cultural, iar noi devenim subiec
ți culturali odat
ă cu
asimilarea valori
lor culturale prin educa
ție, autoeducație, influența factorilor externi și
sociali”
(Dumea, 2007: 2). O formulare eseistică,
și chiar memorabil
ă
apar
ține
a lui
Edouard Herriot
„cultura este ceea ce rămâne după ce ai uitat totul”
(
Herriot
,
apud
Râmbu,
2015:
4
–
5).
Această m
ultitudine
a defini
țiilor a fost
clasificat
ă
de cercetătorii din cadrul
știin
țelor culturii
.
Nicolae Râmbu prezintă
această clasificare
prin următoarele trei
puncte:
a.
„
Conceptul
spiritual
–
estetic
al culturii;
b.
Co
nceptul instrumental de cultu
ră;
c.
Co
nceptul antropologic de cultură
;
” (Râmbu, 2015: 5).
Pentru a
comunica
cu un om este necesar să
îi cuno
ști mediul s
ău cultural.
Această afirma
ție este
la fel d
e valabilă
la nivelul culturilor unor popoare sau arii
geografice. A
șa cum afirm
ă Nicolae Râ
mbu
(2015)
, în comunicarea interculturală Geert
Hofstede
remarcă
„
patru niveluri ale con
ținutului conceptului de
«
cultură
»
”
, care
sunt de
fapt
„
elemente prin care o cultură se distinge de celelalte
” (Râmbu, 2015: 5). Aceste
a
sunt
valorile, ritualurile, ero
ii
și simbolurile.
Dintre acestea valorile reprezintă nucleul culturii
–
consideră Nicolae Râmbu
–
,
de aceea
el este de părere că
în
țelegerea valorilor celuilalt
este
cel mai important moment
16
al
comunicării interculturale
.
În opinia lu
i Râmbu ritualurile
sunt acele
ceremonii
care
„
sunt în vigoare într
–
o anumită societate, de la formele de salut, până ceremoniile de
căsătorie sau ritualurile de înmormântare
” (Râmbu, 2015: 6)
.
În cultură eroii reprezintă
modele de comportament,
a
șa cum definește Nicolae Râmb
u „
ele sunt cei care
dinamizează spiritul unei societă
ți
” (Râmbu, 2015: 6)
; iar
s
imbolurile sunt
acelea
și
însemne unei culturi
(cuvintele, imaginile,
obiecte
)
a căror semnifica
ție
–
în opinia lui
Râmbu
–
„
este recunoscută numai de cei care trăiesc într
–
un
anumit spa
țiu cultural
”
(Râmbu, 2015: 6)
.
Acela
și autor este de p
ărere că t
oți cei
care acceptă
aceleași simboluri,
împărtășesc aceleași valori fundamentale, urmează aceleași ritualuri
,
apar
țin la
aceeași
cultură.
1.2.
Inter
–
și
multiculturalitate
Lumea noas
tră contemporană este
o lume multiformă e
tnic, confesional
și
lingvistic
–
afirmă Dumea în 2007.
Acest fapt
dovede
ște c
ă
pentru evitarea conflictelor
dintre culturi diferite
–
existente
totu
și în același spațiu
geografic
–
trebuie să
în
țelegem
cultura
celo
rlal
ți
.
În opinia
lui Geert Hofstede
„cultura este mai degrabă o sursă de
conflict d
ecât de sinergie. Diferen
țele cu
lturale sunt în cel mai bun caz o pacoste
și
adesea, un dezastru”
(
Hofstede,
apud
Irimia
ș
,
2005: 37
).
Inter
–
și multiculturalitatea s
unt ter
meni oarecum asemănători
, dar totu
și
se pot
observa n
i
ște aspecte diferite între ele.
Termenul de i
nterculturalitate
înseamnă
,
în
opinia
lui Dumea
,
comunicarea
sau interac
țiunea
din
tre două sau mai multe culturi, iar a
ceastă
comunicare nu este o n
outate a
timpurilor noastre
.
T
otdeauna
au existat oameni
din
diferite rase, religii
și zone geografice
care au comunicat între ele, de exe
mplu prin
rela
ția lor comercial
ă
.
Imperiile
însă ave
au
un avantaj, fiindcă au beneficiat de
o
comunicare
profundă
cu
popoarele
cucerit
e
și înglobate în granițele lor
. În aceste imperii,
consideră Emil Dumea
„
cultura cuceritorilor a fost impusă supu
șilor odat
ă cu impunerea
puterii lor politice
și militare, sau o cultur
ă superioară a asimilat culturile inferioare,
precum este cazul
imperiului roman, sau, având mentalită
ți intolerante, anumite forțe
imperiale au luptat împotriva culturilor inferioare, ale minorită
ților, așa cum s
–
a
întâmplat în războaiele religioase din Europa
” (Dumea,
2007:8)
.
Divergen
ța
culturilor
sau a civiliza
țilo
r a generat
frecvent
tensiuni sau chiar războaie.
17
În ceea ce prive
ște conceptul multiculturalit
ă
ții se poate spune c
ă în general prin
această no
țiune se înțelege conviețuirea diferitelor culturi în interiorul unui sistem social,
chiar dacă această convie
țu
ire este pa
șnic
ă sau conflictuală.
Dic
ționarul explicativ al
limbii române
define
ște cam aceeași termeni fenomenul multiculturalit
ă
ții:
„
MULTICULTURALITÁTE
s. f.
Existen
ța mai multor culturi în cadrul
aceleia
și ț
ări.
–
Din
fr.
multiculturalité
3
”
.
T
ermenul
multiculturalitate
devine din
Statele Unite ale Americii, în
timp ce
conceptul de
societate multicultural
ă
a fost utilizat prima dată
în Canada.
Conform
exper
ților
(Râmbu, 2015)
în domeniu, există trei modele de societate multiculturală,
și
anume:
a.
Modelul
asimilaționist
:
în care cultura minorită
ților este adaptat
ă
la cultura
majoritară.
b.
Modelul Apartheid
:
în care cultura minorită
ților este strict delimitat
ă
de cultura
majoritară.
c.
Modelul policentric
:
în care culturile diferite, dar considerate egale, conv
ie
țuiesc
într
–
o societate comună.
(Râmbu, 2015: 6
–
7)
După cum am văzut conceptele, precum cult, cultură, inter
–
și multi
culturalitate
sunt în
strânsă
legătură
între ele.
Cultura determină pe fiecare om, societate sau
țar
ă a
lumii, iar nu putem vorbi desp
re o cultură unică. Fiecare societate are o cultură specifică,
și chiar dac
ă e
xistă asemănări între ele, au ni
ște aspecte diferite.
Fără
această
existen
ț
ă a
culturilor diferite
nu
am putea vorbi despre fenomenul inter
–
și multiculturalit
ă
ții.
În următoare
le
pagini
voi prezenta ni
ște tradiții și obiceiuri
care deosebesc cultura
europeană de cultura orientală, mai ales de cultu
ra indiană. Aceste diferen
țe vor
avea un
rol principal în partea practică a lucrării.
1.3.
Cultura
europeană
și cea din Orient
Am consta
tat în paginile anterioare că nu există o cultură unică a lumii, că de fa
pt
fiecare
țar
ă are o cultură a
ei
,
între
care se
pot
observa asemănări
și deosebiri. În
următoarele
pagini
încerc să prezint pe scurt diferen
țele și asem
ănările dintre cultura
3
https://dexonline.ro/definitie/multiculturalitate
18
europe
ană
și cultura oriental
ă
–
concentrând
u
–
mă
pe cre
știnism și hinduism care sunt
prezente
și în romanul lui Eliade,
Maitreyi
.
Termenul de
cultură
este în legătură strânsă cu religia, putem spune de fapt că
religia define
ște oarecum cultura diferitelor popoar
e: tradi
țiile și obiceiurile unor popoare
izvoresc din religie. În
Dic
ționarul explicativ al limbii române
religia este
un
„
Sistem de
credin
țe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinit
ă
ții și care îi unește, în
aceea
și comunitate spiritua
lă
și moral
ă, pe to
ți cei care ader
ă la acest sistem; totalitatea
institu
țiilor și organizațiilor corespunz
ătoare; confesiune, credin
ț
ă.
♦
Fig.
Crez, cult.
4
”,
deci
cuvântul
cult
reprezintă sensul conotativ al religiei
.
Există cinci religii mari ale
lumii d
intre care cre
știnismul st
ă pe primul loc,
și pe care îl urm
ăre
ște
islamismul
,
hinduismul, budismul
și religia tradițional
ă a chinezilor. În următoarele
paragrafe mă
voi
concentra numai pe cre
știnism și hinduism
, încercând să prezint câteva aspecte ale
ace
stor religii
pe
care
le
consider importante din punctul de vedere al lucrării.
Cre
știnismul este o religie monoteist
ă în centrul căreia este via
ța și
învă
ț
ământurile lui Isos Christos,
și în care aparțin numeroase confesiuni ale diferitelor
culturi.
Cre
șin
ismul are trei tendin
țe principale: catolicismul, protestantismul și
ortodoxia. La baza acestei religii stă rela
ția dintre Dumnezeu, p
ăcat
și om; se
pune accent
pe texte
le
sacre care sunt scrise în Biblie
de către apostoli.
Hinduismul este religia veche
ș
i autentică
a Indiei
,
care este gre
u de definit pentru
că este în
continuă
dezvoltare,
și are o natur
ă filosofică.
Esen
ța hinduismului
se găse
ște
într
–
un sistem social,
în
sistemul de caste care
este
extrem de diferen
țiat
.
Conform
hinduismului societatea i
deală este ierarhică, în care fiecare individ are spa
țiul și locul ei
bine definit.
În
cultura europeană societă
țile sunt ierarhizate dup
ă sisteme religioase
și
sisteme de stat, sau după stratificarea financiară.
Oamenii
hindu
și se consider
ă diferi
ți
,
ei
c
red că oamenii
se nasc cu diferi
te capacită
ți, abilit
ă
ți care le
definesc soarta
ș
i sarcinile
.
Oamenii
primesc aceste sarcini prin mo
ștenire, conform regulilor
vechi. Castele stabilesc
membrilor
lor
nrme de comportament, adică
cum se pot comporta în manife
stările
religioase, la locul de muncă, în căsătorie, la mese
și în
activită
țile
zilnice.
La baza
acestei religii stă respectul fa
ț
ă de
o a
șa numit
ă „
lege
ve
șnic
ă”
(Baktay, 2006)
,
adică fa
ț
ă
de sanathana dharma.
În hinduism există mai multe divinită
ți: anim
ale, plante, mun
ți,
chiar
și forme abstracte, simboluri.
Oamenii hindu
și sunt considerați
ca ni
ște idolatri
în
percep
ția oamenilor creștini
, deoarece au mult
e ritualuri
și obiceiuri care par
ciudat
e
4
https://dexonline.ro/definitie/religie
19
pentru un om cre
știn.
În opinia unui cercetător în domeni
u este o percep
ție greșit
ă că
hinduismul este o religie politeistă, deoarece ei cred că Brahmanul
este o fiin
ț
ă absolută,
unică
și impersonal
ă, creatoare a Universului
.
Rela
ția dintre om și divinit
ă
ți este înt
ărit
ă
prin
mantra
–
care
poate fi
o si
labă, tez
ă sau poezie divină
–
ș
i
mandala
–
care este de
fapt forma geometrică a mantrei. Religia hindusă este plină de simboluri care au un rol
important în
evenimentele zilnice, în via
ța religioas
ă
, în modă sau în domeniul artei.
Hinduismul este cea mai
specială
religie dintre toate care respectă valorile altor religii,
și
împrumută de la alte religii acele elemente pe care le consideră utile
. În India
este
ac
ceptat să respec
ți sfinții creștini
, fără a te gândi la convertire.
Cre
știnismul are anumite simboluri ca
re se pot compara cu aspectele
hinduismului. Scăldatul în Gange este un ritual al pur
ificării, pe care oameni hindu
și îl
pot practica
pe
tot parcursul vie
ții. În creștinism botezul are o semnificație asem
ănătoare,
iar diferen
ța const
ă în faptul că botezul
este un eveniment unic în via
ța unui om.
Trinitatea divină în religia hindusă arată o asemănare cu trinitatea cre
știn
ă, iar
evangheliile sunt considerate egale cu căr
țile sfinte al hinduiștilor.
Cultura indiană arată diferen
țe și în lucrurile
minore,
cotid
iene precum o
bi
ceiurile
alimentare, importan
ța
ego
–
ului, importan
ța relației cu familia,
percep
ția timpului,
dispozi
ția pozitiv
ă în orice vreme, locul
ș
i rolul
bătrânilor în societate, iar cea mai
ciudată diferen
ț
ă constă în discriminarea fetelor. În cultu
ra indiană fetele sunt
considerate
de ordin secundar
, în familie o fată aduce multe probleme deoarece, pentru a
se
putea
căsători
familia fetei trebuie să
î
și cheltuiasc
ă
aproape toată averea. În India o
fată în familie înseamnă cheltuială, iar un băiat
în
seamnă încasare.
Pe lângă aspectele prezentate
mai sus, există
și multe alte obiceiuri, credințe,
dogme
și tradiții care sunt diferite între cultura
europeană
și cea din Orient
–
care în
cadrul limitat al lucrării nu pot fi prezentate cu aceea
și precizie
cum ar merita
–
dar din
cele men
ționate putem constata
că percep
ția oamenilor creștini
se deosebe
ște de
percep
ția hindus
ă.
În ciuda tuturor diferen
țelor dintre creștinism și hinduism putem
constata că există ni
ște aspecte care sunt de asemenea în ambele re
ligii, pre
cum
dragostea fa
ț
ă de oameni, lipsa violen
ței
, veridicitate, iertarea, empatia, ajutorul, via
ța
simplă fără depindere de bunuri.
20
2.
Fenomenul traducerii
După cum am văzut în cazul conceptului de cultură nu este simplu să definim un
fenomen, fii
ndcă în general au un sens mai larg. În acest capitol al lucrării a
ș dori s
ă
abordez
fenomenul traducerii în general, pentru că este necesar
ă
clarificarea conceptului
pentru a putea să prezint tehnicile
și strategiile de traducere
–
no
țiuni de baz
ă a
le
luc
rării
,
pe
lângă conceptul culturii.
2.1.
Ce este traducerea?
Traducerea a avut
și are chiar și acum un rol foarte important în progresul/
dezvoltarea
științelor
–
consideră
János Batsányi
în 2008.
O traducere bună
ș
i
semnificativă este rezultatul efortur
ilor neobosite, dar ce se în
țelege de fapt prin aceast
ă
no
țiune?
P
utem găsi o mul
țime de definiții
ale traducerii
, dar nu avem o defini
ție univoc
ă
.
Goergiana L. Badea define
ște noțiunea de traducere
prin următoarele cuvinte
:
„este
elementul modelator, dec
lan
șator al conștiinței națiunilor”
(Badea, 2007: 143).
După
Dic
ționarul explicativ al limbii române
traducerea este
„
ac
țiunea de a
traduce
și rezultatul ei
”
, adică o
„
scriere cuprinzând o transpunere unui text dintr
–
o limbă
în alta
”
5
, dar se
pot
găsi
și
alte defini
ții.
În volumul
Mic dic
ționar de termeni utilizați în teoria, practica și didactica
traducerii
traducerea este un cuvânt polisemantic, care
pe
lângă defini
țiile preluate din
dic
ționarul explicativ, se menține și altele, precum:
„disciplină prop
riu
–
zisă; traducerea
și
analiza procesului de traducere
și a textului de tradus; dar traducerea este considerat
ă ca
și exercițiu utilizat în procesul de predare și înv
ă
țare a
limbilor străine”
(Badea, 2012:
150
–
151).
După o altă defini
ție traducerea este
„opera
ția de transfer interlingvistic care
constă în interpretarea unui text
–
țint
ă, prin realizarea unei rela
ții de echivalenț
ă între cele
două texte, cu respectarea parametrilor ineren
ți comunic
ării
și în limitele constrângerilor
impuse traducătorului”
(D
elisle, apud Nagy
,
2015: 546).
Traducerea
ca proces apar
ține cadrului lingvisticii
–
în opinia Georgianei L.
Badea
–
, astfel este considerat o opera
ție științific
ă,
și nu una artizanal
ă;
iar
ca rezultat
5
https://dexonline.ro/definitie/traducere
21
poate apar
ține cadrului
literaturii, esteticii sau
s
tilisticii
. Structura diferită a limbilor
și
realită
țile psiho
–
socio
–
etnologice ridică problema traductibilită
ții. În traducere suntem în
căutare perpetuă, pretindem să găsim echivalentul cel mai apropiat
mesajului care trebuie
interpretat dintr
–
o limbă în
alta. Prin această căutare a echivalentului încercăm să
rămânem fideli fa
ț
ă de textul sursă,
și aceast
ă fidelitate
–
conform Georgianei L. Badea
–
poate fi realizat
ă
din mai multe puncte de vedere:
a.
„Fidelitate fa
ț
ă de limba sursă
vs.
fidelitate fa
ț
ă de li
mba
țint
ă;
b.
Fidelitate fa
ț
ă de autor
vs.
fidelitate fa
ț
ă de destinatarul traducerii;
c.
Fidelitate fa
ț
ă de epoca de crea
ție, situația de comunicare, producere a
sensului
vs.
fidelitate fa
ț
ă de epoca, situa
ția țint
ă de traducere
;
”
(Badea,
2005: 14)
Ace
l
e
a
și autor distinge
diferite manifestări ale activită
ții
traducerii
ș
i
rezultatului
acesteia, precum:
traducere scrisă, traducere literală, traducere semantică sau pragmatică
etc.
Faptul
că traducerea se înscri
e firesc în codul lingvisticii se poate observa
în opinia
diferitelor cercetători care definesc
traducerea
o opera
ție ș
tiin
țific
ă
și nu una artizanal
ă
.
Georgiana L. Badea consideră că
„d
iversitatea problemelor (culturale, sociale, istorice,
geografice, politice, filosofice etc) pe care le întâmpină tr
aducătorul în procesul de
traducere se concretizează în planul lingvisticului, dar realizarea propriu
–
zisă a traducerii
se realizează în planul vorbirii, obiectivul esen
țial constând în menținerea invarianței în
planul con
ținutului, în ciuda schimb
ării cod
ului în planul expresiei
”
(
Badea, 2012:
151
–
152
).
Din defini
țiile enumerate de mai sus se vede c
ă statutul traducerii este complex,
polisemia cuvântului
și numeroasele contexte în care actualizeaz
ă sensuri noi arată faptul
că
acest concept
poate fi definit
din mai multe puncte de vedere. În ciuda acestui statut
complex putem găsi asemănări în fiecare defini
ție,
fiindcă
ele au
o rădăcină comună:
pentru a traduce trebuie
să avem cel pu
țin dou
ă texte î
ntre care trebuie să realizăm un fel
de echivalen
ț
ă.
A
șa c
um se disting defini
țiile traducerii,
tot
a
șa se pot
constata
diferen
țe și dintre
tipuri
le de traducere
, pe care Delisle clasifică prin următoarele:
„
traducere asistată de
calculator, traducere automată, traducere calc, traducere cuvânt cu cuvânt, traducer
e
didactică
,
traducere idiomatică, traducere l
iberă
și traducere profesional
ă”
(
Delisle,
apud
Nagy, 2015: 546).
În func
ție de scopul traducerii exist
ă mai multe tipuri de traduceri
fa
ț
ă
22
de tipologia lui Delisle. În opinia Georgianei L. Badea de exemplu tip
ologia traducerilor
se poate realiza în func
ție de cod, proces și rezultat
.
2.2.
Principiu, metodă
sau tehnică de traducere
Literatura de specialitate
pare
inconsecventă în ceea ce prive
ște definirea
termenilor precum principiu, metodă, tehnică sau strat
egie de traducere
(Nagy, 2015
)
.
Kinga Klaudy (2000) vorbe
ște la rândul ei despre operații de transfer în traducere pe care
le clasifică după diferite crite
rii precum: opera
ții obligatori
și facultative, automatice și
non
–
automatice, clasifică opera
țiile în
func
ție de nivelul operației (la nivelul cuvintelor,
sintagmelor, propozi
țiilor etc.). În centrul tipologiei de transfer sunt operațiile
/ tehnici
le
precum explicitarea, implicitarea, omisiunea, compensarea, transformarea totală etc.,
și
distinge
aceste op
era
ții în funcție de incidenț
ă: opera
ție de transfer lexical și operație de
transfer gramatical.
