2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE 3 Cuprins 1. Introducere 2. Studiu de caz. Amenajare hidrotehnică de mică putere pe râul Nirajul mare 3…. [616619]
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
3
Cuprins
1. Introducere
2. Studiu de caz. Amenajare hidrotehnică de mică putere
pe râul Nirajul mare
3. Fișa de prezentare. Amenajare hidrotehnică de mică
putere pe râul Nirajul mare
4. Identificarea și evaluarea impactului
5. Concluzii
6. Bibliografie
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
4 CAP.1 INTRODUCERE
Conform Directivei 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor,
sectorul rezidențial și terțiar, constituit în cea mai mare parte din clădiri, reprezintă
peste 40% din consumul energetic final din Uniunea Europeană.
Având în vedere tendința de extindere a sectorului , este evident că și
consumul de energie va crește, fapt ce implică și creșterea emisiilor de bioxid de
carbon. Creșterea economică implică de asemenea un consum sporit de energie,
astfel se preconizează că în anul 2030 cererea totală de energie va crește cu aprox.
50% față de anul 2003, iar cererea pentru petrol va fi cu parox. 46% mai mare. În
aceste condiții rezervele de petrol vor putea susți ne consumul doar până în anul
2040, iar cele de gaze naturale doar până în anul 2070.
Rezervele limitate de resurse de energie primară, în România producția
internă de energie a rămas relativ constantă, dar fără contribuția surselor
regenerabile de energie probabil că producția va,scădea.În ceea ce privește situația
încălzirii clădirilor, România trebuie să recupereze decalajul față de,celălalte țări
europene, datorită eficienței scăzute a sistemelor de alimentare centralizată cu
căldură dotate cu echipamen te învechite, cu randamente scăzute, dar și cu pierderi
mari la transport și,distribuție.
Mai mult, dispariți a consumului industrial de abur și apă fierbinte are drept
consecință costuri mari de producție și distribuție a energiei termice cu
repercusiuni majore asupra cheltuielilor populației.
Având în vedere faptul că peste o treime din populația României locuiește în
apartamente situate în clădiri multietajate , amplasate în zone urbane și faptul că
tehnologiile utilizate nu au asigurat o performanță ene rgetică satisfăcătoare, în anul
2010, pentru reducerea cheltuielilor cu întreținerea locuinței suportate de populație
a fost adoptată OUG nr. 62/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor.
În anul 2012, Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică a evidențiat
problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a dependenței din
ce în ce mai mari de importurile de energie și de cantitatea redusă de resurse
energetice dar , a evidențiat și necesitatea limitării schimbărilor climatice și
depăș irea crizei economice. Eficiența energetică este soluția cea mai bună iar
aplicarea unei astfel de măsuri poate ajuta țările membre să depășească provocările
menționate. Acest lucru are rolul de a contribui la realizarea siguranței alimentării,
dezvoltării durabile și competitivității, dar și la eco nomisirea resurselor energetice
primare sau la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Eficiența energetică ridicată poate contrabalansa creșterea consumului
energetic total atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali,
contribuind la realizarea unei dezvoltări economice cu un consum eficient de
energie.
Utilizarea eficientă a energiei , contribuie la scăderea facturilor de energie,
reduce dependența de surse externe de aprovizionar e cu petrol și gaz natural și are
un rol important în protejarea mediului.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
5 1.1. Energia neconventional ă/energi a regenerabil ă
Aceste categorii de enrgii sunt considerate în practică, energiile care provin
din surse , care fie că se regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic
inepuizabile. Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de energie
produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale
regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a
proces elor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni
utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne -reînnoibile includ energia
nucleară precum și energia generată prin arderea combustibililor fosili, așa cum ar
fi țițeiul , cărbunele și gazele naturale . Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate
la existența zăcămintelor respective și sunt considerate în general (a se vedea
teoria academicianului român Ludovic Mrazec de formare anorganică a țițeiului și
a gazelor naturale) ne -regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac
parte:
energia eoliană , uzual exprimat – energie de vânt;
energia solară ;
energia apei , compusă din:
energia hidraulică , energia apelor curgătoare ;
energia mareelor , energia flux/reflux a mărilor și oceanelor ;
energie potențială osmotică .
energia geotermică , energi e câștigată din căldura de adâncime a Pământului ;
energie de biomasă : biodiesel, bioetanol, biogaz .
Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabi le putând
servi la generarea curentului electric, producerea de apă cald ă, etc. Actualmente ele
sunt în mod ine ficient valorificate, dar există o tendință certă și concretă care arată
că se investește insistent în această relativ nouă ramură energetică.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83
consulta tă în 12 iunie 2018, ora 10,30
În lucrarea de față, mi -am propus prezentarea ENERGIEI HIDRAULICE.
1.2. Energia hidraulică
Acest tip de energie, reprezintă capacitatea unui sistem fizic ( apă) de a
efectua un lucru mecanic la trecerea dintr -o poziție dată în altă poziție ( curgere ).
Datorită circuitului ape i în natură , întreținut automat de energia Soarelui ,
energia hidraulică este o formă de energie regenerabilă .
Energia hidraulică este o energie mecanică formată din energia potențială a
apei, dată de diferența de nivel între lacul de acumulare și centrală, respectiv
din energia cinetică a apei în mișcare.
Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie _hidraulic%C4%83#cite_note -LTR -1
consulta tă în 12 iunie 2018, ora 10,45
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
6 Actualmente, e xploatarea acestei energii se face în hidrocentrale , care
transformă energia potențială a apei în energie cinetică. Aceasta e ste apoi captată
cu ajutorul unor turbine hidraulice care acționează o serie de generatoare electrice ,
care, în final , o transformă în energie electrică .
Ca forme de energie hidraulică se mai pot aminti și energia cinetică
a valurilor și mareelor .
Hidroenergia, cunoscut ă și sub denumirea de Energie hidroelectrică, sau
hidro electricitate, reprezintă generarea de electricitate cu ajutorul unor turbine
angrenate de apă.
Această sursă de energie are aplicații în tehnologii mult mai vechi care au
fost folosite timp de câtev a secole pentru a transforma energia apelor curgătoare
(energia hidro) în alte forme de energie mult mai accesibile și mai folositoare, ca
de exemplu morile de ap ă. Energia hidroelectric ă se bazeaz ă pe faptul c ă, curgerea
de ap ă are un debit regulat și adecvat, și o cădere suficient ă de înălțime).
Energia hidroelecrica este cu siguran ță cea mai r ăspândită și cea mai matur ă
aplica ție a energiei regenerabile. 22% din produc ția mondial ă de energie , provine
de la hidrocentrale, multe dintre ele fiind hidrocentrale de putere mica (SHP) care
produc mai pu țin de 10 MW; sunt mai mult de 17400 de astfel de hidrocentrale în
Europa.
Energia hidroelectric ă se bazeaz ă pe o tehnologie matur ă care a evoluat în
ultimii 100 de ani.Tehnologia a fost adaptat ă pentru to ate domenile de aplica ții:
Hidrocentrale PICO -electrice <5kW
Hidrocentrale MICRO si MINI -elecrice 5kW – 100kW
Hidrocentrale mici 100kW -10M
Hidrocentrale mari >10MW
Sursa: http://ames.ro/hidroenergia/ consulta tă în 12 iunie 2018, ora 1 1,00
1.3. Poten țialul microhidroenergetic
Sursa hidro poate fi considerat ă prima sursa regenerabil ă de electricitate.
Potențialul mondial reprezintă un avantaj care merită și trebuie exploatat. Producția
de energie hidro la începutul anilor 2000 a fost de 2.700 TWh pe an, cu o putere
instalat ă de 740GW. Ea poate ajunge la 8.100 TWh în anul 2050 prin dublarea
competitiv ă economic a puterii instalate. Tehnic exploatabili sunt 14.000 TWh din
potențialul teoretic de 36.000 TWh.
Sursa cea mai important ă de energie regenerabilă din Rom ânia (în
conformitate cu cerintele UE), o reprezintă energia hidro. Resursele de ap ă
datorate r âurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m3/an, dar în
regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m3/an, din
cauza fluctua țiilor de debite ale r âurilor.
În ceea ce prive ște potențialul hidroenergetic al țării noastre , se apreciaz ă că
potențialul teoretic al precipita țiilor este de c ca. 230 TWh/an, potențialul teoretic al
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
7 apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potențialul teoretic liniar al
cursur ilor de ap ă este de 70 TWh/an.
Fig. 1 Distribu ția microhidropoten țialului energetic în Rom ânia
Sursa hidro se ramific ă în patru categorii:
1. Sursa hidro de mare putere (cu o putere mai mare de 10MW) este
exploatat ă în proporție de 100% din potențial în tarile industrializate.
Barajele permit stocarea de energie, furniz ând-o în momentele de maxim ă
necesitate a cererii. În diferite cazuri, bazinele de stocare a energiei în
amonte sau aval, permit o adevarat ă stocare de energie , utiliz ând instal ații de
tip turbo -alternatoare reversibile care realizeaz ă pompajul în perioada
necritic ă. Aceast ă form ă de stocare a energiei este foarte utilizat ă în lume. În
Franța de exemplu , sunt instala ți în acest scop 4.200 MW.
2. Sursa hidro de mic ă putere (cu o putere inferioar ă de 10MW) este
constituit ă în parte de centralele de pe firul apei, func ționarea lor depinz ând
în mare masur ă de debitul apei. Aceste mici centrale sunt utilizate pentru o
produc ție descentralizat ă. Producția mondial ă este estimat ă la 85 T Wh. În
Franța, centralele hidro de mare putere au atins practic pragul de satura ție,
ramânând de exploatat doar p otențialul microhidro, care se estimează a fi de
4 TWh/an. O treime din aceasta ar putea fi ob ținut prin ameliorarea
instala țiilor existente, c elelalte dou ă treimi, prin instalarea unor echipamente
noi.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
8 3. Energia mareelor poate fi utilizat ă pentru a produce electricitate. În Fran ța,
uzina de profil de la Renace (240MW) a pus în practic ă aceast ă tehnic ă de
producere a electricit ății. Alte proiecte importante sunt studiate în Canada
sau Anglia dar, realizarea acestor proiecte nu este sigur ă, deoarece se
modific ă considerabil ecosistemul local.
4. Valurile reprezintă imense z ăcăminte de energie. Puterea medie anual ă pe
coasta Oceanului Atlantic este cuprins ă intre 15 și 80 kW/m de coast ă.
Energia valurilor nu se poate folosi îns ă pe scar ă largă. Prototipuri de
centrale de acest gen sunt ast ăzi în faza de analiz ă și testare.
Pentru microhidrocentrale (MHC), economicitatea depinde de:
amplasamentul și investiția aferent ă (inclusiv cheltuielile administrative);
puterea instalat ă și produc ția de energie probabil ă (regimul debitelor, c ăderi);
Distan ța față de re țea;
Necesit ățile de întreținere (gradul de automatizare, exploatarea de la distan ță,
fiabilitatea);
Condi țiile financiare și tariful de valorificare al energiei produse.
Sursa: https://biblioteca.regielive.ro/referate/
consulta tă în 12 iunie 2018, ora 1 2,00
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
9 CAP. 2 STUDIU DE CAZ
AMENAJARE HIDROENERGETICĂ DE MICĂ
PUTERE PE RÂUL NIRAJUL MARE
2.1. Studiu de fezabilitate
Amenajarea hidroenergetică este amplasată în extravilanul localității
Chiheru de Jos, județul Mureș. Centrala MHC N2 este situată în bazinul
hidrograf ic Mureș, pe râul Nirajul Mare.
