205 Tyragetia , s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 205-214.Evoluția politicii comercial-vamale promovate de Imperiul Rus pe parcursul sec. al XIX-lea… [616023]

205 Tyragetia , s.n., vol. V [XX], nr. 2, 2011, 205-214.Evoluția politicii comercial-vamale promovate
de Imperiul Rus pe parcursul sec. al XIX-lea pre-
zintă un interes deosebit, deoarece cunoa șterea
ei explică diversele probleme care au determinat
anumite particularit ăți în relațiile comerciale cu
Principatele Române și alte state europene.
Transform ările politice care s-au produs în Impe-
riul Rus în aceast ă perioadă au dictat în mare par-
te conținutul practic, dar și teoretic al rela țiilor
comerciale cu Principatul Moldova. În acest sens, politica comercial ă trebuie întrev ăzută nu numai
ca o metod ă de realizare a dolean țelor de acapara-
re a noilor pie țe de desfacere sau implementare a
unui sistem de comand ă și supunere, dar și ca un
cadru de transform ări în legisla ția rusă care s-au
refl ectat în via ța politică și cea economic ă.
Așadar, studiul de fa ță are drept scop cercetarea
rolului politicii imperiale ruse în comer țul cu Prin-
cipatul Moldova în perioada 1812-1825. Limita cronologic ă inferioar ă cuprinde perioada anex ării
teritoriului dintre Prut și Nistru (1812), ca loc de
tranzit în realizarea comer țului Rusiei cu Princi-
patul Moldova, limita superioar ă cuprinde anul
1825, implementarea de c ă
tre Imperiul Rus a Re-
gulamentului cu privire la comer țul cu Basarabia
(17 februarie 1825). Cadrul geogra fi c – Basarabia
– a fost ales nu întâmpl ător. Ea servea nu doar
teritoriu de tranzitare a m ărfurilor ruse, dar și o
sursă de asigurare cu m ărfuri basarabene pentru
piața moldoveneasc ă. În realizarea scopului pro-
pus au fost eviden țiate următoarele obiective:
• Determinarea semni fi cației anului 1812 și poli-
tica comercial-vamal ă a Imperiului Rus în co-
merțul cu Principatul Moldova;
• Evidențierea consecin țelor adopt ării tarifelor
vamale ruse liberal-fritrideriene din anii 1816, 1819, iar ulterior tariful prohibitiv din 1822 ca sistem de norme și reguli în comercializarea
mărfurilor importate și exportate în /din Im-
periul Rus în Moldova;
• Analiza Regulamentului cu privire la comer țul
cu Basarabia din 17 februarie 1825, ca o surs ă legislativ ă de analiz ă a exporturilor m ărfurilor
basarabene pe pia ța din Principatul Moldova.
Drept baz ă documentar ă a studiului de fa ță au
servit o serie de izvoare depistate în fondurile Ar-hivei Na ționale a Republicii Moldova (ANRM),
Arhivei de Stat din regiunea Odesa, Ucraina (ASRO), Arhivei Istorice Militare de Stat din Ru-sia, Moscova (AIMSR), Arhivei Istorice de Stat din Rusia (AISR), precum și o serie de documente
publicate, care înglobeaz ă legi, proiecte de legi,
rapoarte, dispozi ții și note informative ( ПСЗРИ

1812-1825; ПСЗРИ 1830).
Printre sursele istoriogra fi ce cu caracter mono-
grafi c pot fi evidențiate lucrările lui V.I. Pelcinski
(Пельчинский 1833), A.V. Semionov ( Семенов
1861), ce con țin un bogat material factologic, in-
clusiv informa ții referitoare la politica comercial ă
a țarismului în Basarabia, rela țiile comerciale cu
guberniile ruse și statele europene.
Analiza comer țului rus efectuat prin o fi ciile și
punctele vamale basarabene, precum și succinta
descriere a politicii comerciale țariste în Basara-
bia au fost realizate de economistul G.P. Nebol-sin, func ționar al Ministerului de Finan țe ale Im-
periului Rus ( Небольсин 1859). Printre lucr ările
de sintez ă cu material bogat referitor la politica
comercial ă a țarismului sunt cele ale lui V.L. Vit-
cevski (Витчевский 1909) și P.V. Struve ( Струве
1913). Informa ții despre politica vamal ă a țaris-
mului, precum și analiza tarifelor vamale au re-
alizat autorii A. Leongard ( Леонгард 1855), V.I
Dorgobujinov ( Доргобужинов 1866), L.V. Ten-
goborski ( Тенгоборский 1848).
Pe lângă istoriogra fi a rusă care s-a ocupat de stu-
diul politicii comerciale a Imperiului Rus în Ba-sarabia, un rol deosebit i se acord ă
și istoriogra-
fi ei române ști și basarabene din a doua jum ătate
a sec. XIX-lea – începutul sec. XX, printre care: Z. Arbore (Arbore 1899), N.V. La școv (Лашков
1912), N.C. Moghileanschi ( Могилянский 1916)
etc. Alte studii raportate la tema de discu ție sunt Silvia PantazUNELE ASPECTE PRIVIND POLITICA IMPERIAL Ă RUSĂ
ÎN COMER ȚUL CU PRINCIPATUL MOLDOVA (1812-1825)

II. Materiale și cercetări
206oferite de A. Agachi, care face o privire de ansam-
blu asupra situa ției fi nanciare a Principatelor Ro-
mâne a fl ate sub ocupa ția rusă în anii 1806-1812
și face o analiz ă a comer țului românesc cu pia ța
imperială (Agachi 1995). Alte lucr ări ce caracte-
rizează politica comercial ă a Rusiei cu Basarabia
și Principatul Moldova, sunt lucr ările istoricului
V. Tomule ț (Tomule ț 2002). Ele descriu minu țios
schimbările intervenite în politica statului rus ra-
portate la comer țul cu Principatul Moldova, dar și
cu statele din Vestul Europei. Trebuie de amintit aici și analiza actelor legislative, precum tariful de
la 1816, 1819, 1822, 1825 și importan ța lor în rea-
lizarea practic ă.
Interesele economice și politice ale Imperiului
Rus au dictat în mare parte tendin țele anexioniste
și de acaparare for țată a noilor teritorii. Acestea,
fără niciun drept, au devenit pie țe de desfacere și
au fost supuse unui proces de integrare sistemic ă
și rapidă în componen ța imperiului.
În susținerea tezei, drept argument reprezint ă
războiul ruso-turc din anii 1806-1812, încheiat cu
Tratatul de la Bucure ș
ti, în care se men ționa (art.
