2018 Vitan Alexandra Maria Proiectare complexa, Turism [ ​ ​ CENTRU EDUCA Ț Ț [604217]

2018

Vitan Alexandra Maria

Proiectare complexa, Turism

[
​
​
CENTRU
EDUCA
Ț
Ț
IONAL

GEOPARCUL
DINOZAURILOR
Ț
Ț
ARA

HA
Ț
Ț
EGULUI
​
​
]

”
Este
imperativ
necesar
să
echipăm
viitoarea
genera
ț
ie
cu
educa
ț
ia
care
să
îi
ajute
să

în
ț
eleagă,
să
le
pese
ș
i
să
se
adreseze
riscurilor
globale
cu
care
ne
confruntăm
cu
to
ț
ii.
Doar

atunci vom putea să trăim în pace unii cu al
ț
ii,
ș
i cu planeta pe care o locuim.”

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

2

Fernando M. Reimers

Cuprins

R
EZUMAT

1 I
NTRODUCERE

Ș
Ș
I

PROBLEM
Ă
Ă

1.1 D
EFINIREA

PROBLEMEI

1.1.1
​
​

​
​
EDUCA
Ț
Ț
IA

LA

NIVEL

GLOBAL

1.1.2
​
​

​
​
EDUCA
Ț
Ț
IA

Ș
Ș
I

FACTORUL

ECONOMIC

1.1.3
INDUSTRI ALIZAREA

EDUCA
Ț
Ț
IEI

1.1.4 E
DUCA
Ț
Ț
IA

ÎN
R
OMÂNIA

1.2 C
ONTEXTUALIZAREA

PROBLEMEI

1.3.1 D
IRECTIV E

GLOBALE
(
UNESCO
)
CU

PRIVIRE

LA

EDUCA
Ț
Ț
IE

1.3.2 E
DUCA
Ț
Ț
IA

DIN
R
OMÂNIA

ÎN

RAPORT

STANDARDELE

EUROPENE

1.3 I
POTEZ
Ă
Ă

1.4 O
BIECTIVE

1.4.1 O
BIECTIV

PRINCIPAL

1.4.2 O
BIECTIVE

SECUNDARE

1.5 M
ETODOLOGIE

2 F
UNDAMENTAREA

TEORETIC
Ă
Ă

A

PROGRAMULUI

2.1
EVOLU
Ț
Ț
IA

ISTORIC
Ă
Ă

A

PROGRAMULUI

2.2
DEFINIREA

PROGRAMULUI

​
​
2.2.1 D
EFINIRE

CADRU

EDUCA
Ț
Ț
IONAL

2.2.1
DEFINIRE

TURISM

EDUCA
Ț
Ț
IONAL

​
​
2.2.2
DEFINIRE

CADRU

TERITORIAL

​
​
2.2.3
DEFINIRE

CADRU

ECONOMIC

Ș
Ș
I

SOCIAL

​
​
2.2.4
DEFINIRE

CADRU

DE

DEZVOLTARE

DURABIL
Ă
Ă

Ș
Ș
I

SUSTENAB ILITATE

2.3 V
IZIUNEA

IDEOLOGIC
Ă
Ă

A

PROGRAMULUI

3. A
NALIZ
Ă
Ă

3.1
DEFINIREA

ANALIZEI

3.2
ANALIZ
Ă
Ă

STUDII

DE

CAZ

3.2.1
STUDIU

DE

CAZ
1

3.2.2
​
​

STUDIU

DE

CAZ
2

3.2.3
​
​

STUDIU

DE

CAZ
3

3.2.4
​
​
STUDIU

DE

CAZ
4

3.2.5S
TUDIU

DE

CAZ
5

3.3
ANALIZ
Ă
Ă

CADRU

TERITORIAL

3.3.1
​
​

TERITORI U

3.3.2
​
​

​
​
PUNCTE

DE

VIZITARE

3.3.3
​
​

​
​
TRASEE

3.3.4
​
​

​
​
EVENIMEN TE

3.3.5 P
ROGRAME

Ș
Ș
I

OFERTE

EDUCA
Ț
Ț
IONALE

3.3.6
​
​
P
ROIECTE

Ș
Ș
I

TEMATICI

PROPUSE

3.3.7 A
DMINISTRA
Ț
Ț
IE

Ș
Ș
I

ACTORI

IMPLICA
Ț
Ț
I

3.3.8 C
ONCLUZ II
/A
NALIZ
Ă
Ă
S
WOT

3.3.9 A
NALIZ
Ă
Ă
H
A
Ț
Ț
EG

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

3

4.

S
TRATEGIE
/C
ONCLUZII

4.1. S
TRATEGIE

​
​
4.1.1 S
TRATEGI E

CADRU
E
DUCA
Ț
Ț
IONAL

​
​
4.1.2 S
TRATEGI E
T
URISM
E
DUCA
Ț
Ț
IONAL

​
​
4.1.3 S
TRATEGI E

CADRU

DEZVOLTARE

DURABIL
Ă
Ă

Ș
Ș
I

SUSTENABILITATE

​
​
4.1.4 S
TRATEGI E

CADRU

SOCIOECONOMIC

​
​
4.1.5 S
TRATEGI E

CADRU

TERITORIAL

4.2 P
ROGRAM
/F
UNC
Ț
Ț
IUNE

PRINCIPALA
(+S
CHEM
Ă
Ă
F
UNC
Ț
Ț
IONAL
Ă
Ă
)

4.3 A
MPLASAMENT
(
TRASEE

Ș
Ș
I

NODURI
)

4.3.1 C
ENTRU

​
​
4.3.2
NODURI

4.3.3 T
RASEE

4.4 L
EGISLA
Ț
Ț
IE

C
ONCLUZII

A
NEXE

B
IBLIOGRAFIE

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

4

Rezumat

Rezumatul se va realiza pe o singura coloană si va avea intre 300 si 600 de cuvinte.

Cuvinte
cheie:
​
​
geoparc
​
​
,
UNESCO,
turism
educa
ț
ț
ional,
arhitectură

educa
ț
ț
ională, dezvoltare sustenabilă

1
INTRODUCERE
Ș
Ș
I PROBLEMĂ

1.1
DEFINIREA PROBLEMEI

”Într-o
perioadă
de
tensiune
globală
accentuată,
când
drepturile
omului,
libertatea
de

exprimare,
pacea
ș
i
viitorul
planetei
ar
putea
părea
mai
fragile
ca
niciodată,
puterea

transformatoare a educa
ț
iei este de o importan
ț
ă capitală.”

Education transforms lives, The UNESCO Courier

1.1.1
Educa
ț
ț
ia la nivel global

În
anul
1996,
Jacques
Delors
vorbea
în
raportul
Learning:
The
Treasure
Within,

despre
educa
ț
ie
ca
ș
i
:
Utopia
necesară.
A
ș
a
cum
men
ț
iona
el,
educa
ț
ia
joacă
un
rol

fundamental
în
dezvoltarea
personală
ș
i
socială.”
Educa
ț
ia
nu
este
văzuta
nici
ca
miracol,
nici

ca
magie,
ci
ca
ș
i
modalitatea
optimă
de
a
genera
un
climat
prielnic
pentru
dezvoltarea
ș
i

îmbunătă
ț
irea omenirii.” [1]

Potrivit
revistei
UNESCO
Courier,
astăzi,
omenirea
se
confruntă
cu
un
foarte
ciudat

paradox,
ș
i
anume
faptul
că
popula
ț
ia
globală
nu
a
fost
niciodată
mai
bine
educată,
dar
cu

toate
acestea,
potrivit
Institutului
pentru
Statistici
UNESCO,
263
de
milioane
de
copii
ș
i
tineri

nu
urmează
o
ș
coală,
iar
617
milioane
de
copii
ș
i
adolescen
ț
i
de
pe
glob
nu
îndeplinesc

cerin
ț
ele
minime
în
literatură
ș
i
matematica,
iar
750
de
milioane
de
adul
ț
i
sunt
analfabe
ț
i.
În

acest
fel,
conceptul
de
educa
ț
ie
se
adresează
ș
i
inegalită
ț
ilor,
sărăciei,
terorismului
ș
i

conflictelor existente la nivel global.

1.1.2
Educa
ț
ț
ia
ș
ș
i aspectul economic

Un
alt
aspect
este
reprezentat
ș
i
de
dezvoltările
din
domeniile
tehnice
ș
i
ș
tiin
ț
ifice,

care
au
făcut
ca
felul
în
care
ne
raportăm
la
lume
să
se
modifice.
A
ș
a
cum
spunea
ș
i
Jean

Winand,
în
revista
UNESCO
Courier
rolul
umanită
ț
ii
este
puternic
dictat
de
către
abordările

economice
centrate.
Astfel,
universită
ț
ile
se
confruntă
cu
o
mare
dilemă,
ș
i
anume:
ar
trebui

să
producă
indivizi
foarte
bine
pregăti
ț
i
tehnic
care
să
fie
productivi,
sau
ar
trebui
să
producă

absolven
ț
i
care
sunt
capabili
să
reflecte
asupra
viitorului
societă
ț
ilor?
Spre
exemplu,
în
iunie

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

5

2015,
guvernul
Japoniei
a
anun
ț
at
că
î
ș
i
dore
ș
te
o
reducere
drastică
sau
chiar
o
înlăturare
a

departamentelor
umaniste,
ș
tiin
ț
elor
sociale,
filozofiei
ș
i
artei
în
universită
ț
ile
pe
care
le

administrează,
pentru
a
se
putea
canaliza
spre
ceea
ce
numea
nevoile
societă
ț
ii.
Acest
lucru

aduce
inevitabil
întrebarea
la
adresa
politicienilor,
cei
care
de
altfel
sunt
responsabili
cu

definirea
obiectivelor
strategice,
dacă
sunt
în
măsură
sau
nu
să
observe
nevoia
de
a
îi
învă
ț
a

pe
oameni
să
gândească
mult
mai
general.
În
cele
mai
multe
dintre
cazuri
răspunsul
este
nu,

iar
din
păcate
uneori
chiar
ș
i
unele
universită
ț
i
nu
consideră
acest
lucru
o
prioritate,
fiind
în

momentul
de
fa
ț
ă
obsedate
cu
stabilirea
unui
ideologii
de
transmitere
a
informa
ț
iilor
puternic

ancorate într-o lume bazată pe dorin
ț
a infinită de profit. [2]

1.1.3
Industrializarea educa
ț
ț
iei

Sistemul
educa
ț
ional
actual
a
apărut
ca
ș
i
parte
integrată
a
revolu
ț
iei
industriale,
în

secolul
al
19-lea.
Odată
cu
apari
ț
ia
ș
colilor,
oamenii
au
considerat
actul
de
a
învă
ț
a
ca
fiind

munca
pe
care
o
fac
copiii,
iar
metodele
prin
care
copiii
erau
obliga
ț
i
să
înve
ț
e
se
asemănau

foarte
mult
cu
metodele
prin
care
ace
ș
tia
erau
obliga
ț
i
să
lucreze
înainte
de
apari
ț
ia
ș
colilor,

în fabrici (prin frică, pedepse, stoparea dorin
ț
elor de a se juca sau a explora etc.).

Bineîn
ț
eles,
astăzi,
aceste
practici
nu
mai
există,
sau
cel
pu
ț
in
nu
la
o
scară
atât
de

largă,
însă
felul
în
care
func
ț
ionează
ș
colile
se
bazează
încă
pe
modelul
industrial.
Scopul

fabricării
industriale
este
să
producă
copii
identice
ale
aceleia
ș
i
variante
de
produs,
iar

produsele
care
nu
corespund
standardelor
sunt
aruncate.
Acela
ș
i
lucru
se
întâmplă
ș
i
în

cazul
sistemului
educa
ț
ional
de
masă
actual.
Sistemul
este
conceput
astfel
încât
să
îi
înve
ț
e

ș
i
să
îi
testeze
pe
elevi
după
anumite
cerin
ț
e
ș
i
standarde
prestabilite,
iar
cei
care
nu

corespund
acestor
cerin
ț
e
ș
i
standarde
sunt
respin
ș
i.
Procesul
industrial
este
unul
liniar,
prin

care
materiile
prime
sunt
transformate
în
produse
prin
etape
secven
ț
iale,
iar
la
finalul
fiecărei

etape
produsele
sunt
testate
pentru
a
se
stabili
dacă
corespund
cerin
ț
elor
etapei
următoare.

Educa
ț
ia
este
organizată
după
acela
ș
i
principiu,
într-o
serie
de
etape
(etapa
primară,

generală,
liceu,
facultate
etc.),
iar
elevii
sunt
împăr
ț
i
ț
i
în
func
ț
ie
de
anul
na
ș
terii,
fără
a
se
ț
ine

cont
de
faptul
că
poate
un
copil
cu
talente
în
anumite
domenii
poate
avea
probleme
în
altele.

Un
copil
poate
să
fie
egal
altor
copii
mai
mari
decât
el
în
anumite
domenii
ș
i
inferior
unora

mai mici în altele.

Tindem
să
credem
că
felul
în
care
e
structurată
educa
ț
ia
în
scoli
este
perfect
normal,
ș
i

ca
există
un
argument
logic
pentru
sistemul
educa
ț
ional
sau
că
metodele
alternative
de

educa
ț
ie
au
fost
testate,
iar
rezultatul
lor
a
fost
unul
negativ.
Cu
toate
acestea
lucrurile
nu

stau
deloc
în
acest
fel,
iar
educa
ț
ia
actuală
este
în
mare
măsură
doar
un
produs
la
economiei

globale,
realizat
pe
modelul
industrial
pentru
a
corespunde
nevoilor
pie
ț
ei
ș
i
a
suprima
orice

încercare de a nu corespunde standardelor. [3]

1.1.4
Educa
ț
ț
ia în România

Sistemul
educa
ț
ional
din
România
a
suferit
multiple
schimbări
din
1990
până
în

prezent,
cu
scopul
de
a
îmbunătă
ț
ii
calitatea
educa
ț
iei.
Rezultatul
însă
este
unul
ce
ridică
o

serie
de
semne
de
întrebare.
Studiile
europene
efectuate
arată
faptul
că
aproximativ
4
din
10

elevi
de
15
ani
au
rezultate
sub
nivelul
2
(analfabetism
func
ț
ional)
la
PISA,
în
citire,
ș
tiin
ț
e
ș
i

matematică.
Aceste
estimări
sunt
strâns
legate
de
statutul
socioeconomic,
60%
din
elevii
cu

rezultate
scăzute
au
ș
i
un
nivel
socioeconomic
scăzut
fa
ț
ă
de
ceilal
ț
i
elevi.
O
altă
diferen
ț
ă

vine
ș
i
din
faptul
că
există
inegalită
ț
i
majore
în
ceea
ce
prive
ș
te
educa
ț
ia
în
mediul
rural
fa
ț
ă

de
cel
urban.
La
testele
na
ț
ionale
de
la
finalul
clasei
a
8-a
din
2017,
38%
dintre
elevii
din

mediul
rural
au
ob
ț
inut
rezultate
sub
5,
pe
când
în
mediul
urban
procentul
a
fost
de
15%.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

6

Totodată,
rata
de
părăsire
timpurie
a
ș
colii
este
de
18,5%
în
medie
pe
toată
ț
ara,
iar
în

mediul rural rata depă
ș
e
ș
te media, fiind de 26,6%.

Aceste
probleme
sunt
departe
de
a
fi
cauzate
de
un
nivel
semnificativ
mai
scăzut
de

inteligen
ț
ă
în
rândul
elevilor
din
mediul
rural,
ci
mai
degrabă
se
datorează
inegalită
ț
ilor

despre
care
vorbeam
anterior,
lipsei
cadrelor
didactice
calificate
care
aleg
să
meargă
în

mediul
rural
ș
i
lipsei
existen
ț
ei
facilită
ț
ilor
care
reprezintă
cadrul
în
care
educa
ț
ia
se
poate

desfă
ș
ura.

1.2
CONTEXTUALIZAREA PROBLEMEI

1.2.1
Directivele UNESCO cu privire la educa
ț
ț
ie

În
2015
UNESCO
împreună
cu
UNICEF,
Banca
Mondială,
UNFPA,
UNDP,
UN

Woman
ș
i
UNHCR
au
organizat
Forumul
Mondial
pentru
Educa
ț
ie
la
Incheon,
Korea,
unde
a

fost
setată
o
nouă
viziune
pentru
educa
ț
ie
pentru
următorii
15
ani.
Viziune
este
aceea
de
a

transforma
vie
ț
ile
prin
educa
ț
ie
ș
i
de
a
recunoa
ș
te
rolul
extrem
de
important
al
educa
ț
iei
ca
ș
i

element
principal
în
dezvoltarea
ș
i
atingerea
scopurilor
stabilite
prin
SDG
(Sustainable

Development
Goal).
Noua
viziune
presupune
asigurarea
educa
ț
iei
echitabile
ș
i
promovarea

oportunită
ț
ilor
de
învă
ț
are
continuă
pentru
toată
lumea.
Aceasta
trebuie
să
fie
universală
ș
i

adaptabilă
ș
i
se
adresează
de
la
nivel
global,
cât
ș
i
celor
de
la
nivel
na
ț
ional.
Viziunea
este

inspirată
de
o
viziune
umanistă
asupra
educa
ț
iei
ș
i
dezvoltării
bazată
pe
drepturile
omului,

justi
ț
ie
socială,
incluziune,
protec
ț
ie,
cultură,
diversitate
etnică
ș
i
lingvistică,
ș
i

responsabilitate.
Prin
ea
se
reafirmă
ca
educa
ț
ia
este
un
bun
public
ș
i
un
drept
uman

fundamental,
este
esen
ț
ială
pentru
pace,
toleran
ț
ă,
împlinire
umană
ș
i
dezvoltare

sustenabilă.Totodată,
prin
educa
ț
ie
trebuie
urmărită
ca
scop
prioritar
ș
i
combaterea
sărăciei.

Principiile de bază sunt :accesibilitate, echitate, incluziune, calitate,
ș
i învă
ț
are continuă.

Implementarea
acestor
principii
ar
trebui
să
se
realizeze
prin
intermediul
guvernelor,

care
trebuie
să
stabilească
noi
acte
normative
ș
i
legislative
cu
privire
la
educa
ț
ie.
Totodată,

se
doresc
ș
i
colaborări,
cooperări,
coordonări
ș
i
monitorizări
la
nivel
na
ț
ional
ș
i
regional
prin

intermediul
unor
organisme
care
să
analizeze
ș
i
să
raporteze
statistici
cu
privire
la
educa
ț
ie,

dar
ș
i
să
propună
strategii
pentru
implementarea
viziunii.
Pentru
ț
ările
cu
probleme
în
ceea

ce
prive
ș
te
atingerea
standardelor
de
educa
ț
ie,
se
dore
ș
te
cre
ș
terea
bugetului
alocat
pentru

proiectele
publice
ce
au
ca
scop
cre
ș
terea
calită
ț
ii
pe
principiile
men
ț
ionate
anterior.

Educa
ț
ia
este
un
drept
uman
fundamental,
la
care
trebuie
orice
să
aibă
acces,
iar
pentru

acest lucru, fiecare
ț
ară trebuie să asigure acces egal la o educa
ț
ie gratuită
ș
i obligatorie. [4]

1.2.2
Educa
ț
ț
ia în România în raport cu standardele europene

”The
European
Lifelong
Learning
Indicators”
(ELLI)
reprezintă
un
proiect
ini
ț
iat
de

funda
ț
ia
Bertelsmann
ș
i
are
ca
principal
scop
dezvoltarea,
testarea
ș
i
conducerea
de
evaluări

la
nivel
de
ț
ară
cu
privire
la
educa
ț
ia
continuă
pentru
statele
membre
ale
Uniunii
Europene.

Conceptul
de
bază
pentru
ELLI
este
într-o
oarecare
măsură
bazat
pe
principiile
unesco

dezvoltate în cadrul ”International Commision on Education for the Twenty-first Century”.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

7

Potrivit
proiectului
”The
European
Lifelong
Learning
Indicators”
(ELLI),
educa
ț
ia
actuală

poate fi împăr
ț
ită în patru dimensiuni (Fig. 1 Cele patru tipuri de educa
ț
ie)

●
a
învă
ț
a
pentru
a
ș
tii
sau
educa
ț
ia
formală
(Learning
to
Know),
ce
presupune

acumularea
de
cuno
ș
tin
ț
e
ș
i
abilită
ț
i
cu
privire
la
concentrare,
memorie
ș
i
capacitate

analitică

●
a
învă
ț
a
pentru
a
face
sau
educa
ț
ia
voca
ț
ională
(Learning
to
Do),
ce
se
bazează
pe

abilită
ț
ile practice

●
a
învă
ț
a
să
locuim
împreună
sau
educa
ț
ia
pentru
comunitate
(Learning
to
Live

Together), ce prive
ș
te învă
ț
area ce întăre
ș
te cooperarea
ș
i coeziunea socială

●
a
învă
ț
a
să
fim
sau
educa
ț
ia
informală
(Learning
to
Be),
ce
presupune
împlinirea

personală în raport cu o o familie/comunitate

Fig. 1 Cele patru tipuri de educa
ț
ț
ie

Aceste
patru
tipologii,
denumite
factori
de
analiză
în
studiu,
reprezintă
elementele
ce

în
condi
ț
iile
în
care
sunt
îndeplinite,
sunt
cele
ce
prin
intermediul
capitalului
uman
pot
să

ducă
la
beneficii
din
punct
de
vedere
economic
ș
i
social.
Studiul
pe
cele
patru
tipologii

prezentate
mai
sus
a
fost
realizat
la
nivel
european,
iar
rezultatele
sunt
unele
dezastroase

pentru
România.
Cumulând
to
ț
i
cei
patru
factori
de
mai
sus,
România
se
află
pe
ultimul
loc
la

nivel
european,
fiind
mult
sub
medie
(cu
un
scor
de
17,31
România
se
află
în
categoria
de

performan
ț
ă
scăzuta,
fiind
depă
ș
ită
de
Bulgaria,
cu
20,07,
ș
i
Ungaria,
27,11,
în
timp
ce
media

europeană
pentru
23
de
ț
ări
este
de
44,80).
Aceste
statistici
sunt
puternic
rela
ț
ionate
ș
i
cu

gradul
de
competivitate
al
ț
ării,
gradul
de
sănătate
na
ț
ională
ș
i
corup
ț
ia
la
nivel
na
ț
ional.