Priza de captare PN1 este poziționată pe râul Nirajul Mare, Cod cadastral:
IV.1.67. Centrala MHC N2 este amplasată în aval de priza de captare PN1 la o
distanta 6,13 km, fiind amplasată pe malul drept al râului Nirajul Mare
Acte și documente de identificare
a) Titularul investiției: S.C. NIRAJ ENERGY S.R.L. Aleșd;
b) Aviz de gospodărire a apelor Nr. 260 din 04.11.2015;
c) Decizie APM nr. 6674 din 07.01.2014;
d) Proiectant: S.C. 4C PROJECT CONSULTING S.R.L., Cluj -Napoca;
e) Constructor: S.C. H&H GEBRUDER HAIDER S.R.L. Aleșd;
f) Perioada de construcție: 05.2015 – 12.2015;
g) Data punerii în funcțiune: 2015;
h) Clasa de importanță a construcției: IV;
i) Cate goria de importanță (conform Ordinului ministrului apelor și protecției
mediului și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr.
115/288/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor de
importanță a barajelor – NTLH -021, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea 1, nr. 427 din 19 iunie 2002): D;
j) Zona seismică: Potențialul seismic al regiunii este cel corespunzător zonei
seismice de calcul caracterizată printr -o valoare a perioadei de colț de Tc =
0,7s și valoarea de vârf a accelerației terenului pentru cutremure având
IMR=225ani este ag= 0,15 g conform normativului P100/2013
Funcțiile obiectivului sunt:
Încadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic, corelarea
funcțională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în zonă și
analiza posibilităților de cooperare cu alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare
existente sau prevăzute a se realiza în zonă.
Centrala
Energia medie anuală :
MHC N2 5971 MWh/an
Amenaj area Hidroenergetică de mică putere pe râul Nirajul Mare prin
centrala MHC N2 nu este consumatoare de apă, combustibili fosili, noxe, aceasta
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
10 doar utilizează potențialul hidroenergetic al zonei, producând energie
hidroelectrică.
Prin tranzitarea deznisipa torului prizei de captare, se decantează particulele
aflate în suspensie și se dirijează apa curată spre MHC -ul din aval.
2.1.1 Alimentări cu apă ale localităților (debit mediu total)
Pe sectorul de râu pe care este amplasată amenajarea nu sunt localități
consumatoare de apă.
2.1.2 Alimentări cu apă ale industriilor (debit mediu total)
Pe sectorul de râu pe care este amplasată amenajarea nu sunt ramuri
industriale dezvoltate.
2.1.3 Irigații (suprafață totală și debit mediu total)
Pe sectorul de râu pe care este amplasată amenajarea nu sunt terenuri irigate.
2.1.4 Piscicultură în cuveta lacului / în aval (suprafață / debit total)
Pe sectorul de râu pe care este amplasată amen ajarea nu se practică piscicultură
industrială, însă amenajarea este prevăzută cu canal by -pass pentru menținerea
faunei și florei ihtiologice.
2.1.5 Producerea energiei electrice (putere instalată, producție de
energie medie anuală)
– putere a instalată: MHC N2 – 1646 kW;
– producția de energie electrică medie anuală: MHC N2: 5971 MWh/an.
Atenuarea viiturilor de calcul și de verificare – debite maxime
Priza de captare nu are în amonte o acumulare, deci nu poate realiza
atenuarea viiturilor.
Elementul hidrotehnic al prizei de captare de pe râul Nirajul Mare cu rol de
retenție este pragul deversor amplasat transversal pe cursul apei. În situațiile de ap e
mari debitul existent pe râul Nirajul Mare tranzitează deversorul prizei de apă.
Deversorul are capacitatea de evacuare a unui debit de calcul cu asigurarea
de 5% (PN1 Q5%=36,0 m3/s). Debitul captat de priza de apă asigură doar
funcționarea centralei MH C N2 .
Debitul minim de servitute, salubru necesar în albie
Conform Legii Apelor (Legea 107/1996 cu modificările și completările
ulterioare):
debitul de servitute este definit ca fiind debitul minim necesar a fi lăsat
permanent într -o secțiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare,
format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apă
din aval;
debitul salubru es te definit ca fiind debitul minim necesar într -o secțiune
pe un curs de apă, pentru asigurarea condițiilor naturale de viață ale
ecosistemelor acvatice existente.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
11 Întrucât, în prezent, între secțiunile de studiu (priza de captare – centrală) nu
avem info rmații a fi utilizatori de apă, s -a admis că debitul de servitute poate fi
echivalat cu debitul salubru:
debitul de servitute conform studiului hidrologic elaborat de Institutul
Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor București aferent prizei
de ca ptare PN1 Qs=0,08 m3/s.
Alte folosințe
Până în prezent, pe sectorul de râu amenajat, nu sunt activități de agrement,
sport nautic etc.
Geologia amplasamentului
Priza de captare PN1 și centrala MHC N2 se g ăsesc în arealul comunei
Chiheru de Jos, fii nd amplasate în zona de albie a râului Nirajul Mare.
Priza de captare este amplasată la confluența râului Nirajul Mare cu pârâul
Țigla.
Structura prizei se va încastra în terenul bun de fundare (bolovani și blocuri
de rocă, în interspații cu nisip) cu ajutorul unui radier și fundații continue conform
Studiului Geotehnic realizat de Șamșudean Cristian Viorel PFA, Cluj Napoca.
Clădirea cen tralei MHC N2 este o construcție supraterană din beton armat,
pe un singur nivel, fiind amplasată pe malul drept al râului Nirajul Mare.
Alegerea cotei de fundare și dimensionarea celor două tipuri de fundații s -au
realizat în conformitate cu Studiul Geo tehnic realizat de Șamșudean Cristian
Viorel.
În zona în care este construită centrala s -a realizat un foraj geotehnic, terenul
având următoarea coloană litologică:
0,00… -0,15m sol vegetal
-0,15… -2,20m nisip prăfos, umed, îndesare medie, cu bolovan i și blocuri de rocă
-2,20… -3,20m praf nisipos, umed, îndesare medie
-3,20… -5,00m nisip cimentat, uscat, îndesare medie, cu bolovani și blocuri de rocă
Pentru succesiunea litologică specificată se estimează capacitatea portantă a
terenului de funda re de 350 -750 kPa pentru nisip cimentat, uscat, îndesare medie,
cu bolovani și blocuri de rocă.
Pentru amplasamentul studiat, adâncimea maximă de îngheț se situează în
jurul valorii de 100 -110cm.
Adâncimea minimă de fundare este de -3,50m față de cota terenului natural,
cu o încastrare de minim 20c m în terenul bun de fundare.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
12
Tipul parametrilor NIVELURI/ COTE/ DEBITE
Parametrii
Parametrii determinați de condițiile
naturale ale acumulării și de
caracteristicile constructive ale
lucrărilor
– cota talvegului: 934,50 mdM
– cota fundației: 930,35 mdM
– cota prag deversor: 935,60 mdM
– cota grătar priză: 935,60 mdM
– cota zid inchidere: 938,10 mdM
– cota inferioară prespălare: 934,55 mdM
– cota superioară prespălare: 935,15 mdM
– cota inf erioară scară de pești: 935,50 mdM
– cota superioară scară de pești: 935,80 mdM
Parametrii determinați de condițiile
naturale de exploatare ale captării Nivel minim de exploatat: 935,635 mdM
Nivel normal de retenție: 935,60 mdM
Nivel maxim: 935,76 mdM
Parametrii variabili
Nivel în lac, pentru Qinst: 935,76 mdM
Parametrii determinați de condițiile de exploatare
Tipul parametrilor Volume acumulate: barajul nu are în amonte
o acumulare
Parametrii
Parametrii determinaîi de condițiile
naturale ale acumulării și de
caracteristicile constructive ale
lucrărilor
– debitul mediu, Qm=0,383 m3/s
– debitul instalat, Qi,=0,75 m3/s
– debit min de turbinare, Qs =0,08 m3/s
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
13 CAP. 3 FIȘA DE PREZENTARE
AMENAJARE HIDROENERGETICĂ DE MICĂ
PUTERE PE RÂUL NIRAJUL MARE
3.1. Date generale
– denumirea societății comerciale: S.C. NIRAJ ENERGY S.R.L.;
– sediul social: localitatea Aleșd, strada Pârâului, numărul 17, județul Bihor ;
– activitatea principală: Producția de energie electrică – 3511;
– amplasamentul lucrării: „AMENAJARE HIDROENERGETICĂ DE
MICĂ PUTERE PE RÂUL NIRAJUL MARE” MHC N2
– râul: Nirajul Mare
– județul: Mureș
– comuna: Chiheru de Jos
– localitatea: Câmpul Cetății
– bazinul hidrografic : Mureș
– cod cadastral: IV.1.67, afluent de stânga al râului Mureș
– categoria de importanță a amenajării: D
– clasa de importanță a amenajării: IV
– regimul de funcționare: permanent
– forma de proprietate:
– proprietate privată S.C. NIRAJ ENERGY S.R.L.
– regimul de lucru (ore/zi, zile/săptămână, zile/an): 24 ore/zi, 7
zile/săptămână, 330 zile/an.
3.2. Date specifice activit ății
a. Activitatea desfășurată
a.1. Descriere general ă a “AMENAJĂRII HIDROENERGETICE DE MICĂ
PUTERE PE R ÂUL NIRAJUL MARE” MHC N2
Amenajarea hidroenergetică este un sistem cu mai multe elemente
individualizate articulate funcțional. Microhidrocentrala reprezintă o înseriere de
obiective administrate individual prin sistemul expert de telegestiune, dar cu
intercondiționare parțială prin regimul lor de funcționa re. De asemenea,
amenajarea hidroenergetică poate fi privită, în totalitatea ei, ca un element al
sistemului energetic zonal, demn de luat în calcul în perspectiva valorificării
en-detail a energiei electrice în rețeaua zonală. În acest caz, devine import ant
parametrul P (putere), care dimensionează mărimea pieței zonale, căreia trebuie să
i se furnizeze energia electrică în regim de asigurare a continuității în alimentare.
Investiția a urmăr it crearea unui portofoliu de capacități energetice care
valorif ică optim potențialul hidroenergetic al râului. Exploatarea se face într -un
obiectiv hidroenergetic, legat funcțional prin sistemul de telegestiune.
“AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ DE MICĂ PUTERE PE RÂUL
NIRAJUL MARE’’ MHC N2 – Râul Nirajul Mare este constituită din
următoarele componente:
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
14
SCHEMA FUNCȚIONALĂ NIRAJUL MARE
Planșa 1 râul Mureș
râul Nirajul Mare
MHC N2
1 Pelton
PN1
Lad= 6130 m
DN= Ø 700 mm
Δh=278,55 m
H ±0,00= 655,00 mdMN
H ax turbin ă= 655, 90 mdMN
F=39 ,00 km2
Δh = 278,55 m
P=1646 kW
E=5971 MWh/an
Q1% = 101,00 m3/s
Q5% = 55,00 m3/s v. Țigla
Hpriza(talveg) = 934,50 mdM N
Hapa = 934,45 mdM N
F=16,80 km2
Qm = 0, 383 m3/s
Qs = 0, 08m3/s
Qi = 0,7 5 m3/s
Q1% = 67,00 m3/s
Q5% = 36,00 m3/s
v. Prislopul
P tot= 1646 kW
E tot= 5971 MWh/an
LEGENDA
-Priză de apă
-Microhidrocentrală
-Aducțiune
-Curs râu v. Copașu
Pârâul de Jos
râul Nirajul Mic
râul Nirajul M are
Localitatea
Câmpul Cet ății – 2 construcții hidrotehnice – priza de apă PN1 și microhidrocentrala MHC
N2;
– aducțiune pe o lungime de 6130 m: L=6 130m, Ø 700mm.
