2Construcții Civile, Industriale și A gricole [604878]
2Construcții Civile, Industriale și A gricole
PROIECT DE DIPLOMĂ
Proiectarea unei magazii etajate
P+1E din beton armat monolit
Îndrumător proiect, Student,
Ș.l.dr.ing. Mirela POPA Ionela-Valentina Ioniță
Constanța
2017ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTAN ȚA
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII
3___________________________________________________________________________
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII
Str Unirii 22 bis, CP 900524, Constanța
Tel/fax: 0241 545 093
Programul de studii de licență Construcții C ivile, Industriale și A gricole
APROBAT,
Decan, Director de departament,
Prof.univ.dr.ing. Ichin ur OMER S.l.dr.ing. Constantin BUTA
TEMA–PROGRAM
a proiectului de diplomă a absolvent: [anonimizat] :”Proiectarea unei magazii etajate P+1E din beton armat
monolit”
Termenul final de predare : iunie 2017
Cuprinsul proiectului de diplomă:
I. PIESE SCRISE:
Cap.1.–Memoriu tehnic:
1. Date generale:
-denumirea obiectivului d e investiții :
-amplasamentul (județul, localitatea, adresa p oștală și/sau alte date de identificare) :
-titularulinvestiției (nu se completează) :
-beneficiarul investiției (nu se completează) :
-elaboratorul proiectului :
2. Descrierea ge nerală a lucrărilor
a) amplasamentul în detaliu, funcționalitatea pe scurt, categoria de importanță,
clasa de importanță a construcției și cerințele pentru care se verifică proiectul ;
b) topografia și cota terenului natural;
c) clima ș i fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialități (se prezintă soluția constructivă pentru
structura de rezistență);
f) materialele utilizate ;MINISTERUL EDUCAȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanța, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606 467
E-mail:rectorat2@univ -ovidius.ro
Webpage: www.univ -ovidius.ro
4Cap.2.–Breviar de calcule, pentru calcul ul de rezistență privind structura de re zistență a
construcției, pentru :fundație, elemente suprastruc tură
Cap.3.–Prezentarea tehnologiilor de execuție și a caietelor de sarcini, pentru :
terasamente, suprastructură
Cap.4.–Documen tația tehnico -economică , pentru:suprastructură
Cap.5.–Programarea și organizarea execuției lucrărilor, pentru suprastructură
Cap.6.-Măsuri specifice de S.S.M . și P.S.I. referitoare la: lucrări de construc ții-
montaj, lucră ri de turnare a betonului
Concluziile proiectului de diplomă
Bibliografie (minimală obligatorie)
1.Coduri de proiectare in vigoare
2.Notițe de cursși materialele didact ice la disciplinele din domeniu și de
specialitate
II. PIESE DESENATE:
Proiectul va cupri nde un număr de planșe, astfel :
1.Plan de înc adrare în zonă –A01 (1:2000)
2.Plan de situație –A02 (sc. 1: 200)
3.Planuri arhitectură:
Plan parter –A03 (sc. 1 : 50)
Plan etaj –A04 (sc. 1:50)
Plan acoperis –A05 (sc. 1:50)
Secțiune a A-A–A06(sc. 1 : 50)
Fațada principală, fațadă posterioară –A07 (sc. 1:50)
Fațadă laterală dreapta, faț adă laterală stânga –A08 (sc. 1:50)
4.Detalii de execuție:
Plan săpătură –R01 (sc. 1:10 0)
Plan fundație –R02(sc. 1:50)
Plan armare fundații F1 și F2 –R03 (sc. 1:25 )
Plan armare grindă de fundare GFC –R04 (sc. 1:50, 1:25)
Plan armare grindă de fundare GF3 –R05 (sc. 1:50, 1:25)
Plan cofraj și armare stâlpi –R06 (sc. 1:50)
Plan cofraj planșeu peste parter –R07 (sc. 1:50)
Plan armare placă peste parter –R08 (sc. 1:50)
Plan cofraj și armare grindă GC parter –R09 (sc. 1:50, 1:20)
Plan cofraj și armare grindă GC etajul 1 –R10 (sc. 1:50, 1:20)
Plan cofraj și armare grindă G3 parter –R11 (sc. 1:50, 1:20)
Plan cofraj și armare grindă G3 etajul 1 –R12 (sc. 1:50, 1:20)
55.Alte planuri:
Grafic retea MPM pentru suprastruct ură(O1).
Grafic esalonare calendaristica Gantt pentru suprastructură (O2).
Grafic resurse utilizate pentru suprastructură (O3).
Tema-program a fost primită spre realizare,
Data:
Îndrumător, Absolvent,
Ș.l.dr.ing. Mirela POPA Ioniță Ionela -Valentina
6Cuprins
Capitolul 1. MEMORIU TEHNIC ………………………….. ………………………….. …………………. 9
1.1.Denumirea proiectului ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
1.2.Obiectiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
1.3.Amplasament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……9
1.4.Informații geotehnice și geologic e………………………….. ………………………….. ……..9
1.4.1. Stratificația subterană ………………………….. ………………………….. ………………. 9
1.4.2. Condiții de fundare ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
1.4.3. Recomandări ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
1.5.Informații climatice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
1.6.Categoria de importanță a construcției ………………………….. ………………………… 11
1.7.Zona seismică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …11
1.8.Descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. …………………… 11
1.8.1. Arhitectură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..11
1.8.2. Soluție constructivă (structura de rezistență) ………………………….. ………….. 12
1.8.3. Instalații sanitare ………………………….. ………………………….. …………………… 13
1.8.4. Organizare lucrări ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
Capitolul 2. BREVIAR DE CALCUL ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.1. Acțiuni de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
2.1.1. Acțiuni permanente ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
2.1.2. Acțiuni variabile ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
2.1.3. Grupări de încărcări ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
2.2.Predimensionarea elemetelor ………………………….. ………………………….. …………20
2.2.1. Predimensionarea planșeelor de beton armat ………………………….. …………20
2.2.2. Predimensionarea grinzilor longitudi naleși transversale ………………………. 20
2.2.3. Dimensionarea secțiuniistâlpilor………………………….. ………………………….. 20
2.3.Dimensionarea elementelor ………………………….. ………………………….. …………… 22
2.3.1. Calculul automat al structurii cu programul NEMETSCHEK SCIA…………. 22
2.3.2. Analiza modală ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.3.3. Verificarea deplasărilor ………………………….. ………………………….. …………… 26
2.3.4. Dimensionarea plăcii de beton armat peste parter ………………………….. ……29
2.3.5. Armarea scării ………………………….. ………………………….. ………………………. 38
2.3.6. Dimensionarea grinzilor ………………………….. ………………………….. ………….. 39
2.3.7. Dimensionarea stâlpilor ………………………….. ………………………….. ………….. 52
72.3.8. Dimensionarea fundației ………………………….. ………………………….. …………. 62
Capitolul 3. PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR DE EXECUȚIE ȘI ELABORAREA
CAIETELOR DE SARCINI ………………………….. ………………………….. …………………………. 77
3.1. Tehnologii de execu ție………………………….. ………………………….. …………………….. 77
3.1.1. Lucrări de terasamente ………………………….. ………………………….. ………………. 77
3.1.2. Lucrările de cofrare ………………………….. ………………………….. …………………… 82
3.1.3. Lucrările de montare a armăturilor ………………………….. ………………………….. ..83
3.1.4. Lucrările de turnare a betonului ………………………….. ………………………….. ……84
3.2. Caiet de sarcini pentru luc rări de terasamente ………………………….. ………………… 88
3.2.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. .88
3.2.2. Standarde si normative de referinta ………………………….. ………………………. 88
3.2.3. Lucrările de infrastructură ………………………….. ………………………….. ………..89
3.2.4. Fixarea lucrărilor de execuție ………………………….. ………………………….. ……89
3.2.5. Transportul pământului ………………………….. ………………………….. …………… 90
3.2.6. Umpluturi de pământ ………………………….. ………………………….. ……………… 90
3.2.7. Controlul calității lucrărilor de să pătură………………………….. ………………….. 90
3.3.Caiet de sarcini lucrări decofraje pentru beton armat ………………………….. ………91
3.3.1. Alcătuirea cofrajelor ………………………….. ………………………….. ………………… 91
3.3.2.Trasarea pozitiei cofrajului ………………………….. ………………………….. ………..91
3.3.3. Abateri admisibile la montarea cofrajelor ………………………….. ………………… 91
3.3.4. Montarea cofrajelor ………………………….. ………………………….. …………………. 92
3.3.5. Verificarea și recepția cofrajelor și susținerilor acestora …………………………. 93
3.3.6. Demontarea cofrajelor ………………………….. ………………………….. …………….. 94
3.4.Caiet de sarcini pentru montarea armăturilor ………………………….. ……………………. 94
3.4.1. Produse pentru armătură nepretensionată ………………………….. …………….. 94
3.4.2. Pregătirea barelor ………………………….. ………………………….. ………………….. 96
3.4.3. Fasonarea barelor ………………………….. ………………………….. …………………. 96
3.4.4. Montarea armăturilor ………………………….. ………………………….. ……………… 97
3.4.5. Legarea armăturilor ………………………….. ………………………….. ……………….. 98
3.4.6. Înnădirea barelor ………………………….. ………………………….. …………………… 98
3.5.Lucrări din beton și beton armat ………………………….. ………………………….. …………99
3.5.1. Prevederi generale ………………………….. ………………………….. ………………. 99
3.5.2. Prepararea și transportul betonului ………………………….. ……………………… 101
3.5.3. Turnarea si compactarea betonului ………………………….. …………………….. 101
3.5.4. Tratarea betonului după turnare ………………………….. ………………………….. 103
83.5.5. Turnarea betoanelor pe timp friguros ………………………….. ……………….. 104
3.5.6. Decofrarea ………………………….. ………………………….. ………………………. 104
3.5.7. Abateri admisibile ………………………….. ………………………….. …………….. 105
Capitolul 4. DOCUMENTAȚIE TEHNICO -ECONOMICĂ ………………………….. …………106
Capitolul 5 PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECU ȚIEI LUCRĂ RILOR……….118
5.1. Generalită ți………………………….. ………………………….. ………………………….. ………118
5.2.Analiza drumului critic (ADC) ………………………….. ………………………….. …………118
5.3.Metoda de programare și organizare MPM ………………………….. …………………… 119
5.4.Graficul for ței de muncă direct productive ………………………….. ……………………… 124
Capitolul 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I…………………………… …………. 125
6.1.Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……125
6.2.Norme comune activităților de construcții -montaj………………………….. …………. 125
6.3.Măsuri de tehnica securității muncii, de prevenire și stingere a incendiilor și de
lucrul pe timp friguros în cazul executării lucrărilor de turnare a beton ului……………… 130
6.3.1. Transportul și turnarea betonului ………………………….. ………………………… 130
6.3.2. Pompe de beton ………………………….. ………………………….. ………………….. 131
6.3.3. Compactarea betonului după turnare ………………………….. ………………….. 131
6.3.4. Încălzirea betonului. Turnarea betonului pe timp friguros …………………….. 132
6.3.5. Încălzirea electrică a betonului ………………………….. ………………………….. .133
6.3.6. Fasonarea și montarea armăturilor ………………………….. ……………………… 134
Concluziile proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….136
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 137
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 140
9Capitolul 1. MEMORIU TEHNIC
1.1.Denumirea proiectului: " Proiectarea unei magazii etajate P+1E din beton armat
monolit"
1.2.Obiectiv
Obiectivul proiectului este dimensionare aunui imobil Parter+1 Etaj cu destina ția de
magazie pentru depozitare produse farmaceutice.
1.3.Amplasament
S-a considerat că imobilul este amplasat în orașul Constan ța, județul Constanța, pe
bulevardul Aurel Vlaicu.
1.4.Informații geotehnice și geologice
Conform NP112 -2014, adâncimea de îngheț pentru amplasamentul studiat este de
-0.80 m.
Clădirea are regimul de înălțime P+1E.
1.4.1.Stratificația subterană
Prevederile studiului geotehnic sunt următoarele:
-„a”-în suprafața pământ vegetal cenușiu întâlnit până la adancime a de 0,50 –
0,80m;
-„b”-un strat de loess galben cafeniu, ce se dezvoltă până la –6,50 m în foraje.
Loessul are urmatoarele caracteristici geotehnice:
-este pământ coeziv;
-structură macroporică;
-granulometric: praf -praf argilos;
-indicele de plasticitate i ndică plasticitate medie (Ip = 17% -20%)
-indicele de consisten ță: Te = 1,0 -0,9 (la-1,60 m) situează stratul în domeniul
uscat–tare.
Loessul se încadrează în grupa A -P.S.U. ce prezintă tasări suplimentare în caz
de umezire, numai sub încărcările tr ansmise de fundații, conform Normativ NP125/2010.
Se încadrează în categoria terenurilor cu compresibilitate mare în stare naturală:
M2-3 nat=60-70 daN/cm2și foarte mare în stare inundată: M 2-3 in=35-40 daN/cm2.
În zonă, stratul de loess se dezvoltă până la adâncimi de 7,00 -8,00 m.
La data efectuării cercetărilor, nivelul pânzei freatice nu a fos t întâlnit în foraje până
la adâncimea investigată, în zona este sub adâ ncimea de 6,50 m.
1.4.2.Condiții de fundare
Urmărind datele geotehnice exp use mai sus și având în vedere caracteristicile
constructive ale obiectivului propus, pentru construcț iese recomandă:
-fundarea pe teren consolidat în suprafața, pe fundații izolate tip talpă și cuzinet din
beton armat, rigidizate cu grinzi de echilibrare, prin intermediul unor perne din
loess sau deseu de cariera compactată;
-pernele din loess sau de șeu de carieră vor avea grosimea de hp = 1.00 m sub
10fundații și evazarea laterală față de conturul exterior al fundațiilor de 1.00 m.
Prin această solutie de f undare, practic se elimină loessul sensibil la umezire în
partea superioară a zonei active a fundațiilor și se mareste capacitatea portantă a
terenului de fundare.
Stratele elementare din loess sau deseu de carieră cu grosimi de 25 -30cm, în
stare afânată, se vor compacta conform tehnologiei din caietul de sarcini și Normativ C.
29/85. Compactarea se va face cu cilindrul compactor.
-adancimea minima de fundare va fi Df= -1,20 m de la cota terenului
actual.
-la dimensionarea fundațiilor, se va c onsidera presiunea convențională
de calcul p conv= 200 kPa -gruparea fundamentală, pe perna de fundare, astfel
încât la baza pernei, pe stratul de loess „in situ” să nu depășească σz= 100 kPa.
Se impune:
-pef< p conv; p'ef < 1,2 p convpentru fund ații încărcate centric
-pef < 1,20p convîn gruparea fundamentală; p'ef < 1,40 p convîn gruparea specială,
pentru încărcări excentrice pe o direcție
-pef < 1,40p convîn gruparea fundamentală; p'ef < 1,60 p convîn gruparea specială,
pentru încărcări excentrice pe ambele direcții
1.4.3. Recomandări
Deoarece terenul de fundare, se încadrează în grupa A a pământurilor
macroporice sensibile la umezire, pentru evitarea degradarii viitoarei construcții, se vor
respecta toate măsurile prevazute în normativul pentru terenul macroporic, sensibil la
umezire, ce au drept scop:
-protejarea terenului de fundare împotriva umezirii, în perioada execuției și în timpul
exploatării, prin îndepartarea apelor de suprafață și înlăturarea unor eventuale pierderi de
apă din condu cte;
-nivelarea terenului, asigurandu -se scurgerea rapidă și fără piedici a apelor de suprafață
(vezi normativul NP125/2010);
-în jurul construcției se vor prevedea trotuare impermeabile de protecție, cu panta de 5%
spre exterior, cu lătimea de minimum 1,00 m.
La proiectare și execuție, se vor respecta toate măsurile prevăzute în Normativ
NP125/2010 cu privire la fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, grupa
A-P.S.U.
1.5.Informații climatice
Încărcările corespunzătoare ampla samentului provenite din acțiunea vântului, care
intervin in calculul constructiei, au fost stabilite in concordanta cu :“Cod de proiectare.
Acțiunea vântului asupra constructiilor”, indicativ CR 1 -1-4/2012. Valoarea caracteristică
a presiunii de referinț ă a vântului pe interval mediu de recurenta de 50 de ani q ref= 0,5
kPa.
Încărcările corespunzătoare acțiunii zăp ezii ,care intervin î n calculul construcții lor,
acestea au fost stabilite î n conformitate cu “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii
asupra constructiilor”, indicativ CR -1-3-2012. Valoarea caracteristică a încărcării din
zăpada pe sol este de 1,50 kN/mp.
111.6.Categoria de importanță a construcției
Categoria de importanța a construcției conform HG 766 -1997 este „C”-construcție
de imporanță normală.
Clasa de importanța a construcției, conform P100/1 -2013, este „III”–construcție
obișnuită.
1.7.Zona seismică
În conformitate cu prevederile Normativului P100 -1/2013, zona seismică se
caracterizează prin: ag=0,20 g și o perioadă de colț Tc=0.70 sec.
1.8.Descrierea proiectului
1.8.1.Arhitectura
Destinația cladirii este de magazie pentru depozitare produse farmaceutice.
Regimul de înălțime al construcției este P+1E și are dim ensiunile în plan de
26.80×25 .25m. Suprafața construită la parter este de 678.04 mp ,iar suprafața construită
la etaj este de 724.47mp.
Indici urbanistici de ocupare ai terenului:
-STEREN = 2942.24 mp
-Suprafațăconstruit ăexistentă= 0.00 mp
-Suprafațădesfasurat ăexistentă= 0.00 mp
-Suprafațăconstruit ăpropusă= 678.04 mp
-Suprafațădesfasurat ăpropusă= 724.47 mp
-POT existent=0.00%
-POT propus=23.05%
-CUT existent=0.00
-CUT propus=0.48
Funcțional, la parter s -a amenajat în cea mai mare parte, zona de depozitare ș i
zonele de încărcare și descărcare a produselor. Pe deschiderea centrală s -a amplasat
zona de acces și receptie, casa scării și vestiarele cu grupurile sanitare.
La etaj, în zona posterioară a clădirii, sunt amenajate mai multe spații de
depozitare, în zona frontală se vor amplasa 4 birouri pentru personalul administrativ, iar
central, lângă casa scării, se va amenaja o chicineta și grupuri sanitare.
Accesul personalului în clădire se face pe ușa de acces principală, iar accesul
acestora la etaj se va face pe scara interioară. În zonele de încărcare și descărcare este
asigurat accesul auto prin cele 2 usi secționale montate pe fațada principală. Pentru
transportul mărfurilor la etaj clădirea a fost dotată cu un lift de marfă de mare ca pacitate.
Clădirea este compartimentată din punct de vedere funcțional astfel:
Parter:
-Windfang –9.98 mp
-Recepție –44.24 mp
-Casa scării -20.65 mp
-Depozitare -20.06 mp
-Hol–19.20 mp
-Vestiar barbati -13.90 mp
12-Grupsanitar bărba ți-2.86mp
-Duș–2.96 mp
-Vestiar femei –14.17 mp
-Grup sanitar femei –2.74 mp
-Duș–2.96 mp
-Zonă încărcare –51.72 mp
-Zonă descărcare –51.72 mp
-Depozitare –321.25mp
-Centrală termică –9.21 mp
Etajul 1:
-Birou–19.56 mp
-Birou–15.33 mp
-Birou–17.25 mp
-Birou–34.63 mp
-Depozitare –23.02 mp
-Depozitare –23.43 mp
-Depozitare –12.91 mp
-Casa scării –21.53 mp
-Hol–19.65 mp
-Chicinetă –13.73 mp
-Grup sanitar –7.30 mp
-Grup sanitar –7.09 mp
-Depozitare –20.50 mp
-Depozitare –287.46 mp
1.8.2.Soluție constructivă (struc tura de rezistență)
Structura de rezistență va fi realizată în cadre beton armat turnat monolit cu
planșeele peste parter și etajul 1 din beton armat. Fundațiile sunt izolate, formate din bloc
de beton simplu și cuzinet din beton armat, sub fiecare stâlp, rigidizate cu grinzi de
echilibrare din beton armat.
Infrastructura :
Fundațiile izolate vor fi formate din blocde beton simplu, de clasă C16/ 20, și
cuzinet din beton armat de clasă C20/25.
Dimensiunile fundațiilor stâlpilor marginali sunt următoarele :
-Bloccu dimensiunile în plan 2.60×2.60 m cu înălțimea de 60 cm;
-Cuzinet cu dimensiunile în plan 1.60×1.60 m cu înălțimea de 80 cm.
Dimensiunile fundațiilor stâlpilor centrali sunt următoarele :
-Bloccu dimensiunile în plan 3.20×3.20 m cu înălțimea de 60 cm;
-Cuzinet cu dimensiunile în plan 2.10×2.10 m cu înălțimea de 80 cm.
Fundațiile izolate se vor rigidiza cu grinzi de echilibrare cu dimensiunile 35x80cm,
amplasate pe axele marginale ale construcției, A, D, 1 și 5 cât și pe axele centrale B, C și
3. Grinzile de echilibrare au rolul de a limita tasările diferențiate al efundațiilor izolate.
13La realizarea infrastructurii se va avea în vedere a se lăsa mustăți verticale la
nivelul fundației pentru stâlpi. Armăturile stâlpilor se vor ancora în cuzinetul din beton
armat al fundațiilor.
În jurul construcției se va prevedea un trotuar etanș din beton cu rolul de protectie
a terenului de fundare împotriva infiltrării de ape provenite din precipitatii, sau diverse alte
surse, care pot produce tasări neuniform e ale terenului de fundare cu consecințe asupra
stabilității construcției.
Fundațiile se vor realiza din beton C16/20 și C20/25 și se vor arma cu oțel
Bst500S.
Suprastructura :
Structura este tip cadre etajate din beton armat cu planșee din beton armat, ia r
închiderile perimetrale vor fi executate din blocuri de beton celular autoclavizat fără rol în
preluarea încărcărilor.
Structura va avea 3 deschideri de 8.00 m, 8.50 m și 8.00 m si 4 travei de 6.50 m.
Stâlpii construc ției vor avea secțiunea de 60×60 cm. Grinzile longitudinale vor avea
dimensiunile de 30×60 cm iar cele transversale 30×70 cm.
Plăca peste parter va avea grosime de 18 cm și cea peste etajul 1 va avea
grosimea de 15 cm. Accesul între niveluri se va face printr -o scară de beton armat
monolit.
Acoperișul este de tip terasă necirculabilă. Perimetral se va realiza un atic din
beton armat cu înălțimea de 65 cm care va limita perimetral straturile de termoizolație și
hidroizolație a clădirii.
Materiale folosite:
Beton
Pentru infrastructură și supras tructură se va folosi beton C16/20 și C20/25.
Pentru stratul de egalizare se va folosi beton simplu clasa C8 /10.
Oțel
Pentru armătură se va folosi oțel marca S500 –Bst500Sși oțel OB37.
1.8.3.Instalații sanitare
Clădirea are 2 grupuri sanitare la parter, dotate cu 1 lavoar, 1 closet și o cabină
de duș fiecare, și 2 grupuri sanitare la etaj dotate cu 2 lavoar și 2 closete.
Alimentarea cu apa :
Alimentarea cu apa a clădirii se v a face din conducta de apa apar ținândRAJA de
pe bulevardul Aurel Vlaicu.
Gospodaria de apă va fi alimentata cu apă din rețeaua stradală prin intermediul
unei conducte din polietilena pozată ingropat sub adincime a de inghet, trecerea prin
pereții de rezistență făcâ ndu-se prin intermed iul unei piese de trecere etan șă din oț el inox.
Robineții de închidere principali:
Fiind vorba despre o nouă instalație, avem:
•Robinet principal aflat in cutia desemnată de compania furnizoare.
14•Robinet principal aflat langă granița de proprietate folosit numai de personalul
companiei furnizoare acoperit cu capac standard.
Instalație interioară de funizare a apei:
În distribuție și în legă turi conducta de apa rece este paralelă cu cea de apă
caldă, urmând acela și traseu, având diametre identice .Distribuția generală va fi pe
orizontală. Instalația de alimentare cu apă rece și caldă este cu distribuție inferioară.
Clădirea va avea un sing ur contoar, echipat cu 2 robine ți de inchidere, 1 supapă de
verificare pentru a preveni o revenire la sistemul de distribuție și un dispozitiv de control.
Materiale
Materialele utilizate vor avea urmă toarele caracteristici:
Conducte :Conductele de distribu ție vor fi din polipropilenă (PP-R)cu inserție din fibră
compozită PN 20. Racordurile cu obiectele sanitare atâ t a apei reci, cât și a apei
calde se realizează prin fitinguri de Dn 20.
Robineți:În toate locurile umede se dispun robine ți de inchidere a apei reci. Pentru o
funcționare optimă a instalației de ali mentare cu apă rece, s-au prevăzut robine ți
de trecere cu ve ntilși mufăDn 15 (1/2") pentru lavoare șicabine de du ș. Pentru
rezervoarele de la closete s -au prevăzut robine ți de reglaj de colț cu Dn 15 (1/2").
Iar pentru centrala termică pe gaze , robinet c u sferăși manetă Dn 20 (3/4") .
1.8.4. Organizare lucrăr i
În cuprinsul lucrării s -a determinat durata de realizare a lucrărilor pentru
suprastructură prin metoda MPM și s -au întocmit graficele de organizare a lucrprilor Gantt
și graficul de resurse umane.
Lucrările de realizare a suprastruc turii durează 7 3zile lucrătoare (termen de
executie rezultat din graficul retea M.P.M.).
1.8.4.1. Organizare de șantier
La organizarea lucrărilor de construcții -montaj, executantul trebuie să țină seama
de:
-organizarea de șantier se va face numai în incinta proprie;
-lucrările d e construcție și organizare de șantier se vor ex ecuta cu afectarea
unei suprafe țe minime de teren;
-se vor respecta prevederile d in proiect, iar în cazul schimbă rii de soluți e, se
vor elabora detalii noi, în condi țiile impuse de legislația în vigoare;
-se va urmări permanent respectarea geometriei în plan și pe verticală;
-evacuarea materialelor rezultate din lucrări se va face conform avizului
obținut.
Dotări la punctul de lucru necesare pentru realizarea obiectiv ului:
-1 container 2.3×4 m cu destinația de birou;
-1toaletă ecologică ;
15-1 buldozer pe tractor 65 -80CP în faza de realizare a lucrărilor de
terasamente și infrastructură ;
-1 excavator de 0.71-1.25mc faza de realizare a lucrărilor de terasamente și
infrastructură;
-1 cilindru compactor autopropulsant de 1460 kg, 27 CP faza de realizare a
lucrărilor de terasamente și infrastructură;
-1 maimecanic de 150 -200kg faza de realizare a lucrărilor de terasamente și
infrastructură ;
-1încărcător pe șenile 1.0 -2.50mc faza de realizare a lucrărilor de
terasamente și infrastructură .
16Capitolul 2. BREVIAR DE CALCUL
2.1. Acțiuni de calcul
2.1.1.Acțiuni permanente
Acțiunile perm anente s-au determinat în tabelele următoare :
Tab.1.Încărcare planșeu curent
Denumire
stratGrosime
(m)Greutate
tehnica
(kN/mc)Incarcare
normata
(kN/mp)Gruparea fundamental ăGruparea seismică
Coeficien –
tul acțiuniiIncarcare
de calcul
(kN/mp)Coeficien –
tul acțiuniiIncarcare
de calcul
(kN/mp)
Plafon fal s
gipscarton- – 0,30 1,35 0,405 1,00 0,30
Placa b.a. 0,18 25 4,50 1,35 6,075 1,00 4,50
Sapa
egalizare0,0721,00 1,47 1,35 1,99 1,00 1,05
Adeziv
pentru
placaj
ceramic0,01 19,00 0,19 1,35 0,27 1,00 0,19
Placaj
gresie0,02 18,60 0,37 1,35 0,50 1,00 0,37
TOTAL 6,83 9,24 6,83
Tab. 2. Încărcare planșeu terasă
Denumire
stratGrosim
e (m)Greutate
tehnica
(kN/mc)Incarcare
normata
(kN/mp)Gruparea fundamental ăGruparea seismică
Coeficien –
tul acțiuniiIncarcare
de calcul
(kN/mp)Coeficien –
tul acțiuniiIncarcare
de calcul
(kN/mp)
Sistem
gipscarton
finisat- – 0,30 1,35 0,405 1,00 0,30
Placa b.a. 0,18 25 4,50 1,35 6,075 1,00 4,50
Beton de
pantă0,1521,00 3,15 1,35 4,25 1,00 3,15
Hidroizolatie – – 0,05 1,35 0,07 1,00 0,05
Polistiren
extrudat0,1 0,10 0,01 1,35 0,014 1,00 0,01
Hidroizolatie – – 0,05 1,35 0,07 1,00 0,05
Pietriș simplu 0,06 15,50 0,93 1,35 1,26 1,00 0,93
TOTAL 8,99 12,14 8,99
17Tab.3.Încărcare p erețiexteriori grosime 30cm, sub grinda
Denumire
stratGrosime
(m)Greutate
tehnica
(kN/mc)Inaltime
perete
(m)Incarcare
normata
(kN/m)Gruparea
fundamentalăGruparea
seismică
Coefi-
cientIncarcare
de calcul
(kN/m)Coefi-
cientIncarcare
de calcul
(kN/m)
Tencuială 0,025 19 3,00 1,425 1,35 1,925 1,00 1,425
Zidărie
B.C.A.0,30 9,5 3,00 8,55 1,35 11,55 1,00 8,55
Polistiren
expandat0,15 0,13,000,045 1,35 0,061 1,00 0,045
Tencuială 0,025 193,001,425 1,35 1,925 1,00 1,425
TOTAL 11,45 15,46 11,45
Tab. 4.Încărcare p ereți interiori grosime 25 cm, pe placă
Denumire
stratGrosime
(m)Greutate
tehnica
(kN/mc)Inaltime
perete (m)Incarcare
normata
(kN/m)Gruparea
fundamentalaGruparea
Specială
Coefi-
cientIncarcare
de calcul
(kN/m)Coefi-
cientIncarcare
de calcul
(kN/m)
Tencuială 0,025 19 3,32 1,577 1,35 2,13 1,00 1,577
Zidărie
B.C.A.0,25 9,5 3,32 7,89 1,35 11,65 1,00 7,89
Tencuială 0,025 19 3,32 1,577 1,35 2,13 1,00 1,577
TOTAL 11,05 15,91 11,05
Tab. 5.Încărcare p erețiinteriori grosime 20 cm, peplacă
Denumire
stratGrosime
(m)Greutate
tehnica
(kN/mc)Inaltime
perete (m )Incarcare
normata
(kN/m)Gruparea
fundamentalaGruparea
Specială
Coefi-
cientIncarcare
de calcul
(kN/m)Coefi-
cientIncarcar
e de
calcul
(kN/m)
Tencuială 0,025 19 3,32 1,577 1,35 2,13 1,00 1,577
Zidărie
B.C.A.0,20 9,5 3,32 6,31 1,35 8,52 1,00 6,31
Tencuială 0,025 19 3,32 1,577 1,35 2,13 1,00 1,577
TOTAL 9,47 12,78 9,47
18Tab. 6.Încărcare a tic
Denumire
stratGrosime
(m)Greutate
tehnică
(kN/mc)Înălțime
perete
(m)Încărcare
normată
(kN/m)Gruparea
fundamentalăGruparea
Specială
Coefi-
cientÎncărcare
de calcul
(kN/m)Coefi-
cientÎncărcare
de calcul
(kN/m)
Tencuială 0,025 19 0,65 0,31 1,35 0,42 1,00 1,577
Polistiren
expandat0,15 0,1 0,65 0,0065 1,35 0,0088 1,00 0,045
Zidărie
B.C.A.0,20 25 0,65 3,25 1,35 4,39 1,00 6,31
Tencuială 0,025 19 0,65 0,31 1,35 0,42 1,00 1,577
TOTAL 3,88 5,24 3,88
Pereți de compartimentare:
Pereții de compartimentare sunt alcătuiți din plăci de rigips de 12.5 mm ,prinși de
montanți din profile metalice CW7.5 (7.5cm). Încărcarea pe m etru pătrat se va lua
conform Eurocod 1, SR EN 1991 -1-1-2004și va fi de 0.50 kN/mp pentru pereți ce nu
depășesc încărcarea de 1. 00 kN pe metru liniar.
