2.1 Descrierea succintă a grupului țintă Experimentul s-a desfășurat în anul școlar 2017-2018 la grădinița Piticot . Pentru verificarea ipotezei de… [303587]

CAPITOLUL II

METODOLOGIA CERCETARII

2.1 Descrierea succintă a grupului țintă

Experimentul s-a desfășurat în anul școlar 2017-2018 la grădinița Piticot . [anonimizat] 2017-2018, [anonimizat] – grupa Fluturașii de la Grădinița Piticot cu un efectiv de 21 de preșcolari, 10 băieți și 11 fete.

Pentru a demonstra rolul poveștilor în dezvoltarea morală a preșcolarilor , studiul a fost realizat pe un lot de 21 de copii din care 10 băieți și 11 fete. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], naționalitate și mediu de proveniență.

[anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat], respectiv 2017-2018, deoarece doresc să evidențiez progresul fiecărui copil în raport cu el însușide-a lungul unui an școlar .

Tabelul nr…. – [anonimizat] 61% copii de trei ani, 34% copii cu varsta de 4 ani și 5% copii care au împlinit vârsta de 5 ani la începutul anului școlar.

In ceea ce privește pregătirea profesională a părinților, 28% dintre ei au absolvit studii superioare, 48% au absolvit studii medii , 24% au absolvit 8-10 clase.

Raportul băieți /fete este echilibrat, 48% sunt băieți și 52% fete.

Figura nr. – Distribuția după sex a copiilor din grupa Fluturașilor

Figura nr. – Distribuția după vârsta împlinită la 1 septembrie 2017 a copiilor din grupa Fluturașilor

Figura nr. – [anonimizat]-educativ.

[anonimizat], au anumite deprinderi deja în formare.

II.2 [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], realizate într-o [anonimizat], mobilizatoare, [anonimizat], cercetare și aplicare practică a celor învățate:

– cunoașterea nivelului inițial de pregătire al copiilor;

– [anonimizat];

– realizarea unei comunicări interactive între preșcolari ;

– utilizarea unor metode și procedee optime pentru valorificarea valențelor educative ale poveștilor în realizarea educației morale a preșcolarilor;

II.3. Ipoteza de lucru

Poveștile sunt pline de povețe și întâmplări din care copii pot trage învățăminte utile: să nu fim neascultători ca Scufița Roșie, să nu fim răutăcioși ca mama mama vitregă a Albei ca Zăpada și lista ar putea continua.

Din povești, copiii află care sunt consecințele defectelor și calităților umane, care sunt efectele faptelor bune și rele. Antitezele atotprezente în basme îi ajută să facă diferența între bine și rău, între minciună și adevăr, între lașitate și curaj, îi învață care sunt calitățile pozitive și care sunt defectele cele mai comune ale oamenilor.

Trăind alături de personajul preferat întâmplările basmului, copilul învață despre lumea din jur, fără să fie el însuși pus în situații periculoase sau dificile.

Ipoteza cercetării: Dacă educatoarea va diversifica și diferenția adecvat conținutul și metodele de predare ale activităților de povestire, atunci poveștile pot contribui hotărâtor la formarea atitudinii morale a preșcolarilor.

Am formulat această ipoteză a cercetării ținând cont de necesitatea tot mai vizibilă de realizare a educației morale ținând cont de posibilitățile de înțelegere ale preșcolarilor , precum și necesitatea promovării unor valori și comportamente morale prin valorificarea exemplelor oferite de personajele din povești.

II.4 Metode și instrumente utilizate în cercetare

In cercetarea de față mi-am propus să utilizez ca metode de colectare a datelor: observația sistemică a activității , analiza produselor activității copiilor, metoda chestionarului, metode statistice de interpretare a datelor, probe de evaluare inițiale, formative și sumative.

Ca și metode de intervenție, voi folosi experimentul pedagogic în cadrul căruia voi utiliza tehnica eșantioanelor paralele pentru a compara rezultatele obținute la cele două grupe și a constata progresele vizibile în învățare obținute de acestea.

II.4.1 Observația sistemică a activității și comportamentului copiilor

Un prim pas în educarea preșcolarilor îl constituie formarea noțiunilor și clarificarea reprezentărilor morale, urmând ca abia apoi să urmărim formarea și consolidarea deprinderilor și obișnuințelor de comportare morală, obiective ce vizează de fapt întreaga muncă educativă. Cred că nu este suficientă cunoașterea regulilor morale ci mai ales, am urmărit modul în care cunoștințele și regulile însușite sunt relevate de către comportamentul concret al copilului, în diferite situații de învățare sau joc.

Educația morală are în vedere însușirea normelor, regulilor și principiilor elementare de

conviețuire socială , formarea unor reprezentări morale și educarea sentimentelor morale . Un alt aspect pe care și-l propune educația morală este educarea unor trăsături de voință și caracter precum și educarea unor comportamente și deprinderi morale. Pentru reușita educației morale este important ca, pe lângă vehicularea unor informații esențiale despre cum trebuie să se comporte copilul, să se declanșeze trăiri adecvate, sentimente morale ce duc la declanșarea voinței și hotărârii de a respecta normele, de a le aplica în comportament moral.

“Observația presupune urmărirea intenționată și sistematică a obiectelor, fenomenelor și evenimentelor, în stare naturală, în condiții obișnuite de existență și manifestare/desfășurare, cu scopul de a le cunoaște cât mai profund și de a le descoperi trăsăturile esențiale”(Bocoș,M.,2003,p.70).

Observația a avut loc după un plan de observație , am vizat momente diferite din activitățile copiilor, datele au fost înregistrate imediat după ce s-au produs comportamentele urmărite.

Utilizând metoda observației am apelat la următorii indicatori observaționali:

-Capacitatea de a solicita ajutor;

-Capacitatea de a depăși conflicte, cu ajutor din partea adultului;

-Gradul de cooperare cu colegii în realizarea unor sarcini;

-Gradul de implicare al copiilor în activitățile cerute;

-Capacitatea de a oferi ajutor.

II.4.2.Metoda chestionarului adresat părinților

Chiar dacă putem spune poveștile spuse copiilor oferă beneficii multiple, din păcate în zilele noastre părinții neglijează acest mod de a-și petrece timpul cu copiii lor, iar acest lucru are consecințe negative asupra comportamentului copiilor.

Pentru a stabili importanța pe care părinții o atribuie cititului poveștilor, am alcătuit un chestionar pentru a vedea în ce măsură se implică părinții, acasă în astfel de activități .

CHESTIONAR

1. Copilului dumneavoastră îi plac poveștile și basmele?

Da

Nu

2.Cât de des îi citiți său spuneți o poveste din proprie inițiativă?

zilnic

săptămânal

lunar

foarte rar

3. Cât de des vă cere copilul să-i spuneți povești?

Zilnic

uneori

foarte rar

4. Cu ce frecvență intrați într-o librărie cu intenția de a achiziționa cărți?

Săptămânal

lunar

rar

deloc

5. Obișnuiți să împrumutați cărți de la bibliotecă pentru dumneavoastră sau copil?

Da

Nu

6. Copilul d-voastră preferă să asculte o poveste sau să se uite la un desen animat?

Poveste

Desen animat

7. Credeți în valoarea educativă a cărților pentru copii?

Da

Nu

8. Ați constatat vreodată utilizarea unor cuvinte său expresii din povești în limbajul copiilor?

Frecvent

Foarte rar

Nu

9. Copilul d-voastră are cărți de povești în biblioteca proprie?

Multe

Câteva

Deloc

10. Știe copilul d-voastră să răsfoiască o carte fără să o rupă?

Da

Nu

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 20 de părinți , iar rezultatul centralizarii răspunsurilor arată că deși părinții știu că poveștile sunt iubite de către copii – procent de 100% copiilor le plac poveștile , doar 3 % din părinți citesc sau spun povești copiilor zilnic, 13% săptămânal,14% lunar , iar 60% recunosc faptul că citesc sau spun povești copiilor foarte rar.

Părinții sunt de părere că 70%dintre copii preferă desenele animate în locul poveștilor. Deși 100%dintre părinți declară că ei cred în valoarea educativă a cărților pentru copii, intenția de cumpărare a unei astfel de cărți este exprimată doar de 43% dintre respondenți, 80% dintre părinți nu împrumută cărți de la bibliotecă, 75%dintre copii un au o bibliotecă proprie .

Am realizat o interpretare a răspunsurilor primite din partea părinților, redată în cele ce urmează:

1. Copilului dumneavoastră îi plac poveștile și basmele?

Fig.nr. Ponderea răspunsurilor părinților la prima întrebare

2.Cât de des îi citiți său spuneți o poveste din proprie inițiativă?

Fig.nr. Ponderea răspunsurilor părinților la doua întrebare

4. Copilul d-voastră preferă să asculte o poveste sau să se uite la un desen animat?

Fig.nr. Ponderea răspunsurilor părinților la a treia întrebare

Rezultatele chestionarului mi-au dat certitudinea că părinții nu conștientizează importanța poveștilor în viața copiilor și nici necesitatea petrecerii unui astfel de timp cu copiii , aspect care se reflectă foarte multa asupra comportamentului copiilor.

Răspunsurile primite m-au determinat să gândesc un program în care părinții să le citească preșcolarilor o poveste în cadrul grădiniței.

II.4.3. Metoda analizei produselor activității

Mușata Bocoș afirmă în cartea Instruire interactivă, 2002, p.28 că “urmărirea și monitorizarea atentă a modului în care subiectul parcurge etapele premergătoare elaborării unui anumit produs, furnizează informații prețioase referitoare la competențele sale disciplinare și transversale, la atitudinea sa față de disciplină și față de știință, la măsura în care și-a format modul de gândire specific disciplinei”. ( Bocoș, M, 2002,p.28)

Plecând de la aceste premise am analizat portofoliile copiilor, care conțineau lucrările acestora realizate pe parcursul experimentului în vederea stabilirii gradului de a recunoaște personaje, de a denumi titlul poveștilor, de a reproduce replici ce aparțin peronajelor din povești și basme cunoscute, de a extrage latura morală din poveste, de a-și forma trăsături morale pozitive.

Evaluarea portofoliului a fost efectuată la sfârșitul semestrului I și la finalul semestrului al doilea.

II.4.4. Metoda experimentului pedagogic

Experimentul pedagogic este metoda principală de investigație.

