-2017 – UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ [611895]

-2017 – UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI
DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Șef lucrări dr. NECULA RALUCA -ALEXANDRA

Absolvent ,
DÃDACU I. GEORGE MARIUS

2
Tema proiectului:
ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT
ÎN CADRUL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE SC
AGROMAD CROPS SRL DIN JUDEȚUL
DÂMBOVIȚA

Absolvent: [anonimizat]

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
CAPITOLUL I. CONCEPTE, METODE ȘI INDICATORI DE STUDIU AI UNEI EXPLOATAȚII AGRICOLE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.1. EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ – CONCEPTE SI DEFINIȚII ………………………….. ………………………….. … 6
1.2. TEHNOLOGIA CULTURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.3. METODE SI INDICATORI DE STUDIU ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
CAPITOLUL II. IMPORTANȚA AGRICULTURII PENTRU DEZVOLTAREA JUDEȚULUI
DÂMBOVȚA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
2.1. DATE GENERALE DESPRE JUDEȚUL DÂMBOVIȚA ………………………….. ………………………….. 19
2.1.1 AȘEZARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.1.2 RELIEF SI HIDROGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
2.1.3 CLIMA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
2.1.4 DEMOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
2.2. ANALIZA PRINCIPALELOR CULTURI DIN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA ………………………….. …… 21
2.2.1 PRODUCȚII MEDII OBȚINUTE LA PRINCIPALELE CULTURI ÎN ANII 2011 -2015 ……………….. 22
CAPITOLUL III . STUDIU DE CAZ –EXPLOATAȚIA AGRICOLÃ SC AGROMAD CROPS SRL …. 23
3.1. DATE GENERALE DESPRE ASOCIAȚIE: ………………………….. ………………………….. …………… 23
3.2. DOTAREA EXPLOATAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
3.3. STRUCTURA CULTURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
3.4. CARACTERIZAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURÃ. ………………………….. ……………………. 26
3.4.1 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE RAPIȚĂ ………………………….. …………. 26
3.4.2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE GRÂU ………………………….. ……………. 27
3.4.3 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTUR II DE FLOAREA SOARELUI ………………… 28
3.4.4 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE MAZĂRE ………………………….. ……….. 29
3.4.5 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE PORUMB ………………………….. ……….. 30
3.4.6 MATERII SI MATERIALE UTILZATE IN CADRUL TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ ……….. 31
3.5. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI ………………………….. …………………. 32
3.5.1 EVOLUȚIA PREȚURILOR PE ANI ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
3.5.2 EVOLUȚIA PRODUCȚIILOR MEDII PE ANII 2012 -2016 ………………………….. ………………………. 34
3.5.3 EVOLUȚIA PRO DUCȚIILOR TOTALE PE ANII 2012 -2016 ………………………….. …………………… 35
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …………….. 36
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 38
WEBOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 38
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 39

4

INTRODUCER E

Având în vedere rolul economic și social al agriculturii, contribuția acesteia la protecția mediului,
impactul pe care îl are asupra vieții comunităților, recurgerea la cunoștințe manageriale a exploatațiilor
agricole se înscrie în logica firească a lucrur ilor. A îndeplini un asemenea rol și a răspunde unor cerințe
variate presupune, între altele, și faptul că știința managementului se va aplică luând în considerare
condițiile naturale, materiale și sociale, care există în agricultură.
Performă nțele de producție și economice la care a ajuns agricultura din unele zone ale lumii
(S.U.A, U.E. etc) sunt urmare și a faptului că, prin formă re profesională, competență, in formă re și
îndrumare, producătorul agricol (fermier său șef de exploatație) a avut acces la cun oștințe tehnice,
economice și manageriale aplică bile în gestionarea exploatațiilor agricole. În țările cu agricultură
dezvoltată, tradiția, care genera ceea ce se făcea în agricultură, orientarea activităților spre asigurarea
consumului din producție propr ie, relevând o economie agricolă relativ închisă, au fost înlocuite, cu mai
mulți ani în urmă, cu elemente ale științei agricole și ale celei manageriale. Acestora li s -au adăugat
politicile economice promovate față de agricultură. Cunoștințele de manageme nt le-au permis celor care
gestionează exploatații agricole să utilizeze cu eficiență instrumentele avantajoase conținute de politicile
agricole.
Pentru agricultura românească, marcată de modificări structurale radicale, în primul rând a celei
de proprieta te, care generează efecte în lanț privind tipurile și formele de exploatații, structuri de
producție și tehnologice, inducerea elementelor manageriale ar constitui o modalitate importantă pentru
mersu l ascendent al acestei ramuri.
Gestionarea resurselor d e producție (unele însemnate din punct de vedere cantitativ și calitativ),
particularitățile lor, repartizarea teritorială diferită a acestora, ocuparea unei mari părți din populația
activă în agricultură, reclamă un mod de acțiune bazat pe judecăți de val oare, pe adaptare la noile situații,
sesizând oportunitățile, pe practicarea metodelor moderne de agricultură (alături de cele convenționale
intervenind cele ecologice), utilizând, totodată, elementele valoroase conținute de tradiție. Punerea în

