2.1. Caracteristica generală a studiului Pentru evaluarea serviciului de imagistică medicală în instituțiile medicale de nivelul III din Republica… [623787]

CAPITOLUL 2
METODOLOGIA STUDIULUI
2.1. Caracteristica generală a studiului
Pentru evaluarea serviciului de imagistică medicală în instituțiile medicale de nivelul III
din Republica Moldova au fost utilizate următoarele criterii:
a) criterii de includere:
 unitate sau departament de imagistică de nivelul III , care prestează servicii de înaltă
performanță
b) criterii de excludere:
 institu ții sau unită ți neacreditate
 lipsa datelor statistice sau a unui sistem computerizat ce permite accesarea electronică
a aces tora
 lipsa acordului oficial al insitu ției de a participa la acest studiu
 instituții sau departament de imagistică de nivelul III , care nu prestează servicii de
înaltă performanță
c) criterii pentru analiza suplimentară a unor parametri de calitate utiliza ți la nivel european
și/sau interna țional:
 utilizarea a minim 2 tehnici de imagistică de înaltă performan ță (tomografie
computerizată, rezonan ță magnetică nucleară)
 prezen ța sistemului PACS (picture archiving and communication system) sau a unui
sistem sim ilar ce permite selectarea unor parametri ca timpul înregistrării
investiga ției, timpul achizi ției imaginilor necesare, timpul eliberării rezultatelor
definitive pentru evaluarea statistică necesară

2.1.1 Institu ții medicale de nivelul III
Toate cele 9 centre medicale specializate de performanță ce includ serviciu imagistic de
profil de nivel ter țiar au fost incluse în studiu. Acestea sunt indicate în ordine alfabetică în

Tabelul 2.1. O caracteristică succintă a institu țiilor incluse este de asemenea red ată în continuare
pentru familiarizarea cu domeniul de activitate al acestora și serviciile prestate.

Tabel 2.1. Istitu ții medicale de nivelul III *
Unitate sau departament de imagistică de nivelul III
1 Centrul „Euromed Diagnostic” SRL
2 IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
3 IMSP Institutul de Cardiologie
4 IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”
5 IMSP Institutul de Medicină Urgentă
6 IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
7 IMSP Institutul Mamei și Copilului
8 IMSP Institutul Oncologic
9 Spitalul Interna țional Medpark
* IMSP – Instituția Medico -Sanitară Publică

Centrul „Euromed Diagnostic” SRL și-a marcat deschiderea oficială pe 27 martie
2012, avându -și sediul la parterul Spitalului Clinic Republican. Centrul dispune de echipamente
și dispozitive medicale de înaltă performanță, printre acestea enumerându -se un aparat de
Rezonanță Magnetică 3.0 Tesla, două aparate Tomografice Computerizate (de 128 slice și 64
slice), patru aparate radiologie digitale, patru aparate radiologie digitale mobile, utilaj PACS
(Sistem de Arhivare și Stocare a Informației și imaginilor, transmiterea imaginilor online).
Utilajul instalat este modern cu radioprotecție sportiă, inv estigațiile sunt în regim digital,
efectuate rapid cu o calitate net super ioară celor efectuate anterior. În anul 2016 de referință a
efectuat 40066 de investigații, dintre care a prestat servicii de înaltă performanță (TC și
IRM) în număr de 11672 de inve stigații.
Centrul Republican de Diagnosticare Medicală a fost deschis în anul 1989,
reprezentând prima instituție medicală autohtonă de anvergură și fiind înzestrat încă de la

înființarea sa cu tehnică de proveniență americană, niponă. În anii 2012 -2013 instituția a fost
dotată totalmente cu utilaj performant (CT și IRM) . Aparatele din dotare sunt conectate la
rețeaua informațională a centrului, rezultatele investigațiilor fiind păstrate pe server, ceea ce
permite formarea dosarului electronic a pacientul ui și facilitează urmărirea afecțiunilor în
dinamică. În anul 2016 de referință a efectuat 4593 6 de investigații, dintre care a
prestat servicii de înaltă performanță (TC și IRM) în număr de 1167 6 de investigații.
Institutul de Cardiologie a fost fondat î n anul 1984 și se constituie din două unități
functionale de suport. Nu a fost inclus în studiu, nu prestează servicii de înaltă performanță (CT
și IRM). În anul 2016 de referință a efectuat 8924 de investigații, dar nu a prestat
servicii de înaltă perfor manță (TC și IRM).
Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” coordonează realizarea
programului Național de Control și Profilaxie a tuberculozei. În anul 2016 de referință a
efectuat 33942 de investigații, dar nu a prestat servicii de înaltă perf ormanță (TC și
IRM).
Institutul de Medicină Urgentă în cadrul căruia își desfășoară activitatea Servi ciul
Asistență Medicală Urgentă . În anul 2016 de referință a efectuat 42029 de investigații,
dintre care a prestat servicii de înaltă p erformanță TC – 5166 de investigații dar nu a
prestat IRM ..
. Institutul de Neurologie și Neurochirurgie este instutuția națională de vârf în
asigurarea serviciului neurologic și neurochirugical înalt specializat, precum și pentru acordarea
asistenței metodice organizaționale verigilor primare și secundare are serviciului de profil la
nivel național. Institu tul este dotat cu echipament imagistic modern, dispunând și de un sistem
computerizat de prelucrare și stocare a informației despre pacienți care facilitează atât activitîțile
clinice, didactice și științifice în cadrul instituției cât și perspectiva integ rării proceselor de
diagnostic și tratament cu toate serviciile neurologice din țară. Nu a fost inclus în studiu,
deoarece în anul 2016 anul de referință în studiu a prestat din servicii de înaltă performanță
numai CT. În anul 2016 de referință a efectuat 23521 de investigații, dintre care a
prestat servicii de înaltă p erformanță TC – 7721 de investigații dar nu a prestat IRM .
Institutul Mamei și Copilului este instituția de frunte a Republicii Moldova în domeniul
obstetricii, ginecologiei, neonatologiei și pediatriei. Institutul reprezintă un ansamblu modern