Rodica Dimitriu (2002) distinge două proceduri în traducere: procedură directă
unde apar
țin împrumutul, calcul și traducerea literal
ă; iar în opinia ei transpo
zi
ția,
modularea, echivalen
ța și adaptarea fac parte din categoria procedeelor indirecte.
În următoarele
pagini
încerc să
găsesc defini
ții pentru
termeni
ca
principiu de
traducere, metodă
sau
strategie de traducere, procedeu
sau
tehnică de traducere
.
Este
necesar clarificarea acestor concepte deoarece
în partea a doua a lucrării vor avea un
statut remarcabil.
2.2.1.
Principiu de traducere
După Delisle principiul de traducere este
„un principiu general ce determină
stabilirea echivalen
țelor interlingvist
ice
și pe care se bazeaz
ă
și unele reguli de
traducere”
(
Delisle,
apud Nagy,
2015: 546
). Georgiana Lungu Badea define
ște de
asemenea principiul de traducere afirmând
că principiul de traducere
este
„o lege
generală de natură normativă ce se aplică opera
ți
ei de traducere
și dup
ă care se pot
deduce r
egulile de traducere de tipul:
«
nu se traduce cuvinte, ci
sensul acestora într
–
un
context»
”
(
Badea,
apud Nagy,
2015: 547
)
.
Putem spune deci că principiul de traducere se
referă la tratarea procesului de traducere
în general
și caracterizeaz
ă abordarea
traducătorului fa
ț
ă de textul tradus.
23
2.2.2.
Strategie sau metodă de traducere
Strategia sau metoda de traducere este n
ivelul inferi
or al principiului de
traducere.
Prin defini
țiile date de c
ătre cercetători putem a
fla că practic este vorba de
acela
și lucru. În opinia lui Delisle strategia de traducere este
„o strategie utilizată de
traducători în func
ție de scopul traducerii unui text dat, și care orienteaz
ă demersul
general al traducătorului, cu privire la traducer
ea unui anume text
și nu se confund
ă ce
deciziile punctuale,
ținând de aplicarea diverselor procedee de traducere”
(
Delisle,
apud
Nagy,
2015
: 547). Georgiana Lungu Badea define
ște strategia de traducere cam în
aceia
și termeni, spunând c
ă este
„ansamblul pr
ocedeelor de traducere folosite de un
traducător cu scopul de a transfera în limba
–
țint
ă sensul unui text
–
sursă, dar
și atmosfera
culturală în care este produs acest sens, astfel încât să suscite cititorului
–
țint
ă o reac
ție
cele
i pe care o are cititorul
–
su
rsă”
(Badea, apud Nagy, 2015: 547).
Prin urmare putem constata că strategia de traducere înseamnă alegerea
procedeelor cele mai convenabile din punctul de vedere al transferului
macrounită
ților
textului sursă.
Conform lui
Molina
–
Hurtado Albir (2002) meto
da de traducere înseamnă
„desfă
șurarea procesului de traducere determinat
ă de anumite principii în func
ț
ie de
obiectivul traducătorului
și care r
ăspunde unei op
țiuni globale ce parcurge întregul text.
Metodele se schimbă în func
ție de context și de finalit
atea traducerii”
(
Molina
–
Hurtado,
apud Nagy,
2015
: 548).
După Lucia Tarase
în func
ție de finalitatea textului
există mai
multe metode de traducere, din care remarcă
:
„
traducerea mot
–
a
–
mot, traducerea literală,
traducerea fidelă, traducerea semantică, ada
ptarea, traducerea liberă, traducerea
idiomatică, traducerea comunicativă
”
(
Tarase,
apud
Nagy,
2015
:
548
–
549)
.
Deci metoda de traducere se referă la principii prin care traducătorul încearcă să
traducă secven
țe mai mari din textul întreg.
2.2.3.
Procedee
sau tehnici de traducere
Tehnicile sau procedeele
de traducere
constituie nivelul cel mai inferior
pe
scara
acestor concepte.
Procedeul de traducere este definit ca
„un procedeu de transfer
lingvistic al elementelor de sens din textul sursă, aplicat de că
tre traducător în momentul
în care formulează o echivalen
ț
ă. (…) se referă doar la unele segmente de text,
ținând de
24
microcontext”
(Delisle, apud Nagy,
2015:
549). După Georgiana L.
Badea procedeul de
traducere sau de transfer este
„orice modalitate folo
sită deliberat de traducător în
momentul reflec
ției asupra textului surs
ă
și al c
ăutării unui echivalent”
(
Badea,
apud
Nagy,
2015
: 549). Exemple de procedee d
e
traducere sunt oarecum diferite în opinia lui
Badea
și a lui Delisle, și anume: adaptarea, calcu
l, compensarea, conversia, crea
ția
discursivă, împrumutul, perifraza (după Delisle)
și transpoziția, modularea, echivalența,
adaptarea, compensarea, explicitarea, implic
itarea, amplificarea, concizia.
Molina
–
Hurtado Albir definesc tehnicile de traducere
astfel:
„procedeu vizibil în rezultatul
traducerii care se utilizează pentru ob
ținerea echivalenței traduc
ătoare a microunită
ților
textuale. Utilizarea unei anume tehnici este întotdeauna func
țional
ă”
(
Molina
–
Hurtado,
apud Nagy,
2015
: 549).
A
șa cum defin
e
ște și Imola Nagy în cercetarea
sa
„
principiul de traducere vi
zează
demersul general
…
în
procesului traducerii” (Nagy, 2015: 549),
metoda sau strategia
se
referă la
abordarea unui text
întreg
la nivel macrotextual, iar tehnicile
și pro
cedeele de
traduc
ere constiuie
op
e
r
a
țiuni
le la nivel microtextual, se referă la
„
adoptarea unei
tehnici…
la nivelul microunită
ților de traducere
” (Nagy, 2015: 550), astfel
–
în opinia lui
Nagy
–
dintre concepte prezentate de mai sus se poate observa o rela
ție ierarhic
ă.
2.3.
Taxonomii
și clasific
ări
A
șa cum menționeaz
ă Imola Nagy în cercetarea sa p
rima
clasificare
a tehnicilor
și procedurilor de
traducere era
făcută în
anul
1958
,
de către Vinay
și Darbelnet, care
vorbesc despre
șapte metode de traducere
. În opinia cerc
etătorilor aceste
șapte metode
sunt:
împrumut
ul
, calc
ul
, traducere
a literală, transpozi
ția
sau transpunere
a, modula
ția,
echivalen
ța
și adaptare
a
.
În taxonomia lui Vinay
și Darbelnet
metode
le enumerate pot
clasifica în două grupe
: traducerea directă sau lit
eral
ă, respectiv traducerea oblică care
includ următoarele proceduri sau tehnici de traducere: împrumutul, calcul, traducerea
literală
–
în cazul traducerii directe
–
,
și transpunerea, modulația, echivalența, adaptarea
–
în cazul traducerii oblice
.
După
Vinay
și Darbelnet au mai ap
ărut
și alte clasific
ări a
tehnicilor de traducere, furnizate de către Nida, Delisle, Klaudy, Lungu Badea
și mulți
al
ții.
Se poate afirma că în l
iteratura de specialitate
nu există o pozi
ție
uniformă
„
nici
în problematica difere
n
țierii unor concepte precum principiu, metod
ă, tehnică, strategie,
25
dar nici în ceea ce prive
ște num
ărul tehnicilor de traducere sau denumirea lor
”
(Nagy,
2015: 552)
. Unii autori
definesc
adaptarea
fiind
o metodă, iar al
ții o consider
ă tehnică de
traducere
. Inconsecven
ța
reiese din
faptul, că
tehnicile
sunt denumite
altfel de
către
diver
și autori:
calcul este denumit
de exemplu
ș
i traducerea literală,
în timp ce omisiunea
este considerată de unii gre
șeal
ă de traducere, de al
ții o tehnic
ă de traducere.
Î
n li
mba
română omisiune
a
este percepută
ca gre
șeal
ă
și ca tehnic
ă
(Nagy,
2015)
,
numind
–
o pe
aceasta din urmă omisiune strategică.
În continuare prezint doar acele tehnici
de traducere
pe care
le
voi utiliza în
analiza rom
a
nului
Maitreyi
și în traducerea roman
ului
în limba maghiară
.
Adaptarea
este o tehnică pentru substiuirea unui termen din limba sursă, cu un
termen echivalent în limba
țint
ă
.
În opinia lui Georgiana L.
Badea adaptarea
este „atât
strategia sau tehnica de t
r
aducere ce acordă întăietate temelor î
n textul sursă, independent
de forma tratării acestora, cât
și rezultatul punerii în practic
ă a acesteia. În sens restrâns
este procedeu de traducere care constă în înlocuirea unei realită
ți socio
–
culturale din
limba sursă prinr
–
una specifică socioculturii
limbii
țint
ă sau în adaptarea culturală a
textului sursă la inten
ția culturii țint
ă”
(Badea, apud Nagy,
2015
: 553).
Calchierea
este accea
și tehnic
ă de traducere care constă în traducerea literală
a
unui termen. Uneori se dovede
ște o tehnic
ă care conduce
la traduceri corecte, dar în cele
mai multe cazuri este o gre
șeal
ă de traducere.
În opinia Georgianei L. Badea c
alcul
este
un
„procedeu de traducere care constă în împrumutarea semnificantului fără semnificat
ori în traducerea morfologică sau sintactică u
nui cuvânt, a unei sintagme ori a unei
structuri împrumutate din limba sursă
și în traducerea literal
ă a elementelor componente.
(…) este un împrumut de structură”
(
Badea,
apud Nagy,
2015
: 554).
Compensarea
este tehnica prin care traducătorul introduce
un element
informa
țional în textul țint
ă, iar într
–
un alt loc ca în textul sursă, evitând astfel pierderea
sau omisiunea în textul
țint
ă
.
Delisle consideră compensarea un
„procedeu de traducere
prin care se introduce în textul
țint
ă un efect stilistic prez
ent într
–
o altă parte a textului
sursă, scopul urmărit fiind acela de a păstra tonul general al textului”
(
Delisle,
apud
Nagy,
2015
: 555)
Echivalen
ța
înseamnă redarea unui termen din textul sursă cu un termen identic
–
din punct de vedere al sensului
–
în
textul
țint
ă.
În opinia lui Delisle echivalen
ța este o
„rela
ție de identitate stabilit
ă în discurs între două unită
ți de traducere de limbi diferite, a
căror func
ție discursiv
ă este identică sau aproape identică”
(
Delisle,
apud Nagy,
2015
:
26
556). Georgiana
L.
Badea define
ște metoda în același termeni, iar teoreticienii
în
domeniu
disting mai multe tipuri de echivalen
țe ca: echivalenț
ă denotativă,
formală,
dinamică sau normativă
.
Explicitarea
este aceea
și tehnic
ă prin care
sensul
un
ui
cuvânt din limba sursă e
ste
circumscris prin mai multe cuvinte, adăugând astfel o explicitare/ defini
ție a cuvântului
în limba
țint
ă. Pentru Georgiana L.
Badea explicitarea înseamnă un
„procedeu de
traducere constând în introducerea în textul
țint
ă, pentru mai multe claritate, a
unor
precizări neformulate în textul sursă, dar care se degajă din contextul, din situa
ția
descrisă. Este o strategie de rezolvare a unui fenomen de transfer cultural sau de
civiliza
ție, utilizat
ă atunci, când împrumutul, calcul sau echivalen
ța nu ajut
ă la
actualizarea semnifica
ției intenționate de autor”
(
Badea,
apud Nagy,
2015
: 557).
Implicitarea
este tehnica inversă explicitării, în cazul căreia traducătorul omite
unele elemente sau cu
vinte, considerând că ele reies
clar din context. Georgiana L.
Badea d
efine
ște implicitarea prin urm
ătoarele termeni
„este un procedeu de traducere
care constă în a nu formula în limba
țint
ă elemnte informa
ționale din textul surs
ă, aceste
detalii reie
șind din context, din situația descris
ă sau din presupozi
țiile extraduscurs
ive”
(
Badea,
apud Nagy
,
2015
: 558).
Împrumutul
este o tehnică care se utilizează în cazul în care textul sursă con
ține
astfel de unită
ți, termeni
care nu au un echivalent în limba
țint
ă, dacă traducătorul
întâlne
ște elemente intraductibile. În acest caz tr
adu
cătorul preia forma netradusă a
termenului respectiv.
În opinia lui Delisle
împrumutul
este un
„procedeu de traducere
care constă în a păstra în limba
țint
ă un cuvânt sau o expresie apar
ținând limbii surs
ă
și
aceasta, fie pentru că limba
țint
ă nu dispu
ne de un corespondent lexicalizat; fie din
ra
țiuni de ordin stilistic ori retoric”
(
Delisle,
apud Nagy,
2015
: 558).
Modularea
și transpoziția
sunt două tehnici
asemănătoare
,
dar în literatura de
specialitate putem întâlni autori care consideră drept aceea
ș
i tehnică, iar există
și cei care
tratează separat.
Unii consider că
transpozi
ția include modularea lâng
ă alte subcategorii
și se refer
ă la s
chimbări de ordin gramatical, în
timp ce modula
ția se refer
ă la modificări
la nivelul percep
ției mentale
(Nagy, 201
5)
.
Al
ții consider
ă că modularea
și transpoziția
sunt două
tehnici diferite, astfel după Georgiana L.
Badea modularea este un
„procedeu
de traducere care determină schimbarea unui punct de vedere, a unei clasificări sau unei
categorii de gândire în raport c
u exprimarea din limba sursă. Modularea poate fi lexicală
sau sintactică, fixă lexicalizată sau liberă”
(
Badea,
apud Nagy,
2015
: 559). Transpozi
ția
27
mai este numită
și transpunere prin care traduc
ătorul încearcă să stabilească un fel de
echivalen
ț
ă prin
sch
imbare
a
categorie
i gramaticale. După opinia lui Delisle transpunerea
este
„un procedeu de traducere care constă în stabilirea unei echivalen
țe printr
–
o
schimbare de categorie gramaticală”
(
Delisle,
apud Nagy,
2015
: 560).
Omisiunea
înseamnă ne
traducerea unu
i cuvânt din textul sursă care unii consideră
o tehnică, al
ții o greșeal
ă de traducere.
Dacă
omisiunea
unui element
se produce
inten
ționat, atunci vorbim despre omisiunea strategic
ă. Georgiana L.
Badea define
ș
te
prin următoarele omisiunea
„
gre
șeal
ă de trad
ucere ce constă în a nu traduce nejustificat
un element stilistic sau
legat de sens din textul sursă
”
, iar î
n cazul omisiunii strategice
„traducătorul compensează pierderea deliberată în alt loc în textul
țint
ă”
(
Badea,
apud
Nagy,
2015
: 561).
Transliterare
a
și transcrierea
sunt două proce
dee înrudite care sunt folosite
atunci când în textul sursă apar elemente intraductibile. Georgiana L.
Badea define
ște
transliterarea ca o procedee care
„constă în redarea caracterelor dintr
–
un sistem de scriere
în altul, p
ermi
țând reconstituirea tuturor elementelor unui text și a ortografiei de
origine
cuvintelor necunoscute”
dar
„
se deosebe
ște de transcrierea fonetic
ă
și const
ă în
restituirea fiecărei litere care formează cuvântul din limba sursă, în cuvântul împrumutat
în
limba
țint
ă”
(
Badea,
apud Nagy,
2015
: 562). În acela
și timp Delisle definește
transcrierea prin următoarele termeni
„o opera
ție a procesului de traducere prin care
anumite elemente cu caracter de informare, ori care nu necesită a fi interpretate, din
text
ul sursă, sunt transpuse ca atare sau potrivit uzului impus de limba
țint
ă”
(Delisle,
apud Nagy,
2015
: 562).
Generalizarea
, numită
și hiperonimizare în literatura de specialitate, este o
tehnică de traducere prin care se
în
țelege redarea unui termen din t
extul sursă printr
–
un
cuvânt mai general în limba
țint
ă.
În hiperonimizare
„
hiperonimul este termenul care
între
ține o relație ierarhic
ă cu un alt cuvânt sau termen, a cărui extensiun
e semantică este
mai restrânsă”
(Delisle, apud Nagy, 2015: 562
–
563).
Trad
ucerea prin hiperonim
izare
ar
putea duce la determinologizarea unui text.
Concretizarea
este fenomenul invers generalizării.
În traducerea prin concretizare
traducătorul folose
ște un termen mai concret în textul țint
ă în locul unui cuvânt mai
general din t
extul sursă
. Se mai nume
ște și
hiponimizare pe care unii
o
consider
ă
tehnică,
al
ții
–
gre
șeal
ă de traducere
.
Folosind
cuvintele Georgianei L.
Badea hiponimizarea
„este
o tehnică de traducere semantică prin care un termen general (hiperonim) din textul surs
ă
28
este restituit în textul
țint
ă printr
–
un termen specific (hiponim)”
(
Badea,
apud Nagy,
2015
: 563).
Traducerea prin transformare totală
este aceea
și tehnic
ă de traducere prin care
un termen din textul sursă este înlocuit cu un alt termen în textul
țint
ă.
În concluzie se poate afirma că taxonomiile privind tehnicile de traducere sunt
numeroa
se,
și exist
ă o inconsecven
ț
ă în literatura
de specialitate atât privitor la numărul
tehnicilor, cât
și privitor la de
numirea sau definirea acestora.
2.4.
Traducerea l
iterară
A
șa cum am v
ăzut până aici, în literatura de specialitate termenii au mai multe
defini
ții, asem
ănătoare, totu
și puțin diferite. Ne
întâlnim
cu
acee
a
și problem
ă
și în cazul
traducerii literare. Cercetătorii în domeniu au creat
mai multe defini
ții
,
ș
i reguli
care
uneori sunt aceea
și de fapt, iar exist
ă
și
concepte
contrare. În următoarele
pagini
încerc
să prezint no
țiunea traducerii literare în cazul prozei deoarece partea practic
ă a lucră
rii
este bazată pe o operă epică în proză.
În opinia Georgiane
i L. Badea teoria traducerii literare nu se restrânge numai la
lingvistica aplicată, ci este o nouă dimensiune a teoriei
și practicii literare.
După
Mic
dic
ționar de termeni utilizați în teoria, practica și didactica traducerii
traducerea
literară
, traduce
rea textelor literare
este un tip de traducere care se bazează
„pe rela
ția de
afinitate intelectuală
și emoțional
ă, pe empatia dintre a
utor
și traduc
ător”
(Badea, 2012:
164).
Acest tip de traducere
–
consideră Badea
–
se bazează pe două concepte principale
,
precum: empatia
–
prin care se în
țelege capacitatea traduc
ătorului de a se identifica cu
autorul textului sursă
–
,
și exotopia
–
adică prezen
ța traduc
ătorului ca intermediar. În
traducerea literară trebuie să avem
în vedere atât de universul
și intenția
culturii sursă,
cât
și universul limbii țint
ă.
Un alt aspect important în traducerea literară este armonia
dintre
formă
și conținut.
Pál
Szemere are o formulare remarcabilă pentru
sus
ținerea
acestui fapt:
traducătorul care transferă sentimente
și gânduri
dintr
–
o limbă în alta,
trebuie să
se lupte nu numai cu forma, ci
și cu materia
, fiindcă
trebuie să
picteze
prin
cuvinte
(Szemere, 2008: 135).
Cameli
a
Petrescu
este de părere
că
„
traducătorul literar trebuie să
se
găsească
într
–
o rela
ție foarte intim
ă cu li
teratura, că trebuie să fie, de fapt, un creator el însu
și
”
(Petrescu, 2000:
85).
Unii teoreticieni consideră că traducerea literară este
„un proces
29
creator, un domeniu încă neglijat de teoria traducerii”
(
Mary Snell
–
Hornby, apud
Petrescu, 2000: 85); iar
în opinia Cameliei Petrescu (2000) m
ajoritatea teoriilor
traductologice se limitează la a admite specificitatea demersului literar, atât în varianta
lui productivă (crea
ția literar
ă), cât
și în cea reproductiv
ă (traducerea literară), fără a
–
și
propune stu
dierea lui efectivă.
János Batsányi
(în 2008)
clasifică regulile unei traduceri bune
–
după teoria lui
Gatterer
–
,
și face dou
ă categorii a regulilor: distinge regulile generale
și cele speciale. În
prima categorie apar
țin principii precum: cunoașterea li
mbii surse
și limbii ținte la nivel
înalt, în
țelegerea și interpretarea textului care trebuie tradus, cunoașterea dialectelor și
cuvintelor arhaice
pentru a putea reda mesajul textul
u
i original. Bats
ányi
consideră că
fiec
are autor are un stil specific
al l
ui.