4) trasarea hotarului dintre cele dou ă imperii,
Rus și Otoman, adic ă de la rev ărsarea râului Prut
în Moldova, pân ă la coeziunea lui cu Dun ărea și
de la coeziunea țărmurilor dun ărene pân ă la estu-
arul Chilia și Marea Neagr ă (ПСЗРИ 1812, 317).
Astfel adev ărul istoric rezid ă în anexarea unui
teritoriu str ăin de către Imperiul Rus, dar foarte
important din punct de vedere strategic în reali-zarea politicii de control, de impunere a unui nou sistem administrativ de comand ă. Basarabia de-
vine cheia de comunicare și realizare a idealului
imperialist rus în stabilirea rela țiilor comerciale
cu Principatul Moldova, reprezentând un punct de tranzi ție a mărfurilor care urmau a fi importa-
te sau exportate în/din Imperiu. Nu întâmpl ător
P. Kunițki în „Scurta descriere statistic ă a regiunii
de la Nistru alipit ă la Rusia dup ă tratatul de pace
încheiat de Poarta Otoman ă în Bucure ști, la 1812”
(Куницкий 1813), scria cu referin ță la Basarabia:
„… acest teritoriu, a șezat între Prut și Nistru, a
fost grânarul Principatului Moldova” (Torga șev
1932, 39).
Politica comercial-vamal ă, precum și legislația
comercial ă
au re fl ectat, de la bun început, politica
țarismului fa ță de teritoriile nou-anexate. În fond
acest aspect a fost dictat în mare de interesele clasei dominante ruse, în special ale dvorenimii agricole, precum și de interesele cercurilor co-
mercial-industriale cu scopul de a extinde sferele de domina ție economic ă și politică.
Situația favorabil ă a permis țarismului s ă adopte
o serie de acte legislative în ideea dezvolt ării co-
merțului, sau, dup ă unele izvoare, „…prin rela țiile
libere ale locuitorilor Rusiei cu locuitorii Basara-biei se urm ărea scopul de a le crea condi ții pentru
câștig reciproc și de a facilita comer țul acestui ți-
nut cu Turcia (inclusiv cu Țările Române – n.n.) și
cu țările din Vestul Europei – Austria”
1.
Până a fi instituit cordonul sanitaro-vamal la
noua frontier ă, la Prut și Dunăre, decizia privi-
tor la exportul m ărfurilor din Basarabia în țările
străine putea fi adoptat ă, de regul ă, de amiralul
P.V. Ciceagov. Deja din noiembrie 1812 misiunea de a ține sub control diferite chestiuni legate de
Basarabia, inclusiv a comer țului cu Imperiul Oto-
man, sunt încredin țate lui S.C. Veazmitinov, toate
acestea fi ind în dependen ță directă de diversele
circumstan țe de ordin politic, economic și, înde-
osebi, militar (Tomule ț 2006, 171-198). Un exem-
plu elocvent în aceast ă ordine de idei este ordinul
din 2 august 1812, emis la insisten ța negustorilor
din Basarabia și din Principatele Române, prin
care a fost permis exportul în Rusia și peste hota-
re – în posesiunile Înaltei Por ți Otomane – a cere-
alelor, seului, pieilor neprelucrate, s ării, lânii și al
altor produse, cu achitarea taxei vamale
2.
Exportul peste hotare al m ărfurilor era permis
doar în baza certi fi catelor comerciale prin portu-
rile Gala ți, Ismail, Chilia și Akkerman – cu acor-
dul comandan ților acestor cet ăți, iar prin Reni
– cu acordul comandantului portului Ismail. Ca rezultat, negustorii urmau s ă achite o tax ă vamală
care pentru Principatele Române era încasat ă în
baza „obiceiului moldovenesc” – a a șa-numitei
„vame”, ce constituia 3% ad valorem
3.
În linii generale exportul peste hotare al m ărfuri-
lor basarabene depindea și de administra ția im-
perială, care era nevoit ă să țină cont de diverse
circumstan țe de ordin intern și extern, obiectiv și
subiectiv. Astfel, în primii ani dup ă anexarea Ba-
sarabiei la Rusia, administra ția regional ă, fi delă
intereselor imperiale, a întreprins m ăsuri concre-
te în vederea inclu derii ținutului în sistemul eco-
nomic și politic al Imperiului Rus.
1 AISR, F. 560, inv. 4, d. 402, f. 31; F. 1308, inv. 1, d. 8, f. 230.
2 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 15, f. 4.
3 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 15, f. 4 verso.

S. Pantaz, Unele aspecte privind politica imperial ă rusă în comer țul cu Principatul Moldova (1812-1825)
207În exportul de m ărfuri din Basarabia și guberniile
interne ruse putem determina câteva direc ții:
1. Mărfuri produse în Basarabia sau aduse din
Rusia pentru a fi exportate în Austria;
2. Mărfuri ce constituie tra fi cul Basarabiei cu Ro-
mânia;
3. Mărfuri importate pentru trebuin țele Basara-
biei, atât din Rusia, cât și din Austria;
4. Marfa de tranzit din Europa în Rusia via Basa-
rabia (Arbore 2001, 436)
Principalele m ărfuri exportate din Basarabia și
guberniile ruse în Principatele Române erau: caii, vitele, pe ștele sărat, frânghiile, lâna; ca marf ă de
tranzit: m ărfuri din aram ă, fi er, cauciuc, bumbac,
blănuri, mărfuri de manufactur ă și fabrică. Marfa
compunea peste ¾ din totalul exportului cu Prin-cipatele. Principalele m ărfuri importate din Prin-
cipate de c ătre Basarabia erau: lemn de construc-
ții, sare, nuci, pietre de moar ă, îmbrăcăminte etc.
(Arbore 2001, 437).
Problema care urmeaz ă a fi tratată în studiul de
față rezidă în faptul cum a in fl uențat politica im-
perială, refl ectată, în primul rând, prin legisla ție,
asupra comer
țului Rusiei cu Principatului Mol-
dova.
Primul aspect al politicii imperiale este rezulta-
tul anexării Basarabiei la 1812, în urma c ăreia s-a
promovat politica de instituire a unui nou cordon sanitaro-vamal pe Prut și Dunăre și suprimarea
celui existent pe Nistru (lucru care va fi îndeplinit
tocmai la începutul lui 1831). A șadar, chiar dup ă
anexarea Basarabiei, șefului vămilor de control N.
Baikov îi este acordat ă împuternicirea de a insti-
tui cordonul sanitaro-vamal pe Prut și Dunăre
4.