5
valoare a resurselor trebuie să se facă pe principii economice și ecologice, iar hazardul să fie înlocuit de
acțiuni orientate spre ceea ce trebuie făcut, potrivit cerințelor pieței.
Starea actuală a agriculturii românești, în care se remarcă o puternică fărâmițare a resurselor pe
foarte multe exploatații, lipsa unor forme organizatorice, capitalizarea redusă, vârsta înaintată a multor
producători, o formă re profesională a acestora departe de necesități etc., intră în contradicție cu nevoile
de a exercita un manageme nt la nivelul corespunzător exigentelor față de agricultură, din perspectiva
integrării europene.
Agricultura este ramură economică care are cea mai puternică legătură cu mediul natural,
producția vegetală, exceptând culturile legumicole protejate (sere, s olarii etc.), practicându -se în câmp
deschis. Spațiul agricol al țării noastre este de mare întindere, caracterizându -se, în profil teritorial, prin
condiții naturale destul de diverse. Ca urmare, influența factorilor naturali este foarte puternică,
manife stându -se pe un front larg, amprenta lor resimțindu -se, în sens pozitiv sau negativ, asupra
rezultatelor de producție și economice. Munca omului în agricultură este mai mult sau mai puțin
productivă, iar per formă nța managerială mai mare sau mai redusă și d upă influența, care poate fi diferită,
a factorilor naturali.
În această lucrare, mi -am propus să abordez toate aceste aspecte cu privire la exploatația agricolă.
De la concept, indicatori, până la tehnologia culturilor din România. În primele două capitol e sunt
prezentate elemente teoretice referitoare la exploatațiile agricole din România, în general, și din
județetele Dambovita ,Ilfov,Giurgiu si Teleorman în particular, deoarece acestea sunt unele dintre
principalele județe în care agricultura predomină, fata de alte ramuri ale industriei. Ca și parte de studiu,
am ales să cercetez exploatația agricolă Sc Agromad Crops SRL, din județul Dam bovita , care își
desfășoară activitatea pe teritoriul a 4 judete Dambovita,Giurgiu ,Ilfov si Teleorman.
Primul capitol conține concepte ,indicatori si metode de studiu ale unei exploatatii agricole
Al doilea capitol conține date generale despre judetelele în care SC AgroMad Crops SRL își
desfășoară activitatea.
În cel de -al treilea capitol am realizat analiza detaliată a studiului de caz care cuprinde date
preluate și prelucrate despre istoricul societății, producțiile obținute, veniturile rezultate în urma
valorificării producție i si profitul obținut de societate pe parcursul anilor studia ți.
În capitolul patru am ales sa formulez o serie de concluzii si recomandări personale referitoare la
societate.