Transportul apei captate, de la camera de încărcare a prizei de apă, la
microhidrocentrală, se realizează prin intermediul aducțiunii.
În cadrul MHC -ului se produce energia electrică, care este introdusă în
Rețeaua Electrică de Distribuți e.
Schema hidroenergetică este de tip derivație, de cădere medie, cu
funcționare prin preluarea și asigurarea debitului ecologic.
Traseul aducțiunii se încadrează în schema cadru de amenajare ținând cont
de alte elemente determinante: traversări, poduri și podețe.
Microhidrocentrala se va corela funcțional prin automatizare (traductori de
nivel, traductori de presiune, înregistratori) cu priza de apă PN1.
a.2. Descrierea constructivă a “Amenajării Hidroenergetice de mic ă putere pe
râul Nirajul Mare – central” MHC N2
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
15 a.2.1. Priza de apă PN1
Priza de captare PN1 este amplasată pe râul Nirajul Mare, la cota talveg
934,50mdMN. Suprafața bazinului hidrografic al râului la această cotă este de
16,80 km2, debitul mediu multianual de 0,383 m3/s, debitul de servitute 0,08 m3/s,
Q5%=36,0 m3/s și Q 1%=67,0 m3/s, conform studiului hidrologic nr. 2761/10.05.2010
elaborat de INHGA București.
Fig. 3.1. Priza de apa PN1
Coordonate stereo 1970:X(E)=507147,58; Y(N)= 578710,65
Fig. 3.2. Elementele componente ale prizei de apă PN1
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
16 Râul Nirajul Mare are suprafața totală a bazinului hidrografic de 651 km2 și
o lungime de 82 km. Prezintă un profil longitudinal de echilibru relativ, panta
medie fiind de 12% 0. Coeficientul de sinuozitate este de 1,36, iar altitudinea medie
este de 520 mdMN, conform Cadastrului Apelor.
Priza de apă s -a dimensionat pentru tranzitarea unui debit instalat de 0,75
m3/s, ținându -se cont de debitul mediu multianual.
Elementele componente ale prizei de apă PN1 sunt:
1) Pragul deversor cu profil practic are rol de a bara cursul de apă și de a
dirija debitul afluent către captare.
În urma dimensionării, a rezultat un deversor cu deschiderea de 5,00 m,
capabil să preia viitura de calc ul (Q5%=36,00 m3/s), înălțimea lamei deversante
peste deversor h5% fiind de 2,30 m, respectiv lățimea pragului deversor fiind de
2,20 m .
Pentru verificarea debitului de Q 5% s-a trasat cheia deversorului prizei de
captare PN1, prin introducerea valorilor: deschiderea pragului de 5,00 m, numărul
fronturilor de captare (în cazul prizei de captare PN1 numărul fronturilor de
captare este 1), lama de apă de calcul peste deversor de 2,30 m înălțime.
Fig. 3. 3. Cheia deversorului prizei PN1
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
17 Condițiile morfologice și utilitățile existente impun dimensionarea specifică
a deversorului care satisface următoarele condiții:
– tranzitarea debitului de viitură peste deversor fără creșterea nivelelor în
amonte care să provoace inundarea zonei.
– forma deversorului a fost aleasă astfel încât să nu apară presiuni negative la
fața udată în timpul funcționării la debitele curente, deci fără efecte negative (avarii
locale) cauzate de fen omenul de cavitație.
Pragul deversor este prevăzut în aval cu un disipator de energie format din
risbermă de anrocamente si grinda de retentie.
2) Priza de iarnă – Spălarea
Din motive ce țin de exploatarea în siguranță pe timp de iarnă, în faza de
proiectar e s-a luat decizia de a se prevedea o priză de iarnă. Aceasta are
dimensiunile de 60x60cm prevazută cu stavilă metalică plană. Cota de amplasare a
golului este +0,05 = 934,55 mdMN.
Priza de iarnă va îndeplini si rol de spălare, prin intermediul aceleași fa nte
urmând a se realiza și evacuarea aluviunilor depuse în zona pragului de captare.
Spălarea se va face prin canalul racord, deznisipator, canalul de evacuare,
continuând cu conducta de evacuare care este racordată la albia râului Nirajul
Mare.
Canalul de spălare conectează gura de spălare situată în frontul amonte al
rezervorului de apă și canalul racord. Golul de acces al spălării are o înălțime de
0,60 m și este prevăzut cu o stavilă plană cu lățimea de 1,00 m.
3) Avantradierul este constituit dintr -o placă din beton armat turnată pe un
dop de beton ciclopian. Placa va avea grosimea de 45 cm, lungimea de
5,00 m începând de la pragul deversor către amonte pe o lățime de 3,50 m,
cu rol de etanșare sporită a frontului amonte și stabilizare a talvegului
amen ajat.
4) Captarea, parte integrată în deversorul pragului, este prevăzută la partea
superioară cu un grătar metalic înclinat cu rol de retenție a particulelor
mai mari de 2cm.
Captarea efectivă a apei se realizează pe toată lungimea pragului deversor
printr -un grătar metalic cu lățimea de 2,20 m și lungimea de 5,00 m dispus la
partea superioară a pragului deversor.
5) Disipator de energie (risbermă mobilă și grindă de retenție )
Energia apei ce tranzitează deversorul va fi consumată într -o risbermă
mobilă simplă, evitându -se astfel eroziunea regresivă a albiei cu consecințe asupra
stabilității deversorului în amonte și adâncirea talvegului râului în aval.
Risberma este alcătuită din anrocamente și are o lungime totală de 12,50 m.
Aceasta este prevăzută la capăt cu o grindă de retenție pentru a menține pe poziție
anrocamentele și pentru a crea un luciu de apă favorabil faunei ihtiologice.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
18 6) Deznisipator, canal racord și cameră de încărcare
Deznisipatorul este o construcție din beton armat asemănătoare cu un
rezervor, care are rolul de a decanta particulele fine existente în apa râului, cu
scopul de a evita ajungerea acestora la turbină și degradarea în timp a
hidroagregatului.
Acest rezervor are o lungime de 17,20 m, cu lățimea interioară de 2,00 m și
o înăl țime medie de circa 3,10 m.
Deznisipatorul este prevăzut la partea inferioară cu un radier general din
beton armat cu grosimea de 40 cm și cu o pantă de 2,85%. Structura
deznisipatorului este alcătuită din diafragme de beton armat cu grosimea de 30 cm,
prevăzute la bază cu vute din beton simplu cu înălțime de 0,85 m, lățime de 0,65 m
și placa peste deznisipator cu grosimea de 20 cm. S -a proiectat de asemenea o fantă
de preaplin, aceasta având scopul de a evacua excesul de apă, cu dimensiunile de
2,50×0,45 m .
Canalul racord este o zonă de curbură care conectează captarea cu corpul
deznisipatorului. Diafragmele acestuia au grosimi variabile pentru a asigura
trecerea apei în regim hidraulic controlat. În această zonă, canalul racord se
intersectează cu canalul spălării, orient at dinspre frontul amonte înspre
deznisipator.
Camera de încărcare este situată în continuarea bazinului deznisipator și
este separată de acesta printr -un grătar metalic înclinat cu sistem mecanic de
curățare, pentru retenția plutitorilor din deznisipato r. Camera de încărcare asigură
volumul de apă necesar de transmis prin intermediul aducțiunii către
microhidrocentrală. Dimensiunile de gabarit ale acestei construcții sunt: 4,30 m
lungime, 3,20 m lățime și 3,40 m înălțime.
Suprastructura c amerei de încăr care este alcătuită din diafragme de beton
armat cu grosimea de 30 cm și de o placă situată la cota relativă +0,85 m cu
grosimea de 20 cm prevăzută cu un gol de 1,00×1,00 prin care se realizează
accesul în infrastructura camerei de încărcare.
Planșeul și acoperișul peste camera de încărcare sunt realizate din lemn cu
învelitoare din țiglă metalică. Între grinzile de lemn ale planșeului este prevăzut un
strat de termoizolație din vată minerală pentru izolarea termică a camerei de
încărcare.
7) Canal by -pass
Priza de captare PN1 este prevăzută pe malul stâng cu un canal de tip by –
pass care pornește din spatele zidului de închidere mal stâng si care are dublu rol:
– asigură tranzitarea debitului de servitute în aval ;
– asigura migrația faunei ihtiologice de pe râul Nirajul Mare.
În zidul de închidere mal stâng este prevăzută o nișă rectangulară prin care
se asigură alimentarea permanentă a canalului by -pass cu un debit minim egal cu
cel de servitute – 0,080m3/s.
Materialele de construcție utilizate la reali zarea scării de pești au fost:
anrocamente, materiale locale.
Canalul by -pass are următoarele dimensiuni:
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
19 fantă intrare apă – cotă inferioară: 935,50 mdMN
lungime canal: 48 m
lățime medie canal: 1,70 m
pantă: 6,3%
Cota inferioară a fantei de alimentare a canalului (935,50 mdMN) este
inferioară cotei pragului, respectiv a grătarului de captare (935,60 mdMN), ceea ce
asigură curgerea preferențială a apei către canal în primul rând.
Golul în zidul de închidere de pe malul stâng de acces al apei în canalul by-
pass are dimensiuni de 50×30 cm. Poziția golului de acces al apei este amplasat la
cota relativă +1,00 m, fantă intrare apă – cotă inferioară respectiv +1,30 m cotă
superioară.
8) Zidurile de închidere în maluri, ap ărări de maluri
Priza de captare PN1 est e prevăzută cu ziduri de închidere în cele două
maluri. Aceste ziduri sunt realizate din beton armat de clasă C25/30, având limita
superioară la cota +3,60 m.
Zidul de închidere în malul drept continuă la cota zidurilor de pe canalul
racord și are o grosime de 30 cm respectiv o lungime de 6,0 m, dimensionat pentru
tranzitarea debitului cu asigurare de Q 5% care are valoarea de 36,0 m3/s.
Zidul de închidere în malul stâng are o grosime de 40 cm respectiv o
lungime de 10,45 m, dimensionat pentru tranzitarea debitului cu asigurare de Q 5%.
Apărări de maluri de tip prism de anrocamente, s -au executat în zona prizei
de captare amonte și aval de aceasta în lungime totală de 107 ,0 m după cum
urmează:
apărări de mal amonte de priza de captare, în continuarea zidului de
închidere de pe malul drept până în culeea podului cu lungimea de 39,0
m;
apărări de mal aval de priza de captare, în dreptul deznisipatorului și aval
de camera de încărcare pe lungime de 31m;
apărări de mal aval de pragul prizei de captare amplasate în albia minora,
în continuarea zidului de închidere de pe malul stâng pe lungimea
canalului by -pass protejându -l pe acesta pe o lungime circa 37 m.
Înălțimea apărăril or de mal a fost dimensionată pentru tranzitarea debitului
cu asigurare de Q 5%.
La finalizarea lucrărilor, amenajarea se va integra în peisagistică și se va
realiza renaturarea malurilor albiilor în vederea asigurării conservării diversității
biologice și a menținerii coerenței rețelei ecologice de arii naturale.