Stabilirea acestui cordon sanitaro-vamal are un aspect deosebit în politica ruseasc ă, pe de o par-
te, ar apăra teritoriul nou-anexat de p ătrunderea
molimei, iar pe de alt ă parte ar preg ăti instituțiile
vamale și carantinale de frontier ă pentru o ad-
ministrare mai e fi cace, dar și pentru un control
strict din partea Imperiului Rus a acestor zone de comerț. Către 1 august 1812, ministrul de fi nanțe
D.A. Guriev îl împuternice ște pe șeful vămilor de
control N. Baikov s ă studieze noul hotar ce des-
parte Rusia de Imperiul Otoman și să fi xeze locu-
rile de amplasare a noului cordon sanitaro-vamal, la fel să studieze ce puncte vamale urmeaz ă a fi
4 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 9.păstrate și care trebuie nimicite5. Pentru elabora-
rea noilor schimb ări vamale au fost împuternicite
persoane venite din Petersburg pentru a urm ări
procesul de constituire. În acest sens, amintim do-cumentul din 4 martie 1813 prin care cneazul A.B. Kurakin îi cere guvernatorului civil al Basarabiei, Scarlat Sturdza, în a acorda sprijin func ționarilor
din St. Petersburg pentru inspectarea cordoane-lor vamale
6. Au urmat o serie de tratative dintre
administra ția imperial ă și cea local ă din Basara-
bia în scopul amplas ării punctelor vamale:
1. 14 aprilie 1813, cneazul A.B. Kurakin cere in-
formații de la guvernatorul Scarlat Sturdza
despre instituirea pe râul Prut a carantinelor și
punctelor vamale și restabilirea leg ăturilor cu
Principatele Române7. De amintit aici c ă, până
la 1810, prin manifestul împ ăratului Alexandru
I, a fost închis un num ăr de porturi și vămi, în
comerțul cu Principatul Moldova, printre care:
vămile de la Isakove ț, Movilău și Maiaki, fi –
ind permis ă trecerea m ărfurilor moldovene ști
doar prin Dub ăsari. Abia la 21 ianuarie 1812,
în urma tratativelor Divanului cu administra-ția imperial ă a fost permis ă trecerea m ărfurilor
moldovene ști în Rusia prin v ămile de la Isako-
veț, Movilău și Maiaki (Agachi 1994, 66).
2. 25 aprilie 1813, cneazul A.B. Kurakin cere gu-
vernatului Scarlat Sturdza informa ții privind
modalitatea transfer ării cordonului sanitaro-
vamal de la Nistru la Prut
8.
3. 5 mai 1812, cneazul A.B. Kurakin cere opinia
guvernatorului Scarlat Sturdza despre locurile unde urmau a fi stabilite carantinele și ofi ciile
vamale la Prut și Dunăre etc.
9
Către 1814, 20 noiembrie, generalul S.C. Veaz-
mitinov adreseaz ă Consiliului de Stat un raport
despre instituirea cordonului sanitaro-vamal la Prut și Dunăre, cere s ă nu fi e lichidat punctele ca-
rantinale pe Nistru, dar s ă le recti fi ce, amintind
următoarele puncte vamale: Ismail, Zagarancea,
iar Akkerman, Reni, Leova vor de ține rol de vam ă
și carantin ă
10.
Deja la 29 martie 1815, în extrasul registrului
Consiliului de Stat, administra ția imperial ă în-
treprinde m ăsuri pentru protejarea hotarelor de
5 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 3-3 verso.
6 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 198, f. 1.
7 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 62, f. 68.
8 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 20.
9 ANRM, F. 2, inv. 1, d. 61, f. 21.
10 ANRM, F. 5, inv. 3, d. 473, f. 1-31.

II. Materiale și cercetări
208Vest ale Imperiului, fi ind stabilit ă modalitatea de
funcționare a carantinelor, o fi ciilor și punctelor
vamale la Prut, Dun ăre și Nistru, cânt ărirea măr-
furilor în carantin ă11.
Importul m ărfurilor în Basarabia era permis în
exclusivitate prin carantin ă și vamă, unde acestea
urmau a fi supuse unui control sanitar riguros și
taxei vamale. Pentru a preîntâmpina p ătrunde-
rea molimei în Basarabia, în cazul în care aceasta bântuia în Imperiul Otoman și Imperiul Austriac,
ca măsură urgentă trebuia înt ărită paza cordonu-
lui sanitaro-vamal și instituit ă la Prut și Dunăre
o linie de carantin ă provizorie. M ărfurile urmau
a fi supuse unui control sanitar în carantinele de
la Nistru și apreciate dup ă un termen de 20 de
zile. Locuitorii Basarabiei, care vroiau s ă treacă în
stânga Nistrului, la fel treceau controlul sanitar și erau supraveghea ți în termen de 16 zile. În ca-
zul în care molima se va r ăspândi în Basarabia,
această regiune trebuia izolat ă prin interzicerea
circulației peste Nistru pân ă la ameliorarea situa-
ției (Tomule ț 2002, 54-57).
Deja către anul 1817 la hotarul de vest al Impe-
riului a fost instituit, conform organiz ării vama-
le ruse, cel de-al doilea cordon sanitaro-vamal, care includea o fi ciile vamale Noua Suli ță, Sculeni,
Reni și posturile vamale Lipcani, Leova, Ismail și
Akkerman ce intrau în componen ța districtelor
vamale Sculeni
și Ismail (Tomule ț 1998, 209).
Așadar, instituirea cordonului sanitaro-vamal pe
Prut și Dunăre a reprezentat o tactica destul de
favorabil ă Imperiului Rus în controlul strict la
hotarul de Vest. Pe de alt ă parte, în baza actelor
legislative, politica imperial ă rusă a reușit să pre-
gătească Basarabia pentru o administrare comer-
cială efi cace și să urgenteze procesul de includere
a provinciei în sistemul pie ței interne ruse. Acest
lucru va fi evident c ătre anii ’30 ai secolului al
XIX-lea, când ținutul devine furnizor de produ-
se cerealiere, animaliere, pomicole etc. și piață de
desfacere a m ărfurilor ruse ști. Astfel, implicarea
funcționarilor ru și în instituirea cordonului sani-
taro-vamal, denot ă întocmai politica imperial ă și
de comand ă a Rusiei.