[5],[6]

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

8

Fig. 2 Statistici în Uniunea Europeană cu privire la educa
ț
ț
ie

Pentru
observarea
educa
ț
iei
formale
(Learning
to
know)
au
fost
luate
în
calcul
studiile

PISA
cu
privire
la
performan
ț
ele
în
citire,
matematică
ș
i
ș
tiin
ț
e,
procentul
de
copii
cu
vârsta
de

4
ani
ce
se
află
într-un
sistem
de
educa
ț
ie
obligatorie,
rata
de
participare
a
adul
ț
ilor
în

programe
de
formare
ș
i
procentul
pe
care
un
stat
îl
cheltuie
ș
te
pentru
educa
ț
ie
din
bugetul

public,
comparativ
cu
venitul
na
ț
ional
brut.
Din
aceste
lucruri
au
rezultat
gradul
de
participare

la
educa
ț
ia
pre
ș
colară,
rezultatele
date
de
ș
coli
la
nivel
na
ț
ional
(din
studiile
PISA),
gradul
de

participare
la
educa
ț
ia
de
specializare
ș
i
infrastructura
educa
ț
ională
de
la
nivelul
unei
ț
ări.

[5],[6]

Din
punct
de
vedere
al
educa
ț
iei
formale,
România
s-a
situat
pe
ultimul
loc
al
studiului

cu
11,39,
în
timp
ce
media
europeană
a
fost
de
45,50,
iar
Danemarca,
ț
ara
aflată
pe
primul

loc, a avut un scor de 75,47, de aproape 7 ori mai mare. (Anexa 1, Imaginea 1)

Educa
ț
ia
voca
ț
ională
(Learning
to
do)
a
avut
ca
principale
măsuri
de
observare
rata

de
absolvire
a
programelor
de
învă
ț
ământ
superior
(programe
voca
ț
ionale),
participarea
la

cursuri
de
formare
pentru
locurile
de
muncă,
participarea
la
cursuri
de
formare
voca
ț
ionale

etc.
Din
acest
studiu
s-a
putut
analiza
gradul
de
participare
în
programele
educa
ț
ionale
ș
i
de

formare,
non-formale,
voca
ț
ionale,
integrarea
învă
ț
ării
continue
la
locul
de
muncă
ș
i

rezultatele programelor de învă
ț
ământ superior.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

9

Din
punct
de
vedere
al
educa
ț
iei
formale,
rezultatul
României
a
fost
de
23,83,

încadrându-se
în
categoria
de
performan
ț
ă
scăzută.
România
s-a
situat
mai
bine
decât

Grecia
(14,60),
Bulgaria
(20,30),
Latvia
(22,38)
ș
i
Lituania
(23,40),
dar
mult
sub
media

europeana
(44,00)
ș
i
la
o
diferen
ț
ă
majoră
de
prima
clasată,
Suedia
(73,88).
(Anexa
1,

Imaginea 2)

Pentru
observarea
educa
ț
iei
pentru
comunitate
(Learning
to
live
together)
s-au
luat
în

calcul
implicarea
în
activită
ț
i
de
voluntariat
ș
i
organiza
ț
ii
caritabile,
apartenen
ț
a
la
partide

politice,
munca
în
cadrul
unui
partid
politic
sau
grup
de
ac
ț
iune,
opinia
popula
ț
iei
cu
privire
la

imigran
ț
i,
opinia
cu
privire
la
persoanele
cu
alte
orientări
sexuale,
încrederea
în
al
ț
i
oameni,

întâlnirile
cu
prietenii,
rudele
sau
colegii
etc.
Astfel,
au
rezultat
gradul
de
participare
activă
ca

ș
i cetă
ț
ean, toleran
ț
a, încrederea, deschiderea
ș
i incluziunea în re
ț
elele sociale.

Din
punct
de
vedere
al
educa
ț
iei
pentru
comunitate,
România
s-a
situat
pe
penultimul

loc
cu
20,14,
deasupra
Ungariei
(17,22),
în
timp
ce
media
europeană
a
fost
de
44,50,
iar

prima clasată, Danemarca a avut un scor de 74,74. (Anexa 1, Imaginea 3)

Educa
ț
ia
informală
(Learning
to
be)
a
fost
observată
prin
analiza
parametrilor
precum

participarea
în
activită
ț
i
sportive,
participarea
la
balet,
operă,
dans,
cinema,
concerte,

vizitarea
muzeelor,
galeriilor,
participarea
la
învă
ț
area
continuă,
utilizarea
personală
a

internetului,
accesul
la
internet
ș
i
conformarea
programului
de
lucru
cu
angajamentele

familiale.
Din
acestea
s-au
extras
gradul
de
participare
la
activită
ț
i
sportive
ș
i
de
petrecere
a

timpului
liber,
gradul
de
participarea
la
învă
ț
area
prin
cultură,
participarea
la
educa
ț
ie
ș
i

formare
continuă,
învă
ț
are
personală
prin
intermediul
internetului
ș
i
echilibrul
vie
ț
ii
private
cu

munca.

Din
punct
de
vedere
al
educa
ț
iei
informale,
România
a
ob
ț
inut
un
scor
de
13,09,
fiind

singura
ț
ară
alături
de
Bulgaria
(12,26)
aflată
în
categoria
de
performan
ț
ă
scăzută.
Media

europeană
a
fost
de
44,20,
iar
prima
clasată
Danemarca
cu
81,14.
(Anexa
1,
Imaginea
4)

[5],[6]

1.3
IPOTEZĂ

”
Este
imperativ
necesar
să
echipăm
viitoarea
genera
ț
ie
cu
educa
ț
ia
care
să
îi
ajute
să

în
ț
eleagă,
să
le
pese
ș
i
să
se
adreseze
riscurilor
globale
cu
care
ne
confruntăm
cu
to
ț
ii.
Doar

atunci vom putea să trăim în pace unii cu al
ț
ii,
ș
i cu planeta pe care o locuim.”

Fernando M. Reimers

Educa
ț
ia
reprezintă
elementul
cel
mai
important
prin
care
omenirea
poate
să

evolueze
ș
i
să
fie
con
ș
tientă
de
riscurile
globale
care
există.
Cu
toate
că
ș
tim
că
doar
cu

ajutorul
ș
i
prin
intermediul
educa
ț
iei
lucrurile
acestea
pot
sa
fie
îndeplinite,
încă
avem
o

problemă
în
ceea
ce
prive
ș
te
educa
ț
ia
la
nivel
global.
Încă
există
probleme
în
ceea
ce

prive
ș
te
accesul
la
educa
ț
ie,
mai
ales
în
ț
ările
mai
pu
ț
in
dezvoltate,
sau
în
ț
ările
afectate
de

conflicte
armate.
În
România
acestă
problemă
se
rezumă
la
diferen
ț
ele
dintre
mediul
rural
ș
i

mediul
urban.
Datorită
inegalită
ț
ilor
socioeconomice
ș
i
a
tendin
ț
ei
de
migra
ț
ie
către
marile

ora
ș
e,
zonele
preponderent
rurale
devin
din
ce
în
ce
mai
slab
dezvoltate
atât
din
punct
de

vedere economic, cât
ș
i educa
ț
ional.

A
ș
a
cum
am
putut
observa
din
cele
spuse
mai
sus,
problema
educa
ț
iei
este
una

ampla.
Ea
nu
poate
fi
rezolvata
într-un
mod
rapid
ș
i
simplu,
ci
necesită
un
parcurs
de
trecere

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

10

de
la
forma
sa
actuală
spre
o
formă
mai
bună.
Ken
Robinsons
definea
în
cartea
sa
”Creative

Schools”
una
dintre
cele
trei
teme
principale
transformatoare
ale
educa
ț
iei
ca
fiind
spa
ț
iul

(”the
room
for
radical
inovations”).
Acest
lucru
face
ca
arhitec
ț
ii
să
aibă
un
rol
semnificativ
în

generarea
unei
schimbări
în
domeniul
educa
ț
ional.
Arhitec
ț
ii,
de
multe
ori,
în
procesul
lor
de

design
se
rezumă
la
gestionarea
spa
ț
iului
interior,
cu
eventuale
rela
ț
ii
punctuale
cu
exteriorul,

dar
uită
defapt
complexitatea
felului
în
care
func
ț
ionează
procesul
de
învă
ț
are
uman,
ce
nu

poate fi limitat la o simplă cutie.

De
aici
apare
ș
i
întrebarea
generatoare
a
studiului:
CUM
POATE
SCHIMBA

ARHITECTURA MODUL ÎN CARE SE REALIZEAZĂ EDUCA
Ț
IA?

Sistemul
de
educa
ț
ie
actual
nu
poate
fi
modificat
doar
printr-un
proiect
de
arhitectura,

dar
un
proiect
de
arhitectură
poate
să
reprezinte
cadrul
pentru
realizarea
unei
forme

alternative
de
educa
ț
ie,
ce
să
fie
complementară
sistemului
educa
ț
ional.
Răspunsul
la
acestă

întrebare
vine
tocmai
de
la
spa
ț
iul
în
care
acesta
se
desfă
ș
oară.
Un
spa
ț
iu
static
ș
i
închis,
a
ș
a

cum
o
mare
parte
din
ș
coli
func
ț
ionează,
generează
un
tip
de
activitate
statică
ș
i
închisă,
ce

îngrăde
ș
te
natura
creativă
ș
i
intuitivă
umană.
Omul
a
reprezentat
întotdeauna
o
fiin
ț
ă

dinamică
ce
s-a
deplasat
în
mod
natural
în
plan
orizontal
ș
i
s-a
raportat
la
planurile
de
sub
ș
i

de
deasupra
lui,
pământ
ș
i
cer.
Apari
ț
ia
spa
ț
iilor
ș
colilor
realizate
pe
model
industrial
nu
a

făcut
decât
să
îngrădească
toate
cele
trei
rela
ț
ii
fire
ș
ti,
mi
ș
carea
pe
orizontală
a
fost
oprită,
iar

raportarea
la
cer
ș
i
pământ
a
devenit
raportarea
la
planul
vertical
din
fa
ț
a
privitorului

(suprafa
ț
a
de
expunere
a
informa
ț
iilor).
În
acest
fel,
informa
ț
ia
foarte
vastă
acumulată
din

mediul
înconjurător
a
fost
înlocuită
cu
o
informa
ț
ie
standardizată
ș
i
predefinită,
iar
omul
a
fost

oprit din felul său firesc de a func
ț
iona.

În
consecin
ț
ă,
apare
ș
i
o
întrebare
mult
mai
directă:
POATE
ARHITECTURA

EDUCA
Ț
IONALĂ
SĂ
FIE
UN
SPA
Ț
IU
DESCHIS,
EXTINS
CĂTRE
EXTERIOR,
ÎN
LOC
DE

A FI UN SPA
Ț
IU ÎNCHIS
Ș
I INTROVERTIT?

Un
posibil
răspuns
se
poate
regăsi
prin
corelarea
cu
obiectivele
generale
date
de

UNESCO
cu
privire
la
educa
ț
ia
ș
i
asociate
cu
zonele
naturale
de
tip
geoparc
UNESCO
ce
au

printre
principiile
fundamentale
îndeplinirea
obiectivului
cu
privire
la
educa
ț
ie.
O
astfel
de

ini
ț
iativă
este
regăsită
la
nivel
de
propunere
pentru
Geoparcul
Dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului,

ce are
ș
i statut de geoparc interna
ț
ional UNESCO.

Din
planul
de
management
al
geoparcului,
pe
lângă
legătura
cu
ș
colile
ș
i
liceul
aflat
în

teritoriu,
se
dore
ș
te
ș
i
un
parteneriat
cu
universită
ț
ile
din
ț
ară.
În
acest
fel
apare
nevoie
de

realizare
a
unor
spa
ț
ii
ce
să
func
ț
ioneze
în
scopul
de
a
facilita
legătura
dintre
studen
ț
i
ș
i

teritoriu
(denumit
”Satul
studen
ț
esc”).
Întrebarea
care
se
pune
în
urma
acestui
lucru
se

concentrează
asupra
necesită
ț
ii
realizării
unui
spa
ț
iu
destinat
doar
studen
ț
ilor,
sau
ar
putea

exista
o
serie
de
spa
ț
ii
ce
în
timpul
anului
să
fie
utilizate
de
către
ș
colile
partenere,
iar
pe

timpul
verii,
când
ș
colile
sunt
în
vacan
ț
ă,
ansamblul
să
func
ț
ioneze
pentru
a
facilita
practicile

studen
ț
e
ș
ti?

Mai
mult
decât
atât,
ț
inând
cont
de
statutul
de
parc
natural
ș
i
Geoparc
UNESCO
al

zonei,
apare
ș
i
componenta
turistică,
ce
ar
trebui
să
func
ț
ioneze
pe
toată
perioada
anului.
De

unde
ș
i
a
doua
întrebare:
Care
va
fi
legătura
dintre
spa
ț
iile
destinate
educa
ț
iei
ș
i
spa
ț
iile

turistice?
Un
posibil
răspuns
ar
putea
fi
reprezentat
de
realizare
unei
re
ț
ele
educa
ț
ionale
atât

pentru
ș
coli, cât
ș
i pentru turi
ș
tii care vin în zonă, cu eventuale intercalări.

Arhitectura
educa
ț
ională
trebuie
să
sufere
o
modificare
semnificativă,
e
timpul
ca
for
ț
a

orizontală
să
împingă
pere
ț
ii,
iar
omul
să
calce
din
nou
pe
pământ
ș
i
sa
privească
spre
cer.

Propunerea
se
bazează
pe
ac
ț
ionarea
pe
două
planuri.
În
primul
rând,
din
punct
de
vedere
al

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

11

nivelului
teoretic,
unde
apare
rezolvarea
prin
educa
ț
ie
alternativă,
iar
în
cel
de-al
doilea
rând,

nivelul
practic,
ș
i
anume
aplicarea
principiilor
teoretice
pe
un
teritoriu
real,
definit
de

Geoparcul
Dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului,
o
zonă
naturală,
cu
istorie
ș
i
o
legătură
a
oamenilor

cu Pământul încă existentă.

Variabilele
de
care
depinde
rezolvarea
proiectului
sunt
complexe:
educa
ț
ia,
teritoriul,

turismul, cadrul social, cadrul economic
ș
i cadrul de dezvoltare durabilă
ș
i sustenabilitate.

Cadrul
educa
ț
ional
reprezintă
principiile
pe
care
se
bazează
realizarea
educa
ț
iei
în

proiect,
transpuse
în
spa
ț
iul
real
reprezentat
de
cadrul
teritorial.
Componenta
turistică
vine
în

completarea
cadrului
educa
ț
ional
ș
i
are
ca
scop
generarea
unor
principii
diferen
ț
iate
la
nivel

de
educa
ț
ie
în
geoparc,
pentru
a
se
putea
adresa
atât
persoanelor
din
cadrul
zonei,
cât
ș
i

persoanelor
ce
vin
din
afară,
totodată
ț
inând
cont
ș
i
de
grupe
de
vârstă
ș
i
categorii
sociale.

Cadrul
socioeconomic
se
referă
mai
mult
la
componenta
intrinsecă
a
teritoriului,
ș
i
felul
în

care
oamenii
ce
locuiesc
acolo
sunt
influen
ț
a
ț
i
din
punct
de
vedere
economic
ș
i
social
de

către
dezvoltarea
educa
ț
iei
în
zonă.
Ș
i
nu
în
ultimul
rând,
cadrul
de
dezvoltare
durabilă
ș
i

sustenabilitate,
ce
vine
ca
ș
i
componentă
a
materializării
practice
a
proiectului,
menită
să

ajute
la
păstrarea
unui
echilibru
în
ceea
ce
prive
ș
te
raportarea
la
mediul
natural,
dar
ș
i
la

componenta umană aferentă zonei.

1.4
OBIECTIVE

1.4.1 Obiectiv principal

Obiectivul
principal
al
proiectului
îl
reprezintă
generarea
unor
principii
aplicabile
unei

solu
ț
ii
de
arhitectură
educa
ț
ională
ce
să
func
ț
ioneze
după
modelului
opus
celui
industrial
ș
i

să
se
adreseze
tuturor
grupelor
de
vârste
sau
categoriilor
sociale,
ț
inând
în
acela
ș
i
timp
cont

de variabilele particulare zonei ce pot modifica contextul.

1.4.2 Obiective secundare

1.4.2.1 Obiectiv cadru educa
ț
ie

Obiectivul
cu
privire
la
cadrul
educa
ț
ional
este
să
se
genereze
o
strategie
atât
la
nivel

teoretic
cu
privire
la
educa
ț
ie,
cât
ș
i
la
nivel
practic,
prin
transpunerea
ideilor
teoretice
în

spa
ț
ii reale.

1.4.2.2 Obiectiv cadru teritorial

Obiectivul
cu
privire
la
cadrul
teritorial
este
reprezentat
de
generarea
unei
strategii

pentru ocuparea terenului
ș
i crearea unei re
ț
ele de educa
ț
ie în teritoriu.

1.4.2.3 Obiectiv cadru turism educa
ț
ional

Obiectivul
cadrului
de
turism
educa
ț
ional
este
acela
de
a
stabili
o
strategie
la
nivel

teritorial pentru generarea unei re
ț
ele turistice cu scop educa
ț
ional.

1.4.2.4 Obiectiv cadru socioeconomic

Obiectivul
cadrului
socioeconomic
este
acela
de
a
stabili
o
strategie
de
func
ț
ionare

economică
ș
i socială pentru geoparc în raport cu comunitatea din zonă.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

12

1.4.2.5 Obiectiv cadru dezvoltare durabilă
ș
i sustenabilitate

Obiectivul
cadrului
de
dezvoltare
durabilă
ș
i
sustenabilitate
este
acela
de
a
genera

strategii
sustenabile
de
func
ț
ionare
a
arhitecturii
propuse,
dar
ș
i
de
a
interac
ț
iona
în
mod

sustenabil cu comunitatea existentă.

1.5
METODOLOGIE

Metodologia
proiectului
este
reprezentată
prin
felul
în
care
studiul
răspunde

obiectivelor
stabilite
anterior.
În
acest
fel,
obiectivul
principal
va
fi
atins
prin
îndeplinirea

tuturor obiectivelor secundare.

Studiul
se
poate
împăr
ț
i
pe
două
categorii
de
metode
ce
împreună
au
scopul
de
a

duce
spre
generarea
temei
de
proiectare.
În
primul
rând
analiza
teoretică
pentru
fiecare

obiectiv
men
ț
ionat
anterior,
iar
în
al
doilea
rând
analiza
prin
studii
de
caz,
ce
are
ca
scop

observarea în ansamblu a obiectivelor enun
ț
ate.

Obiectivul
cu
privire
la
cadrul
educa
ț
ional
va
fi
concretizat
prin
studii
cu
privire
la

fundamentarea
teoretică
a
programului
de
educa
ț
ie
ș
i
implicit
prin
studierea
evolu
ț
iei
istorice

a
acestuia.
Îndeplinirea
par
ț
ială
a
acestuia
se
va
face
în
capitolul
2.
Fundamentarea
teoretică

a
programului,
sub-capitolele
2.1
Evolu
ț
ia
istorică
a
programului
ș
i
2.2.1
Definirea
cadrului

educa
ț
ional.

Obiectivul
ce
face
referire
la
cadrul
teritorial
se
va
realiza
prin
analiza
materialelor

teoretice
cu
privire
la
teritoriu,
dar
ș
i
prin
analiza
practică
a
teritoriului
(vizite
pe
sit,
discu
ț
ii
cu

persoanele
din
administra
ț
ie
etc.).
Îndeplinirea
par
ț
ială
a
acestuia
se
va
face
în
sub-capitolul

2.2.3
Definirea
cadrului
teritorial,
dar
ș
i
în
capitolul
3.
Analiză,
sub-capitolul
3.3
Analiza

teritoriului.

Obiectivul
cu
privire
la
cadrul
de
turism
educa
ț
ional
se
va
materializa
prin
studii

teoretice
cu
privire
la
acest
nou
tip
de
concept
ș
i
se
va
corela
cu
componenta
educa
ț
ională

studiată
anterior.
Îndeplinirea
par
ț
ială
acestui
obiectiv
se
va
face
în
sub-capitolul
2.2.2

Definire turism educa
ț
ional.

Obiectivul
cu
privire
la
cadrul
socioeconomic
se
va
materializa
prin
studierea
unor
noi

principii
cu
privire
la
comunită
ț
i
ce
pot
func
ț
iona
independent
din
punct
de
vedere
financiar.

Îndeplinirea
par
ț
ială
a
acestui
obiectiv
se
va
realiza
în
sub-capitolul
2.2.4
Definirea
cadrului

socioeconomic.