2.1.2.Acțiuni variabile
2.1.2.1. Încărcări utile (conform SR EN 1991 -1-1/oct. 2006)
Încărcareutilăplanșeu curentzona debirouri:2/00,2 mkN quc
Încărcare utilă planșeu curent zona de depozitare :2/50,7 mkN quc
Încărcare utilăplanșeu terasă:2/75,0 mkN quc
2.1.2.2. Acțiunea zăpezii
Acțiunea zăpezii se determină conform codului de proiectare CR 1-1-3-2012-“Cod
de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”, cu relația:
kteiIs sCC s
unde- 00.1Is , este factorul de importanță -expunere pentru acțiunea zăpezii ce are
valoarea 1.00 pentru clasa III de imp ortanță;
-1eC, este un coeficient prin care se ține seama de condițiile de expunere ale
construcției (condiții de expunere normale);
-1tC, reprezintă coeficientul termic;
-2/ 150 mdaN sk , este valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol, în
amplasament pentru Constanța.
-i, este un coeficient de forma pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș; se pot
considera 2 cazuri de incărcar e, aglomerată și neaglomerată întrucât terasa conține mai
multe pante de acceași valoare pentru scurgerea apelor, astfel:
– 80.0i , pentru zăpadă neaglomerată
2/ 12015000.100.180.000.1 mdaN sCC skteiIs
192.1.2.3. Acțiunea seismică
Calculul seismic a l structurii se va face utilizând programul de calcul SCIA ESA PT,
iar încărcarea seismică va fi calculată automat pe baza spectrelor de raspuns seismic
corespunzatoare amplasamentului, prin suprapunere modală.
Masa structurii s -a obținut din încăr cările gravitaționale ,iardefinirea accelerației
spectrale s -a făcut prin definirea urm ătorilor parametri de cod care țin de amplasament:
-Perioada de col țTc = 0.7 s
-Accelerația terenului ag= 0.20g
Factorul de comportare al structurii se calc ulează conform P100 -1/2013, cap. 5:
1/5.3u q pentru construcții cu structură în cadre de beton armat ,declasă de
ductilitate medie .
15.1/1u pentru clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri.
725.435.15.3/5.31 u q .
Factorul de importanță al construcției, conform P100 -1/2013–„Cod de proiectare
seismică ”, tab. 4.3. este 1 .00, pentru clă diride importan țănormală.
S-a considerat efectul spa țial al seismului aplicând spectre orizontale identice după
cele 2 direc țiiplaneale structurii.
2.1.3.Grupări de încărcări
Grupările de încărcări se stabilesc conform Codului intitulat “Cod de proiectare.
Bazele proiectării structurilor în construcții”, indicativ CR0 -2012. Grupările de încărcări
pentru stare a limită ul timă (SLU) sunt :
a)Gruparea fundamentală
1.35∑ Gk+ 1.5 Q k1+∑ 1.5ψ1Qk
unde:
Gk–încărcări permanente
Qk1–încărcări preponderente între acțiunile variabile (utile)
Qk-încărcări variabile (zăpadă,vânt)
1-coeficient de simultaneitate ; 7,01
b) Gruparea specială
∑ Gk+ γ1AEK+∑ψ2Qk
unde:
Gk–încărcări permanente
AEK–valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu
de recurență
Qk-încărcări variabile
2–coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente
3,02 -pentruîncărcare autilă pentru construcții rezidențiale
4,02 -pentru încărcarea din zăpadă, conform CR0 -2012.
γ1–coeficient de importanță a costrucției, γ1=1.0, conform CR0 -2012
202.2.Predimensionare aelementelor
2.2.1.Predimensionarea planșeelor de beton armat
Predimensionare plan șeului s-arealizatcu formula:
cmcm Php 94.111802125
18026502425
180 ;
unde:
ph-înălțime minimă necesară placă;
P-perimetrul celui mai mare ochi de placă.
Se alege grosimea plăcii de 1 8 cm ținând cont de destinația construc ției.
2.2.2.Predimensionarea grinzilor longitudinale și transversale
Predimen sionare grinzilor se face cu formulele:
g g g h b L h
31
21
121
101
Unde:
L–deschiderea grinzii;gh-înălțime grindă;gb-lățime grindă.
Grinzile longitudinale: deschiderea maximă L = 6.50 m.
cmhcm cmcm hg g 55 16.54…65 650121…101
cmbcm cm cm bg g 25 33.18…5.275531…21
.
Grinda transv ersale: deschiderea maxima L=8.50 m
cmhcm cmcm hg g 70 83.70…85 850121…101
cmbcm cmcm bg g 30 33.23…357031…21
2.2.3.Dimensionarea secțiunii stâlpilor
În cazul stâlpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de
Predimensionarea stâ lpilor se face, conform P100 -1/2013, pentru clasa de ductilitate
medie, cu formula:
50,0
0
cddfhbN
N-efortulaxial rezultat din gruparea specială de încărcări
b-lățimea stâlpului
0h-înălțimea utilă a stâlpului ; mm shh 4152202545020
21mms25 -stratul de acoperire cu beton; mm20 -diametrul barelor longitudinale din
stâlp
cdf-rezistența la compresiune a betonului
Se folose ștebeton clasa C20/25. Rezultă MPaff
cckcc
cd 33.135.120
Pentru dimensionarea secțiunii stâlpilor aceștia s -au introdus direct în programu l de
calcul cu dimensiunile 45×45 cm. După efectuarea calculului în programul SCIA se vor
redimensiona stâlpii astfel încât să se respecte prevederile din P100 -1/2013 privind
asigurarea ductilității locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de com presiune.
Efortul axial se va extrage din rezultatele obținute din calculul structurii. Diagramele
de eforturi axiale pe stâlpi din programul de calcul, în gruparea seismică, sunt prezentate
în figura 1.
Figura1. Diagrame eforturi axiale stâl pi în gruparea sesimică de încărcări
Efortul axial maxim este N=1885kN.
50,0757.033.1341545010001885
0
cddfhbN
Se redimensioneaza stâlpii la 600×600 mm.
50,0417.033.1356560010001885
0
cddfhbN
222.3.Dimensionarea elementelor
2.3.1.Calculul automat al structurii cu programul NEMETSCHEK SCIA
NEMETSCHEK SCIA este un program de calcul automat pentru analiza statică și
dinamică a stucturilor, precum și pentru dimensionarea lor conform standardelor naționale
în vigoare. Programul a fost dezvoltat având la bază metoda deplasărilor în formular ea cu
elemente finite.
Cu ajutorul programului SCIA s -a efectuat un calcul static liniar, f orța seismică fiind
introdusă î n programul de calcul pe baza spectrelor de raspuns seismic pentru zona
seismică în care este amplasată construcția, carac teristicile amplasamentului fiind alese
conform normativului P100/2013 .
Rezultatele vor fi afișate sub formă de diagrame ce conțin valorile momentelor
încovoietoare, forțe tăietoare, forț e axiale în stâlpi sau sub formă de diagrame de efortur i
maxime în grupările de încărcări fundamentală sau specială.
Pentru determinarea eforturilor în elementele structurii s -au introdus în program
elementele acesteia predimensionate anterior și încărcările de calcul normate pe toate
elementele , provenite din: greutatea proprie a elementelor structurale și nestructurale,
încărcări utile, acțiunea zăpezii și acțiunea seismică.
Figura 2 . Vedere frontală a structurii de rezistență în programul de calcul
Pentru calculul structurii și dimensionarea elementelor se vor introduce în program
încărcările evaluate anterior, împreună cu elementele ce formează structura de rezisten ță,
în programul de calcul automat .
Cu ajutorul programului de calcul automat s -a efectuat un calcul static liniarși
rezultatele ob ținute sub formă de diagrame de eforturi s-au folosit pentru dimensionarea
elementelor structurii.
23Ținând cont de destinația construcției, de depozitare, s -au considerat mai multe
scheme de dispunere a încărcărilor utile pe planseul de peste parter , prezentate în figurile
3-10. Pentru dimensionarea elementelor s -au folosit diagramele înfășurătoare de eforturi.
Figura 3. Încărcare utilă, schema 1 de încărcare
Figura 4. Încărcare utilă, schema 2 de încărcare
Figura 5. Încărcare utilă, schema 3 de încărcare
24Figura 6. Încărcare utilă, schema 4 de încărcare
Figura 7. Încărcare utilă, schema 5 de încărcare
Figura 8. Încărcare utilă, schema 6 de încărcare
25Figura 9. Încărcare utilă, schema 7 de încărcare
Figura 10. Încărcare utilă, schema 8 de încărcare
2.3.2.Analiza modală
Perioada proprie a structurii de rezisten ță, rezultată din calculul automat al
structurii, introdusă în programul de calcul cu dimensiunile elementelor stabilite p rin
predimensionare, este T=0.44 s
26Figura 11 . Frecvențele și perioadele proprii ale structurii
obținute în programul de calcul
2.3.3.Verificarea deplasărilor
Verificarea deplasărilor laterale ale structurii se va face conform normativului P100 –
1/2013, an exa E.
Se are în vedere verificarea la doua stări limită, respectiv starea limită de serviciu
(SLS) și starea limită ultimă (SLU ).
2.3.3.1. Verificarea la starea limită de serviciu. No țiuni teoretice1
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop men ținerea funcțiunii principale
a clădirii în urma unor cutremure ce pot aparea de mai multe ori în via ța construcției, prin
controlul degradăr ilor elementelor nestructurale și al componentelor instala țiilor aferente
construc ției. Cutremurul a sociat acestei stări limită este un cutremur moderat ca
intensitate, având o probabilitate de apari ție mai mare decât cel asociat starii limită ultime.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
SLS
ar reSLS
r ddq d,
unde,
SLS
rd-deplasarea relativă de nivel sub ac țiunea seismică asociată SLS
-factor de reducere care ține seama de perioada de revenire mai mică a cutremurului;
= 0,5
q-factor de comportar e specific tipului de structură
red-deplasarea relativă a aceluia și nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare
SLS
ard,-valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Valoarea admisibilă a deplasarii relative de nivel pentru cazul în care elementele
nestructurale (cu cedare fragilă) sunt ata șate structurii este:
h dSLS
ar 005.0, , unde h –înălțimea etajului
1P100-1/2013-cod de proiectare seismică –Partea I –Prevederi de proiectare pentru clădiri, capitolul E.5.
Prevederi specifice construcțiilor din beton, subcapitolul E.5.1.6. -Verificarea deplasărilor laterale.
27Valorile deplasă rilorredse calculează folosind ipoteze de calcul a rigiditații
elementelor structurale conforme cu starea efectivă de fisurare a acestora, funcție de
gradul de interacțiun e între elementele structurale și celenestructurale (compartimentări
și închideri). La acțiunea u nui cutremur modera t ca intensitate se presupune că legăturile
între elementele de închidere și compartimentare și stâlpi sau grinzi nu sunt compromise,
iar degradă rile elementelor nestructurale în discuție sunt nesemnificative ca urmare a
condițiilor de l imitare a deplasărilor laterale. În aceste condiții se ține seama de aportul
elementelor nestructurale la rigiditatea globală a structurii. În mod simplificat, evaluarea
globală a rigiditații structurii se face prin considerarea proprietăților de deformaț ie a
secțiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale și neglijarea în
compensație, a aportului elementelor nestructurale.
În acest caz se consideră că elementele nestructurale participă la rigiditatea de
ansamblu a st ructurii, deoarece pereții se vor realiza din panouri de zidărie de BCA
înrămate de elementele cadrelor de beton armat. Astfel deplasărileredse estimează în
ipoteza rigidității secționale a elementelor: (EI)conv = Ec ·Igunde:
Ec-modulul de elasticitate al betonului
Ig-momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton
2.3.3.2. Verificarea la starea limită utimă. No țiuni teoretice2
Verificarea de deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal prevenirea
prăbușirii închiderilor și compartimentărilor, limitarea degradărilor structurale și a efectelor
de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stări limită este cutremurul considerat pentru calculul
rezistenței la forțe latera le a structurii, cutremurul de cod.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
arULS
reULS
r ddqcd ,
ULS
rd-deplasarea relativă de nivel sub ac țiunea seismică asociată ULS
c-factorul de amplificare a deplasărilor.
23.231 TcTc
Perioada principală a structurii s -a determinat prin calculul structural efectuat cu
programul de calcul SCIA.
255.17.044.03.23 c rezultă 55.1c
ULS
ard,-valoare admisibilă a deplasării relative de nivel;
h dULS
ar 025.0,
În cazul ac țiunii unui cutremur puternic, rar, se vor produce degradări semnificative
ale elementelor de compartimentare si închidere și prin urmare, aportul elementelor
nestructurale la rigiditatea global ă a structurii poate fi neglijat, iar valorileredvor trebui
calculate în ipoteza rigidita ții corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale.
2P100-1/2013-cod de proiectare seismică –ParteaI–Prevederi de proiectare pentru clădiri, capitolul E.5.
Prevederi specifice construcțiilor din beton, subcapitolul E.5.1.6. -Verificarea deplasărilor laterale.
28Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerând jumatate din valorile mo dulelor de
deformație a elementelor structurale în stadiul nefisurat. Relația de echivalență este
următoarea:
red(în ipoteza 0,5 EcIc) =red2(în ipoteza EcIc)
2.3.3.3. Verificarea deplasărilor pe direcțiile x și y. Calcul numeric
Diagramele deplasărilor pentru stâlpii structurii pe direc țiile x (transversală) și y
(longitudinală) se regăsesc în figurile 12 si 13:
Figura 12 .Deplasări stâlpi pe direc ția x
Figura 13.Deplasări stâlpi pe direc ția y
Verificările deplasărilor la stare limită ultimă și starea limită de serviciu pe direcție
transversală (direcția x), sunt explicitate în tabelele 7și 8:
Tabelul 7. Verificarea deplasărilor la SLS pe direc ția x
NivelnivelhDeplasare
(mm))(EI
red
(mm))(EI
red
(mm)νqSLS
rd
(mm)SLS
ard,
(mm)
Etaj 1 3,50 5,00 1,90 1,90 0,54,725 4,49 17,50
Parter 4,00 3,10 3,10 3,10 0,54,725 7,32 20
29Tabelul 8. Verificarea deplasărilor la ULS pe direc ția x
Verificările deplasărilor la stare limită ultimă și starea limită de serviciu pe direcție
longitudinală (direcția y), sunt explicitate în tabelele 9și 10:
Tabelul 9. Verificarea de plasărilor la SLS p e direcția y
Tabelul 10. Verificarea de plasărilor la ULS pe direc ția y
Se observă căSLS
arSLS
rdd,și arULS ULS
rdd , , condițiile de verificare a deplasărilor
sunt îndeplinite pe ambele diec ții.
2.3.4.Dimensionarea plăcii de be ton armat peste parter
Planșeul de beton armat este un element de suprafață solicitat la încovoiere iar aria
de armătură necesară s -a determinat pe baza momentelor încovoietoare pentru fiecare tip
de placă cuprins între grinzi.
Mai joseste prezentată o schiță a planșeului dimensionat pe care sunt notate toate
tipurile de placă diferite în funcție de schema de rezemare pe contur a acestora. O latură
este considerată simplu rezemată dacă sprijină pe o grindă marginală și încastrată dacă
sprijină pe o grindă centrală.
Ariile de armătură necesare s -au determinat conform STAS 10107/2 -1992, în care
este prezentată o metodă de calcul a elementelor de suprafa ță din beton armat, deoareceNivelnivelhDeplasare
(mm))(EI
red
(mm))5.0(EI
red
(mm)cqULS
rd
(mm)ULS
ard,
(mm)
Etaj 1 3,50 5,00 1,90 3,80 1,554,725 27,83 87,50
Parter4,00 3,10 3,10 6,20 1,554,725 35,74 100
Nivel nivelhDeplasare
(mm))(EI
red
(mm))(EI
red
(mm)νqSLS
rd
(mm)SLS
ard,
(mm)
Etaj 1 3,50 7,10 3,00 3,00 0,54,725 7,09 17,50
Parter 4,00 4,10 4,10 4,10 0,54,7259,69 20
Nivel nivelhDeplasare
(mm))(EI
red
(mm))5.0(EI
red
(mm)cqULS
rd
(mm)ULS
ard,
(mm)
Etaj 1 3,50 7,10 3,00 6,001,554,725 43,9487,50
Parter 4,00 4,10 4,10 8,20 1,554,725 60,05 100
30în SR EN 1992 se găsesc doar reguli generale d e calcul al plăcilor, nu și metode explicite
de determinare a momentelor pe elementele de tip placă.
Aria necesară de armătură la secțiun i dreptunghiulare simplu armate se determină
cu formula:
ydcd
cdnecaffhb
fhbMA
0 2
0211
b–lățimea secțiunii
h–înălțimea secțiunii0h-înălțimea utilă a secțiunii
cdf-rezistența la compresiune a betonului
ydf-rezistența caracteristică a oțelului MPaff
syk
yd 43515,1500
ykf-limitade curgere a oțelului; MPa fyk500 pentru oțel Bst500S.
Procentul minim de armare conform SR EN 1992 -1-1 este: 100 26.0
ykctm
ff
ctmf-rezistența la întindere a betonului;ctmf=2.20
1144.010050020.226.0
Calculul s -a facut pentru fâșii de 1m de placă în reazeme și în câmp pentru
momentele încovoietoare maxime din diagramă.
În afară de valoarea momentului încovoietor, datele de intrare pentru schema de
calcul sunt identice pentru toate secțiunile:
b=1000mm; h=180mm
MPa fcd33.13 (beton C20/25); MPa fyd435 (oțel Bst500S);
mm ahh 160201800 ; mm sa 20210152unde:
s–stratul de acoperire cu beton; ϕ–diametrul armăturilor longitudinale
Aria dearmatură necesară minimă este:
2 0
min 04.18310016010001144.01001144.0 mmhbAa
Din criterii constructive, se vor dispune minim 6 bare pe metru cu diametrul minim
8mm, rezultând2
min .302mm Aa
31Figura 14. Schema planseului peste parter
2.3.4.1. Calculul armătur ii de rezistență pentru tipul de placă tip 1
Figura15.Schema de încărcare ochiul de placă 1
32 2716.170.335.6
xy
ll armare pe ambele direcții.
Încărcarea pe metru pătrat de placă va fi:
uqgq,g–incarcarea din gre utate proprie a placii,uq-incarcarea utila,
Folosind tabelul cu evaluarea încărcărilor se observă că încărcarea din greutate proprie
pe metru pătrat pe placă este egală cu283.6mkNg .
Încărcarea utilă de calcul este2
2/25.11 50.750.1 mkN
mkNqu .
208.1825.1183.6
mkNqgqu
a)Momentul în zona de câmp pe direcția x :
kNm lq Mx x 69.1270.308.180513.02 2
1
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
b)Momentul în zona de reazem pe direcția x:
kNm lq Mx x 12.2870.308.181136.0 '2 2
4
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/10 4702
c)Momentul în zona de câmp pe direcția y:
kNm lq My y 45.435.608.180061.02 2
3 max ydcd
cdnecaffhb
fhbMA
0 2
0211
ydcd
cdnecaffhb
fhbMA
0 2
0211min2
26
84.18543533.13160100033.1316010001069.12211a neca Amm A
min2
26
20.42243533.13160100033.1316010001012.28211a neca Amm A
min2
26
35.6443533.13160100033.1316010001045.4211a neca Amm A
ydcd
cdnecaffhb
fhbMA
0 2
0211
33Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
d)În zona de reazem pe direcția y:
kNm lq My y 44.1835.608.180253.0 '2 2
5
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/10 4712
e)Pe latura simplu rezemată pe direcția y se va arma cu momentul:
kNm lq Mx 31.107.308.18241
241'2 2 , rezultă cm mm Aefa 15/8 3022
f)Pe latura simplu rezemată pe direcția x se va arma cu momentul:
kNm lq Mx 37.3035.608.18241
241'2 2
Rezultă cm mm Aefa 15/8 3022
2.3.4.2. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 2
Figura 1 6. Schema de încărcare ochiul de placă 2
ydcd
cdnecaffhb
fhbMA
0 2
0211
min2
26
52.27243533.13160100033.1316010001044.18211a neca Amm A
2
26
42.45743533.131601000
33.1316010001037.30211 mm Aneca
3463.035.600.4
xy
ll
a)Momentul în zona de câmp pe direcția x
kNm lq Mx x 00.435.608.180055.02 2
1
Se alege a ria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
b)Momentul în zona de reazem pe direcția x:
kNm lq Mx x 57.1735.608.180241.0 '2 2
3
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
c)Momentul în zona de câmp pe direcția y:
kNm lq My y 22.1100.408.180388.02 2
2 max , rezultă: se alege a ria de
armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
d)În zona de reazem pe direcția y:
kNm lq My y 72.2300.408.18082.0 '2 2
4 , rezultă
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/10 4712
e)Pe latura simplu rezemată pe direcția x se va arma cu momentul:
kNm lq My 38.3035.608.18241
241'2 2
rezultă cm mm Aefa 15/10 4712 2
26
81.5743533.13160100033.1316010001000.4211 mm Aneca
2
26
30.25943533.131601000
33.1316010001057.17211 mm Aneca
2
26
55.35343533.131601000
33.1316010001072.23211 mm Aneca
2
26
42.45743533.131601000
33.1316010001038.30211 mm Aneca
352.3.4.3. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 3
Figura 17. Schema de încărcare ochiul de placă 3
265.185.335.6
xy
ll armare pe ambele direcții.
a)Momentul în zona de câmp pe direcția x
kNm lq Mx x 07.1185.308.180413.02 2
1
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
b)Momentul în zona de reazem pe direcția x:
kNm lq Mx x 09.2785.308.181011.0 '2 2
3
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/10 4712
2
26
72.16143533.131601000
33.1316010001007.11211 mm Aneca
2
26
04.40643533.131601000
33.1316010001009.27211 mm Aneca
36c)Momentul în zona de câmp pe direcția y:
kNm lq My y 08.435.608.180056.02 2
2 max , rezultă: se alege aria de armătură:
cm mm Aefa 15/8 3022
d)În zona de reazem pe direcția y:
kNm lq My y 87.2135.608.1803.0 '2 2
4 , rezultă
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/10 4712
e)Pe latura simplu rezemată pe direcția x se va arma cu moment ul:
kNm lq My 16.1185.308.18241
241'2 2
rezultă cm mm Aefa 15/8 3022
2.3.4.4. Calculul armăturii de rezistență pentru tipul de placă tip 4
Figura18.Schema de încărcare ochiul de placă 4
2
26
32543533.131601000
33.1316010001087.21211 mm Aneca
2
26
06.16343533.131601000
33.1316010001016.11211 mm Aneca
37 259.190.320.6
xy
ll armare pe ambele direcții.
a)Momentul în zona d e câmp pe direcția x
kNm lq Mx x 79.990.308.180356.02 2
1
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
b)Momentul în zona de reazem pe direcția x:
kNm lq Mx x 48.2190.308.180781.0 '2 2
3
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/10 4712
c)Momentul în zona de câmp p e direcția y:
kNm lq My y 99.220.608.180043.02 2
2 max , rezultă: se alege aria de armătură:
cm mm Aefa 15/8 3022
d)În zona de reazem pe direcția y:
kNm lq My y 54.1620.608.180238.0 '2 2
4 , rezultă
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
2.3.4.5. Calculul armăturii d e rezistență pentru tipul de placă tip 5
296.465.120.8
xy
ll armare pe o singură direcțe. Armătura de rezistență se va
dispune pe direcția x.2
26
74.14243533.13160100033.1316010001079.9211 mm Aneca
2
26
99.31843533.13160100033.1316010001048.21211 mm Aneca
2
26
7.24343533.13160100033.1316010001054.16211 mm Aneca
38Momentul pe direcția x se calculează cu formula:
kNm lqMx x 16.665.108.1881
812 2
Se alege aria de armătură: cm mm Aefa 15/8 3022
2.3.5.Armarea scării
Grosimea rampei scării va avea grosimea de 18 cm. Încărcarea ce acționează
asupra rampei scării, pe metru pătrat, este următoarea:
uf tr sc qqqgq
2 3/08.635.1/2518.0 mkN mkNcmg -încărcarea proprie a plăcii rampei
2 3/70.235.1/2421667.0mkN mkNcm qtr -încărcarea proprie a treptelor
2 2/17.1/35.1866.0 mkN mkN qtr -încărcarea proprie a finisajului scărilor, conform
tabelului nr . 1.
2 2/75.3/50.150.2 mkN mkN qu -încărcarea utilă a scării conform SR EN 1991 -1-
1/2004
2/70.1375.317.170.208.6 mkN qqqgquf tr sc
Momentele în rampa scării s -au determinat în programul SCIA. Schema de
încărcare este prezentată mai jos.
Figura19. Schemă de încărcare scară
39Diagrama de momente încovoietoare în rampa scării este următoarea:
Figura20. Diagramă de mome nte încovoietoare scară
Aria de armătură la partea inferioară a rampei s -a determinat astfel:
mm h 160210151800 mmb1000
Se alege ml mm Aaef /10115.8632 .
Momentul de la partea superioară a rampei s -a determinat cu formula:
kNm lq Msc 28.16)67.367.1(70.13241
2412 2
Se alege ml mm Aaef /108 6282 .
2.3.6.Dimensionarea grinzilor
2.3.6.1. Armare longitudinală
Din programul de calcul automat s -au extras diagramele de moment încovoietor.
Determinarea ariei de armătură longit udinală se va face în conformitate cu
prescripțiile eurocodului EC2, respectiv SR EN 1992 -1-1,și normativelor s -au respectat
cerințele de ductilitate impuse de codul de proiectare P100-1/2013.
Aria de armătură s -a determinat folosind următoar ea schemă:
ydcd
cdnecaffhb
fhbMA
0 2
0211
2
26
10.79643533.13160100033.1316010001091.50211 mm Aneca
2
26
62.23943533.13160100033.1316010001027.16211 mm Aneca
40a)Se determină
cdfdbM
2lim.
Dacălimse va mări aria secțiunii de beton. Pentru beton C20/25,lim=0.40.
Rezistența de calcul la compresiune pentru beton de clasă C 20/25 este
următoarea:
MPaff
cckcc
cd 33.135.1201
50.1c pentru situatii permanente si tranzitorii.
00.1cc ; MPafck20 pentru beton de clasă C20/25.
b)Se determin ă aria de armătură necesară, fol osind formula:
sydsnechfMA; mm sa 352
; s=25 mm –stratul de acoperire cu beton.
M–momentul încovoietor maxim în secțiunea considerată.
MPaff
syk
yd 43515.1500-rezistența de calcul a oțelului, se folose ște oțel
Bst500S.
ykf-limita de curgere a oțelului;s-coeficient parțial de siguranță
ahhs2 -distanța între centrele de greutate ale armaturilor de la partea
inferioara, si c ele de la partea superioara.
c)Procentul de armare are expresia: 100dbA
ws
wb-lățimea grinzii
d-înălțimea utilă a secțiunii; ahd
Momentul ca pabil se calculeaza cu relația:syds cap hfAM
Coeficientul minim de armare longitudinală care trebuie respectat pe toată
lungimea grinzii, conform relației 5.20, din normativul P100 -1/2013, capitolul 5.3.4.1.2.
este:
%22.010050020.250.05.0
ykctm
ff
ctmf-valoarea medie a rezisten ței la întindere a betonului
ykf-valoarea caracteristică a limitei de curgere a o țelului
412.3.6.1.1. Grinzi longitudinale
Diagramele de moment încovoietor pentru grinzile cad rului longitudinal arată astfel:
Figura 2 1.Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru longitudinal axul C,
gruparea fundamentala (kNm)
Figura22.Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru longitudinal axul C,
gruparea s eismică (kNm)
Pentru grin dalongitudinală parter, 30×60 cm:
mm bw300 ; mmahhs 5302 ; d=h-a=600-35=565 mm
rezultă:
2
min 9.37210056530022.0mm As
Pentru a respecta condițiile constructive de armarea grinzilor: diametrul minim 14
mm în orice sec țiunese va arma cu minim 3 bare ϕ14 mm, rezultă:
mm As462min
%22.010050020.250.0 5.0
ykctm
ff
42Armare în secțiunea de reazem 1:
Momentul maxim în secțiunea de reazem 1: M = 213.58 kNm
40.0167.033.135653001058.213
26
2
cdfdbM
26
4.9265304351058.213mmhfMA
sydsnec
Se alege următoarea armătură: 4Ø18.