O altă problem ă pusă în discu ție este elaborarea
actelor legislative comerciale de c ătre Imperiul
Rus care reglementau importul, exportul, dar și
tranzitul de m ărfuri. În acest sens este de men-
11 ASRO, F. 1, inv. 214, d. 3, f. 111-114.ționat Tariful vamal din 31 martie 1816, având
un caracter liberal referitor la importul m ărfuri-
lor străine, Tariful vamal din 20 noiembrie 1819,
menținând acelea și principii liberale ca și tariful
vamal din 1816, Tariful vamal din 12 martie 1822, cu caracter prohibitiv, pentru a face imposibil ă
pătrunderea și concuren ța produselor str ăine pe
piața internă. Caracterul acestor tarife vamale a
fost dictat de cadrul extern al rela țiilor interna țio-
nale. Actul comercial din 31 martie 1816 era extins asupra m ărfurilor exportate, iar pentru m ărfurile
importate se p ăstra „vama” ce constituia 3% ad
valorem
12.
Întreținerea rela țiilor comerciale ale Imperiului
Rus cu Principatul Moldova era in fl uențat și de
cadrul interna țional. Atunci când rela țiile ruso-
turce (Principatul Moldova – n.n.) se ameliorau sau situa ția interna țională era favorabil ă, ex-
portul pâinii, vitelor mari cornute și al cailor era
permis, iar când aceste rela ții se deteriorau sau
situația interna țională se agrava – comer țul era
stopat. Cu atât mai mult cu cât pâinea, bovinele și
caii erau necesare atât armatelor ruse ști care erau
dislocate în Principatele Române și Basarabia, cât
și locuitorilor Basarabiei pentru a putea îndeplini
multiple presta ții în folosul trupelor de ocupa-
ție, îndeosebi în perioada ostilit ăților ruso-turce.
Atunci când marfa era transportat ă pentru reali-
zare în Rusia, la trecerea ei prin v ămile de la Prut
și Dunăre se încasa taxa vamal ă conform tarifu-
lui din 1816, marfa era sigilat ă, iar proprietarului
ei i se înmâna un certi fi cat comercial în care era
indicată cantitatea și calitatea m ărfi i, suma taxei
vamale încasate, pentru a fi prezentat în punctele
vamale de la Nistru
13.
Referitor la teritoriul de tranzitare a m ărfurilor,
Basarabia, tariful vamal din 31 martie 1816 a fost adoptat c ătre luna noiembrie 1816, în urma deci-
ziei Comitetului de Mini ștri, modalitatea de per-
cepere a taxei vamale a fost p ăstrată – conform
obiceiului moldovenesc „vama”.
Astfel m ărfurile importate în Rusia pe cale de
tranzit prin Basarabia erau supuse la hotarele de apus unei taxe vamale conform tarifului din 1816 și erau înso țite de un certi fi cat comercial care, fi –
ind prezentat la o fi ciile și punctele vamale de la
Nistru, scutea marfa de o nou ă taxă vamală. Im-
portul m ărfurilor str ăine, aprobat de tariful din
12 AISR, F. 560, inv. 4, d. 235, f. 1.
13 AISR, F. 560, inv. 4, d. 235, f. 678-verso.

S. Pantaz, Unele aspecte privind politica imperial ă rusă în comer țul cu Principatul Moldova (1812-1825)
2091816, era permis în Basarabia cu încasarea taxei
vamale – „vamei”; în cazul îns ă în care m ărfurile
erau importate ulterior în guberniile ruse, la tre-cerea lor peste Nistru pe cale terestr ă, prin vama
de la Dub ăsari, iar pe cale maritim ă – prin cea de
la Odesa se încasa o tax ă vamală conform tarifu-
lui, iar „vama” era restituit ă
14.
Elaborarea Regulamentului vamal din 1816, de și
constituia o premis ă de liberalizare a comer țului
Imperiului Rus cu statele europene, avea scopul de a reorienta comer țul basarabean de la pie țele
tradiționale europene spre pia ța internă rusă.
Tariful vamal din 20 noiembrie 1819 elaborat de
administra ția imperial ă rusă își păstra acela și
conținut ca și cel de la 31 martie 1816 ( ПСЗРИ

1816, 590). Implementarea acestui tarif urma fi
pus în func țiune începând cu 1 ianuarie 1820. De
adoptarea tarifului vamal liberal din 1819 au bene-fi ciat îndeosebi Prusia, Austria și Polonia. În plan
intern, noul tarif a stârnit anumite nemul țumiri
din partea burgheziei imperiale, care nu mai pu-teau să țină piept concuren ței din partea m ărfuri-
lor venite din Europa.
Elaborarea acestui act legislativ a fost o încercare
important ă și pentru tân ăra industrie rus ă, care
în po fi da tuturor eforturilor nu o va putea supor-
ta, deoarece politica comercial ă nu corespundea
intereselor țării (Киняпина 1968, 96) Aceasta s-a
manifestat direct și asupra dezvolt ării co mer țului
exterior, a c ărui balan ță, pentru prima oar ă pe
parcursul mai multor ani, devine negativ ă.
La începutul anilor ’20 ai sec. XIX-lea Europa este
martorul unor lan țuri revolu ționare, care au in-
fl uențat cadrul extern al rela țiilor interna ționale.
Factorul extern a favorizat schimb ări în concep ția
politică, dar și economic ă a Imperiului Rus.
Ca rezultat, economia Rusiei, care avea la baz ă
concepții liberale, nu a mai putut s ă reziste liberei
concuren țe, administra ț
ia imperial ă reorientân-
du-și politica vamal ă de la liberalism spre protec-
ționism.
Astfel este adoptat un nou tarif vamal la 27 fe-
bruarie 1822. Actul avea un caracter prohibitiv, ce cuprindea taxe vamale mari, fi xate pentru a face
imposibil ă pătrunderea și concuren ța produselor
străine pe pia ța internă, care a intrat în vigoare
la 12 martie acela și an
15. Noul tarif urma s ă con-
14 ANRM, F. 5, inv. 2, d. 690, f. 4 verso.
15 AISR, F. 1152, inv. 1, vol. I, 1822, d. 18, f. 1.tribuie la stabilizarea economiei ruse. Adoptarea
tarifului prohibitiv din 1822 a condus la lichida-rea liberalismului comercial. Îns ăși administra-
ția imperial ă din Sankt Petersburg s-a convins
că economia Rusiei nu este în stare s ă respecte
principiul „comer țului liber”. În politica comerci-
al-vamal ă țarismul va fi nevoit s ă se întoarc ă pe
pozițiile protec ționismului, pe care le va men ține
pe parcursul celui de-al doilea p ătrar al secolului
al XIX-lea.