Fiindcă traducătorul literar este un fel de creator,
autor
și el însuși,
trebuie să aibă capacitate
a
de a
se
adapta
la
stilurile diferite
ale
scriitorilor
sau trebuie să traducă opere
stilul cărora se potrive
ște cu pr
o
priul său stil.
Conform
opiniei
l
ui
Batsányi
este recomandabil să facem o pre
–
traducere a textului
literar
pe care putem să
o
îmbunătă
ți
m
până când avem o variantă atât de expresivă ca
textul original. Dacă
privim traducerea ca o copie a
operei originale, atunci trebuie să ne
străduim la
o echivalen
ț
ă cât mai perfectă, fără a adăuga sau a
lua ceva din textul sursă:
traducerea trebuie să fie copia adevărată a textului original. Cred că acest lucru e baza
principală oricărei traducere reu
șit
ă, din care izvoresc regulile speciale fără nicio f
or
ț
are
(Bats
ányi, 2
008: 33). Dintre regulile speciale fac parte criteriile precum:
prin traducere
tr
ebuie să adaptăm fiecare idee a
textului sursă cu aceea
și expresivitate cum sunt ele
scrise. Trebuie să traducem
„culoarea, nuan
ța și meritele”
(Bats
ányi, 2
008: 34)
găndurilor din textul sursă. Păr
țile semnificative, remarcabile textului original trebuie
redate cu aceea
și
precizie
și expresivitate cum e în textul surs
ă, iar în
cea ce prive
ște
gre
șelile
,
nu trebuie aplicat
ă
niciun fel de modificare. Cuvinte
și
expresii purtătoare de
informa
ție cultural
ă, proverbele
și zic
ători trebuie traduse în mod precis prin adaptare
perfectă. Dacă unele elemente par netraductibile s
au nu au echivalent
perfect în limba
țint
ă, traducătorul trebuie să aplice tehnica compensări
i pentru a păstra
valoarea operei
originale. În traducere trebuie să păstrăm ace
l
ea
și arhaisme sau neologisme care sunt
folosite în textul sursă, îmbogă
țind astfel literatura
acestei limbi
, limbajul în care este
tradus opera respectivă
–
care este de fapt,
în cele mai multe cazuri, literatura noastră.
Un
alt specialist
î
n domeniu, József Péczeli precizează trei gre
șeli a
le
traducătorilor
–
conform lui d’Alembert
–
, care
sunt oarecum diferite, chiar
și contrare cu
30
regulile lui Batsányi. Prima gre
șeal
ă pe care
o
comit traducătorii
este
că se consideră
numai copiatori
sau compilatori
ai
operelor originale, de
și
prin produsul tradus finalizat,
ar putea fi chiar concuren
ți sau competitori ai operelor originale
. Ata
șamentul excesiv
fa
ț
ă de opera originală
îl
î
mpied
ică pe traducător să aplice modificări, „retu
șuri
” în
textul
sursă, chiar dacă opera originală necesită. În opinia lui Péczeli
traducătorul poate să facă
modificări în opera originală, dacă este necesar poate să completeze textul sursă,
deoarece în cazul u
nei opere remarcabile traducătorul n
–
ar
e
șansa
să facă schimbări
majore. Iar dacă o operă necesită prea multe modifi
cări
și complet
ări nu merită
a fi
tradus
ă
. Gre
șeala a doua este reprezentat
ă
de timiditatea traducătorului de a folosi
cuvinte necunoscute,
neologisme în textul
țint
ă.
Conform lui
Péczeli
, traducătorul poate
să folosească expresii noi în traducere, în cazul în care ele pot îmbunătă
ți opera original
ă
și
cititorul nu află în ele
nicio constrângere sau for
țare
(P
éczeli, 2
008: 40). A treia
gre
șeal
ă a traducătorilor constă în faptul că traduc opera originală până la
capăt, chiar
dacă nu merită
a fi tradus
ă
.
Astfel traducătorul î
și pierde pasiunea de a traduce, deoarece
are de tradus a
șa de multe idei generale, banale, nesemnificative c
ă nu
mai are r
ăbdare să
traducă cu
aceea
și c
ăldură păr
țile nobile al operei cum a
r trebui
(P
éczeli, 2008: 40).
Putem constata că în traducerea literară trebuie să avem în vedere mai multe
aspecte
importante
(fidelitatea, forma
și mesajul textului, expresivitatea etc.)
,
de aceea nu
este simplu să realizăm o traducere unei opere
, mai ales în cazul în care opera respectivă
este una semnificativă. În opinia lui Lőrinc Szabó o
traducere bună se na
ște din
„reveren
ț
ă, pasiune, dorin
ț
ă de a crea
și necesitate”
(
Szabó, 2008: 284)
, el consider
ă că
traducători buni sunt
„interpre
ții sufletelor popoarelor”
(Szabó, 2008: 282).
2.5.
Traducerea culturemelor
În paginile de mai sus am consta
tat ce înseamnă traducerea
și ce trebuie s
ă avem
în vedere în traducerea literară. În următoarele
paragrafe
încercăm să aflăm ce implică
traducerea c
ulturemelor, dar pentru asta în primul rând trebuie să
știm ce înseamn
ă
termenul
culturem
.
A
șa cum a
firmă Carmen Ardelean, culturemul
este
„te
rmenul la modă în teoria
limbii (…) o faramă
ce ne define
ște
comportamentul”
(Ardelean, 2009).
După
Mic dic
ționar de termeni utilizați în teoria, practica și didactica traducerii
c
ulturemele sunt
„cuvinte purtătoare de informa
ții culturale sau cea mai mic
ă unitate
31
purtătoare de informa
ție cultural
ă”
(Badea, 2012:
54) care nu se regăsesc într
–
o altă
cultură
–
în general.
Dic
ționarul explicativ al limbii român
e
define
ște cam aceeași termeni noțiunea de
culturem:
„
CULTURÉM
s. n.
cea mai mică unitate a unui fenomen sau fapt de cultură,
element comun unor forme, struct
uri, genuri de cultură. (după semantem)
6
”.
În opinia
Georgianei L.
Badea
„aceste informa
ții culturale, deși implicite în
inten
ția autorului, nu r
ămân fără ecou din par
tea destinatarului limbii sursă
”
(Badea,
2012: 54).
Ace
l
ea
și autor
distinge culturemele
istorice, culturale, literare spre deosebire de
conota
ții care
„
actualizează un sens, altul decât cel lexical, dar într
–
un context lingvistic
determinat, culturemele contextualizate sau decontextualizate pot avea, uneori, aceea
și
semnifica
ție
”
(Badea, 201
2: 55)
.
Georgiana L.
Badea vorbe
ște de asemenea, despre
cultureme fixe care apar în lexic
și în mesaj, iar din punct de vedere fo
rmal distinge
cultureme simple
ș
i
compuse
, în timp ce după criteriul func
țional remarc
ă
cultureme
istorice
ș
i cele
actuale
.
În
clasificarea Georgianei L. Badea
lexii
le
simple (nume comune sau proprii)
și
lexii
le
compuse reprezintă clasa culturemelor simple. În clasa culturemelor compuse
apar
țin sintagmele și unit
ă
țile frazeologice în care cuvintele își pierd sensurile lor
original
, ele au un în
țeles întreg. În concepția autorului
cultureme istorice sunt acele
cuvinte care actualizează rela
ția dintre emiț
ătorul culturemului
și epoca sa
(ex.:
arhaisme), iar cele actuale sunt aceea
și elemente purt
ătoare de informa
ții culturale (ex.:
f
ish and chips
)
traducere
a cărora
nu este simplu de realizat, cu excep
ția traducerii iconice
(împrumut, calc, traducere literală).
Culturemele se mai pot clasifica după diferite criterii, iar trebuie men
ționat c
ă
eleme
n
te
le
de folclor,
și
cele care apar
țin
de
domeniul locului de muncă sau numele,
instrumentele unei ocupa
ții reprezint
ă o clasă mare a culturemelor.
Traducerea culturală, în opinia lui Lungu Badea, este
un tip de traducere care
„
constă în a traduce un text astfel încât toate elementele purtătoar
e de informa
ție
culturală, culturemele, să î
și g
ăsească explica
ția, explicitarea, în text sau în afara textului
țint
ă”
(Badea, 2
012: 156).
Ea
consideră că în traducerea culturemelor, traducătorul
trebuie să aibă în vedere func
ționalitatea traducerii și bag
ajul cognitiv al beneficiarului
.
Conform Georgianei L. Badea traducerea lingvistică
și cea cultural
ă coexistă fiindcă un
6
https://dexonline.
ro/definitie/culturem
32
text de tradus este format din cuvinte
și din cultur
ă în acela
și timp.
Putem vorbi despre
diferite traduceri culturale
în func
ție de ti
pul de text.
Acest tip de traducere s
e poate
realiza prin glosare
sau adnotare, dar
și prin inser
are în text. Trebuie men
ționat faptul c
ă
referin
țele culturale
func
ționeaz
ă ca o constrângere:
„î
l obligă pe traducător să
naturalizeze textul sursă, iar adapt
area culturală face din traducător par
tizanul traducerii
etnocentrice
”
(Badea, 2012: 156)
.
Pentru Georgiana L. Badea (2012) o
traducere
culturală
implică
o notă de traducere în care
este explicat
sensul
și atmosfera cultural
ă
expresiei folosit în textul su
rsă
.
Din defini
țiile enumerate de mai sus reiese faptul c
ă culturemul este un concept
opera
țional în teoria și practica traducerii, iar este
și
o no
țiune relativ
ă
,
limitele lui sunt
destul de elastice
și de variabile. În
procesul de traducere culturemul es
te unitatea cel mai
greu de redat în limba
țint
ă, deoarece apar
ține unei singure culturi. În traducerea acestor
unită
ți traduc
ătorul este silit
–
în cele mai multe cazuri
–
să
utilizeze
explica
ții sau
explicitări, dar nu putem constata reguli general valab
ile în astfel de situa
ții (Badea,
2004). Avem totu
și o soluție care
se dovede
ște rodnic
ă
–
adaptarea
culturală
.
2.5.1.
Adaptare culturală
După cum am văzut adaptarea este o t
ehnică de traducere
prin care un element
purtător
de informa
ție cultural
ă este t
radus cu un termen echivalent func
țional în limba
țint
ă. Adaptarea culturală este un
procedeu de traducere
des
folosit pentru
„
a răspunde
preferin
țelor gustului unui
public
țint
ă
specific, definit printr
–
o mo
ștenire
culturală, o
limbă sau o etnie”
(Badea
,
2012:
17
).
În opinia unor
cercetători adaptarea este considerată egală cu traducerea culturală,
de aceea
ei
nu consideră adaptar
e
a o metodă fidelă, deoarece un culturem nu există în
mod obligatoriu
și într
–
o altă limbă. De asemenea al
ții definesc adaptar
ea ca un tip de
pseudo
–
traducere, prin care se în
ț
elege că traducerea nu este atât
de reală
, verosimilă
ca
în cazul altor
tipuri de traducere
. Al
ții consider
ă adaptarea un tip de traducere oblică,
care înseamnă că traducerea nu se bazează pe existen
ța unor
paralele structurale
și
conceptuale între limba sursă
și limba țint
ă. În opinia lui Vinay
și Darbelnet adaptarea
reprezintă „limita extremă a traducerii” (Vinay
–
Darbelnet, apud
Shuttleworth
–
Cowie
,
2014
: 4), pentru că acest tip de traducere implică o c
antitate considerabilă de
reformulare.
33
Putem constata faptul că în literatură există mai multe concep
ții despre adaptarea
culturală
, fie
care cercetător define
ște conceptul în felul s
ău propriu. Elementul comun
care
este prezent în opinia fiecărui cercetăto
r este faptul că prin adaptare se în
țelege un
tip de traducere care permite cititorilor unei opere străine un acces mai profund la textul
sursă.
34
3.
Mircea Eliade
În acest capitol al lucrării voi prezenta informa
ții generale și biografice despre
Mircea Elia
de, doresc să prezint filosofia
și activitatea sa, inclusiv și cele mai importante
opere ale sale ca să în
țelegem mai bine conceptele și pers
pectiva lui asupra vie
ții care s
e
reflectă
și
într
–
unul dintre cele mai cunoscute opere ale sale, romanul
Maitreyi
.
3.1.
Generalită
ți
Mircea Eliade s
–
a născut la începutul secolului al XX
–
lea
–
mai exact la 13 martie
anului 1907
–
la Bucure
ști, într
–
un secol marcat de filosofiile nihiliste
și de teoriile
pozitiviste
, cum o
define
ște
această perioadă
Gabriela Pohoa
ț
ă
.
După
terminarea
învă
ț
ământului primar, Eliade a devenit interesat de
științele naturii și de chimie, ca și de
ocultism,
și a scris piese scurte pe subiecte entomologice
–
scriu cercetătorii vie
ții lui
Eliade
.
Ace
l
ea
și
autori men
ționeaz
ă
că p
rima sa operă era
p
ublicată în 1921
Inamicul
viermelui
de
mătase
,
urmată de
Cum
am
găsit
piatra
filosofală
, iar
mai târziu, Eliade
încheie munca la volumul său de debut, volum autobiografic,
Romanul
Adolescentului
Miop
.
Din 1957 era profesor la Universitatea din Chicago,
din
1962
a fost
titular al
catedrei de istoria religiilor
Sewell L. Averi
, iar naturalizat cetă
țean american în 1966.
Eliade este autorul a 30 de volume
științifice, opere literare și eseuri filozofice
care au
fost
traduse în 18 limbi
, iar a scris
1200 de art
icole
și r
ecenzii cu o tematică foarte
diversă
. Op
era
sa
completă
ar ocupa peste 80 de volume, f
ără
jurnalele sale intime
și
manuscrisele inedite.
Eliade arată un interes deosebit
pentru literatură, filosofie, orientalistică, alchimie
și istoria religiilor
care se manifestă deja în anii de liceu (Pohoa
ț
ă
, 2011
).
Nu putem face
o distinc
ție semnificativ
ă între diferitele perioade ale vie
ții lui deoarece
–
consideră
Gabriela Pohoa
ț
ă
–
,
„
chiar din primele articole publicate în vremea respectivă reiese că
era u
n adevărat patriot român
și un cet
ă
țean al lumii
” (Pohoa
ț
ă, 2011: 1)
.
Pohoa
ț
ă este de
părere că i
nteresul principal
al lui Eliade
din ace
ști ani
a fost
realizarea culturii
și a artei
române
ști;
iar
cea mai mare speran
ț
ă a lui era aceea
„
de a putea descifra
mesajul
cosmosului, în care
,
după experien
ța lui indian
ă,
a văzut
un mare depozit de semnifica
ții
ascunse” (Pohoa
ț
ă, 2011: 1)
.
35
Gabriela Pohoa
ț
ă consideră că i
nteresul
lui Eliade
pentru filosofia
a fost
semn
ul
dorin
ței de a descoperi modelul acelui
uomo un
iversale
7
care era un concept prezent
și în
operele unor gânditori români din secolul respectiv. De ace
e
a s
–
a ocupat
cu teme, precum
libertatea, autenticitatea existen
ței umane, noul umanism,
care au fost
obiectul unor
articole de tine
re
țe. Conform
opiniei
lui Pohoa
ț
ă i
nteresul lui Eliade pentru
filosofia
Rena
șterii
avea să se concretizeze în teza sa de licen
ț
ă
.
Lângă cultura
italiană
, filosofia indiană este a doua pasiune a lui Mircea Eliade.
După când a ob
ținut o
bursă particulară,
a început
să studieze l
imba sanscrită
și Yoga cu
Sure
ndranath Dasgupta, în Calcutta.
Ace
a
st
ă
pasiune
îl
va determina să caute în India
modelul
acelui
„om universal”
care am men
ționat de mai sus
.
„Plecam în India
–
mărturise
ște Eliade
–
ca să nu mai am senza
ția aceea de provincia
l pe care mi
–
o dădea
frecventarea exclusivă a filosofiei occidentale. Nu credeam că gândirea începe de la
presoctratici. Vioam să cercetez rădăcinile cele mai adânci ale gândirii”
(
Eliade, apud
Pohoa
ț
ă, 2011: 2
).
Până când a stat în India
,
Eliade a descope
rit semnifica
ția
libertă
ții care poate fi
dobândită
prin desfiin
țarea condițiilor
obi
șnuite
ale
vie
ții
,
și a
ceastă experien
ț
ă
a
vea
un
rol
deosebit de
important în cariera
lui Eliade, ca specialist în istori
a religiilor
–
consideră Pohoa
ț
ă
.
Se poate afirma
că
„
partea indianistică a operei sale este cea mai
solidă
” (Pohoa
ț
ă, 2011: 3)
. Î
n India, Eliade
a mai descoperit
„
existen
ța unor elemente
comune prezente în toate culturile
ț
ărăne
ști
” (Pohoa
ț
ă, 2011: 3)
. El
iade
scrie în
Memoriile
sale
că
baza
„
culturilor
patriarhale din Europa sud
–
orientală s
–
a conservat
până astăzi
și a formulat ipoteza c
ă rădăcinile române
ști ar putea deveni baza unui
universalism autentic
ș
i a unui dialog rodnic între Occ
ident
și Orient
” (Eliade, apud
Pohoa
ț
ă, 2011: 3)
.
Universalitatea
(care reprezintă
valoare
a
esen
țial
ă operei sale)
este
concentrată
în
ideea de autenticitate
–
consideră Pohoa
ț
ă
–
,
ș
i este considerată
în opozi
ție cu
originalitatea:
„în fa
ța originalitații eu propun autenticitatea care, de fapt, este același
lucru”
(Eliad
e, apud Pohoa
ț
ă
, 2011: 2
).
Putem constata că u
niversalitatea este conceptul
cheie al vie
ții lui Eliade, care
define
ște și opera sa. În urm
ătorul subcapitol încerc să prezint ni
ște aspecte a filosofiei
lui Eliade, pe care le consider semnificative di
n punct
ul de vedere al lucrării.
7
Uomo universale
: înseamnă polimat, cuvânt devenit din limba greacă
polymathēs,
adică „care a învă
țat
mult”; o persoană care are multe cuno
ștințe semnificative din diferite domenii
.
36
3.2.
Filosofia lui Eliade
„Pentru cine în
țelege noi suntem generația cea mai binecuvântat
ă, cea mai
făgăduitoare din câte s
–
au ridicat până acum în
țar
ă (…). În noi izbânde
ște spiritul”
(Eliade,
Itinerariul spiritual,
1927) putem ci
ti afirma
ția lui
Eliade
care s
–
a dovedit de
foarte tânăr un publicist prolific
și repede acceptat ca lider al generației i
ntelectuale
–
scrie Nicolae Manolescu în
Istoria critică a literaturii române.
Afirma
ția lui Eliade
reflectă modul lui de gândire,
per
cep
ția lui despre viaț
ă, de fapt chiar
și filosofia. Creația
este pentru el de natură spirituală, adică de
z
voltarea poten
țelor pân
ă la maximum, fie că
este vorba de construirea unui echilibru interi
o
r
–
un stil de via
ț
ă propriu
–
fie, de opere
care
–
l defin
esc.
Eliade consider
ă că trăsătura acestei genera
ții
intelectuale
a
cărei date de na
ștere
este legată de 1927, se vede în faptul că î
și asum
ă via
ța. Pentru ei cultura este o
experien
ț
ă pe cont propriu
și baza ei este mai mult religioas
ă decât etnică. Ei s
pun că o
cultură trebuie definită prin empatie, nu prin critică. În opinia lui Mircea Eliade
„în
cultură, crit
ică înseamnă moar
te”
(Manolescu, 2008
:
854). Totdeauna intelectualii au fost
cei care au făcut legături interioare între lucruri
–
zice Eliade. Af
irmă că lor li se
datorează progresul în istorie, ei prevăd ce va fi mâine
și fac deja proiecte pentru
poimâine. Ei
–
elitele creatoare ale unui neam
–
sunt făcătorii de istorie în timp. În opinia
gânditorului român intelectualul nu trebuie să fie angajat
în politică
–
el are
responsabilitatea istorică a gândului său, adică face istorie
și nu politic
ă. Eliade merge
mai departe, afirmând că intelectualii autentici sunt greu de găsit: intelectualul este
capabil să facă legăturile interioare dintre toate domen
iile timpul
ui
său
și surpinde sensul
crea
ție
i
.
Se poate afirma că în via
ța lui Eliade creația avea un rol foarte important, el
consideră crea
ția ca
o datorie fa
ț
ă de umanismul.