Principalele caracteristici tehnice ale prizei de apă sunt:
Cotă talveg: 934,50 mdMN
Înălțime prag de la talveg: 1,10 m
Cotă prag: 935,60 mdMN
Cotă grătar: 935,60 mdMN
Înălțime la NNR de la talveg: 1,10 m
Qcalcul5% : 36,0 m3/s
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
20 Qverificare1% : 67,0 m3/s
Debit maxim captat (debit instalat): 0,75 m3/s
Înălțimea maximă de apă de la talveg pentru Q calcul5% : 3,40 m
Înălțimea maximă de apă pe pragul de captare pentru Q calcul5% : 2,30 m
Dimensiuni prag cu grătar: L=5,00 m, l=2,20 m, h=1,10 m
Cota de amenajare a zidurilor de apărare la prag pentru Q calcul5% : 938,10
mdMN
Risbermă mobilă din bolovani : L= 12,50 m
a.2.2. Aducțiunea
Lungimea aducțiunii este de circa 6130 m. Căderea brută este de 278,55 m
rezultând necesitatea folosirii de conducte cu clase de presiune de la PN 6 până la
PN 32 bar.
Au fost alese c onducte din PAFSIN datorită faptului că pierderile de sarcină
liniare sc ad față de pierderile de sarcină de pe o conductă din oțel, datorită
coeficientului de rugozitate mai mic pe conducta din PAFSIN. Calculul pierderilor
de sarcină și dimensionarea s -a făcut cu programul de calcul Flowtite Hydraulic.
Diametrul optim ales în urma calculelor este DN 700. Pentru acest diametru,
mufele de cuplare permit o deviație unghiulară între 1,3 și 2 grade, în funcție de
clasa de presiune. Pentru schimbări de direcție mai mari se vor monta coturi din
PAFSIN. La fiecare cot sunt executate ma sive de ancoraj. Acestea sunt corpuri din
beton armat monolite cu dimensiuni variabile în funcție de presiunea din conductă.
Rolul lor este de a prelua forțele rezultate din împingerile axiale și din loviturile de
berbec cauzate de închiderea sau deschider ea vanelor. Dimensionarea constructivă
a fiecărui masiv de ancoraj s -a făcut ținând cont de manualul de standarde AWWA
M45 (Manual de proiectare pentru tuburi GRP).
Conductele s -au montat îngropat pe marginea drumului forestier, conform
traseului indicat în planul de situatie și respectându -se secțiunile din profilele
transversale și longitudinale. Conform studiului geotehnic realizat în zona
amplasamentului, adâncimea de îngheț maximă este de 1,0 m. În mod obligatoriu,
conductele de aducțiune se vor monta sub această adâncime. În cazurile în care nu
este posibil ă montarea conductei sub adâncimea de îngheț, peste generatoarea
superioară a acesteia se va monta un strat de vată minerală de minim 10 cm
grosime. Deasupra conductelor, de -a lungul traseului, se v a monta bandă de
avertizare cu inscripția “Atenție apă!” dublată la 30 -60 cm.
Clasa uzuală de rigiditate a conductelor este SN 5000 N/m2. În cazul
subtraversărilor sau pe tronsoanele de -a lungul drumurilor cu trafic greu se vor
utiliza conducte din PAFSIN cu SN 10000 N/m2.
Cablurile electrice și de semnal care conectează centrala cu priza se vor poza
deasupra conductei de aducțiune, peste ele montându -se bandă de semnalizare cu
inscripția “Atenție! Circuite electrice, Pericol de electrocutare”. Cablul de s emnal
va fi montat în tub de protectie Pehd 50×2,4 mm. Având în vedere lungimea
maximă constructivă a tubului de protecție (colac de 250m), se impune lăsarea
unor cămine de tragere prevăzute cu mufă de racord de tip PE DN50 din 250 în
250 de m. Din aceste cămine se va sufla sub presiune cablu de fibră optică
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
21 (semnal). Căminele de tragere se vor astupa cu umplutură de pământ la finalizarea
lucrărilor.
Tronsonul de aducțiune face legătura între priza de captare PN1 și centrala
MHC N2, de la km 0,000 la km 6,1 30 îngropată pe marginea drumului, având
diametrul DN=700 mm. Vor avea loc subtraversări de drum și afluenți cadastrați
sau necadastrați după cum urmează:
la km 0,000 este situată centrala MHC N2;
la km 0,020 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P2, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă
prin tubarea într -o conductă PAFSIN cu DN 700, L=27 m.
la km 0,061 va avea loc subtraversarea drumului f orestier în dreptul
profilului P6, iar conducta va fi amplasată la min 1,1 m sub cota terenului;
se vor utiliza conducte cu clasa de rigiditate SN 10000N/m2;
la km 0,218 va avea loc subtraversarea drumului forestier între profilele
P11 și P12, iar conducta va fi amplasată la min 1,1 m sub cota terenului; se
vor utiliza conducte cu clasa de rigiditate SN 10000N/m2;
la km 0,251 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P12, iar deasupra conductei se va amenaja albia exi stentă.
Se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 0,370 va avea loc subtraversarea S1 a unui podet în dreptul profilului
P19, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 12 m; se va reface podețul
și camera de căd ere;
la km 0,606 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P30, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 0,800 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P39, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 0,830 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P41, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 0,894 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape exist entă în
dreptul profilului P43, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 1,007 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilul ui P47, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
22 la km 1,134 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P52, iar deasupra con ductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 1,390 va avea loc subtraversarea S2 a unui podet în dreptul profilului
P65, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va re face podețul
și camera de cădere;
la km 1,469 va avea loc subtraversarea S3 a unui podet în dreptul profilului
P68, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va reface podețul
și camera de cădere;
la km 1,698 va avea loc subtraversarea unei descă rcări de ape existentă în
dreptul profilului P78, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 1,725 va avea loc subtraversarea S4 a unui podet în dreptul profilu lui
P83, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va reface podețul
și camera de cădere;
la km 1,986 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P89, iar deasupra conductei se va amenaja albia existentă;
se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera de
cădere;
la km 2,149 va avea loc subtraversarea unui drum lateral între profilele P92
și P93, iar conducta va fi amplasată la min 1,1 m sub cota terenului; se vor
utiliza conducte cu clasa de rigiditate SN 10000N/m2;
la km 2,519 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape rezultate în
urma mutării podețului din dreptul profilului P105 în aval cu 14 m, iar
deasupra conductei se va amenaja albia; se va face podețul și se va construi
came ra de cădere;
la km 2,630 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P107, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 2,7 76 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P112, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 2,880 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape rezultate în
urma mutării podețului din dreptul profilului P116 în aval cu 8 m, iar
deasupra conductei se va amenaja albia; se va face podețul și se va construi
camera de cădere;
la km 3,028 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P122, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
23 la km 3,105 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P124, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 3,272 va avea loc subtraversarea S5 a unui podet în dreptul profilului
P130, ia r conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va reface podețul
și camera de cădere;
la km 3,736 va avea loc subtraversarea S6 a unui podet în dreptul profilului
P147, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va reface podețul
și camera de c ădere;
la km 3,983 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P159, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă cu beton ciclopian; se va reface podețul în caz de deteriorare și se
va construi camera de căder e;
la km 4,089 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P164, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 4,352 va avea loc subtraversarea S7 a unui podet în dreptul profilului
P173, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va reface podețul
și camera de cădere;
la km 4,572 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P185, ia r deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 4,729 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P192, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 4,939 va avea loc subtraversarea S8 a unui podet în dreptul profilului
P203, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va reface pod ețul
și camera de cădere;
la km 5,261 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P221, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de căder e;
la km 5,452 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P229, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
la km 5,563 va avea loc subtraversarea unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P233, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă; se va reface podețul în caz de deteriorare și se va construi camera
de cădere;
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
24 la km 5,733 va avea loc subtraversarea S9 a unui podet în dreptul profilului
P241, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 12 m; se va reface
podețul și camera de cădere;
la km 5,913 va avea loc subtraversarea unui drum lateral între profilele
P250 și P252, iar conducta va fi amplasată la min 1 ,1 m sub cota terenului;
se vor utiliza conducte cu clasa de rigiditate SN 10000N/m2;
la km 5,986 va avea loc subtraversarea S10 a unui podet în dreptul
profilului P255, iar conducta va fi betonată pe o lungime de 6 m; se va
reface podețul și amenajarea to rentului;
la km 6,041 va avea loc subtraversarea drumului forestier în dreptul
profilului P257, iar conducta va fi amplasată la min 1,1 m sub cota
terenului; se vor utiliza conducte cu clasa de rigiditate SN 10000N/m2;
la km 6,056 va avea loc subtraversare a unei descărcări de ape existentă în
dreptul profilului P258, iar deasupra conductei se va amenaja albia
existentă cu beton ciclopian; se va reface podețul în caz de deteriorare și se
va construi camera de cădere;
la km 6,130 este situată camera de încărc are a prizei PN1.
Pe întregul ei parcurs, conducta de aducțiune este semnalizată cu borne
hectometrice montate din 100 în 100 de m, după cum urmează:
Borna Distanta cumulata
[m]
MHC N2 0,00
B1 100
B2 200
B3 300
B4 400
B5 500
B6 600
B7 700
B8 800
B9 900
B10 1000
B11 1100
B12 1200
B13 1300
B14 1400
B15 1500
B16 1600
B17 1700
B18 1800
B19 1900
B20 2000
B21 2100
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
25 B22 2200
B23 2300
B24 2400
B25 2500
B26 2600
B27 2700
B28 2800
B29 2900
B30 3000
B31 3100
B32 3200
B33 3300
B34 3400
B35 3500
B36 3600
B37 3700
B38 3800
B39 3900
B40 4000
B41 4100
B42 4200
B43 4300
B44 4400
B45 4500
B46 4600
B47 4700
B48 4800
B49 4900
B50 5000
B51 5100
B52 5200
B53 5300
B54 5400
B55 5500
B56 5600
B57 5700
B58 5800
B59 5900
B60 6000
B61 6100
Priza PN1 6130
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
26 a.2.3. Microhidrocentrala MHC N2
Microhidroentrala MHC N2 este situată pe malul drept al râului Nirajul
Mare, între drum și apă, având cota ±0,00=655,00 mdMN. Suprafața bazinului
hidrografic al râului Nirajul Mare la această cotă este de 39,0 km2, debitul mediu
multianual în sectiunea de captare 0,698 m3/s, debitul de servitute 0,125 m3/s, iar
debitele de asigurare in sectiunea centralei Q 5% =55,0 m3/s, și Q 1% =101,0 m3/s
conform studiului hidrologic elaborat de INHGA București.
Poziția microhidrocentralei MHC N2 în Coordonate stereo 70 :
Fig. 3.4. Microhidrocentrala MHC N2
Părțile componente ale microhidrocentralei MHC N2:
Reprezintă ansamblul de construcții și echipamente electrice și mecanice din
cadrul unei amenajări hidroenergetice, în care se realizează efectiv transformarea
energiei potențiale și cinetice a apei în energie mecanică și apoi în energie
electrică.
Clădir ea microhidrocentralei este o construcție supraterană din beton armat,
având o structură de rezistență din diafragme de beton, închideri laterale placate cu
lambriuri de lemn pentru integrare în mediul natural și închidere la nivel superior
cu planșeu de t ip terasă prevăzut cu un gol de 4,0×4,0 m. Acest gol va fi acoperit
cu policarbonat dublucameral pe structură metalică, sub formă de cupolă.
Microhidrocentrala cuprinde, din punct de vedere constructiv, următoarele
părți:
Punctul X(E) Y(N)
MHC N2 502451 ,68 575695 ,92
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
27 • sala mașinilor – turbina și generatorul
• postul de transformare – pentru injectarea energiei produse în SEN
• camera celulei
• canalul de evacuare a apei turbinate
Echipamentul electromecanic este format dintr -un echipament principal și
unul auxiliar. Echipamentul principal cuprinde turbina și generatorul, iar
echipamentele și instalațiile auxiliare cuprind: vane, regulatoare de viteză,
regulatoare de presiune, instalația de ulei sub presiune etc. La toate acestea se mai
adaugă și stația de transformare, care este în clădirea centra lei.