Obiectivul
ce
face
referire
la
cadrul
de
dezvoltare
durabilă
ș
i
sustenabilitate
va
fi

concretizat
prin
studii
ale
principiilor
ce
definesc
sustenabilitatea.
Îndeplinirea
par
ț
ială
a

acestui
obiectiv
se
va
face
în
subcapitolul
2.2.5
Definirea
cadrului
de
dezvoltare
durabilă
ș
i

sustenabilitate.

Capitolul
3.Analiză,
Sub-capitolul
3.1.Analiză
studii
de
caz,
va
fi
cel
care
va
definitiva

îndeplinirea
obiectivelor
stabilite
anterior,
prin
analizarea
unor
exemple
unde
toate

componentele anterioare func
ț
ionează pentru generarea ansamblului.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

13

2.
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROGRAMULUI

2.1
EVOLU
Ț
Ț
IA

ISTORICĂ

A

PROGRAMULUI

​
​
Modelele
educa
ț
ionale
au
suferit
modificări
constante
de-a
lungul
timpului
în
func
ț
ie
de

schimbările
societă
ț
ilor
în
care
s-au
dezvoltat.
În
rela
ț
ie
cu
istoria
biologică
a
speciei
noastre,

ș
colile sunt o inova
ț
ie foarte recentă.

La
începuturi,
în
preistorie,
pentru
sute
de
milioane
de
ani,
înainte
chiar
de
existen
ț
a

agriculturii,
oamenii
au
trăit
ca
ș
i
vânători
ș
i
culegători.
De
la
început,
omul
era
caracterizat
de

curiozitate,
dorin
ț
ă
de
joc
ș
i
adaptabilitate
biologică
de
a
învă
ț
a.
Antropologii
care
au
studiat

astfel
de
grupuri
au
ajuns
la
concluzia
că
aceste
triburi
nomade
aveau
o
cultură
în
care

copiilor
ș
i
adolescen
ț
ilor
le
era
permis
să
se
joace
ș
i
să
î
ș
i
urmeze
propriile
lor
interese,
fără

ca
adul
ț
ii
să
intervină,
de
diminea
ț
a
până
seara.
Teoria
din
spatele
acestui
lucru
este
că

tinerii
se
educau
singuri
prin
joc
ș
i
explorare,
iar
când
erau
suficient
de
pregăti
ț
i
începeau
în

mod
natural
să
aplice
ceea
ce
au
învă
ț
a
în
scopul
de
a
aduce
beneficii
grupului.
”Modelul

educa
ț
ional”
preistoric
depindea
în
cea
mai
mare
măsură
de
mamă,
tatăl
fiind
cel
ce
se

ocupa
mai
mult
cu
aspecte
legate
de
subzisten
ț
ă,
cum
ar
fi
vânătoarea
ș
i
supravie
ț
uirea.
Prin

acest sistem copiii învă
ț
au de la părin
ț
i nevoile de bază pe care le are un om.

Odată
cu
cre
ș
terea
agriculturii,
iar
mai
apoi
industrializarea,
copiii
au
fost
for
ț
a
ț
i
să

muncească.
Jocul
ș
i
explorarea
naturală
au
fost
stopate,
iar
voin
ț
a,
care
anterior
reprezenta

o
virtute,
a
devenit
un
viciu
ce
trebuia
să
fie
alungat.
Inven
ț
ia
agriculturii
a
început
acum
10

000
ani
în
unele
păr
ț
i
ale
lumii
ș
i
ceva
mai
târziu
în
altele.
Via
ț
a
vânătorilor
ș
i
culegătorilor

nomazi,
bazată
pe
dezvoltarea
îndemânării
ș
i
a
cuno
ș
tin
ț
elor,
ș
i
mai
pu
ț
in
pe
munca

propriu-zisă,
a
fost
gradual
schimbată.
Datorită
agriculturii
oamenii
au
devenit
mai
sedentari,

lucru
ce
le-a
permis
acumularea
de
proprietă
ț
i,
locuirea
în
locuin
ț
e
permanente
ș
i
activită
ț
i
de

cultivare
a
pământului
din
jur.
În
timp
ce
nomazii
consumau
ceea
ce
natura
le
oferea
singură,

fermierii
trebuiau
să
pregătească
pământul,
să
planteze,
să
cultive,
etc.
Acest
lucru
necesita

multe
ore
de
muncă
repetitivă
ș
i
fără
abilită
ț
i
specifice,
muncă
ce
putea
fi
făcută
chiar
ș
i
de

copii.
Astfel,
copiii
au
început
să
muncească
în
mod
gradual,
fiind
obliga
ț
i
să
î
ș
i
controleze

natura
biologică
de
a
se
juca
ș
i
de
a
explora.
Agricultura
asociată
cu
de
ț
inerea
de
pământ
ș
i

acumularea
de
proprietate
a
dat
na
ș
tere
ș
i
primelor
diferen
ț
e
ierarhice
între
oameni
ș
i
apari
ț
ia

sclavagismului, sistem ce a dominat foarte mult timp după apari
ț
ia lui.

Cu
2000
de
ani
î.Hr
apare
prima
schimbare
semnificativă
din
punct
de
vedere

educa
ț
ional
în
lume.
În
acest
fel,
în
Sumer,
Mesopotamia
apar
primele
ș
coli
unde
se
învă
ț
a

scrisul.
Cu
toate
acestea,
datorită
diferen
ț
elor
ierarhice,
beneficiul
de
a
merge
la
ș
coală
era

bineîn
ț
eles limitat unei clase privilegiate a popula
ț
iei.

Cu
toate
acestea
conceptul
de
ș
coală
a
ș
a
cum
îl
ș
tim
ș
i
noi
acum
î
ș
i
are
rădăcinile

în
Grecia
ș
i
Roma
Antică.
Ș
coala
reprezenta
o
institu
ț
ie
complementară
educa
ț
iei
primite
în

familie,
unde
se
învă
ț
a
aritmetica,
muzica
ș
i
educa
ț
ia
fizică,
dar
unde
apare
ș
i
pentru
prima

dată
legătura
cu
institu
ț
iile
religioase.
În
Grecia
Antică
exista
ceea
ce
numim
noi
astăzi

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

14

educa
ț
ie
universitară,
bazată
pe
transmiterea
cuno
ș
tin
ț
elor
unor
profesori
foarte
mari.
La
fel

ca
ș
i
în
Mesopotamia,
în
Grecia
ș
i
Roma
antică,
ș
colile
nu
erau
accesibile
întregii
popula
ț
ii,

ele erau private
ș
i deschise doar pentru elitele sociale.

În
timpul
Evului
Mediu
ș
i
a
perioadei
Feudaliste,
societatea
era
bazată
pe

agricultură
ș
i
sclavagism,
lucru
ce
făcea
ca
cea
mai
mare
parte
dintre
copiii
de
atunci
să
fie

nevoi
ț
i să muncească. În acestă perioadă educa
ț
ia se făcea în mare parte în mănăstiri.

Odată
cu
apari
ț
ia
industriei
ș
i
a
unei
noi
clase
de
burghezi,
feudalismul
dispare

treptat,
dar
acest
lucru
nu
a
îmbunătă
ț
it
imediat
via
ț
a
copiilor,
ei
fiind
exploata
ț
i
să

muncească,
în
condi
ț
ii
improprii,
aproape
pe
toată
perioada
zilei,
ș
apte
zile
pe
săptămână,

pentru
a
reu
ș
i
să
trăiască.
Astfel,
copiii
au
fost
muta
ț
i
de
pe
câmpuri,
unde
măcar
beneficiau

de
aer
curat
ș
i
uneori
de
posibilitatea
de
a
se
ascunde
ș
i
a
se
juca,
în
fabrici
întunecate,

murdare
ș
i
aglomerate.
Odată
cu
progresul
industriei
ș
i
automatizarea
unora
dintre
procese,

nevoia
de
munca
copiilor
a
devenit
din
ce
în
ce
mai
mica,
iar
ideea
ca
to
ț
i
adolescen
ț
ii
ș
i

copiii
trebuie
să
urmeze
o
formă
organizată
de
a
învă
ț
a
s-a
răspândit
treptat.
În
1787

Frederick
William
II
de
Prusia
a
emis
un
cod
scolastic
ce
lua
responsabilitatea
pentru

educa
ț
ie
de
la
cler
ș
i
o
atribuia
Ministerului
Educa
ț
iei,
făcând
în
acest
fel
statul
responsabil

pentru
ș
coli
printr-un
sistem
academic
controlat.
proprietarii
fabricilor
au
văzut
în
acest
lucru

o
oportunitate,
deoarece
astfel
le
putea
fi
garantată
o
for
ț
ă
de
muncă
gata
educată,
pentru
ei

cele
mai
importante
lec
ț
ii
erau
:
punctualitatea,
urmarea
indica
ț
iilor,
rezisten
ț
a
la
lungi
ore
de

lucru
ș
i
o
minimă
abilitate
de
a
scrie
ș
i
a
citi.
Astfel,
în
urma
acestor
lucruri
apar
într-un
final
ș
i

reforme
menite
să
protejeze
copiii
ș
i
să
îi
îndepărteze
de
prestarea
muncilor.
De
atunci

educa
ț
ia
de
bază
a
devenit
obligatorie
pentru
to
ț
i
copiii
(cu
toate
acestea
UNESCO
figurează

că
încă
există
57
de
milioane
de
copii
ce
nu
urmează
ș
coala
la
nivel
mondial,
iar
jumătate
din

ei locuiesc în
ț
ări afectate de conflicte armate).
​
[7], [8]

Perioada
actuală
este
definită
de
func
ț
ionarea
unui
sistem
ș
colar
bazat
pe

modelul
industrial.
Via
ț
a
copiilor
este
acum
definită
ș
i
structurată
de
curriculum
ș
colar,
iar

copiii
sunt
în
mod
universal
identifica
ț
i
după
notele
de
la
ș
coală.
Ș
coala
este
mult
mai
pu
ț
in

agresivă
decât
era
munca
pe
câmp
sau
în
fabrici,
dar
procesul
de
învă
ț
are
prin
intermediul
ei

este
un
lucru
greu,
iar
copiii
sunt
for
ț
a
ț
i
să
îl
facă.
Procesul
actual
de
învă
ț
are
nu
este
un

lucru
ce
se
întâmplă
în
mod
natural
prin
activită
ț
ile
pe
care
copiii
aleg
să
le
facă,
iar
deseori

ș
coala
este
catalogată
ca
ș
i
”munca
copiilor”.
Notabilă
este
ș
i
apari
ț
ia
tehnologiei
în
perioada

contemporană.
Prin
tehnologie
accesul
la
o
educa
ț
ie
personalizată
este
facilitat,
iar

observarea
nevoilor
specifice
ale
fiecărui
elev
în
parte
ș
i
adaptarea
modului
de
învă
ț
are
la

aceste
nevoi
punctuale
este
mult
mai
u
ș
or
de
realizat.
Ț
inând
cont
de
aceste
lucruri,
putem

observa
că
spa
ț
iul
claselor
poate
deveni
mult
mai
flexibil
ș
i
interactiv
prin
dispari
ț
ia

elementelor
fizice
necesare
din
trecut.
Totodată,
în
momentul
de
fa
ț
ă,
UNESCO
sus
ț
ine

utilizarea
tehnologiei
în
educa
ț
ie
ș
i
eviden
ț
iază
faptul
că
prin
tehnologie
se
poate
atinge
un

acces universal la educa
ț
ie.
​
[7], [8]

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

15

2.2
DEFINIREA

PROGRAMULU I

2.2.1
DEFINIRE

CADRU

EDUCA
Ț
Ț
IONAL

”
​
Avem
nevoie
de
o
schimbare
radicală
în
modul
în
care
gândim
ș
colile,
o
schimbare

de
la
vechiul
model
industrial
la
unul
bazat
în
întregime
pe
noi
principii
ș
i
practici.
Oamenii
nu

vin
în
forme
ș
i
mărimi
standardizate
ș
i
nici
abilită
ț
ile
ș
i
personalită
ț
ile
lor.
În
ț
elegerea

elementelor
de
bază
reprezintă
cheia
pentru
a
observa
cum
sistemul
se
prăbu
ș
e
ș
te
–
ș
i

totodată
cum
poate
fi
transformat.
Pentru
a
face
acest
lucru
trebuie
să
schimbăm
povestea:

avem nevoie de o metaforă mai bună.
​
”

Ken Robinsons, ”Creative Schools”

A
ș
a
cum
am
putut
observa
anterior,
conform
studiilor
ELLI
educa
ț
ia
se
împarte
în

patru
mari
categorii:
educa
ț
ia
​
formală
​
​
,
educa
ț
ia
​
voca
ț
ț
ională
​
​
,
educa
ț
ia
​
pentru
comunitate
ș
i

educa
ț
ia
pentru
​
dezvoltare
personală
​
​
.
Mai
mult
decât
atât,
putem
aduce
în
discu
ț
ie
ș
i
cele

patru
scopuri
ale
educa
ț
iei
definite
de
Ken
Robinsons,
în
cartea
sa
”Creative
Schools”,

scopul
​
economic
​
​
,
​
cultural
​
​
,
​
social
ș
i
​
personal
​
​
.
El
consideră
că
educa
ț
ia
trebuie
să
îi
ajute

pe
oameni
să
devină
independen
ț
i
ș
i
responsabili
din
punct
de
vedere
economic,
să
permită

studen
ț
ilor
ș
i
elevilor
să
în
ț
eleagă
ș
i
să
aprecieze
propriile
lor
culturi
ș
i
să
respecte

diversitatea
culturală
existentă,
să
îi
ajute
pe
tineri
să
devină
cetă
ț
eni
activi
ș
i
în
ț
elegători
ș
i

să
promoveze
atât
în
ț
elegerea
lumii
interioare,
a
fiecăruia
dintre
noi,
cât
ș
i
a
celei
exterioare,

comune
tuturor.
Aceste
patru
principii
de
bază
generează
opt
competen
ț
e
esen
ț
iale
pentru

succesul
studen
ț
ilor
ș
i
a
elevilor
(fiecare
dintre
acestea
este
relevantă
pentru
oricare
dintre

cele patru principii) [3] :

●
Curiozitatea
​
​
,
sau
abilitatea
de
a
pune
întrebări
ș
i
a
cunoa
ș
te
lumea.
În
orice
domeniu,

succesul
este
definit
de
dorin
ț
a
de
explorare
ș
i
de
modul
în
care
un
om
î
ș
i
pune
întrebări

despre
felul
în
care
func
ț
ionează
lucrurile.
Când
curiozitatea
există,
putem
să
învă
ț
ăm

lucruri noi, singuri, sau cu ajutorul altora.

●
Creativitatea,
​
​
sau
abilitatea
de
a
genera
noi
idei
ș
i
modul
în
care
acestea
sunt
aplicate

practic.
Creativitatea
reprezintă
un
element
esen
ț
ial
al
nostru
ca
oameni,
ce
ne

diferen
ț
iază de restul speciilor
ș
i ne ajută să progresăm din punct de vedere cultural.

●
Criticismul,
​
​
sau
abilitatea
de
a
analiza
informa
ț
ii
ș
i
idei
ș
i
de
a
forma
argumente
solide
ș
i

justificate.
O
gândire
critică
nu
presupune
doar
folosirea
logicii,
ci
ș
i
interpretarea

informa
ț
iei
ș
i în
ț
elegerea contextului.

●
Comunicarea,
​
​
sau
​
​
abilitatea
de
a
exprima
gânduri
ș
i
trăiri
în
mod
clar
ș
i
cu
încredere.

Este
necesar
ca
pe
lângă
citire,
scriere,
matematică
ș
i
ș
tiin
ț
e,
ș
colile
să
se
preocupe
ș
i
de

componenta
ce
prive
ș
te
exprimarea
orală
publică,
care
de
cele
mai
multe
ori
este

neglijată.

●
Colaborarea
​
​
,
sau
abilitatea
de
a
lucra
în
mod
constructiv
cu
alte
persoane.
Prin

stimularea
lucrului
în
echipă
se
îmbunătă
ț
esc
nu
doar
interac
ț
iunea
dintre
indivizi,
ci
ș
i

încrederea în sine, curiozitatea
ș
i creativitatea.

●
Compasiunea
​
​
,
sau
abilitatea
de
a
fi
empatic
cu
alte
persoane
ș
i
de
a
ac
ț
iona
în

consecin
ț
ă.
Multe
dintre
problemele
precum
violen
ț
a,
excluziunea
socială,
rasismul,

prejudecă
ț
ile bazate pe cultură, etnicitate etc. au la baza lipsa empatiei pentru oameni.

●
Calmul
​
​
,
sau
abilitatea
de
a
percepe
sentimentele
ș
i
dezvoltarea
unui
sens
personal
de

armonie
ș
i
balan
ț
ă.
În
mare
măsură
felul
în
care
ac
ț
ionam
asupra
lumii
în
care
trăim
este

bazat
pe
felul
în
care
ne
sim
ț
im
noi
în
interior.
Mul
ț
i
dintre
studen
ț
ii
ș
i
elevii
din
ziua
de

astăzi
suferă
de
probleme
cu
privire
la
stres,
anxietate
ș
i
depresie.
Pentru
a
rezolva

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

16

acestă
problemă,
ș
colile
trebuie
să
î
ș
i
schimbe
mentalitatea,
ș
i
eventual
să
se
bazeze
ș
i
pe

practici precum medita
ț
ia în ceea ce prive
ș
te dezvoltarea elevilor.

●
Cetă
ț
ț
enia,
​
​
sau
abilitatea
de
a
interac
ț
iona
în
mod
constructiv
cu
societatea.
Cetă
ț
enii

activi
reprezintă
persoane
ce
sunt
con
ș
tiente
de
drepturile
ș
i
responsabilită
ț
ile
lor
în

societate,
de
felul
în
care
sistemul
politic
func
ț
ionează,
de
problemele
ș
i
nevoile
altora,
ș
i

sunt
persoane
capabile
să
aibă
un
impact
asupra
lumii
ș
i
să
î
ș
i
asume
ac
ț
iunile
pe
care
le

fac. [3]

2.2.1
DEFINIRE

TURISM

EDUCA
Ț
Ț
IONAL

Educa
ț
ia
reprezintă
un
efort
con
ș
tient
ș
i
obiectiv
de
dezvoltare
a
omului
cu
scopul
de

a
deveni
o
mai
bună
variantă
a
sa.
Ea
nu
poate
să
existe
separat
de
via
ț
a
omului,
cu

activită
ț
ile
sale
cotidiene,
printre
care
ș
i
cele
de
recreere,
timp
liber
ș
i
călătorie.
În
ziua
de

astăzi
oameni
călătoresc
pentru
a
acumula
mai
multă
experien
ț
ă
ș
i
informa
ț
ie
cu
scopul
de
a

î
ș
i
îmbunătă
ț
i
calitatea
vie
ț
ii.
Cu
toate
acestea,
studiile
cu
privire
la
rela
ț
ia
dintre
educa
ț
ie
ș
i

călătorie/turism sunt relativ pu
ț
ine.

Figura 3 Structura conceptului de turism educa
ț
ț
ional

Turism educa
ț
ional

”Potrivit
literaturii
ș
tiin
ț
ifice,
conceptul
de
turism
educa
ț
ional
reprezintă
fenomenul
prin
care

educa
ț
ia
ș
i
turismul
devin
integrate
prin
organizarea
turismului
sub
forma
unei
activită
ț
i

educa
ț
ionale ” [9]

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

17

Prin
turism
educa
ț
ional
se
poate
în
ț
elege
un
program
prin
care
participan
ț
ii
călătoresc

individual
sau
în
grup,
într-o
loca
ț
ie
ce
are
ca
ș
i
scop
principal
facilitarea
experien
ț
elor

educa
ț
ionale.

Studiile
pentru
domeniul
acestui
turism
de
ni
ș
ă
sunt
relativ
pu
ț
ine.
Apari
ț
ia
turismului

educa
ț
ional
vine
ca
ș
i
o
consecin
ț
ă
a
impactului
negativ
pe
care
îl
are
turismul
de
masă,

reprezentat
ca
ș
i
o
experien
ț
ă
nestructurată.
Pe
de
altă
parte,
turismul
educa
ț
ional
reprezintă

o formă deliberată
ș
i explicită a experien
ț
ei de a învă
ț
a.

Într-un
studiu
făcut
în
Australia
pentru
a
în
ț
elege
mai
bine
acest
nou
concept,
actul
de
a

învă
ț
a
a
fost
considerat
ca
fiind
elementul
principal,
de
către
mai
mult
de
83%
dintre

responden
ț
i.
Răspunsurile
au
generat
trei
idei
principale
despre
învă
ț
area
prin
turismul

educa
ț
ional.
În
primul
rând,
din
punct
de
vedere
interna
ț
ional,
călătoriile
pentru
lărgirea

orizonturilor
sau
pentru
sporirea
cuno
ș
tin
ț
elor.
Apoi,
prin
experien
ț
e
directe,
ce
implicau

no
ț
iuni
precum
imersiune,
atingere,
dovezi
ș
i
interac
ț
ionarea
cu
idei
în
contextul
lor
originar.

Ș
i în cele din urmă prin combinarea călătoriei cu un program structurat educa
ț
ional.

Persoanele
din
mediul
academic
tindeau
să
considere
acest
concept
ca
pe
o
componentă
ce

nu
ț
ine
de
petrecerea
timpului
liber,
ci
mai
degrabă
ca
pe
un
element
formal
de
educa
ț
ie.

Ace
ș
tia
considerau
ș
i
că
e
necesar
să
se
structureze
elementele
turismului
educa
ț
ional,
cu

teme
precise.
În
contrast
cu
acest
lucru,
persoanele
responsabile
de
administrarea
tururilor

tindeau
să
se
concentreze
mai
mult
pe
aspectul
de
petrecerea
a
timpului
liber.
Unul
dintre

directorii
unei
companii
de
turism
considera
că
prin
turismul
educa
ț
ional
experien
ț
a
de
a

călători este consolidată prin învă
ț
area cu ajutorul distrac
ț
iei.