3.3.
Cele mai importante opere
Opera literară a lui Mircea Eliade
reprezintă
perc
ep
ția
lui de
spre via
ț
ă
și modul
lui de gândire în acela
și timp
.
Întoarcere din rai
(1934)
și
Huliganii
(1935) sunt romane
semifantastice în care Eliade acceptă existen
ța
unei realită
ți extrasenzoriale. Filosofia
personală este exprimată de
el
în nuvele mem
orabile, cum ar fi
La
țing
ănci
(1959),
iar
și
37
în romanul
Noaptea de Sânziene
(1971).
Alte opere literare semnificative a lui Eliade
sunt
Gaudeamus, Isabel
și apele diavolului, Domnișoara Christina
,
Nuntă în cer, 19
trandafiri
și multe alte.
Pe lângă ope
rel
e enumerate de mai sus, pu
ți
n opere din literatura universală
sunt
tratate cu aceea
și revelație ca romanul scris dup
ă experien
ța indian
ă,
Maitreyi
. Pentru
români, romanul
Maitreyi
al lui Eliade a constituit
o adevărată
desfătare
, de aceea în
capitolul urmă
tor voi aborda cu această operă,
prezentând geneza
și împrejur
ări
le în care
era scris romanul.
38
4.
Romanul
Maitreyi
În acest capitol al lucrării voi prezenta geneza romanului
faimos al lui Eliade în
timp ce încerc să fac
un rezumat scurt
despre ac
țiunea rom
anului; voi prezenta în câteva
cuvinte traducerile romanului, inclusiv traducerea cea mai recentă
–
în limba maghiară
–
care este realizată de către un traducător ardelean.
4.1.
Geneza
Conform informa
țiilor reg
ăsite în articolul scris de Mihai
Știrbu
Mi
rcea Eliade
ajunsese
în India
, în anul 1928,
pentru că maharajahul Manindra Chandra Nandy de
Kassimbazar
i
–
a promit
o bursă de studii
. La
Biblioteca Imperială
din Calcutta
l
–
a întâlnit
pe filosof
ul
indian Surendranath Dasgupta, care
–
l acceptase ca doctoran
d
și l
–
a invitat să
locuiască în casa lui
–
a
șa cum menționeaz
ă mai multe surse
.
Până
când se află în India, Eliade a studiat
gram
atica sanscrită
și filosofie
hindusă
.
În timpul
șederii în
casa filosofului
Dasgupta, Eliade a descoperit o bibliotecă
imensă
și
fiica profesorului, Maitreyi
–
scrie Mihai
Știrbu în
Iubirile scriitorilor
. Între
ei
s
–
a
format
o rela
ție de dragoste care a fost una atipic
ă
și care
,
în sfâr
șit
,
a rămas
neîndeplinită
. La început,
Eliade
n
–
o plăcuse pe indianca
zglobie,
ci
o vedea urâ
tă
: „Mi
se părea urîtă
–
cu ochii ei prea mari
și prea negri, cu buzele c
ărnoase
și r
ăsfrânte, cu
sînii puternici” (Eliade, 1933: 1)
.
Această prima impresie a transformat cu timp
într
–
o
iubire,
și
pentru
o comunicare mai intimă
,
cei doi s
–
au hotărât că Eli
ade înva
ț
ă
pe
Mai
treyi limba franceză, iar ea îl înva
ț
ă bengaleză
.
În ciuda tuturor diferen
țelor dintre ei
(diferen
țe culturale, în vârst
ă
și în percepție de viaț
ă) Eliade s
–
a hotărât s
–
o ceară de
nevastă pe indianca
, pe care
acum
o vedea mult mai frumoasă
decât la prima vedere
.
Pentru această căsătorie Eliade avea inten
ția s
ă se convertească la
hinduism, Maitreyi
însă i
–
a devenit so
ția lui conform tradițiilor indiene, dup
ă o judecată facută pentru
„mamă pământ”
(Eliade, 1933: 48).
Când tatăl
Maitreyi
ei afl
ase de inten
ția tinerilor,
Eliade a devenit imediat alungat
din casa
filosofului: „
Niciodată, dar nicioadată să nu
mai încerci să vii
la mine acasă, sub niciun motiv
”
(Eliade, apud
Știrbu, 2012).
După aceasta Eliade a a
juns la mănăstirile din Himalaya, la
Rishikesh Svarga
Ashram,
unde
a avut
guru pe Swami Shivananda
–
a
șa cum menționeaz
ă mai multe
surse; iar l
a sfâr
șitul anului 1931
a fost
silit să părăsească
definitiv
India
.
Amintirile
39
indiene
și momentele
trăite alături de Maitreyi, patosul
și
„
nostalgia după ce ar fi putut să
fie, l
–
au determinat pe Eliade să adune material documentar
pentru un roman unic
”
(Mihai
Știrbu,
2012
)
.
Eliade avea numai 26 de ani, când a publicat romanul lui
Maitreyi
(1933)
,
un
roman care a fost
foarte bine primit de c
ritica vremii
și de cititorii
–
consideră
Știrbu în
2012
.
Conform informa
țiilor reg
ăsite în această temă r
omanul este
considerat
de tip
modern subiectiv, de analiză psihologică, un roman al autenticită
ții și al experienței, dar
și un roman exotic
.
Titlul c
ăr
ții coincide cu numele personajului principal feminin,
considerată de critiă literară cel mai exotic personaj feminin din literatura română.
„
Maitreyi rămâne pentru europeanul ra
țion
al o eternă obsesie
și enigm
ă (…)
este o
femeie
și un mit; este mai al
es un simbol al sacrificiului în iubire, trăind cu o intensitate
și un farmec de substanț
ă tare, aromitoare c
a înse
și parfumurile orientale”
(Elevsilitor,
2014)
.
Maitreyi
însă
a existat în realitate,
era o bengaleză care
primise o educa
ție aleas
ă,
era sen
sibilă
și scria poezii înc
ă din copilărie
–
a
șa cum menționeaz
ă mai multe surse,
chiar
și Eliade în romanul
Maitreyi
. La doar 16 ani
și
–
a publicat primul volum de poezii
,
iar
a
mai
scris
ș
i
căr
ți
pe teme filosofice sau cu tentă socială.
Ca scriitoare, Mait
reyi a
fost una dintre personalită
țile
renumite a
Bengalului.
Când a aflat
de romanul care
–
i purta numele a venit
și în țara noastr
ă
, la
Universitatea din Bucure
ști pentru o „întâlnire cu scri
itoarea indiană Maitreyi Davis”
(
Știrbu, 2012)
.
Prin această vi
zită Maitreyi a avut
șans
ă de a le cunoa
ște pe familia lui
Eliade
,
și dup
ă câteva lacrimi l
–
a spus
„spune
–
i
Mircea
să se întoarc
ă în India. Are nevoie
de India
”
(
Știrbu, 2012). Prin aceast
ă întâlnire avea ocazia
și a le d
ărui câte un exemplar
din romanul v
ie
ții ei, Dragostea nu moare
, care este de fapt o replică la celebrul roman al
lui Eliade.
4.2.
Maitreyi
în diferite limbi
Conform informa
țiilor menționate în mai multe surse, r
omanul
Maitreyi
are mai
multe interpretări în diferite limbi, precum engleză
, italiană, germană, spaniolă, catalană,
esperanto, iar cea mai cunoscută variantă este cea franceză,
La nuit Bengali
, publicată în
anul 1950, după care apărea
și un film în anul 1988 cu titlul
Bengal nights
. În scenariul
40
bazat pe traducerea franceză numel
e Maitreyiei es
te schimbat la Gayatri care face
referire la o
mantră
,
în timp ce celelalte sunt păstrate.
În ciuda faptului că romanul lui Eliade este foarte cunoscută
și tradus
ă în mai
multe limbi, totu
și traducerea maghiar
ă n
–
a apărut, numai în vara anul
ui 2015, tradusă de
o traducătoare ardeleană, J
úlia Vallasek. În 2012 au ap
ărut ni
ște fragmente traduse în
limba maghiară,
realizate tot de acela
și traduc
ător
, în jurnalul literar
Tiszat
áj
,
fragmente
disponibile
pe pagina
www.tiszatajonline.hu
, de aceea în
următoarele subcapitole voi
prezenta ni
ște date generale despre doamna Vallasek și un scurt interviu cu ea.
4.2.1.
T
raducătoare
a
A
șa cum este descris în curr
iculum vitae al traducătorului (
pe pagina
www.ujsagiras.ro
)
,
J
úlia Vallasek s
–
a născut
în anul
1
975, în Cluj Napoca.
Doamna
Vallasek e
ste un critic literar, eseist
și trad
ucător maghiar din Transilvania care a
absolvit
Facultatea de Litere din cadrul Universită
ț
ii Babe
ș
–
Bolyai din Cluj în 199
8,
și a obținut
titlul de doctor în filologie la Universita
tea din Debre
țin, în 2003. Cercet
ările sale se
concentre
ază pe literatura maghiară din T
ransilvania în secolul al XX
–
lea, rela
ția dintre
literatură
și pres
ă, istoria presei, construc
țiile alterit
ă
ții și identit
ă
ții în secolul al XX
–
lea.
În 1996 a debutat p
ublicistic cu un eseu publicat în revista Helikon, a publicat trei
volume de eseuri culturale
și a tradus în limba maghiar
ă volume scrise de Mircea
Iorgolescu, Nicolae Balotă, Mircea Eliade etc. este membră a Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Cluj.
Colaborează cu articole la numeroase reviste literare
și culturale
din România
și Ungaria.
Volume publicate:
Eseuri din istoria presei
, 2003, Cluj;
Lumea preschimbată
,
2004, Debre
țin;
Cartea călătoriilor
lente
, 2005, Cluj.
Traducerile:
A tulip
án törpék
,
1999; Nicolae Balotă
–
A láthatatlan képe
, 2000;
Mircea Iorgolescu
–
A nagy zsibvásár
, 2000;
A tó kisasszonya
2006; Mircea Eliade
–
Bengáli éjszaka,
2015.
Este
distinsă cu premiul Uniunii Scriitorilor din România
–
fi
liala Cluj
–
pentru
traducerea
volumul
ui
Marea trăncăneală
de Mircea Iorgolescu (2000), premiul L
átó
(2001)
, premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (2003), premiul
János
Arany
al Academiei de
Științe din Ungaria (2005) și premiul Tibor
Déry (2009).
41
Înaintea lui
Júlia
Vallasek
nu
a tradus nimeni romanul lui Eliade în limba
maghiară. Prin citirea
și analiza romanului original și celui
tradus în limba maghiară, mi
–
am pus
ni
ște întreb
ări
, motiv pent
ru care am decis să realizez un
interviu cu doamna
Vallasek
.
4.2.2.
Interviu
De când
vă ocupa
ți de traduceri literare?
De mult. Traduceam de pe vremea liceului, e drept, din limba franceză. De atunci
traduc mai ales din limbile engleză
și român
ă în limba maghiară: proză, eseuri, studii.
Din cauza că traducerea este o activitate conexă pent
ru mine, azi traduc mai ales la
solicitarea unor redac
ții sau edituri, și traduc doar texte care constituie o „provocare” din
punct de vedere profesional.
Ce v
–
a motivat în traducerea romanului lui Eliade?
În 2010 am câ
știgat o burs
ă de crea
ție la Fundați
a Comunitas
și în cadrul acestui
proiect a trebuit să aleg un text de tradus. M
–
a surprins faptul că tocmai romanul cel mai
faimos al lui Eliade, un text care constituie subiect de bacalaureat
și este lectura favorit
ă
a multora, nu are o traducere în limba
maghiară. Din acest motiv m
–
am oprit la acest text,
nici nu am căutat mai departe.
Cât timp a
ți avut la dispoziție pentru traducerea acestui roman?
Am beneficiat de bursa sus men
ționat
ă timp de un an, a
șadar în prim
ăvara anului
2011 traducerea era deja
terminată. Din cauză că am găsit greu o editură dispusă să
publice cartea (publicarea
și problemele legate de editare sunt și ele o poveste întreag
ă),
am mai avut timp să
șlefuiesc traducerea. La sfârșitul anului 2014, editura Helikon m
–
a
contactat pentru
publicarea traducerii, în acel moment printr
–
o ultimă relectură
și câteva
corecturi minore am finalizat varianta definitivă a traducerii.
Ce elemente textuale (cultureme, realii etc.) au fost cel mai greu de tradus?
Adevărul e că textul lui Eliade este „u
n text u
șor”. Nu a trebuit s
ă petrec prea
mult timp cu traducerea unor sintagme legate de lumea anglo
–
indiană, societatea
colonială, religia hindusă sau alte expresii sociale. Am acordat o aten
ție m
ărită
42
reproducerii acelui stil
și limbaj elegant, puțin ar
haic care trădează faptul că
Maitreyi
a
fost scris, până la urmă, la începutul secolului trecut. În schimb, cea mai mare provocare
a constituit
–
o identificarea vocii narative potrivite. Am dorit ca în traducere Allan să nu
transpară doar ca eroul unei pove
ș
ti de iubire triste
și eșuate, ci am vrut s
ă semnalez că în
ciuda tuturor chinurilor îndurate, personajul este până la urmă un om egoist care suferă
de un complex de superioritate culturală
și nu e capabil s
ă accepte alte puncte de vedere.
Nu am vrut ca î
n textul meu să
–
l fac un ins simpatic, pu
țin siropos.
Există în textul tradus de dumneavoastră fragmente pe care acum le
–
a
ți
traduce altfel?
Orice text tradus poate fi corectat
și șlefuit la nesfârșit. Dar nu cred c
ă textul meu
necesită schimbări majore.
Ca tânăr traducător de limbă maghiară, cu preocupări în domeniul
traducerilor româno
–
maghiare, cum aprecia
ți situația actual
ă a traducerilor
literare româno
–
maghiare
și maghiaro
–
române?
Este o problemă de mare întindere care nu cred că are solu
ții de rez
olvare
definitive. Există traduceri bune ale unor opere bune în ambele limbi. La fel există
și
traduceri mai pu
țin reușite. Ceea ce lipsește este o politic
ă editorială consecventă
și o
concep
ție unitar
ă asupra politicilor de traducere. Aceste lipsuri au în
să explica
ții
economice
și ele afecteaz
ă nu doar traducerile româno
–
maghiare, maghiaro
–
române, ci
toată literatura traductologică. Cred că politicile române
ști de traducere și publicare sunt
pu
țin mai bune comparativ cu politicile duse de editurile maghiar
e. Ce se traduce
și ce se
publică depinde, putem spune, doar de hazard sau de gustul personal al unor traducători,
editori, redactori. Nici nu se pune problema să se traducă
și s
ă se publice opere complete
sau serii de opere. În această situa
ție cred c
ă es
te un semnal bun faptul că editura
Helikon, care a publicat
și
Maitreyi
, dore
ște s
ă publice
și alte traduceri din proza lui
Eliade.
Am realizat acest
scurt
interviu cu doamna Vallasek deoarece,
mi
–
am pus
ni
ște
întrebări
în
legătură cu
analiza romanului
Ma
itreyi
ș
i
după
lecturarea
textului tradus.
Fiindcă textul lui Eliade este plină de cultureme care sunt traduse cu diferite tehnici de
43
traducere,
s
–
a pus
în
trebarea dacă traducerea lor a fost
un fel de provocare pentru doamna
Vallasek, sau dacă există fragm
ente pe care
le
–
ar traduce altfel.
Din răspunsurile traducătorului am aflat că nu culturemele au însemnat
greută
ți
în
traducere, ci
reproducerea
vocii narative
și
a atmosferei
secolului
în care a fost scris
romanul. Doamna Vallasek consideră că textul trad
us de către ea nu necesită schimbări
majore, nu pre
a există fragmente pe care le
–
ar
traduce altfel, dar recunoa
ște faptul c
ă
orice text tradus poate fi
șlefuit
aproape
la nesfâr
șit. Aceast
ă opinie a traducătorului
coincide cu concluziile mele la care am aj
uns în analiza romanului tradus. Există ni
ș
te
fragmente, secven
țe microtextuale
prin
traducerea cărora
s
–
a pi
e
rdut pu
țin din
expresivitatea textului sursă
(
de exemplu:
„
piciorul acela negru
și murdar al lui Khokha
(…), prime
ște apropierea cald
ă, ca pe o
ofrandă, a trupului Maitreyiei”
–
„amint Khoka
(…) piszkos, fekete lába, Maitreyi testének meleg áldozatát fogadja”; sau „
eu mi
–
am
plimbat piciorul de
–
a lungul pulpelor ei”
–
„lábammal végigsimítottam a lába szárát”
)
,
dar aceste
a
sunt
aspecte minore. În t
raducerea maghiară a romanului
Maitreyi
nu am
identificat aspecte care
afectează în
ț
elegerea textului de către cititorii maghiari.
După cum vom vedea din analiza corpusului extras din cele două texte paralele
traducerea doamnei Vallasek este una reu
șit
ă.
44
II.
Cercetarea
1.
Maitreyi
în
limba
maghiară
În această lucrare de licen
ț
ă
îmi
propun să cercetez aspecte legate de traducerea în
limba maghiară a romanului
Maitreyi
. Din punct de vedere metodologic, ca prim pas a
l
cercetării am ales din text
acele cuvinte,
sintagme, iar mai ales secven
țe mai mari care
reflectă
întâlnirea diferitelor culturi
, s
ecven
țe din care reiese clar diferența dintre
percep
ția de viaț
ă a unui om european, cre
știn și unul aparținând unei societ
ă
ți din lumea
orientală. Ne vom concentra pe
diferen
ța dintre tradițiile și obiceuri
le
cre
știne și cele
hinduse, lângă aceasta pe secven
țe referitoare la traducerea sintagmelor legate de p
ăr
țile
corpului, pe traducerea culturemelor de tipul îmbrăcăminte, nume proprii
și instituții.
Prin analiza trad
ucerii sunt vizate atât traducerile bine reu
șite
cât
și cele
care n
u
apar
țin în aceast
ă categorie.
Baza analizei o constituie
romanul
Maitreyi
de Mircea
Elia
de
8
,
ș
i edi
ția maghiar
ă, traducerea lui J
úlia Vallasek, ap
ărută la editura Helikon, la
Budapesta,
în 2015.
Referin
țele culturale pe care le
–
am selectat reprezintă corpusul lucrării, pe care
le
–
am
ordonat într
–
un
tabel Excel. În prima coloană sunt enumerate secven
țele în limba
română din textul sursă, în coloana a doua elementele în limba maghiară din t
extul
țint
ă,
iar în coloana a treia sunt identificate
tehnicile
de traducere prin care este tradusă
secven
ța respectiv
ă. Secven
țele din tabel sunt traduse prin aceleași
tehnici
pe care le
–
am
enumerat în partea teoretică a lucrării.
1.1.
Date generale despre t
raducerea romanului
Romanul lui Eliade poartă numele personajului principal feminin,
Maitreyi
care
este tradus prin transcriere, fiind un nume specific indian. Pe lângă aceasta varianta
maghiară are
și un subtitlu
„Beng
áli éjszaka”
, care face referire
sa
u poate fi o aluzie
la
traducerea romanului în limba engleză sau franceză, inclusiv la titlul filmului care a fost
făcut pe baza romanului.
8
disponibilă pe pagina www.carteavorbita.ro
45
Romanul începe cu un moto, scris în bengali:
„Tomar Ki manè acchè, Maitreyi?
Yadi thak
é, tahalè ki Kshama karté paro
?…
”
, care în varianta originală nu este tradus în
limba română. În varianta lui J
úlia Vallasek
se păstrează textul original, dar sub el este
tradus
și în limba maghiar
ă:
„Eml
ékszel még rám, Maitreyi? Ha igen, megbocsátottál
nekem?”
folosind astfel tehnic
a împrumutului
și explicitarea (în not
ă de subsol) în
acela
și timp.
Cartea are cincisprezece capitole, în care tehnicile de traducere sunt folosite
combinate între ele
și în diferite m
ăsuri.
Pornesc de la premisa
și presupunerea c
ă în
traducerea romanului
în limba maghiară se folosesc tehnici diverse, cele mai frecvente
presupun adaptarea tehnica împrumutului, modularea
și transpoziția
. Din cauză că între
limbi există diferen
țe gramaticale și de exprimare, acest fapt este cât se poate de firesc.
În următoar
ele capitole al lucrării vom vedea
–
printre altele
–
care dintre aceste tehnici
au condus la cele mai reu
șite traduceri.
1.2.