Clădirea centralei este alcătuită din două părți:
– infrastructură
– suprastructură
Infrastructura clădirii centralei MHC N2 este compusă din fundații
continue din beton armat și radier general din beton armat. Fundațiile continue au
grosimea de 50 cm. Radierul general are o grosime de 50 cm, în acesta fiind
prevăzut un gol de formă circulară unde este instalată turbina.
Canalul de evacuare al centralei are rolul de a evacua apa turbinată înapoi în
albia râului. Canalul de evacuare a apei turbinate și de dirijare a acesteia înapoi în
albia râului va fi o structură realizată din beton armat, el fiind alc ătuit dintr -un
radier cu grosimea de 45 cm și din diafragme cu grosimea de 50 cm. Canalul de
evacuare este prevăzut la capătul aval cu anrocamente fixate in beton pentru
racordarea cu albia râului Nirajul Mare.
Alegerea cotei de fundare și dimensionarea ce lor două tipuri de fundații s -a
realizat în conformitate cu Studiul Geotehnic realizat de Șamșudean Cristian
Viorel.
În zona în care este construită centrala s -a realizat un foraj geotehnic, terenul
având următoarea coloană litologică :
– 0,00… -0,15m sol vegetal
– 0,15… -2,20m nisip prăfos, umed, îndesare medie, cu bolovani și blocuri
de rocă
– 2,20… -3,20m praf nisipos, umed, îndesare medie
– 3,20… -5,00m nisip cimentat, uscat, îndesare medie, cu bolovani și
blocuri de rocă
Pentru succesiunea litologică specificată se estimează următoarele portanțe
ale terenului de fundare:
– nisip cimentat, uscat, îndesare medie, cu bolovani și blocuri de rocă – 350-750
kPa.
Pentru amplasamentul studiat, adâncimea maximă de îngheț se situează în
jurul valorii de 100 -110 cm.
Adâncimea minimă de fundare va fi de -3,50 m față de cota terenului
natural, cu o încastrare de minim 20cm în terenul bun de fundare.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
28 Acolo unde se întâlnesc lentile de nisip uniform, acestea vor fi înlocuite cu
material granular, iar restu rile vegetale vor fi complet îndepărtate din terenul de
fundare.
Lucrările la clădirea centralei au fost protejate cu ajutorul unui batardou
realizat din materiale locale.
Taluzurile provizorii ale săpăturilor au fosti de 1:1 pentru adâncimi cuprinse
între 3,00 și 5,00 m.
Eventualele infiltrații din terenul de fundare au fost eliminate prin epuisment
direct.
Apărările de mal s -au realizat pentru protecția centralei MHC N2 și a
canalului de evacuare, amplasate amonte și aval de acestea în lungime totală de
95,0 m.
Suprastructura clădirii centralei este alcătuită din diafragme de beton armat
cu grosime de 30 respectiv 35 cm.
Acoperișul va fi de tip terasă, are o grosime de 20 cm și este prevăzut cu un
gol tehnologic de 4,00m x 4,00m. În caz de avarie a utilajelor din interior, golul
permite scoaterea utilajelor cu ajutorul unei macarale. Golul tehnologic este
acoperit cu polic arbonat dublu cameral pe structură metalică în formă de cupolă.
Caracteristici tehnice MHC N2:
Debit maxim instalat: 0,825 m3/s
Debit instalat: 0,75 m3/s
Debit minim de funcționare: 0,075 m3/s
Cadere brută: 278,55 m
Număr turbine: 1 buc
Randament turbi na: 90%
puterea instalată – la debitul instalat: 1646 kW
puterea instalată – la debitul minim de funcționare: 152 kW
energia medie anuală – la debitul instalat: 5971 MWh/an
Durata medie de utilizare 2978 ore/an
Tip agregat: Pelton
a.2.4. Echipamente și instalații auxiliare
Turbina hidraulică Pelton
Turbina hidraulică este de tip Pelton cu 4 injectoare.
Admisia apei în turbină se realizează printr -o piesă metalică de secțiune
circulară. Turbina Pelton este una dintre cele mai eficiente tipuri de turbină
hidraulică. Turbina a fost inventată de Lester Allan Pelton (1829 -1908) în anii
1870 și funcționează pe baza impulsului mecanic generat de presiunea apei.
Turbinele Pelton sunt recomandate pentru căderile mari de apă și debite relativ
mici. Organel e principale ale turbinelor Pelton sunt: rotorul, injectoarele și carcasa.
Rotorul are forma unui disc, pe a cărui periferie sunt dispuse cupele.
În mod obișnuit, turbinele Pelton se realizează cu unul sau mai multe
injectoare, în cazul de față turbina fii nd prevăzută cu 4 injectoare. Turbinele cu
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
29 două sau mai multe injectoare se realizează în mod obișnuit cu ax vertical.
Utilizarea mai multor injectoare facilitează evacuarea apei din turbină și
duce la producerea unei cantități mai mari de energie.
Turbi na are următoarele caracteristici tehnice:
tip turbina: Turbina PELTON verticală – PT 171 – V4;
debitul instalat: Q i=0,75 m3/s;
număr de jeturi: 4;
turația nominală: 1000 rot/min;
diuză de ieșire: hidraulică;
putere nominală: Pn = 1646 kW;
temperatura me die a apei: t=100C;
densitatea apei: ρ=1000 kg/m³.
turația de ambalare nominală: n T = 1800 rot/min
Fig. 3. 5. Turbina hidraulică Pelton
Fig. 3. 6. Injector al Turbin ei hidraulic e Pelton
Injectoarele sunt controlate electronic și au rolul de a regla debitul de apă
care ajunge la rotor. Ajustarea duzelor se realizează cu ajutorul tijelor care au
legatură cu cilindrul de reglare.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
30 Viteza de închidere a duzelor se calculează în funcție de fa ctori fizici. Pentru
a garanta o viteză de închidere controlată a duzelor, sunt montate supape de
siguranță pe cilindrii de ajustare.
Vana fluture
Hidroagregatul este protejat împotriva ambalării cu o vană fluture, amplasată
în amonte de turbină. Vana es te automată, manevrarea ei făcându -se la deschidere,
cu ajutorul unui servomotor acționat cu ulei sub presiune, iar la închidere, cu
contragreutate. În caz de avarie al acestui sistem, este prevăzută o acționare de
rezervă, manuală.
Fig. 3. 7. Vana fluture
Caracteristicile principale ale vanei fluture sunt:
model cu supapă de admisie
număr de vane 1
tipul de actionare a supapei hidraulic -contragreutate
tipul vanei fluture, cu ax orizontal
diametrul nominal 600 mm
debit nominal 0,75 m3/s
presiunea de lucru 40,0 bar
a.2.5. Racord la SEN
Debitarea energiei electrice și introducerea ei în Sistemul Eletroenergetic
Național se va realiza cu ajutorul a două componente :
Generatorul sincron Hitzinger
Turbina este echipată cu un generator sincron având puterea nominala
aparentă 1800 kVA.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
31
Fig. 3. 8. Generator sincron Hitzinger
Generatorul sincron are urmatoarele caracteristici tehnice :
tip generator: sincron, SGA 090D 06T;
puterea nominala aparenta: S = 1800 kVA;
factorul de putere: cosφ = 0,90;
tensiune nominala: U = 690 V;
frecventa: f = 50 Hz;
turatia nominala: 1000 rpm;
grad de protectie: IP 44.
Transformator și celule
Transformator : Liquid -Filled Groundmount Transformer; 3PH, 2000 kVA,
HV 20000D, LV 690yn;
Instalația electrică de automatizare asigură comanda, măsura, protecția și
semnalizarea hidroagregatelor.
Comanda hidroagregatelor se poate face manual sau automat, în funcție de
nivelul apei în amonte.
Injecția energiei electrice produse în SEN se va realiza prin LES 20kV de
1250 m conform ATR.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
32 b. Dotări
Descrierea funcțională și constructivă a obiectivului – priza de apă PN1
Din punct de vedere functional, construcția include un singur spațiu.
Suprafața utilă a construcției propuse este de S = 10,72 mp.
Suprafața ocupată de sistemul de curățare automat este de S = 3,50 mp.
Suprafața ocupată de grupul hidraulic este de S = 1,50 mp.
Suprafața ocupată de dulapul de automatizare S = 0,66 mp.
Descrierea funcțională și constructivă a obiectivului – centrala MHC N2
Din punct de vedere funcțional, construcția include trei spații:
– Camera turbinei – S = 55 mp;
– Camera celulei de medie tensiune – S = 5,00 mp;
– Camera transformatorului – S = 12,60 mp.
Suprafața ocupată de grupul hidraulic S = 2, 00 mp.
Suprafața ocupată de dulapurile de automatizare S = 2,00 mp.
Suprafața ocupată de dulapul de celule de medie tensiune S = 0,60 mp.
c) Bilanțul de material
Cantitătile de materii prime, auxiliare si combustibili, intrate/intra si în
proces.
Materii prime:
Apa prelevata din raul Nirajul Mare, care dupa uzinare se restituie integral in
aval, in aceeiasi cantitate si la acceasi calitate la care a fost prelevata. Intr -un an
mediu hidrologic se uzineaza un volum de apa de 7.505.568 mc.
Materiale auxiliar e:
Uleiuri minerale neclorurate de ungere (biodegradabil) pentru completarile
si schimburile, se va face de catre firma terta, care asigura mentenanta.
Combustibil:
Nu este cazul
Pierderile pe faze de fabricatie sau de activitate si emisiile în mediu (inclusiv
deseuri)
Nu este cazul
Cantitătile de produse si subproduse rezultate.
In urma productie de energie rezulta o energie de 5971 MWh/an.
d) Utilități
Încălzirea centralizată – nu este cazul. (eventual electric – termosuflante, în
perioade de inter venții punctuale)
Alimentarea cu apă – nu este cazul. Personalul ce va deservi aceste unit ăți își
va transporta apa necesară în recipienți.
Evacuarea apelor pluviale se va face la nivelul terenului.
Alimentarea cu energie electrică se face prin racordarea la rețeaua publică.
(în sistem propriu)
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
33 3.3. Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu
3.3.1. Protecția calității apelor
Sursele de ape uzate și compușii acestor ape uzate :
Din procesul tehnologic nu rezultă ape uzate.
Proiectul realizat nu afectează regimul natural de curgere al râului, iar
alterarea regimului sedimentar pe sectorul investiției este neglijabil, deoarece o
amenajare hidroenergetică de mică putere nu reprezintă o hidrocentrală la scară
mică.
Lucrările realizate nu vor avea inf luență negativă asupra regimului apelor de
suprafață sau subterană. Calitatea apei va fi monitorizată atât pe perioada execuției
lucrărilor cât și în faza de exploatare a investiției, pentru a se asigura menținerea în
clasa de calitate. Creșterea nivelului apei în secțiunile de captare în regim static și
în regim de viitură, față de regimul de curgere natural, nu provoacă inundații în
afara albiei majore.
S-a prevăzut asigurarea debitului salubru pe întreg cursul natural al apelor,
debitele prelevate prin c aptări intrând într -un circuit închis din care se restituie fără
modificarea caracteristicilor de calitate, în cursul râului, pentru reutilizarea
ulterioară în aval. Prin asigurarea curgerii naturale și menținerea debitului salubru,
în paralel cu circuitul hidraulic, viața acvatică și resursele vegetative nu vor fi
afectate.
Aducțiunea, în soluția constructivă proiectată, nu necesită apărare de mal
care să obtureze valea, fiind amplasată pe marginea drumului. Vitezele de curgere
în regim amenajat nu se modi fică față de regimul natural, la aceeași valoare a
debitului, deci prezența uvrajelor MHC -lui în albia majoră nu introduce modificări
în regimul de curgere care să afecteze stabilitatea patului albiei și a versanților.