Pentru a cerceta dacă activitățile de povestire conduc conduc la o mai bună dezvoltare conduitelor morale la preșcolari, față de activitățile cotidiene, am utilizat metoda experimentului.

Experimentul pedagogic este metoda fundamentală de investigație și are ca principale componente:

– Ipoteza ( presupunerea că există o anumită relație între poveștile și metodele folosite și conduita morală a copiilor);

– Variabila independentă este reprezentată de activitățile de povestire derulate în anul școlar 2017-2018 la grupa mijlocie;

– Variabila dependentă urmărește însușirea normelor morormarea deprinderilor și conduitei morale la preșcolari.

“O formă a experimentului natural este experimentul psihopedagogic, care se desfășoară în procesul de învățământ, în fluxul normal al planificării și desfășurării activităților didactice. Întrucât activitatea didactică implică, prin ea însăși, o permanentă schimbare (apar sistematic noi conținuturi, noi cunoștințe, noi capacități și deprinderi), fiecare noua activitate didactică poate fi tratată ca un experiment invocat.

Desigur, se pot organiza și experimente provocate (prin introducerea de noi tehnice de predare și învățare, de organizare a învățării etc.), dar și în acest caz cadrul de desfășurare a experimentului este cadrul natural al desfășurării procesului de învățământ. “ ( Voiculescu, F, 2010, p. 178).

Cercetarea s-a desfășurat în anul școlar 2017-2018, cuprinzând mai multe etape, astfel:

-etapa I constatativă s-a realizat la începutul semestrului I și a urmărit colectarea datelor necesare atingerii obiectivelor investigației;

-etapa a II-a, experimentală ,s-a desfășurat pe parcursul semestrului I și al doilea, etapă în care am urmărit influențarea subiecților prin metode de intervenție adecvate.

-etapa a III-a, finală s-a desfășurat la sfârșitul semestrului al II-lea și a constat în întocmirea tabelelor, graficelor, compararea rezultatelor, elaborarea lucrării .(sinteză după Sima, M., 2007, p.24)

In etapa pre-experimentală am cules date despre copii , am aplicat preșcolarilor din grupa Fluturașilor probe de evaluare inițială sub formă de fișă de lucru individuală pentru a evidenția gradul de cunoaștere a normelor și regulilor morale precum și nivelul formării reprezentărilor morale și am observat comportamentul copiilor în diferite situații.

In etapa experimentală ,timp de 8 luni, am introdus la grupă variabila independentă- utilizarea poveștilor morale atent selectate în cadrul activităților desfășurate pe baza metodelor interactive de grup.

Variabila dependentă urmește respectarea regulilor și aplicarea lor în comportamente morale.

In etapa post-experimentală, prin compararea rezultatelor obținute în urma aplicării probelor de evaluare finală , putem aprecia verificarea ipotezei de la care am pornit și progresul sau regresul fiecărui copil în raport cu el însuși.

II.5. Operaționalizarea conceptelor cheie

În gama variată de activității practicate în grădiniță, povestirile educatoarei se situează printre cele care dau copiilor posibilitatea să expună pe scurt sau cu detalii conținutul unui text literar, îi ajută să-și formeze o vorbire corectă, coerentă și logică, contribuie și la dezvoltarea imaginației.

Prin poveștile introduse în activitatea didactică de dimineață, în cadrul activităților complementare sau în activitatea didactică de după – amiază, s-a urmărit constatarea gradului în care copiii și-au însușit conținutul unor povești, basme, capacitatea de a evalua și emite judecăți morale, formarea unor trăsături pozitive de voință și caracter: hărnicia, modestia, cinstea, blândețea, respectul, disciplina, politețea, curajul; formarea unor deprinderi și sentimente morale cum ar fi respectarea regulilor de purtare accesibile vârstei lor, dragostea, prietenia; formarea unor atitudini morale pozitive.

„Pe parcursul vârstei copilăriei mijlocii se poate observa o creștere a capacității de a transpune rapid și coerent în joc elemente ale realității: roluri, conduite, atitudini…de a prelucra și reflecta cu o mare profunzime și în contexte ludice diverse, jocuri cu subiect și roluri, aspecte mai ample ale mediului înconjurător.”(L.Trif, 2008, pag.164)

Dezvoltarea conșiinței moral- civice se realizează treptat, pornind de la unele reprezentări despre mediul înconjurător, pe baza sentimentelor și a diferitelor inpresii provocate de contactul nemijlocit cu realitatea.

O mare importanță în adâncirea acestor reprezentări și sentimente o are activitatea copilului. Astfel, împodobirea sălii de grupă cu stegulețe confecționate chiar de ei, a unor medalioane simbolice cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 ianuarie, cu flori și diverse felicitări de 8 Martie, 1Iunie, oferirea mărțișoarelor confecționate de ei, precum și pregătirea și participarea la o serbare, ajută copiii să trăiască cu mai multă intensitate atmosfera acestor evenimente, chiar dacă ei nu înțeleg în totalitate sensul lor.

Pentru buna desfășurare a activităților de povestire am urmărit asigurarea condițiilor optime și valorificarea tuturor activităților din grădiniță ca mijloc de formare morală a preșcolarilor.

Orice text literar (poezie, poveste, basm) este valorificat educativ. Copiii, sub îndrumarea mea analizează comportamentele morale, extrag învățătura morală. Am accentuat această valorificare în continuarea activității de educație a limbajului prin sarcini variate:

gruparea personajelor în pozitive și negative;

colorarea personajelor în culori impuse de mine (culori reci pentru personaje negative și culori calde pentru personaje pozitive);

modificarea conduitei personajelor negative;

desenarea unor scene din poveste care să sugereze comportamentul dorit de mine sau apreciat de copii.

Dacă culoarea impusă de mine poate să declanșeze în copil o anumită stare afectivă, ea poate în timp, să determine acceptarea sau neacceptarea anumitor conduite și interiorizarea treptată a criteriilor de apreciere morală ce aparțin inițial adultului.

Preșcolarii sunt fermecați de lumea fantastică a povestilor, le ascultă cu aceeași plăcere chiar daca sunt repetate și își manifestă întotdeauna dorința ca ele să dureze cât mai mult. Prin povești, copiii reușesc să se elibereze de impresiile nemijlocite și au posibilitatea să-și reprezinte obiecte și fenomene pe care nu le-au perceput niciodată.

In scopul realizării demersului științific, am utilizat texte care scot în evidență consecințele ascultării și neascultării: Scufița Roșie de Charles Perrault, Capra cu trei iezi de Ion Creangă, Puiul de Al.Brătescu – Voinești.

Conținutul conceptului de „ neascultare” a fost înțeles căci am insistat asupra consecințelor neascultării fetiței., iezilor mari, a puiului. Pentru a mă convinge că au înțeles conținutul noțiunii, le-am adresat o întrebare: „Ce li se poate întâmpla copiilor care se poartă la fel ca Scufița Roșie?" Unele dintre răspunsuri au depășit sfera realului, câțiva dintre copii au fabulat din dorința de a impresiona, dar răspunsurile date au făcut dovada înțelegerii noțiunii „neascultare”: „Un copil a plecat din fața blocului și de-abia l-a găsit mama lui” „ Eu am băut suc din frigider și m-a durut gâtul”, Cu fiecare nouă poveste conținutul noțiunilor morale s-a lărgit în conținut și în reprezentare. Noțiunea morală „neascultare" a fost completată în mod fericit și eficient cu opusul ei, „ascultare", prin intermediul poveștii Capra cu trei iezi de I.Creangă. I-am ajutat pe copii să facă o comparație între iezii neascultători și iedul ascultător, să analizeze consecințele neascultării și ale ascultării.

Am cerut copiilor să numească și alte povești cunoscute de ei în care personajele nu au ascultat de sfatul părinilor. Copiii au numit poveștile: “Găinușa moțată”, “Ghimpici și Ghimpișor”, “Cocoșelul cu pene de aur”.

Printre textele literare care combat minciuna și cultivă sinceritatea, dragostea de adevăr, am ales Ionică mincinosul de Al.Mitru și Puf Alb și Puf Gri – poveste populară .

Mama iepurașilor, ca orice mamă iubitoare, promite copiilor că îi va duce la bâlci, astfel, le face baie, îi îmbracă cu haine curate și frumoase, dar unul dintre iepurași face o poznă spărgând un borcan cu dulceață, faptă pe care nu și-o recunoaște în fața mamei.

El lasă vina să cadă asupra fratelui său, Puf Alb, aceste ispășind pedeapsa dată de mamă fără a fi vinovat.

Puf Gri nu-și recunoaște greșeala datorită fricii de pedeapsă, care constă în a nu fi dus la bâlci, unde l-ar fi așteptat numai lucruri încântătoare și plăcute.

Fratele lui ispășește pedeapsa pe nedrept.

Puf Gri nu se poate bucura de toată splendoarea bâlciului, este supărat, îl mustră conștiința pentru fapta săvârșită și fuge acasă unde își recunoaște greșeala. În final Puf Gri este iertat de mama sa și fratele lui și pleacă împreună la bâlci unde se simt foarte bine.

Am prezentat apoi copiilor planșe care redau scene din poveste și le-au comentat.

În încheierea activității am împărțit copiilor fișe unde erau desenați cei doi iepurași. Sarcina de rezolvat era: – să încercuiască iepurașul care a mințit și a fost neascultător și identificarea copiilor cu unul dintre iepurași punând punct roșu în dreptul acestora.

Toți copiii au încercuit corect iepurașii, iar punctul roșu a fost pus în dreptul lui Puf Alb.

,,Căsuța din pădure” valorifică conținutul poveștilor din lumea necuvântătoarelor care, dincolo de narațiunea propriu-zisă, prezintă cel puțin două forțe aflate ȋn conflict: bine-rău, curaj-lașitate, siguranță-teamă, prietenie-ură, mare-mic, bogat-sărac etc.

In ,, Fata babei și fata moșneagului”, copiii au de parcurs pe hartă drumul fetei moșneagului până la casa Sf. Duminici. Ȋn timp ce un copil deapănă firul poveștii, un altul așează pe hartă elementele prezente ȋn poveste: cațelușa, părul, cuptorul, fântâna și, ca element surpriză, un castel fără ferestre, fără uși, plin de iarbă uscată, ȋn loc de casa batranească. Ȋntrebările adresate copiilor vor stimula imaginația acestora:

,,- Al cui credeți că era castelul?”