În acest sens este de men ționat importul vinului
de peste hotare care va fi taxat în baza Regula-
mentului. A șadar, în urma m ăsurilor de precau ție
întreprinse de reprezentan ții imperiali ru și, Co-
misia privind problemele vamale și comerciale,
studiind aceast ă chestiune, a considerat c ă pen-
tru a exclude diferite abuzuri în importul de peste hotare a vinului „… pe viitor de la vinurile str ăine
importate în Basarabia prin v ămile de la Prut și
Dunăre și prin punctul vamal Akkerman s ă fi e
perceput ă nu „vama” ce constituia 3% ad valorem,
ci taxa vamal ă stabilită în baza tarifului în vigoare
din 1822 …, indiferent de faptul dac ă vinul va fi
destinat pentru comercializare în Basarabia sau va fi importat peste Nistru în Rusia”
16.
Așadar, pentru importul vinului din Moldova și
Țara Româneasc ă au fost stabilite dou ă ofi cii va-
male: unul la Dub ăsari, prin care pân ă la adopta-
rea tarifului din 1822 erau importate vinurile de peste hotare și altul la Movil ău, care, conform ta-
rifului vamal din 1822, f ăcea parte din clasa a treia
și deci nu dispunea de acest drept. Îns ă, la insis-
tența negustorilor, punctul vamal din Movil ău a
primit acest drept, deoarece era calea comercial ă
directă, cea mai convenabil ă, din Țările Române
în Rusia, cu atât mai mult cu cât pân ă la adopta-
rea noului tarif vamal o fi ciul vamal din Movil ău
făcea parte din categoria v ămilor principale
17.
După adoptarea tarifului vamal din 1822 și răs-
pândirea lui în Basarabia, au fost aduse explica ții
precum c ă în anii 1821 și 1822 are loc intensi fi –
carea importului de vinuri basarabene în Rusia, lucru care se exprim ă prin stabilitatea leg ăturilor
comerciale dintre Basarabia, Moldova și Mun-
tenia, vinurile de peste Dun ăre și de peste Prut
(de o calitate mai bun ă ca cele basarabene) erau
importate în special în Rusia, iar cele basarabene rămâneau pentru consumul curent al poporului
16 AISR, F. 560, inv. 3, d. 251, f. 5-verso.
17 AISR, F. 560, inv. 3, d. 251, f. 6-verso.

II. Materiale și cercetări
210simplu. Îns ă, când în 1821 leg ăturile comerciale
cu Moldova și Țara Româneasc ă au început s ă se
deregleze din cauza tulbur ărilor ce au izbucnit,
cauzate de Eteria și de răscoala lui Tudor Vla-
dimirescu, importul vinului din aceste regiuni a devenit imposibil, negustorii au fost nevoi ți să
comercializeze vin de Basarabia. Acest lucru de-monstreaz ă că realizarea comer țului dintre Impe-
riul Rus și Principatul Moldova a fost in fl uențată
nu numai de factorii interni, genera ți de politica
promovat ă de administra ția imperial ă, dar și de
cadrul extern, evenimentele revolu ționare de la
începutul anilor ’20 ai sec. XIX-lea.
Așadar, tariful vamal din 1822, r ăspândit ulterior
și pe teritoriul Basarabiei, punea mari obstacole
în dezvoltarea comer țului atât cu țările străine,
cât și cu guberniile interne ruse.
Analiza surselor izvoristice și a studiilor mono-
grafi ce re fl ectă diferite aspecte ale politicii econo-
mice promovate de institu țiile de stat imperiale
ruse. Pe de o parte, se poate observa instabilita-tea politicii comerciale, dependen ța ei de multipli
factori de ordin intern și extern, dintre care am
putea eviden ția: situația economic ă
a țării în timp
de pace și în timp de r ăzboi, rela țiile cu partene-
rii politici și economici externi, presiunea for țelor
politice și economice atât din interiorul țării, cât
și din exteriorul ei etc. Evident, lipsa unui cordon
sanitaro-vamal la noua frontier ă la Prut și Dună-
re, ce urma s ă fi e instituit ă după un studiu minu-
țios al noii frontiere și al diverselor ramuri econo-
mice ale ținutului, determina caracterul nuan țat
prohibitiv al politicii comercial-vamale, îndeosebi după adoptarea tarifului vamal din 1822, ceea ce
a frânat dezvoltarea comer țului rus cu Principatul
Moldova.
În explicarea cauzelor strategice în politica co-
mercial-vamal ă a țarismului poate fi constatat
faptul că politica protec ționistă se instituie odat ă
cu adoptarea tarifului vamal din 1822 și diverse-
le măsuri ce au urmat acest tarif unesc tendin țe-
le statului și ale persoanelor in fl uente, dar și ale
părților legate de comer ț și industrie. Rolul do-
minant în promovarea acestei politici îi revenea statului și sistemului lui ierarhic-birocratic.
Prin urmare, în po fi da diverselor oscil
ări și per-
turbări politice din cadrul imperiului în schimb ă-
rile ce au survenit în organizarea comer țului cu
Principatul Moldova în anii 1812-1824 ele au fost determinate în principal de trecerea de la libera-
lism la protec ționism în politica comercial ă.Un alt act legislativ care și-a lăsat amprente dure-
roase în politica economic ă a Rusiei cu Principa-
tul Moldova a fost elaborarea Regulamentului cu privire la comer țul cu Basarabia din 17 februarie
1825. Reamintim c ă Basarabia a jucat un rol deo-
sebit în realizarea comer țului Principatului Mol-
dova cu Imperiul Rus, dat fi ind faptul c ă repre-
zenta un teritoriu de tranzitare a m ărfurilor spre
piața rusă și, respectiv, spre cea moldoveneasc ă.
Politica prohibitiv ă realizată de administra ția im-
perială prin tariful din 1822, la fel și promovarea
unei politici liberale prin tarifele din 1816, 1819 au forțat țarismul s ă revadă direcțiile prioritare în
politica comercial-vamal ă față de teritoriul nou-
anexat și al statelor externe
Elaborarea noului regulament a fost determinat
de o serie de factori interni, cât și interni, printre
care:
• Necesitatea de a include Basarabia în sistemul
economic și politic al Imperiului Rus;
• Adoptarea Tarifului Vamal din 1819, care avea
un conținut mai mult liberal, a stârnit nemul-
țumiri din partea burgheziei ruse, care nu pu-
tea ține piept concuren ței libere de m ărfuri
venite din Europa. De acest tarif a pro fi tat în
mare parte Polonia, Austria, Prusia;
• Păstrarea concomitent ă a cordonului sanitaro-
vamal de la Nistru separa ț
inutul de pia ța in-
ternă rusă și punea mari obstacole nu numai în
extinderea rela țiilor comerciale cu țările străi-
ne, dar și cu guberniile interne ruse.