Traducerea culturemelor din
Maitreyi
După cum am spus, în analiza traducerii voi avea în vedere secven
țele care
reflectă întâlnirea
culturilor diferite. Ne vom concentra în primul rând pe secven
țe
le
legate de diferen
ța percepției de viaț
ă
a unu
i cre
știn și a unei hinduse, pe
traducerea
culturemelor de tipul sintagmelor referitoare la
îmbrăcăminte, pe traducerea sintagmelor
legate de p
ăr
țile corpului.
Numerând sintagmele
și secvențele referitoare la elemente culturale
,
poate fi
constatat că numărul lor diferă de la un capitol la altul: în capitolul I
–
există
96
cultureme sau elemente cu semnifica
ție cultural
ă
, în al doilea 58, în capit
olul al III
–
lea
40, în al patrulea 98, în capitolul al V
–
lea 23, în al
șaselea 49, în capitolul al VII
–
lea 46,
în al optulea tot 49, în capitolul al IX
–
lea 39, în al zecelea iară
și 58, în capitolul al XI
–
lea
59, în al doisprezecelea 51, în capitolul al XII
I
–
lea iară
și 49, în al patrusprezecelea tot 39,
și în ultimul capitol 23.
Dacă privim lucrurile din perspectiva acestor referin
țe culturale, din punctul de
vedere al tehnicilor de traducere prin care au fost traduse putem constata că adaptarea
este folosit
ă de 40 de ori în total, calcul de 95 de ori, compensarea de 2 ori, echivalen
ța
de 210 ori, explicitarea de 83 de ori, implicitarea de 5 ori, tehnica împrumutului 30 de
ori, modularea de 301 de ori, transpozi
ția de 176 de ori, omisiunea de 84 de ori,
46
trans
literarea de 2 ori, transcrierea de 4 ori, generalizarea de 23 de ori, concretizarea de
42 de ori
ș
i transformarea totală o dată.
În conti
nuare vom prezenta numai acele
secven
țe care sunt semnificative,
interesante, bine sau mai pu
țin reușite din punct de
vedere al traducerii.
1.2.1.
C
apitolul I
S
e pot
men
ționa urm
ătoarele sintagme:
pijamaua lui
mauve
lila
pizsamáját
adaptare
nu
–
mi plăceau acei
bara
–
sahib
nem kedveltem a (…)
bara
–
szahibokat
*; *(hindu): az
európaiak
neve,
megszólítása Indiában
transpozi
ție, ex
plicitare
,
transcriere
Tot în India,
mon vieux
?
Még mindig Indiában,
mon
vieux
?
tehnica împrumutului
luînd
interview
–
uri
interjúkat
készített
adaptare
despre via
ța lor în
purdah
a
purdah
–
ban*
töltött
életükről;
*(perzsa, hindu):
a nők elkülönítésének
követelménye India hindu
lakta
részein
tehnica împrumutului,
explicitare
mîncase (…) mult
pan
sok
pan
t*
rágcsálhatott;
*más néven bétellevél,
étkezés után fogyasztják,
frissíti a
leheletet, enyhén
bódító hatású
explicitare, modulare,
tehnica împrumut
ului
Scusez
–
moi! Ici votre place
.
Scusez
–
moi! Ici votre
place.*; *(fr.):
Bocsánat, ez
itt az Önök helye.
tehnica împrumutului,
explicitare
Din sintagmele citate de mai sus reiese că primul capito
l este deja plin
de cuvinte,
sintagme
și expresii prelu
ate din alte limbi, precum limba engleză, limba franceză sau
47
cea bengaleză. Traducătorul aplică diferite tehnici
și strategii de traducere pentru
traducerea
în limba maghiară a
acestor împrumuturi. Cuvintele engleze
ști care sunt
folosite în textul original
, traducătorul
le
adaptează conform
normelor
limbii maghiare.
Astfel din cuvântul
mauve
devine
lila
în limba maghiară, în timp ce cuvântul
interview
este tradus prin cuv
ântul
interj
ú
. În opinia mea aceste cuvinte
puteau
să fi
păstrate a
șa
cum
era în textul
original, p
ăstrând astfel atmosfera
secolului în care a fost scris romanul,
deoarece astăzi aceste cuvinte nu mai sunt considerate neologisme, ele sunt deja adaptate
de limba maghiară
.
Pentru traducerea culturemelor hinduse, precum
bara
–
sahib
,
purdah
și
pan
traducătorul folose
ște diferite tehnici de traducere. Pentru traducerea cuvintelor
purdah
și
pan
utilizează tehnica împrumutului împreună cu explicitarea în notă de subsol, pentru o
în
țelegere mai bun
ă a textului original,
în timp ce
autorul romanului
nu men
ționeaz
ă
defini
ții pentru acești termeni.
Pentru traducerea termenului
bara
–
sahib
traducătorul
folose
ște transcriere
a împreună
cu explicitarea. Aceste secven
țe sunt bine reușite din
punct de vedere al traducerii. Astfel cititorul textului tradus poat
e în
țelege mai bine
sensul textului
și poate s
ă se apropie mai bine de cultura hindusă.
În c
eea ce pr
ive
ște
expresiile fran
țuzești
, traducătorul aplică două strategii
diferite. Sintagma
mon vieux
este tradus prin tehnica împrumutului, dar fără
explicitare,
nici măcar sublinie
rea acestuia prin editare
(
italics
). Expresia
Scusez
–
moi! Ici votre place
este tradus tot prin tehnica împrumutului
și f
ără subliniere prin editare, dar sensul
expresiei este explicat în notă de subsol care permite cititorului o în
țeleg
ere mai bună a
textului original.
1.2.2.
Capitolul II
Secven
țe
le
men
ționabile
sunt următoarele
:
cînd am avut eu conflictul
și
matchul
de box
cu Eddy
Hoggering
amikor úgy összekaptam
Eddy Hoggeringgel
, hogy
bokszmeccs
re került sor
transpozi
ție, modulare,
adap
tare
,
Sahib
,
ave
ți o telegram
ă din
Szahib
, távirat
Kalkuttából
transpozi
ție, omisiune
,
48
Calcutta
transcriere
Ie
șind din
Park Street
dînd în
Chowringhee Road
A
Park Street
et elhagyva
a
Chowringhee Roadra
fordulva
e
chivalen
ț
ă
Trés bien
, sahib,
jeune
fille
á vous
; bahut achhal.
Trés bien, sahib, jeune fille
á vous; bahut achhal.*
;
*(fr.
–
arab
–
hindu): Nagyon
helyes, uram, fiatal leány,
jó éjt.
tehnica împrumutului,
explicitare
Ni e
ști
foarte drag
, Allan
Păcat că
nu ne în
țelegi
limba…
Nagyon kedves ne
künk
,
Allan
Kár, hogy
nem érti
a
nyelvünket…
transpozi
ț
ie, modulare
Sunt prea ieftine ca să
–
mi
placă,
mr. Sen
Túl olcsók ahhoz, hogy
tetszedjenek,
Sen úr
adaptare, echivale
n
ț
ă
Sintagmele de mai sus reprezintă diferite elemente culturale
și realii, prec
u
m
numele proprii
și
denumiri
a
le
străzilor, formulele de adresare, chiar
și exp
resii compuse
din
mai multe limbi. După
cum am văzut
și în capitolul I
al căr
ții exist
ă
și aici cuvinte
care sunt traduse prin adaptare sau transcriere, precum
matchul de box
–
bokszmeccs
sau
sahib
–
szahib
. Ceea ce prive
ște traducerea numelor proprii, traduc
ătorul utilizează tehnica
împrumutului (
cu
Eddy Hoggering
–
Eddy Hoggering
gel
, Park Street
–
Park Street,
Chowringhee Road
–
Chowringhee Road
)
sau transcrierea
(
Calcutta
–
Kal
kutta
).
În ceea ce prive
ște traducerea enunțului care este compus în textul lui Eliade din
expresiile în diferite limbi, traducătorul utilizează tehnica împrumutului, păstrând astfel
expresivitatea textului original, iar aplică
și tehnica explicit
ării în n
otă de subsol, unde
traduce cuvintele s
trăine în limba maghiară, permi
ț
ând astfel cititoriilor textului
țint
ă o
în
țelegere mai bun
ă
a
textului original.
În limba română formulele de adresare sunt folosite altfel, decât în limba
maghiară. Astfel în limba ro
mână
(
din punct de vedere gramatical
),
există trei modalită
ți
de realizare a adresării:
49
familiaritatea
este exprimată în limba română prin pronume personal
de
persoana a II
–
a singular
(
tu
)
, înso
țit
cu
un verb la persoana a II
–
a singular
;
polite
țea medie
se exprimă printr
–
un pronume personal de polite
țe
(
dumneata
)
care este înso
țit cu un verb la persoana a II
–
a singular;
polite
țea absolut
ă
este exprimată prin pronume personale de polite
țe
(
dumneavoastră
) care este înso
țit cu verbul la persoana a II
–
a plura
l.
În limba maghiară aceste
formule sunt exprimate altfel: pentru exprimarea
familiarită
ții limba maghiar
ă folose
ște pronumele personale la persoana a II
–
a singular
și
plural (
te, ti
) înso
țit cu un verb la persoana a II
–
a singular
și plural; iar pentru exp
rimarea
respectului folose
ște pronumele
ön
și
önök
(cu un verb la persoana a III
–
a singular
și
plural). La acest punct putem constata c
ă traducătorul utilizează formulele de adresare
conform limbii maghiară, deci traduce aceste secven
țe prin adaptare.
Treb
uie men
ționat
și faptul c
ă există cazuri în care în textul lui Eliade formulele de adresare sunt folosite
conform limbii engleze (de exemplu:
mr. Sen
) pe care traducătorul le adaptează ca
și alte
formule din limba română (
Sen
úr
).
1.2.3.
Capitolul III
Din aces
t capitol se pot men
ționa secvențe mai mari, referitoare la percepția
diferită
de via
ț
ă
și de cultur
ă
a unui om european, cre
știn
fa
ț
ă de oamenii, societatea
chiar
și cultura indian
ă:
I
–
l prezentai pe
Harold, care
–
i
spusese obraznic
:
Încîntat să vă cunosc
,
mr. Sen
Tipul ăsta e groaznic,
reflectă Harold
Mă mir de ce
–
ți
poartă atîta interes
Nu cumva vrea să te
Bemutattam Haroldot,
aki szemtelenül csak
ennyit mondott
:
Örvendek, hogy
megismerhetem, Sen úr
Rémes ez az alak
–
jelentette ki Harold
Csodálom, hogy
annyira törődik veled
Csak nem akarja
transpozi
ție
modulare
adaptare
echivalen
ț
ă
50
însoare cu fiica
–
sa?
E
ști absurd, Harold,
mă revoltai eu ipocrit,
ro
șind
Prezen
ța lui Harold mi
se păru deodată o
impietate,
și nu știam
cum să
–
mi ex
p
lic
sentimentul acesta
ciudat;
hozzád adni a lányát?
Abszurdum, Haro
ld
–
háborodtam fel
képmutatóan, és
elpirultam
Harold jelenlétét
hirtelen otrombának
éreztem, nem tudtam,
mivel m
agyarázzam ezt
a különös érzést
nu era în nici un caz
dragoste,
și nici
respect nu era, pentru
că
Maitreyi mi se
păruse pînă atunci o
bengaleză îngîmfată
și stranie, care
dispre
țuiește albii și e
atrasă totu
și de ei
semmi esetre sem volt
szerelem még csak nem
is a lány iránti tisztelet,
hiszen
Maitreyit addig
beképzelt, csodabogár
bengálinak tartottam,
aki lenézi a fehéreket,
miközbe
n vonzódik
hozzájuk
concretizare
Ș
i ezitai, căci nu
știam
cum să
–
i spun: miss nu
se potrivea,
devi
nu
îndrăzneam;
Tétováztam, nem
tudtam, hogy szólítsam,
a miss nem illett hozzá,
devi
nek* nem mertem
szólítani;
*(szanszkri
t): istennő,
a tisztelet jeleként:
úrnő
adaptare, tehnica împrumutului,
explicitare în notă de subsol
Dar nu e urîtă
, spuse
în treacăt Clara,
numai că mi se pare
murdară, ca orice
indiană
Legalább nem csúnya
–
jegyezte meg futtában
C
lara
–
,
csak
piszkosnak látszik,
mint minden indiai
echivalen
ț
ă, generalizare
51
Cu ce
–
și d
ă pe păr?
Vajon mit kenhet a
hajára?
Fragmentele reflectă
, într
–
un fel,
stereotipiile
ș
i prejudecă
țiile omului european:
„
Maitreyi mi se păruse pînă atunci o bengaleză îngîmfată
și stran
ie, care dispre
țuiește
albii
și e atras
ă totu
și de ei
”
–
„
Maitreyit addig beképzelt, csodabogár bengálinak
tartottam, aki lenézi a fehéreket, miközben vonzódik hozzájuk”
sau „Dar nu e urîtă
(…)
,
numai că mi se pare murdară, ca orice indiană”
–
„Legalább
nem csúnya
(…)
csak
piszkosnak látszik, mint minden indiai”.
În c
eea ce prive
ște tehnicile de traduce
re folosite în aceste fragmente
,
putem
constata că ele sunt foarte variate: pentru o traducere reu
șit
ă din punctul de vedere
al
gramaticii
limbii
ținte,
traducătorul
utilizează mai ales transpozi
ția
și modularea care în
cele mai multe cazuri
se dovedesc o solu
ție bun
ă:
„
I
–
l prezentai pe Harold, care
–
i spusese
obraznic
”
–
„
Bemutattam Haroldot, aki szemtelenül csak ennyit mondott
”
sau
„
Mă mir
de ce
–
ți poart
ă atîta interes./ Nu cumva vrea să te însoare cu fiica
–
sa?
”
–
„
Csodálom,
hogy annyira törődik veled. / Csak nem akarja hozzád adni a lányát?.
”
În textul original apar
și elemente culturale referitoare la religia hindus
ă
, de
exemplu
devi
care este tradus
–
ca orice culturem până aici
–
prin tehnica împrumutului
împreună cu
explicitarea în notă de subsol, permitând astfel un acces mai bun la mesajul
textului original.
1.2.4.
Capitolul IV
Acest capitol este plin de diferite referin
țe culturale, dar în mintea omului
european apar
și acești prejudec
ă
ți faț
ă de percep
ția diferit
ă de via
ț
ă a oamenilor hindu
și,
a
șa cum se vede în exemplele enumerate de mai jos:
mă întrebam, mai ales, dacă e
stupidă ca toate celelalte fete sau
dacă e, într
–
adevăr, simplă ca o
primitivă,
a
șa cum îmi închipuiam
eu că sunt indienele
főleg azon tűnődtem, vajon
ugyanolyan ostoba
–
e, mint az összes
többi lány,
vagy valóban olyan
egyszerű és primitív, ahogy én
elképzeltem az indiai nőket
echivalen
ț
ă
52
Mă întreabă
dacă
pomul ei are
suflet
. Eu i
–
am
spus că
to
ți
pomii au
suflet
.
Dar are ea un pom al ei?
Nu e chiar pom.
E arbustul din curte, acela cu
ramurile pe balustrada verandei
Chabú îi dă în fiecare zi de mîncare:
turtă
și pr
ăjituri,
și firimituri din tot
ce mănîncă ea.
Azt kérdi, vajon
van
–
e az ő fájának
lelke
. Én azt mondtam
minden
fának van
.
Van neki egy saját fája?
Nem is igazi fa.
A nagy bokor a kerben, melynek az
ágai a veranda faláig érnek
Chabu minden nap ételt visz neki,
süteményt, pogácsát, morzsákat a
saját ételéből.
e
chivale
n
ț
ă
transpozi
ție
modulare
La d
–
stră cum se suie lumea pe
terasă?
Noi n
–
avem terase.
Deloc, deloc?
Deloc.
Trebuie să îi
e trist.
Cum vede
ți,
atunci, soarele?
Pe stradă, la cîmp, cum se vede
soarele.
Se gîndi o clipă.
De accea sunte
ți albi
. Sunte
ți foa
rte
frumo
și. Și eu aș vrea s
ă fiu albă, nu
se poate asta, nu e a
șa?
Önöknél hogy mennek fel az
emberek a tetőteraszra?
Nekünk nincsenek tetőteraszaink.
Egyáltalán?
Egyáltalán.
Szomorú
. Akkor honnan látják a
napot?
Az utcán, a mezőn, ahol a napot
lát
ni lehet.
Elgondolkozott egy pillanatra.
Azért ilyen fehérek
. Nagyon szépek.
Én is szeretnék fehér lenni, de nem
lehet, ugye?
e
chivalen
ț
ă
explicitare
modulare
Chabú e mai neagră decît mine
..
Nu e adevărat.
Ba da. Eu
și cu mama suntem mai
albe decît
Chabú,
și cu tata. N
–
a
ți
observat?
Ei
și, ce are a face?
Cum, asta e indiferent? Chabú are
să se merite mai greu, pentru că e
mai neagră
și va trebui s
ă i se dea
Chabunak sötétebb a bőre, mint
nekem.
Nem igaz.
De igen. Anyának és ne
kem
világosabb a bőrünk, mint Chabunak
és apának. Nem figyelte meg?
Na és, mit számít az?
Ez magának mindegy? Chabunak
nehezebb lesz férjhez mennie, mert
e
chivalen
ț
ă
modulare
explicitare
53
mai mul
ți bani…
sötétebb a bőre, és több pénzt kell
majd adni a hozományába…
În
prima secven
ț
ă se poate observa stereotipiile oamenilor europene fa
ț
ă de
societatea hindusă, dar din punct de vedere al traducerii putem spune că a
ceastă secven
ț
ă
este tradus
ă
prin echivalen
ț
ă
(dacă privim sensul textului original)
și este o traducer
e
bin
e reu
șit
ă deoarece prin lecturarea textului tradus nu se percep
lipsuri
sau lacune
informa
ționale în text
.
În exemplul al doilea
și al treilea se poate observa atitudinea diferit
ă a oamenilor
hindu
și faț
ă de natură
și elementele ale naturii. Se poate afirm
a că în cultura hindusă
oameni au o rela
ție strâns
ă cu natura
și cu elementele ale naturii (precum soarele sau
pomii) pe care le consideră aspecte importante în via
ț
ă.
Pentru traducerea
acestor
secven
țe
traducătorul folose
ște mai ales echivale
n
ț
a împreună
cu modularea sau
transpozi
ția. Echivalența apare prin traducerea sensului textului original, iar modularea și
transpozi
ția prin topica diferit
ă a enun
țurilor maghiare faț
ă de textul
m
a
ghiar, după cum
se vede de mai sus, în exemplul al doilea.
În ultimul ex
emplu de mai sus
este prezentat un aspect foarte important al culturii
hinduse. Cum am men
ționat și în partea teoretic
ă al lucrării, în cultura indiană fetele au
un rol secundar,
și o familie în care se nasc fete trebuie s
ă cheltuiască aproape toată
averea
, pentru a se putea căsători. Din romanul lui Eliade aflăm
și faptul c
ă din acest
punct de vedere nici nuan
ța pielii nu este indiferent, iar acest aspect în percepția
oamenilor europene nu este atât de important. Traducerea acestei secven
țe este rea
l
izată
prin
următoarele tehnici:
echivalen
ț
ă (din punctul de vedere al sensului),
iar modularea
și
transpozi
ția sunt folosite pentru realizarea structurii și topicii diferite al enunțurilor
maghiare.
1.2.5.
Capitolul V
În acest capitol avem mai multe secven
țe care dov
edesc faptul că pentru o
traducere reu
șit
ă trebuie să
operăm modificări cu privire la
topica
și structura textului
sursă. După cum am men
ționat și mai sus pentru aceast
ă
traducere
reu
șit
ă traducătorii
54
folosesc mai ales tehnicile precum modularea
și transpo
zi
ția. Urm
ătoarele exemple stau
mărturie că modularea
sau transpozi
ția
nu întotdeauna afectează sensul textului original:
Învă
țasem, astfel, c
ă
giacé
înseamnă „
vin acum”; iar
ki
vishan!
–
pe care îl auzeam
în orice discu
ție
–
un fel de
exclama
ție și mira
re
, ceva
cam „
ce extraordinar!”
Így tudtam meg, hogy a
giacé
azt jelenti,
„
máris
jövök”
, a
ki vishan!
, amit
csaknem minden társalgás
során hallottam,
afféle
csodálkozó felkiáltás
, mint
a „nagyszerű!”
modulare
Cîteodată mă întrebam chiar
dacă nu
și
–
au pus
în gînd să
mă căsătorească cu fata lor,
de
și, logic, lucrul acesta era
o imposibilitate,
și ei toți și
–
ar fi pierdut casta
și numele
dacă ar fi îngăduit o
asemenea nuntă
.