,,- De ce era castelul neȋngrijit?”

,,- Ce credeți că a făcut fata moșului?”

Copiii au continuat povestea, sugerând diverse variante de desfășurare a acțiunii. Ei s-au gândit un deznodământ pe măsura trăirii lor interioare și a emoțiilor trezite de poveste.

Educația morală trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă și trebuie să urmărească trei aspecte dominante:

1.Cunoaștere de sine și conștientizarea identității moral- civice. Aceste teme oferă copiilor posibilitatea de a-și identifica prezența ca persoană în diferite grupuri, familie, grădiniță, în mediul apropiat și să înțeleagă asemănările și deosebirile dintre persoane pentru a învăța respectul față de sine și față de ceilalți.

2.Modelarea raporturilor interumane,care includ respectul de sine și față de alții și comportamentele în familie, în grădiniță, în grupul de joacă și în colectivitate.

3.Modelarea raporturilor dintre copil, mediul social și natural , ceea ce înseamnă grija față de avutul personal sau public, cunoașterea profesiunilor și, cunoașterea și respectarea tradițiilor populare ale țării și a simbolurilor acesteia.

Activitatea de povestire este o activitate dirijată în grădiniță, dar și o metodă didactică, dacă este utilizat în structura unei alte activități obligatorii.

Povestirea implică următoarele procese psihice: gândirea cu operațiile ei: analiza, sinteza, comparația, generalizarea; memoria; atenția și spiritul de observație; voința; imaginația; limbajul.

Pornind de la această constatare, am ales să prezint câteva dintre activitățile de povestire structurate după aceste aspecte dominante.

Din perspectivă metodică, se pornește de la o poveste ori povestire în care sunt subliniate faptele bune și cele rele ale personajelor, apoi se inițiază o discuție despre personajele pozitive și cele negative.

Urmează transpunerea acestor aspecte într-un joc de rol, chiar un studiu de caz, care să pornească de la o situație concretă petrecută în cadrul colectivului de copii .

Pentru a percepe sensul pozitiv al conduitei morale atunci cînd situația morală ne oferă un sens negativ, aceasta trebuie transformată în contrariul său, prin aprecierea copiilor. Preșcolarul percepe conduita negativă a iedului din povestea Iedul cu trei capre de Octav Pancu Iași, dar trebuie să rămînă cu o imagine corectă din punct de vedere moral. Atunci cînd textul nu ne ajută, valorificăm și stimulăm potențialul creativ al vîrstei: “Voi cum credeți că ar trebui să procedeze personajul?”.” Tu cum ai proceda dacă ai fi în locul personajului?”

1.Cunoaștere de sine și conștientizarea identității moral- civice

MAIMUȚA CARE SE CREDEA COPAC

„Odată demult, o maimuță viețuia într-un copac unde se obișnuise așa de bine, încît a ajuns să creadă chiar ea însăși că este un copac. Tare ciudat și de necrezut părea acest lucru! Maimuțica stătea în copac cît era ziulica de lungă și nu cobora de acolo nici noaptea. Zi și noapte stătea în copac și nimeni nu i-a spus niciodată că ea nu era de fapt copac. Nici copacul nu i-a șoptit niciodată că ea nu era copac, pentru că și pe el îl amuza și i se părea chiar un compliment plăcut faptul că această maimuțica se credea copac. Așa că mai departe, maimuțica se lăsa legănată în vînt odată cu copacul. Dormea în copac și se hrănea cu frunzulițele fragede de pe crengile mai subțiri. Pe scurt maimuțica creștea an după an crezînd în continuare că era și ea un copac. În pădurea aceea nu se găsea nici o oglindă, așa că nu era nici o posibilitate pentru ca maimuțica să-și dea seama că ea arăta cu totul altfel decît un copac. Părea mulțumită că stă în copac, însă totuși, pe undeva în adîncul sufletului ei, parcă simțea că-i lipsește ceva și că viața ei era prea legată de copac într-un fel ciudat și chiar nepotrivit.

Într-o bună zi s-a întîmplat să treacă pe acolo un iepuraș. S-a uitat sus în copac și văzînd-o pe maimuțica a strigat:

" Hei, tu de colo! Dă-te jos și hai să ne jucăm! Sunt tare singur și mi-ar place să găsesc pe cineva cu care să mă împrietenesc și să mă joc!"

Maimuțica nu vorbise pînă atunci aproape cu nimeni, așa că nu prea avea voce. Totuși i-a răspuns:

" Pe MINE mă strigi? Dar eu sunt copac".

Iepurașului i s-a părut foarte comic răspunsul, ca o glumă bună,așa că a început să chicotească, iar apoi s-a apucat să rîdă de-a binelea, de se tăvălea pe jos de ris. NICIODATĂ nu mai văzuse o maimuță care să se creadă copac!

Uitându-se la el cum rîde de ea, maimuțica s-a înfuriat și a țipat:

"Pentru ce rîzi așa?" Tot chicotind , iepurașul i-a răspuns:

" Păi nu ești copac. Ești MAIMUȚĂ. De unde ți-a venit ideea asta caraghioasă că ești copac?"

Auzind aceste cuvinte, maimuțica și-a dat seama că de fapt nu știa sigur de unde-i venise ideea. Acum ar fi vrut să se dea jos din copac, dar nu era deloc sigură pe ea și se temea.Totuși, pentru că iepurașul o tot îndemna cu binișorul, a reușit să coboare și apoi și-a petrecut tot restul zilei jucîndu-se și distrîndu-se așa de bine cum nu i se mai întîmplase niciodată în viață pînă atunci. Seara, după ce făcuse o mulțime de descoperiri amuzante și se zbenguise cu poftă toată ziua, s-a întors în copacul ei ca să se culce, în copac era foarte bine și plăcut, însă, pe zi ce trecea, maimuțicii i se părea tot mai ușor să renunțe la acest confort și cobora ca să se distreze jucîndu-se. Curînd, părerea de rău după copac a dispărut de tot și maimuțica a ajuns să se simtă cu totul altfel în sufletul ei.

Pentru prima oară în viață maimuțica simțea cine este ea CU ADEVĂRAT și se bucura chiar că este atît de diferită de un copac, se bucura foarte mult pentru că zi de zi descoperea lucruri noi despre ea însăși, așa că își dădea tot mai mult seama ce ființă deosebită era ea. Acum îi venea chiar să zîmbească de cîte ori își amintea că înainte putuse să creadă că este un copac.”

Ascultând această poveste, preșcolarii conștientizează faptul că fiecare copil este unic în felul său și că trebuie să ne dăm seama că suntem diferiți și cel mai important lucru , că trebuie să fim noi înșiși, să ne acceptăm așa cum suntem și să-i acceptăm și pe ceilalți așa cum sunt.

LILLY ȘI MIMI

Scop: înfrângerea fricii sau rușinii de a vorbi

Le-am citit copiilor povestea Lilly și Mimi , de Sempronia Filimon , o poveste în care personajele sunt omiduțe la grădiniță, și mulți dintre copii se pot identifica cu unul dintre personaje: Lilly- tăcută, sfioasă , rușinoasă, cu teama de a răspunde la întrebări, deși de cele mai multe ori știe răspunsurile și Mimi, omiduța zgomotoasă care răspunde și în locul celorlalți copii.

De cele mai multe ori, Lilly se temea că vor râde colegii de ea dacă nu răspunde corect. Lilly a primit o brățara cu cheița care îi amintea să își deschidă gurița, când este nevoie, iar Mimi o brățară cu un lăcățel , care îi amintea să aibă răbdare și să îi asculte și pe ceilalți. Cele două omiduțe devin prietene și se transformă în doi fluturi frumoși.

De fiecare dată când au întâlnit o insectă căreia îi era teamă sau rușine să vorbească, Mimi și Lilly îi dădeau o brățară cu o cheiță iar dacă întâlneau o insectă care credea că cel mai important lucru e să vorbești mult, îi dădeau o brățară cu un lăcățel.

După ce copiii au ascultat povestea, le-am adresat întrebări care au vizat întelegerea textului:

“Despre cine era vorba în poveste?”, “Cum era Lilly? De ce era așa Lilly?”, “Cum era Mimi? Oare era Mimi mai deșteptă decât Lilly?” “Cum s-a rezolvat problema lui Lilly?” , “ Cum s-a rezolvat problema lui Mimi?”.

După ce mi-am dat seama că preșcolarii au înțeles textul, le-am adresat întrebări de personalizare:

“-Vi s-a întâmplat să nu puteți răspunde în fața colegilor sau a altor oameni? Când?”

Majoritatea copiilor au răspuns că , de obicei nu pot răspunde în fața unor oameni străini și câteodată și în fața colegilor, deoarece le e teamă să nu râdă de ei dacă greșesc.

Doar doi copii și-au identificat comportamentul în cel al lui Mimi .

La întrebarea “ Ce sfat v-ar da acum Mimi și Lilly acum?”, copiii au răspuns că vor încerca să se exprime fără teama de a greși, iar cei doi copii au promis că vor avea mai multă rabdare.

In următoarea oră de activități practice am confecționat împreună cu copiii brățări cu cheițe- pentru copiii timizi și brățări cu lăcățel pentru cei nerabdători.

ELEFĂNȚELUL CURIOS (Adaptare după Rudyard Kipling) este o poveste morală , pe care am utilizat-o pentru formarea capacității preșcolarilor de a emite judecăți morale.

„A fost odată, demult, un elefănțel foarte curios. Într-o zi s-a trezit cu o nouă întrebare: "ce mănâncă crocodilul seara?" Așa că a plecat prin pădure să întrebe animalele și s-a întâlnit cu ursulețul și-l întreabă:

– Ursulețule, ce mănâncă crocodilul seara? – Nu știu, a răspuns ursulețul, dar du-te la lac și vei afla.
Și a plecat mai departe elefănțelul să caute lacul. Pe drum s-a întâlnit cu o broscuță: – Broscuțo, ce mănâncă crocodilul seara? – Nu știu, a răspuns broscuța, dar du-te la lac și vei afla.
În apropiere de lac, elefănțelul s-a întâlnit cu șarpele boa: – Șarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
– Nu știu, a răspuns și șarpele, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.