științific și curativ alcătuit din centre de profil obstetrical -ginecologic, chirurgie pediatrică,
pediatrie și care cuprinde peste 60 de secții diagnostico -clinice, 2 policlinici consultative pentru
femei și copii, secția științifică, laboratoare pentru diagnosticare, baza experimentală, centrul
didactic, bibliotecă și alte servicii auxiliare. Fiind de importanță primordială, Institutul realizează
proiectele statale de bază și coordonează activitatea zilnică a centrelor regionale. În anul 2016
de referință a efectuat 28001 de investigații, dintre care a prestat servicii de înaltă
performanță TC – 2001 de investigații dar nu a prestat IRM .
Institutul Oncologic este una dintre instituțiile de bază în s istemul sănătății ce acordă
asistență medicala de profil oncologic întregii țări, având o largă reputație și o bună apreciere,
deoarece printre cele 23 de instituții de profil din fosta URSS se poziționa printre primele 5
instituții cu renume. Secția de Ra dioimagistică medicală a institutului a fost deschisă în anul
1990, în cadrul acesteea activând personalități notorii în domeniul radiodiagnosticului. În anul
2016 de referință a efectuat 36942 de investigații, dar nu a prestat servicii de înaltă
performanță (TC și IRM).
Spitalul Internațional Medpark este prima unitate din Moldova acreditată internațional
de către JCI (Joint Commission International), care reprezintă standardul de aur la nivel mondial
în ceea ce privește calitatea actului medical și siguranța pacienților. Conceput ca un centru de
excelență, Spitalul Internațional Medpark dispune de săli de operație și rezerve de spitalizare
ultradotate, maternitate, laborator, policlinică și departament de Imagistică ultra performantă.
Spitalul of eră servicii medicale de înaltă calitate în conformitate cu standardele și practicile
internaționale, egale cu cele ale instituțiilor medicale lideri pe piața internațională.
În anul 2016 de referință a efectuat 31088 de investigații, dintre care a presta t servicii
de înaltă performanță (TC și IRM) în număr de 4385 de investigații

De mentionat este faptul că obiectivele studiului au inclus doar departamentul de
Imagistică Medicală, fapt ce nu oferă informații referitoare la nivelul altor servicii și acti vități de
profil specializat practicate în cadrul majorității acestor instituții. În funcție de tipul instituției
medicale, acestea au fost de asemenea divizate în instituții private, instituții semiprivate (public –
private) și instituții de stat.

2.1.2 Tehnici și modalități imagistice analizate
Pentru efectuarea unei analize comparative cu alt e instituții au fost selectate 2 investigații
imagistice de înaltă performață utilizate în practica medicală atât la nivel național cât și
european:
1. Tomografia Computerizată (TC) – o modalitate imagistică de înaltă performanță care a
revoluționat medicina, permițând vizualizarea tridimensională (3D) a organelor interne și
diverselor patologii ale acestora. Reconstrucția 3D în mod virtual a diferitor or gane, a
sistemului vascular sau a articulațiilor permite medicului analizarea anatomică integrală
și, în anumite cazuri, și din punct de vedere funcțional.
2. Investigația prin Rezonanță Magnetică (IRM) – reprezentă una dintre cele mai
avansate și inovatoare modalități imagistice la nivel mondial. Datorită utilizării unui
câmp magnetic și a tehnologiilor avansate, IRM permite identificarea celor mai fine
leziuni din corp, având o rezoluție deosebtă pentru țesuturile moi. Metoda oferă și
posibilitatea reconstru ctiei 3D, fiind neiradiantă și neinvazivă.
2.2 Metode de cercetare
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin această cercetare a fost studiată o bogată
literatură de specialitate din țară și străinătate, s -a folosit un material statistic cuprinzător, s -au
studiat procedurile de management din domeniul analizat; au fost formulate unele generalizări și
concluzii practice privind managementul unităților de Imagistică Medicală și implementarea
Manualului Calității elaborat în acest scop. Analiza datelor a c uprins următoarele etape și medote
de cercetare:
1. Obținerea rapoartelor instituționale referitor la tipul, numărul și protocolul investigațiilor
imagistice prestate
2. Accesarea rapoartelor tehnice, departamentale și fișelor medicale pentru evaluarea
indicator ilor de rezultat (rata complicațiilor după investigațiile invazive, rata de vătămări
datorate infrastructurii, rata incidentelor cu echipamentele medicale etc)
3. Accesarea rapoartelor tehnice departamentale pentru evaluarea aparatajului medical în
dotare pre cum și deservirea de companiile de mentinanță tehnică
4. Obținerea datelor departamentale referitor la numărul și calificările medicilor imagiști
responsabili pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor imagistice prestate

5. Accesarea sistemului PACS (p icture archiving and communication system) pentru
obținerea datelor despre investigațiile imagistice efectuate
6. Pregătirea de chestionare și formulare standardizate pentru evaluarea indicatorilor de
proces (accesul la investigațiile imagistice necesare, ti mpul eliberării rezultatelor
investigațiilor imagistice efectuate etc).
7. Fișarea literaturii internaționale în domeniu
8. Corelarea cu datele statistice raportate de către instituții cu profil similar pe plan regional
și internațional
9. Studierea implementăril or legislative relevante ale Parlamentului și Guvernului
Republicii Moldova pentru armonizarea cu standardele europene și/sau internaționale în
domeniu

Analiza comparativă a rezultatelor obținute a fost efectuată atât între instituțiile incluse în
studiu , cât și cu datele statistice raportate de către instituții cu profil similar pe plan regional și
internațional.

2.3 Prelucrarea matematico -statistică a rezultatelor obținute
Rezultatele obținute au fost analizate utilizând tabele de contingență pentru diverși
parametri precum tipurile de investigații efectuate, rata complicațiilor după procedurile invazive,
accesul la investigațiile necesare în caz de urgență, timpul de comuni care a rezultatelor
preliminare, timpul de eliberare a raportului oficial, rata satisfacției pacienților, numărul și
calificările medicilor imagiști responsabili pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor
imagistice prestate.
Calculele statistice au fost efectuate cu ajutorul aplicațiilor Microsoft Office Excel 2010
(Microsoft Corporation, Redmond, WA), SPSS® v. 16.0 (SPSS Inc., Chicago, IL) și MedCalc v.
12.5.0 (MedCalc Software, Ostend, Belgium). Comparația valorilor medii a parametrilor obținuți
în cadrul celor 9 instituții a fost efectuată utilizând testul ANOVA, cu efectuarea analizei post –
hoc bazată pe testul LSD ( least significant difference test ) în caz de necesitate. În cazul în care
observațiile înregistrate au inclus frecvențe mai mici ca 5, comparația parametrilor respetivi a
fost efectuată utilizând testul exact Fisher F pentru eșantioane de volum redus. Diferența între

mediile parametrilor studiați a fost considerată semnificativă, dacă p < 0,05 (prag de semnificație
α = 0,05).

CAP ITOLUL 3
INVESTIGAȚIIL E RADIOLOGICE ȘI IMAGISTICE DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ
EFECTUATE ÎN CADRUL INSTITUȚIILOR DE NIVELUL III

3.1 Analiza comparativă a investigațiilor efectuate prin Tomografie Computerizată (TC)
Numărul total al investigațiilor efectuate p rin Tomografie Computerizată în cele 9
instituții de nivelul III precum și numărul mediu de investigații efectuate de către un medic
imagist este indicat în Tabelul 3 .1. O reprezentare grafică a acestora este de asemenea redată în
Figura 3.1 și Figura 3.2. Din totalul celor 46989 de tomograf ii computerizate înregistrate, 19,9 %
au fost efectuate în cadrul instituțiilor private sau semiprivate, iar 80,1% în cadrul instituțiilor de
stat.