Néha még az is felmerült
bennem, vajon nem
akarnak
–
e összeházasítani a
lányukkal, n
oha logikusan
gondolkodva ez
képtelenségnek tűnt,
mindannyian elveszítették
volna kasztjukat és nevüket,
ha beleegyeznek egy ilyen
frigybe.
transpozi
ție, modulare
Această mă enervă din mai
multe motive; întîi, pentru
că mă intriga
pasiunea ei
pentru un bă
rbat de
șaptezeci de ani
;
Mindez több okból is
feldühített, először is
felháborodtam azon, hogy
egy
hetvenéves férfi iránt
vonzódik
transpozi
ție, modulare
Exemplul al doilea apar
ține chiar în categoria secvențelor traduse
bine
, deoarece
în textul
țint
ă c
uvântul
frigy
este mult mai expresiv decât sintagma
o asemenea nuntă
din
textul original.
55
1.2.6.
Capitolul VI
În acest capitol merită men
ționat secvențele care se refer
ă la obiceiurile
și
tradi
țiile societ
ă
ții hinduse:
am aflat mai tîrziu că, de cîte ori ie
ș
ea
în ora
ș, își vopsea buzele
cu
pan
,
după ceremonialul elegan
ței
bengaleze.
megtudtam, hogy valahányszor a
városban járt, bengáli divat szerint
pan
nal
festette az ajkait.
echiva
–
len
ț
ă
tehnica
împru
–
mutului
modula
–
re
Ceremonia mariajului lui Mantu,
în
cepută acum patru zile, s
–
a sfîr
șit
ieri
–
noapte.
Oaspetele au fost
și în casa miresei
(neagră,
comună
, dar foarte
simpatică),
și în casa inginerului.
Mantu îl respectă într
–
atît, încît i
–
ar îi
dat
și virginitatea miresei, dup
ă cum e
obiceiul în anumite p
ăr
ți ale Indiei, ca
învă
ț
ăcelul să acorde
prima
nox
lui
guru.
Tegnap éjjel véget ért Mantu
esküvőjének négynapos szertartása.
Lakoma volt a menyasszony házában
is (aki sötét bőrű,
közönséges
,
szimpatikus), és a mérnökében is.
Mantu annyira tiszteli őt,
hogy a
menyasszonya szüzességét is neki
ajándékozta volna, ahogy India egyes
vidékein szokás, hogy a tanítvány
átadja a
ius primae noctis
t a gurunak.
transpo
–
zi
ție
modula
–
re
omisiu
–
ne
tehnica
împru
–
mutului
concreti
–
zare
echiva
–
len
ț
ă
56
Observ cî
teva
trăsături
murdare
în
caracterul inginerului.
E plin de el însu
și, e de necrezut cît
de superior se consideră.
Felfigyeltem a mérnök néhány
mocskos
vonására
.
Beképzelt, hihetetlen, milyen
felsőbbrendűnek képzeli magát.
t
ranspo
–
zi
ție
echiva
–
len
ț
ă
calc
lexical
Pentru traducerea
secven
țe
lor de mai sus
traducătorul folose
ște tehnica
împru
mutului în cazul culturemelor in
traductibile ca
pan
, iar pentru traducerea
propozi
țiilor în ca
re nu apar elemente culturale in
traductibile folose
ște mai ales
mo
dularea
și transpoziția, pentru a reda cât mai natural în limba țint
ă sensul textului
original.
Pentru traducerea expresiei
ius primae noctis
se aplică
tehnica împrumutului care
nu
se
completează cu o explicitare (a
șa cum era în cazul altor expresii de li
mba franceză)
de aceea cititorul textului tradu
s
ar putea intâlni dificultă
ți în interpretarea
me
sajul
ui
textului original.
Probabil traducătoarea porne
ște de la presupoziția c
ă un cititor avizat al
lui Eliade are minime cuno
ștințe de latin
ă pent
ru a în
țel
ege sensul sintagmei.
În ultimul exemplu traducerea sintagmei
trăsături murdare
face referire la un calc
lexical
, fiindcă este tradusă prin
mocskos von
ására
care poate nu este solu
ția cea mai
reu
șit
ă. Această observa
ție este valabil și în cazul cuvântului
comună
(din exemplul al
doilea de mai sus), fiindcă este tradus prin cuvântul
közönséges
care în limba maghiară
are sens peiorativ. În opinia mea cuvântul
comună
ar fi fost mai bine tradus prin cuvântul
egyszerű
care reflectă mai exact sensul cuvântului
co
mună
în acest
caz.
1.2.7.
Capitolul VII
Despre acest capitol putem afirma că este capitolul
prin excelen
ț
ă al
concretizării,
deoarece aici se pot regăsi mai multe secven
țe pentru tradu
c
ere
a
cărora
se folose
ște
tehnica concretizării,
și anume:
57
I
–
am adus astăzi
lotu
și
(…).
Sunt sigur că
Maitreyi
mă
iube
ște. (…) Scrie poeme
pentru mine si
–
mi recită ziua
întreagă versuri. (…) O
admir enorm
și m
ă excită:
totul, carnea, ca
și sufletul.
Ma
lótuszvirágot
vittem
neki, (…). Biztos vagyok
benne, hogy szeret! (…)
Ver
seket ír hozzám, egész
nap verseket szaval nekem.
(…) Végtelenül csodálom és
felizgat: mindene, a húsa és
a lelke egyaránt.
concretizare
,
omisiune
Eu mersesem prea departe,
simulînd o devo
ție de copil
(
credeam că acesta e
drumul către inima
oricărei indie
ne
).
Gyermeki rajongást
tettetve
túl messzire
mentem (
azt hittem, így
lehet meghódítani egy
indiai nő szívét
).
c
oncretizare, explicitare
,
modulare
D
–
na Sen, îndeosebi,
mă
covîr
șește cu simpatia
–
i
maternă
. Inginerul mă
nume
ște „
copilul” său.
Különösen Sen
asszony
anyai szeretete fojtogat
, a
mérnök pedig
»gyermekének«
nevez.
concretizare
Azi, pe cînd îi povesteam
destrăbălările
fetelor din
Europa, ea m
–
a întrebat dacă
sunt
pur
,
și numai gîndul c
ă
s
–
ar putea să nu fiu a
înspăimîntat
–
o într
–
atît, încât
a înce
put să plîngă.
Ma, amikor az európai
lányok
feslettségéről
meséltem, megkérdezte,
hogy
ártatlan
vagyok
–
e, és
a puszta gondolat, hogy
netán nem vagyok az,
annyira megrémítette, hogy
nyomban sírásra fakadt.
c
oncretizare
, calc sintactic
În traducerea exempl
elor prezentate mai sus se poate observa mai ales tehnica
concretizării. Prin această tehnică traducătorul exprimă mai exact
sensul
și mesajul
textului original.
În traducerea primei secven
țe se folosește atât
tehnica concretizării (
lotu
și
–
lótuszvirág
),
cât
și omisiunea care se poate observa prin omisiunea numelui Maitreyi,
fiind inclus
în textul
țint
ă în sensul adverbului
neki
. Astfel în traducere se poate observa
o compensare locală.
58
În exemplul al doilea traducătorul utilizează mai multe tehnici împre
ună prin care
realizează o traducere reu
șit
ă, chiar dacă aplică
și modularea. Secvența
„
credeam că
acesta e drumul către inima oricărei indiene”
este tradus prin următoarele cuvinte:
„azt
hittem, így lehet meghódítani egy indiai nő szívét
”
care sună natura
l
și comprehensibil în
limba maghiară
.
În ultimul exemplu prezentat se aplică
iară
și
tehnica concretizării în traducere.
În
c
e
ea ce
prive
ște structura enunțului maghiar
,
putem spune că ea urmăre
ște structura celui
românesc, astfel în textul
–
țint
ă se simte
un fel de calc sintactic. Tehnica concretizării este
prezentă prin traducerea cuvântului
destrăbălările
, care înseamnă
kicsapong
ás
,
züllés
,
în
timp ce cuvântul folosit de către traducător
feslettség
este mai nuan
țat, mai specific
limbajului
literar
maghiar
. Această tehnică se aplică
și pentru traducerea cuvântului
pur
.
Acest cuvânt are un sen
s conotativ în limba maghiară:
tiszta
care înseamnă
erkölcsileg
feddhetetlen
, adic
ă
„e irepro
șabil din punct de vedere moral”
,
și to
tu
și este tradus prin
cuvântul
ártat
lan
care
iară
și este mai nuanțat, mai concret di
n punctul de vedere al
denota
ției
în limba
–
țint
ă. Astfel în ciuda faptului că în structura enun
țului maghiar se
poate observa un calc sintactic, traducerea secven
ței este foarte reușit
ă.
1.2.8.
Capitolul VIII
Din
fragmentul
întâi
de mai jos reiese
faptul
că există diferen
țe dintre topica
enun
țului în limba român
ă
și
cel maghiar
, care prin traducere se poate rezolva prin
transpozi
ție și modulare. Exist
ă cazuri în care modularea nu este bine aplicată, de
exemplu atun
ci când prin traducere pierdem mai mult din sensul textului
–
sursă decât este
permis, sau dacă mesajul textului pierde sensul ini
țial prin traducere. În acest exemplu nu
avem de
–
a face cu acest caz, de
și textul maghiar red
ă printr
–
o altă structură gra
matica
lă
sensul textului
–
sursă.
Segmentul
„
via
ț
ă pe care am dus
–
o
și eu atît timp”
nu este echivalent din punct de
vedere gramatical cu segmentul
„
amely hosszú ideig az én életem is volt”,
totu
și textul
–
țint
ă nu pierde sensul original fiindcă mesajul este adapta
t respectând topica enun
țului
maghiar
și folosind expresia potrivit
ă în discurs.
Acasă îi găsii pe to
ți în
Otthon mindenkit együtt
t
ranspozi
ție, modulare
59
sufragerie, luînd ceaiul. (…).
Le povestii cu multă
sinceritate întîlnirea mea cu
Harold
și dezgustul de viața
pe care o duc europenii
și
eurasien
ii din acest ora
ș,
via
ț
ă pe care am dus
–
o
și
eu atît timp
.
találtam a nappaliban,
teáztak. (…) Őszintén
elmeséltem nekik Harolddal
való találkozásomat, és azt,
hogy undorodom attól az
életmódtól, amelyet az
európaiak és eurázsiaiak
folytatnak ebben a városban,
és
amely hosszú ideig az én
életem is volt
.
Maitreyi (…)
și
–
l trecu peste
laba
lui Khokha. Îmi venea
să
–
mi mu
șc buzele, s
ă fug,
căci văzusem deodată cum
piciorul acela negru
și
murdar al lui Khokha (..
.),
prime
ște apropierea cald
ă,
ca pe o ofrandă, a trupului
Maitreyiei
.
Maitreyi (…) áttért Khokha
lábára
. Szerettem volna
összeharapott szájjal
elrohanni, mert látnom
kellett, amint Khoka (…)
piszkos, fekete lába,
Maitreyi testének meleg
áldozatát fogadja
.
t
ranspozi
ție, modulare,
generalizare
Fragmentul al doilea este interesant din mai multe puncte de vedere. În primul
rând se poate observa că în traducerea fragmentului traducătorul aplică mai multe tehnici
de traducere, din care transpozi
ția și modulare
a sunt inevitabile pentru a realiza un text
cu un limbaj natural
și în limba
–
țint
ă
. În ceea ce prive
ște cuvântul
laba
care înseamnă
mai degr
abă
lábfej
ș
i nu numai
láb
cum este tradus,
se pune întrebarea dacă
traducătorul
cade în capcana generalizării de ti
p metonimic (
totum pro parte
)
sau aplică generalizarea
inten
ționat? În opinia mea cuvântul ar fi fost
mai bine tradus prin cuvântul
lábfej
pentru a
reda atmosfera
, încărcătura
erotică a textului
–
sursă. Partea finală a fragmentului este
tradus prin implicit
are deoarece compara
ția din textul
–
sursă
„apropierea caldă, ca pe o
ofrandă”
este tradusă prin sintagma
meleg áldozat
. Această sintagmă conduce la o idee
religioasă în limba maghiară
ș
i îl face mai pu
țin interesant
ă
și
expresivă textul
–
țint
ă, în
timp ce at
mosfera erotică
și poetic
ă din textul
–
sursă dispare.
60
În structura sintactică
„
prime
ște apropierea cald
ă, ca pe o ofrandă
”
substantivul
apropiere
are func
ție de complement direct completat cu o apoziție comparativ
ă, ceea ce
în structura sintactică maghiară
se elimină men
ținându
–
se numai substantivul
áldozat/
ofrand
ă
care preia rolul complementului direct, iar suprapunerea acestor două
substantive (
apropiere
și
ofrandă
) duce la dispari
ția atmosferei erotice și poetice din
textul
–
sursă.
În acest capitol se mai
poate men
ționa o secvenț
ă
a cărei
traducere este
interesant
ă
din mai multe puncte de vedere,
și anume:
ne priveam
fix
, fermeca
ți,
stăpîni
ți de același fluid
suprafiresc de dulce
,
incapabil să ne împotrivim,
să ne scuturăm de farmec
,
de
șteptîndu
–
ne
csak n
éztük egymást
meredten
, elvarázsoltan,
ugyanannak a
természetfeletti és édes
áramlatnak a hatására
,
amelynek képtelenek
voltunk ellenállni,
képtelenek voltunk
lerázni
a varázslatot
, megébredni
transpozi
ție, modulare, calc
lexical
În opinia mea secven
țele
acc
entuate de mai sus nu apar
țin de
categoria traducerilor
bine reu
șite, fiindc
ă
traducătoarea încearcă să rămână
cât mai fidelă fa
ț
ă de textul sursă,
căzând astfel în capcana calcului
și a modulației care nu pot fi
considarate solu
ții
potrivite
în acest
caz.
După cum a fost men
ționat în partea teoretic
ă a lucrării, în
capitolul intitulat
Traducerea literară
, traducătorul poate aplica schimbări minore, sau
poate omite ni
ște cuvinte pentru o traducere reușit
ă,
și nu trebuie s
ă
urmeze atât de strict
textul s
ursă.
Secven
ța
„
n
éztük egymást meredten, édes áramlat hatására
”
ș
i
sintama
lerázni a
varázslatot
mi se par pu
țin forțate în limba maghiar
ă, astfel textul
țint
ă nu este atât de
exp
resiv
, decât cel original. Eu
a
ș fi tradus
această secven
ț
ă prin următoarele
cuvinte:
„
Csak néztük egymást elvarázsolt mozdulatlanságban, egy természetfeletti édes fuvallat
uralma alatt, melynek képtelenek voltunk ellenálni, melyből képtelenek voltunk
felébredni
”, d
ar
, fire
ște,
această traducere este numai o propunere, o opinie.
61
1.2.9.
Capitolul IX
În
prima secven
ț
ă
de mai jos apare un fel de calc. În textul original avem
sintagma
„
acea mantra, apărătoare de păcate
”
care este tradus prin următoarele cuvinte:
„
bűnöktől való védő mantra
”
.
Aceast
ă traducere nu apar
ține în categoria traduce
rilor
bine reu
șite, deoarece în limba maghiar
ă este un pic for
țat aceast
ă sintagmă.
În ex
emplul al
doilea
sunt prezente elemente referitoare la păr
țile corpului. În
textul lui Eliade se simte un fel de erotică cum descrie momentul în care Allan mângâie
pic
iorul Maitreyiei,
și scrie c
ă:
„
eu mi
–
am plimbat piciorul de
–
a lungul pulpelor ei
”
,
în
timp ce traducătorul formulează secven
ța respectiv
ă astfel:
„
és én lábammal
végigsimítottam lába szárát
”
. În opinia mea nici aceast
ă traducere nu es
t
e bine reu
șit
ă,
deoa
rece prin citirea textului tradu
s nu se simte atmosfera atât de expresiv
–
erotică
și
poetică, ca în cazul textului original. Expresia
mi
–
am plimbat piciorul
este mult mai
nuan
țat
ă
și expresiv
ă decât cuvântul
v
égigsimítottam
.
S
–
a de
șteptat, (…), la el în
odaie, întinsă pe pat, cu fa
ț
ă
udă. Gura continua s
–
o
mîngîie
și i
–
a dat atunci
acea
mantra,
apărătoare
de păcate.
A költő szobájában tért
magához (…), könnyes
arccal feküdt az ágyon. (…)
A
guru
tovább simogatta, és
akkor adta neki
a bűnöktől
való védő
m
antrát.
transpozi
ție, calc
Înfiorarea care m
–
a străbătut
atunci m
–
a trădat. Maitreyi
și
–
a ridicat, fără să se
observe, marginea sari
–
ei
,
și
eu mi
–
am plimbat piciorul
de
–
a lungul pulpelor ei
,
fără nici o încercare de a mă
împotrivi farmecului,
căldurii,
sensualită
ții.
Összerezzentem, és ez
elárult. Észrevétlenül
felhúzta szárija szélét,
és én
lábammal végigsimítottam
a lába szárát,
meg sem
próbáltam ellenálni
varázsának, melegének,
érzékiségének…
modulare
62
În acest capitol mai merită men
ționate urm
ăt
oarele secven
țe:
a căutat sub
șal, la sîn, și mi
–
a zvîrlit ceva alb
și cu
alunecare lene
ș
ă în aer, o
coroni
ț
ă din flori de
iasomie
.
benyúlt a sál alá, s keblei
közül előhúzott és ledobott
valami fehéret, amely lustán
siklott át a levegőn: egy
jázminvirág
koszorút
.
explicitare, modulare, calc
lexical
Am în
țeles mai tîrziu c
ă
aceasta era semnul logodnei,
că
fecioara
care dăruie
ște o
asemenea coroni
ț
ă unui tînăr
e considerată pe veci a lui,
căci schimbul acesta de flori
avea valoarea unui legămînt
dincolo de
împrejurări
și de
moarte.
Később megtudtam, hogy a
jázminkoszorú
a
jegyességet szimbolizálja,
hogy az a
lány
, aki ilyen
koszorút ad egy férfinak, az
örökre az övének számít,
mert a virág átadása
körülményeken, sőt a
halálon is felülemelkedő
eskünek számít
.
modulare, explicitare,
generalizare, calc sintactic
În aceste secven
țe traduc
ătorul vizează două tehnici diferite pentru traducerea
sintagmei
coroni
ț
ă din flori de iasomie
. În prima secven
ț
ă de mai sus sintagma
accentuată este tradus
ă
cuvânt cu cuvânt
:
jázminvirág koszorú
, fiind astfel un calc
lex
ical. În exemplul al doilea acel
a
și
element cu referin
ț
ă culturală este tradusă printr
–
un
cuvânt:
jázminkoszorú
care se dovede
ș
te o solu
ție mai bun
ă. În a doua secven
ț
ă se mai
poate observa că structura
și topi
ca enun
țului maghiar nu este echivalent
ă cu cea
din
textul
românesc, folosind
u
–
se
astfel modularea în traducerea acestei secven
țe.
Generalizarea se poate observa în traducerea cuvântului
fecioară
, deoarece în
textul
țint
ă traducătorul folose
ște cuvântul
l
á
ny
, care poate că în lumea noastră
contemporană nu are accea
și conotație ca în secolul
în care este scris
romanul. În lumea
contemporană sintagma
fată
nu implică
fecioară
înainte de logodnă
ca trăsătură
semantică necesară
.
Calcul sintactic se poate observ
a în urmărirea structurii enun
țului românesc.
63
1.2.10.
Capitolul X
La primul exemplu de mai jos apare interferen
ț
a limbi
i române asupra limbii
maghiare:
„
toate fetele pe care le
–
ai iubit înainte de mine
”
–
„
az összes lányról, akiket
előttem szerettél
”
.
În limba m
aghiară nu se a
plică regula acordului, astfel î
n sintagma
összes lányról, akiket
acordul nu este corect folosit,
în limba maghiară acest tip de
structuri se folosesc astfel
:
az
összes…, akit/amit…
La exemplul al
doilea
apare iară
și o
astfel de gre
șeal
ă:
„
paloarea aceea întunecată
a trupului
”
–
„
testének matt sápadtságát
”
.
În limba maghiară cuvântul
matt
are o
conota
ție de paloare, adic
ă
sápadtság
.
De aceea această sintagmă
nu este bine folosită,
fiind redundantă
. Dar nici în textul sursă nu apare
un
astfel
de lucru, acolo este folosit
ă
sintagma
paloarea întunecată
, deci
cele două nu înseamnă
acela
și lucru.