Mai
mult
de
70%
din
persoanele
care
au
răspuns
la
studiile
făcute,
au
descris
experien
ț
a
de

a
învă
ț
a
ca
pe
o
experien
ț
ă
nespecifică
sau
multidimensională,
ca
de
exemplu
explorarea

unei
ț
ări
prin
prisma
istoriei
sale,
a
artei,
gastronomiei,
culturii,
sau
călătoria
în
anumite
locuri

pentru
a
învă
ț
a
despre
ele.
Pentru
cei
care
înva
ț
ă,
turismul
educa
ț
ional
reprezenta
mai
mult

în
ț
elegerea
unei
loca
ț
ii,
pe
când
pentru
academicieni
reprezenta
un
mod
de
a
transmite
o

informa
ț
ie abstractă.

Experien
ț
a,
explorarea
ș
i
descoperirea
au
fost
descrierile
principale
pentru
exprimarea

experien
ț
ei
de
a
învă
ț
a
în
literatura
companiilor,
iar
termenul
propriu-zis
”a
învă
ț
a”
nu
era
în

mod
obi
ș
nuit
folosit,
ci
mai
degrabă
era
înlocuit
cu
idea
de
curiozitate
în
aflarea
unor
noi

informa
ț
ii.
Acest
lucru
se
datora
ș
i
faptului
că
defapt,
cuno
ș
tin
ț
ele
acumulate
nu
erau
testate

ulterior
ca
ș
i
în
cazul
învă
ț
ării
formale
din
cadrul
ș
colilor.
Totodată,
turismul
educa
ț
ional

sugera
pentru
responden
ț
i
ș
i
o
idee
de
experien
ț
ă
interna
ț
ională,
structurată,
de
învă
ț
are
”in

situ”.
Iar
printre
conceptele
enumerate
se
regăseau
ș
i
conceptul
de
apartenen
ț
ă,
experien
ț
ă

comună
ș
i conexiune emo
ț
ională.

În
acest
fel
turismul
educa
ț
ional
poate
să
fie
exprimat
ca
ș
i
o
formă
de
mijloc
pentru
două

tipuri
contrastante
de
învă
ț
are
prin
călătorie.
În
primul
rând,
studiul
în
străinătate
sau
tururile

organizate
ca
ș
i
parte
din
curriculum
universită
ț
ilor,
ce
reprezintă
un
mod
de
educa
ț
ie

formală.
În
al
doilea
rând,
călătoria
ca
ș
i
o
formă
de
petrecere
a
timpului
liber,
reprezentată

de
o
educa
ț
ie
informală.
Între
acestea
două
apare
turismul
educa
ț
ional,
descris
ca
un
mod

de
învă
ț
are
non
formal,
creativ,
ce
are
ca
scop
aducerea
de
beneficii
pentru
ambele
variante

prezentate
mai
sus.
Pe
de-o
parte,
acesta
reprezintă
o
experien
ț
ă
plăcută
ș
i
personală,
iar
pe

de
altă
parte,
prin
această
experien
ț
ă
cre
ș
te
motiva
ț
ia
ș
i
implicarea
în
activită
ț
i
cu
scop

educa
ț
ional. [10],[11]

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

18

Educa
ț
ia
creativă
are
ca
ș
i
scop
facilitarea
dezvoltării
abilită
ț
ilor
umane
ș
i
a
exprimării
de

sine,
iar
cel
mai
bun
mod
de
a
o
exprima
se
face
prin
practica
activă.
Astfel
de
practici
sunt

încurajate
în
arii
geografice
cu
un
bogat
bagaj
istoric,
cultural,
geologic,
social
etc.
Educa
ț
ia

în
astfel
de
teritorii
implică
pe
de
o
parte
competen
ț
e
în
ș
tiin
ț
ele
naturale
cu
scopul
de
a

transmite
informa
ț
ii
despre
lumea
naturală
ș
i
despre
metodele
de
cercetare
ș
tiin
ț
ifică
pentru
a

oferi
răspunsuri
la
întrebările
cu
privire
la
lumea
în
care
trăim,
a
căuta
dovezi
ș
i
concluzii
care

să
genereze
solu
ț
ii
ș
i
a
în
ț
elege
schimbările
în
natură
cauzate
de
activitatea
umana.
Pe
de

altă
parte,
educa
ț
ia
implică
ș
i
asumarea
responsabilită
ț
ii
cu
privire
la
conservarea
mediului

înconjurător,
protejarea
naturii
ș
i
implicit
asumarea
unor
măsuri
de
protejare
sau
înlăturare
a

factorilor ce pot influen
ț
ează direct felul în care lumea se dezvoltă.

Astfel,
apare
necesitatea
existen
ț
ei
unei
subcategorii
a
turismului
educa
ț
ional,
ș
i
anume

turismul
educa
ț
ional
în
arii
naturale
caracterizate
de
o
puternică
componentă
istorică
ș
i

geologică.
Aceste
arii
sunt
bogate
în
elemente
ce
pot
facilita
educa
ț
ia
prin
joc,
observa
ț
ie,

cercetare,
descoperire,
experimentare,
comparare
etc.
Educa
ț
ia
în
arii
geografice
de
acest

tip
este
unul
dintre
cele
mai
favorabile
moduri
de
educa
ț
ie
non
formală
din
mediul
academic

datorită faptului că se adresează atât teoriei cât
ș
i practicii în acela
ș
i timp.

2.2.2
DEFINIRE

CADRU

TERITORIAL

Geoparcurile
UNESCO
reprezintă
zone
geografice
singulare,
unde
siturile
ș
i
teritoriile
de

importan
ț
ă
geologică
interna
ț
ională
sunt
administrate
cu
un
concept
holistic
de
protec
ț
ie,

educa
ț
ie
ș
i
dezvoltare
sustenabilă.
Pe
lângă
aceste
lucruri,
geoparcurile
UNESCO
î
ș
i
propun

să
implice
ș
i
comunită
ț
ile
locale
în
dezvoltarea
durabilă
ș
i
conservarea
zonelor
pentru
a
crea

o
legătură
mai
puternică
între
oameni
ș
i
zonele
în
care
ace
ș
tia
locuiesc.
Aceste
teritorii
se

foloses
de
patrimoniul
geologic,
împreună
cu
zonele
naturale
ș
i
zonele
culturale,
cu
scopul

de
a
spori
con
ș
tientizarea
ș
i
în
ț
elegerea
problemelor
cu
care
se
confruntă
omenirea
din

cauza
folosirii
nesustenabile
a
resurselor
ș
i
a
cauzelor
acestui
lucru
asupra
schimbărilor

climatice.
În
momentul
de
fa
ț
ă
exista
140
de
geoparcuri
cu
statut
UNESCO
în
38
de
ț
ări
din

întreaga lume.

Pentru
ca
un
geoparc
să
aibă
statut
UNESCO
el
trebuie
să
respecte
10
principii

fundamentale.
În
primul
rând,
trebuie
promovată
folosirea
ra
ț
ională
a
​
resurselor
naturale

neregenerabile
ș
i
protejarea
mediului
înconjurător.
Totodată,
trebuie
promovată

con
ș
tientizarea
în
rândul
popula
ț
iei
a
​
riscurilor
geologice
​
​
,
incluzând
vulcani,
cutremure
de

pământ,
tsunami-uri
sau
alte
catastrofe
naturale
ce
au
impact
major
asupra
oamenilor.
Pe

lângă
con
ș
tientizare,
oamenii
trebuie
să
înve
ț
e
ș
i
cum
să
răspundă
poten
ț
ialelor
catastrofe.

Geoparcurile
trebuie
să
promoveze
un
turism
sustenabil
ș
i
să
educe
în
ceea
ce
prive
ș
te

schimbările
climatice
,
să
opereze
​
activită
ț
ț
i
educa
ț
ț
ionale
pentru
toate
vârstele
ș
i
toate

categoriile
sociale,
să
lucreze
împreună
cu
institu
ț
ii
academice
pentru
a
putea
avea
o

implicare
în
​
activită
ț
ț
i
ș
ș
tiin
ț
ț
ifice
ș
ș
i
de
cercetare.
​
​
Geoparcul
nu
e
un
muzeu,
ci
un
laborator

activ
unde
oamenii,
indiferent
dacă
vin
din
mediul
academic
sau
sunt
doar
simpli
vizitatori

curio
ș
i,
să
poată
interac
ț
iona
cu
resursele
într-un
mod
accesibil.
Din
punct
de
vedere

cultural,
​
​
aceste
teritorii
promovează
legăturile
dintre
comunită
ț
i
ș
i
Pământ
(agricultura,

materialele
ș
i
metodele
de
construc
ț
ie,
mitologia,
folclorul,
tradi
ț
iile,
artele).
Alte
principii
pe

care
le
promovează
sunt:
legătura
cu
​
femeile
​
​
,
ș
i
modul
în
care
acestea
sunt
văzute
în

societate,
​
dezvoltarea
sustenabilă
a
comunită
ț
ț
ilor
care
locuiesc
în
aceste
zone
(prin

turism
sustenabil,
dezvoltarea
unei
infrastructuri
pentru
biciclete,
formarea
oamenilor
locali

să
ac
ț
ioneze
ca
îndrumători
ai
teritoriului,
sau
doar
protejarea
comunită
ț
ilor
ș
i
a
legăturilor
pe

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

19

care
ace
ș
tia
le
au
în
mod
natural
cu
zona
în
care
locuiesc),
​
legătura
cu
comunită
ț
ț
ile
locale

ș
ș
i
memoria
locului,
geoconservarea
​
​
elementelor
locale
prin
promovarea
unui
turism
ce
nu

se bazează pe vinderea elementelor naturale găsite în aceste teritorii. [13]

2.2.3
DEFINIRE

CADRU

ECONOMIC

Marea
problemă
actuală
din
punct
de
vedere
economic
este
reprezentată
de
inevitabila
criză

petrolieră.
Scăderea
cantită
ț
ii
existente
de
petrol
la
nivel
global
nu
va
face
decât
să
ducă
la
o

cre
ș
tere
a
pre
ț
ului
acestuia,
iar
datorită
faptului
că
toată
societatea
actuală
se
bazează
într-o

foarte
mare
măsură
pe
această
resursă,
rezultatele
pot
fi
catastrofale.
În
scopul
de
a
crea
o

alternativă,
în
anul
2005
la
Kinsale,
Irlanda,
a
luat
na
ș
tere
conceptul
de
”Ora
ș
e
în
tranzi
ț
ie”,

ini
ț
iat
de
Rob
Hopkins,
profesor
în
permacultură
la
universitatea
din
Kinsale.
Acest
concept

se
bazează
pe
patru
ipoteze
pe
care
autorul
le-a
definit
în
cartea
sa
”Manualul
tranzi
ț
iei”,
în

primul
rând
că
problema
energiei
din
surse
neregenerabile
este
inevitabilă.
În
al
doilea
rând,

societă
ț
ile
noastre
nu
au
capacitatea
necesară
pentru
a
face
fa
ț
ă
ș
ocului
produs.
În
al
treilea

rând,
ac
ț
iunea
de
combatere
trebuie
să
fie
colectivă
ș
i
imediată,
iar
în
al
patrulea
rând,
ț
ine

de
creativitatea
umană
felul
în
care
vom
rezolva
problema.
Pornind
de
la
aceste
ipoteze,

apar
ș
i
ș
ase principii de bază pentru mi
ș
care:

1.
crearea unei viziuni ce să motiveze oamenii

2.
integrarea comunită
ț
ilor locale

3.
importan
ț
a sensibilizării popula
ț
iei

4.
comunită
ț
ile
trebuie
să
se
pregătească
pentru
ș
ocul
ce
urmează
(acesta
reprezintă

cel mai important principiu)

5.
ini
ț
iativele
trebuie
să
ț
ină
cont
de
no
ț
iuni
de
psihologie
ce
să
le
permită
să
se

gândească la schimbări culturale ce ar putea fi necesare pentru diminuarea energiei

6.
solu
ț
iile trebuie să fie credibile
ș
i pertinente

În
acest
fel,
ca
ș
i
solu
ț
ii
Rob
Hopkins
consideră
că
transformarea
comunită
ț
ilor
din
punct
de

vedere
economic
ș
i
al
eficien
ț
ei
energetice
trebuie
să
se
bazeze
pe
​
schimburi
locale
​
​
,

dezvoltarea
afacerilor
familiale
ș
i
​
dezvoltarea
unor
monede
locale
​
​
.
Din
punct
de
vedere

al
alimenta
ț
iei,
trebuie
dezvoltate
​
agricultura
ș
ș
i
grădinile
urbane
​
​
.
Consumul
de
energie

trebuie
redus
cu
50%,
iar
pentru
producerea
acesteia
trebuie
folosite
​
forme
regenerabile
de

energie
​
​
.
Transportul
trebuie
modificat
astfel
încât
să
fie
promovat
cel
în
comun
ș
i
mersul
pe

jos
sau
cu
bicicleta,
iar
din
punct
de
vedere
al
locuirii,
se
propune
cre
ș
terea
eficien
ț
ei

energetice prin dezvoltarea de
​
locuin
ț
ț
e grupate.
​
​
[14], [15], [16]

2.2.4
DEFINIRE

CADRU

DE

DEZVOLTARE

DURABILĂ

Ș
Ș
I

SUSTENABILITATE

Dezvoltarea
durabilă
ș
i
sustenabilitatea
reprezintă
unele
dintre
principiile
fundamentale
ale

lumii
în
care
trăim,
cu
privire
la
problemele
cu
care
ne
confruntăm.
Aceste
principii
nu
se

rezumă
ș
i
nu
reprezintă
doar
o
rezolvare
tehnică
a
anumitor
probleme
referitoare
la
eficien
ț
a

energetică
a
clădirilor
pe
care
le
construim,
ci
mai
mult
decât
atât,
ele
iau
în
calcul
ș
i

componenta
umană,
adică
felul
în
care
o
societate/comunitate
poate
să
se
dezvolte

armonios într-o zonă, apelând la un minim de resurse materiale
ș
i efort uman.

Pentru
aceste
lucruri,”Living
Building
Challenge”
a
definit
cele
mai
avansate
măsuri
de

sustenabilitate
posibile
astăzi
în
mediul
construit
ș
i
ac
ț
ionează
pentru
a
diminua
ruptura

dintre
limitările
curente
ș
i
solu
ț
iile
ideale.
Filozofia
după
care
func
ț
ionează
poate
cuprinde

orice
clădire,
indiferent
de
scară
ș
i
este
o
unealtă
de
design
ce
are
ca
ș
i
scop
realizarea
unui

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

20

viitor
ce
ț
ine
cont
ce
problemele
sociale,
cultură
ș
i
regenerare
ecologică.
Capitolele
pe
care

se împarte aceasta sunt: situl, apa, sănătatea, energia, materiale, echitatea
ș
i frumuse
ț
ea.

●
Situl
​
​
. Redarea unei coexisten
ț
e armonioase cu natura.

Din
punct
de
vedere
al
sitului,
principalul
scop
al
filozofiei
este
să
definească
unde
este

acceptabil
să
se
construiască
pentru
oameni
(Limits
to
growth)
,
cum
poate
fi
protejat
ș
i

restaurat/redat
un
loc
odată
ce
a
fost
ceva
construit
pe
el
ș
i
să
încurajeze
crearea
de

comunită
ț
i
de
pietoni
ș
i
nu
persoane
ce
utilizează
automobilul
(Car
free
living).
Pentru
a
face

posibil
acest
lucru
trebuie
promovată
dezvoltarea
economiei
locale,
unde
oamenii
să
poată

să
î
ș
i
cultive
singuri
ceea
ce
consumă
(Urban
Agriculture),
sau
cel
mult
să
apeleze
la
o
sursă

regională.
Totodată,
trebuie
avută
în
vedere
ș
i
protejarea
zonelor
naturale
ș
i
a
ecosistemelor

ce se află din ce în ce mai mult în pericol din cauza factorului uman (Habitat Exchange).

●
Apa
​
​
.
Crearea
de
situri,
clădiri
ș
i
comunită
ț
i
independente
din
punct
de
vedere

al apei folosite

În
ceea
ce
prive
ș
te
apa,
scopul
filozofiei
este
de
a
îmbunătă
ț
i
modul
în
care
oamenii
folosesc

această
resursă
ș
i
de
a
redefini
”de
ș
eurile”
în
mediul
construit.
(Net
Zero
Water,
Ecological

Water
Flow)
În
momentul
de
fa
ț
ă
lipsa
apei
potabile
începe
să
devină
o
problemă
din
ce
în

ce
mai
mare
la
nivel
global,
chiar
ș
i
în
ț
ări
unde
nu
s-a
sim
ț
it
niciodată
până
acum
acest

lucru.

●
Energia.
​
​
Folosirea de energie doar din surse solare

Inten
ț
ia
principiului
cu
privire
la
energie
este
de
a
semnala
o
nouă
eră
a
design-ului,
unde

mediul
construit
se
bazează
doar
pe
forme
de
energie
regenerabilă
ș
i
operează
doar
într-o

formă ce nu presupune poluare. (Net Zero Energy)

●
Sănătatea.
​
​
Maximizarea din punct de vedere fizic
ș
i psihic a stării de bine

Din
punct
de
vedere
a
sănătă
ț
ii,
inten
ț
ia
filozofiei
este
de
a
promova
spa
ț
ii
interioare
în
care

calitatea
aerului
aerului,
controlul
termic
ș
i
confortul
vizual
să
fie
maxime
(Civilized

Environment, Healthy Air, Biophilia), pentru a putea spori productivitatea umană.

●
Materialele.
​
​
Vizarea
produsele
ș
i
proceselor
ce
sunt
sigure
pentru
toate

speciile existente

În
ceea
ce
prive
ș
te
materialele,
principiile
se
bazează
pe
introducerea
unor
noi
tipuri
de

materiale
non-toxice
ș
i
echitabile
din
punct
de
vedere
social.
(Red
List,
Embodied
Carbon

Footprint, Responsible Industry, Appropriate Sourcing, Conservation+Reuse).

●
Echitatea.
​
​
Sus
ț
inerea unei lumi juste
ș
i echitabile

Inten
ț
ia
este
acea
de
a
crea
un
sens
al
comunită
ț
ii
prin
intermediul
design-ului
ș
i
al
dezvoltării

realizate.
(Human
Scale
+
Human
Places)
Dezvoltarea
no
ț
iunii
de
proprietate
privată
a
avut
o

consecin
ț
ă
negativă
asupra
mediului
înconjurător,
ș
i
anume
faptul
că
putem
face
absolut
ce

vrem
cu
proprietatea
pe
care
o
avem,
fără
să
ț
inem
cont
de
impactul
pe
care
acest
lucru
în

are
asupra
oamenilor
din
jur
sau
a
naturii.
Prin
echitate,
orice
persoană,
indiferent
de
statutul

său,
trebuie
să
aibă
acces
la
facilită
ț
ile
publice
puse
la
dispozi
ț
ie.
(Democracy+Social

Justice, Rights to nature)

●
Frumuse
ț
ț
ea.
​
​
Celebrarea design-ului care crează schimbări transformatoare

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

21

Scopul
acestui
principiu
este
de
a
în
ț
elege
conceptul
de
”frumuse
ț
e”
ca
un
lucru
ce
duce
la

prezervarea,
conservare
ș
i
servirea
unui
scop
comun
societă
ț
ilor.
În
momentul
în
care
vom

încerca
să
realizăm
străzi,
case,
birouri
”frumoase”,
atunci
vom
în
ț
elege
ș
i
importan
ț
a
pe
care

o are natura alături de noi. (Beauty+Spirit, inspiration+Education) [17]

2.3
VIZIUNEA

IDEOLOGICĂ

A

PROGRAMULUI

Un
studiu
făcut
în
2008
arată
că
în
România
există
20
de
parcuri
na
ț
ionale
ș
i
naturale

ș
i
939
de
arii
de
protec
ț
ie,
distribuite
în
fiecare
jude
ț
de
pe
teritoriul
ț
ării.
Acest
lucru
oferă
o

excelentă oportunitate de dezvoltare a turismului în scop educa
ț
ional la nivel na
ț
ional.

Condi
ț
iile
majore
pe
care
o
astfel
de
zonă
trebuie
sa
le
respecte
pentru
a
putea
oferi

ce
mai
bun
cadru
de
dezvoltare
a
educa
ț
iei
sunt:
să
trateze
în
mod
echilibrat
geodiversitatea,

biodiversitatea
ș
i
diversitatea
culturală,
să
formeze
ș
i
să
ofere
un
suport
pentru
planurile
de

dezvoltare
durabila
locala
ș
i
să
aducă
metode
inovatoare
în
conservare,
educa
ț
ie,
promovare

ș
i turism adaptate la caracterul local

Viziune
ideologică
pentru
Geoparcul
Dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului
se
bazează
pe

stabilirea
unui
plan
de
management
pentru
geodiversitate
ș
i
biodiversitate,
dezvoltarea

destina
ț
iei
de
geo
turism
ș
i
ecoturism
Ț
ara
Ha
ț
egului-
Retezat,
sus
ț
inerea
unor
programe
de

dezvoltare
durabilă
a
comunită
ț
ii
locale,
con
ș
tientizare,
informare
ș
i
educa
ț
ie
ș
i
un

management
durabil
al
GD
Ț
H.
În
acest
fel,
geoparcul
reprezintă
un
loc
prielnic
de
dezvoltare

a
unei
noi
componente
educa
ț
ionale,
ce
să
includă
atât
comunită
ț
ile
locale,
cât
ș
i
partea

turistică.