21018mm Asef
Se verifică dacă procentul de armare ob ținut pentru aria de armătură aleasă este mai
mare decât procentul minim de armare:
22.0 60.01005653001018100min dbA
ws
Armare în secțiunea de câmp 1 -2:
Momentul maxim în secțiun ea de câmp 1 -2: M = 120.48 kNm
40.0094.033.135653001048.120
26
2
cdfdbM
26
58.5225304351048.120mm Asnec
Se alege armarea cu 3 bare cu diametrul 16 mm, rezultând:
2603mm Asef
Se verifică dacă procentul de armare ob ținut pentru aria de armătură aleasă este mai
mare decât procentul minim de armare:
22.0 36.0100565300603100min dbA
ws
Ariile de armătură efective pentru toate secțiunile grinzii longitudinale de peste parter
considerată (axul C) sunt c entralizate în urmatorul tabel:
Tabelul 11. Determinarea ariei d e armătură longitudinală pentru gr inda de la parter
de pe axul C
SectiuneM
(kNm)μAsnec
(2mm)Asef
(2mm)Diametre ρMcap
(kNm)
Reazem 1 213.58 0.167<0.40 926.39 1018 4ϕ180,601 236,03
Camp 1-2120.94 0.095<0.40 524.57 603 3ϕ160,356 139,81
Reazem 2 237.65 0.186<0.40 1030.80 1137 2ϕ16+2ϕ140,671 263,62
Camp 2-3117.86 0.092<0.40 511.21 603 3ϕ160,356 139,81
Reazem 3 232.65 0.182<0.40 1009.11 1018 4ϕ180,601 236,03
Camp 3-4103.94 0.081<0.40 450.83 603 3ϕ160,356 139,81
Reazem 4 224.65 0.176<0.40 974.41 1018 4ϕ180,601 236,03
Camp 4-585.15 0.067<0.40 369.33 462 3ϕ140,273 107,12
Reazem 5 219.74 0.172<0.40 953.11 1018 4ϕ180,601 236,03
43Pentru grinda longitudinală e taj 1, 30×60 cm
mm bw300 ; mmahhs 5302 ; mmahd 565
%22.010050020.250.05.0
ykctm
ff
mm As462min
Ariile de armătură efective pentru grinda longitudinală de peste etajul 1 considerată
(axul C) sunt centrali zate întabelul12.
Tabelul 12. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la etajul 1
de pe axul C
SectiuneM
(kNm)μAsnec
(2mm)Asef
(2mm)Diametre ρMcap
(kNm)
Reazem 1 112.66 0.088<0.40 488.66 603 3ϕ160,356 139,81
Camp 1-299.31 0.078<0.40 430.75 462 3ϕ140,273 107,12
Reazem 2 151.57 0.119<0.40 657.43 7092ϕ18+1ϕ160,418 164,39
Camp 2-365.23 0.051<0.40 282.93 462 3ϕ140,273 107,12
Reazem 3 129.210.101<0.40 560.44 603 3ϕ160,356 139,81
Camp 3-470.04 0.055<0.40 303.80 462 3ϕ140,273 107,12
Reazem 4 131.19 0.103<0.40 569.03 603 3ϕ160,356 139,81
Camp 4-568.73 0.054<0.40 298.11 462 3ϕ140,273 107,12
Reazem 5 151.36 0.119<0.40 656.52 7092ϕ18+1ϕ160,418 164,39
2.3.6.1.2. Grinzi transversale
Diagramele de moment încovoietor pentru grinzile cadrului transversal de pe axul 3
arată astfel:
Figura 23.Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru transversal axul 3 ,
gruparea fundamentala (kNm)
44Figura24.Diagrame de moment incovoietor grinzi cadru transversal axul 3,
gruparea seismică (kNm)
Pentru grinda transversală parter, 30×70 cm:
mm bw300 ; mmahhs 6302 ; mmahd 665
rezultă:
mm As 9.43810066530022.0
min
Pentru a respecta condițiile constructive de armarea grinzilor: diametrul minim 14
mm în orice sec țiune se va arma cu minim 3 bare ϕ14 mm, rezultă:
mm As462min
Ariile de armătură efe ctive pentru grinda transversală de pest e parter considerată
sunt centralizate în tabelul13.
Tabelul 13. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la parter
de pe axul 3
SectiuneM
(kNm)μAsnec
(2mm)Asef
(2mm)Diametre ρMcap
(kNm)
Reazem A 209.59 0.119<0.40 764.79 804 4ϕ160,403 220,34
Camp A-B210.09 0.119<0.40 766.61 804 4ϕ160,382 209,10
Reazem B 518.80.293<0.40 1893.09 2016 2ϕ22+4ϕ201,011 552,48
Camp B-C332.08 0.188<0.40 1211.75 1256 4ϕ200,630 344,21
Reazem C 501.43 0.284<0.40 1829.70 1884 6ϕ200,824 450,54
Camp C-D251.88 0.142<0.40 919.10 942 3ϕ200,472 258,16
Reazem D 241.71 0.137<0.40 881.99 942 3ϕ200,472 258,16
Pentru grinda transversală etaj 1, 30×70 cm:
mm bw300 ; mmahhs 6302 ; mmahd 665
%22.010050020.250.05.0
ykctm
ff
45%22.010043520.250.05.0
ykctm
ff
mm As462min
Tabelul 14. Determinarea ariei de armătură longitudinală pentru grinda de la etajul 1
de pe axul 3
SectiuneM
(kNm)μAsnec
(2mm)Asef
(2mm)Diametre ρMcap
(kNm)
Reazem A 102.28 0.058<0.40 373.22 603 3ϕ160,302 165,25
Camp A-B155.25 0.088<0.40 566.50 603 3ϕ160,302 165,25
Reazem B 238.87 0.135<0.40 871.63 942 3ϕ200,472 258,16
Camp B-C117.74 0.067<0.40 429.63 603 3ϕ160,302 165,25
Reazem C 242.68 0.137<0.40 885.53 942 3ϕ200,472 258,16
Camp C-D155.04 0.088<0.40 565.74 603 3ϕ160,302 165,25
Reazem D 105.54 0.060<0.40 385.11 603 3ϕ160,302 165,25
2.3.6.2. Armare tran sversală
Forța tăietoare de proiectare se determină cu formula:
22, 1, Lq
LMMVdb db
Rb Ed
idbM,-momentul capabil de la extremitatea „i” a grinzii, de determina cu relatia:
2013/1100 , ;1min, ,
P conformMMM M
RbRc
iRb Rbidb
MRb,i–reprezintă valoarea de proiec tare a momentului capabil la extremitatea i;
RcM-suma momentelor capabile ale stâlpilor care intră în nod;
RcM-suma momentelor capabile ale grinzilor care intră în nod;
Rb-reprezintă factorul d e suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului,
1.00, pentru clasa M de ductilitate.
Forțele tăietoare de proiectare s -au determinat in functie de momentele capabile
ale grinzil or pentru armatura longitudinală calculată mai sus și încărcă rile de calcul
extrase din programul de calcul pentru fiecare grinda.
Conform SR EN 1992 -1, procedeul de calcul al armaturii transversale este
urmatorul:
-Se verifică dacăcRd EdVV,, caz în care armatura transversala se aleg e
constructiv.
-În cazul î n carecRd EdVV,, se calculează capacitatea portantă a diagonalelor
comprimate de beton.max,RdV, în funcție de tipul de armatură transversal ă utilizată
(vertical sau înclinată) și se verifică condiț ia:max,Rd EdVV
Dacăinegalitatea nu este satisfacută se mă rescdimensiunile sec țiunii de beton.
46-Se calculează capacitatea portantă a armă turilor transversale prin alegerea unui
diametru și a unei distanțe î ntre bare.
Forța tăietoar e capabilă a elementului fără armatură transversală specificăcRdV,se
determină cu relația:
dbf k CVck cRs cRd 3/1
1 1, 1, 100 , dar având cel pu țin valoarea:
db VcRd min 2,
ckfreprezintă rezisten ța caracteristică la compresiune , în2/mmN.
22001 dk , d–înălțimea utilă a secțiunii, î n mm; ahd.
dbAsi
1 -coeficientul de armare longitudinală .
siA-aria armăturii longitudinale î ntinse;
ccRdC18.0
,, pentru beton greu
ckfk2/12/3
min035.0 , pentru beton greu
00.11 , pentru beton greu.
Calculul armăturii transversale se face în a șa fel încât să fi e satisfacută rela ția:
Rd EdVV, undeRdVeste forța tăietoare capabilă a elementului cu armatură transversală
specifică .
Ruperea se poa te produce fie prin cedarea armăturilor transversale î ntinse, fie prin
zdrobirea betonului din diagonalele comprimate.
Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar sa fie satisfacută condi țiamax, , RdsRdVV
tgctgfzbVcd cw
Rd1
max,
swA-aria tuturor ramurilor de armatură dintr-un plan transver sal.
ywdf-rezistența de calcul a armă turii transversale
z–brațul de pârghie al forț elor interne, dz9.0
b–lățimea minimă a secț iunii transversale
s–distanța dintre etrieri
20016.01ckf , pentru beton greu, f actorul de reducere al rezisten ței.
1cwpentru beton armat.
Aria de armătură transversală se determină pentru cazul cel mai defavorabil, în care
1ctg ;=45°.
sRdV,-reprezintă for ța tăietoare capabilă a elementelor armat ecu etrieri.
ctgfzsAVywdsw
sRd ,
Din relația de mai sus, alegând diametrul etrierilor și numărul de brațe, s -a determinat
distanța între etrier i necesară pentru preluarea for ței tăietoare de proiectare:
47Edywd sw
necVctgfzAs
În vederea asigură rii cerințelor de ductilitate în zonele critice distanța dintre etrieri
trebuie să îndeplinească condi ția:
s=min(hw/4;200 mm;8dbL)
Lungimea zonelor critice amplasate în vecinătatea nodurilor este masurată de la fa ța
stâlpilor,șieste lcl= hw
2.3.6.2.1. Determinarea forței tăietoare de calcul
Grinzi longitudinale
Calculul s -a facut pentru grinzile de la parter, celelalte grinzi se vor arm a la fel.
Pentru secțiunea 1dr
este momentul capabil în secțiunea reazem 1.
kNmMMM M
RbRc
Rb Rb db 81.139181.1391 ;1min2, 2,
este momentul capabil în secțiunea câmp 1 -2.
Pentru o structură obișnuită, de tipul stâlpi tari -grinzi slabe, raportul 1
RbRc
MM.
Rezultă că 1 ;1min
RbRc
MM.
Încărcarea uniform q distribuită pe grindă s -a determinat prin însumarea încărcărilor
introduse în programul de calcul.
mkN q /66.4405.1160.050.6225.850.621
5.750.6225.850.621
35.22560.030.0
Forța tăietoare de calcul în secțiunea 1 dr.este:
kNLq
LMMVdb db
Rb Ed 45.195290.566.44
90.581.13903.236122, 1,kNmMMM M
RbRc
Rb Rb db 03.236103.2361 ;1min1, 1,
48Tabelul 15. Forțe tăietoare de calcul pentru grinzile longitudinale
SectiuneRbiM
(kNm)Rb
RbRc
MM;1mindbiM
(kNm)qL
EdV
(kN)(kN/m) (m)
1dr 236,03 1 1 236,03 44,665,90195,45
2st 139,81 1 1 139,81 44,665,90195,45
2dr 263,62 1 1 263,62 44,665,90200,12
3st 139,81 1 1 139,81 44,665,90200,12
3dr 236,03 1 1 236,03 44,665,90189,91
4st 107,12 1 1 107,12 44,665,90189,91
4dr 236,03 1 1 236,03 44,665,90189,91
5st 107,12 1 1 107,12 44,665,90189,91
5st 236,03 1 1 236,03 44,661,70214,76
Grinzi transversale
Calculul s -a facut pentru grinzile de la parter, celelalte grinzi se vor arma la fel.
Pentrusecțiunea Adr:
este momentul capabil în secțiunea reazem A.
kNmMMM M
RbRc
Rb Rb db 10.209110.2091 ;1min2, 2,
este momentul capabil în secțiunea câmp A -B.
Încărcarea q uniform distribuită pe grindă s -a determinat prin însumarea încărcărilor
introduse în programu l de calcul.
mkN q /56.3805.1160.050.8225.650.821
5.750.8225.650.821
35.22570.030.0
Forța tăietoare de calcul în secțiunea Adr.este:
kNLq
LMMVdb db
Rb Ed 67.206290.756.38
90.710.2094.220122, 1,kNmMMM M
RbRc
Rb Rb db 34.220134.2201 ;1min1, 1,
49Tabelul 16. Forțe tăietoare de calcul pentru grinzile transversale
SectiuneRbiM
(kNm)Rb
RbRc
MM;1mindbiM
(kNm)qLEdV
(kN)
Adr 220,34 1 1 220,34 38,56 7,90206,67
Bst 209,10 1 1 209,138,56 7,90389,30
Bdr 552,48 1 1 552,48 38,56 7,90265,82
Cst 344,21 1 1 344,21 38,56 7,90265,82
Cdr 450,54 1 1 450,54 38,56 7,90242,02
Dst 258,16 1 1 258,16 38,56 7,90242,02
2.3.6.2.2. Determinarea ariei de armatură transversală
Grinzi longitudinale
Secțiunea 1 dr:
kN VEd 45.195
kN Ndbf k CVck cRs cRd
36.7414.74359566300)20006.0100(594.1112.0 1003/1 3/1
1 1, 1,
594.156620012001 dk
mm ahd 566346002
0060.05663001018
1 dbAsi
12.05.118.018.0
,
ccRdC
kN N db VcRd 49.53 53487566300315.0min 2,
315.020594.1035.0 035.02/1 2/3 2/12/3
min ckfk
kN VV VcRdcRd cRd 36.74), max(2, 1, ,
cRd Ed VkN V, 45.195
Rezultă că este necesar calculul etrierilor.
Se alege armarea cu etrieri ϕ8. Numărul brațelor de etrieri este n=2.
Distanța di ntre se determină cu formula:
Edyd sw
necVctgfzAs
mm dz 40.5095669.09.0
Se determină max,RdVpentru 00.1ctg .
5054.02002016.020016.01
ckf
1cwpentru beton armat
kN NtgctgfzbVcd cw
Rd 01.55046.550014233.1354.04.50930011
max,
max, 45.195Rd Ed VkN V
mmVctgfzAs
Edyd sw
nec 05.114
1045.19514354.5093.502
3
Sealege armarea cu etrieri ϕ8/100mm.
Determinarea ariei de armătură transversală în fiecare secțiune, pentru grinzile
longitudinale, este explicitată în tabelul17.
Tabelul 17. Arii de ar mătură transversală grinzi longitudinale
SectiuneEdV
(kN)Φetr
(mm)n ydf(MPa)z
(mm)necs
(mm)sAsw/maxRdV(kN) EdVmaxRdV
1dr 195,45 82435 509,4 114,05 ϕ8/100 550,01 DA
2st 195,45 82435 509,4 114,05 ϕ8/100 550,01 DA
2dr 200,12 82435 509,4 111,38 ϕ8/100 550,01 DA
3st 200,12 82435 509,4 111,38 ϕ8/100550,01DA
3dr 189,91 82435 509,4 117,38 ϕ8/100 550,01 DA
4st 189,91 82435 509,4 117,38 ϕ8/100550,01DA
4dr 189,91 82435 509,4 117,38 ϕ8/100 550,01 DA
5st 189,91 82435 509,4 117,38 ϕ8/100550,01DA
5dr 214,72 82435 509,4 108,80 ϕ8/100 550,01 DA
Grinzi transversale
Secțiunea Adr:
kN Ndbf k CVck cRs cRd
34.6789.67340665300)20003.0100(548.1112.0 1003/1 3/1
1 1, 1,
548.166520012001 dk
mm ahd 665357002
0030.0665300804
1 dbAsi
12.05.118.018.0
,
ccRdC
51kN N db VcRd 05.605.60049665300301.0min 2,
301.020548.1035.0 035.02/1 2/3 2/12/3
min ckfk
kN VV VcRdcRd cRd 34.67), max(2, 1, ,
cRd Ed VkN V, 67.206
Rezultă că este necesar calculul etrierilor.
Se alege armarea cu etrieri ϕ8. Numărul brațelor de etrieri este n=2.
Distanța dintre se determină cu formula:
Edyd sw
necVctgfzAs
mm dz 5.5986659.09.0
Se determină max,RdVpentru 00.1ctg .
54.02002016.020016.01
ckf
1cwpentru beton armat
kN NtgctgfzbVcd cw
Rd 22.64641.646218233.1354.05.59830011
max,
max, 67.206Rd Ed VkN V
mmVctgfzAs
Edyd sw
nec 73.126
1067.20614355.5983.502
3
Se alege armarea cu etrieri ϕ8/100mm.
Determinarea ariei de armătură transversală în fiecare secțiune, pentru grinzile
transversale este explicitată în tabelul18.
Tabelul 18. Arii de armătură transversală grinzi longitudinale
SectiuneEdV
(kN)Φetr
(mm)n ydf(MPa)z
(mm)necs
(mm)sAsw/maxRdV(kN) EdVmaxRdV
Adr 206,67 82435 598,5 126,73 ϕ8/100 646,22 DA
Bst 389,30 82435 598,5 67,28 ϕ8/100 646,22 DA
Bdr 265,82 102435 598,5 153,77 ϕ10/100 646,22 DA
Cst 265,82 102435 598,5 153,77 ϕ10/100 646,22 DA
Cdr 242,0282435 598,5 108,22 ϕ8/100 646,22 DA
Dst 242,02 82435 598,5 108,22 ϕ8/100 646,22 DA
522.3.7.Dimensionarea stâlpilor
2.3.7.1. Armarea longitudinală
Pentru calculul stâlpilor se urmează prescripțiile din normativul P100-1/2013.
Clasa de ductilitate a stâlpilor este medie.
Dimensionarea armaturii longitudinale a stalpilor se va face astfel încât la fiecare
nod grindă –stâlp al structurilor t ip cadru sa fie îndeplinită urmă toarea condi ție, în
vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie care să îndeplinescă
cerințele de la punctul 5.2.3.3.1 din normativul P100 -1/2013:
Rb Rd Rc M M
RcMsuma momentelor capabile asociate sensului acțiunii seismice considerate în
stalpul din nodul în care se face verificare a;
RbMsuma momentelor capabile asociate sensului acțiunii seismice considerate în
grinda din nodul în care se face verificarea;
Rd-factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului, care se va
considera 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (DCM).
Aria de armatura longitudinală se determină cu relațiile:
syds
dc
nec
shfhNM
A
2, dacă afbNx
cdc 2
sydcds
dc
nec
shfxdfxbhNM
A
5.02, dacă afbNx
cdc 2
b–latimea stalpului;
sh-Distanța dintre centrele de greutate al armăturilor de la partea inferioară și parea
superioară a grinzii, ahhs2,2sa , s=25mm –stratul de acoperire cu beton, ɸ=
diametrul armaturilor longitudi nale
d-înălțimea utilă a secțiunii,2shd
MPa fcd33.13 , valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului.
Considerăm acoperitor termenul 1 ,1min
RcRb
MM.
532.7.3.1.1. Efortur i de proiectare c adru longitudinal
Eforturile de proiectare obținute din programul de calcul pentru stâlpii cadrului
longitudinal considerat, cadrul de pe axul C, sunt următoarele:
Figura25. Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru longit udinal axul C în gruparea
seismică de încărcări (kNm)
Figura 26 .Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru longitudina l axul C în gruparea
seismică de încărcări (kNm)
54Figura 2 7. Diagrame de efort axial N stâlpi cadru longitudina l axul C în gru parea seismică
de încărcări (kN)
2.3.7.1.2. Eforturi de proiectare cadr u transversal
Eforturile de proiectare obținute din programul de calcul pentru stâlpii cadrului
transversal considerat, cadrul de pe axul 3, sunt următoarele :
Figura28.Diagrame de moment încovoietor My stâlpi cadru transversal axul 3 în gruparea
seismică de încărcări (kNm)
55Figura 2 9. Diagrame de moment încovoiet or My stâlpi cadru transversal axul 3 în gruparea
seismică de încărcări (kNm)
Figura 30 . Diagrame de efort axial N stâlpi cadru transversal axul 3 în gruparea seismică de
încărcări (kN)
Dimensionarea armăturilor se face pentru stâlpul cu momentele încovoietoare
maxime și eforturile axiale corespunzătoare și pentru stâlpul cu efortul axial minim și
momentele încovoietoare corespunzătoare.
2.3.7.1.3. Moment încovoietor M maxim și N corespunzător
Analizând diagramele de mai sus, stâlpul cu momentul încovoietor cel mai mare
este stâlpul SC5, iar stâlpul cu efort axial minim este SA3.
56Figura31. Moment încovoietor maxim Figura 32 . Efort axial
stâlp SC5 (kNm) corespunzător stâlp SC5 (kN)
Figura 33. Moment încovoietor corespunzator Figura 34 . Efort axial
stâlp SA3 (kNm) minim stâlp SA3 (kN)
Pentru stâlpul cu moment încovoietor maxim, la etajul 1 sus, aria de armătură
longitudinală se determină astfel:
mma mmfbNx
cd702 82.9833.13600104.7903
57
23
6
89.100530435)82.985.0565(33.1382.986002530104.7901037.1595.02
mmhfxdfxbhNM
A
ywydcd cyw
dc
nec
s
În același timp treb uie să se respecte condi ția:
Rb Rd Rc M M,
în vedere impunerii mecanismului structural de disipare de energie la nodurile grinzi –
stalpi.
Întabelele 19 si 20 s-au determinat ariile de armatură longitudinală pentru stâlpi. Se
observă ca ariile de armătură rezultate sunt foarte mici. De aceea, în vederea impunerii
mecanismului structural de disipare de energie la nodurile grinzi -stalpi, aria de armatură
necesară s -a recalculat astfel încat momentul capabil al stâlpului să respecte condiți a:
Rb Rd Rc M M
Conform P100/2013, nu este nece sar sa se respecte acesta condi ție pentru capătul
superior al stâlpilor de la ultimul nivel al construc țiilor supraetajate. De aceea, momentul
capabil maxim al grinzilor se va considera pent ru grinzile de la parter.
Momentul capabil n ecesar al stâ lpului s-a determinat cu formula:
) ( 2 Rb Rb Rd dc MM M
Se consideră momentele capabile maxime pentru toate grinzile care intră in stâlp.
kNm MRb 48.552
kNm MRb 21.344
RbMsi
RbMreprezintă momentele capabile maxime în reazem și câmp pentru
grinzi.
kNm kNmMMMRb Rb
Rd dc 02.538221.34448.5522.12) (
Procentul minim total de armare longitudinală pe latură trebuie să respecte
condiția:
04.0 1.0 dbAsef
58Tabelul 19. Armare longitudinală stâlp SC5
Secți
unecb
(mm)ch
(mm)dcM(kNm)
(din
programul
de calcul)N
(kN)ux
(mm)snecA
(mm)dcM
(Moment
capabil)snecA
(mm)sefA
(mm)iRcM,
(kNm) dbAsef
RcRb
RdMM,1mindiM,
(kNm)
Etaj 1
sus600 600 237,75 651,9 81,50 298,18 237,75 298,181741 0,015 570,39 1 570,39
Etaj 1
jos600 600 168,89 682,81 85,37 -29,52 558,02 1658,31 1741 0,015 577,08 1 577,08
Parter
sus600 600 348,6 1655,78 207,02 100,88 558,02 1009,23 1741 0,015 726,73 1 726,72
Parter
jos600 600 442,96 1691,1 211,44 496,26 442,96 496,26 1741 0,015 729,93 1 729,93
Tabelul 20. Armare longitudinală stâlp SA3
Secțiu
necb
(mm)ch
(mm)dcM(kNm)
(din
programul
de calcul)N
(kN)ux
(mm)snecA
(mm)dcM
(Moment
capabil)snecA
(mm)sefA
(mm)iRcM,
(kNm) dbAsef
RcRb
RdMM,1mindiM,
(kNm)
Etaj 1
sus600 600 135,32 314,23 39,2886 586,583 135,32 455,36 1741 0,015 484,65 1 484,65
Etaj 1
jos600 600 109,38 335,69 41,9717 474,045 558,02 435,63 1741 0,015 490,34 1 490,34
Parter
sus600 600 159,37 790,4 98,8247 -167,84 558,02 248,54 1741 0,015 599,452 1 599,45
Parter
jos600 600 203,61 814,93 101,892 2,81202 203,61 223,17 1741 0,015 604,34 1 604,34
592.3.7.2. Armarea transversală
Armarea transversală se face la forța tăietoare de calcul:
cld d
EdlMMV,2 ,1
diM,-momentul de la extremitati;
cll-inaltimea libera a stalpului.
mm hhlg parter clparter 33007004000
mm hhlg etaj cletaj 28007003500
gh-înălțimea grinzii,parterh-înălțime de nivel parter,etajh-înălțime de nivel etaj
)/,1min(, , Rc Rb iRc Rd di MM M M
Rd-factorul care introduce efectul consolidarii otelului si al fretariii betonului in
zonele comprimate:
00,1Rd pentru clasa medie de ductilitate
iRcM,-valoarea momentului capabil la extremitatea „i” a stalpului, corespunzatoare
sensului considerat al fortelor laterale.
RcMsiRbM-sumele valorilor momentelor c apabile ale stalpilor si grinzilor care
intra in nod.
MomenteleidMs-au determinat in functie de armare longitudinala efectiva a stâlpilor,
determinata anterior, si raportul dintre suma momentelor capabile ale grinzilor care intra in
nod si momentul capabil al stalpilor care intra in nod, pentru fiecare sectiune.
Calculul sec țiunii la forță tăietoare se efectueaza conform SREN 1992 -1-1,
considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grinda cu zabrele de 45°.
Se verifică rezistența bielelor comprimate cu expresia:
ctgtgfzbVVcd wc
Rd Ed1
max
Dacăinegalitatea de mai sus este verificata se determină aria secțiunilor pentru forța
taietoare cu expresia:
ctgfzAV
sA
yd swEdnec
sw
Alegând d iametrul etrierilor și numărul de brațe de etrieri în funcție de dispunerea
barelor în secțiune, se determină distan ța între etrieri astfel:
Edyd sw
necVctgfzAs;1cwpentru beton armat.
20016.01ckf , pentrubeton greu, factorul de reducere al rezistentei.
z–brațul de pârghie al forț elor interne, dz9.0;wb-lățimea laturii stâlpului
mm ab d 4.509)34600(9.0 9.0
60mm sa 34218252
54.02002016.020016.01
ckf
kN NtgctgfzbVcd cw
Rd 03.100092. 1100028233.1354.04.50960011
max,
Lungimea zonei critice se determină cu formula :
mm mm mm lh lclc cr 600)450;6/3300;600max()450;6/;max(
La baza fiec ărui nivel, lungimea zonei critice se extinde pe toată lungimea de
suprapunere a armătu rilor longitudinale din stâlpi.
În zonele critice ale stâlpilor se va prevedea armarea transversală minimă dată de cea
mai severă dintre condițiile:
a) În zona critică de la baza stâlpilor, deasupra secțiunii teoretice de încastrare :
-Coeficientul geometric de armare, în fiecare direcție: 0035.0minw
b) În restul zonelor critice: ( 0020.0minw
Distanța dintre etrieri nu va depăși :
mm mm dmmlbsbl 175)258;175;2/600min()8;175;2/min(
bld-diametrul minim al barelor longitudinale.
Calculul s -a făcut întabelul21pentru stâlpul cu momente capabile maxime.
61Tabelul 21 . Armare transversală stâlp SA3
Sectiune dM1
(kNm)dM2
(kNm)cll
(m)EdV
maxRdVϕetr
(mm)nydf
(MPa)z
(mm)ctgθnecs Asw/s w
Etaj 1 sus 570,39 577,08 2,80409,81
1000,0384435 509,4 1108,66ø8/10 0.00335
Etaj 1 jos 577,08 570,39 2,80409,81 84435509,41108,87ø8/10 0.00335
Parter sus 726,72 729,93 3,30441,41 104435509,4
1158,25Ø10/10 0.00523
Parter jos 729,93 726,72 3,30441,41 104435509,4
1158,56Ø10/10 0.00523
622.3.8.Dimensionarea fundației
Ținând cont de tipul suprastructurii construcției, se ale ge sistemul de fundare cu
fundații izolate din beton armat, formate dintr -un bloc de beton simplu și cuzinet din beton
armat în care se încastrează stâlpul de beton armat. Fundațiile izolate vor fi legate între
ele cu grinzi de cuplare.
Adâncimea d e fundare minimă este, conform studiului geotehnic, m Df20.1 .
Adâncimea de îngheț în zonă este, conform NP112/2014, -0.80m de la cota
terenului.
Fundația se va dimensiona și calcula conform NP112/2014 –„Normativ privind
proiectarea fundațiilor de suprafață”
Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiții:
Înălțimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă
Clasa minimă de beton este C16/20
Înălțimea blocului de beton se stabileș te astfel încât 05.1tg
Figura 3 5. Model alcătuire fundatie izolată
Cuzinetul din beton armat se proiectează respectând următoarele:
Cuzinetul va avea formă prismatică
Dimensiunile în plan (clșicb) vor respecta următoarele condiții:
-Vor fi mai mari decât dimensiunile care asigură limitarea presiunilor pe planul de
contact cu blocul la valori mai mici decât rezistența de calcul la compresiune a
betonului.
-Pentru raportulcl/L respectivcb/B se vor lua în considerare următoarele
intervale: pentru bloc de beton cu o treaptăcl/L=0,5-0,65
Înălțimea cuzinetuluichva respecta următoarele valori minime:
mmhc300 ; 25.0/cclh ; 65.0tg
632.3.8.1. Dimensionare fundație izolată stâlpi marginali și de colț, axele A și D
2.3.8.1.1. Predimensionare fundației
În figurile 36 și 37 sunt extrase eforturile axiale pentru stâlpii de pe axele A și D.
Figura 36. Diagrame de eforturi N stâlpi axul A, în gruparea fundamentală
Figura 37 . Diagrame de eforturi N stâlpi axul D, în gruparea fundamentală
64Diagramele de eforturi pentru stâlpul marginal cel mai solicitat arată a stfel:
Figura 38 . Diagrame de eforturi stâlpi marginali N, My și Mz, axele A si D în gruparea
fundamentală
Figura 3 9. Diagrame de eforturi stâlpi marginali N, My și Mz, axele A si D în gruparea
seismică
65Deoarece momentele încovoietoare pe stâ lp vor avea un aport mare la presiunea pe
teren, dimensionarea preliminară a fundației se va face astfel încât, pentru funda ție cu
încărcări excentrice pe ambele direc ții, să se respecte condiția ca:
adm
zz
yypWM
WM
ANp 4.1max
maxp-presiune a maximă în gruparea fundamentală
N ,yM,zM-solicitările de calcul la baza funda ției
A,yW,zW-aria si modulele de rezisten ță ale secțiunii în plan a tălpii fundației p e
direcțiile x și y
Se propune s ecțiunea tălpii fundați ei de 2. 60×2.60 m și adâncimea de fundare
mfD20.1
și înălțimea de la cota terenului natural +0,20m. Rezultă că înălțimea fundației va fi de
1.40m.
f per st NNNN
kN Nst 28.1236 -efortul axial la baza stâlpului, în grupare fundamentală
kN Nper 49.10025.6246.15 efortul axial generat de greutatea pereților de la parter
aferenți deschiderilor adiacente fundației.
kN Nf 08.28135.1224.160.260.2 -greutatea proprie a fundației în grupare a
fundamentală
kN NNNNf per st 85.161708.28149.10028.1236
kNm My92.90 kNm Mz86.18
276.660.260.2 m LBA
32 2
929.266.26.2
6mLBWWz y
Conform studiului geotehnic, presiunea convențională pe teren pentru adancimea de
fundare de 2.00 m ș i lățimea fundației de 1.00 m, pe perna de fundare cu grosimea de
1.00m, este kPa pconv220 .