Tabel 3.4. Număr de investigații anuale (2016) efectuate prin Tomografie Computerizată
(TC) în cadrul instituțiilor de nivelul III*
Instituție Număr total TC Număr mediu TC / medic
1 1871 1871
2 7491 2497
3 14327 3582
4 – –
5 5166 1033
6 7721 1103
7 2001 667
8 2862 1431
9 5550 2775

Total = 46989 Valoare medie = 1870
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

Figura 3.1 . Numărul total al investigațiilor efectuate prin Tomografie Computerizată.

Figura 3.2. Numărul mediu anual de investigații efectuate prin Tomografie Computerizată de
către un medic imagist.

Valoarea medie anuală a numărului de investigații efectuate de către un medic imagist în
cadrul institu ției private (n=187 1) și celei semiprivate (n=2497) nu a variat substanțial
comparativ cu valoarea medie calcul ată pen tru instituțiile de stat (n=1765 ), diferența fiind
statistic nesemnificativă ( p > 0,10).

3.2 Analiza comparativă a investigațiilor prin rezonanță magnetică (IRM)

Tabel 3.2. Număr anual de investigații prin rezonanță magnetică (IRM) efectuate în cadrul
instituțiilor de nivelul III
Instituție Număr total IRM Număr mediu IRM / medic
1 2484 1242
2 4181 2091
3 3896 1998
4 – –
5 – –
6 – –
7 – –
8 – –
9 – –
Total = 10561 Valoare medie = 177 7
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

Numărul total al investigațiilor efectuate prin rezonanță magnetică în cele 9 instituții de
nivelul III precum și numărul mediu de investigații efectuate de către un medic ima gist este
indicat în Tabelul 3.2 . Notabil este faptul ca investigațiile prin rezonanță magnetică au fost
efectuate doar în cadrul instituțiilor de tip privat sau semiprivat prevalează celor statale . Aftfel,
din totalul celor 10561 de inve stigații anuale înregistrate, 23 ,5% (n = 2484) au fost efectu ate în
instituția privată, iar 39,6 % (n = 4181) în instituția semiprivată , în cea statală – 36,6% (n . =
3896). Fenomenul efectuării în instituțiile private și public -privat 63,1 investigații de înaltă
performanță, în special IRM, ar putea fi datorat într -o mare masură costului semnificativ și
investițiilor substanțiale necesare pentru achiziționarea și mentinența aparatajului de rezonanță
magnetică.
Valoarea medie anuală a numărului de IRM efectuate de către un medic imagist în cadrul
instituției private (n=1242) a fost mai mică comparativ cu instituția semiprivată (n=2091) și cea
statală (n=1998 ), reflectând un interval de timp relativ mai mare disponibil pentru interpre tarea
și descrierea unei investigații prin rezonanță magnetică în instituția de tip privat.

3.3 Disponibilitatea serviciului de Imagistică Medicală
Disponibilitatea serviciului pentru efectuarea investigațiilor imagistice în toate cele 9
instituții de nivelul II I este prezentată în Tabelul 3.3 . Rezultatele relevă posibilitatea efectuării
investigațiilor necesare non -stop (pe timpul a 24 ore) doar în cadrul a 5 instituții, celelalte 4
instituții oferind servicii de Imagistică Medicală doar între orele 8. 00 – 17.00. În plus, doar 2
dintre cele 5 instituții cu serviciu imagistic non -stop includ și serviciile unui medic ima gist după
orele 17.00 . În cadrul altor 3 instituții investigațiile imagistice între orele 17.00 – 8.00 sunt
efectuare de către operatori certificați (tehnicieni radiologi), raportul imagistic fiind apoi
definitivat de către medicul imagist în ziua următoare. În prezent legislația Republicii Moldova
nu dispune de acte normative în această privință, necesitând noi studii în domeniu pentru
elaborarea unor standarde referitor la disponibilitatea serviciului imagistic în cadrul instituțiilor
medicale de diverse niveluri și profil de activitate.
Timpul mediu de așteptare pentru investigațiile de înaltă performanță (precum
investigațiile prin tomo grafie computerizată, mamografie, urografie, rezonanță magnetică

nucleară, angiografie) a fost între 30 -60 minute pentru instituția de tip privat și între 1 -6 ore
pentru restul instituțiilor. Timpul mediu de așteptare pentru agest gen de investigații efec tuat în
cadrul programului Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) a fost de 2 -3 zile
pentru instituția de tip privat, aproximativ 30 zile pentru instituția de tip semiprivat și între 2 -3
luni pentru instituțiile de stat (Tabel 3.3 ).
Rezultatel e cu privire la timpul mediu de așteptare pentru investigațiile de înaltă
performanță (maxim 6 ore pentru toate instituțiile) sunt în concordanță cu normele europene în
domeniu, care stipulează efectuarea investigației cerute și definitivării raportului ra diologic în
maxim 36 ore pentru pacienții spitalizați și 72 ore pentru pacienții ambulatori [38].

Tabel 3.3. Disponibilitatea serviciului de Imagistică Medicală
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Investigații imagistice
efectuate non-stop (24 ore) + + – – + + – – +
Medic imagist prezent
non-stop (24 ore) + – – – – + – – –
Investigații efectuate doar
între 8.00 – 17.00 – – + + – – + + –
Timp mediu de așteptare
pentru investigațiile de
înaltă performanță
(contra cost) 30-60
min 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore
Timp mediu de așteptare
pentru investigațiile de
înaltă performanță în
cadrul CNAM 2-3
zile 30
zile 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

* CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină

Referitor la investigațiile de înaltă performanță efectuate în cadrul Companiei Naționale
de Asigurări în Medicină (CNAM) necesită menționat faptul că acestea reprezintă o opțiune
adițională oferită pacienților unde costurile investigației sunt acoperite în totalitate de CNAM.
Datorită complexității acestui proces și caracteristicilor individuale, până în prez ent nu au fost
elaborate normative europene în domeniu, gestionarea acestui tip de investigații ținând de
competența și resursele sistemului național de ocrotire a sănătății sau organizației în cadrul
căreia sunt efectuate. Deși timpul de așteptare pentru acest tip de investigații a fost mai lung,
efectuarea unei investigații în cadrul CNAM nu afectează alte opțiuni precum efectuarea acesteia
“contra cost ” (inclusiv utilizând polița asigurării de sănătate), efectuarea în regim de urgență în
cazul unui pericol iminent pentru sănătatea pacientului etc.
Accesul la investigațiile de înaltă performanță a devenit și obiectivul unot studii la nivel
european. Spr e exemplu, un studiu vizând necesitățile accesului la investigațiile imagistice
pentru diverse specialități (chirurgie, pediatrie, hematologie, nefrologie, gastroenterologie,
radioterapie etc), efectuat în cadrul Universității Philipps Marburg, una din cel e mai prestigioase
universități din Germania, a fost publicat în revista Journal of Digital Imaging (2013) [46].
Conform rezultatelor st udiului, între standardele obligatorii unui serviciu de Imagistică Medicală
au fost enumerate: (1) posibilitatea consultului unui medic imagist referitor la opțiunile
imagistice disponibile și tipul de investigație optim în primele 24 ore, (2) accesul la t omografia
computerizată în primele de 24 ore, precum și (3) eliberarea raportului radiologic definitv în
decurs de 8 – 24 ore după efectuarea investigației. Intervale mai scurte de timp precum accesul la
tomografia computerizată sau rezonanța magnetică înt r-un interval de timp de 8 sau 4 ore au fost
catalogate ca atractive sau preferabile, rezultatele variind însă în funcție de profilul
departamentelor chestionate și a ctivitățile acestora (Figura 3.3 ). Ca valoare comparativă, timpul
mediu de așteptare pentr u investigațiile de înaltă performanță înregistrat în acest studiu a fost de
30-60 minute pentru instituția de tip privat și 1 -6 ore pentru restul instituțiilor.

Figura 3.3. Studiu efectuat în cadrul Universității Philipps Marburg din Germania vizând
necesitățile accesului la investigațiile imagistice pentru diverse specialități (Zhang I et al,
Identifying Radiological Needs of Referring Clinicians, J Digit Imaging, 2013, 26:393 -401)
[46].

3.4 Rata complicațiilor după investigațiile imagistice invazive
Rata raportată a complicațiilor după investigațiile imagistice invazive a fost sub 0.25%
pentru toate instit uțiile de nivelul III (Tabel 3.4). În perioada anilor 2015-2016 nu a fost
înregistrat nici un incident soldat cu vătamări corporale ale pacienților datorate infrastructurii în
nici una dintre instituțiile incluse în studiu.
Rezultatele sunt în deplină concordanță cu normele e uropene și cele internaționale în
domeniu. Datele relevă de asemenea o implementare cu succes a principiilor și recomandărilor
stipulate în Manualul Calitătii pentru managementul departamentelor de Radiologie și Imagistică
Medicală în scopul alinierii aces tora la standardele europene. Ca rezultat al recunoașterii
viabilității și importanței acestor implementări în managementul sistemului de sănătate din
Republica Moldova, aceste principii au fost de asemenea incluse în Hotărîrea recentă a
Guvernului Republi cii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la radioprotecție,
securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională

(Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 451 din 24.07.2015 publicată în Monitorul
Oficial Nr. 197 -205 din 31.07.2015) [11].

Tabel 3.4 . Rata raportată a complicațiilor după investigațiil e imagistice invazive și a vătămărilor
corporale datorate infrastructurii (2016)*
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rata complicațiilor
după procedurile
invazive (%) <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5
Număr de vătamări
corporale datorate
infrastructurii 0 0 0 0 0 0 0 0 0
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

3.5 Aparataj medical în dotare
Evaluarea infrastructurii și echipamentului medical din dotare a consemnat un procent al
aparatajului achiziționat în ultimii 5 ani între 50 – 75% pentru instituțiile de stat comparativ cu
100% pentru instituția privată și cea semiprivată (Tabel 3.8). De a semenea a fost înregistrată o
deservire a aparatajului din dotare de companiile de mentinanță tehnică stabilită prin contract
oficial doar pentru instituția privată și cea semiprivată.

Tabel 3.5. Aparataj medical în dotare a unităților de Imagistică Medi cală de nivelul III
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Aparataj procurat
în ultimii 5 ani 100% 100% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75%

Aparataj procurat
5 – 10 ani în urmă 0% 0% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50%
Aparataj procurat
> 10 ani în urmă 0% 0% < 5% < 5% < 5% < 5% < 5% < 5% < 5%
Prezența unui
sistem PACS + + + – – – – – +
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

Prezența sistemului PACS (picture archiving and communication system) sau a unui
sistem computerizat similar de prelucrare și stocare a imaginilor digitale și informației despre
pacienți a fost prezent în 4 instituții (Tabel 3. 5). Luând în considerație faptul ca sistemul PACS
are un impact deosebit asup ra activităților clinice, didactice și științifice în cadrul unei instituții
oferind și posibiitatea integrării proceselor de diagnostic și tratament cu alte servicii și instituții
din țară, perspectiva instalării acestui sistem rămâne între prioritățile m enționate de restul
instituțiilor de nivelul III. Sistemul de asemenea permite ca imaginile digitale și informațiile
corelate să fie transferate și gestionate de către diverse echipamente de imagistică medicală și
sisteme IT provenite de la diverși producă tori.

3.6. Calificărea medici lor imagiști
Prezența medicilor imagiști de înaltă calificare cu o vastă experienșă în domeniu are o
importanță vitală atât în plan diagnostic, cât și didactic. Instituțiilor de nivelul III le revine de
asemenea responsabilitatea perfecționării procesului de instruire, evaluare, atestare și conferire a
categoriilor de calificare a medicilor, precum și nivelul performanței acestora la nivel național.
Un proverb vechi spune ca cea mai importantă componentă a unei ar me este țintașul. În cadrul
Imagisticii Medicale această zicală are o pondere majoră. Indiferent de performanța utilajului,
acesta este doar un instrument în mâinile medicului diagnostician pentru a fi utilizat. Deaceea
evaluarea calificărilor medicilor im agiști a fost inclusă între parametrii acestui studiu, rezultatele
obținute fiind prezentate în Tabelul 3.6 .

Tabel 3.6. Numărul medicilor imagiști angajați în cadrul instituțiilor medicale de nivelul III și
calificările acestora *
Instituție
de nivelul
III * Număr
medici
imagiști Categorie specialitate
Superioară I II Fără
categorie
1 9 4 0 4 2
2 10 7 0 1 2
3 5 2 0 2 1
4 6 4 1 0 1
5 6 3 1 1 1
6 10 4 2 2 2
7 4 2 1 0 1
8 2 1 1 0 0
9 4 2 1 1 0
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat
O reprezentare grafică a calificărilor medicilor imagiști în cadrul instituțiilor incluse în
studiu este d e asemenea redată în Figura 3.4 . Rezultatele relevă prezența medicilor imagiști de
toate categoriile în toate cele 9 instituții de nivelul III. Datele sunt în concondanță cu practica
curentă în majoritatea centrelor universitare la nivel european și internațional, ținând cont că
atrubuțiile acestor instituții cuprind și responsabilitatea perfecționării medicilor i ncepători
urmată de re -evaluarea și atestarea periodică a acestora. O proporție mai înaltă a medicilor cu
categorie superioară în unele instituții poate fi explicată prin stabilirea bazei catedrei de
Radiologie și Imagistică Medicală a Universității de Sta t de Medicină și Farmacie ” Nicolae
Testemițanu ” în cadrul acestor departamente.