Așadar, adoptarea unui astfel de tarif reprezenta
și o încercare de dezvoltare a industriei ruse f ără
a se pune obstacole în realizarea politicii comerci-al-vamale cu statele vecine (Principatul Moldova – n.n.).
Regulamentul cu privire la comer țul cu Basara-
bia din 17 februarie 1825 cuprindea trei probleme majore: despre m ărfurile str ăine, importate în
Basa rabia și prin Basarabia în Rusia (capitolul I,
alcătuit din 13 paragrafe); despre m ărfurile pro-
duse în Basara bia și exportate în Rusia (capitolul
II – 8 paragrafe); despre m ărfurile ruse importate
în Basarabia (capitolul III – 2 paragrafe) ( ПСЗРИ

1825, 89)18.
În urma analizei izvorului istoric, observ ăm că
primul capitol prevedea îndeosebi importul m ăr-
furilor str ăine în Basarabia și prin Basarabia în
18 AISR, F. 560, inv. 4, d. 204, f. 21, 26, 28 verso.

S. Pantaz, Unele aspecte privind politica imperial ă rusă în comer țul cu Principatul Moldova (1812-1825)
211Rusia. Pentru importul terestru al m ărfurilor au
fost puse la dispozi ție două puncte vamale: la Du-
băsari și Movilău, o fi cii vamale de clasa a doua.
Era admis atât importul tuturor m ărfurilor per-
mise în baza tarifului vamal din 1822 și prezenta-
te în buletin cu litera „A”, cât și vinurile moldove-
nești și valahe, dar care erau supuse taxei vamale
(art. 1) (ПСЗРИ 1825, 90).
Mărfurile importate în Basarabia din Turcia (Im-
periul Otoman) treceau prin punctele vamale din Reni și Sculeni, iar din Austria prin punctul va-
mal Noua Suli ță. Spre deosebire de tarifele vama-
le, Regulamentul din 17 februarie 1825 con ținea
doar buletinul m ărfu rilor basarabene permise
pentru exportul din Basarabia în Rusia, alc ătuit
din două părți: a) fără certi fi cate și fără plata ta-
xei vamale (litera „A” – 37 denumiri generale) și
b) fără plata taxei vamale, dar cu prezen ța certi-
fi catelor de provenien ță (litera „B” – 18 denumiri
generale (Tomule ț 2002, 118).
În cazul când m ăr fu rile erau destinate pentru
Basarabia, ele erau supuse taxei vamale conform tarifu lui și Statutului Comercial, iar dac ă pro-
prietarul acestor m ărfuri dorea s ă le importe în
Rusia, el era obligat la v ămile ruse de la Nistru
să plătească a doua oar ă taxa vamal ă, primind în
schimb un certi fi cat, la prezentarea c ăruia guver-
nul regional era obligat s ă-i restituie taxa achitat ă
la vămile basa ra bene ( ПСЗРИ
1825, 90). Atunci
când proprietarul de m ărfuri declara punctul de
destinație – Rusia, o fi ciile vamale din Sculeni,
Reni sau Noua Suli ță le supunea unui contro l și
taxei vamale, le sigila și, luând de la pro prietar
angajamentul de a le exporta peste Nistru în ter-menul stabilit, îi înmâna o etichet ă, în care se ar ă-
ta amănunțit numărul locurilor marfare și al sigi-
liilor puse, calitatea și cantitatea m ărfurilor, când
a sosit transportul de peste hotare și în ce termen
urmează să treacă vămile de la Nistru. Mai exis-
ta și situația în care proprietarul m ărfurilor nu
dorea ca m ărfurile destinate pentru importul în
Rusia să fi e supuse controlului vamal, o fi ciile va-
male cânt ăreau fi ecare marf ă și o sigilau, luau de
la proprietar anga jamentul achit ării, în baza Sta-
tutului Comercial, a sumei de 5 ruble argint de la fi ecare funt brut de loc comercial, în cazul în care
mărfu rile nu vor fi expediate în termenele stabili-
te. După aceasta o fi ciul vamal, ca și în primul caz,
înmâna pro prietarului eticheta (art. 5-8). O fi cii-
le vamale Sculeni, Reni și Noua Suli ță trimiteau
două
copii ale acestei etichete înmânate propri-etarului: una – o fi ciilor vamale de la Nistru, alta
– Departamentului comer țului exterior.
Când mărfurile nu erau expediate la timp în Ru-
sia, guvernul basarabean încasa de la pro prietarul mărfi i taxa stabilit ă conform obliga țiu nilor asu-
mate (art. 9-12). În ceea ce prive ște importul pe
mare, prin Basarabia în Rusia, m ărfurile str ăine
puteau fi im portate doar prin portul dun ărean
Reni, cu respectarea strict ă a condițiilor tarifului
(art. 13) ( ПСЗРИ
1825, 91). Regulamentul stabi-
lea termenul transport ării mărfurilor din v ămile
basarabene în cele ruse de la Nistru: din o fi ciul
vamal Sculeni în cele de la Dub ăsari și Movilău
– 12 zile; din Reni în Dub ăsari – 19 zile, iar în Mo-
vilău – 29 zile, din Noua Suli ță în Dubăsari – 23
zile, iar în Movil ău – 18 zile ( ПСЗРИ 1825, 91).
Conform Regulamentului, m ărfurile din Basara-
bia indicate în buletin cu litera „A” erau permise pentru export în Rusia f ără niciun obstacol, f ără
certi fi cate și fără plata taxei vamale, prin toate
ofi ciile și punctele vamale situate între Basarabia
și Rusia, îndeosebi acele m ărfuri, care nu erau
solicitate pe pia ța internă rusă și erau exporta-
te în cantit ăți neînsemnate. Aceste produse erau
cele agricole printre care: cerealele, crupele, se-mințele de in și cânepă, inul și cânepa, legu mele
și fructele etc.; produsele zootehnice: lâna, pie-
ile și părul aspru neprelucrat, carnea proasp ătă
și afumat ă, mezelu rile, seul, laptele etc.; pe ștele
proaspăt și icrele; obiec tele de me șteșugărit și de
artizanat: cazmalele, co șurile, funiile, c ărbunele
de lemn, c ărămida, țigla, obiectele de ol ărit, va-
rul, lutul, nisipul, vasele din lemn ( Мунтян 1971,
273)
M
ărfurile din Basarabia, indicate în buletin cu
litera „B”, puteau fi exportate în Rusia în baza
certi fi catelor eliberate de guvernul regional, prin
care se con fi rma că aceste m ărfuri sunt produse în
ținut. În certi fi cat erau fi xate, în am ănunte, canti-
tatea și calitatea m ărfi i, greutatea sau m ărimea ei,
locul provenien ței și de cine a fost produs ă (art. 2-
4, capitolul 2) ( ПСЗРИ 1825, 92). Sarea, vinurile,
țuica din fructe și din struguri de Basa rabia pu-
teau fi exportate în Rusia doar prin o fi ciile vamale
de la Dub ăsari și Movilău, în baza unui certi fi cat
special (ce atesta provenien ța locală a mărfi i) și
după achitarea accizului.