Presiunea admisibilă se obține prin corectarea presiunii convenționale în funcție de
adâncimea de fundare și lățimea fundației.
D B conv adm CCpp unde:
BC-corecția de lățime
kPa BKpCconv B 2.35160.21.022011
1.01K -pentru pamanturi necoezive (pernă de fundare din piatră spartă)
DC-corecția de adâncime
kPaDpCf
cond D 44422.122042
kPa CCppD B conv adm 20.2114420.35220
66Se verifică presiunea maximă:
kPa p kPaWM
WM
ANpadm
zz
yy68.295 4.1 81.276929.286.18
929.292.90
76.685.1617
max
Presiunea maximă pe teren se verifică. Cu dimensiunile alese BxH = 2.60×2.60m,
se fac toate verificările conform NP112/2014, în grupările fundamentală și specială.
2.3.8.1.2. Verificarea presiunilor pe teren
a)Gruparea fundamentală
kN N 02.1758 kNm My92.90 kNm Mz86.18
kPa p kPaWM
WM
ANpadm
zz
yy68.295 4.1 81.276929.286.18
929.292.90
76.685.1617
max
085.201929.286.18
929.292.90
76.685.1617
min PaWM
WM
ANp
zz
yy
b)Gruparea specială
kN Nst71.915 kN Nper 43.745.645.11 kN Nf 21.208224.160.260.2
kN N 65.1198 kNm My21.230 kNm Mz36.214
kPa p kPaWM
WM
ANpadm
zz
yy92.337 6.1 11.329929.236.214
929.221.230
76.675.1198
max
054.25929.236.214
929.221.230
76.675.1198
min PaWM
WM
ANp
zz
yy
2.3.8.1.3. Verificarea presiunilor de contact dintre blocul de beton și cuzinetul de
beton armat
Dimensionarea c uzinetului se face cu formulele:
65.05.0// BbLlc c rezultă 69.130.165.060.25.060.2 ccbl
Se alege mlc60.1
67Fundația va arăta astfel:
Figura 40 .Fundație izolată stâ lpi marginali
05.120.150.060.0tg
65.060.150.080.0tg
1tgrezultă că nu este nevoie să se facă verificarea la forță tăietoare a cuzinetului.
În gruparea fundamentală:
kN N 28.1236 kNm My92.90 kNm Mz86.18
per cuz st c NNNN
kN Nper 48.10035.15.645.11
kN Ncuz 12.6935.1258.060.160.1
kN NNNNcuz per st c 88.140512.6948.10028.1236
kPa kPablM
blNp
ccy
ccc
c 10670 36.68260.160.192.906
60.160.188.1405 6
2 2 1
1cptrebuie să fie mai mică decât rezistența la compresiune a betonului din talpă care este
de clasă C16/20
0 99.415
60.160.192.906
60.160.188.1405 6
2 2 2
kPa
blM
blNp
ccy
ccc
c
În gruparea seismică:
kN Nst71.915 kN Nper 43.745.645.11 kN Ncuz 20.51258.060.160.1
kNm My21.230 kNm Mz36.214
kN NNNNcuz per st c 34.104120.5143.7471.915
kPa kPa
blM
blNp
ccy
ccc
c 10670 99.743
60.160.121.2306
60.160.134.1041 6
2 2 1
0 55.69
60.160.121.2306
60.160.134.1041 6
2 2 2
kPa
blM
blNp
ccy
ccc
c
6080
1.40
2.6050 1.60 50506050
68Se observă că pen tru fundația stâlpului marginal nu există eforturi de întindere la
suprafața dintre cuzinet și blocul de beton simplu și nu este nevoie de armatură de
ancorare a cuzinetului în blocul de beton.
2.3.8.1.4. Armarea cuzinetului –armătura de la partea inferioară
Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu relațiile:
3 212
0 112
0c
c cc
cc cylpplpbM
0cp-presiunea pe talpa cuzinetului în dreptul stâlpului
21c
cmedcczbplM 22 1c c
cmedppp
Diagrama de presiuni pe t alpa fundației este următoarea:
Figura 41 . Diagrame de presiuni pe talpa cuzinetului
kPa pc12.5990 s-a obținut prin interpolare liniară.
3 212
0 112
0c
c cc
cc cylpplpbM
kNm Mcy 34.155350.099.41536.682250.012.59960.12 2
kPa pcmed 18.549299.41536.682 kNm Mcz 67.219255.018.54960.1
Armătura de la partea inferioar ă acuzinetului va respecta urm ătoarele condi ții:
-coeficientul minim de armare pe fiecare direc ție va fi 0,001;
-diametrul minim al arm ăturilor este Ф= 10 mm;
-distanța maxim ăîntre arm ături este 250 mm; distan ța minimăeste 100 mm.
69Armareape direcțiile y și z se face astfel:
kNm My67.219 mmb1600 mmh800
mm shh 7582143580020
Se alege 1491.13852 mm Aaef
Procentul de armare este: %1.0 108.010080016001.1385
min p p
2.3.8.1.5. Armătura de la partea superioară
Armătura de la partea superioar ăse dispune când cuzinetul are desprinderi de pe
bloculfundației.
Din calcul a rezultat c ă nu este necesară armatură la partea superioară a
cuzinetului. T otuși se va dispune armatură care să respecte condițiile:
-diametrul minim al arm ăturilor este ɸ=10 mm;
-distanța între arm ături este de minim 100 mm și de maxim 250 mm.226
0 2
0
29.67243533.13758160033.1375816001067.219211 211
mmffhb
fhbMA
ydcd
cdneca
702.3.8.2. Dimensionare fundație izolată stâlpi centrali
2.3.8.2.1. Predimensionare afundației
Diagramele de eforturi pentru stâlpul central cel mai solicitat arată astfel:
Figura 42 . Diagrame de eforturi N, stâlpi axele B și C
71Figura 43 .Diagrame de eforturi stâlpi centrali N, My și Mz în gruparea fundamentală
Figura 44 .Diagrame de eforturi stâlpi centrali N, My și Mz în gruparea seismică
Se propune s ecțiunea tălpii fundației de 3.20×3.2 0 m și adâncimea de fundare
mfD20.1
f stNNN
kN Nst 73.2587 -efortul axial la baza stâl pului, în gruparea fundamentală.
kN Nf 78.42535.1224.120.320.3 -greutatea proprie a fundației în gruparea
fundamentală
kN NNNf st 50.301377.42573.2587
kNm My78.53 kNm Mz40.19224.1020.320.3 m LBA
7232 2
461.5620.320.3
6mLBWWz y
kPa BKpCconv B 6.48120.31.022011
kPaDpCf
cond D 44422.122042
kPa CCppD B conv adm 6.224446.48220
Se verifica presiunea maximă:
kPa p kPaWM
WM
ANpadm
zz
yy44.314 4.1 69.307461.540.19
461.578.53
24.1050.3013
max
Presiunea maximă pe teren se verifică. Cu dimensiunile alese BxH = 3.20×3.20 m,
se fac toate verificările conform NP112 /2014, în grup ările fundamentală și specială.
2.3.8.2.2. Verificarea presiunilor pe teren
a)Gruparea fundamental ă
kN N 50.3013 kNm My87.53 kNm Mz40.19
kPa p kPaWM
WM
ANpadm
zz
yy44.314 4.1 69.307461.540.19
461.578.53
24.1050.3013
max
0 89.280461.540.19
461.578.53
24.1050.3013
max kPaWM
WM
ANp
zz
yy
b)Gruparea specială
kN Nst 34.1733 kN Nf 34.270222.120.320.3
kN N 68.2003 kNm My27.255 kNm Mz11.371
kPa p kPaWM
WM
ANpadm
zz
yy36.359 6.1 37.310461.511.371
461.527.255
24.1068.2003
max
0 97.80461.511.371
461.527.255
24.1068.2003
min kPaWM
WM
ANp
zz
yy
2.3.8.2.3. Verificarea presiunilor de contact dintre blocul de beton și cuzinetul de
beton armat
Dimensionarea cuzinetului :
65.05.0// BbLlc c rezultă 08.260.165.020.35.020.3 ccbl
Se alege mlc10.2
Fundația va arăta astfel:
73Figura 45. Fundație izolată stâ lpi centrali
05.109.155.060.0tg
65.0067.175.080.0tg
1tgrezultă că nu este nevoie să se facă verificarea la forță tăietoare a
cuzinetului.
Verificarea cuzinetului în gruparea fundamentală:
cuz st c NNN
kN Ncuz 07.11935.1258.010.210.2
kN NNNcuz st c 80.270607.11973.2587
kNm My78.53 kNm Mz40.19
kPa kPablM
blNp
ccy
ccc
c 10670 63.64810.210.278.536
10.210.280.2706 6
2 2 1
0 94.57810.210.278.536
10.210.28.2706 6
2 2 2 kPablM
blNp
ccy
ccc
c
Verificarea cuzinetului în gruparea seismică:
kN Nst 34.1733 kNm My27.255 kNm Mz11.371
kN Ncuz 20.88258.010.210.2
kN NNNcuz st c 54.182120.8834.1733
kPa kPablM
blNp
ccy
ccc
c 1067048.65310.210.211.3716
10.210.254.1821 6
2 2 1
061.17210.210.211.3716
10.210.254.1821 6
2 2 2 kPablM
blNp
ccy
ccc
c
Se observă că pentru fundația stâlpului central nu există eforturi de întindere la
suprafața dintre cuzinet și blocul de beton simplu și nu este nevoie de armatură de
ancorare a cuzinetului în blocul de be ton.L=3.20
B=3.2050lc=2.1050
55 bc=2.10 55
3.2055 2.10 556080
1.4075 60 75
742.3.8.2.4. Armarea cuzinetului -armătura de la partea inferioară
Diagrama de presiuni pe talpa fundației este următoarea:
Figura46. Diagrame de presiuni pe talpa cuzinetului -fundație stâlpi centrali
kPa pc74.6230 s-a obținut prin interpolare liniară
kNm Mcy 84.395375.094.57863.648275.074.62310.22 2
kPa pcmed 79.613294.57863.648 kNm Mcz 36.483275.079.61310.2
Armareape direcțiile y și z se face cu momentul maxim:
kNm Mz36.483 mm b2100 mmh800
mm shh 7582143580020
Se alege 1413 7.20002 mm Aaef
Procentul de armare este: %1.0 119.010080021007.2000
min p p
226
0 2
0
64.148843533.13758210033.1375821001036.483211 211
mmffhb
fhbMA
ydcd
cdneca
752.3.8.3. Dimensionarea armăturii grinzilor de cuplare
2.3.8.3.1. Armarea longitudinală
Fundațiile se vor lega cu grinzi de echilibrare cu dimensiunile 80×35 mm, pe axele
A, B, C, D și 1, 3 și 5.
Grinzile de fundare se vor arma cu momentele obținute prin încărcarea grinzilor cu
momentele la baza stâlpilor și greutatea proprie a pereților de la parter.
Diagrama de momente încovoietoare a grinzilor de cuplare longitu dinale este
următoarea:
Figura 4 7. Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare longitudinală
Diagrama de momente încovoietoare a grinzilor de cuplare transve rsale este
următoarea:
Figura48. Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare transversală
Armarea longitudinală a grinzilor se va face cu momentul maxim kNm M 25.288 .
mmb350 mmh800 mm shh 7682142580020
Se alege 164 8042 mm Aaef
Procentul de armare este: %1.0 287.0100800350804
min p p
226
0 2
0
65.78343533.1325.28880033.137683501025.288211 211
mmffhb
fhbMA
ydcd
cdneca
762.3.8.4. Armarea transversală
Diagrama de forță tăietoare a grinzilor de cuplare longitu dinale este următoarea:
Figura 49 . Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare longitudinală
Diagrama de forță tăietoare a grinzilor de cuplare transversale este următoarea:
Figura 50 . Diagrame de momente încovoietoare grindă de cuplare longitudinală
Distanța dintre etrieri se determină cu formula:
Edyd sw
necVctgfzAs
mm hz 3.6907679.09.00
Se propune armarea cu etrieri ɸ8. Rezultă că26.1003.502 mm Asw
mmVctgfzAs
Edyd sw
nec 56.2091015.14414353.6903.502
3
Se alege armarea cu etrieri ɸ8/150mm.
77Capitolul 3. PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR DE EXECU ȚIE ȘI
ELABORAREA CAIETELOR DE SARCINI
3.1. Tehnologii de execu ție
Pentru realizarea obiectivului ce face obiectul proiectului, construcția P+1E, cu
structură în cadre de beton armat monolit, planșee de beton armat turnate monolit și
fundații izol ate sub stâlpi cu talpă din beton simplu și cuzinet de beton armat, se vor
realiza următoarele lucrări:
-Trasarea construcției pe teren
-Lucrari de terasamente const ând în lucrări de săpătură pentru fundații și lucrări de
umplutură după realizarea acestora ;
-Lucrări de cofrare, montare a armăturilor, turnare a betonului și decofrare pentru
fundații;
-Lucrări de cofrare, montare a armăturilor, turnare a betonului și decofrare pentru
stâlpi;
-Lucrări de cofrare, montare a armăturilor, turnare a betonului și deco frare pentrugrinzi
și plăci;
-Lucrări de zidărie pentru realizarea pereților exteriori și pereților interiori de
compartimentare;
-Lucrări de finisaje constând în: tencuileli exterioare și interioare, zugrăveli, șape,
placaje ceramice.
-Lucrări de termoizolar e și hidroizolare a fundațiilor și terasei necirculabile, lucrari de
termoizolare a pereților;
-Lucrări de montaj a tâmplăriei de PVC sau aluminiu interioară sau exterioară.
În acest capitol sunt prezentate caiete de sarcini pentre lucrările de ter asamente,
săpături și umpluturi, pentru lucrările de cofrare -decofrare, fasonare și montare a
armăturilor, și pentru lucrările de turnare a betonului în elementele de construcție.
3.1.1. Lucrări de terasamente
Totalitatea proceselor de lucru lega te de excavare, deplasare și compactare a solului
se numesc „lucrări de terasament”.
Complexul de lucrări de edificare a construc țiilor din pământ este divizat în lucrări
pregătitoare (cură țirea teritoriului, formarea rețelei geodezice de repere, d efrișarea
stratului vegetal etc.), auxiliare (asigurarea proprietă ților fizico -mecanice necesare și
stabilității construcțiilor din pământ: excavare, deplasarea și compactarea solului), și
lucrări de amenajare a teritoriului.
Suprafața terenului pe care urmează să se execute construc ții trebuie pregătită în
prealabil prin lucrări specifice, numite lucrări pregătitoare :
-defrișarea mecanizată a terenului;
-curățirea (dezafectarea) terenului;
-scarificarea mecanizată terenului;
-săparea și îndep ărtarea stratului vegetal;
-trasarea și șablonarea lucrărilor de pământ.
78În mod obligatoriu se identifică, se marchează și se protejează instala țiile subterane
existente pentru evitarea deteriorărilor.
Defrișarea mecanizată a terenului con stă în îndepărtarea de pe amplasament a
tufișurilor, arbuștilor, arborilor, precum și a rădăcinilor, cioatelor sau alte materiale
lemnoase; în cazul rămânerii lor în pământ, prin putrezire, ar produce goluri ce pot
constitui surse de infiltra ție a apelor s au pot favoriza tasări neuniforme cu consecin țe
grave asupra construc țiilor.
În cadrul procesului tehnologic de defrișare mecanizată a terenului se pot executa
una sau mai multe din activită ți tehnologice:
-defrișarea mecanizată a tufișurilor și a rbuștilor;
-doborârea arborilor, cu sau fără scoaterea rădăcinilor acestora;
-scoaterea rădăcinilor și cioatelor existente.
În procesul tehnologic de cură țire mecanizată a terenului pot interveni următoarele
activități:
-îndepărtarea crengilo r, cioatelor și rădăcinilor scoase, precum și a pietrelor de
dimensiuni mici aflate la suprafa ța terenului;
-săparea și îndepărtarea vegeta ției de baltă;
-îndepărtarea deșeurilor.
Executarea săpăturilor în terenurile a căror categorie de dificu ltate la săpare este
superioară categoriei specifice mijloacelor de care se dispune, necesită o afânare
prealabilă. Afânarea sau scarificarea constă în dislocarea pământului de la suprafa ța
terenului, pe adâncime de 10 … 100 cm și întoarcerea sau răscoli rea lui. Se poate realiza
cu pluguri trase de tractor sau scarificatoare.
Săparea și îndepărtarea stratului vegetal este necesară din considerente
tehnologice, caracteristicile fizico -mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării
luiîn procese de construc ție, dar este necesară și din considerente economice, deoarece
stratul vegetal constituie o valoare funciară.
Se deosebesc două procedee tehnologice de săpare a stratului vegetal:
-săparea cu deplasarea stratului pentru for marea depozitelor. Procesul se realizează cu
buldozere, screpere și autoscrepere.
-săparea stratului vegetal și strângerea în depozite provizorii de unde se încarcă în
transport și se transportă de la șantier.
Stratul de pământ vegetal se va îndep ărta cubuldozerul de 65-80CP. Buldozerul
este alcătuit dintr -un tractor pe șenile sau pe pneuri, pe care este montat echipamentul de
lucru. Echipamentul de lucru este constituit dintr -o lamă susținută de un cadru care este
acționată de cilindrii hidrauli ci sau de cabluri, în cazul tipurilor mai vechi.
Lama dreaptă perpendiculară pe direcția de mers constituie echipamentul propriu –
zis de buldozer; lama articulată în ax, cu posibilitatea de variere a unghiului fiecăreia din
cele două jumătăți față de direcția de mers, de la un unghi ascuțit până la unul obtuz,
constituie echipamentul de varidozer; când lama este orientabilă în plan orizontal,
putându-se modifica unghiul acesteia față de direcția de mers (cu până la 25°),
echipamentul se numește angl edozer; posibilitatea de rotire a lamei în plan vertical (unul
din capetele lamei ridicându -se pe o înălțime de 23 … 95 cm), caracterizează
echipamentul de tiltdozer.
Săparea cu buldozerul presupune înfigerea lamei în pământ și apoi prin împinge re,
tăierea unui strat de pământ a cărui grosime variază între 10…20 cm. În fața lamei se
formează o „prismă" de pământ care este deplasată prin împingere la locul de depozitare
79sau dacă pământul trebuie împrăștiat, cuțitul lamei se menține ridicat (la o înălțime „h"
dată) față de suprafața solului. Distanța de transport a pământului cu buldozerul pe șenile
este cuprinsă frecvent între 5 … 100 m, iar cu cel pe pneuri, între 5 … 200 m, ținând cont
de faptul că în timpul transportului o parte din pământ se pierde pe la extremitățile laterale
ale lamei.
Printrasarese înțelege operația de transpunere din planurile de execuție, pe teren a
formei și dimensiunilor exacte a construc ției ce urmează să fie executate. Pentru trasare
este necesară stabil irea unei re țele de puncte fixe, de coordonate cunoscute materializate
pe teren:
-rețea de construcții;
-rețea topografică locală;
-rețea de pătrate (rețea specială de trasare).
Pentru simplificarea trasării se alege re țeaua de trasare specială care se leagă la
rețeaua topografică existentă.
Trasarea construc țiilor este alcătuită din următoarele operații:
A) identificarea și verificarea ca pozi ție și alcătuire a reperelor de trasare din rețeaua
specială de trasare folosită;
B) fixarea pozi ției construc ției pe amplasament aliniând punctele caracteristici ale
construc ției (colțuri, intersecții) și trasarea inițială a axelor principale;
C) proiectarea și construirea împrejmuirii de trasare. Împrejmuirea se construiește paralel
cu conturul cons trucției, rectilinie, orizontală;
D) materializarea punctelor ce apar țin axelor pe împrejmuirea de trasare;
E) materializarea axelor prin punctele din afara incintei șantierului;
F) trasarea gropilor de funda ție.
Lucrările de pământ încep cu tra sarea pe teren a limitelor gropilor folosind pentru
aceasta axele principale materializate prin sârme întinse pe marginile de pe împrejmuirea.
Groapa de funda ție se consideră terminată după ce s -a controlat lărgimea și
adâncimea ei și nu s -au constatat abateri inadmisibile de la proiect.
Modul de realizare a lucrărilor de săpătură depinde de caracteristicile pământului
de pe amplasament: coeziunea, gradul de îndesare, capacitatea de îndesare, umiditatea,
plasticitatea. În funcție de aceste caracteristici se aleg uitlajele cu care se execută
lucrările și se stabilește dacă se vor executa lucrări de sprijinire a săpăturilor.
Pentru acest proiect s -a optat pentru execuția săpăturii cu excavatorul .
Excavatoarele sunt mașini specializat e pentru săparea pământului, care execută și un
transport la mică distanță necesar descărcării materialului în mijloace de transport, sau în
depozite.
Excavatorul cu ocupă este utilajul terasier cel răspândit, executând 45 … 65 % din
volumul t otal al lucrărilor de pământ. Echipamentele excavatorului pentru lucrările de
săpare a pământului pot fi:
-cupă dreaptă;
-cupă inversă;
-cupă draglină;
-cupă graifer.
Excavatorul cu cupa dreaptă sapă din poziție fixă staționând la partea i nferioară a
săpăturii; frontul de lucru (săpătura) se află deasupra nivelului de staționare -deplasare a
excavatorului.
80Un ciclu de săpare constă din: coborârea cupei până la baza săpăturii și înfigerea
dinților cupei în pământ; tăierea pământului și umplerea cupei prin mișcări simultane de
împingere și ridicare a cupei; continuarea mișcării de ridicare a cupei concomitent cu
mișcarea de retragere a ei; rotirea și coborârea cupei, prin rotirea platformei, până
deasupra mijlocului de transport (sau a depozitului) în care se descărcat, prin deschiderea
capacului de la baza cupei; revenirea prin rotire a platformei pentru reluarea ciclului de
lucru.
Lungimea relativ redusă a brațului și a mânerului cupei, limitează folosirea
excavatorului cu cu pă dreaptă, în special la executarea săpăturii cu descărcarea
pământului în mijloace de transport și mai puțin în depozite.
Excavatorul cu cupă dreaptă sapă toate categoriile de pământuri (I … IV), terenurile
înghețate și încarcă materialul deroc at din categoriile superioare de teren.
Excavatorul echipat cu cupă inversă sapă din poziție fixă, sub nivelul la care
staționează sau se deplasează, deci în timpul lucrului el se află la partea superioară a
săpăturii (abatajului).
Un ciclu de lucru constă din: coborârea săgeții și împingerea cupei la o distanță cât
mai mare de excavator, săgeata și brațul fiind, aproximativ, în prelungire. Urmează
înfigerea dinților cupei în pământ, continuând coborârea și rotirea brațului în jurul
articulației cu care este prins de săgeată; pământul este tăiat și introdus în cupă.
Concomitent, cupa este rotită în jurul articulației cu care este prinsă de braț pentru a o
aduce într -o poziție în care materialul săpat și încărcat să nu cadă. Urmează ridicarea
cupei și rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport sau
depozitului; descărcarea se realizează prin îndepărtarea brațului și rotirea cupei în sens
invers față de încărcare. La final, platforma se rotește în sens invers pentru r evenirea în
poziția de săpare, după care ciclul se reia.
Excavatorul echipat cu cupă inversă este un utilaj folosit la executarea săpăturii cu
descărcarea pământului îndeosebi în mijloace de transport dar și în depozite. Sunt
utilizate la executa rea debleelor, a gropilor de fundație pentru clădiri civile și industriale, a
șanțurilor pentru conducte, a canalelor etc.
Sub aspectul naturii terenului, excavatorul cu cupă inversă are aceleași domenii de
folosire cu excavatorul cu cupă dreaptă ; se utilizează în special când condițiile locale
impun ca execuția săpăturii să fie realizată cu utilajul amplasat la partea superioară a
săpăturii.
Pentru acest proiect se va realiza o săpătură generală pentru a putea realiza pern a
de fundare din piatră spartă folosind un excavator cu cupă dreaptă 75 -1.25 CP.
Lucrările de umplutură după finalizarea fundațiilor se vor realiza cu mijloace
mecanice sau manual. Lucrările de umpluturi presupun două etape:
-Așternerea pământului în straturi ;
-Compactarea pământului de umplutură.
De obicei, pentru umpluturi se folosește pământul excavat de pe amplasament. Nu
se va folosi pământ provenit din stratul de pământ vegetal.
Umpluturile mecanizate se execută astfel:
-Înainte de executare a umpluturii se face compactarea pământului natural de sub
viitorul rambleu;
-Materialul se așează în umplutură în straturi orizontale pe toată lățimea rambleului,
cu grosimi de 15 –100 cm.;
81-pământul așezat în umplutură nu trebuie să conțină bulgări și să fie omogen ca
porozitate;
-Umiditatea pământului așezat să fie cât mai aproape de cea optimă.
-Când umiditatea pământului este mai mare sau mai mică cu peste 2% față de cea
optimă, se vor lua una din măsurile de uscare sau umezire;
-Atunci când se constată stări care ar putea determina sau favoriza pierderea
stabilității săpăturilor (umeziri locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz etc.), pentru
evitarea accidentelor, lucrările se vor opri și se vor lua măsurile tehnice necesare
înlăturării pericolelor existente.
Dacă umiditatea pământului reală W>Wopt se efectuează uscarea pământului timp
de 2-3 zile prin întinderea și întoarcerea lui de 2 –3 ori, iar dacă umiditatea este foarte
mare se tratează cu var, zgură, stabilizatori chimice.
Compactarea păm ântuluise efectuează în scopul consolidării terenului și creșterii
stabilității lui. Prin activitatea de compactare se obțin următoarele efecte: eliminarea sau
reducerea accentuată a tasărilor ulterioare, creșterea masei volumice, mărirea capacității
portante, reducerea permeabilității și a sensibilității la umezire etc.
Prin operația de compactare trebuie realizat gradul de compactare prestabilit
(prescris), aceasta fiind principalul indice de calitate al compactării. Gradul de compactare
realizat depinde de felul utilajului de compactare, de natura și umiditatea pământului, de
grosimea stratului supus compactării.
După metoda greutății volumice relative, gradul de compactare se definește ca fiind
raportul dintre starea de îndesare realiz ată la un moment dat și starea de îndesare
maximă a pământului, posibilă de realizat și stabilită, de regulă, prin încercări de
laborator. Cu cât gradul de compactare se apropie de 100%, cu atât pământul este mai
bine compactat.
Din punct de vede re al compactării se deosebesc trei grupe de pământuri:
necoezive (nisip, pietriș, piatră spartă), slab coezive (pământuri prăfoase și nisipoase,
mâl), coezive și foarte coezive (pământuri argiloase). În general, pământurile necoezive se
compactează mai uș or ca cele coezive, ajungând mai repede la compactarea prescrisă.
Principalele metode folosite la compactarea pământului sunt următoarele:
-compactarea prin rulare;
-compactarea prin batere;
-compactarea prin vibrare;
-metode combinate (rulare și batere, vibrare și batere).
Compactarea pământului de pe fundul săpăturii precum și a materialului din perna
de fundare se va face folosind ruloul compresor , care este un utilaj cu fețe netede.
Utilajele de compactat cu fețe netede se folosesc, în general, la compactarea de
finisare a umpluturilor, după compactarea primară realizată cu celelalte utilaje. Ele
compactează straturi relativ subțiri de 10 … 20 cm și necesită un număr mare de treceri.
Parametrii tehnologici importanți la compactarea pământului sunt: greutatea,
grosimea stratului de pământ compactat și numărul de treceri.
Fiecare strat elementar orizontal se compactează separat și numai după
compactarea completă a stratului respectiv se procedează la împrăștierea stratului
următor.
Pentru realizarea gradului de compactare prescris, fiecare strat se compactează
prin trecerea de mai multe ori a utilajelor pe același loc.
82Pentru realizarea umpluturilor între fundații, așt erenerea și compactarea pământului
și a straturilor de sub fundații se va face manual, cu lopata, respectiv maiuri
electromecanice sau compactoare vibratoare cu un singur rulou conduse manual.
Maiurile electromecanice au greutăți cuprinse între 30 -200 daN. Sunt alcătuite dintr –
un cilindru metalic prevăzut la partea inferioară cu o talpă metalică, curbată. Procesul de
lucru se realizează prin transformarea mișcării de rotație a axului maiului într -o mișcare de
dute-vino pe verticală, astfel încât în momen tul căderii se obține o mișcare de înaintare de
0,15-0,40 m. Frecvența acestor salturi este de câteva ori mai mare decât cea a maiurilor
mecanice și, de aceea, pe lângă efectul de batere, se produce și un efect de vibrare,
deținând astfel o poziție inter mediară între utilajele de batere și cele de vibrare.
Aceste maiuri compactează straturi de 15 -50 cm grosime, prin 2 -5 treceri
succesive, în funcție de natura terenului și greutatea utilajului. Se folosesc la lucrări de
volume mici. În tocuri înguste, lângă lucrările de beton, conducte, la umplerea șanțurilor
etc
3.1.2. Lucrările de cofrare3
Cofrajul este forma utilizată la executarea construcțiilor din beton și beton armat la
șantierul de construcție. El este alcătuit din elementele de formare, por tante și de
susținere. Amestecul de beton se toarnă în cofrajul instalat, se compactează și se întreține
până la căpătarea rezistenței necesare. Lucrările legate de executare și montare a
cofrajului se numesc –de cofrare, iar lucrările de demontare a cofr ajului–de decofrare.
Cofrajul trebuie să corespundă unor exigențe de rezistență, ermetice și de
stabilitate, se asigură exactitatea dimensiunilor construcțiilor monolite, montarea și
demontarea rapidă, calitatea necesară a suprafeței construcției betonat e. Cofrajul nu
trebuie să împiedice montarea armăturii, punerea în operă și compactarea amestecului de
beton.
Se deosebește cofrajul de inventar (utilizarea multiplă) și staționară –de unică
folosire. Cofrajul inventar constă din complectul de elemente un ificate, ce permite
asamblarea formelor de cofraj pentru diferite tipuri de construcții.
În calitate de material pentru executarea cofrajului se utilizează metalul, materialele
lemnoase, beton armat și materialele sintetice. Cel mai efectiv este cofrajul e xecutat din
combinația materialelor. Așa, elementele portante și de suport se confecționează din
metal, dar pentru cele de formare se utilizează materialele lemnoase, plastice etc.
Pentru micșorarea aderenței betonului cu suprafața de contact a cofrajului se
utilizează diferite unsoare. Tipul de unsoare se alege în dependență de condiții concrete și
posibilitățile, tehnologia de betonare și eficacitatea economică.