Tocmai atunci ieșea din apă crocodilul. Elefănțelul s-a apropiat de el, dar nu știa că vorbește chiar cu crocodilul: – Scuză-mă te rog, știi cumva ce mănâncă crocodilul seara? Crocodilul șiret îi spune: – Vino mai aproape să-ți spun la ureche să nu ne audă nimeni.
Elefănțelul s-a apropiat și crocodilul -haț!, l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănțelul avea un nas ca toate nasurile, micuț așa că al tău.

Și cum se chinuia bietul elefănțel să scape din gura crocodilului a venit repede, șarpele boa, care se afla în apropiere și a început să-l tragă pe elefănțel de coadă. Și atâta a tras crocodilul de nas și șarpele boa de coadă , că până la urma șarpele a reușit să-l salveze pe elefănțel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos.

Și uite așa, de atunci are elefănțelul trompă.”

„Cum explici curiozitatea elefănțelului?

De ce crezi că celelalte animale îl îndrumau pe elefănțel către lac?

Din ce cauză elefantul nu a evitat apropierea de crocodil?

Ce l-ai fi sfătuit pe elefant să facă să nu mai fie păcălit de crocodil?

Ce s-ar fi putut întâmpla dacă nu intervenea șarpele?”

În cele din urmă, faptul că elefantul a ajuns să aibă trompa în loc de nas este un lucru bun/ util pentru el?

Am utilizat metoda Scaunul intervievatului , am împărțit roluri copiilor : elefănțelul, șarpele, crocodilul, reporterul, apoi vor colabora în vederea găsirii unor întrebări și răspunsuri potrivite personajelor date.

“Scaunul intervievatului”

Copiii au pus întrebări pentru:

Elefănțel

– De ce erai curios?

– De ce nu știai ce mănâncă crocodilul?

– De ce te-ai dus la lac?

– Te-ai speriat când te-a prins de nas crocodilul?

– Te-a durut nasul?

Crocodil

– De ce l-ai păcălit pe elefănțel?

-Ai vrut să mănânci elefănțelul?

-Ti-era foame tare?

– Nu te-ai gândit că plânge mama lui?

Șarpele boa

– De ce nu i-ai răspuns la întrebare ?

– De ce l-ai trimis la lac?

-De ce nu i-ai spus că e periculos crocodilul?

Am încheiat activitatea prin confecționarea unei măști de elefan. Am utilizat:

farfurie de carton

tempera gri

carton si hârtie gri

mărgele colorate, sau alte elemente decorative

lipici

elastic subțire

Am pictat spatele farfuriei și am lăsat-o la uscat, i-am ajutat pe copii în decuparea orificiilor

pentru ochi, am decupat trompa și două urechi, apoi le-am lipit de farfurie. La final, am decorat fruntea cu mărgele sau nasturi colorați

2.Modelarea raporturilor interumane,care includ respectul de sine și față de alții și comportamentele în familie, în grădiniță, în grupul de joacă și în colectivitate.

Povestea furnicuței Maria

Prin această povestire am urmărit combaterea lipsei motivației de a învăța sau munci;

Obiective -valorizarea sarcinilor cotidiene;

-prevenirea abandonului școlar;

Valori morale urmărite: hărnicia

“A fost odată o furnicuță care nu voia să muncească. Furnicuța Maria prefera să stea toată ziua lungită , să se joace sau să alerge. În toate momentele zilei, toate scuzele erau bune pentru a nu munci.

Din această cauză, ea se juca mai mult singură, deoarece colegele sale erau ocupate să muncească.

Într-o zi, în timp ce Maria era plecată în pădure să se joace, o zână veni la furnicar. Ea explică tuturor furnicilor că lansează un concurs pentru desemnarea celei mai bune furnici din lume. Fiecare furnică va putea acumula puncte dacă muncește atunci când trebuie, se joacă în cel mai potrivit moment și, bineînțeles, are o mulțime de prieteni. Astfel, micuțele furnici se puseră pe treabă pentru că fiecare vroia să câștige.

Când Maria se întoarse acasă, văzu că nimeni nu o bagă în seamă. Toate furnicile cântau, zâmbeau și transportau provizii. Maria se simți puțin dată la o parte. Până să se culce, reuși totuși să afle care era pricina acestei schimbări și de ce toată lumea era atât de grăbită. Atunci, Maria își zise că trebuie să câștige concursul, că este capabilă să fie prima. Dis de dimineață, furnicuța noastră se alătură suratelor sale. Lăbuțele sale erau foarte obosite pentru că Maria, nu era obișnuită cu munca, dar ea nu se descuraja deoartece voia să câștige concursul și să devină cea mai bună furnică din lume. Ea se juca acum împreună cu celelalte furnicuțe și acest lucru era deosebit de plăcut.

La sfârșitul concursului a constatat că avea o mulțime de prieteni. În așteptarea rezultatului concursului, toate furnicuțele erau anxioase. Zâna a anunțat în sfârșit marea câștigătoare: „Pentru că a făcut multe eforturi și ameliorat rezultatele, o declar pe furnicuța Maria, câștigătoarea concursului”.

Toată lumea a aplaudat, iar Maria era foarte mândră de ea. Zâna i-a dat și o diplomă, precum și următoarele sfaturi: Rămâi întotdeauna o furnicuță muncitoare și conștiincioasă. Când îți vei simți lăbuțele obosite sau când curajul te va părăsi, respiră adânc de trei ori și vei vedea cum o lumină albastră te va înconjura și-ți va da forță și curajul de a continua. Această lumină va fi invizibilă pentru ceilalți, doar TU o vei putea vedea”.

Cum era furnicuța Maria? ( leneșă, nu vroia să muncească)

Din ce cauză furnicuța era singură? ( Furnicile erau ocupate cu munca)

Ce a determinat-o să participle la concurs? ( Vroia să devină cea mai bună furnică din lume)

Ce a căștigat Maria la sfărșitul concursului? ( o diplomă și mulți prieteni)

La sfărșitul povestirii copiii au dezaprobat comportamentul furnicuței de la început, dar au apreciat faptul că furnicuța a muncit cu perseverență și a reușit să câștige concursul.

Copiii au înțeles că oamenii sunt răsplătiți după priceperea și dragostea cu care își îndeplinesc munca, după bunătatea, hărnicia și modestia fiecăruia și ajung să prețuiască munca, să aprecieze rezultatele ei și să disprețuiască lenea, lăcomia, viclenia, invidia și răutatea.

Povestea stupului de albine

-dificultăți în respectarea regulilor de grup;

Obiective -ameliorarea relațiilor în clasă sau grup;

-favorizarea disciplinei în interiorul unei colectivități;

-stimularea asumării responsabilităților;

“Într-un stup trăia o regină foarte preocupată de calitatea mierii produse de supusele sale. Multă vreme, mierea a fost de calitate bună , dar, de la un timp, lucrurile au început să se schimbe: albinele leneveau la umbra unei frunze sau se hârjoneau între ele.

Situația a început să se agraveze de la o zi la alta, cu toate observațiile reginei. Într-o zi, când toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment inexplicabil:stupul s-a răsturnat și toate albinele au fost aruncate afară. Din fericire, atât albinele cât și regina au scăpat nevătămate. Speriate, albinele s-au grupat în jurul reginei lor.

În ajutorul albinelor, a venit și regele bondarilor. Acesta a început să analizeze situația pentru a stabili cauza catastrofei. La sfârșit, concluzia a fost urmatoarea: nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit fără să fie atente astfel încât au depozitat toată mierea într-o singură parte a stupului și l-au dezechilibrat.

Marele bondar a chemat toate albinele și le-a explicat cum au reușit să dezechilibreze stupul. Albinele și-au înțeles greșeala. Din acel moment, regina a devenit mai hotărâtă și toate deciziile ei, au fost respectate întocmai. Foarte repede albinele au refăcut stupul, iar la festivalul mierii au caștigat marele premiu.”

Am utilizat metoda exploziei stelare în identificarea și rezolvarea problemei.

Unde trăiau albinele?

Ce făceau albinele?

Cine a venit în ajutorul albinelor?

De ce s-a răsturnat stupul?

Când au câștigat albinele concursul?

La finalul analizei poveștii , copiii au înțeles că numai respectând regulile din grupă, din familie și ajutându-ne unii pe alții putem să reușim să realizăm ceea ce ne dorim.

Am încheiat activitatea prin jocul de rol: ,,Stupul nostru” care a avut drept scop consolidarea deprinderii de a respecta regulile de grup.

Ne-am imaginat că grupa noastră este asemenea unui stup de albine. Avem copii silitori, harnici, ordonați, se poartă frumos cu colegii lor. Ei sunt precum albinuțele harnice care fac mierea. Alții, însă, sunt neascultători, nu învață, se poartă urât, sunt leneși, asemenea trântorilor. Să încercăm să îi convingem să se schimbe luând exemplu de la colegii lor harnici.

Am împărțit roluri: regina albinelor ; albinele lucrătoare ; trântorii

Regina albinelor

i-a invitat pe copii la discuție, având rol de moderator;

Albinele lucrătoare

Spuneau cât de mult muncesc și ce foloase au de pe urma muncii lor;

I-au criticat pe c trântori;

S-au oferit să îi ajute să se schimbe oferindu-le diferite soluții.

Trântorii

S-au apărat , spunând că și ei au un rol foarte important în stup;

Au încercat să pună diferite condiții atunci când albinele le propun să se schimbe.

Pentru nerespectarea regulilor din cadrul clasei am utilizat povestea- Povestea lui Lapinot , cu scopul de a favorizara o mai bună disciplină în clasă sau acasă .

Lapinot era un iepuraș tare distrat care întotdeauna își deranja colegii în clasă. La școală se agăța de coama leului, îi dădea șuturi șoricelului sau trăgea de coadă maimuța.

În clasa sa, era un urs și o cămilă care îl găseau comic și care făceau ca el, dar, celelalte animale îl găseau nesuferit și nu se jucau cu el.

Într-o zi, Lapinot a vrut să se joace cu girafa, dar aceasta i-a zis: „Nu vreau să mă joc cu tine pentru că tu mă lovești tot timpul și mă deranjezi când lucrez. Mă voi juca cu tine când vei merita.”

Lapinot i-a răspuns girafei: „Puțin îmi pasă că nu vrei să te joci cu mine”. În sinea sa, Lapinot s-a sințit trist și supărat. Atunci și-a zis: „Aș vrea să am mulți prieteni cu care să mă joc toată ziua. M-am săturat ca toata lumea să se plângă de mine”.