Capitolul trei al Regulamentului din 17 februarie
1825 era dedicat importului m ărfurilor ruse în
Basarabia. El era alc ătuit din doar dou ă articole

II. Materiale și cercetări
212și acorda mari înlesniri și privilegii m ărfurilor și
negustorilor din Rusia.
Astfel, ca rezultat al instituirii Regulamentu-
lui din 17 februarie 1825, a crescut considerabil monopolul negustorilor din guberniile ruse în realizarea comer țului în Basarabia. Totodat ă el
punea mari obstacole în transportarea m ărfu-
rilor pe cale de tranzit din o fi ciile vamale de la
Prut și Dunăre (aceasta se refer ă și la mărfurile
moldovene ști) prin o fi ciile vamale de la Nistru în
guberniile interne ruse. Analizând documentul, termenul de transportare a m ărfurilor, stabilit
de noul Regulament, s-a dovedit a fi mic și ne-
gustorii nu reu șeau să transporte m ărfurile. La
sfârșitul lui 1825, unii dintre negustorii ru și, care
se ocupau cu comer țul în Basarabia, s-au adresat
ministrului de fi nanțe, scriindu-i c ă au cum p ărat
în Moldova în cantit ăți mari vin și sare și întâl-
nesc greut ăți în ce prive ște trans por tarea acestor
mărfuri din vama din Sculeni la cea din Movil ău,
deoarece termenul de 12 zile stabilit de Regula-mentul din 17 februarie 1825 este prea mic. În-tru con fi r ma rea celor expuse ei scriau c ă distanța
dintre aceste dou ă ofi cii vamale este destul de
mare, că m
ărfurile care au o greutate mare sunt
transportate pe drumurile din Basa rabia cu ca-rele cu boi, acestea se mi șcă încet, iar în zilele
ploioase nici carul cu boi nu poate merge pe dru-murile din ținut, rev ărsarea Nistrului și furtuni-
le frecvente împiedic ă și mai mult transportarea
mărfurilor în termenul stabilit.
Așadar, analizând importan ța Regulamentului
din 17 februarie 1825, în ceea ce prive ște comer țul
Imperiului Rus cu Principatul Moldova, se poate menționa ideea c ă tariful a in fl uențat direct co-
merțul de import, mic șorând sub stan țial impor-
tul mărfurilor industriale din țările europene și
diminuând chiar pozi țiile negustorilor str ăini.Urmărind evolu ția politicii imperiale ruse putem
constata faptul ca ea a dirijat în mare parte rela țiile
comerciale cu Principatul Moldova. În acest sens trebuie de amintit anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, în 1812, ca o politic ă de control și supunere
la frontier ă atât cu Principatul Moldova, cât și cu
statele din Vestul european (Imperiul Austriac, Otoman, Prusia etc.). Un alt aspect ține de elabo-
rarea cordonului sanitaro-vamal la Prut și Dunăre
și persisten ța celui pe Nistru, care a reprezentat
nu altceva decât men ținerea hegemoniei imperi-
ale la hotarele de Vest ale Imperiului. Adoptarea Tarifelor vamale din anii 1816, 1819, a reprezentat o tendin ță de liberalizare a economiei imperiale
ruse, o concuren ță liberă cu m
ărfurile aduse din
Europa, dar și din Principatul Moldova, astfel fi ind
invadată piața rusă de mărfuri europene. Aceast ă
tendință și politică, pe de alt ă parte, a reprezentat
creșterea nemul țumirilor negustorilor din guber-
niile ruse care nu puteau ține piept concuren ței
libere, dat fi ind faptul c ă Imperiul Rus încerca
din răsputeri s ă-și mențină hegemonia politic ă și
economic ă asupra statelor europene. Din aceast ă
cauză, precum și din altele, de ordin extern, a obli-
gat Rusia s ă elaboreze un nou document de ordin
prohibitiv, la 1822. Tariful vamal punea piedici în dezvoltarea comer țului exterior, punând piedici
negustorilor europeni s ă-și expună marfa pe pia ța
rusă. Totodat ă, caracterul prohibitiv al Regula-
mentului cu privire la comer țul cu Basarabia, din
17 februarie 1825, denot ă extinderea monopolu-
lui rus pe pia ța din Basarabia. Tariful a in fl uențat
direct comer
țul de import, mic șorând sub stan țial
importul m ărfurilor industriale din țările europe-
ne și diminuând chiar pozi țiile negustorilor str ă-
ini. Prin instituirea acestei politici Imperiul Rus urmărea în mare parte anexarea politic ă a Basar-
biei, în sens de integrare economic ă în structurile
de stat imperiale ruse.
Bibliogra fi e
Agachi 1994: A. Agachi, Comer țul Moldovei și Țării Române ști sub ocupa ția militar ă rusă din 1806-1812. Destin
Românesc 1, IV, 1994, 59-69.
Agachi 1995: A. Agachi, Situa ția fi nanciară a Moldovei și Munteniei sub ocupa ția rusă (1806-1812). Destin Ro-
mânesc 4, II, 1995, 3-19.
Arbore 2001: Z. Arbore, Basarabia în sec. XIX-lea (Chi șinău 2001).
Tomule ț 1998: V. Tomule ț, Considera ții privind regimul vamal al Basarabiei în perioada 1812-1830. Tyragetia
VI-VII, 1998, 209-213.
Tomule ț 2002: V. Tomule ț, Politica comercial-vamal ă a țarismului în Basarabia (1812-1830). Documente inedite
din arhivele Rusiei, Ucrainei și Republicii Moldova (Chi șinău 2002).
Tomule ț 2006: V. Tomule ț, Particularit ățile politicii comercial-vamale ruse în comer țul Basarabiei cu Sublima
Poartă și Imperiul Austriac (1812-1825). In: Studia in honorem Pavel Cocârl ă. Studii de istorie medie și moder-
nă (Chișinău 2006), 171-198.