3.
ANALIZĂ

3.1
DEFINIREA

ANALIZEI

Acest
capitol
va
fi
împăr
ț
it
în
două
categorii
de
analiză.
În
primul
rând
analiza
studiilor
de
caz

pe
baza
variabilelor
prezentate
în
ipoteză
ș
i
definite
în
capitolul
referitor
la
definirea
teoretică

a
programului
ș
i
conceptelor
luate
în
calcul,
iar
în
al
doilea
rând
analiza
teritoriului,
bazată
pe

informa
ț
iile
preluate
din
bibliografia
aferentă,
vizite
pe
sit
ș
i
corelarea
cu
conceptele

prezentate
ș
i concluziile observate în urma analizei teoretice incipiente
ș
i a studiilor de caz.

3.2
ANALIZĂ

STUDII

DE

CAZ

Analiza
studiilor
de
caz
se
va
face
sub
forma
unor
tabele
cu
informa
ț
ii
structurate
în
func
ț
ie

de
variabilele
definite
anterior,
care
se
vor
regăsi
în
anexe,
iar
concluziile
strategice
cele
mai

importante,
împreună
cu
imagini
ș
i
principiile
de
utilizare
a
teritoriului
din
punct
de
vedere

urbanistic
ș
i
arhitectural
vor
fi
prezentate
în
sub
capitolele
aferente
fiecărui
studiu
de
caz
în

parte.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

22

3.2.1 G
EOPARK

DES
B
AUGES
, F
RAN
Ț
Ț
A
[18]

Fig. Hartă parc natural du Massif des Bauges

Din
punct
de
vedere
al
dimensiunii
parcul
natural
Massif
des
Bauges
are
aproximativ
acea
ș
i

suprafa
ț
ă
cu
Geoparcul
Dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului,
însă
activitiă
ț
ile
din
primul
sunt
mult
mai

multe
ș
i
mult
mai
bine
dezvoltate.
Cel
mai
important
lucru
este
reprezentat
de
rela
ț
ia
pe
care

o
are
acesta
cu
comunitatea,
ș
i
felul
în
care
prin
intermediul
comunită
ț
ii,
se
poate
asigura
ș
i
o

parte
din
componenta
educa
ț
ională
a
parcului.
Astfel,
fermele,
complexele
viticole,
zonele

pentru
cre
ș
terea
albinelor
etc.
reprezintă
un
obiect
de
studiu
pentru
oamenii
ș
i
copiii
care

vizitează
zona,
sau
care
stau
în
zonă,
dar
în
acela
ș
i
timp,
prin
promovarea
produselor
pe

care
ace
ș
tia
le
produc,
apar
ș
i
beneficiile
economice,
ce
fac
ca
dezvoltarea
să
fie
una

durabilă
ș
i
sustenabilă.
(Anexa
2,
Tabelul
1-
​
pentru
această
predare
am
lăsat
tabelul
în

cadrul
acestui
subcapitol,
însă
pentru
predarea
finală
doresc
ca
tabelele
de
analiză
să
se

regăsească
în
partea
de
anexe,
iar
aici
să
prezint
doar
concluziile,
împreună
cu
mai
multe

imagini relevante
​
)

Cadru teritorial

Localizare

Massif des Bauges, Fran
ț
a

Suprafa
ț
ă

85 643 de hectare, cu 64 de comune
ș
i 64 000 de

locuitori

Administra
ț
ie
ș
i

actori implica
ț
i

–
Les
acteurs
de
l”EEDD
du
Parc
–
grup
de

profesioni
ș
ti
(independen
ț
i,
asocia
ț
ii,
structuri,

organisme
sau
persoane
specializate)
în
materie

de
educa
ț
ie
în
cadrul
teritoriului,
a
mediului

înconjurător,
al
patrimoniului
ș
i
al
dezvoltării

durabile.

–
Fermes
Pedagogiques
–
descoperirea
animalelor

din fermele din zonă

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

23

–
Fromagerie
du
Val
d”Aillon
–
producerea
brânzei

ș
i a untului

–
Chevrerie
des
Tannes
et
glacieres
(Le

Chatelard) – descoperirea caprelor

–
L”Herbier
de
la
Clappe
(Le
Noyer)
–
producători

de plante aromatice
ș
i medicinale

–
La
Ferme
des
chiens
de
traineaux
–
câini
de

cursă

–
La
Ferme
des
douceurs
–
ferma
dulciurilor
,

descoperirea diversită
ț
ii agriculturale

Peisaj

–
masiv calcaros

–
PUNCTE DE BELVEDERE

–
LOCURI
UNDE
SE
POT
DEGUSTA

PRODUSE
LOCALE
(se
pot
vizita
ferme,

zone
viticole,
grădini
aromatice,
livezi,

zone pentru apicultură)

–
PLIMBĂRI
(Exploare-
zboruri
cu

parapanta,
călătorii
în
pe
ș
teri,
escaladarea

stâncilor,
zone
schiabile
etc-
sporturi

extreme.
Plimbare-
ski
fond,
plimbări
prin

natură
etc.
Reculegere-
poieni,
trasee

u
ș
oare etc.

–
PUNCTE DE INFORMARE

Zonare

–
12 regiuni tematice

Infrastructură

–
trasee pentru biciclete, pietonale
ș
i zone

pentru ski fond

Facilită
ț
i de

cazare

–
camping
Lac
de
Carouge
–
un
loc
de

cazare
ce
are
în
apropiere
facilită
ț
i
pentru

timpul liber

–
Centre
de
Sejour
Mercury
(Savoie)

(cazare
pentru
sejururi
de
vacan
ț
ă,
spa
ț
ii

pentru
seminarii
ș
i
activită
ț
i
de
sus
ț
inere
a

func
ț
iei parentale)

–
centru alpin

–
cabane

–
pensiuni

–
refugii

Trasee

–
trasee tematice în func
ț
ie de activită
ț
ile ce

se pot face
ș
i în func
ț
ie de zonele ce pot fi

vizitate

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

24

Puncte de vizitare

–
împăr
ț
irea
punctelor
de
vizitare
pe
mai

multe
categorii
(Grandes
Paysages,

L”Homme
et
la
Terre,
Art
de
Vivre,
Les

Cles
de
la
decouverte,
Geosites,
L”esprit

Geopark)

Activită
ț
i

Cadru

educa
ț
ț
ional

Informa
ț
ii

generale

–
educa
ț
ia
prin
intermediul
mediului

înconjurător
este
una
dintre
misiunile

prioritare
ale
parcului
natural
Massif
des

Bauges din Fran
ț
a

–
parcul
are
rolul
de
a
îi
conduce
pe
tineri
pe

drumul
spre
un
sim
ț
civic
prin
faptul
că
îi

ajută
să
studieze
prin
intermediul
mediului

înconjurător
cotidian:
intrarea
în
contact
cu

habitatele, interac
ț
iunea cu natura.. etc.

–
parcul
func
ț
ionează
împreună
cu
asocia
ț
ia

pentru
educa
ț
ie
na
ț
ională
a
Fran
ț
ei
ș
i

administratorii
masivului
pentru
a
îi
ajuta

pe
tineri
să
profite
de
teritoriu
ș
i
să

descopere o clasă de studiu în aer liber.

–
OBIECTIV:
formarea
”eco-cetă
ț
enilor
de

mâine”
ș
i
acompanierea
profesorilor
în

cercetarea lor pedagogică activă.

Proiectele parcului pentru anii 2018/2019

1.
GEO
Parc-
cours
collegiens,

GEOPARCOURS_lycee

O
propunere
pentru
profesori
de
a

beneficia
de
sprijinul
financiar
ș
i

fizic
al
geoparcului
în
scopul
de
a

realiza
un
proiect
ce
satisface

următoarele condi
ț
ii

–
proiectul
studiază
unul
sau

mai
multe
elemente
ale

teritoriului Geoparcului

–
sunt
concentrate
cel
pu
ț
in

două discipline de studiu

–
este
programată
minim
o

vizită
de
o
zi
pe
teritoriul

geoparcului

–
sunt
prevăzute
întâlniri
cu

actori locali

Obiectivul
pregătirii
documentelor
este

acela
de
a
permite
ilustrarea
pe
teren
a
cel
pu
ț
in
o

temă
din
programa
pe
care
profesorii
o
propun

pentru
a
putea
fi
derulat
un
test
pe
teren

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

25

împreună
cu
membrii
din
administra
ț
ia

geoparcului.
(exemple
de
teme
precedente
–

scoala
generală:
geologie
et
geographie
de

Margeriaz,
Etudes
en
musique
des
arbres

remarquables
de
la
Fully-
exposition
Arbres

branches,
liceu:
montagne
et
developpement

durable,
les
actions
dans
un
Parc
en
France
et
en

Italie)

2.
Echanges
Scholaires
Ville-
Parcs
–
când

ș
colile de la ora
ș
întâlnesc
ș
colile de la munte

–
întărirea legăturii urban- rural

–
timp
de
secole
între
masivul
Bauges
ș
i

ora
ș
ele
apropiate
au
avut
loc
schimburi

economice
de
produse
locale
ș
i

complementare

Obiectiv

–
favorizarea
cunoa
ș
terii
propriului

teritoriu pentru copii

–
dezvoltarea
con
ș
tiin
ț
ei
ș
i

respectului
fa
ț
ă
de
teritoriu
ș
i
a

modului de via
ț
ă a altor persoane

–
experimentarea
conceptului
de

dezvoltare durabilă

Derularea programului:

–
întâlnire
la
începutul
anului
ș
colar
pentru

formarea
de
grupuri
de
câte
două

persoane (o clasă rurală cu una urbană)

–
cel
pu
ț
in
două
întâlniri
pe
teren
în
timpul

anului

–
expozi
ț
ie
finală
a
proiectelor
realizate
în

”Casa Parcului”

3.
Une
ecole-
un
site
–
pentru
o
educa
ț
ie
a

mediului înconjurător în apropierea
ș
colii

exemple din anii trecu
ț
i :

–
produire et consommer sur notre territoire

–
l”ecole au jardin

–
la faune sauvage qui nous entoure

–
entre la poire et le fromage

–
l”archi pour les petits

Elemente educa
ț
ionale prezente în geoparc

–
macheta a masivului

–
un joc al geoparcului

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

26

–
siluetele faunei (în pădure)

Educa
ț
ie formală

–
se face prin intermediul
ș
colilor din zonă

Educa
ț
ie

voca
ț
ională

Educa
ț
ie pentru

comunitate

Educa
ț
ie

informală

Cadru turism

educa
ț
ț
ional

Excursii de studiu/

mobilită
ț
i de

studiu

–
există programe de excursii de studiu în

teritoriu, ce sunt făcute de către
ș
coli
ș
i

sus
ț
inute financiar
ș
i administrativ de

geoparc

Programe

educa
ț
ionale

pentru turi
ș
ti

–
nu există

Cadru

socioeconomic

Economie locală

–
economie agricolă dinamică

Cadru

dezvoltare

durabilă
ș
ș
i

sustenabilitate

Rela
ț
ia cu

comunită
ț
ile locale

–
rela
ț
ie foarte bună cu comunită
ț
ile locale

Măsuri de

protejare a

mediului

–
zone pentru tratarea de
ș
eurilor

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

27

3.2.2 S
TYRIAN
E
ISENWURZEN
G
EOPARK
, A
USTRIA

F
IG
. H
ARTĂ
G
EOPARC
S
TYRIA N
E
ISENWURZEN

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

28

3.2.3
​
​

​
​
R
EYKJANES
G
EOPARK
, I
SLANDA

F
IG
. H
ARTĂ
G
EOPARC
R
EYKJANES

Din
punct
de
vedere
al
dimensiunii
Geoparcul
Reykjanes
are
de
aproximativ
două
ori

suprafa
ț
a
Geoparcului
Dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului.
Acesta
nu
are
componenta
educa
ț
ională

foarte
bine
definită,
însă
este
important
de
observat
faptul
că
există
o
multitudine
de
clădiri

ce
au
ș
i
func
ț
iuni
educa
ț
ionale
(mai
multe
biblioteci,
centre
pentru
arte
ș
i
ș
tiin
ț
e
etc.).
Mai
mult

decât
atât,
ș
i
în
acest
caz
componenta
de
rela
ț
ionare
între
geoparc
ș
i
comunită
ț
ile
locale
este

una
importantă,
ce
face
ca
economia
să
se
poată
dezvolta
într-un
mod
sustenabil.
(Anexa
2,

Tabel 3)

3.2.4 R
OKUA
G
EOPARK
, F
INLANDA

Geoparcul
Rokua
din
Finlanda
este
unul
ce
se
bazează
pe
o
componentă
mult
mai

senzorială
ș
i apropiată de legătura omului cu natura. (Anexa 2, Tabel 4)

3.2.5
​
​

​
Geopark de Luberon, Fran
ț
ț
a

Geoparcul
Luberon,
din
Fran
ț
a,
la
fel
ca
ș
i
geoparcul
Massif
des
Bauges,
are
foarte
bine

dezvoltată
componenta
de
rela
ț
ie
cu
comunită
ț
ile
locale,
ș
i
promovarea
unei
economii

sustenabile
prin
agricultură
ș
i
produse
locale.
Totodată,
componenta
educa
ț
ională
este

realizată astfel încât să fie implicate
ș
colile
ș
i liceele din zonă. (Anexa 2, Tabel 5)

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

29

3.3
ANALIZĂ

CADRU

TERITORIAL

3.3.1
​
​

TERITORIU

Încadrare în context

Geoparcul
Dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului
reprezintă
o
arie
protejată
de
tip
parc
natural,

categoria
V,
în
clasificarea
IUCN
(Uniunea
Interna
ț
ională
pentru
Conservarea
Naturii).

Scopul
acestuia
este
de
a
proteja
conservarea
unor
ansambluri
peisagistice
în
care

interac
ț
iunea
dintre
om
ș
i
natură
a
creat
o
zonă
cu
valoare
culturală
ș
i
cu
o
mare
diversitate

biologică.
Totodată
geoparcul
reprezintă
ș
i
un
sit
UNESCO,
un
loc
de
interac
ț
iune
între

geodiversitate,
biodiversitate
ș
i
tradi
ț
ie.
Suprafata
geoparcului
este
de
102.392
ha,
ș
i
are
o

popula
ț
ie de 32.500 de locuitori, 79 de sate grupate în 10 comune
ș
i ora
ș
ul Ha
ț
eg

Peisaj
ș
i turism în
Ț
ara Ha
ț
egului

Din
punct
de
vedere
al
cadrului
natural,
peisajul
din
ț
ara
Ha
ț
egului
este
unul
divers.
Tipurile

de peisaj întâlnite sunt:
ș
es
ș
i lunci, coline, pante împădurite
ș
i paji
ș
ti montane.

Depresiunea
Ha
ț
egului
este
o
zona
preponderent
cu
ș
es
ș
i
lunci,
accidental
cu
coline,
ce

cuprinde
ș
i
o
mică
zonă
de
pante
împădurite,
chiar
lângă
ora
ș
ul
Ha
ț
eg.
Activită
ț
ile
cu

caracter
turistic
au
un
mare
poten
ț
ial
de
dezvoltare,
datorita
faptului
că
zona
este

reprezentată
de
situri
naturale
unde
se
poate
observa
biodiversitatea
(fluturi,
narcise,
plante

carnivore,
zimbri
etc.),
dar
ș
i
de
elemente
construite
de
tip
monument.
Pe
lângă
aceste

lucruri, zona este una favorabilă
ș
i pentru plimbări în natură atât pe jos, cât
ș
i cu bicicleta.

Zona
Poiana
Ruscă
este
reprezentată
de
coline,
ș
i
la
fel
ca
ș
i
Depresiunea
Ha
ț
egului
este

potrivită
pentru
observarea
biodiversită
ț
ii
(pe
lângă
flora
ș
i
fauna
întâlnită
în
depresiunea

Ha
ț
egului
apare
ș
i
fauna
sălbatică).
Datorită
faptului
că
pantele
sunt
domoale
ș
i
intercalate
cu

pă
ș
uni de culme, zona este una potrivită pentru plimbări ecvestre.

Zona
mun
ț
ilor
Ț
arcu
este
o
zonă
de
pante
împădurite
ș
i
paji
ș
ti
montane,
destul
de
greu

accesibilă
pentru
vizitatori.
Administra
ț
ia
geoparcului
recomandă
pentru
această
zonă
sa
fie

dezvoltate
pachete
speciale
de
turism,
cu
ghidaj
local.
Zona
este
una
potrivită
pentru

observarea animalelor sălbatice, faunei montane
ș
i practicarea sporturilor de aventură.

Zona
mun
ț
ilor
Retezat
reprezintă
un
teritoriu
ce
con
ț
ine
pante
împădurite,
paji
ș
ti
montane
ș
i

în
unele
zone
coline.
Mun
ț
ii
Retezat
reprezintă
un
parc
natural
protejat
de
interes
na
ț
ional,
iar

activită
ț
ile turistice trebuie să se supună reglementărilor parcului.

Zona
mun
ț
ilor
Ș
ureanu
este
reprezentată
de
pante
împădurite
ș
i
coline.
Ea
este
o
zonă

potrivită
pentru
plimbări
lungi,
pe
jos,
cu
bicicleta
sau
chiar
ecvestre,
însă,
datorită
izolării,

administra
ț
ia Geoparcului propune ca acesta să fie dezvoltată într-o fază ulterioară.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

30

Fig. 4 Peisaj

Zonarea internă a ariei naturale protejate

1.
Zona
de
protec
ț
ie
integrală
(ZPI)
reprezintă
zona
ce
cuprinde
rezerva
ț
iile
naturale
ș
i
parcelele

silvice
care
permit
doar
lucrări
speciale
de
conservare,
conform
planurilor
de
amenajament.

Acestea
sunt:
ZPI1-
Depozitele
continentale
de
dinosaurieni
de
la
Sâmpetru,
ZPI2-
Mla
ș
tina

de
la
Pe
ș
teana,
ZPI3-
Calcarele
de
la
Fa
ț
a
Fetei,
ZPI4-
Vârful
Poieni,
ZPI5-
Pădurea
Silvu
ț
,

ZPI6-
Depozitele
continentale
–
cretacis
superios-
cu
ouă
de
dinosaurieni
Tu
ș
tea,
ZPI7-

Fâne
ț
ele
cu
narcise
Nuc
ș
oara,
ZPI8-
Fâne
ț
ele
de
la
Pui.
(Anexa
1,
ZDI-
regimul
de

proprietate)

2.
Zona
de
management
durabil
(ZMD)
cuprinde
toate
parcelele
silvice
din
interiorul

perimetrului
parcului
natural,
în
afară
de
cele
cuprinse
în
ZPI
ș
i
ZDD.
Zona
de
management

durabil
se
află
în
zonele
unde
valoarea
biodiversită
ț
ii
permite
utilizarea
ra
ț
ională
a
resurselor

naturale
ș
i
presupune
activită
ț
i
de
protec
ț
ie
a
pădurilor
ș
i
pă
ș
unilor,
activită
ț
i
ș
tiin
ț
ifice
ș
i

activită
ț
i
educative,
activită
ț
i
de
ecoturism
care
nu
necesită
realizarea
de
construc
ț
ii,

interven
ț
ii
pentru
men
ț
inerea
habitatelor
în
vederea
protejării
anumitor
specii,
grupuri
de

specii
sau
comunită
ț
i
biotice,
interven
ț
ii
ce
au
ca
scop
reconstruc
ț
ia
ecologică
a

ecosistemelor
naturale
ș
i
reabilitarea
ecosistemelor
necorespunzătoare
sau
degradate,

activită
ț
i
tradi
ț
ionale
de
utilizare
a
unor
resurse
regenerabile,
prin
tehnologii
cu
impact
redus

etc.
În
aceste
zone
sunt
cuprinse
cele
cinci
zone
de
suprapunere
par
ț
ială
cu
siturile
Natura

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

31

2000:
ZMD1
Pădurea
Slivu
ț
-Ha
ț
eg,
ZMD2
Valea
Fierului,
ZMD3
Mun
ț
ii
Ț
arcu,
ZMD4
Râu

Bărbat, ZMD5 Mun
ț
ii
Ș
ureanu.

3.
Zona
de
dezvoltare
durabilă
este
reprezentată
de
acele
suprafe
ț
e
unde
sunt
derulate

activită
ț
i
specifice
Ț
ării
Ha
ț
egului
(agricole
ș
i
de
turism
în
special)
ș
i
care
pot
influen
ț
a
nivelul

de
trai
al
locuitorilor
ș
i
implicit
pozi
ț
ia
acestora
fa
ț
ă
de
aria
naturală.
Această
zonă
cuprinde

zonele
de
intravilan
ș
i
zonele
perimetrale
acestora
ș
i
permite
dezvoltarea
unor
proiecte
de

infrastructură.
Realizarea
de
construc
ț
ii
noi
în
acestă
zonă
trebuie
să
fie
corelată
cu
planul
de

amenajare
a
teritoriului
ș
i
cu
planurile
urbanistice
ș
i
vor
fi
prioritare
proiectele
de
interes

public,
de
dezvoltare
a
infrastructurii,
de
interes
turistic,
sportiv,
privind
siguran
ț
a
na
ț
ională
ș
i

prevenirea
calamită
ț
ilor
naturale,
cu
respectarea
principiului
de
utilizare
durabilă
a
resurselor

naturale
ș
i
de
prevenire
a
efectelor
negative
asupra
biodiversită
ț
ii.
În
general
din
zona
de

dezvoltare
durabilă
fac
parte
suprafe
ț
e
ce
nu
con
ț
in
păduri.
De
la
acestă
regulă
fac
excep
ț
ie

o
serie
de
parcele
silvice,
care
din
motive
întemeiate,
se
regăsesc
în
zona
de
dezvoltare

durabilă. (Anexa 2- parcele silvice cuprinse în zona de dezvoltare durabilă) [13],[2]

Fig.
5
Zonare
internă,
suprapunere
cu
alte
situri
naturale
ș
ș
i
punctele
cele
mai

importante

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

32

Zonarea teritoriului în func
ț
ie de tematici

În
urma
analizei
elementelor
prezente
în
zonă,
teritoriul
a
fost
împăr
ț
it
în
ș
ase
zone
tematice,

în func
ț
ie de anumite caracteristicile predominante.

