228Acest caz de trimitere a unor agenți provocatori nu a fost unicul [611422]

228Acest caz de trimitere a unor agenți provocatori nu a fost unicul
pe segmentul hotarului de sud al RSSM. O anchetă deschisă de Tri-
bunalul Militar al MAI de la Chișinău a stabilit că un incident ase-
mănător, fără însă a avea consecințe fatale, a avut loc în satul Gura
Largă, tot din județul Cahul. De data aceasta, agentul „Mamont” a
reușit să convingă două familii, Costeleanu și Dondâș, să treacă ho-
tarul în România. În momentul în care se pregăteau să treacă Pru-
tul, sătenii respectivi au fost prinși de grăniceri, care îi așteptau din
timp la locul indicat de către „Mamont”. Fiind anchetați ulterior, cei
cu pricina au mărturisit că nu aveau de gând să treacă hotarul, dar
„Mamont” i-a convins că numai astfel copiii lor vor putea supraviețui
foametei.
Astfel au fost omorâte un număr neidentificat de persoane, unele
dintre care nici nu doreau să plece, dar diferiți agenți provoca tori le
convingeau și apoi le omorau în „flagrant delict”. În urma cauzei por-
nite de Tribunalul Militar, colonelul Așahmanov a fost destituit din
funcție, iar unii dintre cei implicați nemijlocit în asasinate, locotenen-
tul Plotnikov, sergentul Nujnîh și caporalul Kataev, au fost arestați și
condamnați de Tribunalul Militar al MAI al RSS Moldovenești109.
Ulterior, Așahmanov va fi decorat, la 14 aprilie 1977, de Sovietul Su-
prem al URSS cu ordinul „Veteran al Forțelor Armate ale URSS” pen-
tru „serviciu impecabil”. Era un erou pentru sovietici.
10. Privilegiile nomenclaturii în timpul
foametei din 1946-1947
În altă ordine de idei, foametea nu poate fi înțeleasă ca fenomen
social dacă nu amintim de natura regimului sovietic. Dincolo de re-
presiuni și ideologie, regimul sovietic se baza și pe o ierarhie foarte
clară, în care partidul și autoritățile de stat în general se bucurau de
anumite privilegii, inclusiv sau mai ales în anii foametei și ai depor-
tărilor în masă. În 1946-1947 teza respectivă este probată foarte clar
de documente. Astfel, în acești ani, ca și înainte și după, dar ne inte-
109 AOSPRM, F. 51, d. 5, d. 84, f. 85-91. Nu știm încă despre ce fel de condamnare era
vorba.

229resează în primul rând în timpul foametei, regimul s-a sprijinit pe o
elită loială privilegiată, care, de frica pierderii înlesnirilor de care se
bucura, a acționat cu cruzime împotriva „sabotorilor”, „chiaburilor”
și a tuturor celor care se opuneau într-un fel sau altul îndeplinirilor
planului la produsele agroalimentare. Astfel, elita de stat și de partid,
care alcătuia cca 5 % din populația sovietică, a fost aprovizionată în
regim special. În primul rând erau membrii aparatului CC al PC (b)
al Uniunii Sovietice, ai birourilor republicane și regionale care erau
asigurați cu produse alimentare și industriale de calitate superioară,
fără plată și cu livrare la domiciliu. Pentru ceilalți existau trei cate-
gorii de rații alimentare, cea mai numeroasă fiind nomenclatura de
rang raional. Rămânea în vigoare renumitul „pachet al lui Mikoian”
pentru nomenclatură, instituit în 1933, în care intrau 20 de produ-
se. În 1947, acesta a fost redus pentru nomenclatura de vârf la 19
și includea cele mai importante produse. Pentru elita raională aces-
ta conținea „doar” 16 produse alimentare și industriale, între care
țigări, săpun, precum și 3 sticle de votcă sau de vin pe lună. Pâinea
era distribuită câte 1 kg de persoană, la care se adăugau macaroane și
1 kg de biscuiți în fiecare zi. Pe lângă aceasta, se distribuia o mâncare
caldă la amiază și, pentru cei care lucrau până seara târziu, o a doua
mâncare caldă și 100 g de pâine. Erau repartizate și diverse cartele
pentru magazine speciale110. La Chișinău, baza de aprovizionare a
nomenclaturii se afla la intersecția străzilor 28 Iunie și Lenin (astăzi
Vlaicu Pârcălab și, respectiv, Ștefan cel Mare)111.
În RSSM, adeseori membrii nomenclaturii își înregistrau supli-
mentar copiii pe listele copiilor de la orfelinate și primeau rația din
contul copiilor fără părinți sau abandonați de aceștia. Așa făcea, de
exemplu, Filipov, care îndeplinea funcția de procuror al raionului
Bujor din județul Chișinău în toiul foametei, în februarie 1947. Fiind
atenționat de către viceprocurorul RSSM Goncearov, acesta a repli-
cat că nu e nici pe departe unicul care procedează astfel112. Și elita
militară, științifică, artistică și profesorală dispunea de anumite pri-
110 В. Зима, Голод в СССР 1946-1947 Зима, Голод в СССР 1946-1947 Зима, Голод в СССР годов , p. 55-56.
111 ANRM, F. R-3060, inv. 1, d. 10, f. 182-183.
112 AOSPRM, F. 51, d. 5, d. 84, f. 55.