Cofrajele se clasifică după modul de executare a lucrărilor, tipul construcțiilor și
edificiilor executate cu dimensiunile geometrice și soluțiile constructive respective. În
raport cu cele menționate se deosebesc următoarele tipuri de cofraje: cofrajul mobil
demontabil din scuturi mici și scuturi mari, cofrajul mobil ridicător, spațial mobil, cofr ajul din
blocuri, cofrajul glisant, cofrajul cu deplasare orizontală, cofrajul tip tunel, cofrajul
pneumatic, cofrajul pierdut.
3NE 012-2 /2010 –„normativ pentru producere a betonului si executarea lucra rilor din bet on, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton”, capitolul 7 –„Cofraje și susțineri” .
83Pentru realizarea acestui proiect se vor folosi cofraje din panouri tip Doka, din lemn.,
refolosibile. Acestea se demontează du pă întărirea betonului și se refolosesc la
următoarele elemente de construcție pe măsură ce lucrările avansează.
3.1.3. Lucrările de montare a armăturilor4
La armarea elementelor construcției ce face obiectul propiectului se va folosi otel
BST500 pentru barele de rezistentă și oțel OB37 pentru repartiții. Barele vor fi livrate pe
șantier gata fasonate și montate în cofraje individual sau sub formă de carcase, formate în
șantier și apoi montate în cofraj folosind mijloace de ridicare, cum ar fi macarale (de
exemplu la stâlpi).
Procesul lucrărilor de armare constă din patru etape de bază: pregătirea
elementelor de armătură; transportarea elementelor gata; montarea armăturii în poziția de
proiect; verificarea și recepția armăturii montate.
Armarea construcțiilor cu bare separate se realizează Ținând cont de poziția
spațială a armăturii în construcție (coloane, grinzi, planșee etc.). Montarea armăturii se
începe cu instalarea barelor de lucru.
La armarea coloanei inițial se instalează și se fixează barele verticale de lucru cu
legarea capetelor inferioare de mustățile de armătură și amplasarea etrierelor. Apoi se
instalează etrieri pe toată înălțimea coloanei (de jos în sus) și se fixează barele verticale.
La armarea grinzilor, riglelor cu înălțimea până la 60 cm asamblarea carcasei de
armătură se efectuează pe garnituri deasupra cutiei de cofraj și după asamblarea lui se
introduce în cofrajul construcției. La înălțimea mai mare de 60 cm asamblarea carcasei se
efectuează la fundul cutiei de cofraj cu o latură a cutiei deschise.
Armarea panourilor, planșeelor și a altor construcții asemănătoare se începe cu
determinarea poziției barelor longitudinale și transversale prin indicarea poziției lor cu
cretă pe bază. Apoi se instalează barele și se leagă într e ele. Plasă executată se ridică pe
garnituri pentru asigurarea stratului de protecție.
Armarea construcțiilor cu plase și carcase plane se realizează cu macara, care
asigură livrarea pachetelor de armătură nemijlocit în construcție. Carcasele plane se
montează în cofrajul și se leagă cu ajutorul armăturii de distribuție. Plasele plane și în
rulouri se montează în cofraje și se fixează în poziția de proiect. Racordarea plaselor se
execută prin suprapunerea. În direcția barelor de lucru suprapunerea plaselor din bare
netede rotunde constituie l ≥250 mm cu amplasarea în zona racordării cel puțin a două
bare transversale. La plasele din bare profilate amplasarea barelor transversale în zona
de racordare nu este obligatorie, dar lungimea de suprapunere este egală l + 5 diametre a
barelor de lucru. În direcția barelor de distribuție plasele pot fi instalate fără suprapunere,
sau cu suprapunere, sau cu instalarea plasei adăugătoare, care acoperă locul de
racordare a plaselor de bază.
Armarea construcțiilor cu carcas e spațiale se efectuează prin instalarea lor în
cofrajul parțial sau complet asamblat. Preliminar se verifică și se îndreaptă după proiect
poziția mustăților de armătură și se marchează axele de trasare. Apoi cu macara se ridică
elementele, se instalează î n poziția de proiect, se verifică și se fixează temporar cu
contrafișe. După aceasta se efectuează legătura cu mustățile de armătură.
4NE 012-2 /2010 –„Normativ pentru producere a betonului si executarea lucra rilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul8.3–„Montarea armăturilor” .
84La armarea construcțiilor este necesar de asigurat grosimea stabilită a stratului de
protecție. Pentru aceasta se utilizea ză garniturile din beton sau mortar, reazeme de
armătură etc.
După instalarea armăturii se efectuează verificarea ei, care include verificarea
vizuală, instrumentală a dimensiunilor și poziției în corespundere cu proiect. La recepția
lucrărilor de armare s e completează un proces verbal pentru lucrări ascunse.
3.1.4. Lucrările de turnare a betonului5
Betonul se va achiziționa gata preparat, de la stații de preparare a betonului
autorizate, și transportate pe șantier cu autobetoniere. Betonul se va pune în operă la fața
locului prin pompare.
Procesul de punere în operă a amestecului de beton include următoarele operații:
pregătirea bazei, livrarea amestecului de beton în construcția betonată, distribuirea
(nivelarea) lui și compactarea.
Succesiunea punerii î n operă a amestecului de beton depinde de tipul construcției,
dimensiunile ei, formei și locul de amplasare. Până la începerea betonării trebuie să fie
determinate: metodele de livrare, distribuire și compactare a amestecului de beton;
componența amestecul ui de beton, și valoarea consistenței; grosimea, direcția și durata
stratului turnat.
Înainte de betonare cofrajul să fie curățit de murdării și impurități, dar fisurile
existente de a etanșa. Suprafața cofrajului de inventar, care vine în contact cu beton ,
trebuie să fie acoperită cu soluția de ungere, care nu trebuie să diminueze calitatea
betonului și să lasă urme pe suprafața construcțiilor din beton armat.
Amestecul de beton se toarnă pe o bază pregătită:
În cazul terenului de fundație (pământ uri) se îndepărtează straturile de pământuri
vegetale, mâloase, turboase și alte de origine organică și se înlocuiește cu un strat de
nisip;
În cazul bazei de beton și rosturilor de lucru suprafețele orizontale și verticale se
curăță de pelicula de lapte d e ciment; curățirea se efectuează cu ajutorul periei metalice.
În toate cazurile menționate mai sus baza trebuie să fie curățită de murdării,
impurități, bitum, unsoare, dar cele de beton –să fie spălate și surplusul de apă înlăturat.
Până la începerea pu nerii în operă a amestecului de beton minuțios se verifică
corectitudinea instalării armăturii, existența garniturilor din beton și a altor dispozitive, care
asigură grosimea necesară a stratului de protecție a armăturii. Pe cofrajul se instalează
scuturide lemn înguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor.
Pe măsura livrării în cofraj amestecul de beton se distribuie, de regulă, în straturi
orizontale de grosime egală, executate într -o direcție. Grosimea straturilor orizontale se
determină, de obicei , în dependență de utilajul de compactare.
Acoperirea stratului precedent cu următorul strat de amestec de beton trebuie să fie
executată până la începerea prizei în stratul precedent.
Optimizarea procesului de compactare a amestecului de beton în mare măs ură
determină calitatea construcțiilor monolite și intensitatea lucrărilor de beton. Metoda
universală și efectivă de compactare a amestecului este vibrarea.
5NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul8.3–„Montarea armăturilor” .
85Amestecul de beton în starea necompactată, friabilă conține o cantitate mare de aer.
Compactarea c onstă în diluarea amestecului de beton, așezării compacte în cofraj și
eliminarea aerului pentru obținerea unui material rezistent la îngheț -dezgheț, impermeabil,
cu o structură rezistentă.
După modul de acțiune asupra amestecului de beton se cunosc trei t ipuri de
vibratoare:
-Interioare (de adâncime) –cu amorsarea în amestecul, acționând prin intermediul
vibrării corpului vibratorului;
-Exterioare –instalate pe cofraj cu ajutorul dispozitivelor de fixare, acționând prin
transmiterea vibrărilor la cofrajul co nstrucției;
-De suprafață –instalate pe suprafața amestecului turnat, acționând prin vibrarea
suprafeței de lucru.
Vibrarea de adâncime este cea mai efectivă, datorită faptului, că toată energia de
vibrare se transmite nemijlocit amestecului cu pierderile mi nimale.
Vibratoarele de adâncime sunt destinate pentru compactarea construcțiilor armate și
puțin armate (fundații, pereții, panourilor masive, coloanelor, piloților, etc.). Organul de
lucru a acestor vibratoare este capul vibrator.
Se compactează amestecu l de beton prin introducerea verticală sau înclinată a
capului vibrator în stratul compactat cu adâncirea cu 5 –10 cm în stratul ulterior
compactat neîntărit. Durata staționării vibratorului într -o poziție trebuie să fie atâta, ca la
consistența dată a am estecului de beton și grosimea stratului prelucrat, să se obțină
compactarea îndestulată a lui. Dacă timpul de vibrare este mai mic de cel necesar, atunci
amestecul nu se va compacta îndestulat, dacă timpul este mai mare –amestecul poate
segrega. Indicii de bază a compactării îndestulate sunt: stoparea tasării amestecului de
beton, apariția laptelui de ciment la suprafața lui și dispariția bulelor de aer.
Finalizând compactarea în poziția dată, se deplasează vibratorul la poziție nouă.
Distanța dintre pozi țiile succesive nu trebuie să depășească 1,5 din raza de acțiune a
vibratorului. Raza de acțiune se numește distanța de la vibrator până la acel punct din
amestecul de beton unde încă sunt observate acțiunile vibratoare. Pasul pozițiilor a
vibratoarelor de adâncime depinde de caracteristicile lor –parametrii de vibrare,
dimensiunile suprafeței active a corpului, masei vibratorului, etc.
Edificiile masive se betonează, de regulă, în părți separate –blocuri. Dimensiunile și
amplasarea blocurilor se determin ă ținând cont de soluțiile constructive a masivului și
armarea lui. În cazul solicitării cu sarcini dinamice fundațiile se betonează fără întreruperi.
În toate cazurile alegerea tehnologiei, mijloacelor de mecanizare pentru livrare,
distribuire și compacta re se efectuează în baza calculelor tehnico -economice. La
edificarea construcțiilor masive cu împărțirea pe blocuri și fundațiilor cu volum mai mare
de 1000 mc se recomandă livrarea betonul cu automobile pe estacade, care se reazemă
pe montanți metalice sa u din beton armat cu înălțimea egală cu înălțimea fundațiilor. Din
autobasculante și automalaxoare amestecul de beton se descarcă în bunchere de
recepție sau jgheaburi, de unde prin tuburi articulate se transportă nemijlocit în construcția
betonată.
Betonarea masivelor și fundațiilor poate fi realizată cu ajutorul macaralelor și
amestecul de beton se transportă la locul de punere în operă cu bene de beton. La
betonarea fundațiilor cu dimensiuni mare în plan se utilizează distribuitoare de beton
autopropulsa nte, care pot fi dotate cu săgeți telescopice sau staționare.
La betonarea stâlpilor și pereților amestecul de beton după transportare la șantier se
86livrează în construcția betonată cu macarale cu braț în bunchere articulate transportabile
sau prin conduct e de beton cu pompe.
Stâlpii cu secțiunea 400×400 mm și mai mare cu înălțimea până la 5 m, și, de
asemenea, cu secțiunea până la 400×400 mm și înălțimea până la 2 m se betonează pe
toată înălțimea cu livrarea betonului de sus. Pentru înălțimi mai mari a ac estor construcții
lucrările se execută pe nivele cu întreruperi de 1 –2 ore pentru tasarea betonului proaspăt
turnat.
La betonarea grinzilor și panourilor de planșeu sunt posibile următoarele scheme
de livrare a betonului: benă –macara –construcție; b enă–macara –conveier cu
tronsoane –vibrojgheb –construcție; pompă de beton –conducta de beton –construcție.
Grinzile și rigle se betonează pe straturi orizontale cu grosimea de 0,3 –0,5 m în
dependență de vibratoarele utilizate.
Rosturi de lucru se formează ca urmare a întreruperilor la betonare. Ele pot fi
amplasate în locurile, unde racordarea dintre betonul precedent și nou turnat nu vor
influența negativ asupra rezistenții construcției. La betonarea coloanelor rosturi de lucru se
organizează la nivelul superior al fundațiilor, nivelului inferior al grinzilor, riglelor.
Betonarea grinzilor și panourilor se execută concomitent. Dacă grinda are
secțiune de dimensiuni mare și betonarea ei concomitent cu panoul este imposibilă, atunci
grinda se betone ază separat. Rostul de lucru se organizează la 20 –30 mm mai jos de
nivelul marginii de jos a panoului. În procesul de betonare a grinzilor separate nu se
permite organizarea rostului de lucru în treimea de mijloc a deschiderii grinzii.
La întreruperi de betonare a grinzilor și panourilor este necesar ca rostul să fie
vertical. Locul de racordare a betonului turnat precedent și proaspăt turnat se curăță
minuțios de impurități, praf și peliculei de ciment formate. Rostul se spală cu apă, dar
pelicula de ci ment se înlătură cu peria de sârmă. Suprafața curățită a rostului înainte de
betonare se acoperă cu mortarul de ciment de aceiași componență ca și betonul turnat
ulterior.
Condițiile de păstrare a betonului proaspăt turnat și de întreținere a lui în
perioada inițială de întărire trebuie să asigură:
-Menținerea regimului termoumed, necesar pentru creșterea rezistenții betonului în
ritmurile determinate;
-Înlăturarea deformațiilor de contracție și termice și apariția fisurilor; protejarea
betonului de lovituri, zguduiri și de alte acțiuni, care diminuează calitatea lui în
construcție.
Componența măsurilor privind întreținerea betonului, ordinea și termenele de desfășurare
a lor și controlul asupra executării, succesiunea și termenele de decofrare a construcțiilo r
trebuie să fie stabilite de laboratorul de construcție în corespundere cu indicațiile snip. În
scopul creării condițiilor favorabile pentru întărirea betonului este necesar:
-De a proteja betonul de acțiunile dăunătoare a vântului și razelor solare direct e, de
a umezi sistematic materiale higroscopice, cu care sunt acoperite suprafețele
deschise a betonului;
-Pe timp călduros concomitent cu betonul de a umezi și de a întreține în stare
umedă a cofrajului din lemn;
-Pe timp uscat suprafețele deschise a betonu lui de a menține în stare umedă până
la atingerea de către beton a 75 % din rezistența de proiect.
Demontarea cofrajului portant a construcțiilor di beton armat se admite numai după
atingerea de către beton rezistenței (în procente de la cea de proiect):
87-Panouri și bolți cu deschiderea până la 2 m: 50%
-Panouri și bolți cu deschiderea: de la 2 m până la 8 m: 70%
-Grinzi și rigle cu deschiderea până la 8 m 70: 70%
Cofrajul trebuie de demontat lent, pentru a nu deteriora muchiile construcțiilor. La
lucrările d e decofrare este important să nu se distruge materialul cofrajelor, din care este
executat (panouri, scânduri ș.a.).
Măsurile efectuate privind întreținerea betonului zilnic se introduc în registrul
lucrărilor de betonare.
Pentru întărirea pietrei de cimen t cea mai favorabilă temperatura este de 15 –
25°C, la care betonul la 28 zile practic capătă duritatea (rezistență) stabilă. La temperaturi
negative, apa din capilare și corpul betonului înghețând, se mărește în volum cu c сa 9%.
In rezultatul formațiunii microscopice a gheții în beton apar forțele de presiune care distrug
legăturile structurale formate, care pe parcursul întăririi în condiții normale nu se
restabilesc, în afară de această, apa formează în jurul agregatului peliculă de învelire,
care la top ire distruge legăturile, deci caracterul de monolit a betonului. La înghețare, din
aceleași cauze, brusc se micșorează aderența betonului cu armătura, se mărește
porozitatea, ce duce la micșorarea rezistențelor mecanice, de îngheț și de
impermeabilitate.
La topire apa liberă înghețată trece în stare lichidă și procesul de întărire a
betonului se restabilește. Dar din cauza structurii distruse, rezistența finală a astfel de
beton este mai mică ca rezistența betonului întreținut în condiții normale cu 15 -20%.
Extrem de dăunător este procesul de îngheț -dezgheț repetat.
Rezistența la care înghețarea betonului nu mai poate afecta structura lui și
influența la rezistența lui finală, se numește critică.
Metode de păstrare a temperaturii optime pentru turnarea p e timp firguros sunt:
-Metoda de întreținere a betonului în învelise artificiale este legată cu cheltuielile
suplimentare, duce la complicarea lucrărilor paralele și nu micșorează durata executării
construcției. De aceea metoda este utilizată numai atunci c ând aceasta este necesiar
tehnologic. Construcția cortului încălzit, de obicei, constă din carcasa din țevi, căptușită cu
plăci de placaj și termoizolant ușor.
-Metoda de încălzire electrică forțată preliminară constă în încălzirea intensă a
amestecului de beton înainte de punere în cofrajul timp de 5 –15 min până la temperatura
de 70-90°C în bene speciale, dotate cu electrozi sau platforme basculante cu ajutorul
unui sistem de electrozi. Îndată după aceea betonul este turnat în cofrajul netermoizolat
saupuțin termoizolat și se compactează până la începerea prizei.
-Încălzirea cu raze infraroșii se referă la metode de radiație termică. Ea se
utilizează pentru încălzirea îmbinărilor monolite de formă complexă, îmbinărilor
supraarmate a betonului vechi cu ce l proaspăt turnat și a altor sectoare dificile.
-Metoda inductivă de încălzire a betonului sau încălzirea în câmpul electromagnetic
se referă la metode de contact. Ea se reduce la faptul, că în jurul elementului din beton
armat încălzit se execută înfașurar ea-inductor din conductor izolat și se conectează la
rețea.
-Încălzirea betonului prin aburire permite asigurarea regimului fin de întreținere în
condiții termoumede favorabile pentru întărirea betonului. Dar această metodă cere
consumul mare de aburi (0,5 -2 t pentru 1 mc de beton), totodată cheltuieli mari a
materialelor pentru executarea „cămeșilor" de aburire, conductelor ș.a.
-Adaosuri antigel sunt compuși chimici, introduși în amestecul de beton în cantitate
88de 2-10% din masa cimentului (în dependenț ă de tipul adausului și temperatura
betonului) și favorizează întărirea betonului la temperaturi negative.
Aceste adaosuri accelerează procesul de întărire, coboară temperatura de îngheț a
apei și, respectiv, permit de a mări durata de întărire a betonului . La adaosuri care
accelerează întărirea se referă clorura de calciu (CaCl2), clorura de natriu (NaNO2), nitrit
de natriu (NaNO 2), sulfat de natriu (Na2SO4). La adaosuri care coboară temperatura de
îngheț a apei se referă NaNO 2+ CaCl 2, NaCl+ CaCl 2, HHK M, HKU, potasiu (K2CO3).
La betonarea construcțiilor armate cel mai des sunt utilizate potasiu (K2CO3) și nitrit
de natriu (NaNO2), care nu duce la coroziunea armăturii și nu formează săruri pe
suprafața betonului. Adausul de potasiu asigură întărirea beto nului la temperatura de –
25°C. Amestecul de beton cu adaosul de potasiu trebuie de pus în cofrajul timp de 45 -50
min.
Betoanele reci sunt betoane cu adaosuri chimici, introduse în amestecul de beton la
prepararea lui în cantități mari (10 -15% din masa c imentului). Betoane reci sunt
preparate cu apă încălzită ușor și apoi după punere în cofrajul sunt învelite deasupra cu
rogojini termoizolante contra înghețării apei din straturi superioare a betonului. Trebuie de
avut în vedere că betoanele răci la temper aturi negative la finele termenului de 28 zile
capătă nu mai mult de 40 -50% din rezistența de proiect.
Utilizarea betonului cu adaosuri antiângheț nu se admite în construcții acționate de
sarcini, acțiune termică >60°C (pe parcursul exploatării), în cons trucții, care sunt în
contact cu mediul agresiv.
3.2. Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente6
Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se verifică întreaga trasare pe teren,
încheindu -se un proces verbal de lucrări ascunse între be neficiar si executant.
3.2.1. Generalități
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de terasamente
(sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor
curente de orice fel, la lucrari de const ructii industriale agrozootehnice, locuinte si social
culturale.
3.2.2.Standarde si normative de referin ță
La lucrarile de sapatura se vor avea i n vedere urmatoarele normative:
-C169-88-Normativ pentru executarea lucrarilor de terasam ente.
-NP 112-2014–Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
-TS-Norme de deviz pentru terasamente
-C16-84-Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
-Norme actuale de securitate si sanatate in munca
-Legea 10/1995 –Lege privind calitatea lucrarilor in constructii
6C169-88-Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor
civile și industriale
89-Legea 177 /2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construc ții
3.2.3.Lucrările de infrastructură
Se execută în conformitate cu prevederile studiului geotehnic, care stabileste
stratificatia terenului, conditiile hidro -geologice si conditiile de fundare.
Constructorul va întocmi proiectul tehnologic de executie care va cuprinde:
-planul de organizare de santier;
-planul de lucrări pregătitoare execut ãrii fundatiilor propriu -zise;
-planul cu organizarea locului de muncă;
-lista mijloacelor (dispozitive de executie a terasamentelor si fundatiilor); proiecte
de sprijinire si de cofraje.
Verificarea calității terenului de fundare se face de către specialistul geotehnician
care a elaborat studiul geotehnic și este at estat M.D.R.T.
În acest sens, după terminarea lucrărilor de săpătură, va fi chemat specialistul
geotehnician pentru verificarea terenului de fundare, încheindu -se proces verbal de
receptie -faza determinantă împreună cu specialistul beneficia rului si executantul lucrării.
În situatia în care se constată diferente între caracteristicile reale ale terenului si
cele din studiul geotehnic, se vor stabili de cãtre specialistul geotehnician mãsurile ce
trebuiesc luate.
Pe toată durata execuției lucrărilor de fundații este obligatorie monitorizarea
geotehnică pentru a se dispune măsuri de adaptare a detaliilor de execuție ale fundațiilor
în funcție de condițiile geotehnice întâlnite. Monitorizarea geotehnică trebuie efectuată d e
elaboratorul studiului geotehnic sau de un specialist atestat MTCT pentru domeniul Af.
Se intocmeste un proces verbal de receptie a terenului de fundare.
3.2.4.Fixarea lucrărilor de execuție
3.2.4.1. În condiții normale de execuție
Inainte de efectuarea lucraril or de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe
amplasamentul constructiei de toata dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia:
retele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Lucrarile se vor executa dupa imprejmuirea zone i si eventual semnalizarea pe timp
de noapte, daca deranjeaza circulatia rutiera.
Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu -se
normele de securitatea muncii pentru talazurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul.
Seadmit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru corectarea taluzelor si fundul
sapaturii.
Utilaje folosite:
In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:
-buldozer -pentru sapare generala si deplasarea lo cala (miscarea terasamentelor).
-excavator -pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand lama
pana la 40 cm. latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista si apa, se
coboara nivelul freatic prin canale colectare sau puturi si pomparea acestora.
-autocamioane pentru transport pamant
-picamer -in teren foarte tare (radier de beton etc.)
90-cilindru compresor pentru compactare;
-mai mecanic, mai manual.
3.2.4.2. În condiții de execuție pe timp friguros
Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe
timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului, (pentru a nu ingheta terenul) care
ar duce la schimbarea conditiilor geometrice geotehnice ale terenului, pe care urmeaza a
sefunda constructia.
3.2.5.Transpor tul pământului
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si
numai diferenta rezultata se transporta cu utilaj de transport la locul de depozitare.
La transportul pamantului se va tine seama de:
-distanta de transport;
-de utilaje mecanice folosite.
3.2.6.Umpluturi de pământ
Pământul ales pentru umplutură, rezultat la săpătură, nu trebuie sa contina stratul
de sol vegetal, urme de radacini, deoarece prin degradarea in timp, ar conduce la go luri
cu tasari posibile.
Umplutura se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren
vegetal.
Straturile de pamant, pietris, etc. rezultat din sapatura se compacteaza in straturi
de 20-25 cm grosime cu maiul manual, maiul mecanic sau in suprafete intinse cu cilindru
compresor, prin treceri succesive de 2 -3 ori in acelasi punct, folosindu -se pamant cu
umiditatea optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pamantului, pentru a se evita eventualele
posibile tasari al e trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala (pe
nervurile pardoselii).
3.2.7.Controlul calității lucrărilor de săpătură
Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea
constructiei si verificarea trasarii aces teia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect.
In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare,
sistemul constructiv, proiectantul prin obligatii de proiectare sau asistenta tehnica va fi
chemat pe santier pentr u verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse
ale:
-trasarii axelor constructiei
-adancimii de fundarea (terenul bun de fundare) si latimii acestuia: se vor lua probe
pentru verificarea compactarii umpluturilor mai ales unde cota t erenului amenajat este mai
sus de cota terenului natural.
913.3.Caiet de sarcini lucrări decofraje pentru beton armat
3.3.1.Alcătuirea cofrajelor7
Cofrajele pentru elementele din beton armat si sustinerile lor trebuie să fie astfel
alcătuite încât să îndeplinească următoarele conditii:
-să se asigure obtinerea formei si dimensiunile prevăzute în proiect pentru
elementele ce urmează a fi executate
-să fie etanse, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment, să fie stabile
si rezistente sub actiunea încărcărilor, să permită un mare numar de refolosiri, să
fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar.
Cofrajele din lemn se vor dimensiona în conditiile prevăzute în "Codul de practică
pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat si beton precomprimat”, indicativ NE
012-2007.
Pentru reducerea aderentei dintre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin în
contact cu betonul înainte de fiecare folosire cu substante decofrante. Acestea se aplică
prin pensu lare, trebuie să -si păstreze proprietătile neschimbate în conditiile climatice de
executie a lucrărilor si să nu atace betonul.
Eșafodajele de sutinere a cofrajelor de planșee (plăci) sunt formate, în general, din
grinzi extensibile, rezemate pe p opi de inventar, contravântuiri. Elementele eșafodajelor
trebuie sã prezinte suficient ă rezistentă și stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile
provenite din greutatea cofrajului si a betonului proaspăt din plăci, a sculelor si
dispozitivelor de lu cru și a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua
și solicitări orizontale din împingerea betonului din pereti, stâlpi si grinzi.
3.3.2.Trasarea pozi ției cofrajului
Pentru turnarea fundatiilor din beton se realizează de -a lungul sârmelor întinse
între reperii materializati în acest scop pe balizele de colt sau intermediare ce au servit la
trasarea lucrărilor de săpături.
Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare, elementele cofrajului pot căpăta
deplasări de la po zitionarea initială, este necesar ca, înaintea turnării betonului să se
verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.
3.3.3. Abateri admisibile la montarea cofrajelor8
Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categori i de
mărimi:
-dimensiuni ale spațiului cofrat;
-cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălțime de turnare a betonului etc);
-poziția axelor, în plan și pe înălțime (care include rectilinitatea și perpendicularitatea sau
unghiul prevăzut după caz);
7NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
betonprecomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul7–„Cofraje și susțineri” .
88NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Par tea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul7.3–„Abateri admisibile la montarea
cofrajelor” .
92-forma suprafeței (care include planitatea și denivelarea locală, după caz).
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel și poziție a axelor, vor fi cele
prevăzute pentru elementele respective.
Abaterile admisbile privind forma supra feței se stabilesc conform anexei C din
NE012/2/2010.
3.3.4.Montarea cofrajelor9
Operațiunile de montare a cofrajelor se vor succede, de regulă, în următoarea
ordine:
-curătirea si nivelarea locului de montaj;
-trasarea pozitiei cofrajelor; trans portul și asezarea panourilor și a celorlalte materiale și
elemente de inventar în apropierea locului de montaj;
-curătirea si ungerea panourilor; asamblarea și sustinerea provizorie a acestora;
verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de c onstructie, atât în plan orizontal
cât si pe vertical și fixarea lor în pozitie corectă;
-încheierea, legarea (blocarea) și sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de montare (juguri, tiranti, zăvoare, proptele, contravântu ri, etc.);
-etansarea rosturilor.
Mentinerea alinierii panourilor asamblate se obtine cu ajutorul montantilor si al
riglelor de aliniere, respectiv al moazelor si cu ajutorul tirantilor trecuti prin distantieri.
Asigurarea verticalitătii se va face prin proptele, de preferintă reglabile. Împingerea
betonului proaspăt care actionează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele
de sprijinire ale panourilor, montanti, respectiv moaze si prin tirantii de legătură realizati în
general din otel beton. Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse
vertical. Trasarea bazei se face, de regulă, printr -o ramă de scândură. Pentru a se putea
controla si curăta baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare.
Montarea elementelor de sustinere a cofrajelor pentru plansee (plăci) se face în
următoarea ordine:
-se traseazã pozitia elementelor verticale de sustinere (popi) se amplaseazã elementele
verticale de sustinere si de contravântuire provizoriu;
-se montează si se fixează eleme ntele orizontale ale esafodajului (rigle, grinzi
extensibile,etc.);
-se verificã pozitia si dimensiunile efectuându -se corecturile necesare.
Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se
efectuează după montarea cofraj elor.
Cofrajele din panouri se ung cu atentie înaintea montării armăturilor în scopul de a
facilita operatia de decofrare și a se mări prin acestea numărul de folosiri al panourilor.
Ungerea se face imediat după scoaterea cofrajului sau chiar în timpul m ontării lui.
Pentru ungere se folosesc substante produse industrial în acest scop, care se aplica după
decofrare si curătire, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care
degradează materialele lemnoase. Pentru evitarea scurgerii lapt elui de ciment prin
rosturile dintre cofraje acestea vor fi etansate cu ajutorul benzilor autoadezive.
9NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucra rilor din beton” , capitolul7.2–„Montarea cofrajelor” .
93La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează receptia finală de către o comisie
formată din beneficiar (dirigintele de santier) si constructor (sefu l punctului de lucru, seful
de echipă).
3.3.5. Verificarea și recepția cofrajelor și susținerilor acestora10
Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora se efectuează:
-la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuea ză și
recepția cofrajelor;
-imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se
efectuează o nouă verificare;
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează prin:
-examinare directă și măsuri simple;
-măsurări cu aparatură.
Prin măsurări se urmărește confirmarea încadrării în toleranțele prevăzute pentru
montarea cofrajelor.