1.
Dealurile
vulcanice,
o
zonă
ce
cuprinde
ș
i
satul
Densu
ș
,
cu
vechea
biserică
de
piatră.

În
acestă
zonă
pot
fi
observate
zonele
unor
foste
erup
ț
ii
vulcanice
ș
i
se
pot
identifica

indicii despre istoria insulei preistorice a Ha
ț
egului.

2.
Meleagurile
cu
piatră
scrisă,
se
află
în
vecinătatea
ora
ș
ului
antic
Ulpia
Traiana

Sarmizegetusa. Aici se pot observa urme ale civiliza
ț
iei antice romane.

3.
Valea
dinozaurilor
este
o
zonă
ce
se
află
de-a
lungul
cursului
râului
Sibi
ș
el
ș
i

reprezintă locul unde au fost găsite fosilele dinozaurilor pitici.

4.
Colinele
Ha
ț
egului
reprezintă
zona
ce
cuprinde
ora
ș
ul
Ha
ț
eg.
Aici
se
găsesc
situri

naturale, precum pădurea cu zimbri, dar
ș
i elemente construite.

5.
Plaiurile
de
sub
munte
se
află
la
poalele
Mun
ț
ilor
Retezat
ș
i
reprezintă
o
zonă
cu

fâne
ț
e, bogată în plante
ș
i animale rare.

6.
Ț
inuturile
de
calcar
se
găsesc
pe
valea
superioară
a
Streiului.
În
aceste
locuri
putem

găsi
pe
ș
teri
ș
i
zone
de
belvedere
spectaculoase,
poieni
cu
margarete
ș
i
păduri
cu

liliac.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

33

Fig. 6 Zonare tematică

Infrastructură
ș
i mediu construit

Zonarea
turistică
a
Ț
ării
Ha
ț
egului
se
poate
face
prin
definirea
a
trei
zone
specifice
de
turism.

În
primul
rând,
zona
centrală,
reprezentată
de
ora
ș
ul
Ha
ț
eg
ș
i
zonele
adiacente
axei

principale
de
transport
ce
traversează
teritoriul
(A1-
Sarmizegetusa
(Ulpia
Traiana)
–
Ha
ț
eg).

Aceasta
este
o
zonă
de
turism
intensiv,
cu
o
dezvoltare
turistică
nereglementată.
Ea

reprezintă
aria
cea
mai
frecventată
de
turi
ș
tii
de
pasaj,
datorită
prezen
ț
ei
ruinelor
romane
de

la
Sarmizegetusa
ș
i
a
Padurii
Silvu
ț
,
unde
se
află
rezerva
ț
ia
de
zimbrii.
Zona
se
întinde
par
ț
ial

ș
i
de-a
lungul
axelor
A2
(A2-Petro
ș
ani-Ha
ț
eg,
nu
cuprinde
opriri
seminificative,
dar
reprezintă

o
axă
majoră
de
acces
în
Ț
ara
Ha
ț
egului),
A3
(A3-Ostrov-
Retezat,
o
axă
importantă
din

punct
de
vedere
turistic,
deoarece
face
legătura
cu
mun
ț
ii
Retezat
ș
i
barajul
Gura
Apelor)
A4

(A4-
Densu
ș
–
axa
ce
reprezintă
drumul
de
acces
spre
biserica
de
la
Denusu
ș
)
ș
i
A5
(A5-

Ha
ț
eg-
Hunedoara,
drum
de
acces
spre
Mănăstirea
Prislop,
dar
ș
i
drum
ce
func
ț
ionează
ca
ș
i

circuit
de
raliu).
În
al
doilea
rând,
zona
rurală,
reprezentată
de
satele
din
jurul
ora
ș
ului
Ha
ț
eg.

Acesta
este
o
zonă
de
turism
extensiv,
cu
reglementări
în
ceea
ce
prive
ș
te
turismul.
În
al

treilea
rând,
zona
sălbatică
adiacentă
zonei
rurale.
Acesta
este
o
zone
cu
turism
limitat

exclusiv la activită
ț
i cu ghidaj local.

Din
punct
de
vedere
al
infrastructurii,
teritoriul
este
împăr
ț
it
pe
trei
tipuri
de
axe.
Axele

prioritare
(A1-
Sarmizegetusa
(Ulpia
Traianai)-
Ha
ț
eg,
A2-
Petro
ș
ani-
Ha
ț
eg,
A3-
Ostrov-

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

34

Retezat,
A4-
Densu
ș
ș
i
A5-
Ha
ț
eg-
Hunedoara),
ce
facilitează
accesul
în
Ț
ara
Ha
ț
egului
sau

reprezintă
drumuri
de
acces
către
punctele
turistice
sau
zonele
naturale
cele
mai
importante

din
zonă
la
momentul
actual.
Si
axele
secundare
B
ș
i
C,
ce
reprezintă
drumuri
de
acces
către

anumite
puncte
de
interes
în
zonă.
Axele
de
categoria
B
sunt
conectate
la
axele
principale,

pe
când
axele
de
categoria
C
reprezintă
căi
de
acces
către
puncte
de
interes
izolate
sau
căi

de acces secundare în regiune. [2]

Fig. 7 Principale axe de circula
ț
ț
ie
ș
ș
i zonare turistică

Clasificarea siturilor

Ulterior
zonificării
teritoriilor
apare
ș
i
clasificarea
siturilor
în
func
ț
ie
de
principalele
aspecte
ce

pot genera turismul în zonă. Astfel avem trei mari categorii de situri:

1.
Siturile naturale
​
, unde se poate observa atât biodiversitatea, cât
ș
i evolu
ț
ia geologică a zonei.

Din
punct
de
vedere
al
observării
biodiversită
ț
ii
avem
Rezerva
ț
ia
de
Zimbri
din
Pădurea

Silvu
ț
,
Vârful
Poinei
(ce
reprezintă
o
rezerva
ț
ie
botanică
ș
i
reprezintă
un
excelent
punct
de

oobserva
ț
ie)
,
Fâne
ț
ele
cu
Narcise
(o
zonă
cu
narcise
ș
i
plante
relicte
din
perioada
topirii

ghe
ț
arilor
din
Mun
ț
ii
Retezat,
dar
ș
i
o
zonă
cu
fluturi
rari),
Fâne
ț
ele
de
la
Pui,
Punctul
de

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

35

observa
ț
ie
de
la
Clopotiva
(o
zonă
ce
permite
o
observare
panoramică
asupra
zonei
mun
ț
ilor

Retezat), Tăul fără fund (o rezerva
ț
ie naturală unde exista plante carnivore)
ș
i Piatra Corbilor.

Iar
din
punct
de
vedere
al
observării
evolu
ț
iei
geologice,
avem
situri
ce
vin
în
completarea

siturilor
naturale:
Valea
dinozaurilor
(locul
unde
au
fost
găsite
primele
fosile
de
dinozauri),

Râu
Bărbat
(loc
în
care
au
fost
găsite
fosile
de
dinozauri),
Dealurile
Vulcanice
(zonă
de
unde

se
pot
observa
urme
ale
erup
ț
iilor
preistorice
de
la
sfâr
ș
itul
erei
dinozaurilor),
Pe
ș
tera
(locul

unde
se
poate
observa
o
zonă
cu
calcar
formată
acum
135
de
milioane
de
ani),
Cheile
în

granit, Fosilele de la Fize
ș
ti
ș
i Cheile Crivadiei.

Dintre
siturile
enumerate
mai
sus
de
pe
teritoriul
Geoparcului
Ha
ț
eg,
au
fost
declarate
ș
i
opt

rezerva
ț
ii naturale importante:

●
Depozitele
continentale
de
dinosaurieni
de
la
Sânpetru,
sat
Sânpetru,
Comuna

Sântămăria
Orlea,
categoria
IV
IUCN,
5
ha,
rezerva
ț
ie
naturală
cu
profil

paleontologic.

●
Mla
ș
tina
de
la
Pe
ș
teana,
aflată
pe
teritoriul
satului
Pe
ș
teana,
comuna
Densu
ș
,

categoria IV IUCN, 2ha, rezerva
ț
ie naturală cu profil botanic.

●
Calcarele
de
la
Fa
ț
a
Fetei,
pe
raza
comune
Râu
de
Mori,
1
ha,
categoria
IV
IUCN,

rezerva
ț
ie naturală cu profil botanic.

●
Vârful
Poienii
de
la
Ohaba
de
Sub
Piatră,
pe
teritoriul
satului
Ohaba
de
Sub
Piatră,

comuna
Săla
ș
ul
de
Sus,
0,8
ha,
categoria
IV
IUCN,
rezerva
ț
ie
naturală
cu
profil

botanic.

●
Pădurea
Slivu
ț
,
teritoriul
ora
ș
ului
Ha
ț
eg,
40
ha,
categoria
IV
IUCN,
rezerva
ț
ie
naturală

cu profil botanic.

●
Depozitele
continentale
cretacic
superioare
cu
ouă
de
dinosaurieni
Tu
ș
tea,
localitatea

Tu
ș
tea,
comuna
General
Berthelot,
0,6
ha,
categoria
IV
IUCN,
rezerva
ț
ie
naturală
cu

profil paleontologic.

●
Fâne
ț
ele
cu
narcise
de
la
Nuc
ș
oara,
pe
raza
satului
Nuc
ș
oara,
comuna
Săla
ș
ul
de

Sus, 20 ha, categoria IV IUCN, rezerva
ț
ie naturală cu profil botanic.

●
Fâne
ț
ele
de
la
Pui,
pe
raza
comunei
Pui,
5
ha,
categoria
IV
IUCN,
rezerva
ț
ie
cu
profil

botanic.

2.
Siturile
culturale,
​
ce
​
​
sunt
definite
de
două
categorii
de
situri,
ș
i
anume
situri
cu
ruine
antice

ș
i medievale
ș
i situri cu biserici
ș
i mănăstiri.

O
mare
parte
dintre
siturile
din
Ț
ara
Ha
ț
egului
ce
con
ț
in
ruine
antice
ș
i
medievale
sunt

accesibile
după
scurte
plimbări
pedestre,
iar
din
acest
motiv
ele
constituie
un
prilej
de

drume
ț
ii.
Siturile
cu
ruine
sunt:
ruinele
ora
ș
ului
roman
de
la
Ulpia
Traiana
Sarmizegetusa,

(fostă
capitală
a
provinciei
romane,
Dacia),
Cetatea
Col
ț
(ce
este
asociată
cu
Castelul
din

Carpa
ț
i),
Cetatea
Răchitova,
Curtea
Nobiliară
de
la
Săla
ș
ul
de
Sus,
Cetatea
Mălăie
ș
ti
ș
i

Turnul Crivadiei.

Siturile
ce
con
ț
in
biserici
ș
i
mănăstiri
sunt
mult
mai
u
ș
or
accesibile
decât
cele
cu
ruine.
Printre

cele
mai
importante
situri
ce
acest
fel
putem
enumera:
Biserica
de
piatră
de
la
Densu
ș
,

Mănăstirea
Prislop,
Biserica
de
piatră
de
la
Sântămăria
Orlea,
Biserica
de
la
Ostrovul
Mare,

Mănăstirea Col
ț
, Biserica Sânpetru etc.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

36

3.
Situri
ce
reprezintă
repere
ale
vie
ț
ii
tradi
ț
ionale.
​
Acestea
sunt
reprezentate
de
muzeele
ș
i

colec
ț
iile
din
Ț
ara
Ha
ț
egului.
Ele
sunt
considerate
de
către
Administra
ț
ia
Geoparcului

Dinozaurilor
din
Ț
ara
Ha
ț
egului
ca
fiind
situri
ce
au
nevoie
de
modificări
pentru
a
putea

deveni
atractive.
Printre
ele
putem
enumera:
Muzeul
Satului
Ha
ț
egan
(un
loc
unde
turi
ș
tii
se

pot
familiariza
cu
tradi
ț
iile
din
zona
Ha
ț
egului),
Atelierul
me
ș
terilor
populari
”Ha
ț
egana”
(locul

unde
se
pot
găsi
obiecte
produse
de
me
ș
teri
locali),
Văioaga
de
la
Pe
ș
tera
(un
sit
ce
prezintă

pove
ș
ti
despre
via
ț
a
tradi
ț
ională
din
zonă),
Moara
de
apă
de
la
Pe
ș
tera
ș
i
Stânele
din
mun
ț
ii

Ț
arcu (unul din pu
ț
inele locuri în care au rămas nealterate obiceiurile arhaice pastorale).

3.3.2
​
​

​
​
PUNCTE

DE

VIZITARE

–
puncte de vizitare existente

1.
Expozi
ț
ia balauri, dragoni, dinozauri

–
în clădirea Universită
ț
ii din Bucure
ș
ti, din Ha
ț
eg, Str. Libertă
ț
ii, nr. 9A

–
125 mp în interior
ș
i 100 mp în curtea interioară

–
4 spa
ț
ii de expunere
ș
i un spa
ț
iu special pentru proiec
ț
ie filme

–
concept
cu
privire
la
legendele
balaurilor,
mitul
dragonilor
ș
i
fascina
ț
ia
pentru

dinozauri

–
”erou principal”- balaur bondoc (reconstruc
ț
ie realizată în Canada, de Brian Cooley)

–
expozi
ț
ia cuprinde desene, instala
ț
ii, oase
ș
i un cuib cu ouă de dinozauri

–
expozi
ț
ie interactivă, cu un spa
ț
iu de proiec
ț
ie, efecte vizuale

–
deschisă permanent pentru vizită
ș
i programe educa
ț
ionale

–

2.
Grădina aromată a timpului
ș
i tezaurul băncii de ecoinvesti
ț
ii în educa
ț
ie

–
spa
ț
iu ce completează expozi
ț
ia Balauri, Dragoni
ș
i Dinozauri

–
combină în scop educa
ț
ional, geo
ș
i fitodiversitatea locală

–
destinat elevilor
ș
i turi
ș
tilor, dar
ș
i persoanelor cu deficien
ț
e de vedere

–
aleea
timpului,
grădina
cu
plante
aromatice
ș
i
grădina
bunicii
se
adresează
tuturor

sim
ț
urilor pentru a în
ț
elege diversitatea naturii
ș
i legătura dintre oameni, natură
ș
i Pământ.

3.
Centrul de
ș
tiin
ț
ă
ș
i artă

–
în clădirea Universită
ț
ii din Bucure
ș
ti, din comuna General Berthelot

–
suprafa
ț
ă de expunere de 300 mp

–
expozi
ț
ii
ș
i instala
ț
ii la interior
ș
i în exterior (1000mp de instala
ț
ii în curtea exterioară)

–
destinat vizitării, organizării de ateliere educa
ț
ionale
ș
i activită
ț
i de tip outdoor learning

–
expozi
ț
ie de artă vizuală – amprente de suflet, cu roci
ș
i fosile specifice
Ț
ării Ha
ț
egului

–
în spa
ț
iul exterior: Magyarosaurus dacus

–
în interior: Zalmoxis robustus

–
expozi
ț
ii
temporare
ale
studen
ț
ilor
la
Universitatea
Na
ț
ională
de
Arte
(UNARTE)
sau

ale unor arti
ș
ti locali, inspirate de valori naturale
ș
i culturi locale

4.
Casa vulcanilor

–
valea
Ș
teiului, la începutul Drumului Vulcanilor (Densu
ș
– Răchitova)

–
o construc
ț
ie de piatră
ș
i chirpici

–
punct de informare
ș
i educa
ț
ie în natură pentru turi
ș
ti
ș
i elevi

5.
Casa dinozaurilor pitici
ș
i casa tradi
ț
iilor

–
în localitatea Sînpetru, comuna Sântămăria Orlea

–
centrul comunitar va cuprinde Casa Dinozaurilor Pitici, Casa Tradi
ț
iilor, Biblionetul

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

37

–
atelier
de
plante
tinctoriale,
târgul
produselor
locale
(
ț
esături,
ulei
de
dovleac,
săpun),

zilele geoparcului, atelierul dinozaurilor

–
accesibil doar cu rezervare

6.
Poteca tematică Valea Dinozaurilor

–
comuna Sântămăria Orlea, sat Sânpetru

–
machete
ș
i panouri explciative

–
pune în valoare două zone cunoscute de localnici ca: ”La groapă”
ș
i ”La scoabă”

7.
Casa Miniaturilor

–
expozi
ț
ie

–
obiecte culturale
ș
i naturale din
Ț
ara Ha
ț
egului realizate în miniatură

–
macrofotografii-
forma
ș
i
aspectul
unor
microalge
ș
i
microorganisme,
fosile
extrem
de

mici, marite cu ajutorul microscopului electronic

–
program doar cu rezervare

–
propuneri pentru viitoare puncte de vizitare

8.
Casa Plantelor

–
integrată în traseul de vizitare Pe
ș
teana – Tăul fără fund

–
amenajarea
unui
spa
ț
iu
de
informare
dedicat
plantelor
în
general,
biodiversită
ț
ii

paji
ș
tilor
din
zonă
ș
i
prezentării
plantelor
carnivore
(Drosera
rotundifolia-
Roua
Cerului)
–

planta prezentă în zona protejată Tăul Fără Fund

9.
Casa Fluturilor

–
proiect propus pentru satul Tu
ș
tea

–
diversitatea
fluturilor
din
Ț
ara
Ha
ț
egului
(peste
147
de
specii)
ș
i
rolul
lor

ca biodiversitate

–
spa
ț
iu de expozi
ț
ie
ș
i educa
ț
ie

3.3.3
​
​

​
​
TRASEE

–
trasee existente

1.
Valea dinozaurilor

–
traseul ce leagă satul Sânpetru de satele Ohaba
ș
i Sibi
ș
el

–
cuprinde
situri
paleontologice
protejate,
o
parcare,
câmpuri
cu
bolovani
de
granit,

elemente de peisaj rural, o moară de apă

2.
Drumul vulcanilor

–
Densu
ș
– Răchitova

–
cuprinde punctul de vizitare Casa Vulcanilor

–

3.
Natură
ș
i tradi
ț
ie

4.
Istorie
ș
i legende

–
trasee propuse

5.
Drumul fluturilor
ș
i Valea Săla
ș
ului

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

38

6.
Povestea apei
ș
i a pietrelor

–
zona satului Pe
ș
teana

–
cuprinde
două
mori
de
apă
(1
este
func
ț
ională),
o
vâltoare
ș
i
un
fost
cuptor
de
ars

piatra de var

–
în apropiere este intrarea într-o pe
ș
teră (cu poten
ț
ial de amenajare)

–
propunere
de
amenajare
a
unui
spa
ț
iu
dedicat
morilor
de
apă
(viitor
muzeu),
metodei

tradi
ț
ionale
de
spălare,
interpretarea
apei
ca
factor
de
eroziune
ș
i
creator
de
peisaj,
povestea

pietrelor
de
calcar
arse
în
cuptoarele
tradi
ț
ionale
pentru
var,
pietrele
din
Retezat,
pietrele
ca

memorie a Timpului.