Figura 3.4. Numărul medicilor imagiști angajați în cadrul instituțiilor medicale de nivelul III și
calificările acestora.

Menționat necesită și faptul că în Republica Moldova numărul personalului medical în
cadrul instituțiilor de stat sunt reglementate prin Ordinul Nr. 100 al Ministerului Sănătății al
Republicii Moldova din 10.03.2008 cu privire la Normativele de personal me dical [10].
Legislația nu se referă însă la metodele imagistice de performanță precum investigația prin
rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (TC) și nu conține normative referitor
la limita recomandată a numărului de investigații pentru un medic im agist sau ajustarea
personalului în funcție de numărul investigațiilor preconizate. Un avantaj major al sistemului
privat în această situație este reprezentat de posibilitatea angajării personalului în funcție de
numărul și complexitatea investigațiilor ef ectuate.
3.7. Analiza comparativă a unor parametri de calitate utilizați la nivel european și/sau
internațional
Sistemul PACS (picture archiving and communication system) sau un sistem similar ce
permite selectarea unor parametri ca timpul achiziției ima ginilor necesare, timpul eliberării

rezultatelor definitive a fost prezent în cadrul a 4 instituții de nivel terțiar din totalul celo r 9
incluse în studiu (Tabel 3.7 ). Adițional, una din aceste 4 instituții efectua preponderent ivestigații
imagistice speci fice profilului instituțional, utilizând protocoale speciale ce limitează
semnificativ valoarea comparativă cu procedurie de rutină, neîntrunind criteriile pentru analiza
parametrilor suplimentari.

Tabel 3.7. Prezența PACS și efectuarea a minim 3 tipuri de investigații pentru evaluarea unor
parametri de calitate utilizați la nivel european și/sau internațional
Instituție de
nivelul III Prezența PACS sau a unui
sistem similar Efectuarea a minim 3 tipuri de
investigații imagistice
1 + +
2 + +
3 + +
4 – +
5 – –
6 – –
7 – –
8 – –
9 + –
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat
 indică investigații și protocoale specifice utilizate în cadrul instituțiilor de profil specializat
(neurologic, cardiovascular, ftiziopulmonologic) ce limitează evaluarea comparativă a
acestora

Astfel, analiza suplimentară a unor parametri de calitate utilizați la nivel european și/sau
internațional a fost posibilă în cadrul a 3 instituții care au indeplinit criteriie necesare. Ac estea au
fost numerotate aleator Instituția A, Instituția B și Instituția C. Una din aceste instituții a fost de
stat, una de tip semiprivat și una de de tip privat. Sistemul PACS a permis colectarea datelor
pentru toate cele 3 instituții.
3.7.1. Indicatorii referitori la investigațiile imagistice în urgențele medicale
Datele privind investigațiile imagistice necesare în cazul urgențelor medicale indică
accesul la investigația solicitată într -un interval de până la 30 minute, comunicarea rezultatelor
prelimin are în timp de 20 minute și a rezultatelor definitive în timp de 60 minute după finalizarea
investigației pent ru toate instituțiile (Tabel 3.8 ).

Tabel 3.8. Indicatori referitori la investigațiile imagistice în urgențele medicale*
Instituția A Instituția B Instituția C
Accesul la investigațiile
imagistice nevesare în caz
de urgență ≤ 30 min ≤ 15 min ≤ 15 min
Timpul de comunicare a
rezultatelor preliminare
în caz de urgență ≤ 20 min ≤ 10 min ≤ 10 min
Timpul de eliberare a
interpretării definitive în
caz de urgență ≤ 60 min ≤ 30 min ≤ 30 min
* A – instituție de stat, B – instituție semiprivată, C – instituție privată

Recomandările corespunzătoare au fost stipulate în Manualul Calității, iar implementarea
acestora a fost coordonată atât în cadrul instituțiilor de nivelul III, cât și la nivel regional.
Remarcabil este și faptul că în cadrul instituțiilor de tip privat și semiprivat, intervalele
menționate de timp au fost și mai scurte, reflectând accesul la investigația solicitată în cazul
urgențelor medicale într -un interval de până la 15 minute, comunicarea rezultatelor preliminare

în timp de 10 minute și a rezultatelor definitive în timp de 30 minute după finali zarea
investigației (Tabel 3.8 ).
Datele obținute (accesul la investigațiile imagistice necesare în 15 -30 minute, raportarea
rezultatelor preliminare în 10 -20 minute și a raportului radioogic definitiv în 30 -60 mi nute după
finalizarea investigației) sunt în deplină concordanță cu standardele europene și cele
internaționale în domeniu [38,46 -49]. Rezultatele unui studiu vizând necesitățile accesului la
investigațiile imagistice pentru diverse specialități efectuat în cadrul Universității Philipps
Marburg, una din cele mai prestigioase universități din Germania, au fost de asemenea descrise
anterior în capitolul 3. 5 (Disponibilitatea serviciului de Imagistică Medicală ) [46].
Cele mai scurte intervale de timp în acestă privință au fost însă obținut e în cadrul unui
studiu experimental de amplasare a unui aparat de tomografie computerizată în secția de triaj cu
prezența non -stop a unui medic imagist doar pentru efectuarea investigațiilor necesare în
urgențele medicale, astfel evitându -se necesitatea t ransportării pacientului în departamentul de
Imagistică Medicală. Rezultatele au fost publicate recent în revista Colegiului American de
Radiologie ( Journal of the American College of Radiology, 2015, 12:3 ), indicând un timp mediu
de la prescrierea investi gației până la inceperea acesteia de 16 min, urmat de un timp mediu de
raportare a rezultatelor preliminate de 15 min cu posibilitatea luării unei decizii de către medicul
din triaj intr -un timp mediu de 19 minute de la efectuarea investigației [50]. De remarcat însă ca
studiul a fost efectuat în cadrul unor centre universitare cu renume, necesitând amplasarea
utilajului radiologic și prezența non -stop a unui medic imagist în cadrul secției de triaj, iar
rezultatele obținute nu pot fi incluse în standardele de rutină ale unui departament de Imagistică
Medical ă.