Ce credeți că ar putea face Lapinot pentru a câștiga încrederea girafei și a deveni prietenul ei? De ce credeți că iepurașul s-a simțit trist și suparat?

Această poveste a fost deosebit de utilă deoarece a solicitat gândirea copiilor, aprecierea propriului comportament și mulți dintre ei s-au regăsit în comportamentul iepurașului.

Răspunsurile primate din partea copiilor au fost:

-Iepurașul trebuie să se comporte frumos cu colegii

-Iepurașul să nu mai necăjească colegii

-Iepurașul poate avea prieteni dacă e cuminte.

Am pregătit apoi cartonașe ilustrate pe care le-am discutat cu copiii:

La final, copiii au avut de decupat și de lipit „comportamente prietenoase” și „comportamente neprietenoase” astfel: pe prima coloană cele „prietenoase”, pe cea de-a doua coloană cele „neprietenoase”.

COMPORTAMENTE PRIETENOASE/COMPORTAMENTE NEPRIETENOASE

Șoricelul și șireturile sale

Scop: dobândirea autonmiei personale

“ A fost odată un șoricel vesel căruia îi plăcea să meargă la grădiniță, să se joace cu prietenii, să numere, să colorze, să decupeze și să se joace fotbal. Șoricelul era foarte ascultător, își asculta părinții tot timpul, mânca totul din farfurie, își strângea jucăriile după ce se juca și mergea în fiecare dimineață la gr ădiniță.

Un singur lucru nu dorea el să facă: să-și lege șireturile. De câte ori se încălța, mama lui și doamna educatoare îi legau șireturile. El niciodată nu a încercat să și le lege singur și nici nu

dorea acest lucru.

Într-o dimineață când a mers la grădiniță șireturile de la pantofiori îi erau dezlegate. Văzându-l o mămăruță, i-a zis:

– Șoricelule, șoricelule leagă-ți repede șireturile, să nu cazi!

– Nu vreau, a răspuns șoricelul tare.

– De ce, vrei să cazi și să te lovești?

– Nu cad eu doar pentru că nu mi-am legat șireturile. Pot merge foarte bine și așa.

– Dar până ajungi la grădiniță te poți împiedica! îi spuse îngrijorată buburuza.

– Nici nu știu să mi le leg. N-am încercat niciodată! Acum, lasă-mă! Trebuie să mă grăbesc la

grădiniță.

Mergând prin pădure se tot gândea la cele spuse de micuța mămăruță. Se gândea că ar putea să cadă și să-și rupă noii pantaloni, dar asta nu l-a făcut să se oprească și să încerce să și le lege.

Dintr-o dată cerul s-a înnorat, iar niște picături mari de ploaie au căzut pe potecă. Șoricelul a început să alerge ca să ajungă mai repede la grădiniță.

Alergând el s-a împiedicat de șireturi și a căzut într-o baltă cât el de mare. S-a ridicat repede și s-a uitat la el cât de murdar este. Apoi a observat o gaură mare în genunchi și s-a supărat că și-a rupt pantalonii noi.

A pornit iar la drum plângând de supărare că nu a vrut să o asculte pe mămăruță atunci când i-a zis să-și lege șireturile. Ajuns la grădiniță, doamna educatoare l-a întrebat:

– Ce ai pățit, șoricelule?

– Am căzut din cauză că nu mi-am legat șireturile, a răspuns acesta cu lacrimi în ochi.

Atunci a rugat-o pe doamna educatoare să-l învețe să-și lege șireturile și a promis că de acum înainte și le va lega singur și va fi atent să nu r ămână dezlegate.

În drum spre casă a trecut pe la mămăruță, și-a cerut iertare că nu a luat-o în seamă atunci când i-a dat un îndemn prețios. Șoricelul nostru i-a arătat că știe să-și lege singur șireturile și nu trebuie să-l mai ajute nimeni.”

“ Voi cum ați fi procedat în locul șoricelului?”

La această întrebare, copiii au răspuns toți că în locul șoricelului ar fi ascultat sfatul mămăruței.

Am propus copiilor o fișă cu personaje din povești . Ei au trebuit să aleagă personajele din povești cu care ar dori să se asemene, să spună ce calități au acestea și ar dori să le dezvolte și la ei.

După completarea fișei și stabilirea calităților, le-am propus jocul : „ Sunt special pentru că…”

Am aruncat cu mingea spre fiecare copil. Când a prins mingea, copilul trebuia să spună ceva despre el: Sunt special pentru că știu să îmi leg șireturile”, „ Sunt special pentru că știu să dansez.”, „ Sunt special pentru că îmi ajut mama.”Jocul a continuat până când toți copiii au prins mingea și au spus ceva despre el

3.Modelarea raporturilor dintre copil, mediul social și natural , ceea ce înseamnă grija față de avutul personal sau public, cunoașterea profesiunilor și, cunoașterea și respectarea tradițiilor populare ale țării și a simbolurilor acesteia.

Am utilizat jocul didactic ,,Așa da, așa nu”, în care fiecare copil trebuia să aleagă de pe masă câte un jeton cu personajul preferat și o imagine cu fapta pe care el o apreciază, apoi câte un jeton cu personajul negativ și o imagine cu o faptă pe care o dezapreciază.

Aceste fapte au fost așezate de către copii ȋn două căsuțe amenajate special unde apar personajele pozitive sau negative. Căsuța roșie primește ȋn ea personaje din povești care au săvârșit fapte bune, cum ar fi: fata moșneagului (,,Fata babei și fata moșneagului”), cocoșul (,,Punguța cu doi bani”), capra (,,Capra cu trei iezi”). Ȋn căsuța albastră vor intra personajele rele sau negative: fata babei cea leneșă și lacomă (,,Fata babei și fata moșneagului”), vulpea cea vicleană (,,Ursul păcălit de vulpe”), lupul mincinos și hain (,,Scufița Roșie”, ,,Capra cu trei iezi”), iezii neascultători etc.

POVESTEA JUCĂRIILOR

Scop: strângerea jucăriilor

“Andreea și Maria sunt două prietene care locuiesc în același oraș.. Amândouă merg la grădiniță, Andreea fiind în grupa mijlocie, iar Maria în grupa pregătitoare.

După ce se întorc de la grădiniță, cele două merg să se joace împreună. Atunci când Maria mergea la Andreea acasă, camera ei era una foarte ordonată. Păpușile erau aranjate, ursuleții la locul lor, iar piesele de puzzle erau așezate în cutiuțele lor.

În schimb, camera Mariei, cu toate că aceasta era mai mare, era una foarte dezordonată încât oricine intra acolo se minuna de ceea ce vedea: hăinuțele păpușilor erau sub pat, mingea pe măsuță, piesele de puzzle pe scăunel, căr țile de colorat pe covor, maimuțele, pă pușile și ursuleții în pat. Oriunde pășeai: lângă pat, lângă fereastră, pe covor, lângă ușă, rămâneai uimit.

Așa că, într-o zi când Andreea a venit să se joace cu Maria, una dintre păpuși, văzând-o pe Andreea cât de frumos se joacă, a decis să meargă până la ea acasă să vadă dacă și camera ei este la fel ca cea a Mariei. Zis și făcut! A dormit, păpușa s-a strecurat pe fereastră și a mers spre casa Andreei . S-a urcat pe băncuța din fața casei și s-a uitat pe fereastră. Aceasta, când a văzut cât de frumoasă și ordonată este camera Andreei, s-a minunat:

– Ce frumoasă este camera ei, nu ca cea a Mariei, spuse ea. Atunci ursulețul Martinică a auzit-o și s-a dus să vadă cine e la fereastră. Vazând-o pe păpușă, acesta o întreabă:

– Păpușico! Ce faci aici?

Aceasta îi spune:

– Eu sunt una dintre jucăriile Mariei și am venit aici să văd cum arată camera Andreei deoarece camera în care eu locuiesc este foarte dezordonată.

– Cum așa? întreabă Martinică.

– Păi, toate jucăriile sunt aruncate prin cameră: hăinuțele mele sunt sub pat, cărțile de colorat pe covor, toată camera este întoarsă pe dos, zise păpușa.

– De noi, Andreea, are mare grijă: ne pune la locul nostru ori de câte ori se joacă cu noi, iar când vede că ne-am murdărit, îi cere ajutorul mamei ei ca să ne curețe.

– Cât aș vrea să aibă și Maria grijă de mine așa cum are Andreea de tine …Și atunci i-a venit o idee: de câte ori Maria va încerca să se joace cu ele, acestea vor fugi de ea. Așa că, a doua zi când Maria vru să se joace, toate jucăriile fugeau de ea, până într-o zi când Andreea a venit la Maria să se joace. Maria îi spuse atunci ceea ce făceau jucăriile. Andreea, când a auzit, i-a spus Mariei:

– Maria! Ai încercat să le pui la locul lor, să le cureți sau să le aranjezi?

– Nu! spuse aceasta.

– Ce spui dacă încerci?

Aceasta încearcă să ia jucăriile cu grijă, să le curețe, să le aranjeze, să le găsească un loc potrivit în cameră și de această dată ele nu au mai dat să fugă.

– Vezi! Știam eu că nu le plăcea să stea tot timpul în dezordine.

– Ai avut dreptate, Andreea! N-am crezut că de aceea nu mai vroiau să se joace cu mine.

De atunci Maria a început să-și pună fiecare jucărie la locul ei, să le aranjeze și să le curețe o dată pe săptămână. După această întâmplare, toate jucăriile erau așa de fericite încât vroiau să se joace toată ziua cu Maria.

“Voi cu care dintre fete semănați?”

Am corelat imginile cu textul și am discutat cu copiii despre fiecare imagine în parte : dacă arată mai frumos camera atunci când sunt aranjate jucăriile în ordine/ hainele la locul lor, dacă ne place ca masa să fie aranjată frumos și cum ne simțim când este așa, dacă ne simțim bine când suntem proaspăt spălați și cum ne simțim atunci când suntem murdari, etc.

Ordinea și curățenia înseamnă sănătate și ne aduc aprecierea celor din jur.Cum vă simțiți când sunteți lăudați pentru acestea, când auziți replici de genul:”Ce ordine ai făcut la jucării și ce frumos arată camera ta!”;”Cât de frumos ai aranjat hainele astăzi!”, “Ce copil curat și îngrijit are mama!”,etc.