–
cuprinde punctul de informare, Casa Plantelor

7.
Cetatea Ha
ț
egului

–
proiect ini
ț
iat de grupul Voluntari pentru Geoparc

–
amenajarea zonei vechii cetă
ț
i ca punct de informare
ș
i interpretare a peisajului

8.
Povestea pe
ș
terii
ș
i a locurilor

–
satul Pe
ș
tera

–
proiect ini
ț
iat împreună cu proprietara sitului din fa
ț
a pe
ș
terii

–
amenajare
ce
cuprinde
crearea
unui
punct
de
informare
ș
i
expozi
ț
ii
într-o
veche

priseacă (relocată
ș
i amenajată), traseu de acces
ș
i intrarea în pe
ș
teră)

Fig. 8, Trasee
ș
ș
i puncte de vizitare

3.3.4
​
​

​
​
EVENIMENTE

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

39

1.
Crosul cetă
ț
ii regale a Ha
ț
egului

–
cel mai mare eveniment sportiv

–
pe traseul de acces spre ruinele Cetă
ț
ii Regale a Ha
ț
egului

–
scop de a atrage aten
ț
ia asupra stării în care se află acest monument

–
promovare mi
ș
care pentru via
ț
ă sănătoasă

2.
Săptămâna Europeană a geoparcurilor
ș
i zilele geoparcului

–
mai-iunie

–
eveniment interna
ț
ional anual propus de Re
ț
eaua Europeană a Geoparcurilor

–
simultan în toate cele 58 de geoparcuri membre, din 21 de
ț
ări

–
activită
ț
i educa
ț
ionale, de promovare, tururi ghidate, expozi
ț
ii, festivaluri

–
presupune
tururi
ghidate
gratuite
(în
2015
–
Valea
Dinozaurilor,
Drumul
Vulcanilor,

Valea Săla
ș
ului
ș
i Turnul de la Răchitova)

–
pove
ș
tile
pietrelor-
program
educa
ț
ional
gratuit
la
situl
cu
vulcani
ș
i
vechea
mare
de
la

Densu
ș
; workshop-uri la centrul geoparcului din Ha
ț
eg pentru copii

–
concursuri

3.
Festivalul dinozaurilor

–
cel mai important eveniment cultural al verii organizat de Geoparc

–
la sfâr
ș
itul lunii iulie, pe parcursul a trei zile

–
activită
ț
i de promovare a educa
ț
iei, culturii
ș
i valorile zonei

4.
Ziua vulcanilor

–
eveniment educa
ț
ional major al geoparcului

–
dată fixă – 24 august

–
ghidul evenimentului este Andi Andezit, o mascotă a casei Vulcanilor

5.
Zilele Geoparcului

–
20
–
24
iunie
(perioadă
asociată
Sărbătorii
Rusaliilor,
Sânzienele,
Solsti
ț
iul
de
Vară,

cu semnifica
ț
ii naturale, simbolice
ș
i culturale ce pot fi valorificate în activită
ț
ile propuse

–
eveniment organizat anual

–
program
ce
cuprinde
vernisaje
de
expozi
ț
ii,
trasee
de
aventură,
ș
ezătoare
în
Ț
ara

Ha
ț
egului, pachete de turism, conferin
ț
e

3.3.5
​
​

​
​
P
ROGRAME

Ș
Ș
I

OFERTE

EDUCA
Ț
Ț
IONALE

1.
Voluntari pentru Geoparc

–
peste 200 de tineri voluntari, din care 50 participă activ

–
voluntari elevi actuali sau fo
ș
ti elevi ai Colegiului Na
ț
ional I.C Brătianu Ha
ț
eg

2.
Ambasadorii Geoparcului

–
grup de elită selectat din rândul voluntarilor, pe baza unor criterii stabilite de ei

–
pentru
a
fi
ambasador
trebuie
să
urmezi
un
curs
de
dezvoltare
personală
ș
i
profesională

în
care
să
te
familiarizezi
cu
conceptul
de
Geoparc
Interna
ț
ional
UNESCO,
să
participi
la

diverse activită
ț
i
ș
i să realizezi mai multe teme

–
rolul
este
de
a
reprezenta
ș
i
promova
geoparcul
la
nivel
local,
jude
ț
ean,
na
ț
ional
ș
i

interna
ț
ional

–
participare la evenimente cu caracter
ș
tiin
ț
ific

–
schimburi de experien
ț
ă

3.
Explorator la Casa Vulcanilor

–
pachet
de
activită
ț
i
educa
ț
ionale
pentru
copii,
tineri
sau
adul
ț
i,
desfă
ș
urat
la
Casa

Vulcanilor

–
doar cu rezervare

4.
Investitor în Grădina Aromată a Timpului

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

40

–
ofertă
educa
ț
ională
pentru
grupuri
de
elevi
ce
fac
parte
din
cele
3
cicluri
de
învă
ț
ământ

(primar, gimnazial
ș
i liceal), dar
ș
i adul
ț
ilor

–
activită
ț
i
de
observare
directă
ș
i
recunoa
ș
tere
a
diferitelor
tipuri
de
plante
ș
i
de
roci
din

Grădina aromată a timpului

–
doar cu rezervare

3.3.6
​
​

​
​
P
ROPUNERI

Centre
de
vizitare
interactivă:
Valea
Dinozaurilor,
Pădurea
dacică
cu
zimbri,
Ora
ș
ul

romanilor, Dealul cu tran
ș
ee

Dezvoltarea unui spa
ț
iu universitar de cercetare, educa
ț
ie
ș
i formare în
Ț
ara Ha
ț
egului:

–
geoparc- prelungirea în lumea reală a spa
ț
iului universitar

–
teritoriul geoparcului e un spa
ț
iu prielnic de studii aplicate

–
conform
UNESCO
geoparcul
trebuie
sa
cuprindă
programe
de
educa
ț
ie,

con
ș
tientizare (muzee, trasee)
ș
i cercetări
ș
tiin
ț
ifice

–
propunere: bază de cercetare în geo-biodiversitate la Berthelot

Re
ț
eaua educa
ț
ională edu-geoparc

–
parteneriat
de
sus
ț
inere
a
activită
ț
ilor
educa
ț
ionale
din
geoparc
ș
i
dezvoltarea
unor

proiecte educa
ț
ionale cu facultă
ț
i din UB

–
15
ș
coli,
Inspectoratul
Ș
colar
Hunedoara,
Asocia
ț
ia
CRAL,
Asocia
ț
ia
Drag
de
Ha
ț
eg,

14
Cluburi
Exploratorii,
grupul
de
tineri
voluntari
pentru
Geoparc,
coordonare

GDTH-UB

–
amenajarea
unor
spa
ț
ii
de
studium
dezbateri,
formare
(Centrul
pentru
Ș
tiin
ț
ă
ș
i
Artă
ș
i

Satul Studen
ț
esc din comuna General Berthelot)

–
amenajari exterioare
ș
i interioare (instala
ț
ii pentru exerci
ț
ii educa
ț
ionale
ș
i expozi
ț
ii)

–
atelier/ workshop dedicat dezvoltării EDU-GEOPARC

Practică
ș
i cercetare interdisciplinară

–
realizarea
unor
activită
ț
i
de
practică
interdisciplinară
pentru
studen
ț
i,
cadre
didactice,

cercetători din UB, în parteneriat cu Academia Română
ș
i alte universită
ț
i

–
aplica
ț
ii
comune
ș
i
practici
de
specialitate,
pentru
studen
ț
ii
UB,
în
parteneriat
cu

Universitatea din Southampton

–
amenajarea
unor
spa
ț
ii
de
studiu,
dezbateri,
formare
(Centrul
pentru
Ș
tiin
ț
ă
ș
i
Artă
ș
i

Satul Studen
ț
esc)

–
activită
ț
i de cercetare (paleontologie, sociologie, antropologie, geografie, botanică)

Amenajarea satului studen
ț
esc

–
spa
ț
iu de cazare,

–
spa
ț
iu
dezbatere,
întâlnire
pentru
studen
ț
ii
universită
ț
ilor
partenere
ș
i
tinerilor
din

geoparc

3.3.7
​
​

​
​
A
DMINISTRATIE

Ș
Ș
I

ACTORI

IMPLICATI

Administra
ț
ie

–
Universitatea din Bucure
ș
ti,

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

41

Actori

Fig. 9 Actori
ș
ș
i adnimistra
ț
ț
ie

1.
Rela
ț
ia cu Universitatea din Bucure
ș
ti

–
aceasta asigură sus
ț
inere financiară, administrativă
ș
i academică

–
GDTH
reprezintă
pentru
UB
un
spa
ț
iu
ce
poate
atrage
resurse
materiale,
de

cercetare, educa
ț
ie

–
GDTH
poate
asigura
un
dialog
cu
facultă
ț
ile,
centrele,
persoanele
cu
poten
ț
ial
de

lucru în geoparc prin intermediul UB

1.
Rela
ț
ia cu Re
ț
elele EGN, GGN
ș
i UNESCO

–
EGN
asigură
asisiten
ț
ă
în
respectarea
ș
i
aplicarea
conceptului
de

geoparc

–
suport pentru cre
ș
terea vizibilită
ț
ii

–
organizare de evenimente, schimburi
ș
i transfer de bune practici

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

42

–
poate
sus
ț
ine
dezvoltarea
unor
proiecte
inovatoare
în
conservarea

patrimoniului,
în
educa
ț
ie,
interpretare
turistică,
dezvoltarea
de

produse de geoturism
ș
i promovare

2.
Rela
ț
ia
cu
Ministerul
Mediului
ș
i
Schimbărilor
Climatice
ș
i
Re
ț
eaua
Na
ț
ională
de
Arii

Protejate

–
GDTH
aplică
în
teritoriu
prevederile
legale
privind
conss
ț
inerea
în

proiecte specifice

3.
Rela
ț
ia cu cele 70 de sate (comunită
ț
i locale)

–
GDTH
este
partener
în
proiecte
economice,
sociale,
culturale
locale
ș
i

promovează ini
ț
iative
ș
i produse locale

–
GDTH
este
ini
ț
iator
sau
partener
în
organizarea
unor
evenimente

locale

4.
Rela
ț
ia cu Administra
ț
iile locale
ș
i Consiliul Jude
ț
ean Hunedoara

–
GDTH
este
partener
în
proiecte
economice,
sociale,
culturale
locale
ș
i

promovează
ini
ț
iative
ș
i
produse
localeervarea
naturii,
în
numele

Ministerului

–
organizează evenimente, cursuri
ș
i poate asigura su

–
parteneri
în
proiecte
ș
i
sus
ț
inere
în
aplicarea
Planului
de
dezvoltare
ș
i

în evaluările UNESCO

5.
Rela
ț
ia cu firme de turism
ș
i alte intreprinderi locale

–
geoparcul
oferă
o
viziune
de
turism
ș
i
interpretare
pentru
valorificarea

elementelor de interes turistic

6.
Rela
ț
ia cu turi
ș
tii

–
turi
ș
tii
reprezintă
unul
din
grupurile
ț
intă
cheie
în
dezvoltarea

geoparcului
ș
i este nevoie de o bună cunoa
ș
tere a profilului
ș
i cererii

–
GDTH trebuie să ofere o interpretare atractivă pentru vizitatori

–
GDTH
oferă
evenimente,
puncte
de
informare,
organizează
expozi
ț
ii,

trasee de vizitare, pagina web

–
GDTH promovează geo
ș
tiin
ț
ele
ș
i UB

7.
Rela
ț
ia cu
ș
colile, profesorii, inspectoratul
ș
colar, ONG educa
ț
ionale

–
parteneriat în definirea unei oferte educa
ț
ionale
ș
i de formare

–
implicarea
în
evenimente
(Săptămâna
Geoparcului,
Zilele
Geoparcului,

Concursuri,
Ș
coala
Naturii)
ș
i
dezvoltarea
unor
proiecte
educa
ț
ionale
ș
i

pachete educa
ț
ionale

–
dezvoltarea unor parteneriate
ș
i organizarea de prezentări, conferin
ț
e

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

43

–
elemente cheie în promovarea geoparcului
ș
i inovare în educa
ț
ie

8.
Rela
ț
ia cu muzee
ș
i institute de cercetare (GeoEcomar, IGR)

–
cooperare în dezvoltarea unor activită
ț
i de educa
ț
ie non-formală

–
buna
comunicare
a
reglementărilor
privind
derularea
activită
ț
ilor
de

cercetare

–
promovarea reciprocă
ș
i evenimente comune

–
idei
de
proiecte
comune
ș
i
atragere
de
resurse
umane,
financiare,

tehnice

9.
Rela
ț
ia cu Comisia Na
ț
ionala a României (CNR) pentru UNESCO

–
sus
ț
inere
ș
i promovare la nivel na
ț
ional

–
comunicare reglementări privind conceptul de geoparc

–
colaborare
ș
i parteneriate în proiecte
ș
i evenimente

–
sus
ț
inerea programului geoparc în deciziile UNESCO

3.3.8
​
​
CERIN
Ț
Ț
E EGN
Ș
Ș
I GGN UNESCO

–
dezvoltarea
unor
trasee
de
vizitare,
interpretarea
siturilor
din
trasee,
identificarea
ș
i

aplicarea conceptului PPF

–
diferen
ț
ierea siturilor/traseelor în educa
ț
ionale/turistice/
ș
tiin
ț
ifice

–
identificarea/marcarea siturilor de importan
ț
ă interna
ț
ională

–
minim 20 de situri ce sunt utilizate de
ș
coli/studen
ț
i/comunitatea
ș
tiin
ț
ifică

–
bază de date a siturilor
ș
i Harta siturilor (diferite tipuri de hăr
ț
i)

–
existen
ț
a unor situri WHS, Biosphere Reserve, situri culturale etc.

–
plan
de
management
care
sa
cuprindă
cel
pu
ț
in
5
componente:
turism,
educa
ț
ie,

promovare,conservare, cercetare, monitorizare

–
infrastructura
cuprinde:
muzee,
puncte
de
informare,
centre
de
informare,
panouri
de

informare, trasee de vizitare

–
tururi ghidate, programe diferen
ț
iate pe vârste

–
alternative de vizitare în cazul condi
ț
iilor meteo nefavorabile

–
programe de formare pentru profesori

–
calendar al activită
ț
ilor

–
centre
de
vizitare/informare
ca
puncte
de
reper
de
pornire/întâlnire,
pentru
vizitele
din

geoparc

–
centrul geoparcului este accesibil cu transportul public

–
centrul
este
deschis
cel
pu
ț
in
ș
ase
zile
pe
săptămână,
tot
anul
sau
adaptat
condi
ț
iilor

meteo/ climatice locale

–
transport public corelat cu traseele tematice
ș
i traseele de biciclete

–
re
ț
ea
de
trasee
tematice,
cu
marcare
coerentă
ș
i
uniformă
ș
i
cel
pu
ț
in
un
traseu

tematic
dedicat
unui
subiect:
arheologie,
minerit,
arhitectură,
diferit
de
traseele

geologice specifice; trasee pentru: pădure, geologie, animale, plante etc.

–
trasee
de
ciclism,
turism,
descoperire,
dezvoltare
(re
ț
ea
de
pensiuni
suport
pentru

rutele de ciclism, hiking etc.)

3.3.9 CONCLUZII /
​
​
ANALIZĂ SWOT

1.
Puncte tari

–
diversitate a elementelor naturale, istorice, culturale etc.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

44

–
peisaj divers ce permite diferite tipuri de activită
ț
i

–
există reglementări în ceea ce privesc dezvoltările din zonă

–
există o zonificare tematică a teritoriului

–
împăr
ț
ire
pe
patru
categorii
de
situri
(biodiversitate,
geologie,

istorie, repere tradi
ț
ionale)

2.
Puncte slabe

–
punctele
de
vizitare
ș
i
traseele
nu
sunt
realizate
astfel
încât
să

formeze o strategie holistică

–
lipsa unei viziuni holistice la nivel teritorial, de ansamblu

–
lipsa existen
ț
ei unei ierarhii clare la nivelul geoparcului

–
împăr
ț
ire neclară pe tematici

–
func
ț
ionare doar în anumite perioade ale anului

–
traseele tematice nu sunt coerente

–
infrastructura
este
insuficient
dezvoltată
(poteci
speciale
pentru

plimbare, piste de biciclete ce să unească punctele de vizitare,

–
nu există diferen
ț
iere pe grupe de vârstă

–
rela
ț
ia cu oamenii nu e suficient exploatată

3.
Oportunită
ț
i

–
mind
-mapping,
legătură
puncte
de
vizitare,
trasee
tematice,

evenimente
ș
i programe educa
ț
ionale

–
crearea
unui
pol
al
geoparcului
în
ora
ș
ul
Ha
ț
eg,
datorită
pozi
ț
iei

fa
ț
ă de teritoriu
ș
i a facilită
ț
ilor existente

4.
Amenin
ț
ări

–
stagnare

​
​
4. C
ONCLUZII

GENERALE
/ S
TRATEGIE

4.1 S
TRATEGIE

​
​
4.1.1 S
TRATEGIE

CADRU

EDUCA
Ț
Ț
IONAL

Din
punct
de
vedere
educa
ț
ional,
strategia
se
bazează
pe
structurarea
proiectului
pe

baza
celor
4
tipuri
de
educa
ț
ie
definite
în
studiul
ELLI
(educa
ț
ia
formală,
educa
ț
ia

voca
ț
ională,
educa
ț
ie
pentru
comunitate
ș
i
educa
ț
ia
pentru
dezvoltarea
personală)
ș
i

realizarea
unor
spa
ț
ii
ce
să
func
ț
ioneze
pentru
un
sistem
educa
ț
ional
opus
celui
pe
model

industrial, bazat pe principiile definite de Ken Robinson.

În
acest
fel,
cre
ș
terea
rezultatelor
din
punct
de
vedere
al
educa
ț
iei
formale
se
va
face

prin
realizarea
de
proiecte
comune
pe
parcursul
anului
ș
colar
între
ș
colile
partenere
ș
i

geoparc
ș
i
realizarea
de
parteneriate
cu
universită
ț
ile
din
ț
ară
pentru
realizarea
de
practici
de

vară
în
teritoriu.
La
nivel
spa
ț
ial,
aceste
lucruri
se
traduc
prin
spa
ț
ii
pentru
workshop-uri,

conferin
ț
e, spa
ț
ii de cazare pentru studen
ț
i
ș
i eventual o mică bibliotecă.

Educa
ț
ia
voca
ț
ională
va
fi
îmbunătă
ț
ită
prin
prevederea
unor
cursuri
de
formare
pentru

adul
ț
ii
din
comunitate,
pe
baza
unei
strategii
de
dezvoltare
economică
sustenabilă
a
zonei,

dezvoltată
ulterior
ș
i
încurajarea
afacerilor
din
zonă
să
pregătească
cursuri
de
formare
ș
i

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

45

specializare
pentru
angaja
ț
i.
În
materie
de
spa
ț
iu,
aceste
lucruri
înseamnă
prevederea
unor

săli de conferin
ț
e
ș
i de workshop-uri.

Din
punct
de
vedere
al
educa
ț
iei
pentru
comunitate
trebuie
ca
activită
ț
ile
de
voluntariat

existente
să
fie
men
ț
inute,
chiar
extinse,
iar
acestea
să
implice
ș
i
categoriile
sociale

defavorizate
din
zonă.
La
nivel
spa
ț
ial,
aceste
lucruri
se
traduc
prin
existen
ț
a
unui
spa
ț
iu

multifunc
ț
ional, pentru întâlniri, workshop-uri, jocuri etc.

Educa
ț
ia
pentru
dezvoltarea
personală
se
va
îmbunătă
ț
i
prin
încurajarea
activită
ț
ilor
ș
i

a
evenimentelor
sportive
în
zonă,
participarea
în
activită
ț
i
culturale,
precum
dans,
cinema,

vizitarea
muzeelor
sau
a
galeriilor
etc.
Din
punct
de
vedere
al
spa
ț
iului,
se
vor
prevedea
un

spa
ț
iu
pentru
cinema
(eventual
această
func
ț
iune
a
spa
ț
iului
se
va
putea
intercala
ș
i
cu
alte

func
ț
iuni),
un
spa
ț
iu
exterior
pentru
cinema
ș
i
spa
ț
ii
expozi
ț
ionale
pentru
expunerea
obiectelor

aflate
deja
în
colec
ț
ia
geoparcului
(în
acest
fel,
copiii
ș
i
oamenii
din
zonă
vor
fi
familiariza
ț
i
cu

ceea ce înseamnă un spa
ț
iu expozi
ț
ional
ș
i vor dori să vadă
ș
i altele).

Fig. 10 Întrepătrunderea conceptelor

​
​
4.1.2 S
TRATEGIE

TURISM

EDUCA
Ț
Ț
IONAL

Turismul
educa
ț
ional
se
va
realiza
prin
promovarea
excursiilor
de
studiu
în
cadrul

teritoriului,
dar
ș
i
prin
implicarea
componentei
umane
turistice
în
activită
ț
i
cu
caracter

educa
ț
ional.
În
acest
fel,
vor
exista
trasee
tematice
de-a
lungul
cărora
vor
fi
amplasate

pavilioane
de
mici
dimensiuni,
bazate
pe
principii
precum
:
educa
ț
ie
prin
explorare
(teritoriul

ca
spa
ț
iu
de
explora
ț
ie)
,
joc
(natura
ca
loc
pentru
joacă),
observa
ț
ie
(elementele
prezente
în

natură
ca
obiecte
de
observa
ț
ie)
ș
i
descoperire
(concluziile
ca
descoperiri
a
ceea
ce
s-a

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

46

observat).
Din
punct
de
vedere
spa
ț
ial,
aceste
pavilioane
pot
avea
func
ț
iuni
precum
adăpost,

punct
de
observa
ț
ie,
punct
de
belvedere,
laborator,
spa
ț
iu
pentru
medita
ț
ie,
descoperirea

sim
ț
urilor etc.

Fig. 11 Concept traseu

​
​
4.1.3 S
TRATEGIE

CADRU

DEZVOLTARE

DURABILĂ

Ș
Ș
I

SUSTENABILITATE

Din
punct
de
vedere
al
dezvoltării
durabile
ș
i
sustenabilită
ț
ii,
prin
proiect
se
dore
ș
te

stimularea
promovării
parteneriatelor
între
geoparc
ș
i
comunitatea
locală,
promovarea

produselor
locale
ș
i
aplicarea
principiilor
descrise
de
”Living
building
challenge”
pentru
fiecare

dintre noile interven
ț
ii ce se vor face în proiect.

4.1.4 S
TRATEGIE

CADRU

SOCIOECONOMIC

Din
punct
de
vedere
socioeconomic
strategia
presupune
crearea
prin
educa
ț
ie
a

cadrului
pentru
dezvoltarea
de
mici
afaceri
familiale
ș
i
locale.
Acest
lucru
se
poate
realiza

prin
investirea
timpului
ș
i
energiei
în
activită
ț
i
ce
să
ridice
nivelul
educa
ț
iei
voca
ț
ionale
ș
i

pentru
comunitate
la
nivel
de
teritoriu.
Odată
ce
acest
cadru
ar
fi
creat,
principiile
generate
de

Rob
Hopkins
în
cartea
sa
”Transition
Movement”
ar
putea
începe
să
fie
puse
tot
mai
mult
în

aplicare, în scopul de a realiza o zonă eficientă
ș
i independentă economic.