Statiile si instalatiile de epurare sau preepurare a apelor uzate,
randamentele de reținere a poluanților, locul de evacuare (emisar, canalizare
publică, canalizare, platformă industrială):
Societatea nu deține asemenea instalații.
Poluanții evacuați în mediu sau în canalizări publice sau alte canalizări
(în mg/l și kg/zi):
Din procesul tehnologic nu rezultă surse de poluare.
3.3.2. Protecția atmosferei
Sursele și poluanții pentru aer :
Nu există surse de poluare semnificativă a aerului atmosferic.
Energia hidraulică nu se bazează pe procese de combustie, generând emisii 0
(zero) de gaze cu efect de seră în atmosferă, spre deosebire de utilizarea cărbunilor,
a petrolului ori a gazului natural.
Pentru protecția aerului din zonă nu sunt necesare măsuri speciale în
perioada de exploatare.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
34 Utilajele și sculele ce funcționează cu curent electric vor fi alimentate de la o
sursă de alimentare internă (priză trifazată sau monofazată) și se incadrează în
limitele de noxe emise, respectiv de zgomot.
Nu se vor folosi substante toxice și periculoas e.
Instalații pentru colectarea, epurarea și dispersia gazelor reziduale și a
pulberilor:
Societatea nu deține asemenea instalații.
Poluanții evacuați în atmosferă (în mg/mc și g/sec):
Nu este cazul.
3.3.3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilo r
Dotările, amenajările și măsurile de protecție împotriva zgomotului și
vibrațiilor:
Nu sunt necesare amenajări speciale de protecție împotriva zgomotului
întrucât nu se generează niveluri care ar putea produce disconfort vecinătăților.
Nivelul de zgom ot și de vibrații produs :
Nu este cazul.
3.3.4. Protecția solului și subsolului
Surse posibile de poluare a solului și subsolului:
Deseurile rezultate din activitate sunt depozitate în conditii corespunzătoare
în pubele amplasate pe spații amenajate.
Nu există astfel surse de poluare a solului și subsolului.
Măsurile, dotările și amenajările pentru protecția solului și subsolului
Se vor respecta condițiile de depozitare corespunzătoare, în spațiile
amenajate pe categorii de deșeuri care se vor colecta ș i păstra temporar, până la
valorificarea prin societățile specializate cu care există contracte de preluare.
3.3.5. Protectia împotriva radiațiilor
Surse de radiații din activitate
Nu există surse de radiații din activitate.
Dotările, amenajările și măsurile pentru protecția împotriva radiațiilor
Nu este cazul.
Nivelul de radiații emise în mediu
Nu se emit radiații în mediu.
3.3.6. Protecția fondului forestier
Situația afectării fondului forestier :
În perioada de funcționare a obiectivului, prin natura activității – cel de
producere a energiei electrice, nu este prevăzut a apărea nici un impact cu
potențial negativ asupra fondului forestier național.
Lucrările și măsurile pentru diminuarea și eliminarea impactului
negativ p rodus asupra vegetației și ecosistemelor forestiere :
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
35 Având în vedere că în faza de construcție a obiectivului au existat suprafețe
de teren din fondul forestier național afectate, la finalizarea lucrărilor acestea au
fost supraînsămânțate cu amestec de semințe de graminee și dicotiledonate din
flora spontană locală; de asemenea, au fost plantați puieți de arbori și arbuști
proveniți din rărirea semințișurilor naturale din zonă.
3.3.7. Protectia ecosistemelor, biodiversitatii si ocrotirea naturii
Sursele posibile de afectare a ecosistemelor acvatice și ter estre, a
monumentelor naturii, a parcurilor naționale și a rezervațiilor naturale :
Prin modul de proiectare și de funcționare a obiectivului nu este prevăzut a
apărea nici un impact cu potențial negativ asupra ecosistemelor și biodiversității
din zonă. Priza de captare a fost dotată cu scară de pești, ce permite mișcarea
populațiilor piscicole între diferitele sectoare de râu.
Măsurile pentru protecția ecosistemelor, biodiversității și pentru
ocrotirea naturii în general :
În perioada de funcționare, n u este prevăzut a apărea nici un fel de impact cu
potențial negativ asupra faunei; desemnarea unor zone de protecție tehnologică /
industrială de -a lungul obiectivelor ce urmează a fi realizate pe cursul de apă va
contribui în bună măsură la întărirea prot ecției habitatelor și implicit a speciilor.
Pentru speciile de mamifere, impactul rămâne lipsit de relevanță,
nesemnificativ. Pentru unele specii (mamifere mari, chiroptere, etc.) proiectul
propus nu va fi în măsură să creeze obstacole sau bariere insurmon tabile. Pentru
reducerea poluării luminoase, se va evita iluminatul excesiv al obiectivului
hidroenergetic, făcându -se apel la surse luminoase lipsite de radiație UV,
utilizându -se becuri cu vapori de sodiu.
Pentru speciile de păsări nu a fost pus în evide nță un impact.
Pentru speciile de herpetofaună, în perioada de funcționare impactul devine
lipsit de relevanță, existând chiar un efect cu potențial pozitiv datorat creerii unor
cartiere de reproducere favorabile speciilor de amfibieni (zone de băltire din
proximitatea acumulărilor).
Măsurile de diminuare a impactului, de refacere / construcție ecologică sunt
în măsură să garanteze o revigorare a ihtiofaunei.
Pentru speciile de nevertebrate, impactul rămâne nesemnificativ.
3.3.8. Protecția peisajului și a zonelor de interes tradițional
Modul de încadrare a obiectivului în peisaj :
Obiectivele se încadrează în mediu prin lemnul aplicat pe fațade, oferindu -le
un aspect tipic zonei.
Măsuri și amenajări pentru protecția peisajului și a zonelor de interes
tradițional :
Pentru a se încadra în peisaj, suprafețele neocupate de construcții au fost
supraînsămânțate cu semințe din flora spontană locală.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
36 3.3.9. Gestiunea deșeurilor
Sursele de deșeuri, tipuri, compoziție și cantități de deșeuri rezultate
Din activitatea desfășurată în incinta obiectivului rezultă următoarele tipuri de
deșeuri:
cod 20.03.01 – deșeuri menajere amestecate – cca. 50 kg/an;
cod 15.01.01 – ambalaje de hârtie și carton – cca. 10 kg/an;
cod 15.01.02 – ambalaje de material plastic – cca. 10 kg/an.
cod 13.01.12* – deseuri unei hidraulic usor biodebradabil – cca. 10kg/an;
Modul de gospodărire a deșeurilor; depozitare controlată, transport,
tratare, refolosire, distrugere, integrare în mediu, comercializare
Pentru eliminarea/valorifica rea deșeurilor generate, societatea are încheiat
contract cu firmă autorizată în acest sens.
Deșeuri stocate temporar:
20.01.01 – hârtie și carton – depozitate în recipienți specifici;
15.01.01 – ambalaje de hârtie și carton – depozitate în recipienți specifici;
15.01.02 – ambalaje din materiale plastice – depozitate în recipienți specifici.
13.01.12* – deseuri unei hidraulic usor biodebradabil – cca. 10kg/an;
Deșeuri eliminate:
20.03.01 – deșeuri municipale amestecate;
15.01.01 – ambalaje de hârtie și carton;
15.01.02 – ambalaje din materiale plastice.
13.01.12* – deseuri unei hidraulic usor biodebradabil – cca. 10kg/an;
3.3.10. Gestiunea substanțelor și preparatelor periculoase
Substanțele și preparatele periculoase utilizate/deținute, cantitățile
utilizate/deținute și fișele de securitate ale acestora
Nu este cazul.
Modul de gospodărire, măsurile, dotările și amenajările pentru
protecția mediului
Nu este cazul.
3.3.11. Gestiunea ambalajelor
Tipurile și cantitățile de ambalaje folosite
Nu este cazul.
Modul de gospodărire a ambalajelor și măsuri pentru protecția
mediului
Se colectează în container până la predarea spre valorificare.
3.3.12. Încadrarea în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului
Modul de încadrare a obiectivului în cerințele planurilor de urbanism și
amenajare a teritoriului
Obiectivul se încadrează în cerințele de urbanism, funcțiunea zonei fiind de
activități industriale.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
37 3.3.13. Protecția așezărilor umane
Distanța față de așezările umane, localitățile și populația eventual
afectată
Clădirea centralei este de gradul III rezistență la foc și risc de incendiu (Q1 <
420 Mj/mpAd).
Clădirea centralei este realizată din structură continuă din beton armat, în
interior neexistând depozitate material e inflamabile sau explozibile.
Toate aparatele și cablurile electrice sunt protejate și legate la priza de
împământare.
Închiderile perimetrale și cele de la nivelul acoperirii asigură și protecția
fonică a clădirii față de vecinătăți.
Măsurile, dotările și amenajările pentru protecția asezărilor umane
Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecția așezărilor umane.
3.3.14. Respectarea prevederilor convențiilor internaționale la care România a
aderat
Amenajările, dotările și măsurile pentru respectarea convențiilor
internaționale, a reglementărilor comunitare și ale organismelor ONU la care
România a aderat
Activitatea respectă în totalitate prevederile convențiilor internaționale la
care România a aderat.
3.3.15. Alte date și informații pri vind protecția mediului
Tot perimetrul obiectivelor este supravegheat video și îngrădit, accesul fiind
posibil doar pe poartă.
3.3.16. Reconstrucția ecologică
Lucrări și măsuri pentru refacerea mediului deteriorat, precum și
pentru menținerea unui ecosistem corespunzător în zonă
Pe suprafețele afecatate de construcție și cele neocupate de obiectiv s -au
realizat măsuri de supraînsămânțate cu amestec de semințe de garminee și
dicotiledonate din flora spontană locală. De asemenea, au fost plantați puieți de
arbori și arbuști proveniți din rărirea semințișurilor naturale din zonă.
3.3.17. Monitorizarea mediului
Monitorizarea mediului la obiectivul prezentat se va face conform
recomandărilor Agenției pentru Protecția Mediului Mureș .
Materialul prezentat a fost vizat de către Administratorii firmei,
Hubert Haider și Kiss Coloman -Ioan
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
38 3.4. Imagini captate cu verificarea injectoarelor MHC NIRAJ
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
39
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
40
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
41
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
42
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
43 CAP. 4. IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA
IMPACTULUI
Sursa: http://apmms -old.anpm.ro/files/APM%20MURES/Reglementari/EvaluareAdecvata –
AmenajareaHidroenergeticaNirajulMarefinal.pdf Consu ltată în 10.04.2018, ora 20,30
4.1. Cuantificarea impactu lui asupra mediului pe termen scurt și lung cauzat
de implementarea p roiect ului
Impacturi asupra habitatelor terestre din zona investiției
Datorită perturbării mediului , coroborat cu scăderea u midității solului în
zona prizei de apă, precum și în jurul microhidrocentralelor , vor fi favor izate
răspândir ea vegetației (cu specii ca Epilobium angustifolium, Cirsium arvense,
Urtica dioica, Tussilago farfara, Salix capraea, Rubus idaeus), sau chiar a unor
specii alohtone (în cazul acestei regiuni cel mai frecvent Impatiens glandulifera,
Solidago canadensis sau Solidago gi gantea). Dacă conductele ar fi fost situate sub
priza drumului forestier, impactul negativ asupra vegetației const a într-o perturbare
a acesteia în timpul construcțiilor, care implică degradarea sau de multe ori chiar
eliminarea comunităților de lizieră pe locurile în care cursul apei se află în imediata
vecinătate a drumului forestier (circa 5 -10% din zona de marginea drumului),
crescând astfel, abundența speciilor ruderale amintite mai sus. Din cauza acestor
perturbări , ar fi putut crește posibilitatea de răspândire de -a lungul drumului și a
speciilor a utohtone invazive amintite mai sus. Pentru detalierea suprafețelor supuse
impactului, s -au conceput tabel ele 4.1. și 4.2.