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora prin observare directă și măsurări
simple se referă la următoarele:
-așezarea core spunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu -zise, față de baza
de rezemare, precum și între ele: vizual -poziție și fără spații libere între ele:
-faptul ca elementele de susținere sau legătură punctuală (popi, contravânturi înclinate,
legături interioare etc) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile
interioare sunt corect montate prin observare vizuală;
-starea de curățenie: vizual;
-aplicarea agenților de decofrare: vizual;
-dimensiunile, în cel puțin 2 secțiun i pentru fiecare element, precum și ale golurilor și
poziția relativă a acestora: prin măsurare directă;
-trasarea înălțimii de turnare a betonului: prin măsurare directă față de fundul cofrajului,
sau față de alte suprafețe existente;
-aspectul gener al al suprafeței care vine în contact cu betonul: vizual;
Verificările cofrajelor prin măsurători cu aparatură se referă la:
-cote de nivel pentru fundul cofrajului;
-axe, pentru spațiul cofrat și pentru goluri;
-înclinări, dacă este cazul;
-verificări în toate punctele și secțiunile, care sunt precizate de inginerul de structură, în
cazul cofrajelor cu forme deosebite (plăci sau pereți curbi etc);
Pentru a preveni apariția unor neconformități, constructorul trebuie să asigure un
control prelimin ar privind aprovizionarea, manipularea și depozitarea materialelor utilizate,
precum și un control al instruirii personalului care va executa lucrările respective.
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de
oreînainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum și înainte de punerea în operă
a betonului, dacă între aceste operațiuni a trecut o perioadă mai lungă.
10NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul7.4–„Verificarea si receptia
cofrajelor si sustinerile acestora” .
94Această a doua verificare se efectuează prin observare directă și măsurări simple
și, dacă se c onstată neconformități, și prin măsurări cu aparatură, după caz.
Recepția cofrajelor și susținerilor acestora constă în consemnarea conformității
lucrărilor, pe baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor și a rezolvării eventualelor
neconformităț i, printr-un proces verbal pentru recepția calitativă pe faze (pentru lucrări
care devin ascunse), cu participarea reprezentantului clientului și, în cazul unor cofraje
și/sau eșafodaje deosebite, pentru care inginerul de structură a întocmit caiete de sa rcini,
și cu participarea inginerului de structură.
3.3.6. Demontarea cofrajelor11
La decofrarea elementelor verticale (pereti, stâlpi) ordinea operatiilor, în general,
inversa celor indicate la montarea cofrajelor si anume: desfacerea zãvoarelor si scoa terea
tirantilor; scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze) scoaterea fururilor
de compensare la pereti, montarea panourilor la pereti începând de la fururi, demontarea
scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Elementele de construcții pot fi decofrate, în funcție de tipul elementului, când
betonul a atins o anumită rezistență. Această rezistență depinde atât de cimentul utilizat
cât și de temperatura exterioară.
• Pentru fețele laterale termenul minim orientativ de decofrare -2 zile
• Pentru fețele inferioare (cu menținerea popilor de siguranță) termenul minim de
decofrare -5 zile
• Pentru îndepărtarea popilor de siguranță termenul minim de decofrare -10 zile.
Stabilirea rezistențelor betonului la care au ajuns părțile de construcție în vederea
decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control. La aprecierea rezultatelor trebuie
să se țină seama de diferențele posibile între rezultatele obținute pe epruvete și rezistența
reală a betonului di n elemente (datorită condițiilor diferite ale căldurii de hidratare, tratării
betonului etc).
3.4.Caiet de sarcini pentru montarea armăturilor
3.4.1.Produse pentru armătură nepretensionată
Produsele pentru armătura nepretensionată sunt produsele din oțel, neted, profilat
sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate.
Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în
ceea ce privește tipul și clasa produsului, asigurându -se trasabilitatea lor în cepând de
laproducător și până la punerea în operă. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată,
trebuie să poarte o etichetă durabilă, bine atașată, care să conțină:
-denumirea producătorului;
-tipul și clasa produsului;
-numărul lotului și al colacului/legăturii;
-marcajul de conformitate;
1111NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul11.7–„Demontarea cofrajelor” .
95-ștampila controlului de calitate;
b) documentele care însoțesc livrarea produselor trebuie să conțină cel puțin următoarele
informații cuprinse în dec larația de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie
după acest document:
-numele și adresa producătorului;
-numărul certificatului de conformitate, atașat;
-referințe la caracteristicile produsului:
-numărul standardului de produs;
-tipul și clasa produsului;
-dimensiunea;
-limita de curgere;
-rezistența la rupere;
-alungirea la forța maximă și la rupere;
-conținutul de carbon echivalent pe oțel lichid;
-date de identificare a șarjei/lotului/colacului sau legăturii.
Printipul produsului se înțelege forma suprafeței:
-neted;
-cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil;
Prin clasa produsului se înțelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere,
raportul între rezistența la rupere ș i limita de curgere, alungirea (la forța maximă și la
rupere) și sudabilitatea, conform specificației tehnice ST 009.
Marcarea, livrarea, transportul, manipularea și depozitarea produselor pentru
armături trebuie să se facă astfel încât să nu modifice ca racteristicile acestora. Produsele
pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase și diametre, în spații amenajate
și dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:
-evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spațiilor;
-evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanțe;
-accesul și identificarea ușoară a fiecărui sortiment;
Suprafața produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină
neaderentă și nici cu substanțe care pot afecta negativ oțelul, betonul sau aderența între
ele.
Inginerul de structură va preciza în proiect, tipul și clasa produselor care trebuie să
fie utilizate, precum și diametrul și forma armăturilor, notate distinct și unitar în tot
cuprinsul proiectului .
În cazurile în care constructorul nu poate aproviziona produsele conforme cu
prevederile din proiect, modificările privind tipul și clasa produselor se pot face numai cu
acordul scris al inginerului de structură (dispozitie de șantier, care face parte d in proiect și
intră în cartea tehnică a construcției).
Constructorul efectuează următoarele:
verificarea caracteristicilor geometrice;
încercarea la tracțiune (rezistența la rupere, limita de curgere, alungirea după
rupere), încercarea la îndoire simplă și încercarea la îndoire -dezdoire.
Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot și diametru, în
laboratoare având dotarea necesară.
În cazurile în care rezultatele determinărilor nu sunt corepunzătoare,
constructorul ia măsurile necesare p entru aprovizionarea cu produse corespunzătoare.
963.4.2.Pregatirea barelor
Curătirea și îndreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate înaintea tăierii și
fasonării acestora.
La curățire se vor îndepărta:
-pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurită ți;
-rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
-rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor care
urmează să fie înnădite prin sudură.
După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea
dimensiunilor sec țiunii barei nu trebuie să depăsească abaterile limită la diametru
prevăzute în Codul NE 012 -2007și anume:
-pentru bare cu d < 25 mm abatere limită de 0,5 mm;
-pentru bare cu d > 25 mm abatere limită de 0,75 mm.
3.4.3.Fasonarea barelor12
Conform normativului de execuție NE012 -2/2010, constructorul are obligația ca
înainte de a trece la fasonarea armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea
conform prevederilo r din proiect (privind, în special, montarea și fixarea barelor, înnădirile
barelor, dar și turnarea și compactarea betonului) și să solicite, dacă este necesară,
reexaminarea, împreună cu inginerul de structură, a prevederilor din proiect.
Fasonarea arm ăturii se poate efectua de către constructor (în ateliere proprii și/sau
la fața locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către constructor, la un
prelucrător specializat în fasonarea armăturii.
Fasonarea armăturii se efectuează în conformita te cu prevederile legale în vigoare
în ceea ce privește echipamentul tehnologic utilizat și personalul care execută această
activitate.
În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele
condiții:
a) constructorul, care emi te comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din
proiect privind armătura;
b) încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează
produsele și rapoartele de încercare cu rezultatele obținute vor face parte di n
documentele care însoțesc armătura fasonată;
c) prelucrătorul va însoți armătura fasonată de declarația de conformitate care trebuie să
se refere la:
-certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie;
-declarația că au fost re spectate toate prevederile proiectului în ceea ce privește:
produsele utilizate, forma și dimensiunile armăturilor, precum și condițiile de fasonare;
d) armătura fasonată va fi recepționată de constructor, pe baza prevederilor din proiect,
recepție care ar e în vedere și existența cumentelor și marcajelor privind trasabilitatea
pentru produsele utilizate;
12NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul8.2–„Fasonarea armăturilor” .
97Armătura fasonată în atelier (la constructor sau prelucrător) poate fi livrată, pentru
montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carca se.
În primul caz, elementele de același tip vor fi depozitate în pachete separate,
etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor și să se asigure păstrarea formei și
curățeniei lor până la montarea acestora.
În al doilea caz, depozitarea și manip ularea vor trebui să asigure
indeformabilitatea, precum și starea de curățenie.
Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiții:
a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10° C;
b) fasonarea cu mașina a barelor c u profil periodic, la mașini cu două viteze, se va face
numai cu viteza mică;
c) îndoirea barelor se execută cu mișcare lentă, cu viteză uniformă, fără șocuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:
-pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puțin patru ori
diametrul barei;
-pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puțin șapte ori diametrul
barei;
e) forma și dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi c onform prevederilor
tehnice aplicabile și sunt precizate în proiect;
f) razele de îndoire pentru barele înclinate și pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea
cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiec t.
3.4.4.Montarea armăturilor13
Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiții:
a)Cofrajele în care se montează armătura trebuie să fie recepționate și verificate
imediat înaintea începerii montării armăturii. Verificarea trebuie să asigure că acestea și-
au menținut conformitatea în ceea ce privește:
-Stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale.
-Forma și dimensiunile;
-Etanșeitatea;
-Starea de curățenie.
b)Asigurarea conformității cu prevederile din proiect. Se referă la tipurile și cla sele
produselor utilizate, poziția relativă a acestora, între ele și față de cofraj, precum și
la poziția și tipul înnădirilor, cu încadrarea în toleranțele admisibile.
c)Asigurarea bunei desfășurări a punerii în operă a betonului. Se referă la:
-Crearea posi bilității de circulație a personalului implicat, în cazul în care armătura
este montată pe suprafețe orizontale/înclinate mari;
-Crearea, în cazul armăturilor dese la partea superioară, la intervale de maximum
3,00m, a unor spații libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care
se descarcă acesta;
-Crearea spațiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum
2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălțimea elementului.
13NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul8.3–„Montarea armăturilor” .
98Crearea spațiilor libere se face fie prin amplasarea armăturii, în acord cu
proiectantul, fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.
d)Asigurarea poziției relative între bare și fața de cofraj.
3.4.5.Legarea armăturilor14
Trebuie efectuată la încrucisarea barelor, prin legă turi cu sârmă neagră sau prin
sudură electrică prin puncte.
Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă moale de 1,0 mm
până la 1,5 mm diametru. Legarea armăturii se va face numai cu sârmă neagră, fiind
interzisă utilizarea sârmei zinc ate.
Legarea armăturii se va face după cum urmează:
a)La rețele de armături din plăci și pereți:
-Fiecare încrucișare, pe două rânduri de încrucișări marginale, pe întregul contur;
-Restul încrucișărilor, în câmp, se vor lega în șah, din două în două;
b) La rețelele de armături din plăci curbe subțiri, se vor lega toate încrucișările;
c) La grinzi și stâlpi:
-Toate încrucișările cu colțurile etrierilor și cu ciocurile agrafelor;
-Încrucișarile cu porțiunile drepte ale etrierilor pot fi lega te în șah, din două în două;
-Barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucișează;
-Etrierii și agrafele montate înclinat precum și fretele, se vor lega la toate încrucișările cu
barele longitudinale.
După caz, pen tru elementele la care armarea se face cu un număr mare de bare
și/sau de diametru mare, se vor prevede și alte tipuri de elemete de susținere temporare
sau definitive. Aceste elemente vor fi de tip “confecție metalică” și se vor stabili de comun
acord cu executantul după desemnarea acestuia.
În nodurile cu armãturi dese se va urmãri dispunerea barelor astfel ca sã permitã
si pãtrunderea vibratorului.
3.4.6.Înnădirea barelor
Înnădirea barelor de armătură se va realiza:
-prin suprapunere (pentru diametre ma i mici de 25mm, dacă în proiect nu este
specificat altfel);
-prin sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, cap la cap, în cochilie
pentru diametre de 25mm sau mai mari.
La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se as ează barele
fasonate conform proiectului, legându -se între ele si montând distantierii pentru
asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustătile pentru stâlpi sau pereti si se fixează de
armătura fundatiei.
Montarea armăturilor va fi efectuată în pozitiile prevăzute în proiect asigurându -se
mentinerea acestor pozitii și în timpul turnării betonului.
La montare se vor prevedea:
14NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul8.3–„Montarea armăturilor” .
99-cel putin 3 distan țieri la fiecare mp de placă sau perete;
-cel putin 1 distan țier la fiecare m l de stâlp.
Distantieri pot fi confectionati din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu
câte o sârmă pentru a fi legate de armături.
Nu se acceptă înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect decât cu acceptul
proiectantului.
Stratul de acoperir e cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept
scop asigurarea protectiei armăturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu
betonul. Dacă nu se specifică altceva pe planurile de armare, straturile minime de
acoperire se vor realiz a conform SR EN 1992 -1-1-2004.
La terminarea montării armăturilor, datorită importantei deosebite a calitătii
executiei acestora cât si a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate
cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recep tionate, încheindu -se proces verbal de
lucrări ascunse.
Verificările trebuie efectuate și însușite de către beneficiar (dirigintele de santier
atestat MDRAP), executant (seful de lucrare împreuna cu responsabilul tehnic cu
executia atestat MDRAP) si treb uie să se refere la toate aspectele lucrării si anume:
-numărul, diametrul si pozitia barelor în diferite sectiuni transversale, caracteristice
elementului de structură;
-distantele dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
-lungimea portiunilor de bară care depăsesc reazemele sau care urmează a fi înglobate
în elemente care se toarnă ulterior (mustăti);
-lungimea de suprapunere la înnădirii;
-numărul și calitatea legăturilor dintre bare;
-dispozitivele de sustinere a pozi tiei armăturilor în cursul betonării (agrafe, distantieri
etc.);
-modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;
Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse.
3.5.Lucrari din beton si beton a rmat
3.5.1.Prevederi generale15
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al
punctului de lucru, care are următoarele obligații:
a)să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:
-starea cofrajelor și/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul;
-starea armăturii;
-starea rosturilor de turnare, dacă este cazul.
b) să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la stația proprie de
preparare);
c) să verifi ce faptul că sunt asigurate condițiile corespunzătoare pentru transportul
betonului la locul de punere în operă, precum și mijloacele, facilitățile și personalul
15NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
betonprecomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul11–„Punerea în operă a betonului”,
subcapitolul 11.1 –„Prevederi generale”
100pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situații
neprevăzute;
d)să cunoască și să supravegheze modul de turnare și compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum și prelevarea de probe
pentru încercările pe beton proaspăt și beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de
punere în operă, dacă este cazul.
Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în
timpul turnării și întăririi betonului, astfel:
-în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie
cuprinsă între 5°C și 30°C;
-în condițiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de
întărire scade sub 5°C, se aplică prevederile din NE012 -1/2007. Pământul, piatra,
susținerile sau elementele structurale în contact cu betonul c e urmează a fi turnat trebuie
să aibă o temperatură care să nu provoace înghețarea betonului înainte ca acesta să
atingă rezistența necesară pentru a rezista la efectele înghețului;
-în cazul în care temperatura mediului depășește 30°C în momentul turnăr ii sau în timpul
perioadei de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienți și
luarea de măsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau
acreditarea unei tehnologii adecvate de preparare, tra nsport, punere în operă și tratare a
betonului);
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confecționate vor fi păstrate astfel:
-epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condiți ile
prevăzute în SR EN 12390 -2;
-epruvetele de control pentru verificarea rezistențelor la compresiune la termene
intermediare se păstrează în condiții similare betonului pus în operă;
-epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se
păstrează în condițiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile;
Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcție, trebuie ținută, la zi,
condica de betoane, care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
-dateleprivind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii
betonului de către constructor;
-locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare;
-ora începerii și terminării turnării betonului;
-temperatura betonului proaspăt;
-probele de beton prelevate și epruvetele turnate, modul de identificare a acestora și
rezultatele obținute la încercarea lor;
-măsurile adoptate pentru protecția betonului proaspăt turnat;
-eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemper ii etc);
-temperatura mediului ambiant;
-personalul care a supravegheat turnarea și compactarea betonului;
Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la
prepararea acestuia și până la punerea în operă.
1013.5.2.Prepararea și transportul betonului16
Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător
precizărilor din "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si
beton precomprimat, indicativ NE 012 -2007",
Transportul bet onului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu 5…9 cm,
respectiv 10…15 cm) se face cu autoagitatoare iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea
conului cu 1…4 cm) cu autobasculantă cu benă amenajată corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau
roabe.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pe timp de arsită sau ploaie, suprafata liberă de beton trebuie să fie protejată
astfel încât să se evit e modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de
transport si sfârsitul descărării acestuia si nu poate depăsi valorile de mai jos decât dacă
se utilizează aditivi întârzietori:
3.5.3.Turnarea si compactarea betonului17
Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:
-corespondenta cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât si pe verticală, cu cele din
proiect;
-orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;
-existenta măsurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitătii
lor;
-măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
-rezistenta și stabilitatea elementelor de sustinere existente și corecta montare si fixare
a sustinerilor, existenta panelor si a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru
repartizarea presiunilor pe teren, etc.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul si armăturile se vor curăta de eventuale
corpuri străine, beton rămas de la turnarea pr ecedentă, rugină neaderentă, etc. si se va
proceda la închiderea ferestrelor de curătire.
Înainte de turnarea betonului trebuie verificată functionarea corectă a utilajelor de
transport local și de compactare a betonului (vibratoare).
16NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul11.2–„Livrarea, transportul pe șantier
si recepția betonului proaspat” .
17NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul11.3–„Turnarea și compactarea
betonului” .
102Betonarea construct iei va fi condusã nemijlocit de maistrul sau seful punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si
mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armăturilor si va lua măsuri operative
de remediere a oricăror deficiente constatate. Atât deficientele constatate cât si măsurile
adoptate vor fi consemnate în condica de betonare.
Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întrerupere. Daca acest lucru nu este
posibil se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor normativului NE 012 -2007.
La turnarea betonului trebuie respectate urmãtoarele reguli generale:
-înăltimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;
-turnarea betonului de înăltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din
tronsoane de formă tronconică;
-betonul trebuie să fie răspândit uniform si în grosime de cel mult 50 cm. Întinderea
acestuia se face prin tragere cu grebla. Nu se admite azvârlirea cu lopata a betonului la o
distantă mai mare de 1,50 m;
-se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor fată de
pozitia prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consolă; dacă totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în
timpul turnării;
-se va urmări cu atentie, înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându -se
grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
-nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării si nici asezarea
pe armături a vibratorului;
-turnarea se va face în straturi orizontale de 30 … 40 cm înăltime, acoperirea cu un
strat nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului
inferior.
Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul imposibilitătii de
continuare a compactării prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreruper i de curent
electric, etc.), turnarea betonului se va continua până la pozitia corespunzătoare pe rost,
compactând manual betonul.
Betonul trebuie turnat și compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură
și piesele înglobate sunt acoperite în m od adecvat, în intervalul toleranțelor acoperirii cu
beton compactat și că betonul va atinge rezistența și durabilitatea prevăzute.
Viteza de turnare și compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita
formarea rosturilor de turnare și suficient de redusă pentru a evita tasările sau
supraîncărcarea cofrajelor și susținerilor acestora.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru care se folosesc caracteristicile
tehnice și functionale și pentru care se gasescprescriptii de utili zare și întretinere.
Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depă șească 3/4
din lungimea capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã
pãtrundã 5…15 cm în stratul compactat anterior. Grosimea strat ului de beton armat
(înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 -1,35 ori mai mare decât grosimea finală a
stratului compactat în func ție de lucrabilitatea betonului.
Distanța între două poziții succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie să fie
astfel stabilită încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafe țe de beton
compactat.
103Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, for ța perturbatoare și
frecvența corespunzătoare a acestuia) se va face în funcție de dimensiunil e elementelor și
de posibilitătile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură.
Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico -economic se situează între
durata minimă de 5 sec. și durata maximă de 30 sec. Prelungirea dura tei de vibrare până
la 50 sec. impuse de conditii speciale locale, nu este de natură să dăuneze calitătii
betonului.
Semnele exterioare după care se recunoaste că vibrarea betonului s -a terminat,
sunt următoarele:
-betonul nu se mai tasează;
-suprafata betonului devine orizontală și usor lucioasă;
-încetează aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:
-betonul trebuie astfel compactat încât să conțină o cantitate minimă de aer oclu s;
-compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, în
funcție de consistența betonului, tipul elementului etc.;
-în afara cazului în care se stabilește o altă metodă, compactarea se efectuează cu
vibrator de interi or. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau șipci, în
paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:
introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor
secțiunii sau desimii armăturii și nu se po ate aplica eficient vibrarea externă;
întreruperea funcționării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în
operă trebuie să continue până la poziția corespunzătoare unui rost;
este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton mono granular, beton
autocompactant);
-vibrarea se utilizează ca metodă de compactare și nu ca metodă de deplasare a
betonului pe distanțe lungi, sau de prelungire a duratei de așteptare pe șantier înainte de
turnare;
-vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafață se aplică sistematic după turnare
până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibrațiile excesive care pot conduce la slăbirea
rezistenței suprafeței sau la apariția segregării;
-în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitat ă deplasarea armăturilor și/sau
a cofrajelor;
-betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.
3.5.4.Tratarea betonului după turnare18
Pentru asigurarea condițiilor favorabile de întărire și a reduce deformațiile de
contracție, se va asigu ra menținerea umidității betonului minim 7 zile după turnare (pentu
recipienți pentru lichide, menținerea umidității va fi asigurată 14…28 zile în funcție de
anotimp) protejând suprafețele prin:
-acoperirea cu materiale de protecție;
-stropirea pe riodică cu apă;
18NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul11.4.–„Tratarea și protecția
betonului după turnare” .
104-aplicarea de pelicule de protecție;
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa
turnare.
Acoperirea cu materiale se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Pe timp uscat si calduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel
putin 2 ori pe zi, dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus
(nisip) de 3 -4 cm pentru a mentin e umiditatea. Udarea se va face prin pulverizarea paei,
astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se intari sufucient.
Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7 -14 zile. In cazul in care
temperatura aerului este situata intre +5°C si -3°C,temperatura betonului nu trebuie sa fie
mai mica de +5°C. In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240kg/mc sau daca
se foloseste ciment cu caldura de hidratare redusa (de exemplu de clasa 32.5 N)
temperatura betonului trebuia sa fie mai mare de +10°C la locul de punere in opera. La
temperaturi ale aerului mai mici de -3°C, temperatura betonului trebuie sa fie mai mare de
+10°C.
3.5.5.Turnarea betoanelor pe timp friguros19
Se vor respecta prevederile din Normativele C 16 -84 si NE 012 -2007.
Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili tinând
seama de:
-regimul termoclimatic real existent pe santier pe timpul preparării, transportului, turnării
si protejării betonului;
-dimensiunile si masivitatea sau subtiri mea elementelor ce se betonează;
-gradul de expunere a lucrărilor ca suprafată și durată la acțiunea timpului friguros în
cursul întăririi betonului;
-intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă.
La executarea pe timp friguros a betoa nelor de orice fel este necesar să se
exercite un control permanent și deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al
lucrării, responsabilului CTC atestat MDRAP și al beneficiarului (dirigintele de santier
atestat MDRAP). În procesele verbale de lucrări ascunse se vor mentiona măsurile
adoptate pentru protecția lucrărilor si constatărilor privind eficienta acestora.
3.5.6.Decofrarea
Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistentă suficientă
pentru a putea prelua integral sau p artial, dupa caz sarcinile pentru care au fost
proiectate. Trebuie acordată o atentie deosebită elementelor de constructie, care după
decofrare suportă aproape întreaga sarcină prevazută în calcul.
Părtile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce b etonul a atins o rezistentă
de minimum 2,5 N/mm2astfel încat fetele si muchiile elementelor să nu fie deteriorate..
În cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :
19NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucra rilor din beton” , capitolul11.7–„Decofrarea” .
105-desfăsurarea operatiei va fi supravegheată direct de către condu catorul punctului de
lucruîn cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot
afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere
până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolida re;
-decofrarea se va face asfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcarilor de către
elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajului si susținerilor.
În termen de 24 ore de la decofrarea oricare i părti de constructie se va proceda,
de către conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de către
proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat), la o examinare amănuntită a tuturor
elementelor de rezistentă ale structurii, în cheindu-se un proces -verbal în care se vor
consemna calitatea lucrărilor precum și eventuale defecte constatate. Este interzisă
efectuarea de remedieri înainte de aceasta examinare.
3.5.7.Abateri admisibile20
Abateri limitã la dimensiunile elementelor executat e monolit :
Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor plăcilor peretilor:
-până la 3,0 m: ±16 mm
-3,0…6,0 m: ±20 mm
-peste 6,0 m: ±25 mm
Dimensiunea sectiunii transversale:
-grosimea peretilor si plăcilor
până la 10 cm inclusiv: ±3 mm
peste 10 cm: ±5 mm
-lătimea si înăltimea sectiunii grinzilor si stâlpilor
până 50 mm: ±5 mm
peste 50 cm: ±8 mm
-fundatii
dimens. în plan: ±20 mm
înăltimea
opână la 2,0 m: ±20 mm
opeste 2,0 m: ±30 mm
Abateri limită la forma dată muchiilor si supraf etelor:
-pentru 1,0 m lungime de muchie respectiv 1mp de suprafată: 4mm
-pentru lungimea totală a muchiilor respectiv de suprafată totală, cu latura ce mai mare
L (indiferent de tipul elementului)
L= 3,0 m: ±10 mm
3,0 < L <9,0 m: ±12 mm
9,0 < L<18,0 m:±16 mm
L > 18,0 m: ±20 mm
20NE 012-2 /2010–„Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton” , capitolul14–„Toleranțe geometric e”.
106Capitolul 4. DOCUMENTAȚIE TEHNICO -ECONOMICĂ
Documentația tehnico -economică este documentația prin care se estimează costul
execuției lucrărilor.
Documentația tehnico -economică cuprinde:
-Devizgeneral si devize analitice pe stadii fizice;
-Antemasuratoari (liste cu cantitati de lucrări);
-Listele consumurile de resurse (extrase de resurse);
Fiecărei antemasurători îi corespunde un deviz pe categorii de lucrări sau deviz pe
stadiu fizic, prin intemediul cărora se detemină prețul lucrărilor din categorie de lucrari
respectivă.
Totalitatea mijloacelor ce contribuie la realizarea sau executarea lucrărilor de
construcții sunt denumite, în activitatea de construcții, resurse.
Listele consumurile de resurse sunt:
-Lista consumurilor materiale (Formular C6);
-Lista consumurilor cu mana de lucru (Formular C7);
-Lista consumurilor cu ore de functionare utilaje de constructii (Formular C8);
-Lista consumurilor privind transpor turile(Formular C9).
Antemasurătoarea reprezintă piesa scrisa prin care se determină cantitatea de
lucrare pentru fiecare articol de lucrare ce urmează a se executa în cadrul unei categorii
de lucrări.
Antemasurătoarea se elaborează de către proiectant, pe părți de obiecte de
construcții, corespunzătoare stadiilor fizice și în ordinea tehnologico -organizatorică a
execuției acestora.
Antemăsuratoarea se efectuează în urma analizării si măsurării proiectului tehnic și
a detalii lor de execuție, materializându -se printr-o listă de articole de lucrări ce pune în
evidență pentru fiecare articol o serie de elemente caracteristice: simbol, denumire,
unitate de masură, calculul volumului de lucrare, cantitatea de lucrare.
În cadrul antemăsurătorilor se încadrează articolele de lucrare în indicatoare de
norme de deviz, în normele aferente.
În continuare este prezentată lista cu cantități de lucrări pentru suprastructură și
devizul pe categorii de lucrări pentru suprast ructura.
Cantitățile de lucrări din antemăsurătoare au fost evaluate prin calcul aproximativ
pe baza planurilor de arhitectură și rezistență.
Costul de realizare a suprastructurii rezultat din devizul pe categorii de lucrari
pentru su prastructura este de 816 828.96 LEI.
107Suprastructura se va reali za prin următoarele activități:
Tabelul 21. Activități realizare suprastructură
Activități curente Articol
Confectionare armatura stalpi parterCZ0302F1
CZ0302D1
Cofrare sta lpi parter CB13J1
Armare stalpi parter CC02C1
Turnare beton stalpi parter CA02J1
Confectionare armatura planseu parterCZ0302F1
CZ0302E1
CZ0302D1
CZ0302P1
Cofrare placa parterCB13I1
CB45B1
CB44A1
Montare armatura planseu parter CC02C1
Turnare beton planseu parter CA02J1
Realizare pereti compartimentare parter CD07C1
Confectionare armatura stalpi etaj 1CZ0302F1
CZ0302D1
Cofrare stalpi etaj 1 CB13J1
Armare stalpi etaj 1 CC02C1
Turnare beton stalpi etaj 1 CA02J1
Confectionare armatu ra planseu etaj 1CZ0302F1
CZ0302E1
CZ0302D1
CZ0302P1
Cofrare placa etaj 1CB13I1
CB45B1
CB44A1
Montare armatura planseu etaj 1 CC02C1
Turnare beton planseu etaj 1 CA02J1
Realizare pereti compartimentare etaj 1 CD07C1
ANTEMĂSURĂTOARE SUPRASTRUCTURĂ
1. CB13I1 –Cofraje refolosibile la constructii cu H<20m, la placi si grinzi cu placaj de 15
mm
mpS
74.2049}55.2811)18.06.0(55.2826.05.21]27.010)18.07.0[(81.716{21
Rotund: 2050mp
1082. CB13J1 –Cofraje din panouri refolosibile la constructii cu H<20m la stalpi si cadre cu
placaj de 15 cm.
mp S 36050.72046.02
3. CB45B1 –Sustineri din grinzi metalice extensibile la constructii cu H<20m grinzile
rezemand pe popi metalici
buc C 51612623263335.194355.28635.2124
4. CB44A1 –Sustineri cu popi extensibili PE3100R pentru montarea placi, predale,
plansee tu rnate monolit
buc C 154835165
5. CA02J1 –Turnare beton armat la constructii cu H<35 m, in plansee (grinzi, stalpi,
placi), cu grosimea placii > 10 cm.
Stalpi: mc54205.76.06.0
Placi si grinzi:
mc27.3892]81.716)25.385.3(4.025.04)33.026(25.06.05)56.055.28(3.06.06)46.05.21(3.07.0[
mc V 27.44327.389543
Rotund: 444mc
6. CC02C1 –Montare armaturi la constructii cu H<35 m din bare in grinzi si stalpi D<18
mm, placi D<10 mm cu distantieri din plastic.