S. Pantaz, Unele aspecte privind politica imperial ă rusă în comer țul cu Principatul Moldova (1812-1825)
213Torgașev 1932: E. Torga șev, Produc ția și comerțul de cereale în Basarabia sub ru și. In: Via ța Basarabiei, an. I,
nr. 6 (Chi șinău 1932).
Витчевский 1909: B.Л. Витчевский , Торговая , таможенная и промышленная России со времен Петра до
наших дней (Санкт -Петербург 1909).
Доргобужинов 1866: В.И. Доргобужинов , Наша тарифная охрана и ее направление (Санкт -Петербург
1866)
Киняпина 1968: C. Киняпина , Политика русского самодержавия в области промышленности (20-50-ые
гг. XIX (Москва 1968).
Куницкий 1813: П. Куницкий , Краткое статистическое описание Заднестровской области , присоединенной
к России по мирному трактату , заключенному с Портою Оттоманскою в Бухаресте 1812 года (Санкт –
Петербург 1813).
Лашков 1912: Н.В. Лашков , Бессарабия – к столетию присоединения к России . 1812-1912 гг. Географический
и историко -статистический обзор состояния края (Кишинев 1912).
Леонгард 1855: A. Леонгард , Российские законы о торговле и промышленности (Санкт -Петербург 1855).
Могилянский 1916: Н.К. Могилянский , Производство хлебов , хлебооборот и сбыт крестьянского хлеба в
Бессарабии (Кишинев 1916).
Мунтян 1971: М.П. Мунтян , Экономическое развитие дореформенной Бессарабии . В сб.: Ученые записки
Кишиневского ун-та, т. 117 (Ист.) (Кишинев 1971).
Небольсин 1859: Г.П. Небольсин , Статистическое обозрение внешней торговли России , ч. I-II (Санкт –
Петербург 1835).
Пельчинский 1833: В.И. Пельчинский , О состоянии промышленных сил России до 1832 г. (Санкт –
Петербург 1833).
ПСЗРИ 1812: Полное собрание законов Российской Империи , т. 32, №25110 (Санкт -Петербург 1812).
ПСЗРИ 1816: Полное собрание законов Российской Империи , т. 33, №26218 (Санкт -Петербург 1816).
ПСЗРИ 1825: Полное собрание законов Российской Империи , т. 40, №30243 (Санкт -Петербург 1825).
ПСЗРИ 1830: Полное собрание законов Российской Империи , т. 45, Книга тарифов (Санкт -Петербург
1830).
Семенов 1859: А.В. Семенов , Изучение исторических сведений о российской внешней торговле и
промышленности с половины XVII в. до 1858 г., ч. I-III (Санкт -Петербург 1859).
Струве 1913: П.Б. Струве , Торговая политика России (Санкт -Петербург 1913).
Teнгоборский 1848: Л.В. Tенгоборский , Изучение начал , служащих к пересмотру таможенного тарифа
(Санкт -Петербург 1848).
Certains aspects de la politique impériale russe dans le commerce avec la Principauté
de Moldavie (1812-1859)
Résumé
Les intérêts économiques et politiques de l’Empire Russe ont dicté les tendances de l’annexion et de saisi forcés
de nouveaux territoires. Ils, sans un droit, ont devenu des marchés de la vente et ont été soumis d’un processus d’intégration systémique et vite dans la composition de l’Empire.
Selon les sources historiques, dans la réalisation du commerce russe avec la Principauté de Moldavie comme point
de transition a servi la Bessarabie. L‘annexassions de la Bessarabie, représentant une politique de domination et de contrôle rigide à la nouvelle frontière.
La limite supérieure chronologique (1812) désigne les tendances annexionnistes de la politique russe qui établira
un nouveau rapport des relations commerciales avec la Principauté de Moldavie
L’emplacement de la frontière au Prut et Danube aussi bien que la mise en place d’une nouvelle organisation doua-
nière et sanitaire de frontière avec la Principauté de Moldavie (1817), a conduit à l’in fl uence de l’administration
russe dans ces territoires. L’adoption des tarifs douaniers de 186, 1819, 1822 dénote le passage du libéralisme au protectionnisme dans la politique commerciale de la Russie avec les pays étrangers.
La limite inférieure chronologique (1825) con fi rme la mise en œuvre par l’Empire Russe du Règlement concernant
le commerce avec la Bessarabie, qui servait non seulement le territoire de transit de marchandises russes, mais comme source de marchandises besarabenes pour le marché moldave.
La rédaction des actes normatifs ont servi de la Russie non seulement pour augmenter le balance du commerce
extérieur, mais pour réussir à la concurrence économique.

II. Materiale și cercetări
214Некоторые аспекты о русской имперской политике в торговли c Княжеством
Молдова (1812-1825)
Резюме
Экономические и политические интересы Российской Империи в значительной степени были продикто –
ваны тенденциями аннексии и принудительного завоевания новых территорий . Однако , лишение всяких
прав , аннексированные территории , были превращены в рынки сбыта и прошли ускоренной процесс ин-
теграции в состав империи . Согласно историческим источникам , в имперской торговле с Княжеством Мол –
дова , перевалочным пунктом стала Бессарабия .
Верхний хронологический предел (1812), обозначает завоевательные тенденции имперской политики , оп-
ределяющие новый уровень торговых отношений с Княжеством Молдова . Установление границы на реках
Прут и Дунай , как и создание новой таможенной и санитарной службы на границе с княжеством Молдова
(1817), привели к значительному росту влияния русского правления на данных территориях . К тому же,
принятие таможенных тарифов с 1816, 1819 и 1822, обозначает переход от либерализма к протекционизму
в торговой политики России с другими странами .
Нижний хронологический предел (1825) подтверждает выполнение Русской Империей Положения о тор-
говле в Бессарабии , территория которого не только обеспечивало транзит имперских товаров , но и было
источником бессарабских товаров на молдавском рынке .
Правила положения строго контролировали наличие и содержание товаров , экспортированных и импор –
тированных из княжеств и других стран на российский рынок .
Таким образом , разработка новых нормативных актов была для империи не только попыткой сбалансиро –
вания внешней торговли , но и щитом против экономической конкуренции , позволяющим сбыт поступаю –
щих товаров .
17.01.2011
Silvia Pantaz, Universitatea de Stat din Moldova, str. Al. Mateevici, 60, MD-2009 Chi șinău, Republica Moldova,
e-mail: silvia.pantaz@yahoo.com