Dacă nu te
–
a
ș iubi numai pe
tine, n
–
a
ș avea curajul s
ă
–
ți
spun toate acestea, plîngea
Maitreyi. Trebuie să
–
mi spui
și tu
toate fetele pe care le
–
ai iubi
t înainte de mine
…
Ha nem egyedül téged
szeretnélek, nem volna
bátorságom mindezt
elmondani neked
–
jegyezte
meg sírva.
–
Neked is
beszélned kell az
összes
lányról, akiket
előttem
szerettél.
echivalen
ț
ă
interfe
ren
ța pluralului din
textul românesc
Nic
iodată n
–
am văzut sînii
mai frumo
și, la nici o statuie
din lume, căci
paloarea
aceea întunecată a
trupului Maitreyiei
se
îmbujorase acum sub cea
dintîi dezvelire,
și
frumuse
țea perfect
ă, de
sculptură, a bustului se
iluminase a
șteptîndu
–
mă.
Soha, a világ eg
yetlen
szobrán sem láttam szebb
melleket,
testének matt
sápadtságát
pirosra színezte
az első lemeztelenedés…
mellkasának tökéletes
szobor
–
szépsége
felragyogott reám várva…
modulare, redundan
ț
ă, calc
lexical
64
Din acest capitol mai putem men
ționa secvențe
referitoare la religia hindusă,
și
atitudinea
pozitivă al
omului european
–
cre
știn
(Allan)
fa
ț
ă de aspectele acestei religii:
Ceasurile noastre de atunci,
ascultînd comentariile
Shakuntalei
,
unul lîngă
altul, pe covor, nepricepînd
un singur cuvînt din tex
tul
sanscrit, dar sezînd alături
de
Maitreyi
,
Akkori óráink, ahogy a
Shakuntalá
kommentárjait
hallgattuk egymás mellett, a
szőnyegen, miközben
egyetlen szót sem értettem a
szanszkrit szövegből, de
legalább ott ülhettem
mellette
,
transpozi
ție, modulare +
im
plicitare, tehnica
împrumutului
Cum îmi
interpreta
ea pe
Kalidasa
și cum g
ăsea în
fiecare vers de dragoste un
amănunt din dragostea
noastră tăinuită.
Hogy értelmezte a
Khalidasszát
,
hogy sikerült
minden egyes szerelmes
sorban a mi titkos
szerelmünkre val
ó utalást
találnia!
modulare,
transcriere
sau
tehnica împrumutului
Mă străduiam să descifrez
în original poeziile
vaishnave
, citeam
emo
ționat traducerea
Shakuntalei
,
și nimic din
cele ce mă interesau
odinioară nu îmi mai
re
ținea acum atenția.
Igyekeztem m
egfejteni az
eredeti
vaisnava
versek
értelmét, meghatottan
olvastam a
Shankuntalá
–
fordítását, és abból, ami
korábban érdekelt, már
semmi nem tudta lekötni a
figyelmemet.
tehnica împrumutului, calc
sintactic
Elemente religioase din secven
țele de mai sus
sunt traduse prin tehnica
împrumutului
și prin transcriere
, ca orice culturem până aici, iar în acest caz
ele
nu se
completează cu explicitarea, fiindcă sensul lor se poate deduce din context
.
Implicitarea este folosită la sfâr
șitul primei secvențe unde tr
aducătorul omite
traducerea numelui Maitreyi, aceasta fiind inclus în sensul complementului
circumstan
țial de loc
mellette
.
65
La sfâr
șitul acestui capitol apare și o atitudine diferit
ă fa
ț
ă de religia hindusă care
reflectă
stereotipiile oamenilor cre
știni
în
general:
Harold mă privea surprins,
(…)
Dar religia ta?
–
Pentru
mine, cre
știnismul nu s
–
a
născut încă. N
–
au fost decît
biserici cre
știne, dogme și
rituale. Cre
știnismul se
na
ște aici, în India, pe
pămîntul cel mai împăcat
cu Dumnezeu
, unde
oamenii sunt
înseta
ți de
iubire, de libertate
și de
în
țelegere.
Harold meglepetten, (…)
bámult
(…)
Hát a vallásod?
–
Számomra
még nem született meg a
kereszténység. Csak
keresztény egyházak,
dogmák és rítusok voltak
eddig. A kereszténység itt
születik, Indiában, ezen a
z
Istennel kibékült földön
,
ahol az emberek
szomjazzák a szeretetet, a
szabadságot és a megértést.
e
chivalen
ț
ă, modulare, calc
sintactic, calc lexical
Eu nu te prea în
țeleg
, îmi
spuse Harold.
Să dea D
–
zeu
să fie bine
și s
ă te apere de
farmece
, adaogă el,
ridicîndu
–
se să plece.
Nem értelek
–
mondta
Harold.
–
Isten adja, hogy
jó vége legyen, őrizzen
meg a varázslattól
–
tette
hozzá, és felállt, hogy
távozzon.
transpozi
ție, omisiune
Pentru traducerea acestor secven
țe traduc
ătorul folose
ște mai multe tehnici
în
acela
și timp: echivalența din punctul de vedere al sensului, modularea și transpoziția
pentru realizarea structurii enun
țurilor maghiare, care iar
ă
și se dovedesc o soluție bun
ă.
Sintagma care trebuie men
ționat aici este
„
pămîntul cel mai împăcat cu
Dum
nezeu
”
care este tradus prin următoarele cuvinte:
„
Istennel kibékült földön
”
.
În
opinia mea cuvântul
împăcat
ar fi fost mai bine tradus prin cuvântul
megb
ékélt
, deoarece
în acest
context
are a
ceastă conota
ție, trebuie folosit prefixul verbal
„meg
–
”
în loc
de
„ki
–
”
.
66
1.2.11.
Capitolul XI
În primul rând la
primul exemplu
de mai jos traducăt
orul folose
ște mai multe
tehnici în
paralel, a
stfel apare:
t
ehnica împrumutului, echivalen
ța
, transpozi
ția și
concretizarea. Tehnica împrumutului se folose
ște la elementul cultura
l
babá
care este
echivalentul cuvântului
tată
în limba bengaleză. În textul sursă nu este explicat, dar nici
nu trebuie, fiindcă în limba română nu există un cuvânt asemănător,
și nu poate fi
amestecat. Dar în limba maghiară există cuvântul
baba
, care înse
amnă păpu
ș
ă,
și astfel,
cititorul
(care nu are deloc cuno
ștințe în aceast
ă temă)
poate interpreta altfel mesajul.
Acest cuvânt ar fi fost
mai bine tradus prin adaptare, sau măcar împreună cu o explicitare
să se în
țele
agă
mai bine.
În al doilea rând apare d
in nou
un calc după textul sursă, la sfâr
șitul secvenței:
să
nu supărăm ritmul
, care este tradus prin următoarele:
nem szabad „megsértenünk” a
ritmust.
Chiar dac
ă cuvântul
megs
é
rtenünk
, apare în ghilimele,
sintagma nu sună bine în
textul
țint
ă, fiindcă în
limba maghiară cuvântul
ritmus
are ca verb regim
megbontani
.
În
această secven
ț
ă mai este interesantă traducerea cuvântului
ghirlanda
care înseamnă în
limba maghiră
fűzér
. Traduc
ătorul folose
ște în textul țint
ă cuvântul compus
j
ázminfűzér
,
ca s
ă concretiz
eze termenul respectiv, făcând astfel referire la tradi
ție
hindusă prezentată
în capitole anterioare.
Mai apar astfel de gr
e
șeli, de exemplu la fragmentul al
treilea
de mai jos
:
„
Î
și
sprijini bine în iarbă pumnii purtînd inelul
și f
ăgădui
”
–
„
Gyűrűt rejtő
öklét a földbe
rejtve tett fogadalmat
”
.
În textul tradus apare
o repeti
ție:
„
Gyűrűt
rejtő
öklét a földbe
rejtve
”
,
ar fi fost mai reu
șit
ă traducerea dacă în locul cuvântului
rejt
ő
, se folose
ș
te
cuvântul
szorongat
ó
,
care are un sens asemănător.
Khokha
știe!
(…)
–
Trebuie
să ne logodim înainte de a
–
i
spune lui baba.
Dar nu suntem noi logodi
ți
de atîta vreme? mă mirai eu.
Nu mi
–
ai dat
ghirlanda
și
nu te
–
am strîns în bra
țe?
–
Khokha tudja! (…)
–
El kell
jegyeznünk egymást, még
mielőtt elmondanának
mindent
babá
nak.
Hát nem vagyunk mi már
régóta jegyesek?
–
csodálkoztam.
–
Nem adtad
tehnica împrumutului,
echivalen
ț
ă
, concretizare,
transpozi
ție, calc
67
Acum ne
–
a văzut Khokha
(…) Trebuie să întărim
unirea noastră, să nu fim
blestema
ți
,
să nu supărăm
ritmul
.
nekem a
jázminfűzért
, nem
szorítottalak a karomba?
–
Most meglátott minke
t
Khokha (…)
–
Meg kell
erősítenünk az
egybetartozásunkat, nehogy
átok sújtson,
nem szabad
"megsértenünk" a ritmust
.
Mă stingherea, ca pe orice
civilizat (…), fiece gest
solemn, fiec
e cuvînt
responsabil, fiecare
făgăduin
ț
ă. Maitreyi
continuă (…). Vorbea apei,
vorbea cerului cu stele,
pădurii, pămîntului.
Î
și
sprijini bine în iarbă
pumnii purtînd inelul
și
făgădui
:
Mint a civilizált embereket
általában, engem is zavart
minden ünnepé
lyes gesztus,
minden felelősségteljes szó,
minden fogadalomtétel. (…)
Maitreyi folytatta, (…).
Beszélt a vízhez, a csillagos
éghez, az erdőhöz, a
földhöz.
Gyűrűt rejtő öklét
a földbe rejtve tett
fogadalmat
:
modulare, transpozi
ție, calc
*gyűrűt szorongató
öklét
fűbe rejtve
1.2.12.
Capitolul XII
Dintre exemplele de mai jos merită men
ționat
e
mai multe secven
țe, unde
traducătorul
folose
ște tehnica calchierii
. De exemplu la traducerea următoarelor
secven
țe:
„
fusese primit de presa bengaleză ca o adevărată revela
ți
e
”
–
„
igazi
revelációként üdvözölte a bengáli sajtó
”
. Aici
este posibil ca
cititorul cu o cultură
generală
mai firavă
nu în
țelege sensul cuvântului
revel
áció
, fiind un neologism, de ace
ea
ar fi fost mai bine folosit de exemplu cuvântul
döbbenet
, sau
rádöbb
enés
, să în
țeleag
ă
mai
bine sensul textului sursă. Ace
ea
și situație o întâlnim
și în cazul sintagmei
oameni
ilu
ștri
–
illusztris vend
égek
din exemplul al doilea. La această sintagmă mai este folosit
ă
68
ș
i modularea fiindcă cuvântul
oameni
este tradus prin cu
vântul
vendégek
, iar această
modula
ție nu afecteaz
ă sensul textului.
O a
stfel de modula
ție se poate observa și în
traducerea sintagmei
costumul bengalez
, tradus prin sintagma
bengáli selyemruha
; sau în
traducerea cuvântului
mascaradă
, în locul căruia se fo
lose
ște lexemul
kom
édiázás
.
La exemplul al treilea
de mai jos apare un culturem asem
ănător cuvântului
bab
á
,
din capitolul anterior. Cuv
ântul
dad
á
este un termen bengalez care este tradus prin
tehnica
împrumutului, dar traducătorul nu subliniază că termenul
este un împrumut, nici
nu
se
explică într
–
o notă de subsol, de aceea în enun
țul
interogativ
Mi
ért nem szereted
dadát?
cuv
ântul bengalez poate fi amestecat cu un cuvânt maghiar, care înseamnă în
maghiară veche o femeie bătrână
, sau cu
dajka
care înseamnă
d
oică, dădacă
.
Trebuie men
ționat și faptul c
ă
în traducerea numelui Chab
ù traduc
ătorul omite
folosirea accentului pe litera „u” în textul
țint
ă, nerespectând astfel norma referitoare la
ortografia numelui bengalez.
în plus, volumul ei de
versuri,
Uddhitta,
tipărit cu
cîteva zile mai înainte,
fusese primit de presa
bengaleză ca o adevărată
revela
ție
,
și d
–
l Sen
ținea s
ă
invite toată elita literelor
și
artelor din Calcutta, la
această ceremonie, pe care
o voia transformată în
tournoi
artistic.
ráadásul néhán
y nappal
korábban megjelent,
Uddhitta
című verseskötetét
igazi
revelációként
üdvözölte a bengáli sajtó,
ezért aztán Sen úr
ragaszkodott hozzá, hogy a
kalkuttai irodalmi és
kulturális élet krémjét
meghívja az afféle tournoi
–
nak* szánt ünnepségre.
;*(fr.): f
orgatag
transpozi
ție, tehnica
împrumutului, explicitare în
notă de subsol, calc
După
–
amiaza a fost pentru
mine o nesfîr
șit
ă
mascaradă
. Îmbrăcasem
costumul bengalez
, de
mătase,
și trebuia s
ă între
țin
A
délután véget nem érő
komédiázásnak
bizonyult.
Bengáli selyemruhámat
vettem fel, s igazi
házigazdaként kellett
transpozi
ție, calc, modulare
69
pe to
ți acei
oameni ilu
ștri
ca o adevărată gazdă,
szórakoztatnom az
illusztris
vendégeket
,
De ce nu iube
ști pe
dadá
?
Se adresă ea deodată către
Maitreyi. (…)
–
Ba îl iubesc
foarte mult, răspunse
Maitreyi, zîmbind.
–
Dacă îl
i
ube
ști, s
ărută
–
l, ceru
Chabù
.
Miért nem szereted
dadát
?
–
kérdezte hirtelen
Maitreyitől. (…)
–
Nagyon
is szeretem
–
felelte Maitreyi
mosolyogva.
–
Ha szereted,
csókold meg!
–
kérte
Chabu
.
e
chivalen
ț
ă
1.2.13.
Capitolul XIII
În acest capitol sunt mai multe fragmente pe care le consider interesante din
punctul de
vedere al traducerii. În primul exemplu de mai jos se poate observa faptul că
pronumele de polite
țe
doamna
se poate folosi în două dif
erite contexte în limba
maghiară. Ca formulă de adresare în limba maghiară se folose
ște forma
asszony
, iar dacă
este folosit
ă
într
–
o nara
țiune sau în limbaj colocvial se poate folosi și forma
asszonys
ág
.
La acest exemplu putem întâlni
ambele
variante.
Ace
astă ambiguitate a cuvintelor poate fi observată
și în cazul învers, la exemplul
al treilea
ș
i al patrulea
de mai jos. În fragmentul a treilea cuvântul
templom
are mai multe
denumiri în limba română cu diferite conota
ții. În limba român
ă dacă este vorba de
spre
cuvântul
templom
se folose
ște
biserică
în cazul în care institu
ția aparține religiei creștine,
iar în cazul altor religii
–
ca
și în cazul religiei hinduse
–
se folose
ște cuvântul
templu
.
Despre traducerea acestor secven
țe putem afirma c
ă apar
țin
cate
goriei
traducerilor bine
reu
șite, deoarece te
rmenii sunt folosi
ți în contexte potrivite
.
A
șa cum am v
ăzut până aici pentru traducerea unor secven
țe traduc
ătorul
utilizează mai multe tehnici diferite între ele, sau în acela
și timp. În acest capitol putem
în
tâlni astfel cu
implicitare, care se poate observa în exemplul al doilea de mai jos:
„Lasă
–
l, bietul băiat…”
–
„Hagyd b
ékén szegényt…”
,
în care sensul cuvântului
băiat
din
70
textul sursă este inclus în sensul cuvântului
szeg
ényt
care se dovede
ș
te o solu
ție
bună.
Tot în această secven
ț
ă, pentru înlocuirea cuvântului
muiere
se folose
ște cuvântul
asszony
care, în opinia mea, ar fi fost mai bine tradus prin cuvântul
feh
érnép
care are o
asemenea conota
ț
ie în limba maghiară.
Telefonează, te rog, la d
–
l
Sen, (…
), mă adresai eu
d
–
nei Ribeiro
, (…).
D
–
na
Robeiro
s
–
ar fi sim
țit
oricînd jicn
ită să telefoneze
unui ”negru”
Telefonáljon, kérem, Sen
úrnak, (…)
–
kértem
Ribeiro
asszonyt. Ribeiro
asszonyság
bármikor
megsértődött volna arra a
gondolatra, hogy egy
"feketén
ek" telefonáljon
modulare, calc sintactic
Geurtie!
Țip
ă Clara,
apucîndu
–
i bra
țul.
Lasă
–
l,
bietul băiat…
–
Prea l
–
a
ți
cocolo
șit toți, ”bietul b
ăiat”
în sus, ”bietul băiat” în jos.
Plînge ca o muiere
și se
consolează cu bengalezii lui
murdari. N
–
are drept
ul să
mă insulte pe mine, o
cre
știn
ă.
Geurtie!
–
ragadta meg a
karját Clara.
–
Hagyd
békén szegényt…
–
Mit
mind ajnározzátok, hogy
"szegény fiú így" meg
"szegény fiú úgy"?
Zokog,
mint egy asszony
, és
piszkos bengáliakkal
vigasztalódik. Nincs joga
sérteget
ni engem, egy
keresztényt.
implicitare,
adaptare, calc
lexical
Eu mă duc, le spusei, sfîr
șit,
ș
i mă ridicai. Geurtie mă
privi îmbufnată.
–
Se duce să
se roage la
templul
lui. Nu
–
i
ajută Dumnezeu…
Megyek
–
zártam le végül a
beszélgetést, és felálltam.
G
eurtie morcosan nézett.
–
Megy a saját
templomába
imádkozni. Nem segít rajta
az Isten…
echivalen
ț
ă
Am avut o noapte sălbatecă.
(…) Gîndurile îmi alergau de
Vad éjszakám volt. (…)
Gondolataim
71
la un fapt la altul fără nici o
legătură, (…), mă zbăteam.
(…), auzeam la răstimpuri
ceasul
de la
biserica
protestantă cum numără în
noapte.
összefüggéstelenül ugráltak
ide
–
oda, (…), vergődni
kezdtem. Hallottam (…)
ahogyan a protestáns
templom
órájának ütései
mérik az éjszakát.
Pe la zece se opri în fa
ța
case
i un comisionar, cu
bicicleta
, întrebînd de
mine
. D
–
na Ribeiro îmi
aduse un plic.
Omul nu
a
ștepta r
ăspuns
. Îmi scria
Sen.
Tíz óra tájban biciklis
küldönc állt meg a ház előtt,
és
felőlem kérdezett
.
Ribeiro asszony egy
borítékot hozott be nekem.
A küldönc v
álaszra várt
.
Sen írt.
modulare, transpozi
ție,
transformare totală, calc
lexical
înconjurat de cî
țiva copii,
care la început îmi strigă
(…): ”Maimu
ț
ă albă!”, apoi,
văzînd că nu mă supăr, (…),
se apropie de mine,
stînjeni
ți, pîn
ă încep să
vorbesc cu ei
în bengali
și
le
impart
gologani
. Mă
conduc la alai, pînă la
capătul satului. (…) Curînd
rămîn singur pe
șosea. (…)
Mă întreb, a
șa,
ce devreme
se culcă oamenii în
India!…
körülöttem gyerekek
kiabáltak: "Fehér majom!",
(…) mikor látták, hogy nem
hara
gszom, (…) zavartan
közeledni kezdtek, míg el
nem kezdtem bengáliul
beszélni és
cukorkát
osztogatni nekik
.
Díszkíséretükben jutottam a
falu széléig. (…) Rövidesen
egyedül maradtam az úton.
(…) Hirtelen eszembe jutott,
milyen korán térnek
nyugovóra Indiáb
an!…
transformare totală,
modulare, calc
Nu
–
i nimic,
old man
. Trece
și asta. Dar ce
–
i cu tine?
(…)
Am fi vrut să improvizăm
ceva la ”China Town”, de
Semmi baj,
öreg fiú
.
Elmúlik. De mi van veled?
(…)
S
zerettünk volna egy kis
ünneplést a China Townban,
adaptare, tehnica
împrumutului, modulare
72
bucurie c
–
ai scăpat din
ghearele idolatrilor
.
annak örömére, hogy
megszabadultál a
bálványimádók körmei
közül.