3.7.2. Timpul mediu de eliberare a raportului oficial
Datele privind timpul mediu de eliberare a raportului oficial sunt prezentate în Tabelul
3.9. Rezultatele relevă un timp mediu de eliberare a raportului investigațiilor imagistice < 2 ore
și o îmbunătă țire anuală a indicelui pentru toate instituțiile.

Tabel 3.9. Timpul mediu de eliberare a raportului imagistic oficial*
Anul Instituția A Instituția B Instituția C

Timp mediu de
eliberare a
raportului oficial 2016 58  17 min 47  14 min 31  10 min
* A – instituție de stat, B – instituție semiprivată, C – instituție privată

De remarcat este de asemenea un timp de eliberare mai mic pentru instituția privată
comparativ cu instituția semiprivată și cea de stat ( p < 0.05).
Datele corespund normelor europene și internaționale publicate în revistele de
specialitate [47-49]. Astfel, studii evaluând standar dele internaționale și conceptul
managementului calității totale (TQM) în domeniul Imagistiii Medicale indică următoarele
criterii pentru calitatea servicilor radiologice [48,49] :
1. Nivel elementar al serviciului (”Basic assumed level of quality of service” ) – medicul ce
indică investigația radiologică asumă că va primi raportul radiologic în decurs de 24 ore.
Pacientul asumă ca a fost supus investigației corecte conform indicațiilor prescrise.
2. Nivel intermediar al serviciilor și satisfacției pacien tului (”Intermediate level of
satisfaction” ) – medicul va primi raportul radiologic în decurs de 24 ore, însa este de așteptat
că va fi contactat imediat după finalizarea investigației în cazul unor rezultate neobișnuite sau
care necesită atenție imediată. Pacientul este intâmpinat cu atenție la receptie, iar investigația
este efectuată fără intârziere.
3. Nivel superior / exceptional al serviciilor cu cel mai înalt nivel de satisfacție a
pacientului (”Highest level of expectation and customer satisfaction” ) – pacientul este
prompt intâmpinat la recepție cu un înalt nivel de politețe, unde i se oferă și o broșură cu
informația necesară referitoare la investigația imagistică efectuată. Investigația este efectuată
ținând cont de preferințele și așteptările pacie ntului, iar raportul radiologic este eliberat în
decurs de 1 oră după finalizarea investigației.

În conformitate cu normele menționate, timpul mediu de eliberare a rapoartelor definitive
înregistrate (58  17 min pentru instituția de stat, 47  14 min p entru instituția semiprivată și 31
 10 min pentru instituția privată) corespunde nivelului superior al serviciilor imagistice oferite.

3.7.3. Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore

Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore în instituțiile terțiare incluse în studiu este
prezentată în Tabelul 3.10 .

Tabel 3.10. Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore*
Anul Instituția A Instituția B Instituția C
Rata rapoartelor
eliberate mai târziu
de 48 ore 2016 0,70% 0,60% 0,21%
* A – instituție de stat, B – instituție semiprivată, C – instituție privată
Datele relevă o rată a rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%, precum și o scădere
anuală a ratei pentru toate instituțiile. Aceasta rată a fost relativ mai mică pentru instit uția privată
comparativ cu instituția semiprivată și cea de stat ( p < 0.05). Rezultatele sunt în deplină
concordanță cu normele europene și cele internaționale. Un studiu pe aceasta temă a fost efectuat
în cadrul Spitalului Universitar Utrecht din Olanda, unul din centrele de referință cu renume în
Europa [47]. Centrul deține o vastă experiență în implementar ea principiilor Managementului
Total al Calității (TQM) în Departamentele de Radiolgie și Imagistică Medicală, inclusiv pentru
obținerea certificării internaționale ISO 9000. Referitor la rapoartele investigațiilor imagistice
eliberate în primele 48 ore, a utorii indică o rată între 75 – 97% pentru pacien ții ambulatori
(Figura 3.5 ) și între 89 – 95% p entru cei internați (Figura 3.6 ) [47].

Figura 3.5. Studiu efectuat în cadrul Spitalului Universitar Utrecht din Olanda vizând rata
eliberării rezultatelor investigațiilor imagistice în primele 48 ore pentru pacienții ambulatori
(Geraedts H. P. A. and Montenarie R, Total Quality Management in the Radiology department:
implementation and experience, MedicaMundi 45(1):48 -56) [47].

Figura 3.6. Studiu efectuat în cadrul Spitalului Universitar Utrecht din Olanda vizând rata
eliberării rezultatelor investigațiilor imagistice în primele 48 ore pentru pacienții care au fost
spitalizați (Geraedts H. P. A. and Montenarie R, Total Quality Management in the Radiology
department: implementation and experience, MedicaMundi 45(1):48 -56) [47]

Datele obținute în cadrul instituțiilor de nivelul III din Republica Moldova (o rată a
rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%, precum și o scădere anuală a ratei pentru toate
instituțiile) sunt în deplină concordanță cu rezultatele acestor studii efectuate la nivel european.

CAPITOLUL 4
STUDIU AL IMPLEMENTĂRILOR LEGISLATIVE ALE REPUBLICII MOLDOVA
PENTRU ARMONIZAREA CU STANDARDELE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE
ÎN DOMENIU

4.1 Coordonarea activității de standardizare în Republica Moldova
În Republica Moldova administrarea și coordonarea activității de standardizare,
cooperarea cu ministerele, departamentele, asociațiile obștești, comitetele tehnice de
standardizare și agenții e conomici, participarea la activitatea de standardizare internațională și
regională sunt exercitate de către organismul național de standardizare – Departamentul
Supraveghere Tehnică, Standardizare și Metrologie (Moldovastandard), fapt consemnat prin
Lege a Nr.590 -XIII din 22.09.95 cu privire la standardizare (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.11 -12 din 22.02.1996) [51]. Expertiza necesară în domeniu este acordată de Institutul Național
de Standardizare (INS) [26], iar publicația oficială periodică o constitue Buletinul de
Standardizare . Până în prezent au fost publicate peste 130 de ediții ale Buletinului de
Standardizare [26].