Impactul asupra habitatelor acvatice și a speciilor de pești
În momentul execut ării lucrărilor de construcție a prizei, a canalului bypass
și a MHC Nirajul Mare erau previzibile următoarele forme de impact asupra
mediului: angrenarea de suspensii solide în masa apei, pericolul de poluare cu
produse petroliere, schimbarea parametrilor hidromorfologici, perturbarea și
distrugerea unor habitate acvatice.
1. Angrenarea suspensiilor solide în masa apei ar fi putut avea efecte
negative însemnate asupra faunei și florei acvatice. De regulă, a ceste suspensii pun
în pericol procesul de respirație în cazul peștilor, acționând ca o forță abrazivă
asupra branchiilor, sau provoacă efectiv colmatarea branchiilor. Aceste fenomen
este prezent și în cazul faunei de nevertebrate bentice. Suspensiile afec tează, p e
lângă faună, și flora algală, atât cea planctonică, cât și cea bentică. Suspensiile
blochează pătrunderea razelor solare în apă, astfel inhibând fotosinteza algală,
inhibând deci producția primară din apă. De regulă, î n cazul speciilor de pești d in
acest tronson, angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea consecințe
grave, având în vedere faptul că toate speciile din zona păstrăvului sunt specii care
preferă ape cu concentrație ridicată de oxigen dizolvat.
2. Poluarea cu produse petro liere se poate produce cu carburanți, lubrifianți
etc. de la utilajele folosite la contrucție.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
44 3. Ca o urmare inevitabilă a amenajărilor hidrotehnice, au loc s chimb ări ale
parametrilor hidromorfologici . În cazul analizat, lucrările de amenajare
presupun eau intervenții în albia minoră, fapt care ar fi dus la mișcări ale
substratului, deci perturbarea biocenozelor bentice. Biocenozele din masa apei
puteau fi afectate la rândul lor, prin schimbările în viteza de curegere a apei.
4. Schimbarea parametrilor hi dromorfologici are ca finalitate dispariția unor
habitate acvatice. În unele zone curentul se putea accelara pe parcursul lucrărilor
de construcție, iar alte zone ar fi rămas efectiv fără apă. Aceste schimbări puteau
avea repercursiuni grave asupra florei și faunei acvatice.
Tabelul 4.1. Impactul estimat asupra habitatelor prezente în perimetrul
proiectului
După finalizarea lucrarilor de construcției efectele negative ale acestor
lucrări au fost remedia te pe cale naturală: angrenarea d e suspensii în masa apei a
înceta t, riscul poluării cu produse petroliere s-a diminua t simțitor (numărul
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
45 utilajelor înregistrând o scădere ), iar organismele acvatice , treptat , s-au acomoda t
la noile condiții hidromorfologice create.
Tabelul 4.2. Estimarea impactului asupra habitatelor de interes comunitar
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
46
Impactul de mediu major al AHE Nirajul Mare în faza de exploatare era
considerată intreruperea conectivității longitudinale al râului. Pragul de captare
constitui nd o barieră artificială în calea migrărilor naturale de mai scurtă sau mai
lungă distanță intreprinse de organismele acvatice.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
47 Fenomen ul este de obicei abordat numai din punctul de vedere al faunei
pisci cole, deoarece din fauna acvatică peștii sunt organi smele care prezintă o
mobilitate accentuată. Conectivitatea longitudinală a cursurilor de apă este
importantă nu numai din punctul de vedere al speciilor care intreprind migrații de
reproducere (de ex. păstrăvul și moioaga), dar și a speciilor cu o mobilit ate mai
redusă. Obstacolele naturale sau artificiale puteau duce la izolarea populațiilor și la
scăderea efectivelor, prin degaradarea materialului genetic, în cazul în care
populația izolată este mică. Astfel obstrucționarea conectivității longitudinale putea
afecta nu numai speciile cu mobilitate accentuată, dar și speciile ”sedentare”,
precum zglăvocul (Cottus gobio).
Efectul pe termen scurt al obstrucționării conectivității longitudinale era
declinul tuturor populațiilor de pești, mai ales a acelor s pecii care intreprind
migrații reproductive (de ex. păstrăvul).
Pe termen lung impactul se putea manifest a prin declinul populațiilor
speciilor sedentare, care p utea duce la degenerare genetică și dispariția completă a
acestora din ecosistem.
Impactul estimat asupra restul ui speciilor
Impactul lucrărilor asupra carnivorelor (lup, urs și râs) s -a limit at la perioada
de execuție a lucrărilor, prin deranjul cauzat de prezența umană – zgomot, utilaje,
muncitori prezenți în zona investiției. Dato rită arealului vast, aceste specii au fost
capabile de a ocoli investiția, deoarece nu s -a creat un efect de barieră.
În ceea ce privește vidra, impactul asupra speciei era greu de cuantificat,
deoarece specia ocup a un teritoriu foarte mare, care se înt inde pe mai mulți km de
râu în zona studiată. Prezența vidrei a fost documentată în zona confluenței cu râul
Creanga Albă. Scăderea volumului de apă din râu între captare și hidrocentrală
(3720 m) ar fi putut avea un impact negativ asupra speciei, prin fap tul că se
împuținează astfel sursa principală de hrană, peștele. Totodată, bazinul de
acumulare creat în amonte de captare a oferi t un habitat cu apă mai adâncă,
preferat de specie. Impactul pe termen lung p utea fi cuantificat doar în urma unui
studiu care prevede a monitorizarea populației din întreg bazinul hidrografic al
Gurghiului, pe o perioadă de 5 -10 ani. Un astfel de studiu nu a putut fi întreprins și
nu a făcut obiectul lucrări i prezentate .
Impactul asupra amfibienilor a fost de asemenea greu de cuantificat.
Impactul se manifestă de obicei, nu atât prin pierderi de habitat, cât prin deranjul
cauzat asupra bălților temporare sau permanente, în care aceste specii se reproduc.
Cu toate că prin natura investiției nu s -au prevă zut drenaje sau distrugeri de zone
umede, extragerea apei între captare și hidrocentrală ar fi putut cauza dispariția
unor astfel de bălți temporare. Acest lucru putea avea ca rezultat scăderi ale
efectivelor de tritoni carpatici (Triturus montandoni) și buhai de baltă (Bombina
variegata), sau chiar dispariția acestora din zona afectată (doar în cazul tritonului).
Specia Bombina variegata este totuși foarte răspândită la nivelul SCI -ului, și
impactul asupra speciei a fost unul scăzut, aceasta nefiind vulnerabil ă. Un impact
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
48 semnificativ a supra speciei Triturus montandoni putea apărea în cazul în care,
dispăreau bălți mai mari, care erau alimentate de mici izvoare. Cum astfel de
habitate nu s -au identificat în zona captării sau în zona unde urma a se construi
hidrocentrala (zonele cu cel mai mare impact), protecția speciei s-a realiza t printr -o
monitoriz are atent ă a acestor potențiale habitate de reproducere.
4.2. Identificarea și cuantificarea impacturilor pe perioada de construcție,
operare și dezafectare
Investiția analizată în prezent a lucrare a fost bine definit ă atât prin
elementele ei (captare, aducțiune și microhidrocentrale) cât și în ceea ce privește
termenul de execuție, operare și dezafectare. Practic, impacurile pe termen scurt au
fost identice cu cele din perioada de construcție și perioada imediat următoare
(primii 2 -3 ani). Impacturile pe termen lung vor fi cele din timpul operării (circa 25
ani). Impactul dezafectării lucrărilor nu a făcut obiectul analizei, deoarece nu se
cunosc detaliile tehn ice. Totuși, s -a anticipa t faptul că, prin dezafectarea lucrărilor,
albia pârâului se va renatura, debitul de apă va reveni la valorile naturale, iar
suprafețele vor fi ocupate de habitatele naturale identificate în cadrul evaluărilor.
4.3. Evaluarea imp actului cumulativ
Datorită faptului că în zona studiată se preconiza realizarea a unui întreg
sistem de microhidrocentrale, în total pe 3 văi (Lăpușna, Creanga Albă și Secuș),
pe 3 cursuri de apă ale căror confluență este la circa 15 km distanță față de locația
aleasă pentru microhidrocentrala Nirajul Mare, impactul cumulativ s -a analizat
ținând cont de toate aceste proiecte, analiza luând în calcul cele trei văi.
În cazul implementării AHE Nirajul Mare, impactul lucrării analizate s-a
cumula t cu impactu rile celorlalte investiții, contribuind la un posibil impact
cumulativ, datorită întrerupe rii conectivit ății longitudinală a trei pârâuri confluente
din bazinul superior al Gurghiului, respectiv pe Nirajul Mare, în cadrul aceluiași sit
natura 2000.
În momentul uzinării prizei, problema întreruperii conectivitatății
longitudinale s-a rezolvat prin realizarea canalului bypass, proiectat astfel încât să
asigure un set de parametrii hidromorfologici necesari pentru a facilita tranzitul
tuturor speciilor existente în cursul de râu studiat.
Pe lângă obstacolul creat de priza PN, conectivitatea longitudinală putea
suferi și din cauza scăderii cantității apei dintre captare și microhidrocentrale.
Debitul de servitute, deși asigur a supraviețuirea habitatelor și tranzitul speciilor
acvatice, nu asigur a toți parametrii habitatului existent, din cauza scăderii debitului
pe acest tronson de râu. Odată cu scoaterea și uzinarea apei, s-a modifica t albia
pârâului prin următorii parametrii:
– debitul mediu lunar/anual ;
– viteza de scurgere ;
– adâncimea apei ;
– lățimea albiei .
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
49 Luând în considerare natura investiției, s-a recomand at ca la nivelul sitului
ROSCI0019, toate investițiile priectate în viitor, care periclitează conectivitatea
cursurilor de apă să se supună unei reglementări severe, luându -se în calcul
impacturile cumulative asupra speciilor și habitatelor acvatice la nivel ul sitului.
Recomand area a fost ca pe o rază de 10 km din jurul elementelor majore aferente
AHE Nirajul Mare să existe o zonă de interdicție pentru realizarea de investiții
similare (microhidrocentrale, păstrăvării, etc) care prin natura lor ar putea peric lita
conectivitatea longitudinală și/sau ar putea contribui la o scădere a debitului
pârâurilor. De asemenea, s-a recomandat ca prin planul de management al sitului
să se analizeze posibilitatea dezafectării tuturor pragurilor artificiale de pe cursurile
de apă (cu excepția celor care servesc un rol de apărare împotriva inundațiilor).
Recomandarea finală a fost ca fauna piscicolă să fie atent monitorizată în
vederea urmăririi statutului actual al populațiilor de macronevertebrate acvatice,
alge bentice și pești, constituind studiul de referință pentru studiile de monitorizare.
Scopul era urmări rea efectul ui investițiilor asupra faunei acvatice.
4.4. Măsurile de reducere a impactului
4.4.1. Identificarea și descrierea măsurilor de reducere a impactului pe ntru
componentele afectate de implementarea proiectului
Specii și habitate acvatice
În conformitate cu impactul potențial estimat în stadiul de construcție și de
operare al AHE Nirajul Mare s-au adus câteva precizări privind măsurile de
reducere al acestui impact sumarizate în Tabelul 4.3.