În secven
țele
cinci
și șase de mai sus putem întâlni
tehnica transformării totale
în
traducere
a următoarelor sintagme: „Omul nu a
ștepta r
ăspuns”
–
„A küldönc válaszra várt”
ș
i „le impart gologani”
–
„cukork
át osztogatni nekik”.
În cazul primei sintagme această
transformare poate afecta sensul textului
țint
ă, iar în cazul al doilea este indiferent
d
acă
este vorba despre
gologani
, sau despre
cukorka
. În secven
ța antepenultim
ă de mai sus se
poate observa
și un calc lexical care
apare în traducerea sintagmei
întrebând de mine
–
felőlem kérdezett
.
În limbajul maghiar această sintagmă se exprimă mai degra
bă prin
cuvintele
felőlem
érdeklődött
.
Se poate observa pu
ț
ină modulare
și în cazul
sintagmei
ghearele idiolatrilor
, care
este tradus prin cuvintele
b
álványimádók körmei
.
Aceast
ă secven
ț
ă ar fi fost mai bine
tradus
ă
prin cuvintele
bálványimádók karmai
, de
oarece cuv
ântul
ghear
ă
înseamnă
karom
în limba maghiară.
În secven
ța penultim
ă de mai sus putem întâlni iară
și tehnica modul
ării, iar în
acest caz putem afirma că a fost o solu
ție bun
ă
și traducerea enunțului exclamativ „ce
devreme se culcă oamenii în Indi
a!…”
–
„milyen korán térnek nyugovóra Indiában
!…
”
este una reu
șit
ă
.
1.2.14.
Capitolul XIV
În secven
ța de mai jos putem identifica mai multe tehnici de traducere. În primul
rând putem observa că se folose
ște atât omisiunea cât și explicitarea, tehnici prin ca
re
traducă
torul realizează o compensare, pentru ca
textul
țint
ă nu
piardă
din expresivitate,
și
să păstreze mesajul original.
Putem întâlni
transpozi
ția și modularea ca pe tot parcursul traducerii
romanului,
tehnici care sunt folosite pentru
realizarea unu
i text mai comprehensibil
și în limba țint
ă.
Aceste tehnici s
–
au dovedit în cele mai multe cazuri
o solu
ție bun
ă, chiar dacă în
structura enun
țurilor maghiare se observ
ă un fel de calc sintactic.
73
vecinită
țile Almorii cuprind
cele mai frumoase păduri
de pi
n pe care le are
Himalaya,
și le cutreieram
în lung
și în lat, reluînd
necontenit acela
și film
interior al dragostei mele cu
Maitreyi,
închipuind fel de
fel de întîmplări
,
unele mai
fantastice decît altele, prin
care noi doi ajungeam
ferici
ți, întîlnindu
–
n
e într
–
o
singurătate nepătrunsă de
nimeni sau în acea cetate
moartă de la Fatehpur
–
Sikhri, sau în vreo colibă
părăsită din junglă.
Almora közelében vannak a
Himalája legszebb erdői,
keresztül
–
kasul bejártam
őket, miközben egyre
Maitreyi iránti szerelmem
f
ilmjének története pergett a
szemem előtt,
egyre
–
másra
képzeltem el a vadabbnál
vadabb történeteket,
amelyekben mi végül
boldogok leszünk,
találkozunk egy ember nem
járta pusztaságban, vagy a
Fatehpur Szíkri kihalt
várában, vagy egy dzsungel
mélyén
megbújó
,
elhagyott
kunyhóban.
o
misiune
, explicitare
modulare, transpozi
ție, calc
sintactic
1.2.15.
Capitolul XV
În primul exemplu de mai jos se pot observa schimbări minore în textul
țint
ă, care
nu afectează sensul
și sunt realizate prin modulare. Ceea ce merit
ă de
subliniat este
traducerea sintagmei
bruta asta neagră
, care este tradusă prin
cuvintele ezzel az ostoba
feketével
.
În acest caz traducerea cuvântului
brută
, prin cuvântul
ostoba
se dovede
ște o
solu
ție reușit
ă, fiindcă sensul denotativ al cuvântului
brut(ă
)
este
nyers
,
kidolgozatlan
în
limba maghiară.
…De ieri
–
diminea
ț
ă,
telefoane la fiecare ceas. (…)
… Tegnap reggel óta
óránként hív telefonon. (…)
modulare
74
Doamna Mctyre sfîr
șește
prin a se revolta. Îmi spune:
–
Allan, vino de sfîr
șește o
dată cu
bruta asta neagră
!
Îmi vine s
–
o lovesc cu palma
peste gură, da
r zîmbesc
sălbatec.
McTire asszony fellázad.
Azt mondja nekem:
–
Allan,
jöjjön és intézze el végre a
dolgot
ezzel az ostoba
feketével
! Legszívesebben
szájon vágnám, da csak
mosolygok vadul.
Dar, cum
am ajuns un la
ș în
ultima vreme, (…), nu zic
nimic, ci o mîngîi
și eu:
”Obraznico, obraznico!” îi
spun,
și aceasta o încînt
ă
nespus.
De mivel az utóbbi időben
(…) gyáva is lettem, nem
szólok semmit, csak
megsimogatom: "arcátlanka,
arcátlanka", mondom, é
s ez
nagyon tetszik neki.
echivalen
ț
ă, calc lexical
În exemplul al doilea de mai sus se poate identifica, pe lângă echivalen
ț
ă, un calc
lexical care se observă în traducerea cuvântului
obraznico
, tradus
în maghiară prin
cuvântul
arcátlanka
. Această sol
u
ți
e, în opinia mea, nu
ține de
categoria traducerilor bine
reu
șite, deoarece în textul țint
ă cuvântul
arcátlanka
pare pu
ț
in for
țat.
75
1.3.
Concluzii
Lucrarea noastră
, intitulată
Rela
ții interculturale și fenomenul traducerii în opera
lui Mircea Eliade
este
dedicată studierii
conceptelor de cultură, înter
–
și
multiculturalitate,
și fenomenului traducerii în romanul
Maitreyi
, scris de Mircea Eliade.
Prin aprofundarea
în literatura de speci
alitate în domeniul culturii
și al traducerii
am ajuns la concluzia că conceptele cheie
(
precum
cult
,
cultură
,
inter
–
și
multiculturalitate
; sau
traducerea
,
procedeu
,
metodă
sau
tehnică de traduc
ere
)
a
l
acestor
subiecte,
nu pot fi definite unic.
În ceea c
e
prive
ște
traducerea
,
traducerea literară
ș
i cea
culturală
c
ercetători
i în domeni
u
au abordări diferite
și le def
inesc din mai multe puncte
de vedere
aceste concepte.
A
stfel
aproape în cazul fie
c
ărui concept avem la dispozi
ție
mai multe defini
ții asem
ănătoare, iar totu
și puțin diferite.
Î
n
legătură cu traducerea
literară
de exemplu
unii consider că traducerea trebui
e să fie copia perfectă al op
erei
originale, în care nu trebuie să aplicăm nici un f
el de schimbare, iar al
ții consider c
ă
se
pot aplica ni
ște modific
ări
–
minore
bineîn
țeles
–
care
nu afectează sensul, fiindcă o
operă remarcabilă în limba sursă nu necesită
schimbări majore.
Partea teoretică al lucrării noastre
implică
și informațiile generale despre autorul
romanului
Maitreyi
care constituie baza păr
ții practice.
Astfel am putut afla faptul că
Eliade
a fost foarte interesat de
ș
tiin
țele naturii și de chimie, iar mai
ales fa
ț
ă de diferite
culturi
, iar
cea mai mare
p
asiune
a
lui Eliade a r
ămas totu
și filosofia indian
ă.
A
m
mai
afla
t
și faptul
c
ă
a tr
ă
it
o
perioadă
semnificativ
ă
în India, unde a putut să se aprofundeze
î
n limba sanscrită
și în Yoga
.
A
ce
st interval
și
–
a pus amp
renta
pe
via
ța
gânditorului,
fiindcă
în India
a
experimentat
o iubire nemaiîntâlnită. Această iubire, chiar dacă a fos
t
una platonică
,
a definit pe
activitatea
sa, deoarece din experi
en
țele asumate în India
a
scris
roman
ul
lui cel mai faimos, care poartă numele iubitei indiene,
Maitreyi
.
Această
operă a lui E
liade a devenit foarte cunoscu
tă
și a fost tradus
ă în mai multe limbi,
respectiv
și în limba maghiar
ă,
o
variant
ă
care a apărut numai în anul 2015.
Partea prac
tică este bazată pe o analiză a
textelor
paralele
din punct de vedere
al
tehnicilor de traducere
, concentrându
–
mă pe secven
ț
ele cu încărcătură culturală
.
Corpusul este construit din cuvinte, sintagme, iar mai ales din secve
n
țe mai mari
transcrise din textul lui Eliade,
și din text
ul tradus de către J
úlia Vallasek.
Le am ordonat
aceste secven
ț
e într
–
un tabel Excel, în care prima coloană con
ține fragmentele preluate
din textul sursă, în col
oana a doua se pot găsi fragm
entele respective în limba maghiară,
76
iar în a treia coloană am identificat tehnicile de traducere pe care sunt folosite în
tradu
cerea romanului. Romanul are cincisprez
ece capitole dintre care am
transcris
fragmentele referitoare la
diferite
elementele culturale
ș
i care prezintă percep
ția
de via
ț
ă
ș
i modul de gândire al unui cre
ști
n
și a unei hinduse
,
adică
în total am analizat
776
secven
țe
.
În urma analizei
romanului
Maitreyi
scris
de
Mircea Eliade,
și tradus în limba
maghiară de
către o traducătoare ardeleană,
Júlia Val
lasek
,
am constatat mai mult
e
aspecte dintre care unele sunt mai
importante
din punctul de vedere al traducerii
, iar
al
tele le consider evidente.
Prima observa
ție
a fost
c
a
,
în ciuda
materialul
ui
foarte extensiv
pe
c
are am avut la
disp
ozi
ție
, nu am găsit atât de multe exemp
le
remarcabile din punctul de
vedere al
traducerii
, cât de mult
a
șteptam.
Pri
n analiza corpusului am ajuns la concluzia că
pentru o traducere reu
șit
ă trebuie
să folosim paralel ma
i multe tehnici
și strategii.
În procesul de traducere trebuie să avem
în vedere mai multe aspecte importante, nu numai textul original
pe care trebuie să
–
l
traducem
(de exemplu: fidelitatea fa
ț
ă de textul sursă
și faț
ă de cel
țint
ă, traducerea
elementelor
cu referin
ț
ă culturală, structura
și tipologia diferit
ă al enun
țurilor limbii ținte
etc.).
În cazul nostru t
raducătorul romanului
Maitreyi
rămâne
, în mare măsură,
fidel
atât fa
ț
ă de textul sur
să, cât
și faț
ă de textul
țint
ă
, acordând
o mare aten
ție
pentr
u
traducerea culturemelor hinduse
(de exemplu: elemente culturale de tip îmbrăcăminte)
,
și
altor elementelor care sunt necunoscute în cultura europeană
, chia
r
și expresiilor
fran
țuzești
.
Pentru traducerea acestora folose
ște în cele mai mu
lte cazuri tehnica
împrumutului
sau transcrierea (
deoarece culturemele hinduse nu sunt adapt
ate în cultura
noastră cre
știn
ă)
înso
țit
ă cu o explicitare în notă de subsol pentru a asigura cititorilor un
acces mai profund la cultura orientală.
Prin urmare consider
ăm că
din acest punct de
vedere
traduce
rea realizată de către
Júlia Vallasek este una
de o calitate deosebită
.
U
rmătoarele
ex
e
mple
stau mărturie concluziei afirmate de mai sus:
Trés bien
, sahib,
jeune fille
á vous
; bahut achhal.
Trés bien, sahib, jeune fille
á vous; bahut achhal.*
;
*(fr.
–
arab
–
hindu): Nagyon
hely
es, uram, fiatal leány,
jó éjt.
tehnica împrumutului,
explicitare
I
–
l prezentai pe Harold,
care
–
i spusese obraznic
:
Bemutattam Haroldot, aki
szemtelenül csak ennyit
transpozi
ț
ie
modulare
77
Încîntat să vă cunosc, mr.
Sen
Tipul ăsta e groaznic,
reflectă Harold
Mă mir de ce
–
ț
i poartă
atîta interes
Nu cumva vrea să te
însoare cu fiica
–
sa?
mondott
:
Örvendek, hogy
megismerhetem, Sen úr
Rémes ez az alak
–
jelentette ki Harold
Csodálom, hogy annyira
törődik veled
Csak nem akarja hozzád
adni a lányát?
adaptare
echivalen
ț
ă
Ș
i ezitai, căci nu
ș
tiam cum
să
–
i spun: miss nu se
potrivea,
devi
nu
îndrăzneam;
Tétováztam, nem tudtam,
hogy szólítsam, a miss nem
illett hozzá,
devi
nek* nem
mertem szólítani;
*(szanszkrit): istennő, a
tisztelet jeleként: úrnő
adaptare, tehnica
î
mprumutului, explicitare în
notă de subsol
Trebuie men
ționat faptul c
ă în varianta maghiară a romanului
Maitreyi
a
par unele
secven
țe în care
traducătorul
aplică transformare
a
totală, sau astfel de modula
ții,
omisiuni care cond
uc la
schimbări minore ale unor aspecte seman
tice din
textul
original.
A
stfel
de
modificări (
de exemplu
generalizare
a sau
traducere
a
metonimică)
se observă
la
secven
țele în care sunt descrise p
ăr
țile corpului
sau
în care sunt prezentate
ni
ște
aspecte
legate d
e tradi
țiile și obiceiurile
hinduse
. În textul original aceste secven
țe
(referitoare la
descrierea păr
ților corpului)
au o anumită atmosferă erotică
, poetică
care se
atenuează
pu
țin
prin traducere, iar în cazul tradi
țiilor și obiceiurilor
aceste modificăr
i sunt aspecte
minore
, a
șa cum reflect
ă
și urm
ătoarele exemple:
Sintetizând observa
țiile asupra traducerii operei lui Eliade, realizat
ă de către J
úlia
Vallasek,
am ajuns la concluzia că în cele 15 capitole analizate, tehnicile de traducere
utilizate
de mai multe ori
sunt
:
adaptare
a
, echivalen
ț
a
,
transpozi
ția, modularea,
concretizarea generalizarea, calcul, tehnica împrumutului, dintre care transpozi
ția și
modularea
sunt cel mai frecvent utilizate,
și care în cele mai multe cazuri au condus la o
traducere reu
șit
ă, din punctul de vedere al textului
țint
ă.
Acest fapt dovede
ște c
ă între
limba maghiară
și cea român
ă există diferen
țe în tipologie și în structur
ă
care în
78
traducere trebuie să fie echilibrate
.
Din acest punct de vedere
traducerea lui
Júlia
Vallasek
poate fi considerată o traducere
semnific
ativă
și reușit
ă
.
În concluzie se poate afirma că traducerea literară este o specie grea
și presupune
mai multe aspecte
: traducerea literară este în acela
și timp profesiune și art
ă, un proces de
crea
ție și de re
–
creere unui text sursă.
Pentru o traducere b
ună nu este suficient să
cunoa
ștem niște limbi și metodele prin care se poate traduce un text. Trebuie s
ă avem
și
talent
,
și d
ăruire, dincolo de calită
țile profesionale și de cunoștințele lingvistice, pentru
că în traducere
trebuie redat stilul specific al
operei sursă, nu numai esen
ța sau rezumatul
acestuia prin date generale.
79
Bibliografie
1.
Lucrări generale
Badea, G. L. (2004).
Teoria culturemelor, teoria traducerii
, Editura Universită
ții de Vest,
Timi
șoara
Badea, G. L. (2005).
Tendin
țe în cercetarea trad
uctologică
, Editura Universită
ții de Vest,
Timi
șoara
Badea, G. L. (2007).
Scurtă istorie a traducerii. Repere traductologice,
Editura
Universită
ții de Vest, Timișoara
Badea, G. L. (2012).
Mic dic
ționar de termeni utilizați în teoria, practica și didactica
traducerii
, Editura Universită
ții de Vest, Timișoara
Batsányi, J. (2008).
A fordításról
in Józan, I. (coord.)
A műfordítás elveiről
, Balassi Kiadó,
Budapest
Dimitriu, R. (2002).
Theories and practice of translation
, Institutul European, Ia
și
Eliade, M. (19
33).
Maitreyi
, Editura Na
țional
ă, Bucure
ști, trad. în limba maghiar
ă de
Vallasek, J. (2015).
Maitreyi. Beng
áli éjszaka
, Editura Helikon, Budapesta
Irimia
ș, E. (2011).
Stereotipii comportamentale în comunicarea interculturală
in Pap, L.
și
Topodi, Zs. (coor
d.)
Interculturalitatea
și interetnicism ieri și azi. Studii de contactologie
și imagologie
, Editura Status, Miercurea
–
Ciuc
Klaudy, K.
și Simign
é, F. S. (2
000).
A ford
ítás lexikája és grammatikája 2. Angol
–
magyar
fordítástechnika
, Nemzeti Tankönyvkiadó, B
udapest
Manolescu, N. (2008).
Istoria critică a literaturii române
, Editura Paralela,
Pite
ști
Nagy, I. (2015).
Basic concepts in translation studies: principles, methods and techniques
of translation
in
Discourse as a form of multiculturalism in literatur
e and communication
,
Arhipelag XXI Press, Tîrgu
–
Mure
ș
Péczeli, J. (2008).
A fordítás mesterségéről
in Józan, I. (coord.)
A műfordítás elveiről
,
Balassi Kiadó, Budapest
Petrescu, C. (2000).
Traducerea
–
între teorie
și realizare poetic
ă
, Editura Excelsior,
Timi
șoara
Shut
tleworth, M. and Cowie, M. (2007
).
Dictionary of Translation Studies
,
St. Jerome
Publishing, Manchester, United Kingdom
80
Szabó, L. (2008).
A műfordí
t
ás öröme
in Józan, I. (coord.)
A műfordítás elveiről
, Balassi
Kiadó, Budapest
Szemere, P. (200
8).
A fordításról
in Józan, I. (coord.)
A műfordítás elveiről
, Balassi Kiadó,
Budapest
2.
Res
urse
electronice
Ardelean, C. (2009).
Cultureme
, disponibil pe pagina http://carmenardelean.blogspot.ro/,
accesat la data de 30. iunie 2009
Dr. Baktay, E. (2006).
Sz
an
átana dharma. Az örök törvény. A hindu világszemlélet
,
Könyvfakasztó, Budapest, disponibil pe pagina
https://hu.scribd.com/
Dumea, E. (2007).
Cultură, cult
și interculturaitate: repere istorice și ideologice europene
contemporane
, disponibilă pe pagina h
ttp://emildumea.ro/, accesat la data de 18. martie
2007
Eliade, M. (1933).
Maitreyi
, Editura Cultura na
țional
ă, România, disponibil pe pagina
http://cartevorbita.ro/
Pohoa
ț
ă, G. (2011).
Mircea Eliade
–
profesorul cu voca
ția universalit
ă
ții „cet
ă
țean al
lum
ii”
, disponibil pe pagina http://euromentor.ucdc.ro/, accesat la data de iunie 2011
Prof. dr. Râmbu, N. (2015).
Comunicare interculturală
, disponibil pe pagina
http://documents.tips/, accesat la data de 19. iunie 2015
Ș
tirbu, M. (2012).
Iubirile scriitoril
or. Mircea Eliade
și Maitreyi
, disponibil pe pagina
http://www.luceafarul.net/, accesat la data de 11. noiembrie 2012
*
Dic
ționarul explicativ al limbii române
disponibil pe pagina https://dexonline.ro/
*
(2014).
Romanul experien
ței. Maitreyi
–
Mircea Eliade
. Eseu
–
comentariu
, disponibil pe
pagina http://deacoffee.com/, accesat la data de 4 septembrie 2014
*
(2014).
Maitreyi
–
caracterizare
, disponibil pe pagina https://elevsilitor.wordpress.com,
accesat la data de 6. iunie 2014
http://www.ujsagiras.ro/tanaro
k/dr
–
vallasek
–
julia
https://hu.wikipedia.org/wiki/Vallasek_J%C3%BAlia
https://hu.wikipedia.org/wiki/Hinduizmus
https://hu.wikipedia.org/wiki/A_kereszt%C3%A9nys%C3%A9g_%C3%A9s_a_hinduizm
us
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade
https://ro.wikipedia.org
/wiki/Maitreyi
81
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 3 Cuprins Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [601859] (ID: 601859)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.