Am organizat cu copiii un dialog pornind de la alegerea personajului preferat din poveste, exprimându-și acordul sau dezacordul, folosindu-mă de povestea „Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă. Ȋn momentul ȋn care un copil a ales un personaj, i-am cerut să argumenteze prin exemple din povestea respectivă, cel puțin două fapte pe care acesta le-a săvârșit și totodată să constituie un model demn de urmat – hărnicie, bunătate, onestitate, frumusețe etc. Am constatat că majoritatea copiilor care au preferat fata moșneagului , au exemplificat cu momentele când aceasta lipește cuptorul, curăță părul de omizi, ȋngrijește cățelușa sau animalele fioroase ale Sfintei Duminici.

Din povestea ,,Fata babei și fata moșneagului”, de Ion Creangă, copiii au înțeles că oamenii sunt răsplătiți după priceperea și dragostea cu care își îndeplinesc munca, după bunătatea, hărnicia și modestia fiecăruia și ajung să prețuiască munca, să aprecieze rezultatele ei și să disprețuiască lenea, lăcomia, viclenia, invidia și răutatea.

La finalul activității am utilizat metoda ciorchinelui pentru a scoate în evidență calitățile fetei moșneagului și ale fetei babei, trăsături care reies din comportamentul lor în familie și în relație cu alți oameni.

Întâmplări din lumea pinguinilor

“În ținutul înghețat a sosit timpul ca toți pinguinii să își construiască cuiburile pentru viitoarele familii. Pingy cel Harnic alerga de zor culegând cu spor pietricele și astfel cuibul lui

creștea văzând cu ochii. Vecinul lui, Pinky cel Leneș, urmărea cu atenție alergătura lui Pingy cel Harnic.

Dar, deodată cuibul lui Pingy cel Harnic a început să scadă pe neașteptate! De ce oare? Deoarece Pinky cel Leneș, de cum pleca Pingy cel Harnic, se repezea la cuib și lua pietricelele adunate cu mult efort. La un moment dat Pingy cel Harnic a observat că deși muncise atât de mult

cuibul său încă nu era gata și lipseau multe pietricele. Așa că și-a facut un plan -hotărî

să afle ce se întamplă.

Zis și făcut! S-a prefăcut că pleacă din nou după pietricele, dar s-a reinters rapid. Și ce să vezi? Cine era la cuibul său cu o pietricică în cioc? Chiar vecinul lui, Pinky cel Leneș! Foarte supărat, Pingy cel Harnic, ajutat de ceilalți pinguini l-au alungat din colonia lor pe Pinky cel Leneș.

Astfel, de atunci în colonia lui Pingy cel Harnic domnește dreptatea și armonia, iar cuibul său este cel mai frumos, înăuntru aflându-se acum un ou strălucitor de alb ca zăpada acestor ținuturi înghețate.” ( Cherecheanu, I,Coroiu, N., 2012, p.43)

Identificarea problemei:

1. Despre ce e vorba în poveste?

2. De care personaj v-a plăcut? De care nu v-a plăcut? De ce?

3. Ce nu a făcut bine Pinky cel Leneș?

4. Există copii asemănători cu el?

Identificarea soluțiilor:

1. De ce credeți că Pinky lua pietricelele vecinului său?

2. Ce s-a întâmplat după ce a fost descoperit?

Identificarea obstacolelor:

1. De ce Pinky cel Leneș proceda așa?

2. De ce credeți că nu e bine să facem ca Pinky?

Evaluare:

1. Ce părere aveți? Ar trebui să fim ca Pingy cel Harnic sau ca Pinky cel Leneș?

2. Ce ar trebui să facă un copil ca să fie ca Pingy cel Harnic?

Povestirea : „Cel mai fain uriaș din oraș” de Julia Donaldson, Axel Scheffer

George este un uriaș care poartă mereu aceleași haine vechi și ponosite, dîntr-o zi, în oraș se deschide o prăvălie nouă unde se găsesc haine foarte-foarte mari. George își cumpără de toate. Cravată elegantă, cămașă fină, pantofi strălucitori …E complet schimbat. Acum, se plimbă vesel pe străzi, depășind în înălțime casele din jur. Dar, chiar dacă privește totul, vrând-nevrând, de sus, George are timp să fie atent și să-i ajute pe cei pe care îi întâlnește. Hainele sale noi sunt doar… haine. Poate că e cel mai fain uriaș din oraș sau poate că nu. Dar e cu siguranță cel mai prietenos.

Cu ajutorul copiilor am descoperit că uriașul George e cel mai fain uriaș din oraș nu pentru că are cămașa nouă, cravată și pantofi noi, ci pentru că o girafă, un cățel, o familie de șoricei și un pui de vulpe spun că altul este motivul: E cel mai fain pentru că e bun și îi ajută din toată inima pe cei care au nevoie de el.

ACTIVITATE INTEGRATĂ :„Omida mâncăcioasă”

Scenariul zilei

Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață. Salutul de dimineață se realizează prin tehnica comunicării rotative. Copiii stau pe scăunele în semicerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă, adresându-i drept apelativ ,,Bună dimineața, fluturaș …. !”.

Atenția copiilor se indreaptă spre Calendarul naturii. Alături de educatoare este chemat un copil care să o ajute la completarea calendarului și sunt adresate următoarele întrebări: “Cine este prezent astăzi?”, ,,Ce zi este azi?- miercuri”, “,,Cum este vremea azi?”

Noutatea zilei. În sala de grupă Zâna Fluturașilor a lăsat o cutiuță în care se găsește o omidă de pluș ce se numește Omideea. Omideea dorește să stea astăzi la grupa mijlocie pentru a vedea cum se joacă copiii și ce lucruri frumoase știu să realizeze.

Educatoarea menționează tema activității „Omida mâncăcioasă”, mijlocul de realizare și obiectivele urmărite, într-un limbaj accesibil vârstei preșcolare.

Tranziția către activitățile desfășurate la centrele de interes se va realiza prin interpretarea recitativei "Unul, dupa altul/ În rând ne-așezăm/ Pornim spre sectoare/ Vrem să învățăm". Sunt prezentate apoi centrele la care urmează să-și desfășoare activitățile. Le voi spune că astăzi am primit în cutie foarte multe materiale cu ajutorul cărora vom realiza activități interesante în legatură cu insectele.

Centrul Artă:

copiii vor trebui să deseneze fluturași și să-și păstreze poziția corectă a corpului la masa de lucru;

Centrul Joc de masă:

copiii vor trebui săgăsească perechea jetoanelor cu imagini din poveste prin colaborarea cu ceilalți parteneri de joc.

După finalizarea activității pe centre prin tranziția “Iute, iute alergăm/ La baie să ne spălăm” copiii se vor duce la baie să se spele pe mâini, apoi se îndreaptă spre sala de mese unde vor servi micul dejun.

Rutine:„Singurel mă spăl pe mâini” – deprinderi de a se spăla pe mâini;

„Gustarea” – deprinderi de a mânca frumos.

Prima activitate de grup este o activitate de sine stătătoare – Domeniul Limbă și Comunicare și anume lectura educatoarei „Omida mâncăcioasă” de Eric Carle.

După această activitate ne vom relaxa puțin prin jocul cu text și cânt „Fluturașul meu”.

A doua activitatea de grup este o activitate integrată „Omida mâncăcioasă” formată din activitate practică la Domeniul Om și Societate și activitate matematică la Domeniul Științe.

Copiii își vor desfășura activitatea la măsuțe grupați astfel: masa fetelor și masa băieților. Se realizează intuirea materialului apoi se prezintă lucrarea model. Voi explica, în același timp demonstrând modul de realizare al lucrării: se lipește frunza pe foie după care se lipește capul omizii, apoi pe rând se lipesc cele 5 cerculețe pentru a forma corpul; la sfârșit vom realiza cu ajutorul unei carioci de culoare neagră picioarele omizii.

Înainte de începerea lucrării propriu- zisă vom face câteva exercitii de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor: Mișcăm degețelele/ Batem tare palmele/ Strângem pumnii binișor/ Și morișca repejor/ Unim degețelele,/ Apăsăm și palmele/ Pumnișorii îi lovim/ De lucru ne pregătim!”

La etapa de lipire a corpului omizii format din 5 ceruri se realizează recapitularea concentrului numeric 1-5 dar și a zilelor lucrătoare ale săptămânii (zile în care venim la grădiniță) astfel:

Se lipește primul cerc din corpul omizii, apoi copii sunt întrebați dacă își amintesc ce fruct a mâncat omida în prima zi(un copil merge la panou unde afișează mărul apoi cifra corespunzătoare numărului de mere) Luni = 1 măr

Se lipește al doilea cerc din corpul omizii, apoi copii sunt întrebați dacă își amintesc ce fruct a mâncat omida în a doua zi (un copil merge la panou unde afișează perele apoi cifra corespunzătoare numărului de pere) Marți = 2 pere

Se lipește al treilea cerc din corpul omizii, apoi copii sunt întrebați dacă își amintesc ce fruct a mâncat omida în a treia zi(un copil merge la panou unde afișează prunele apoi cifra corespunzătoare numărului de prune) Miercuri = 3 prune

Se lipește al patrulea cerc din corpul omizii, apoi copii sunt întrebați dacă își amintesc ce fruct a mâncat omida în a patra zi (un copil merge la panou unde afișează căpșuni apoi cifra corespunzătoare numărului de căpșuni) Joi = 4 căpșuni

Se lipește al cincilea cerc din corpul omizii, apoi copii sunt întrebați dacă își amintesc ce fruct a mâncat omida în a cincea zi (un copil merge la panou unde afișează portocalele apoi cifra corespunzătoare numărului de portocale) Vineri = 5 portocale

După expirarea timpului de lucru, pe traseul de pe covor educatoarea merge împreună cu copiii în dreptul locului unde sunt afișate lucrările iar prin metoda Turulgaleriei se vor aprecia lucrările realizate (toți copiii vor vizualiza lucrările și își exprimă părerea, motivând alegerea făcutăprin lipirea unei buline galbene pe lucrare).

După încheierea activtăților copiii vor completa „Panoul emoțiilor” apoi începe „Carnavalul fluturașilor” .