Grinzi:
kg mc mckg kg kg kg kg 17.62296.19/5056.298529.236495.303473.339
Stalpi: kg85.2940
Placi: kg mpkg 2.14336281.716/10
kg M 22.2350620.1433685.294017.62296
Rotund: 23507mc
7. CC02D1 –Montare armaturi la constructii cu H<35 m din bare in grinzi si stalpi D>18
mm, placi D=10 -12 mm cu distantieri din plastic.
Grinzi:
kg mc mckg kg kg kg kg 20.48596.19/70587.117551.397495.54463.172
109Stâlpi: kg58.7710
kg M 78.1256920.485958.77107
Rotund: 12570mc
8. CZ0302P1 –Confectionare armaturi pentru placi la constructii obisnuite in ateliere
contralizate PC52, D=10 -12mm
kg M143358
9. CZ0302E1 –Confectionare armaturi pentru pereti, grinzi, stalpi, diafragme la constructii
obisnuite in ateliere centralizate PC52, D=10 -16 mm
kg mckgmc kg M 7475/1206.19 51238
9. CZ0302F1 –Confectionare armaturi pentru pereti, g rinzi, stalpi, diafragme la constructii
obisnuite in ateliere centralizate , PC52, D>16 mm
kg M111989
10. CZ0302D1 –Confectionare armaturi pentru pereti, grinzi, stalpi, diafragme la
constructii obisnuite in ateliere centralizate PC52, D = 6-8 mm
kg M306810
11. CD07C1 –Zidarie din blocuri BCA la constructii H<35 m, 24 cm grosime, cu blocuri
GBN50 in vrac
Parter:
Pereti 30 cm grosime:
mc06.633.0]3.225.33.2222.76.3617.441249.52)6.04()9.724.7(2)7.04[(
Pereti 20 cm grosime:
mc78.6820.0]10.25.1511.2)55.410.375.3295.228.1269.529.7()18.04[(
Pereti 15 cm gr osime:
mc91.5)]285.123.3()18.04[(15.0
Etajul 1:
Pereti 30 cm grosime:
mc34.593.0]189.1132143.2199.1149.52)6.05.3()9.724.7(2)7.050.3[(
Pereti 20 cm grosime:
110mc11.8220.0]10.25.11211.2)13220.4119.539.734.7()18.05.3[(
Pereti 15 cm grosime:
mc85.6]10.27.0)22.2260.123.3()18.050.3[(15.0
mc V 05.28685.611.8234.5991.578.6806.6311
Rotund: 287mc
12. TRA06A15 –Transportul rutier a l betonului -mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc,
dist. = 15 km
tone M 6.10654.244412
13.TRA04A10 –Transport rutier materiale semifabricate cu autoremorchere cu remorci
treiler sub 20 t pe dist. = 10 km
tone kg kg kg M 07.36 36077 12570 2350713
Rotund: 36. 10mc
În continuare sunt prezentate formularul F3 (lista cu cantitățile de lucrări) și listele
cu cantități de resurse pentru suprastructură.
111Formularul F3
Obiectivul: 0007 45000000 MAGAZIE P+1E
Obiectul: 0001 45000000 MAGAZIE P+1E
Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz oferta SUPR SUPRASTRUCTURA
Categoria de lucrari: 0110
Preturile sunt exprimate in RON
======================================================= ==========
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
=================================================================
001 CB13I1 MP. 2050.000 32 .76 67155.95
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 11.90 24395.00
CONSTRUCTII CU H<20M LA PLACI SI GRINZI 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 15MM 0.00 0.00
0.002 4 Total= 91550.95
002 CB13J1 MP. 360.000 37.46 13487.04
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 17.22 6199.20
CONSTRUCTII CU H<20M LA STILPI SI CADRE 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 15MM 0.00 0.00
0.002 1 Total= 19686.24
003 CB45B1 BUC. 516.000 0.06 32.51
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 32.34 16687.44
EXTENSIBILE LA CTII CU H<20M GRINZILE 0.00 0.00
REZEMIND PE POPI METALICI 0.00 0.00
0.000 0 Total= 16719.95
004 CB44A1 BUC. 1548.000 0.22 341.33
SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT 6.16 9535.68
PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR 0.00 0.00
SAU GR MONOL PL PREF 0.00 0.00
0.000 0 Total= 9877.01
005 CA02J1 M.C. 444.000 1.20 532.80
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H 42.84 19020.96
<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU 7.50 3330.00
GROS.PLACII>10CM 0.00 0.00
0.000 0 Total= 22883.76
005 2000001 M.C. 447.552 290.00 129790.08
BETON CLASA C20/25 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
2.400 1074 Total= 129790.08
006 CC02C1 KG 23507.000 0.13 3135.83
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE 0.46 10860.23
IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM 0.00 0.00
CU DIST DIN PLAS 0.00 0.00
0.000 0 Total= 13996.07
112SUPR pag 2
=================================================================
007 CC02D1 KG 12570.000 0.13 1676.84
MONT ARMAT LA CONSTR.H<35M DIN BARE IN 0.39 4927.44
GRINZI SI STILPI D>18MM,PLACI D<12 CU 0.00 0.00
DIST DIN PLASTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 6604.28
008 CZ0302P1 KG 14335.000 3.54 50674.22
CONFEC.ARMAT.PT.PLACI INCLUSIV SCARI 0.28 4013.80
PODESTE LA CONST.OBIS.IN ATELIERE 0.08 1135.33
CENTRAL.PC 52 D= 10 -12 0.00 0.00
0.001 14 Total= 55823.36
009 CZ0302E1 KG 7475.000 3.54 26424.12
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.34 2511.60
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.10 771.42
CENTRALIZATEPC 52 D=10 – 0.00 0.00
0.001 8 Total= 29707.15
010 CZ0302F1 KG 11198.000 3.54 39584.93
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.31 3448.98
DIAFRAGME LACONSTR OBIS IN ATEL CENTR PC 0.10 1155.63
52 D>16MM 0.00 0.00
0.001 11 Total= 44189.55
011 CZ0302D1 KG 3068.000 3.54 10845.38
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.57 1761 .03
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.10 316.62
CENTRALIZATEPC 52 D=6 -8 0.00 0.00
0.001 3 Total= 12923.03
015 CD07C1 M.C. 287.000 186.64 53566.89
ZIDARIE DIN BLOCURI BCA LA CONSTR.H<35M, 44.80 12857.60
24CM GROSIME, CU BLOCURI GBN 50/650 IN 0.00 0.00
VRAC 0.00 0.00
0.761 218 Total= 66424.49
015 2101171 M.C. 18.655 240.00 4477.20
MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 4477.20
013 TRA06A15 TONA 1065.600 0.00 0.00
TRANSPORTU L RUTIER AL BETONULUI – 0.00 0.00
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC 0.00 0.00
DIST. =15KM 17.50 18648.00
0.000 0 T otal= 18648.00
014 TRA04A15 TONA 36.100 0.00 0.00
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU 0.00 0.00
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 0.00 0.00
20T PE DIS.15 KM.* 12.50 451.25
0.000 0 Total= 451.25
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
1334.29 401725.13 116218.97 6709.00 19099.25 543752.35
113SUPR pag 3
=================================================================
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 6709.00
Detaliere transporturi:
-Articole TRA 19 099.25
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.15800 = 18 362.60
-SOMAJ:
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00500 = 581.09
-asig sanatatea -FAS (5,20%)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.05200 = 6 043.39
-Contrib, accid.munca si boli profesionale (0,270%
)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00270 = 313.79
-Contributii concedii si indemizatii (0,85%)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00850 = 987.86
-Fond garantare creante salariale (0,25%)
( 116218.97 + 6709.00 * 0.000 +
19099.25 * 0.000) * 0.00250 = 290.55
Total cheltuieli directe:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
1334.29 401725.13 142798.25 6709.00 19099.25 570331.63
Cheltuieli indirecte:
570331.63 * 0.1000 = 57 033.16
Profit:
627364.79 * 0.0500 = 31 368.24
TOTAL GENERAL DEVIZ: 658 733.04
TVA 658733.04 * 24.0% = 158 095.93
TOTAL cu TVA 816 828.96
PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)
DEVIZIER
113FORMULAR C6
Lista consumuri lor de resurse materiale (cantitati totale)
–––––––––––––––––––-
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTR UCTURA
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri | Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|
|Crt.| | |cuprinse |exclusiv TVA | exclusiv TVA | | (tone) |
| | | |in oferta | RON | RON | | |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| 0| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| 1| 2000001 BETON CLASA C20/25 |M.C. | 447.55| 290.00| 129790.08| |1074.125|
| 2| 2000470 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 3098.68| 3.50| 10845.38| | 3.099|
| | S 438 D= 8MM | | | | | | |
| 3| 2000509 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 14478.35| 3.50| 50674.22| | 14 .478|
| | S 438 D=10MM | | | | | | |
| 4| 2000573 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 7549.75| 3.50| 26424.12| | 7.550|
| | S 438 D=16MM | | | | | | |
| 5| 2000597 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 |KG | 11309.98| 3.50| 39584.93| | 11.310|
| | S 438 D=18MM | | | | | | |
| 6| 2101171 MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030 |M.C. | 18.66| 240.00| 4477.20| | 45.145|
| 7| 2800064 BLOC ZID NEARMAT BCA GBN50/ 650 |M.C. | 279.82| 190.00| 53166.75| | 218.263|
| | VRAC S10833 | | | | | | |
| 8| 2903995 SCANDURA RASINOASE LUNGA TIVITA |M.C. | 1.18| 630.00| 743.40| | 0.590|
| | CLASA D GR=24MM L=4,00M S 942 | | | | | | |
| 9| 2904406 DULAP RASINOASE TIVIT CLASA A |M.C. | 1.76| 630.00| 1110.31| | 0.881|
| | GROSIME=48MM LUNGIME=3,50M S 942 | | | | | | |
| 10| 2928347 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM |MP. | 122.30| 630.00| 77049.00| | 3.058|
| | PENTRU PERETI | | | | | | |
| 11| 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12 |KG | 360.77| 5.50| 1984.23| | 0.361|
| | OL32 S 889 | | | | | | |
| 12| 5836492 SURUB CU CAP BOMBAT CRESTAT L 5 X|BUC. | 861.00| 0.20| 172.20| | 0.009|
| | 60 F1 S 1451 | | | | | | |
| 13| 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 70 |KG | 77.00| 7.00| 539.00| | 0.089|
| | OL34 S 2111 | | | | | | |
| 14| 6201084 ULEI EMULSIONABIL PENTRU |KG | 289.20| 4.60| 1330.32| | 0.335|
| | DECOFRARE BETOANE S11382 | | | | | | |
| 15| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 161.90| 4.00| 647.60| | 161.900|
| | BETOANE DELA RETEA | | | | | | |
| 16| 6719093 DISTANTIER DIN MASE PLASTICE |BUC. | 10101.56| 0.28| 2828.44| | 0.101|
| | PENTRU POZITIONARE ARMAT URI IN | | | | | | |
| | BETON PENTRU GRINZI | | | | | | |
114| 17| 6719275 DIBLU PVC MARIMEA 3 NII-1030-75 |BUC. | 861.00| 0.13| 113.14| | 0.009|
| 18| 6829070 CHINGI METALICE PENTRU COFRAJE LA|KG | 28.80| 8.50| 244.80| | 0.029|
| | STILPI DIN B ETON $ | | | | | | |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| | T O T A L | | |RON | 401725.13| |1541.331|
| | | | | ––––- |––––– |–––––- |––– |
| | | | |EURO | 89218.72| | |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
115FORMULAR C7
Lista consumurilor cu mana de lucru (cantitati totale)
––––––––––––––––––
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om -ore) |Tarif med iu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |
|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% |
| | | | | (2 x 3) | |
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| 1| 102 BETONIST | 599 .400 | 14.000| 8391.60 | 8391.60|
| 2| 107 DULGHER CONSTRUCTII | 3558.830 | 14.000| 49823.62 | 49823.62|
| 3| 111 FIERAR BETON | 1919.864 | 14.000| 26878.10 | 26878.10|
| 4| 134 ZIDAR | 502.250 | 14.000| 7031.50 | 7031.50|
| 5| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII -| 1721.011 | 14.000| 24094.15 | 24094.15|
| | MONTAJ | | | | |
|–-|––––––––––––– ––|––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| | T O T A L | 8301.355 | RON | 116218.97 | 116218.97|
| | | | –––– |––––––– |––––– |
| | | | EURO | 25810.95 | 25810.95|
––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––––––
116FORMULAR C8
Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii (cantitati totale)
––––––––– ––––––––––––––––––––
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
–––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|
|Crt.| | ore de functionare | RON/ | RON |
| | | | ora functionare | (2 x 3) |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| 1| 3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON | 222.000 | 15.000 | 3330.00 |
| | ACTIONAT,ELECTRIC 0,9 -1,5KW | | | |
| 2| 4201 MAS.AUTOMATA DE TAIAT SI INDRET.OT. | 48.380 | 11.000 | 532.18 |
| | BET.ACT.EL. D=3 -20MM 5-10 | | | |
| 3| 4203 STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL – | 52.728 | 7.000 | 369.10 |
| | BETON,DIAM.PINA LA 40 MM | | | |
| 4| 4205 MASINA DE FASONAT OTEL -BETON D=PINA | 164.659 | 11.000 | 1811 .25 |
| | LA 40MM 2,2KW | | | |
| 5| 6609 TROLIU ELECTRIC 3,1 -5TF | 30.294 | 22.000 | 666.47 |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| | T O T A L | 518.062 | RON | 6709.00 |
| | | | –––––––– |–––––––– |
| | | | EURO | 1490.00 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
117FORMULAR C9
Lista consumurilor privind transporturile (cantitati totale)
––––––––––––- ––––––––
Lucrarea: MAGAZIE P+1E
Deviz: SUPR SUPRASTRUCTURA
––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|
|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |
| | | –––––––––––––– | tona | |
| | | tone | km. | ore de | | |
| | | transportate | parcursi | functionare | | |
|–-|––––––– –––––- |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|–-|––––– –––––––- |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 1101.700 | | | | 19099.25 |
| | categor ii | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| | 1 .001 TRA04A15 | 36.100 | | | 12.500 | 451.25 |
| | TRANSPORT RUTIER MATER. | | | | | |
|| SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE | | | | | |
| | CU REMORCI TREILER SUB 20T PE| | | | | |
| | DIS.15 KM.* | | | | | |
| | 1.002 TRA06A15 | 1065.600 | | | 17.500 | 18648.00 |
| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |
| | BETONULUI -MORTARULUI CU | | | | | |
| | AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. | | | | | |
| | =15KM | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | 0.00 |
| | din care,pe categorii | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |–––– –|––––––– |
| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| | T O T A L | 1101.700 | | | RON | 19099.25 |
| | | | | | EURO | 4241.73 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
118Capitolul 5.
PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚ IEI LUCRĂ RILOR
5.1. Generalități
Programarea unui proiect de construcții reprezintă stabilirea termenelor de începere
pentru fiecare activitate în parte, tinând seama de restricțiile impuse de procesul tehnologic,
duratele activităților și resursele disponibile, astfel ca interdependenț ele dintre ele să fie
respectate si durata totală de execuție să fie minimă.
Pentru realizarea unei analize amănunțite a desfăsurării unui proiect, o alegere a
variantelor optime de execuție și un control continuu al evoluției sale, trebuie să
descompunem proiectul în părți componente și să stabilim conexiunile între acestea. Aceste
componente se numesc operații sau activități.
O activitate este partea distinctă dintr -un proiect care consumă timp si resurse .
Durata totală de execuție a unui proiect reprezi ntă intervalul de timp în care se
efectueaza toate activitătile acestuia, respectând toate interdependențele dintre activități.
5.2. Analiza drumului critic (ADC)21
Principiul analizei drumului critic constă în împărțirea unui proiect în activități compon ente,
la un nivel care să permită corelarea logic ă și tehnologică a acestora, și să facă posibilă
stabilirea interacțiunilor între aceste activități componente.
Definirea listei de activități se răspunde face prin aflarea raspunsului la următoarele
22întrebărifiecare activitate în parte:
-"ce alte activitati succed sau preced în mod necesar aceasta activitate?";
-"care este durata activitatii?".
În acest fel se creeză un tabel care conține activitățile proiectului, intercondităționările între
activități și du ratele acestora.
Un astfel de tabel trebuie să fie format din următoarele coloane:
-activități: în această coloană se enumer ăactivitatile proiectului, fiind puse în evidenta printr -o
denumire sau printr -un simbol (codul activitatii);
-condiționări:se precizează , pentru fiecare activitate, activită țile imediat precedente, prin
simbolurile lor; activit ățile de start nu au activități precedente, în casuță fiind trecută o liniuță ;
-durata:pentrufiecare activitate se precizează durata de execu ție, într-oanumită unitate de
măsură.
21Curs „Bazele cercetării operaționale”,Prof. Univ. Dr. Eugen Țigănescu, Lect. Drd. Mitruț Dorin
119Modelele de anal iză a drumului critic se bazează pe reprezentarea proiectului printr -un
grafic, cele mai cunoscute fiind metoda MPM (Metro Potential Method), metoda CPM (Critical
Path Method) și metoda PERT, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a
construi graficul corespunzator.
Metoda care s -a adoptat este metoda MPM deoarece are avantajul că permite ca
activitatea să înceap ă înaintea finalizarii activită ții precedente, dacă sunt create condiții și dacă
formațunilede lucru nu se deranjează.
Această posibilitate este permisă prin legături care se numesc condiționări.
5.3.Metoda de programare si organizare MPM23
Etapele de elaborare a graficului retea sunt următoarele :
a)Elaborarea listei act ivităților
b) Stabilirea legăturilor dintre activită ți cu respectarea condițiilor tehnologice ș i
organizatorice de execu ție.
Tabelul 22. Activități curente, durate, condiționări, resurse
Nr. Crt Activitati curente SimbolActivitati
Durate Conditionari Resurse
Precedenta Urmatoare
1 Aprovizionare Apr. START ConfArmP 3 3 2
2Confectionare armatura
stalpi parter ConfArmP Apr. CofrStP4 4 5
3 Cofrare stalpi parter CofrStP ConfArmP ArmStP 2 2 15
4 Armare stalpi parter ArmStP CofrStP BetStP 2 2 10
5Turnare beton stalpi parter BetStP ArmStP ConfPlP 1 3 8
6Confectionare armatura
planseu parter ConfPlP Apr. CofrPlP7 7 5
7 Cofrare placa parter CofrPlP ConfPlP ArmPlP 14 14 15
8Montare armatura planseu
parter ArmPlP CofrPlP BetPlP5 5 10
9Turnare beton planseu
parter BetPlP ArmPlP ZidPerP1 3 8
10Realizare pereti
compartimentare parter ZidPerP BetPlPRec
Supras7 7 8
11Confectionare armatura
stalpi etaj 1 ConfArmE1 START ConfArmP3 3 5
12Cofrare stalpi etaj 1 CofrStE1 ConfArmE1 ArmStE12 2 15
13 Armare stalpi etaj 1 ArmStE1 CofrStE1 BetStE1 2 2 10
14Turnare beton stalpi etaj 1 BetStE1 ArmStE1 ConfPlE1 1 3 8
15Confectionare armatura
planseu etaj 1 ConfPlE1 BetStE1 CofrPlE16 6 5
16 Cofrare placa etaj 1 CofrPlE1 ConfArmE1 ArmPlE1 14 14 15
23Curs „Bazele cercetării operaționale”,Prof. Univ. Dr. Eugen Țigănescu, Lect. Drd. Mitruț Dorin
12017Montare armatura planseu
etaj 1 ArmPlE1 CofrPlE1 BetPlE15 5 10
18Turnare beton planseu
etaj 1 BetPlE1 ArmPlE1 ZidPerE11 3 8
19Realizare pereti
compartimentare etaj 1 ZidPerE1 BetPlE1Rec
Supras7 7 8
29Receptie suprastructuraRec
SuprasZidPerP,
ZidPerE1 STOP1 – 2
c)Calculul sau aprecierea duratelor de executie a activitatilor cu formula:
nistfNTNQ
ed
în care:ed= durata de execu ție
Q = cantitatea de lucrare
TN= norma de timp
fN= componenta numerică a forma ției de lucru sau executantului colectiv
st= durata schimbului de lucru ; tS= 8 ore
ni= indicele mediu de îndeplinire a norme i
ni= 1,10 pentru executan ți colectivi
Norma de timp reprezintă perioada în ore necesară pentru realizarea unită ții de măsură
a cantită țiide lucră ri Q de un execut ant individual în anumite condi ții tehnico -organizatorice
și având o anumită calificare. Durata de execu ție se stabilește pe baza condiț iilor tehnologice
sau organizatorice (inclusiv instrucțiunile din normative).
121Tabelul 23. Calculul duratelor de timp pentru MPM
CALCULUL DURATELOR DE TI MP PENTRU MPM
Nr
Crt.Activitati
curenteArticolNorm
a de
timpU.M.Cantitate
articolDurata
activitate
[zile]Resurse
forte de
muncaDurata
schimbIndicele
mediu de
îndeplinire
a normei
pentru
executanti
colectiviDurata
totala
activitate
[zile]TOTALDurata
totala
activitate
rounjit
[zile]
1Aprovizionare – – – – – 2 – – – – 3
2Confectionare
armatura stalpi
parterCZ0302F1 0,022 ore/kg 4584,00 100,85 5 8 1,1 2,293,14 4
CZ0302D1 0,02 ore/kg1872,0037,44 5 8 1,1 0,85
3Cofrare stalpi
parter CB13J1 1,23 ore/mp192,00236,16 15 8 1,1 1,791,79 2
4Armare stalpi
parterCC02C1 0,033 ore/kg1872,0061,78 10 8 1,1 0,701,74 2
CC02D1 0,02 ore/kg 4584,00 91,68 10 8 1,1 1,04
5Turnare beton
stalpi parter CA02J1 3,06 ore/mc28,8088,13 8 8 – – 1
6Confectionare
armatura
planseu parterCZ0302F1 0,022 ore/kg 3365,00 74,03 5 8 1,1 1,68
6,48 7CZ0302E1 0,024 ore/kg1698,0040,75 5 8 1,1 0,93
CZ0302D1 0,02 ore/kg 1344,00 26,88 5 8 1,1 0,61
CZ0302P1 0,02 ore/kg7167,50143,35 5 8 1,1 3,26
7Cofrare placa
parterCB13I1 0,85 ore/mp 1025,00 871,25 15 8 1,1 6,60
13,70 14 CB45B1 2,31 ore/buc 258 595,98 15 8 1,1 4,52
CB44A1 0,44 ore/buc 774 340,56 15 8 1,1 2,58
8Montare
armatura
planseu parterCC02C1 0,033 ore/kg 10209,00 336,90 10 8 1,1 3,834,59 5
CC02D1 0,02 ore/kg 3365,00 67,30 10 8 1,1 0,76
9Turnare beton
planseu parter CA02J1 3,06 ore/mc195,00596,70 8 8 – – 1
10Realizare
pereti
compartimenta
re parter CD07C1 3,2ore/mc137,75
440,80 8 8 1,1 6,266,26 7
12211Confectio nare
armatura stalpi
etaj 1CZ0302F1 0,022 ore/kg 3127,00 68,79 5 8 1,1 1,562,05 3
CZ0302D1 0,02 ore/kg 1069,00 21,38 5 8 1,1 0,49
12Cofrare stalpi
etaj 1 CB13J1 1,23 ore/mp180,00221,40 15 8 1,1 1,681,68 2
13Armare stalpi
etaj 1CC02C1 0,033 ore/kg 1069,00 35,28 10 8 1,1 0,401,11 2
CC02D1 0,02 ore/kg 3127,00 62,54 10 8 1,1 0,71
14Turnare beton
stalpi etaj 1 CA02J1 3,06 ore/mc25,2077,11 8 8 – – 1
15Confectionare
armatura
planseu etaj 1CZ0302F1 0,022 ore/kg 1495,00 32,89 5 8 1,1 0,75
5,64 6CZ0302E1 0,024 ore/kg 1973,00 47,35 5 8 1,1 1,08
CZ0302D1 0,02 ore/kg 1227,00 24,54 5 8 1,1 0,56
CZ0302P1 0,02 ore/kg 7167,50 143,35 5 8 1,1 3,26
16Cofrare placa
etaj 1CB13I1 0,85 ore/mp 1025,00 871,25 15 8 1,1 6,60
13,70 14 CB45B1 2,31 ore/buc 258 595,98 15 8 1,1 4,52
CB44A1 0,44 ore/buc774340,56 15 8 1,1 2,58
17Montare
armatura
planseu etaj 1CC02C1 0,033 ore/kg 10367,00 342,11 10 8 1,1 3,894,23 5
CC02D1 0,02 ore/kg1495,0029,90 10 8 1,1 0,34
18Turnare beton
planseu etaj 1 CA02J1 3,06 ore/mc195,00596,70 8 8 – – 1
19Realizare
pereti
compartimenta
re etaj 1 CD07C1 3,2ore/mc148,30
474,56 8 8 1,1 6,746,74 7
20Receptie
suprastructura- – – – – 2 – – – – 1
123d)Stabilirea drumului critic și aduratei totale de execu ție a lucră rilor
Prin intermediul drumului critic se scot în evide nță activităț ile principale de care
depinde în mod direct durata totală de execu ție. Acestea se numesc activități critice și nu au
rezerva totală de timp(Rt).
e)Calculul termenilor activită ților
Activitatea este reprezentată în nodurile re țelei, sub forma unui patrat
compartimentat
mi
XtXd
mt
Xt
X
Mi
XtMt
Xt
tR
X–simbolul activității
Xd-durata de exe cuție a activității
mi
Xt-termenul mi nim de începere al unei activită ți,se calculează de la nodul
inițial spre nodul final al grafi cului rețea prin însumarea la termenu l minim de începere
al activită ții anterioare cu durata acelei activități
mt
Xt-termenul minim de terminare al activită ții,se calculează cu relația:
Xdmi
Xtmt
Xt
Mt
Xt-termenul maxim de terminare a activitatii, se calculează începând de la
nodul final spre nodul ini țial al graficului, scazând din termenul maxim de terminare al
activității următoare, durata de execuție a acelei activităț i
XdMi
XtMt
Xt
Mi
Xt-termenul maxim de începere al activității, se calculeazã cu rela ția:
XdMt
XtMi
Xt
tR-rezerva totală de timp, se calculează cu rela ția:mt
XtMt
XttR
Activitățile la care s -a obținut rezerva total ă “0”, sunt activită ți critice și se află pe
traseul drumului critic.
1245.4.Graficul forț ei de munc ădirect productive
Alocarea resurselor se face printr -ungrafic de consum resurse, urmată
deoperația de nivelare a resursel or constând în diminua rea varia țiilor și implicit a
vârfurilor pe perioade relativ scurte.
Alocarea resurselor reprezint ărepartizarea consumului de resurse conform planului
calendaristic. În această lucrarese va face alocarea pentru for ța de muncă direct
productivă .Nivelarea consumului resu rselor se va face utilizând urmă toarele procedee:
-prelungirea duratei de desfă șurare a activită ții acoperind și rezerva totală,
diminuând astfel consumul zilnic de resursă pentru acea activitate.
-deplasarea în întregime a activită ții folosind par țial sau total rezerva de
timp sau chiar fragmentarea desfă șurării activităț ii astfel încât să
deplasăm consumul de resurse din perioadele de vârf spre perioadele de
consum minim.
Graficul rețea obținut prin metoda MPM, graficul G antt și graficul de resurse pentru
suprastructură sunt anexate în lucrare.
Durata totală de timp pentru realizarea suprastructurii este de 73 de zile.
125Capitolul 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘIP.S.I.
6.1.Generalit ăți
Personalului executant care își desfășoară activitatea de construcții -montaj,
trebuie să respecte prevederile:
-Legea 319 din 2006 -Legea securității și sănătății în muncă publicată în Monitorul
Oficial al României nr.646 din 26 iulie 2006;
-Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat de M.L.P.A.T
9/N/15.03.1993;
-Indicativ P 118/2013 -„Normativ de siguran ță la foc a construcțiilor”;
-Indicativ C 300 -1994 „Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata
executării lucrărilor de construcție și instalații aferente acestora, aprobat de
M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/11.07.1994;
-Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Normele de protecția muncii în activitatea de construcții -montaj sunt obligatorii
pentru întreg personalul muncitor din șantiere și pentru cel din alte unități care vin în
șantier în interes de serviciu sau personal.
Ele nu s unt limitative și vor fi completate, adaptate și îmbunătățite în funcție de
condițiile specifice pentru evitarea producerii unor accidente de muncă și evitarea
îmbolnăvirilor profesionale.
Se vor respecta și toate prevederile din normativul P.S.I. precum și cele din
prescripțiile tehnice pentru executarea lucrărilor de construcții -montaj, a căror
nerespectare ar putea duce la accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale.
În cazul în care în activitatea de producție apar operațiuni ce nu sunt cuprinse în
volumele de norme existente, conducătorul subunității respective are obligația să
elaboreze norme locale corespunzătoare pentru aceste operațiuni, care să se desfășoare
în deplina securitate a muncii. După redactare, normele locale respective vor fi aprob ate
de conducătorul organizației de construcții -montaj și numai după aceea se va face
obligatoriu instruirea personalului muncitor.
6.2.Norme comune activităților de construcții -montaj
Înainte de începerea lucrului se vor verifica următoarele:
-întregul pers onal muncitor să aibă făcut instructajul de protecția muncii astfel: cel
introductiv general și la locul de munca de cel puțin 8 ore fiecare precum și cel
periodic, care se va repeta la intervalul de cel mult o lună de zile;
-personalul muncitor care urmeaz ă să execute lucrările de construcții -montaj, să nu fie
bolnav, obosit sau sub influenta băuturilor alcoolice și să fie dotat cu echipamentul de
lucru și de protecție corespunzător lucrărilor ce le are de executat (casca, centura de
siguranța, mănuși, oche lari de protecție, etc.) conform prevederilor în vigoare din
„Normativul republican pentru acordarea echipamentelor de protecție, echipamentului
de lucru”;
-Santierul va fi ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de
santier. In p unctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare
si de interzicere a accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul
santierului.
126-În cazul în care împrejmuirea se execută la o distanță mai mică de 10 m de o lucrare
în curs de construcție, care are o înălțime mai mare de 12 m, aceasta trebuie
prevăzută cu copertină lată de cel puțin 1 m și cu o rampă de 20 de grade spre partea
opusă lucrării. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie făcută o bordură înaltă
de 15cm.
-Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
-Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi
prevazute cu balustrade de protectie.
-Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate incat sa se asigure
stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate.
-La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.
-Zona de lucru trebuie prevazuta cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care
nu vor fi amplasate de -a lungul zi durilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.
-Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de
avertizare sau interzicere.