4.2 Aderarea la structuri internaționale de standardizare și armonizarea cu standardele
internaționale
Republica Mold ova a devenit membru – corespondent al Organizației Internaționale
pentru Standardizare (ISO) în anul 1995 (Hotărârea Parlamentului privind aderarea Republicii
Moldova la Organizația Internațională de Standardizare, nr. 596 -XIII din 03.10.1995) [52],
precum și membru partener al Comitetului European de Standardizare (CEN) din 01.03.2007
(Legea nr. 119 -XVI din 04.05.2007 privind aderarea Republicii Moldova la Comitetul European
de Standardizare) [26]. Din 01.01.2009 Moldova a schimbat statutul din membru -partener al
CEN la membru afiliat [26].
Referitor la armonizarea cu standardele europene și cele internaționale, Legea Nr.590 –
XIII cu privire la standardizare indică că obiectivul principal al colaborării tehnico -științifice
internaționale a Republicii Moldova în domeniul standardizării este arm onizarea standardelor
naționale cu standardele internaționale, regionale și cu standardele naționale avansate ale altor
țări (Capitolul 5, Articolul 18/3) [51]. Mai mult ca atât, Capitolul 5 Articolul 19/2 din Lege a

Nr.590 -XIII stipulează că dacă acordul internațional (interstatal), la care Republica Moldova
este parte, stabilește alte norme și reguli de standardizare decât cele prevăzute de legislația
Republicii Moldova privind standardizarea, se aplică normele și regulile acordului internațional
(interstatal) [51].
4.3 Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității
În Republica Moldova, Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității,
productivității și com petitivității a fost instituit prin Hotărîrea Guvernului nr. 466 din 16.05.2000
[53]. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1033 din 14.09.2007 [54], a fost aprobat Modelul de
excelență al Premiului de Stat pentru realizări în domeniul calității conform modelului Fundației
Europene pentru Managementul Calității (EFQ M), care se decernează anual.
Instituirea Premiului de Stat pentru realizări în domeniul calității conform modelului
European (EFQM) relevă importanța pe care Republica Moldova o acordă managementului
calității și alinierii la valorile europene.

ÎNCHEI ERE
Calitatea serviciului unităților de Imagistică Medicală nu reprezintă un standard absolut
de excelență , ci mai degrabă un concept mult mai complex ce include furnizarea de servicii
adecvate pentru toate părțile interesate și îmbunătă țirea permanentă a acestora. Asigurărea
continuă a calitații acestor servicii trebuie privită ca o capacitate structurată ce include definirea
obiectivelor stabilite prin identificarea necesită ților pacientului și tuturor păr ților implicate în
procesul acordării asistenței m edicale, planificarea și dezvoltarea măsurilor necesare pentru a
atinge aceste obiective , precum și monitorizarea continuă a modului în care aceste obiective sunt
atinse .
Concepția generală a sistemelor de referinț ă și standardelor calit ății elaborate la nivel
europen și internațional a fost dezvoltată ca o abordare inovatoare care vizează atât îmbunătățirea
calității prin utilizarea de indicatori , auto-evaluare și identificarea a noi obiective de
perfecționare continu ă, cât și de crearea unui cadru comun pentru țările membre, majoritatea
standardelor fiind adoptate ca răspuns la necesitățile specifice ale acestor țări. Acordul de
Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova permite racordarea sistemelor polit ic
și economic în conformitate cu valorile europene, incluzând și integrarea treptată a Republicii
Moldova în rețelele de sănătate relevante ale Uniunii Europene. Esența acestor noi relații este

legată atât de îmbunătățirea continuă a performanțelor și cal ității serviciilor medicale, cât și de
crearea unui cadru comun pentru sistemele de management, inclusiv în domeniul Imagisticii
Medicale care a înregistrat un salt spectaculos în ultimii ani datorită progresului tehnologic și
industriei digitale în aceast a perioadă.
Rezultatele acestui studiu relevă atât progresele serviciului imagistic în cadrul instituțiilor
medicale de nivelul III din Republica Moldova, cât și necesitatea continuării reformelor pentru
armonizarea legislației și standardelor calității cu normativele europene. Ca multe țări post
comuniste, după proclamarea independenței Moldova s -a confruntat cu o serie de provocări
pentru a ține pasul cu standardele internaționale și îmbunătățirea continuă a calității, majoritatea
actelor legislative în d omeniu fiind adoptate pe timpul fostei URSS și reprezentând o moștenire
directă a acesteia. A ctele normative adoptate după proclamarea independenței vizau
preponderent reglementarea funcțiilor secțiilor de Imagistică Medicală, care au apărut ca noi
unități datorită progresului tehnologic și industriei digitale . În acest context, elaborarea
Manualului Calității serviciului de Imagistică Medicală în cadrul Catedrei de Radiologie și
Imagistică Medicală a Universității de Stat de Medicină și Farmacie ” Nicolae T estemițanu ” a
avut un rol important în implementarea managementului calității serviciilor în unitățile de
Imagistică Medicală la nivel național, inclusiv a celor de nivelul III pentru aliniarea acestora la
normele europene și internaționale în domeniu.
În prezent, datele studiului indică peste 300.000 investigații efectuate annual doar în
cadrul acestor 9 instituții (neincluzând alte modalități imagistice precum investigațiile
ultrasonografice (USG) și cele de medicină nucleară, urografia, osteodensitome tria, investigațiile
imagistice specifice profilului instituțional etc), iar evaluarea majorității parametrilor de calitate
relevă o concordanță cu standardele europene și cele internaționale în domeniu. Astfel,
rezultatele evaluării acestor parametri pun în evidență o rată a complicațiilor după investigațiile
imagistice invazive < 0.25% pentru toate instituțiile, un timp mediu de eliberare a raportului
investigațiilor imagistice < 2 ore (între 58  17 min și 31  10 min) cu o îmbunătățire anuală a
acestui indice, o rată a rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%, accesul la investigațiile
imagistice în urgențele medicale în primele 15 -30 minute cu comunicarea rezultatelor
preliminare în 10 -20 minute și eliberarea rezultatelor definitive în 30 -60 min ute, aparataj medical
în dotare achiziționat în ultimii 5 ani între 50% -100% pentru toate instituțiile, fără incidente
soldate cu vătamări corporale ale pacienților datorate infrastructurii în nici una dintre instituții.

Prezența medicilor imagiști de toa te categoriile în toate cele 9 instituții de nivelul III este de
asemenea în corcondanță cu practica curentă în majoritatea centrelor universitare la nivel
european și internațional, ținând cont de faptul că în atrubuțiile acestor instituții intră și
respo nsabilitatea perfecționării medicilor începători urmată de re -evaluarea și atestarea periodică
a acestora, precum și perfecționarea specialiștilor în domeniu la nivel național.
Rezultatele obținute indică de asemenea necesitatea unor noi studii în domeniu pentru
elaborarea unor standarde sau recomandări referitor la disponibilitatea serviciului imagistic și
orele de activitate în cadrul instituțiilor medicale de diverse niveluri, precum și necesitatea
reglementării activității personalului unităților de Im agistică Medicală și a numărului optim de
investigații de diverse tipuri, inclusiv pentru modalitățile imagistice de înaltă performanță
precum investigația prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (TC)
efectuate de către un medic imagist etc. În plan tehnologic rezultatele studiului relevă necesitatea
continuării implementării deservirii unităților de Imagistică Medicală și a aparatajului din dotare
de companiile de mentinanță tehnică, precum și continuarea implementării sistemului PACS
(picture archiving and communication system) în instituțiile medicale din Republica Moldova în
perspectiva integrării proceselor de diagnostic și tratament cu alte servicii și instituții atât la nivel
național cât și european.