ACTIVITATE INTEGRATĂ: „ Trăistuța cu povești”

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

-Consolidarea și verificarea cunoștințelor despre poveștile cunoscute;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ADE:

DLC- Educarea limbajului

-Să selecteze siluetele personajelor conform sarcinii formulate de educatoare;

-Să plaseze silueta la povestea potrivită;

-Să stabilească valoarea de adevăr a unei propoziții;

-Să recunoască personajul după descrierea făcută de educatoare;

ALA:

1) Activități pe centre de interes:

Artă:

-Să coloreze în contur imagini cu personaje din povești;

-Să lipească imaginile colorate pentru realizarea afișului;

Joc de masă:

-Să aleagă numai piesele corespunzătoare poveștilor precizate;

-Să reconstituie din cuburi ilustrate numai scenele din poveștile precizate ;

Nisip și apă:

-Să coopereze cu colegii în realizarea temei.

Bibliotecă:

-Să „citească” imagini din povești;

-Să ordoneze imaginile date, respectând succesiunea logică a evenimentelor din poveste;

Joc de rol:

-Să reproducă scene din poveștile învățate;

2) Activități recreative:

Joc distractiv:

-Să execute mișcări ritmice specifice dansului;( valorificarea poveștii ,,Povestea celor șapte rațe”)

-Să prezinte mesajul educativ al poveștii ,,Coliba iepurașului”

-Să interpreteze rolurile versificate, respectând intonația, pauzele și ritmul versurilor;(valorificarea poveștii ,,Turtița”)

-Să prezinte mesajul educativ al poveștii ,,Iedul cu trei capre”;

Dans tematic:

-Să execute mișcări ritmice specifice dansului;

-Să coordoneze mișcările cu muzica.

STRATEGII DIDACTICE :

a)metode și procedee: expunerea, demonstrația, conversația, explicația, exercițiul, lucrul pe grupe, jocul de rol, jocul, problematizarea, ,,Bingo”, ,,Blazonul”, ,,Veniți, povestiți, aplaudați!”, ,,Eticheta martor”; elemente de joc: surpriza, ghicirea, mânuirea materialelor, închiderea și deschiderea ochilor, aplauze, mișcarea.

b)material didactic:

Întâlnirea de dimineață: panoul ,,Astăzi sunt prezent”, albinuțe cu fotografia copilului, calendarul naturii, jetoane cu zilele săptămânii, starea vremii, data.

Artă: imagini din povești, coală flip-chart, ceracolor, lipici;

Joc de masă: puzzle cu imagini din povești, cuburi scene din povești;

Bibliotecă: imagini din povești;

Nisip și apă: masă nisip apă, siluete, nisip, apă, forme;

Joc de rol: costume de lup, Scufița roșie, bunicuța

Educarea limbajului: 3 tablouri cu imagini din poveștile Capra cu trei iezi, Scufița Roșie, Ursul păcălit de vulpe, siluete cu personaje ce aparțin poveștilor, pioneze colorate, ghicitori, baghetă, ecusoane cu personaje din povești, brățări colorate ( 3 culori).

Activitate recreativă: costume specifice rolurilor interpretate, CD, calculator, căsuță, decor adecvat pentru dramatizarea poveștilor.

c)forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.

NOUTĂȚI/EVENIMENTE/ȘTIREA ZILEI:

Mesajul zilei : ,, Iubiți poveștile, copii /Ele ne învață/ Cum să ne purtăm în viață!”(baner)

Zâna Zânelor dorește să: ordonăm imagini din povești, să ne reamintim personajele din poveștile învățate și să și dansăm puțin pentru a-i putea înveseli pe spectatori.

Dacă toate sarcinile pentru a-i îndeplini dorința le vom rezolva

La sfârșit multe surprize ne vor aștepta.!

RUTINE : “Îmi aștept rândul”- deprinderea de a anunța prin ridicarea mâinii când solicită un anumit lucru;

Tranziție: ,,Bat din palme”- joc cu text și cânt

Se trece la activitatea pe sectoare. Se prezintă sarcinile la fiecare sector. Copiii vor lucra independent sau pe grupe. Copiii vor „citi” imagini din povesti, le vor ordona conform desfășurării acțiunii, vor realiza puzzle, vor colora imagini din povești, le vor lipi pentru a realiza un afiș, vor reconstitui drumul Scufiței Roșii la bunica și vor reproduce scene din povestea ,,Capra cu trei iezi”. Prin metoda ,,Veniți, povestiți, aplaudați!” se realizează evaluarea activităților pe centre.

Tranziție: ,,Trei iezi cucuieți”….(cântec)”

DLC- Educarea limbajului: Copiii vor juca jocul ,,Ghici, ghici” unde vor trebui să numească povestea din care face parte tabloul, să recunoască personajele din povești după siluete, să plaseze silueta la povestea corectă și să se grupeze în funcție de insemnul primit.

Tranziție: ( recitare ritmică): ,, Unu-doi, unu-doi/ Mergem toți în pas vioi./În costume să ne-mbrăcăm/ De dans să ne apucăm.”

Joc distractiv: ,,Trenul personajelor din povești”. Copiii vor executa mișcări ritmice specifice dansului (valorificarea poveștii ,,Povestea celor șapte rațe”), vor prezenta mesajul educativ al poveștilor ,,Coliba iepurașului” și ,,Iedul cu trei capre” și vor interpreta roluri versificate, respectând intonația, pauzele și ritmul versurilor (valorificarea poveștii ,,Turtița”).

La sfârșitul zilei se fac aprecieri generale asupra desfășurării activității concluzionând: Zâna este foarte mulțumită. I-am demonstrat prin repetiția de astăzi că-i putem îndeplini dorința. Putem merge deci la grupa mică să fim actori pentru o zi și să-i îndemnăm și pe cei mici: ,, Iubiți poveștile copii,/ Ele ne învață/ Cum să ne purtăm în viață!”

Le-am spus copiilor „Vai copii, ce s-a-ntâmplat,/ Zâna Zânelor m-a transformat!

În strai nou m-a îmbrăcat/ Numele de Zâna Poveștilor mi-a dat/ /Bagheta și trăistuța fermecată mi-a încredințat Și o dorință să-i îndeplinim ea m-a rugat:

– Vrea să mergeți la grupa mică să fiți actori pentru o zi, pentru a-i învăța și pe copiii mai mici să iubească poveștile?

TRANZIȚIE: ,,Bat din palme”- joc cu text și cânt

Copiii s-au îndreptat către cele 5 centre deschise. După intuirea materialelor am format grupele de lucru:

Artă:

– selectează imagini pentru tema propusă;

-colorează în contur imaginile date pentru realizarea temei;

– întind pasta de lipit pe spatele imaginii colorate;

– lipesc imaginea pe suprafața dată.

– concep un afiș din imaginile colorate

Bibliotecă:

– „citesc” imagini din poveștile planificate;

-ordonează imaginile date, respectând succesiunea evenimentelor;

Nisip și apă: – umezesc, modelează și așează elemente decorative specifice poveștii ,, Scufița Roșie”.

Joc de masă:

– reconstituie imagini din piesele date;

-reconstituie scene din povești din cuburi ilustrate;

Joc de rol: – povestesc, redau, reproduc scene din povești;

TRANZIȚIE: ,,Trei iezi cucuieți”….(cântec)”

Am propus desfășurarea jocului ,,Ghici, ghici”. Copiii:

– recunosc personajele din povești după siluete,

– numesc povestea din care fac parte aceste personaje,

– recunosc personajele după descrierea făcută de educatoare,

– stabilesc valoarea de adevăr a unei propoziții.

a) Explicarea regulilor de joc:

– gruparea se face în funcție de insemnul primit;

– răspunsul la ghicitori se dă prin ridicarea în picioare și rostirea unei onomatopee sau a unei replici specifice personajului;

– deplasarea de la un punct la altul al grupei se face doar la semnalul educatoarei;

– răspunsurile corecte sunt apreciate cu ,,Zâmbărici”.

b) Jocul de probă:

Am așezat pe covor cele trei tablouri specifice poveștilor ,,Scufița Roșie”, ,,Capra cu trei iezi”, ,,Ursul păcălit de vulpe”. Am format grupele de lucru după insemnul primit.(brățări- 3culori). Copiii au sarcină să selecteze doar personajele care fac parte din poveste și să le amplaseze pe tablou.

c) Desfășurarea jocului

Varianta I

Copiii au denumit povestea din care face parte tabloul, au ales și au așezat numai personajele din poveste

Varianta II

Zâna Poveștilor le-a spus câte o ghicitoare pentru fiecare personaj din cele trei povești. Copiii au recunoscut în răspunsul la ghicitoare personajul de pe ecuson și s-au ridicat în picioare rostind numele personajului;

,,Atenți de veți fi/ Pe ecuson de veți privi/ Personajul veți ghici,/ Și-n picioare veți sări!”

El e cel ce-a ascultat / Și-n cuptor s-a furișat/ Iar când mama a venit/ Iute-n brațe i-a sărit./ Ghici, ghici cine este? (Ied mic)

Pe cărare tot mergând/ A-ntâlnit lupul flămând./ De sfatul mamei a uitat/ Și greșeala a costat!/ Ghici, ghici cine este? (Scufița Roșie)

A avut o coadă lungă,/ Lungă, mare și stufoasă/ Și o mai avea și astăzi/ Dacă nu se lăcomea/ Să prindă pește mult din baltă/ Precum vulpea l-a-nvățat!/ Ghici, ghici cine este? (Ursul)

E un personaj vestit/ Dintr-o poveste a venit/ Și-a pedepsit fără de veste/ Tot un lup dintr-o poveste!/ Ghici, ghici cine este? (Vânătorul)

Lupul rău m-a păcălit./ Crezând că-i nepoata mea/ Înăuntru l-am poftit/ Și pe loc m-a și-nghițit!/ Ghici, ghici cine este? (Bunica)

Sub covată s-a băgat/ Iar când lupul a strănutat/ Sănătate i-a urat! / Ghici, ghici cine este? (Ied mijlociu)

Povețe bune eu i-am dat/ Să nu stea cu nimeni la sfat,/ La bunica repede s-ajungă/ Că-i bolnavă și bătrână!/ Ghici, ghici cine este? (Mama)

De cel mic n-a ascultat/ După ușă s-a ascuns/ Și zăvorul el a tras!/ Ghici, ghici cine este? (Ied mare)

Și pe iezi și pe Scufiță/ Imediat i-a înghițit./ Dar i-a venit de hac cumătra/ Și vânătorul iscusit!/ Ghici, ghici cine este? (Lup)

Un cântec i-a învățat/ Dar ei nu au ascultat/ Și drumul la ușă au dat!/ Ghici, ghici cine este? (Capra)

Tare-i greu să fii ca ea/ Că toți o vorbesc de rău:/ Spun că-i hoață, că-i vicleană/ Ori că minte…și-i pare rău!/ Ghici, ghici cine este? (Vulpea)

Vulpea rău l-a păcălit,/ În mijlocul drumului s-a trântit./ El, crezând că este moartă,/ În carul plin cu pește a aruncat-o-ndată./ Ghici, ghici cine este? (Țăran)

Varianta III

,,Jocul păcălelilor” (Recunoașterea variantei adevărate prin deplasarea de la un punct la altul al grupei).