230vilegii. De exemplu, reprezentanții acesteia puteau procura produse
alimentare și industriale în magazine alimentare cu o reducere de
până la 25 %. De aceea, elita conducătoare a trăit altfel în timpul
foametei, nesimțind lipsurile cu care se confrunta populația de rând.
Toate persoanele cu funcții de răspundere, de la șeful organizației
primare de partid și președintele sovietului sătesc până la șefii din
organele superioare de partid și sovietice, erau asigurate cu o rație
alimentară specială113.
Din anumite motive, anumiți angajați de rang inferior ai Guver-
nului RSSM și ai CC al PC (b) al Moldovei nu se bucurau de privile-
gii (februarie 1947), unii dintre ei fiind înregistrați ca distrofici, iar
alții chiar murind de foame114. În alte cazuri, unele instituții încercau
să-și protejeze personalul prin stabilirea unei rații alimentare care să
mențină loialitatea lor în timpul foametei. Așa a procedat, de exemplu,
MAI al URSS. Astfel, într-o telegramă din 31 octombrie 1946, trimisă
de la Moscova de către viceministrul sovietic Cernîșev pe adresa MAI
din RSSM, se stipulează că anularea rațiilor alimentare pentru cei care
nu au grad militar de ofițer nu se extinde asupra trupelor de interne,
precum și a lagărelor de prizonieri de război, care erau aprovizionate
pe baza unui ordin anterior, nr. 40 din 1946, al MAI al URSS115.
Uneori conducerea RSSM găsea rezerve alimentare cu ocazii spe-
ciale. În ziua organizării alegerilor în Sovietul Suprem al RSSM din
16 februarie 1947, de exemplu, conducerea de partid de la Chișinău a
decis ca la fiecare secție de votare să fie deschis un bufet, care să ofere
cetățenilor hrană, dar contra cost. Numai în capitală au fost astfel
deschise cel puțin 8 bufete speciale116. Rații speciale alimentare pri-
meau și muncitorii de la întreprinderile strategice sau de la șantierele
de construcții cu destinație specială, țăranii din gospodăriile agrico-
le de stat, dar și familiile militarilor117.
113В. Зима, Голод в СССР 1946-1947 годов, p. 56-57. Cu referire la RSSM, a se vedea
ANRM, F. R-3060, inv. 1, d. 10, f. 124, 124 verso, 126; ANRM, F. R-3060, inv. 1, d. 12,
f. 109-112.
114Голод в Молдове, p. 424.
115 AMAIRM–MVD, F. 16, inv. 1, d. 23, f. 117.
116 ANRM, F. R-3087, inv. 1, d. 7, f. 22.
117 ANRM, F. R-3060, inv. 1, d. 12, f. 39, 99, 99 verso, 92.