​
​
4.1.5 S
TRATEGIE

CADRU

TERITORIAL

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

47

Strategia
cu
privire
la
cadrul
teritorial
presupune
o
abordare
holistică
a
Geoparcului.
În

acest
fel,
teritoriul
trebuie
tratat
ca
un
ansamblu,
ce
să
aibă
un
nucleu
central
​
​
ș
i
o
serie
de

noduri secundare
​
​
, în teritoriu, aflate pe anumite
​
trasee tematice
​
​
.

​
​
4.2 P
ROGRAM
/ F
UNC
Ț
Ț
IUNE

PRINCIPALĂ
(+
SCHEMĂ

FUNC
Ț
Ț
IONALĂ
)

Func
ț
iunea
principală
va
fi
una
educa
ț
ională,
dar
care
se
va
adresa
atât
persoanelor

care
locuiesc
în
geoparc,
cât
ș
i
turi
ș
tilor.
Educa
ț
ia
se
va
realiza
pe
baza
strategiei
men
ț
ionate

anterior, iar spa
ț
iile vor fi astfel configurate încât să faciliteze atingerea scopurilor propuse.

Fig. 12 Schemă func
ț
ț
ională

​

​
​
4.3 A
MPLASAMENT
(T
RASEE
+N
ODURI
)

​
​
4.3.1 C
ENTRU

Centrul
proiectului
va
fi
situat
în
ora
ș
ul
Ha
ț
eg,
datorită
pozi
ț
iei
acestuia
în
teritoriu
ș
i
a

faptului
că
este
cel
mai
accesibil
punct
pentru
persoanele
ce
vin
din
exterior.
Pentru
alegerea

locului
cel
mai
potrivit
pentru
noua
clădire
se
va
face
un
studiu
al
ora
ș
ului
din
punct
de

vedere
istoric,
pentru
a
se
observa
care
a
fost
rela
ț
ia
acestuia
cu
natura
înconjurătoare
de-a

lungul
timpului
ș
i
cum
poate
ora
ș
ul
să
fie
în
rela
ț
ie
cu
natura
în
momentul
de
fa
ț
ă.
Ca
ș
i
o

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

48

primă
observa
ț
ie,
în
urma
unei
analize
incipiente,
se
poate
concluziona
faptul
că
ora
ș
ul
rupe

legătura naturală a pădurii ce se extinde de-a lungul râului ce îl traversează.

Fig. 13 Hartă păduri

O
altă
observa
ț
ie
se
referă
la
faptul
că
de
ș
i
ora
ș
ul
este
foarte
apropiat
de
natură,
legătura

oamenilor
cu
pădurea
este
aproape
inexistentă
pentru
cei
ce
locuiesc
acolo.
Drumul
spre

zona împădurită este greu accesibil, sau se poate realiza doar cu ajutorul automobilului.

4.3.1.1 Amplasament

Un
posibil
amplasament
poate
fi
situl
aflat
în
zona
de
întâlnire
dintre
râu
ș
i
ora
ș
,
datorită

pozi
ț
iei
strategice
fa
ț
ă
de
ora
ș
ș
i
de
principalul
drum
de
acces,
dar
ș
i
datorită
faptului
că

reprezintă o zonă potrivită pentru aducerea naturii în ora
ș

ș
i crearea unui muzeu în aer liber.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

49

Fig. 14 Propunere amplasament

4.3.2 T
RASEE

Traseele
se
vor
afla
în
fiecare
din
cele
ș
ase
zone
stabilite
de
către
administra
ț
ia

Geoparcului
Dinozaurilor
din
Ț
ara
Ha
ț
egului
ca
fiind
importante
ș
i
vor
fi
definite
în
urma
unei

analize mai elaborate.

​

​
​
4.3.3 N
ODURI

Nodurile
vor
reprezenta
puncte
pe
traseele
stabilite
anterior,
iar
pozi
ț
ia
acestora
se
va

stabili
în
urma
unei
strategi
în
ceea
ce
prive
ș
te
regimul
de
proprietate
al
terenurilor.
(Anexa.

3)

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

50

Fig. 15 Loca
ț
ț
ia traseelor
ș
ș
i a nodurilor

​
​
4.4 L
EGISLA
Ț
Ț
IE

Din
punct
de
vedere
legislativ
se
vor
respecta
toate
cerin
ț
ele
de
calitate
formulate
prin

Legea
10/1995
(Cerin
ț
a
de
calitate
A
–
rezisten
ț
ă
ș
i
stabilitate,
Cerin
ț
a
de
calitate
B-
siguran
ț
a

în
exploatare,
Cerin
ț
a
de
calitate
C-
Siguran
ț
a
la
incendiu,
Cerin
ț
a
de
calitate
D-
igiena,

sănătatea
oamenilor,
protec
ț
ia
ș
i
refacerea
mediului,
Cerin
ț
a
de
calitate
E-
pretec
ț
ia
termică,

hidrofugă
ș
i
economia
de
energie,
Cerin
ț
a
de
calitate
F
–
protec
ț
ia
împotriva
zgomotului.

Aceste
cerin
ț
e
sunt
îndeplinite
prin
respectarea
anumitor
măsuri
din
normativele
tehnice
ș
i

legile
aflate
în
vigoare
(NP
051-2001-
normativ
cu
privire
la
adaptarea
clădirilor
ș
i
a
spa
ț
iului

urban
aferent
la
nevoile
persoanelor
cu
handicap,
P
118-199-
normativ
cu
privire
la
siguran
ț
a

la
foc
a
construc
ț
iilor,
NP
068-2002-
normativ
cu
privire
la
proiectarea
clădirilor
din
punct
de

vedere
al
cerin
ț
ei
de
siguran
ț
ă
în
exploatare
etc.).
Totodată,
este
obligatoriu
să
se
respecte
ș
i

regulamentul stabilit de administra
ț
ia geoparcului pentru întregul teritoriu.

​
​
4.5 C
ONCLUZII

Vor
reprezenta
o
sinteză
a
întregului
proces
care
a
avut
în
lucrarea
studiată
ș
i
vor
fi

dezvoltate pentru următoarea predare, pentru a putea
ț
ine cont de toate informa
ț
iile folosite.

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

51

Anexe

Anexa 1- Studiu ELLi

Imaginea 1, statistici privind educa
ț
ia formală

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

52

Imaginea 2, statistici privind educa
ț
ia voca
ț
ională

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

53

Imaginea 3, statistici privind educa
ț
ia pentru comunitate

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

54

Imaginea 1, statistici privind educa
ț
ia pentru dezvoltarea personală

Anexa 2

Anexa 2
​
​

​
Tabel 2

​
3.2.2 S
TYRIAN
E
ISEN WURZEN
G
EOPARK
, A
USTRIA

Cadru teritorial

Localizare

Suprafa
ț
ă

Administra
ț
ie
ș
i

actori implica
ț
i

Peisaj

Zonare

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

55

Infrastructură
ș
i

mediu construit

Facilită
ț
i de

cazare

Trasee

Puncte de vizitare

Activită
ț
i

Cadru

educa
ț
ț
ional

Educa
ț
ie formală

Educa
ț
ie

voca
ț
ională

Educa
ț
ie pentru

comunitate

Educa
ț
ie

informală

Cadru turism

educa
ț
ț
ional

Excursii de studiu/

mobilită
ț
i de

studiu

Programe

educa
ț
ionale

pentru turi
ș
ti

Cadru

socioeconomic

Economie locală

Cadru

dezvoltare

durabilă
ș
ș
i

sustenabilitate

Rela
ț
ia cu

comunită
ț
ile locale

Măsuri de

protejare a

mediului

A
NEXA
2, T
ABEL
3

3.2.3
​
​

​
​
R
EYKJANES
G
EOPARK
, I
SLANDA

Cadru teritorial

Localizare

Reykjanes, Islanda

Suprafa
ț
ă

–
peninsula are aproximativ 2000 mp

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

56

Administra
ț
ie
ș
i

actori implica
ț
i

Peisaj

–
zonă vulcanică cu ape geotermale

Zonare

–
există 55 de geosituri

Infrastructură
ș
i

mediu construit

–
există biciclete de închiriat

Facilită
ț
i de

cazare

–
apartamente

–
camping

–
căbănu
ț
e

–
ferme de vacan
ț
ă

–
guesthouses

–
hostel-uri

–
hotel-uri

–
saci de dormit

–
servicii de campat pentru iarnă

Trasee

–
există o serie de trasee bazate pe tururi

ghidate în func
ț
ie de anumite activită
ț
i ce

se pot face în zonă

Situri de vizitat

–
observarea păsărilor în habitatul lor

natural

–
podul între continente

–
situri naturale neatinse, pentru a stimula

recreerea

–
piscine noroioase (există
ș
i o legendă în

legătură cu acestea)

–
un munte izolat în peisaj

Puncte de vizitare

–
SUDURNES SCIENCE AND LEARNING

CENTER (centrul oferă trei expozi
ț
ii, o

galerie de natură, unde oamenii pot să

vină
ș
i să atingă diferite animale împăiate

din fauna
ț
ării
ș
i pot să vadă creaturi

maritime adevărate, iar pe lângă acestea,

mai există
ș
i o colec
ț
ie de oase de balenă.

O galerie de istorie, despre atrac
ț
ia pe

care au avut-o polii pentru via
ț
a medicului

ș
i cercetătorului
ș
tiin
ț
ific polar francez

Jean-Baptiste Charcot.
Ș
i o galerie de artă

unde se poate găsi arta
ș
i expozi
ț
ia

educa
ț
ională Lumi ascunse
ș
i Zâne ale

Mării.)

Centrul este deschis tot timpul anului
ș
i

con
ț
ine
ș
i spa
ț
ii pentru conferin
ț
e.

–
MUZEUL PATRIMONIULUI –

STEKKJARKOT (

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

57

–
VIKING WORLD

–
FARURI DE LUMINĂ (importante puncte

de reper în peisaj ce func
ț
ionează
ș
i ca

puncte de informare)

–
CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ

(Reykjanesbaer Regional Information

Cente, KVIKAN -House of Culture and

Natural Resources)

Activită
ț
i

–
cursuri de gătit

–
plimbări aerienie

–
pescuit

–
biciclete de închiriat (
ș
i tururi ghidate cu

bicicleta)

–
observarea păsărilor

–
tururi cu barca

–
explorarea pe
ș
terilor

–
experien
ț
e culonare

–
tururi zilnice

–
scufundări

–
băi geotermale

–
cursuri de golf

–
tururi de hiking

–
echita
ț
ie

–
vânătoare

–
tururi de kayak

–
tururi luxoase (cu elicopterul)

–
mini- zoo la fermele din zonă

–
tururi luminoase (pentru observarea

aurorei boreale)

–
tururi de fotografii

–
observarea focilor

–
piscine

–
observarea balenelor

–
aventuri de iarna etc.

Cadru

educa
ț
ț
ional

Educa
ț
ie formală

–
existen
ț
a unui centru de
ș
tiin
ț
ă
ș
i învă
ț
are

Educa
ț
ie

voca
ț
ională

Educa
ț
ie pentru

comunitate

Drifting Apart- program de sus
ț
inere a altor zone

ce vor să devină geoparcuri UNESCO

Educa
ț
ie pentru

dezvoltarea

personală

Cadru turism

educa
ț
ț
ional

Excursii de studiu/

mobilită
ț
i de

studiu

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

58

Programe

educa
ț
ionale

pentru turi
ș
ti

–
nu există specific această componentă,

dar există numeroase agen
ț
ii turistice
ș
i

operatori turistici ce activează în zonă

Cadru

socioeconomic

Economie locală

–
programul GEOfood, ce dore
ș
te să

întărească cooperarea între producătorii

locali
ș
i geoparc

Cadru

dezvoltare

durabilă
ș
ș
i

sustenabilitate

Rela
ț
ia cu

comunită
ț
ile locale

–
există parteneriate cu comunită
ț
ile locale

(spre exemplu existen
ț
a unor grădini

zoologice de mici dimensiuni la fermele

din zonă)

Măsuri de

protejare a

mediului

Anexa 2 , Tabel 4

3.2.4 R
OKUA
G
EOPARK
, F
INLANDA

Cadru teritorial

Localizare

Rokua, Finlanda

Suprafa
ț
ă

Administra
ț
ie
ș
i

actori implica
ț
i

Peisaj

Zonare

Infrastructură
ș
i

mediu construit

Facilită
ț
i de

cazare

–
hoteluri ( ce con
ț
in
ș
i spa-uri )

–
căsu
ț
e de vacan
ț
ă

–
zone de camping

Trasee

Puncte de vizitare

Activită
ț
i

–
ski

–
plimare

–
mountain biking

–
pescuit

–
canoe

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

59

–
snowshoeing

–
activity packages

–
cules fructe de pădure
ș
i ciuperci

–
golf

Cadru

educa
ț
ț
ional

Programe

educa
ț
ionale

–
există programe educa
ț
ionale pentru
ș
coli

ș
i licee (tema geoparcului este Epoca de

Ghea
ț
ă
ș
i tradi
ț
iile geologice unice)

–
educa
ț
ie prin landscape, adresată oricărei

persoane ce vine să viziteze geoparcul

Educa
ț
ie formală

Educa
ț
ie

voca
ț
ională

Educa
ț
ie pentru

comunitate

Educa
ț
ie

informală

Cadru turism

educa
ț
ț
ional

Excursii de studiu/

mobilită
ț
i de

studiu

Programe

educa
ț
ionale

pentru turi
ș
ti

Cadru

socioeconomic

Economie locală

Cadru

dezvoltare

durabilă
ș
ș
i

sustenabilitate

Rela
ț
ia cu

comunită
ț
ile locale

Măsuri de

protejare a

mediului

Anexa 2, Tabel 5

3.2.5
​
​

​
Geopark de Luberon, Franta

Cadru teritorial

Localizare

Suprafa
ț
ă

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

60

Administra
ț
ie
ș
i

actori implica
ț
i

Peisaj

Zonare

Infrastructură
ș
i

mediu construit

Facilită
ț
i de

cazare

Trasee

Puncte de vizitare

Activită
ț
i

Cadru

educa
ț
ț
ional

Educa
ț
ie formală

Educa
ț
ie

voca
ț
ională

Educa
ț
ie pentru

comunitate

Educa
ț
ie

informală

Cadru turism

educa
ț
ț
ional

Excursii de studiu/

mobilită
ț
i de

studiu

Programe

educa
ț
ionale

pentru turi
ș
ti

Cadru

socioeconomic

Economie locală

Cadru

dezvoltare

durabilă
ș
ș
i

sustenabilitate

Rela
ț
ia cu

comunită
ț
ile locale

Măsuri de

protejare a

mediului

Anexa 2, Tabel 6

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

61

3.2.6
​
​
Parc des Îles, Fran
ț
ț
a

Cadru teritorial

Localizare

Suprafa
ț
ă

Administra
ț
ie
ș
i

actori implica
ț
i

Peisaj

Zonare

Infrastructură
ș
i

mediu construit

Facilită
ț
i de

cazare

Trasee

Puncte de vizitare

Activită
ț
i

Cadru

educa
ț
ț
ional

Educa
ț
ie formală

Educa
ț
ie

voca
ț
ională

Educa
ț
ie pentru

comunitate

Educa
ț
ie

informală

Cadru turism

educa
ț
ț
ional

Excursii de studiu/

mobilită
ț
i de

studiu

Programe

educa
ț
ionale

pentru turi
ș
ti

Cadru

socioeconomic

Economie locală

Cadru

dezvoltare

durabilă
ș
ș
i

sustenabilitate

Rela
ț
ia cu

comunită
ț
ile locale

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

62

Măsuri de

protejare a

mediului

Anexa
1
–
ZDI-
Regimul
de
proprietate
,
Planul
de
management
al
parcului
natural

Geoparcul Dinozaurilor
Ț
ara Ha
ț
egului

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

63

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

64

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

65

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

66

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

67

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

68

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

69

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

70

Anexa 2 – ZDD – Parcele silvice cuprinse în zona de dezvoltare durabilă

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

71

Bibliografie

Căr
ț
i

[3] K. Robinsons, L. Aronica, Creative Schools, New York: Penguin Books, 2015

[17]
Living
Building
Challenge
2.1,
A
Visionary
Path
to
a
Restorative
Future,
International

Living Future Institute, mai 2012

[14]
R.
Hopkins,
The
Transition
Handbook.
From
oil
dependency
to
local
resilience,
Green

Books, 2008

Articole
ș
i publica
ț
ii fizice

[1]
Jaques
Delors,
“Education:
the
necessary
Utopia”
LEARNING:
THE
TREASURE
WITHIN,

Report
to
UNESCO
of
the
International
Commission
on
Education
for
the
Twenty-first

Century, UNESCO Publishing, 1996

[2]
Jean
Winand,
“Universities
and
the
“democracy
of
the
gullible””
The
UNESCO
Courier,

“Education: Still searching for Utopia?”, ianuarie-martie 2018

[4]
Incheon
Declaration
and
Framework
for
Action
for
the
implementation
of
Sustainable

Development Goal 4, Education 2030, UNESCO, 2015

[20]
Universitatea
din
Bucure
ș
ti,
Unitatea
de
Administrare
a
Geoparcului
Dinozaurilor
Ț
ara

Ha
ț
egului,
Planul
de
management
al
parcului
natural
geoparcul
dinozaurilor
Ț
ara
Ha
ț
egului,

2015.

[9]
Iveta
Dembovska,
Velta
Lubkina,
Inese
Silicka,
Educational
Tourism
in
the
Training
of

Future Tourism Professionals, Research Gate, mai 2016

[10]
Tim
Pitman,
Sue
Broomhall,
Joanne
McEwan,
Elzbieta
Majocha,
Adult
learning
in

educational tourism, Australian Journal of Adult Learning, volumul 50, numărul 2, Iulie 2010

[11]
Dalia
Prakapiene,
Loreta
Olberkyte,
Using
Educational
Tourism
in
Geographical

Education,
RIGE,
Review
of
International
Geographical
Education,
volumul
3,
numărul
2,

vară 2013

[19]
Cristina
Filca,
Larisa
Gardean,
Noduri
ș
i
Re
ț
ele
în
Geoparcul
Dinozaurilor
Ț
ara

Ha
ț
egului, ianuarie 2015

[15]
Les
villes
en
transition,
Vers
une
economie
conviviale
post-petrole,
Documents

d’analyse et de reflexion, august 2011

[16]
The
Essential
Guide
to
Doing
Transition.
Getting
Transition
started
in
your
street,

community, town or organisation , Transition Network, Marea Britanie, 2016

Studii

[5]
Michaela
Saisana,
ELLI-Index:
a
sound
measure
for
lifelong
learning
in
the
EU,
JRC

Scientific and Technical Reports, 2010

[6]
Michaela
Saisana,
European
Lifelong
Learning
Indicators
(ELLI)-
Project,
JRC
Scientific

and Technical Reports, Brussels, octombrie 2010

Articole
ș
i publica
ț
ii online

Vitan Alexandra Maria

Se completează cu numele lucrării

72

[4]
Phil
Roeder,
”The
evolution
of
educational
systems
through
history”,
Mobile
World

Capital, 14.09.2015, (consultat la 19.11.2018), [Online], Adresa URL:

https://mobileworldcapital.com/2015/09/14/the-evolution-of-educational-systems-through-hist
ory/

[7]
Peter
Gray,
”A
Brief
History
of
Education:
To
understand
schools
we
must
view
them
in

historical
perspective”,
Psychology
Today,
20.08.2008,
(consultat
la
20.11.2018),
[Online],

Adresa URL:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/freedom-learn/200808/brief-history-education

[8]
Peter
Gray,
”Children
Educate
Themselves
I:
Outline
of
Some
of
the
Evidence”,

Psychology Today, 16.07.2008, (consultat la 20.11.2018), [Online], Adresa URL:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/freedom-learn/200807/children-educate-themselve
s-i-outline-some-the-evidence

[22]
Peter
Gray,
”Children
Educate
Themselves
III:
The
Wisdom
of
Hunter-Gatherers,
How

hunter-gatherer
children
learn
without
schools”,
Psychology
Today,
02.08.2008,
(consultat
la

21.11.2018), [Online], Adresa URL:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/freedom-learn/200808/children-educate-themselve
s-iii-the-wisdom-hunter-gatherers

[18]
Geopark
du
Massif
des
Bauges,
(consultat
la
07.12.2018),
[Online],
Adresa
URL:

http://www.parcdesbauges.com/fr/

[13]
UNESCO
Global
Geoparks,
(consultat
la
07.12.2018),
[Online],
Adresa
URL:

http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/earth-sciences/unesco-global-g
eoparks/

Legisla
ț
ie

Iconografie

Figura
1
,
Cele
patru
tipuri
de
educa
ț
ie,
​
preluată
din
studiul:
Michaela
Saisana,
European

Lifelong
Learning
Indicators
(ELLI)-
Project,
JRC
Scientific
and
Technical
Reports,
Brussels,

octombrie 2010

Figura
2
,
Statistici
în
Uniunea
Europeană
cu
privire
la
educa
ț
ie,
​
preluată
din
studiul:

Michaela
Saisana,
European
Lifelong
Learning
Indicators
(ELLI)-
Project,
JRC
Scientific
and

Technical Reports, Brussels, octombrie 2010

Figura
3
,
Structura
conceptului
de
turism
educa
ț
ional,
​
articol
:
Dalia
Prakapiene,
Loreta

Olberkyte,
Using
Educational
Tourism
in
Geographical
Education,
RIGE,
Review
of

International Geographical Education, volumul 3, numărul 2, vară 2013

Fig. Hartă parc natural du Massif des Bauges, sursă:

http://oxygen38.eklablog.com/massif-des-bauges-a117965614
​
, consultată la data de

7.12.2018

Fig. Hartă geoparc Reykjanes, sursă:

​
, consultată

la data de 7.12.2018