– Iedul cel mic s-a ascuns după ușă.

– Vulpea a rămas fără coadă.

– Capra l-a pedepsit pe lup.

– Scufița Roșie s-a întâlnit cu ursul.

– Ursul și-a băgat coada în baltă.

Am cerut copiilor ca la semnalul dat să plece în căutarea altui copil care are pe foaie același personaj din poveste ca el. În momentul în care l-a găsit să îl ia de mână și să iasă în față strigând: ,,Bingo!”

TRANZIȚIE: ( recitare ritmică):

,,Sarcinile le-am îndeplinit/ Zâna va fi mulțumită! Dar…am găsit încă ceva./ Trebuie să ne grăbim/ Fiindcă timp mai e puțin./ Și ultima sarcină de-o vom îndeplini/ Surprize vom primi!

Ziua se încheie prin desfășurarea jocului distractiv: „Trenul personajelor din povești” prin care se valorifică poveștile: ,,Turtița”/ ,,Povestea celor șapte rațe”/ ,,Coliba iepurașului”/ ,,Iedul cu trei capre”.

Urcă în tren:

– personajele poveștii ,,Turtița” dacă ne arată CINE și CUM a păcălit pe Turtiță?

– personajele poveștii ,,Povestea celor șapte rațe” dacă nu se mai ceartă ci se bucură dansând împreună!

– personajele poveștii ,,Coliba iepurașului” dacă ne spun Ce înseamnă să ai prieteni și cum ți-i alegi?

– personajele poveștii ,,Iedul cu trei capre” dacă ne povestesc Ce a învățat iedul din cele ce a pățit?

Și a urmat ,,Dansul personajelor din povești”- dans tematic

Am revenit la mesajul zilei pentru concluzii finale și sublinierea acestuia:

,, Iubiți poveștile copii,/ Ele ne învață/ Cum să ne purtăm în viață!”

Am făcut aprecieri asupra desfășurării activității.

Povestire : „Vrei să fii prietenul meu?” de Eric Carle

Obiective:

– Prezentarea unor trăsături personale elementare , în contexte variate;

– Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi bun prieten;

– Transmiterea unor mesaje verbale simple despre propriile experiențe de viață.

Strategia didactică: analogică ( am utilizat modele – din povestiri sau din experiența proprie pentru analizarea regulilor și a relațiilor din cadrul grupului)

Metode și procedee: jocuri (energizant, senzorial, de cunoaștere, didactic, de rol), brainstorming, povestirea, explicația, conversația ,conversație euristică, exercițiul, munca independentă.

Mijloace didactice: calculator, videoproiector, geamantan mic, șoricel de pluș, măști de șoricel din carton, palete de carton roșii și verzi, planșă cu copacul prieteniei, șabloane de mere, carioci, ghem de lână, fișă de ieșire, planșă cu proverbele, buline colorate autocolante.

Forma de organizare: frontală, individuală, în perechi

Forme de evaluare: observația sistematică, evaluare formativă, aprecieri verbale

După ascultarea poveștii, i-am întrebat :” De ce este trist șoricelul?” ( Pentru că nu avea prieteni).

Am propus copiilor un joc scurt: să joace rolul șoricelului și să rostească replica acestuia.Copiii au rostit întrebarea „Vrei să fii prietenul meu?”, punându-și masca pe față.

Cu cine s-a împrietenit șoricelul?

Ce învățăm din această povestire?

Cine-ți poate fi prieten?

Ce înseamnă pentru tine un prieten?

Unde te întâlnești cu prietenii?

Când te întâlnești cu prietenii?

Cum te comporți cu un prieten?

Cum sunt prietenii tăi?

După ce am dedus ce înseamnă un prieten și copiii și-au exprimat părerile în legătură cu prietenia, am introdus un joc: ADEVĂRAT SAU FALS

Sarcina didactică: identificarea și justificarea răspunsului corect prin ridicarea paletei corespunzătoare(verde- adevărat, roșu – fals)

Întrebările adresate:

Șoricelul s-a întâlnit cu o girafă.

Șoricelul a fugit speriat de păun.

Nu e nevoie să avem prieteni dacă suntem descurcăreți.

Prietenul are voie să te certe.

Un coleg de clasă nu poate fi prietenul tău.

Este minunat să ai prieteni.

Activitatea s-a încheiat prin completarea fișei : Zidul prieteniei”:Le-am spus copiilor:” Când construiești un zid , așezi mai multe cărămizi . dacă una lipsește, atunci zidul este nesigur și se poate prăbuși. Asemeni zidului este și prietenia.Desenează trei dintre cărămizile prieteniei, astfel:

1. O jucărie/ un lucru pe care îl împrumuți;

2.un cadou pe care îl vei face;

3.o activitate pe care o faci pentru că e îndrăgită de ceilalți;

ZIDUL PRIETENIEI

Ce alte lucruri pot deveni „ cărămizi ” în contruirea prieteniei?Desenează două dintre acestea:

In afară de aceste activități de povestire realizate și desfășurate în scopul dezvoltării morale a preșcolarilor, încă de la începutul anului școlar mi-am propus să implic părinții în activitățile de povestire, astfel că împreună cu părinții am conceput un program pe care l-am denumit “ Cerc de lectură” al cărui scop a fost atragerea copiilor în lumea cărților.

Denumirea programului:CERC DE LECTURĂ

Tipul programului: activitate extracurriculară

Grup țintă :preșcolarii grupei Fluturașii

Scop: atragerea copiilor în lumea cărții

Obiective :

– încurajarea exprimării libere a impresiilor , sentimentelor , trăirilor provocate de lectură ;

– cultivarea gustului pentru lectură ;

– socializarea copiilor, cooperarea prin intermediul unor activități de lectură ;

– crearea unei atmosfere destinse ;

– stabilirea unei relații bazate pe încredere, respect și prietenie ;

– conștientizarea de către părinți a importanței lecturii ;

– elaborarea unor liste de lecturi recomandate pentru copii ;

Resurse umane : copii,cadre didactice, părinți

Resurse materiale:afișe, ecusoane, foi, markere, aparat foto, cărți

Resurse de spațiu : Sala de grupă, biblioteca școlară, biblioteca municipală

Valorificarea proiectului :

– realizarea de afișe

– casete video , poze

– popularizarea interesului pentru lectura

Rezultate așteptate

– familiarizarea copiilor cu lumea cărții

Argument

Totul trebuie să pară un joc , destindere și relaxare .A citi de dragul de-a citi . Nimic impus . Totul se reduce la curiozitatea copiilor , la interesul pe care îl au pentru un anumit gen de carte .

Tocmai de aceea e nevoie mai mult ca oricând să ridicăm barieră între copil și carte . Îndepărtarea elevilor de lectură trebuie să fie un semnal de alarmă .

Cred cu tărie ca fiecare copil are disponibilitatea sufletească necesară apropierii de lectură . Imaginația lor atât de bogată trebuie valorificata . Și copiii răspund chemării întotdeauna . Reușesc să te surprindă , se gândesc de multe ori la unele lucruri care , ție , cadru didactic său părinte, nici nu-ți treceau prin cap. Aceste impulsuri sau sclipiri aș putea spune, trebuie încurajate.

Aștept cu nerăbdare reacțiile „micilor cititori” dar și a celor mari, bucuria pe care – o vom trăi cu toții descoperind sau re-descoperind lectura / cartea .

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR

1. Documentarea și selectarea informației necesare proiectului.

Noiembrie 2017

2. Lansarea oficială a proiectului.

– mediatizarea proiectului (distribuire de pliante, fluturași);

– sugestii pentru constituirea unei mini – biblioteci la nivelul grupei

Decembrie 2017

3. „Ai carte, ai parte!”.

– crearea colțului ambiental la nivelul grupei;

– prezentarea revistelor

Ianuarie 2018

4. „Călătorie în lumea cărții.”

– vizită la biblioteca școlii, a orașului, la librărie;

– expoziție de carte cu tema „Iarna”.

Februarie 2018

5. „În traistă cu povești, cu răbdare să citești!”

– invitarea unor părinți sau școlari care să le citească copiilor povesti;

– recondiționarea unor cărți din biblioteca grădiniței.

Martie – mai 2018

6. „Știu să recit frumos.”

– concurs de recitare de poezii învățate cu acordare de diplome.

Aprilie 2018

7. “Să confecționăm cărți”

– realizarea unor cărți cu imagini decupate.

Mai 2018

8. Evaluarea proiectului.

– realizarea unei expoziții de carte;

– dramatizarea unei povesti îndrăgite de copii.

În cadrul acestui proiect, am implementat o „zi a părinților”, când aceștia sunt pentru o jumătate de oră cei care le citesc povești copiilor. Copiii s-au simțit mândri și fericiți că demonstrează părinților lor cum se comportă și cum știu comunica pe marginea unei povești.

Părinții s-au familiarizat cu literatura pentru copii, cu câteva povești care dezvoltă creativitatea și antrenează capacitățile fundamentale vârstei, dar și latura morală.

S-au sugerat și alte modalități creative pentru facilitarea comunicării: „ O zi la bibliotecă”, “Jurnalul de lectură”, etc.

Tot în cadrul acestui proiect, cu ajutorul părinților am realizat o mini-bibliotecă cu secție de împrumut, o rezervă specială de cărți disponibilă pentru părinți, pentru că aceștia să le poată folosi acasă pentru o perioadă de timp pentru că am considerat că lectura cărților pentru copii reprezintă momente speciale acasă, între părinte și copil, iar citirea frecventă de povesti poate deschide gustul pentru literatură pentru întreg restul vieții copilului.