CONCLUZII
1. Rezultatele studiului relevă implementarea cu succes a Manualului Calității serviciului
imagistic în instituțiile medicale de nivelul III, precum și o pondere de aproximativ 20% a
instituțiilor private și semiprivate de nivelul III în cadrul acestui servic iu:
 2 din totalul celor 9 instituții au fost de tip privat sau semiprivat
 71.154 din cele 290449 investigații înregistrate în acest studiu au fost efectuate în
instituții de tip privat sau semiprivat, reprezentând circa 24,5 % din totalul investigațiilor
efectuate în instituțiile medicale de nivelul III
 16057 de investigații de înaltă performanță (TC și IRM) din cele 42621 în studiul
efectuat au fost prestate de instituții de tip privat sau semiprivat, reprezentând circa
37,7% din totalul investigațiilor de înaltă performanță efectuate în instituțiile medicale
de nivelul III
2. Analiza comparativă a serviciului imagistic în instituțiile medicale de nivelul III relevă:
 o rată a complicațiilor după investigațiile imagistice invazive < 0.25% pentru toate
instit uțiile de nivelul III, fără incidente soldate cu vătamări corporale ale pacienților
datorate infrastructurii în nici una dintre instituțiile incluse în studiu.
 un procent al aparatajului achiziționat în ultimii 5 ani între 50 – 75% pentru instituțiile
de stat comparativ cu 100% pentru instituția privată și cea semiprivată; deservirea
aparatajului de companiile de mentinanță tehnică stabilită prin contract oficial a fost
disponibilă doar pentru instituția privată și cea semiprivată, nesesitând implementarea
ulterioară și în cadrul instituțiilor de stat
 accesul la investigațiile imagistice în urgențele medicale în primele 15 -30 minute, cu
eliberarea rezultatelor definitive în 30 -60 minute
 prezența medicilor imagiști de toate categoriile în toate cele 9 instit uții de nivelul III,
cărora le revine de asemenea responsabilitatea perfecționării procesului de instruire,
evaluare, atestare și conferire a categoriilor de calificare a medicilor, precum și nivelul
performanței acestora la nivel național.

3. Corelarea criteriilor de calitate cu standardele de referință regionale (UE) și internaționale
relevă o concordanță a parametrilor obținuți în instituțiile medicale de nivelul III cu aceste
normative:
 aparataj medical în dotare achiziționat în ultimii 5 a ni intre 50% -100% pentru toate
instituțiile
 accesul la investigațiile imagistice în urgențele medicale în primele 15 -30 minute, cu
eliberarea rezultatelor definitive în 30 -60 minute
 un timp mediu de eliberare a raportului investigațiilor imagistice < 2 ore și o
îmbunătățire anuală a acestui indice
 o rată a rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%
 acreditarea internațională a uneia din aceste instituții oferită de JCI (Joint C ommission
International), lider mondial în acreditarea instituțiilor medicale, demonstrează de
asemenea concordanța cu standardele internaționale

4. Rezultate obținute au permis elaborarea unui set de mecanisme de control, instruire și
orientare pentru mana gementul calității serviciului imagistic și modernizării permanente a
acestuia în conformitate cu standardele adoptate la nivelul UE (Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova Nr. 451 din 24.07.2015 publicată în Monitorul Oficial Nr. 197 -205 din
31.07.2015)

RECOMANDĂRI PRACTICE
Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu relevă progrese semnificative obținute în
managementul calității serviciului de Imagistică Medicală în instituțiile medicale de nivelul III a
Republicii Moldova, fapt ce este în deplină concordanță cu cursul spre integrarea europeană
declarat de Republica Moldova. Valorificarea beneficiilor integrării în Uniunea Europeană
necesită însă continuarea acestor eforturi pentru armonizarea cu standardele țărilor membre.
Printre recomandările practice care pot fi definite reieșind din rezultatele tezei pot fi enumerate:
1. Implementarea obligatorie a manualului calității și a setului de mecanisme de control a
calității serviciului imagistic, în conformitate cu Hotărîrea recen tă a Guvernului Republicii
Moldova Nr. 451 din 24.07.2015 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 197 -205 din
31.07.2015) [11].
2. Efectuarea unor studii în domeniu pentru elaborarea unor standarde sau recomandări referitor
la activitatea serviciului imagistic în cadrul instituțiilor medicale de diverse niveluri și profil
de activitate. Rezultatele studiului au scos în evidență dispon ibilitatea serviciului imagistic
pentru 24 ore în cadrul a 5 instutții terțiare din totalul celor 9 cu o prezență permanentă a
unui medic imagist doar în 2 dintre aceste instituții. În prezent legislația Republicii Moldova
nu dispune de acte normative în a ceastă privință, iar elaborarea unor recomdări necesită
considerarea mai multor factori precum profilul instituției, numărul de pacienți internați,
prezența unei secții de reanimare sau serviciu de urgență în cadrul instituției etc.
3. Continuarea implementă rii sistemului PACS (picture archiving and communication system)
în instituțiile medicale din Republica Moldova în perspectiva integrării proceselor de
diagnostic și tratament cu alte servicii și instituții atât la nivel național, cât și european.
Rezultat ele studiului au scos în evidență prezența sistemului PACS doar în cadrul a 4 din
cele 9 instituții de nivelul III.
4. Continuarea implementării deservirii unităților de Imagistică Medicală și a aparatajului din
dotare de companiile de mentinanță tehnică sta bilită prin contract. Rezultatele studiului au
scos în evidență prezența unor astfel de contracte doar în cadrul a 2 instutții de nivelul III din
totalul celor 9 incluse în studiu.
5. Efectuarea unor studii pentru elaborarea normativelor de personal medical a serviciului
imagistic în dependență de compartimentele metodelor radioimagistice (radiologia standard,
tomografie computerizată, rezonanță magnetică, ultrasonografie, medicină nucleară,

radiologie intervențională). În prezent numărul personalului medical în cadrul instituțiilor
sanitare din Republica Moldova este reglementat prin Ordinul Nr. 100 al Ministerului
Sănătății al Republicii Moldova din 10.03.2008 cu privire la Normativele de personal
medical [10]. Legislația nu se referă însă la metodele imagistice de performanță precum
investigația prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (TC) și nu
conține normative referitor la limita recomandat ă a numărului de investigații pentru un medic
imagist sau ajustarea personalului în funcție de numărul investigațiilor preconizate.