-La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat sau
sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fise
tehnologice care vor contine masuri suplimentare de protectie a munci referitoare la :
trecerea persoanelor peste gropi, santuri, pivnite deschise lucrarile ce se executa
deasupra pasajelor.
-Toate golurile din pereți, amplasate cu marginea de jos la o înălțime sub 0,70 m
deasupra planșeului și care comunică spre exteriorul construcțiilor sau dau spre locuri
unde nu există un planșeu continuu, se vor îngrădi. De asemenea se vor acoperi și
îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înălțime de cel puțin 1 m, golurile
din planșeele clădirilor în construcție pe care se execută lucrări sau e posibil să se
circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.
-Golurile de ferestre și u și unde nu s -a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu pentru
a feri personalul muncitor de curenții de aer.
-Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure
desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de
munca.
-Schelele, esafoadele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la inaltime
vor corespunde prevederilor proiectului de executie.
-Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a
acestora si proiectului de executie a lucrarilor.
-Pentru lucrări executate la înălțimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru
înălțimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicațiilor din proiectele tehnologice.
Schelele vor fi prevăzute cu balu strade și scândură de bord și vor fi executate astfel
încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea
de schele improvizate și circulația personalului muncitor sub schele pe care se
lucrează.
-La montarea sau adaugare a la inaltime a schelelor si esafoadelor, lucratorii vor purta
echipament individual de protectie
-Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile
(vant puternic peste 11 m/s, polei, descarcari atmosferice, precipitatii etc).
127-Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate
in cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a -si lua
masa in conditii satisfacatoare.
-Materilele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest
scop.Caile de acees vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari.
-Este interzisa aruncarea de la inaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum si a
altor materiale.
-Evacuarea molozului ș i a deșeurilor de materiale din obiectele de construcție și
schelele aferente, de la o înălțime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul
jgheaburilor închise, în lăzi închise sau în containere. Capătul inferior al jgheabului
trebuie să se afle la o înăl țime de cel mult 1 m deasupra solului. În cazul în care acest
lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie să se termine într -un buncăr
de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.Locurile în care se depozitează
molozul și deșeuri le de materiale de construcții evacuate de sus trebuie să fie
îngrădite.
-Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu
respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.
-Se interzice aplecarea lucrat orilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele
din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de
tragere sau franghii ajutatoare.
-Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atat la sol cat si la i naltime, vor fi
stranse si depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor la
inaltime.
-Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va
executa numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucra torii instruiti si
autorizati in acest scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu
mijloace de ridicare si transport pe verticala si orizontala.
-Caile de circulatie si scarile de acces trebuie sa fie astfel calculate si amenajate i ncat
sa poata fi utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor. Scarile de
acces vor fi prevazute cu balustrade pentru prevenirea caderii in gol, conform
proiectului pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului tehnologic.
-Accesul lucratorilor pe schele, direct din cladire, se va face numai prin locurile
destinate in acest scop.
-Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa
nu constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanel e sa fie protejate
impotriva riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
-Utilajele, mecanismele și aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor
lucrări trebuie -obligatoriu -legate la instalația de punere la pământ, a cărei
rezistență va fi de cel mult 4 ohmi.
-Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale
instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia
electrica se va face numai de elec tricieni calificati, intruiti si autorizati.
-Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea
santierului, trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.
-In functie de caracteristicile santierului si echipamentelo r, de dimensiunile incaperilor,
de caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane,
128este obligatoriu sa fie prevazut un numar suficient de mijloace corespunzatoare
pentru combaterea incendiilor.
-Dispozitivele neautomatizate c ontra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.
-Caile de acces vor fi eliberate de materiale si mentinute in stare de curatenie.
-Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea
lucrului, daca sculele sunt in st are tehnica corespunzatoare si daca cele actionate
electric sunt legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau
franghii corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin
intermediul centurilor de siguranta.
-Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin
intermediul rampelor si a cailor de acces executate conform standardelor in vigoare.
-Se interzice urcarea si coborarea pe elementele schelelor sau esafoadelor.
-Zona unde se monteaz a sau se demonteaza, schele si esfoadele va fi imprejmuita si
se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor
executa copertine de protectie.
-Daca schela sau esafodul raman un timp nefolosite (la constructiile unde luc rarile se
intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face completarile
necesare si o noua receptie a cofrajululi, schelei sau esafodului.
-La asamblarea elementelor de schele, esafoadele cu buloane, bolturi, suruburi,
verificarea c oincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se
interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.
-Se interzice demontarea schelelor si esafoadelor prin tractiune inainte de desfacrea
tuturor legaturilor.
-Demontarea schelelor si esafoadelor se face numai dupa ce s -au luat toate masurile
de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demonatare se face in ordinea
inversa celor de motare sau conform prevederilor proiectului de executie.
-Seinterzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a
materialelor provenite din demontare.
-Toate elementele componente demontate se vor cobori pe masura demontarii lor,
prin mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si sc ripetiilor. Nu este permisa
aruncarea de la inaltime a elementelor.
-Se interzice, la orice lucrare la inaltime, monatrea si demontarea schelelor si
esafoadelor in cazul cand conditiile meteorologoce sunt nefavorabile, pe intuneric sau
cand locurile de munc a nu sunt iluminate.
-Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din
interiorul lucrarii in constructie.
-Este interzisa circulatia pe ziduri.
-In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de
mica mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe
schele si la inaltime.
-In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, se va opri lucrul
imediat.
-Se interzice orice interventie in timpul functiona rii utilajelor. Interventiile respective se
vor efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru
aceste operatiuni.
129-Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifica daca constructiile
sunt prev azute cu scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se
verifica siguranta acestora.
-Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifica rezistenta
asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sar pantei sa nu
prezinte deformatii sau deteriorari. In cazul constatarii unor deficiente, se vor lua
masurilor de remediere a acestora.
-Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor
amenaja platforme speciale pentru depozit are.
-Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa
terminarea lucrului se va curata acoperisul.
-Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea
lucrarilor de reparatii la acoperis.
-Reparare a tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele
rezistente cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici
reparatii(de exemplu astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea
improvizatiilor in realizarea sau sprijinirea podinelor.
-Lucrarile de finisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea
lucrarilor simultan la doua niveluri aflate pe aceeasi verticala.
-Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.
-Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare
sau de pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m
inaltime.
-Lucrarile la care se folosesc substante inflamab ile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol
etc.) se vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acsetora.
-Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele
deschise sau asigurandu -se ventilatie. La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va
asigura ventilatia corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.
-In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care
degaja gaze inflamabile este interzi sa flacara deschisa sau producerea de scantei.
-In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.
-La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de
ex.Vopsele, uleiuri, lacuri, solven ti etc.) se vor respecta reglementarile in vigoare.
-Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii.
-Camerele vopsite in ulei vor fi aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea
lucratorilor in aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.
-La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii
electrici aflati in incapere vor fi scosi de sub tensiune.
-Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existe nte, va fi executata dupa proiecte
sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.
-In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale
constructiei, se vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucr atorilor din zona si
adapostirea intr -un loc sigur.
-Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale
terenului din zona respectiva.
130-Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozit ive
de protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespnzatoare tipo -dimensiunilor
masinii si sarcinii de lucru.
-Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati,
sau mai mult de doi dinti lipsa, si care sa n u fie consecutivi.
-Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu
bucati de material lemnos.
-Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei
taietoare. Pozitia trebuie sa fie i n lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.
6.3.Măsuri de tehnica securității muncii, de prevenire și stingere a
incendiilor și de lucrul pe timp friguros în cazul executării lucrărilor de
turnare a betonului
6.3.1.Transportul și turnarea betonului
Transportul betonului se va face numai după verificarea tehnică a mijlocului de
transport și cu respectarea măsurilor de protecție a muncii aferente exploatării și
întreținerii utilajelor, mașinilor și instalațiilor.
În timpul încărcării mecanizate a beton ului este interzisă staționarea între
dispozitivul de încărcare și mijlocul de transport.
La transportul betonului cu podul rulant lucrătorii vor fi evacuați din zona de
deplasare a acestuia, iar traseul respectiv va fi marcat cu tăblițe de avertizare.
În cazul transportului betonului pe schele și eșafodaje, acesta se va face pe o
podină de cel puțin 1,2 m lățime, cu balustrade și borduri de margine. Golurile din podină
prin care se toarnă betonul trebuie acoperite atunci c ând nu se efectuează operații de
turnare. În cazul în care este necesar ca unele goluri să rămână descoperite acestea vor
fi îngrădite sau acoperite cu grătare cu ochiuri de cel mult 7 x 7 cm.
La transportul betonului pe v erticală și orizontală, se interzice staționarea
personalului muncitor sub și în raza utilajului de ridicat.
Se interzice circulația și staționarea personalului muncitor în zona de descărcare
a betonului din mijlocul de tr ansport.
La descărcarea betonului, este interzisă urcarea lucrătorilor pe basculantă.
Betonul care eventual sa lipit de benă va fi evacuat numai cu lopeți cu coadă lungă.
Se va urmări ca d urata transportului de la locul de preparare până la locul de
turnare să nu depășească timpul admis pentru păstrarea calității betonului, evitând
fenomenele de segregare. Betonul degradat poate crea condiții de accidente prin
înfundarea conductelor și creș terea presiunii în instalație peste limitele de securitate.
Înainte de începerea turnării betonului, șeful punctelor de lucru va comunica
modul de execuție a cofragului, a schelelor și a podinelor de lucru și rezistența ac estor
elemente de construcție, întocmind un procesverbal de recepție internă.
În cazul turnării betonului la o înălțime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi
prevăzute cu balustrade și bordură de margine.
La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de construcții cu înclinare
mai mare de 300, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranță, fixate solid de
elemente rezistente.
131Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol
de cădere a betonului. Dacă din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil,
se vor amenaja viziere de protecție.
Circulația pe cofraje (dupa montarea armăturii) pentru transportul betonului se va
face pe podine așezate pe capre, cu o lățime de cel puțin 1,20m.
6.3.2.Pompe de beton
Pompa de beton va fi amplasată față de punctul de turnare, astfel încât mecani cul
să aibă vizibilitate la locul de turnare.
Personalul muncitor care deservește instalațiile de pompare va trebui să poarte și
ochelari de protecție (pentru a nu se accidenta in cazul desfacerii colierelor sau a
spargerii furtunurilor).
La punerea în funcțiune conducta pentru transportul betonului va fi încercată la o
presiune hidraulică de cel puțin 5 ori mai mare decât presiunea de regim.
Înainte de int roducerea betonului în conductă, se vor verifica de personalul
muncitor instruit toate îmbinările și racordurile tronsoanelor și conductelor.
Locul de muncă al mecanicului care deservește pompa de beton va fi legat cu
dispozitive de semnalizare acustică sau luminoasă de locul unde se toarnă betonul.
Demontarea pompei sau a conductelor pentru transportul betonului se va face
numai după oprirea funcționării instalației.
Curățirea conductelor pentru transportul betonului se va face cu apă sau aer
comprimat. În timpul curățirii, personalul muncitor va fi îndepărtat la o distanța de cel puțin
10 m de conducte, iar în fața orificiului de evacuare se va monta o apă rătoare înclinată.
Se va urmări permanent buna funcționare a manometrelor de la pompa de beton;
manometrele vor fi verificate în conformitate cu prescripțiile ISCIR.
În cazul defectării po mpei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare,
sau în cazul formării de dopuri de beton în conductă, funcționarea pompei va fi oprită
imediat.
În timpul funcționării pompei de beton sunt interzise repararea sau curățirea
agregatelor, strângerea piulițelor sau garniturilor de etanșare.
Nu se admite indoirea in unghi a conductelor (tuburilor) prin care se transportă
betonul.
Se vor prevedea podețe de trecere peste conductele pentru transportul betonului,
care traversează locuri cu circulație intensă.
Brațul distribuitor al pompei nu va fi folosit decât pentru susținerea conductelor și,
în nici un caz, pentru ridic area sau deplasarea de obiecte.
6.3.3.Compactarea betonului după turnare
Instalațiile electrice necesare punerii în funcțiune a vibratoarelor, se vor realiza
respectându -se regulile de tehnică a securității pentru instalații el ectrice.
În timpul deplasarii vibratorului, precum și întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se
va deconecta obligatoriu vibratorul de la rețea.
Conductorii electrici, care alimentează cu energie vibratorul, vor fi flexibili și izolați
în tub de cauciuc.
132Carcasa vibratorului va fi legată la pământ, iar muncitorii vor purta în timpul
lucrului cizme și mănuși electroizolante.
Atunci când în timpul lucrului se constată defectarea vibratorului, acesta va fi
imediat deconectat și predat electricianului pentru verificare.
Se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.
6.3.4.Încălzirea betonului. Tur narea betonului pe timp friguros
Încălzirea lucrărilor se va face cu abur, prin conducte adaptate în acest sens.
Este interzisă încălzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va exe cuta
numai în rezervoare prevăzute cu capace și țevi de preaplin și aerisire.
Ventilele conductelor de abur pentru încălzirea apei, a agregatelor sau betonului,
vor fi amplasate în locuri ușor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea ușoară a
aburului.
La încălzirea cu abur se vor lua măsuri pentru prevenirea accidentării muncitorilor
prin contact direct cu aburul sau atingerea conductelor și altor elemente neizolate.
Dacă se întrebuințează abur viu la încălzirea materialelor din buncăre sau
depozite este necesar a se lua măsuri impotriva pătrunderii aburului în încăperile de lucru.
Se interzice încălzirea cu coșuri cu cărbune sau cu gaze, fără să se fi luat în
prealabil măsuri de ventilare corespunzătoare a spațiului de lucru.
Se interzice folosirea focului cu flacără liberă precum și aprinderea focurilor cu
petrol, benzină sau alte lic hide ușor inflamabile.
Este interzisă arderea cărbunilor în sobe care nu sunt construite special în acest
scop, pentru a nu provoca degajarea gazelor în spațiul de lucru.
Sobele și burlane le trebuie împrejmuite sau izolate cu panouri din material
termoizolant (azbest) în locurile în care se pot apropia oamenii.
Acolo unde se folosește încălzirea agregatelor pentru betoane și încălzirea
încăperilor cu radiat orul cu infraroșii funcționând cu gaz natural sau gaz petrolier lichefiat
(butelii) se vor aplica următoarele măsuri:
-radiatoarele vor fi folosite pentru încălzirea încăperilor cu volum mai mare de
7,5 mc;
-în orice încăpere în care se montează radiatoarel e cu infraroșii, va trebui
asigurată admisia aerului necesar arderii și evacuarea gazelor;
-se interzice folosirea radiatoarelor în încăperi în care au loc degajări de gaze
inflamabile;
-se interzice folosirea radiatoarelor fără supraveghere pentru un inter val de
timp mai mare de 15 minute;
-se interzice dormitul în încăpere în timpul funcționării radiatorului; la ora
stabilită pentru culcare radiatorul va fi stins;
-dacă persoanele aflate în încăperea încălzită cu radiatoare cu infraroșii au
senzația de somn olență, dureri de cap sau greață, va fi anunțat șeful punctului
de lucru pentru a verifica dacă radiatorul funcționează normal, luându -se
măsuri de aerisire a încăperii, întrucât există posibilitatea ca în încăpere să fi
crescut concentrația de gaze toxice care pot provoca accidente grave;
-se interzice punerea în funcțiune și folosirea oricărui radiator care nu
funcționează normal până la înlăturarea defectelor de funcționare;
133-la folosirea radiatoarelor cu infraroșii se vor respecta instrucțiunile difuzate de
către întreprinderile furnizoare de gaze naturale sau gaze combustibile
lichefiate (aragaz) care vor fi afișate în locuri vizibile;
-folosirea și manipularea radiatoarelor nu se va face decât de muncitori
autorizați de șeful punctului de lucru.
6.3.5.Încălzirea electrică a betonului
La încălzirea prin curent electric a betonului, toți muncitorii care deservesc
instalațiile de încălzire electrică trebuie instruiți asupra instructiunilor de protecție a muncii
pentru instalații electrice și sunt obligați a purta echipamentul electroizolant prevăzut
pentru locul de muncă.
Muncitorii care lucrează în apropierea sectoarelor încălzite electric trebuie
avertizați cu privire la pericolul de electrocut are.
Încălzirea construcțiilor de beton armat prin curent electric se va realiza la
tensiunea maximă de 110V. Se permite utilizarea tensiunilor de 220V și 380V numai
pentru încălzirea betonului nearmat sau puțin armat, a z idăriei și terenului precum și în
cazul cofrajelor încălzite. Utilizarea acestor tensiuni este permisă numai cu condiția legării
la pământ a firului neutru.
Este interzisă utilizarea unei tensiuni mai mari de 110V la încăl zirea prin curent
electric în anotimpurile umede și la dezgheț.
Este interzisă utilizarea unei tensiuni mai mari de 380V la încălzirea prin curent
electric. În acest caz vor fi montate panouri avertizoare mari cu inscripți a: "ATENȚIUNE,
NU VĂ APROPIAȚI, PERICOL DE MOARTE!".
Este interzis lucrul cu ajutorul sculelor cu mânere neizolate, fără mănuși și galoși
electroizolanți la executarea lucrărilor de curent electric a cărui tensiune trece d e 40V.
Este interzisă prezența muncitorilor și executarea lucrărilor în sectoarele cu
curent electric de 110V. Se permite prezența în aceste sectoare numai a celor ce fac
măsurători de temperatură echipați cu materiale de protecție.
Este interzisă executarea oricăror lucrări de reparații fără întreruperea curentului.
Este obligatorie împrejmuirea sectoarelor încălzite prin curent electric, iar în
timpul nop ții acestea trebuie bine iluminate. Împrejmuirile se vor amplasa astfel :
-distanța minimă între îngrădire și sectorul încălzit electric este de 1,00 m;
-distanța minimă este de 3,00 m în perioadele de dezgheț;
-distanța minimă între îngrădire și sectorul în călzit electric este de minimum
3,00 m în cazul folosirii unei tensiuni mai mari de 110V. Electricieni calificați
vor supraveghea permanent sectoarele care se află sub tensiune.
În sectoarele încălzite prin curent electric și în locurile de instalare a aparatajelor
pentru încălzire se vor afișa obligatoriu inscripții avertizoare pe care se va scrie:
"PERICOL"; "CIRCUITUL ESTE DESCHIS"; "CIRCUITUL ESTE ÎNCHIS" etc. Vor fi, de
asemenea, afișate regulile de acordare a primului ajutor pentru cazuri de electrocutare.
Este interzisă stropirea cu apă a betonului încălzit prin curent electric. Pentru
stropire va trebui în prealabil întrerupt curentul.
Trebuie legate la pământ sau împrejmuite capetele libere ale armăturii
construcțiilor de beton armat care sunt legate cu instalația de încălzire prin curent electric.
134Se vor așeza grătare de lemn puse pe izolatori sau acoperite cu covoa re de
cauciuc pe pardoseala din apropierea tablourilor de distribuție și a transformatorului, care
deservesc instalația de încălzire electrică și care au tensiunea mai mare de 60V.
Este interzisă așezarea pe pământ a condu ctorilor electrici provizorii care leagă
transformatoarele de părțile de construcție încălzite prin curent electric. Aceștia trebuie
izolați și așezați pe capre la înălțimea minimă de 0,5 m de la pământ. În locurile de
încrucișare cu trecerile pentru oamen i și vehicule, conductorii vor fi ridicați la înălțimea de
3,00 m.
Se permite așezarea conductorilor mai sus amintiți direct pe pământ numai în
cazul utilizării conductorilor electrici în tub de cauciuc sau oțel. În locuri le de încrucișare
cu trecerile pentru oameni și vehicule conductorii trebuie protejați între dulapi de lemn.
Se va controla zilnic și după fiecare deplasare a aparatajelor sau conductorilor,
buna stare a aparatajului și in tegritatea izolației conductorilor utilizați la încălzirea prin
curent electric.
Toate lucrările care necesită încălzirea prin curent electric trebuie executate în
conformitate cu prevederile instructiunilor specifice de e lectrosecuritate.
6.3.6.Fasonarea și montarea armăturilor
Tehnologia de pregătire și formare a armăturilor pentru lucrări de armare a
betonului va fi elaborată în exclusivitate de către un proiectant autorizat și atestat,
conform hotărârilor guvernului privind calitatea construcțiilor.
Încercarea la tracțiune a oțelurilor folosite la confecționarea armăturilor se face la
mașini de încercat, care trebuie să îndeplinească toate condițiile impuse de standardele în
vigoare, privind oțelurile de armături și standardele de securitate a muncii conexe.
Descolăcirea și îndreptarea oțelului pentru armături trebuie făcută pe un teren de
lucru separat, împrejmuit și marcat cu plăcuțe avertizoare.
Când se lucrează cu ștanța acționată cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii
în timpul tăierii, se interzice ținerea cu mâna a barelor mai scurte de 30 cm.
Îndepărtarea prafului metalic și de rugină ce rezultă în urma prelucrării armăturii și
fasonării ei, trebuie făcută cu perii, mături sau aspirație cu aer. Se interzice îndepărtarea
acestui praf cu mâna liberă sau prin suflare cu gura.
La îndreptarea oțelului pentru armături cu ajutorul mecanismelor, este necesar
ca:
-fixarea capetelor oțelului beton în tamburul de îndreptare să se facă numai dupa
oprirea motorului;
-înainte de pornirea motorului, tamburul trebuie să se acop ere cu apărătoarele de
protecție;
-porțiunea de trecere a oțelului beton pe tambur trebuie prevăzută cu un dispozitiv
de protecție.
Îndoirea manuală a armăturii de oțel trebuie făcută cu chei speciale în bună stare
pentru a nu se produce rănirea mâinilor muncitorului. Uneltele și dispozitivele de îndoire a
armăturii vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.
Îndoirea armăturii prin sudură electrică, se va executa prin așezar ea barelor de
oțel beton pe capre sau pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalația de punere la
pământ.
135Este interzisă prezența oricărei persoane în apropierea personalului muncitor
care fasonează manual oțel -beton în timp ce acesta lucrează, deoarece există pericolul
ca persoanele respective să fie lovite în cazul când alunecă brusc (scapă) cheile cu care
se efectuează astfel de operații. Din aceleași motive se vor prevedea distanțe suficiente,
între punctele de lucru ale personalului muncitor care fasonează manual armături din oțel –
beton.
Sudarea armăturilor și montarea carcaselor de oțel beton se va face cu
respectarea strictă a normativelor privind lucrările de sudură.
Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi și piloți trebuie să se facă în poziție
orizontală pe capre sau pe suporți metalici.
Se interzice înnădirea prin sudură în interiorul cofrajului.
Se interzice circulația pe armăturile carcaselor sudate.
Depozitarea armăturilor se va face pe suprafețe plane în stive, pe calități și
diametre, marcate cu indicatoare.
Se interzice montarea armăturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub
tensiune. În cazul în care linia electrică nu poate fi scoasă de sub tensiune, se vor lua
măsuri speciale de electrosecuritate, care se vor înscrie în fișa tehnologică de execuție a
lucrării.
Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armăturii sau a
carcaselor sudate în grinzi sau în alte elemente izolate. În acest caz, trebuie amenajată o
schelă de lucru cu o lățime mini mă de 70 cm, situată pe partea laterală a cofrajului.
Podina va fi împrejmuită cu balustradă din scândură de brad.
Este interzisă circulația și montarea armăturilor pe cofrajul planșeelor înainte ca
acestea să fi fost bine consolidate și verificate în prealabil. La montarea armăturilor de
oțel la înalțime, muncitorii vor purta, în mod obligatoriu, centuri de siguranță, ancorate
corespunzător de elementele de rezistență.
Lucrătorii care tran sportă carcasele de armături, vor fi repartizați uniform pe
ambele părți ale carcasei. În timpul transportului, carcasa se susține cu piese de lemn și
cu dispozitive de fixare împotriva alunecării carcasei.
136Concluzii le proiectului
Proiectul cuprinde breviarul de calcul pentru dimensionarea infrastructurii și
suprastructurii, și tehnologia de exe cuție a lucrărilor pentru o clă dire P+1E cu destina ție
de magazie.
Clădirea este amplasată în orașul Constan ța, județul Constanța , pe bulevardul
Aurel Vlaicu.
Regimul de înălțime al construcției este P+1E și are dim ensiunile în plan de
26.80×25.25 m. Suprafața construită la parter este de 678.04 mp ,iar suprafața construită
la etaj este de 724.47mp.
Funcțional, la parter s-a amenajat în cea mai mare parte, zona de depozitare și
zonele de încărcare și descărcare a produselor. Pe deschiderea centrală s -aamplasat
zona de acces și recep ție, casa scării și vestiarele cu grupurile sanitare.
La etaj, în zona posterioară a clădirii, sunt amenajate mai multe spații de
depozitare, în zona frontală se vor amplasa 4 birouri pentru personalul administrativ, iar
central, lângă casa sc ării, se va amenaja o chicinetă și grupuri sanitare.
Accesul personalului în clădire se face pe ușa de acces principală, iar accesul
acestora la etaj se va face pe scara interioară. În zonele de încărcare și descărcare este
asigurat accesul auto prin cele 2 usi secționale montate pe fațada principală. Pentru
transportul mărfurilor la etaj clădirea a fost dotată cu un lift de marfă de mare capacitate.
Structura de rezistență va fi realizată în cadre beton armat turnat monolit cu
planșeele peste parter și etajul 1 din beton armat. Fundațiile sunt directe, sub forma unor
fundații izolate cu talpă de beton simplu și cuzinet de beton armat, legate între ele cu
grinzi de cuplare.
Tot în cuprinsul lucrării s -au determinat costurile de realizarea suprastructurii,
rezultând o valoare de 816 828.96 LEI.,și durata de executi a a lucrărilor de realizare a
suprastructurii prin metoda MPM.
Durata de realizare a lucrărilor pentru suprastructură este de 73 de zile lucrătoare.
Dacă se consideră a durată de realizarea infrastructurii de 45 de zile și a lucrărilor de
finisajeși instalații de 70 zile, rezultă o durată de execuție totală de 188 de zile,
aproximativ 10 luni.
137BIBLIOGRAFIE
A. Carți și Manuale:
-Cursuri și seminarii studiate în perioada facultății.
-Garabet Kumbetl ian, Sunai Gelmambet –Rezisten ța materialelor pentru constructori,
Editura Fundatiei Andrei Saguna
-Țepeș Onea Florin –Statica Construc țiilor, vol 1 si 2, Ovidius University Press 2006
-Mirela Popa –„Calculul automat al structurilor”, editura Matrixrom, Bucure ști, 2012
-MirelaPopa–„Dinamica construc țiilor și inginerie seismică” editura Matrixrom,
București, 2014
-Note de curs:
oConstrucții civile –Ș.l. dr.ing. Drăghici Gabriela ;
oBeton armat și precomprimat –Ș.l. dr.ing. Vintilă Drago ș;
oManagement în construc ții–Ș.l.dr. ing. Filip Cosmin;
-Ana Maria Grămescu -“Construcții civile ”Editura AGIR București, 2007.
-Roșu Lucica, Desen tehnic de construcții. Curs pentru uzul studenților , ed. Matrix Rom,
2004.
-Dumitru Marusciac, Proiectarea structurilor etajate pentru c onstructii civile , Ed.
Tehnica,Bucuresti, 2000;
-Postelnicu, T., Nistorescu D., Îndrumător de proiectare, structură din beton armat cu 2
niveluri (P+2E), Ed. Matrix Rom, București;
-M. Păunescu, V. Pop, T. Silion -“Geotehnică și fundații “.
-Manoliu, I .Fundații si procedee de fundare.
-M. Toma, N Margarit, Management în construcții, Ed. Tehnica, Bucuresti 2002.
-„Îndrumător pentru calculul și alcătuirea elementelor de beton armat „–Radu Agent, Dan
Dumitrescu și Tudor Postelnicu, Ed. Tehnică, București , 1992
-Curs „Bazele cercetării operaționale”, Prof. Univ. Dr. Eugen Țigănescu, Lect. Drd. Mitruț
Dorin
B. Normative și Standarde în vigoare în conformitate cu Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Turismului –Direcția tehnică in construcții:
-P100-1/2013–Cod de proiecter seismică. Partea I –prevederi de proiectare pentru
cladiri.
-CR 0/2012 –Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in construcții;
-CR 1-1-3-2012–Cod de proiectare. Bazele proiectării si acțiuni asupra construcțiilor.
Acțiunea vântului.
138-CR 1-1-3-2012–Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
-NP 112/2014 –Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
-SR 13510/2006 -Beton. Partea I: Specificație, performanța, producție si c onformitate.
Document national de aplicare a SR EN 206 -1:2002
-SR EN 206 -1:2002 –Beton. Partea I : Specificație, performanța, producție si
conformitate.
-NE 012/2008 –Cod de practică pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precompr imat.
-SR EN 1991 -1-1:2004-Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1 -1: Acțiuni
generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri;
-SR EN 1991 -1-1:2004/AC:2009 -Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1 -1:
Acțiuni generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri –Erată
-SR EN 1991 -1-6:2005-Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -6: Acțiuni
generale –Acțiuni pe durata execuției
-SR EN 1991 -1-7:2007-Eurocod 1: Acțiu ni asupra structurilor. Partea 1 -7: Acțiuni
generale –Acțiuni accidentale;
-SR EN 1992 -1-1:2004-Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1 -1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri;
-NE 012/2 -2010-Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrãrilor din
beton, beton armat si beton precomprimat –Partea 2: Executarea lucrărilor din beton;
-C 169-88–Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente.
-Eurocod 1: Ac țiuni asupra structurilor.Partea 1 -6: Actiuni generale –Actiuni pe durata
executiei
-SR EN 1991 -1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Ac tiuni asupra structurilor. Partea 1 -6:
Actiuni generale –Actiuni pe durata execu tiei. Anexa na tională;
-ST 009-2005 Specifica tie tehnic ăprivind produse din otel utilizate ca arm ături: cerinte si
criterii de performan tă(Ordinul minstrului transporturilor, construc tiilorsi turismului
nr.1.944/2005 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.1.086bis din 2 decembrie 2005), cu
modificărisi complet ări ulterioare
C. Legislație în constr ucții:
-Hotărârea nr. 766/1997 din 21/11/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
caliatea înconstrucții.
-Hotărârea 925/20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și
expertizatehnică de calitate a proiectelor, a execuției luc rărilor si a construcțiilor
139-ORDIN nr. 577 din 29 aprilie 2008 privind aprobarea reglementării tehnice ”Normativ
pentruproducerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton
precomprimat -Partea I: Producerea betonului; Indicativ NE 012/1 -2010.
140ANEXA 1
1. Graficul re țea obținut prin metoda MPM pentru suprastructu ră
2. Graficul Gantt al activită țilorpentru suprastructu ră
3. Graficul de resurse pentru suprastructură
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 2Construcții Civile, Industriale și A gricole [604878] (ID: 604878)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.