Tabelul 4 .3. Impactul asupra mediului și măsurile recomandate în cazul AHE
Nirajul Mare
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
50 Un impact deosebit de important, prezentat amănunțit în prealabil, era
angrenarea de suspensii solide în masa apei. Acest pericol putea fi prezent atât în
faza de construcție cât și în momentul exploatării MHC Nirajul Mare, mai exact pe
parcursul lucrărilor de intreținere. Acumularea formată în amonte de pragurile de
captare u rmau să se colmateze pe parcursul exploatării. Lucrările de decolmatare
reprezentau un real pericol de angrenare de suspensii solide în masa apei în
cantități mari, fapt care, putea duce la distrugerea faunei și florei acvatice din aval.
O măsură deosebit de important ă a fost că pe parcursul lucrărilor de decolmatare să
fie evitat acest lucru. În acest scop s-a recomand at ca lucrările de decolmatare să se
desfășoare pe perioada secetoasă, cu debite mici și apa să fie dirijată premergător
lucrărilor de decol matare pe canalul de bypass. Pentru p erioada secetoasă s-a
recomand at ca apa dirijată pe canal să nu producă efecte de viitură. Materia solidă
rezultată de pe urma decolmatării nu trebuia să ajungă în albia minoră, trebui a
transportată și depozitată într -un loc potrivit, departe de cursul de apă.
Soluția de prevenire al angrenării masive de suspensii solide atât în faza de
construcție cât și în faza de mentenanță, dar care a constitui t și măsura optimă de
contracarare a impactului negativ asupra conectivității longitudinale a fost
utilizarea unui canal bypass.
În esență, era vorba de fapt de o reconstrucție a cursului natural în cazul
râurilor barate, adică, construcția unui canal car e era menit să păstreze pe cât
posibil parametrii hidromorfologici ale cursului natural (panta, viteza curentului,
substratul) și care să ocolească partea afectată de către obstrucționarea cursului
natural. Prin astfel de amenajări hidrotehnice s-a putut asigur a conectivtatea
longitudinală nu numai în cazul faunei piscicole, dar și pentru restul organismelor
acvatice.
În cazul construcției unor baraje de mici dimensiuni, cum este și cazul
pragului de captare de la AHE Nirajul Mare, construcția unui bypass , așa cu a fost
descris mai sus , este măsura ideală de contracarare a obstrucționării conectivității
longitudinale.
Din punct de vedere tehnic s -a recomand at construcția unui canal de ocolire
a lacului de acumulare creat de pragul de captare , în așa fel încât să se asigure în
aceste canale următoarele condiții:
o O adâncime a apei de minim 0,20 m
o O lățime a canalului de 0,80 m
o O viteză maximă de curgere de 1m/s
o Ca material de construcție recomandăm materiale din albia naturală a râului
(în nici un caz b eton)
o De asemenea se recomandă ca aceste canale să se despartă de cursul
principal amonte de coada lacurilor de acumulare
Pe lângă considerentele de minimalizare al impactului de mediu, au exist at și
considerații practice pentru această opțiune, și anum e: lucrările de construcție a
pragurilor de captare , să presupun ă canalizarea apei din albia minoră într -un canal
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
51 de ocolire, pentru ca lucrările de construcție a pragurilor să poată decurg e în
condiții optime.
Ca u n inconvenient , ar fi fost lungimea mai mare ale acestor canale de
dirijare, dar care , pe lângă faptul că p uteau fi transformate în bypass -uri după
finalizarea lucrărilor de construcție, minimaliz au și angajarea de suspensii solide în
masa apei pe parcursul lucrărilor de construcție. De asemene a aceste canale s-au
dovedi t utile pe timpul decolmat ării lacului de acumulare. Prin dirijarea apei pe
canalul de bypass pe timpul lucrărilor de decolmatare s-a prevenit angrenarea de
suspensii solide în masa apei.
Pentru a fixa conformația malurilor și parametrii hidromorfologici în aceste
canale s-a propus utilizarea traverselor de fixare a cotei talvegului, iar pentru a
preveni o lungime excesivă a canalelor în scopul asigurării criteriilor recomandate
(debit, vit eza curentului, lățimea canalului), aceste traverse au fost configurate sub
formă de trepte, cu înălțimea de max. 30 cm.
Măsura descrisă mai sus , respectiv realizarea unui canal bypass a fost
convenită împreună cu investitorul, iar proiectarea canalului s-a făcut ținând cont
de parametrii prezentați.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
52 CAP. 5. CONCLUZII
Ca și concluzii generale , putem puncta următoarele :
În perioada executării construcție i impactul asupra organismelor acvatice a
fost cauzat în special de antrenarea de către cursul de apă a materialului rezultat
(creșterea turbidității) dar și de către posibila distrugere a habitatelor temporare
folosite de amfibieni. Impactul asupra celorla te specii care nu depind de mediul
acvatic (mamifere și păsări) a fost cauzat în special , de prezența umană, a utilajelor
și efectul (mai ales zgomot) creeat de acestea. Efectul pe termen scurt al
obstrucționării conectivității longitudinale a fost reprezentat de declinul tuturor
populațiilor de pești, mai ales a acelor specii care intreprind migrații reproductive
(ex. păstrăvul, moioaga).
În perioada de operare, impactul se putea manifest a prin declinul
populațiilor speciilor sedentare de pești, care putea duce la degenerare genetică și
dispariția completă a acestora din ecosistem. În ceea ce privește speciile și
habitatele terestre, impactul a fost unul extrem de redus (habitate edificate de specii
higrofile și mezofile) sau inexistent (specii de păsări și mamifere, cu excepția
vidrei, care a fost tratată separat).
În perioada de dezafectare impactul a fost neglijabil , punându -se accent pe
restaurarea naturală a cursului pârâului, fără a se lăsa praguri înalte sau alte
structuri care să periclit eze conectivitatea longitudinală a cursului de apă.
Această lucrare a fost realizat ă cu scopul de a estima posibilele impacturi
negative ale proiectului AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ NIRAJUL
MARE, Județul MUREȘ asupra biodiversității , cu accent deosebit asu pra speciilor
și habitatelor protejate, având în vedere că realizarea proiectului s -a desfăura t în
interiorul ariei protejate de interes comunitar ROSCI0019 Călimani – Gurghiu.
Investiția este localizată în valea Râul Nirajul Mare, Cod cadastral: IV -1.67 a fluent
de stânga al râului Mureș, Județul: Mureș. Localitățile din apropiere: comuna
Chiheru de Jos și Câmpul Cetății, comuna Eremitu. În redactarea documentației s -a
ținut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum și
prevederile legislației în vigoare.
Pe parcursul realizării lucrării, a fost dificilă accesarea informației privind
biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare iar
evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a
speciilor și a habitatelor de interes comunitar – nu au fost făcute. Ca urmare,
infor mațiile folosite în cadrul acest ei lucrări provin din surse mai vechi, oficiale și
din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru prezentul proiect.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
53 CAP. 5. BIBLIOGRAFIE
1. Gozlan R. E., Falka, I., et al, 2010. Pan -continental invasion of Pseudorasbora
parva: towards a better understanding of freshwater fish invasions, Fish and
Fisheries, Wiley -Blackwell Publ. ISSN 1467 – 2960
2. Sloboda M, Mihalca AD, Falka I, Petrželková KJ, Carlsson M, Ghira I,
Modrý D, 2010: Are gobiid fish more susceptible to predation if parasitized
by Eustrongylides excisus? An answer from robbed snakes. Ecological
Research 25, 469 –473.
3. Záhorská, E., Kováč, V., Falka, I., Beyer, K., Katina, S., Copp, G.H., Gozlan,
R.E., 2009: Morphological variability of the Asiatic cyprinid, topmouth
gudgeon Pseudorasbora parva, in its introduced European range. Journal of
Fish Biology 74: 167 – 185
4. Gavriloaie I. -C., Falka I., Bucur C., 2008 The most important Romanian
researches on species Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel, 1846)
(Teleostei, Cyprinidae). AACL Bioflux 1(2):117 -122.
5. Falka I., Mérai K. E., Ferencz B., 2007 Origin of introduced Pseudorasbora
parva popu lations in Romania, based on genetic markers (16S rRNA). Univ
Bacău Stud Cerc Biol, Biol Anim, Vol. XIII.
6. Gavriloaie I. C., Falka I., 2006 Considerations concerning the present
distribution of topmouth gudgeon Pseudorasbora parva (Temminck &
Schlegel, 184 6) (Pisces,Cyprinidae, Gobioninae) in Europe. Bruk Acta Musei
1(3):145 -151.
7. Gavriloaie I. C, Meșter L. Falka I., 2006. Romanian researches on the species
Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) (Pisces, Centrarchidae), Acta Ichtiologica
Romanica, vol I, 103 -110.
8. Falka I., Bud I., Gavriloaie I. C. 2006. An alternative methodology in fish
morphometry, Acta Ichtiologica Romanica, vol I, 83 -93 Falka I., Bud I.,
2006. Contributions to the morphology and phenotypic variability of Ictalurus
nebulosus and its possible i mpacts on native fish species, 41st Croatian & 1st
International Symposium on Agriculture, 519 -520, ISBN. 953 -6331 -39-X
9. Dombi I., Bud I., Falka I., 2006. Morphometric differences among brown
trout (Salmo trutta fario) populations in Transylvania, 41st Cro atian & 1st
International Symposium on Agriculture, 515 – 516, ISBN. 953 -6331 -39-X.
10. Gavriloaie I. C., Falka I. 2005. Romanian researches on species Ictalurus
nebulosus (Le Sueur, 1819) (Pisces, Ictaluridae) Sibiu Studii si cercetări –
Seria Științele Naturi i, vol. 30
11. Gavriloaie I. C., Falka I. 2005. Un istoric al cercetărilor românești asupra
speciei Pseudorasbora parva (Temnick&Schlegel, 1846) (Pisces, Cyprinidae),
Drobeta -Seria Științele Naturii, 84 -91, ISSN 1841 -7086
12. G. H. Copp, P. G. Bianco, N. G. Bogu tskaya, T. Erős, I. Falka, M. T.
Ferreira, M. G. Fox, J. Freyhof, R. E. Gozlan, J. Grabowska, V. Kováč, R.
Moreno -Amich, A. M. Naseka, M. Peňáz, M. Povž, M. Przybylski, M.
Robillard, I. C. Russell, S. Stakėnas, S. Šumer, and A. Vila -Gispert, C.
2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE
54 Wiesner 200 5. To be, or not ot be, a non native freshwater fish?, J. Appl.
Ichthyol. 21 (2005), 242 –262
13. Falka, I. 2004. Assessment of the invasive potential in case of the African
Sharphtooth catfish (Clarias gariepinus) in Romanian freshwaters., Studia
Universitati s Vasile Goldiș Arad, Vol.14/2004., Vasile Goldiș University
Press 2004
14. Falka, I. 2003. An uninvited guest, the topmouth gudgeon. Erdélyi Nimbród
5, 3. (în maghiară)
Informații despre autorul atestat al studiului:
Biolog SANDOR D. ATTILA, expert de mediu, REGISTRUL NATIONAL AL
ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, Nr.
160/29.03.2010, RM, RIM, BM, EA.
Ecolog DOMȘA CRISTIAN
Biolog LÉSZAI ISTVÁN
Experți independenți:
dr. FALKA ISTVÁN, expert ihtiolog biolog
HAVADTŐI KRISZTINA, expert botanist
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 2018 CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE 3 Cuprins 1. Introducere 2. Studiu de caz. Amenajare hidrotehnică de mică putere pe râul Nirajul mare 3…. [616619] (ID: 616619)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.