6
CAPITOLUL I. CONCEPTE, METODE ȘI INDICATORI DE STUDIU AI
UNEI EXPLOATAȚII AGRICOLE

1.1. EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ – CONCEPTE SI DEFINIȚII

În agricultură există entități în care se desfășoară activități de obținere a produselor agricole, dar
și cu reprezentare diferită de consum sau de vânzare parțială sau totală a lor. Sfera activităților este,
desigur, mult mai largă, celor de natură econom ică li se adaugă cele cu caracter social, deoarece aceste
entități constituie și loc de viață pentru membrii lor.
Pentru denumirea acestor entități se utilizează, de regulă, conceptul de exploatație agricolă
(uneori, chiar, cel de unitate agricolă sau ce l de fermă).
Ținând seama de scopul pentru care se constituie, se poate afirma că o exploatație „ este „locul”
în care, prin intervenția muncii omului, se alocă și se combină factori de producție pentru a se obține
produse agricole, concomitent urmărindu -se și o combinare optimă a activităților (a produselor)”1.
În sens larg, termenul de exploatație agricolă poate fi atribuit oricăror entități în care se obțin
produse agricole. Dar anumite rațiuni privind gradul de complexitate a activității, finalitatea economică
și relațiile cu piața fac necesară delimitarea ac estor entități, recurgând la definițiile din literatură de
specialitate.
Astfel, „ o exploatație agricolă reprezintă „locul” în care întreprinzătorul, indiferent care ar fi
el, combină factori de producție în vederea obținerii de produse agricole”2. Potrivi t definiției, pot fi
incluse în această categorie toate unitățile în care se desfășoară activități de producție și, eventual, de
comercializare, fără a face deosebire privind statutul lor juridic și funcțiunile pe care le exercită. În
această concepție, or ice entitate poate fi denumită exploatație agricolă, indiferent dacă3:
 dispune de o suprafață mai mică sau mai mare de teren;
 are în dotare tractoare și mașini agricole sau acționează cu mijloace rudimentare;
 forța de muncă este familială sau salariată;

1 Voicu, Radu, Economia și managementul exploatațiilor agricole , Ed. Tribuna Economică, București, 2000
2 Ibidem
3 Ibidem

7
 gestionează resursele după metode empirice sau moderne de management;
 finalitatea activității o constituie profitul sau consumul din producția proprie.
Dar varietatea tipurilor de unități din agricultură României impune abordarea termenului de
exploatație a gricolă în mod diferit. Majoritatea lor se regăsesc sub denumirea de exploatații familiale,
unde managementul și munca se exercită de familie, iar, din punct de vedere economic, nu au caracter
comercial. Pentru altele, cum ar fi unitățile agricole comerci ale, se utilizează noțiunea de întreprindere
care desemnează un grup de persoane organizate potrivit anumitor cerințe juridice, economice,
tehnologice și manageriale, care prin intermediul unor procese de muncă combină factori de producție
pentru a obține produse care vândute să conducă la un profit cât mai mare.
1.2. TEHNOLOGIA CULTURILOR

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TEHNOLOGIEI CULTURII DE RAPIȚĂ
Rapița este plantă anuală sau bienală cu rădăcina pivotantă bine dezvoltată, cu puține ramificaț ii
laterale. Ea patrunde pâna la 60 -80 cm adâncime. În condiții favorabile, rădă cina poate ajunge la
adâncimi mult ma i mari uneori pâna la 300 cm. Pătrunderea rădă cinilor în adâncime este influentata de
numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol pr ecum si de tehnica de cultivare. Rădăcini le
laterale sunt raspândite pe un diametru de 20 -40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este
raspândita la adâncimea de 25 -45cm.
Tulpina este erecta, înalt 1,3 -1,5 m rareori 2 m si bine ramificată. Numă rul de ramuri variaza între
5 si 10. Frunzele rapiței au diferite forme cele de la bază sunt peț iolate, lirate, penat sectate . Frunzele
din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au formă oblong -lanceolata cu baza cordat
ampexicaula, fiind, de a semenea, sesile.
Frunzele bazale sunt formă te din 2 -4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de
lobul principal care este mult mai mare.
Înflorescenț a rapiței este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu pet ale de culoare
galben a, cu nuanț e diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petal e rotunjite la partea
superioara , 6 stamine si un pistil formă t din doua carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorita
unui perete fals, despartitor. În fiecare loja se gasesc 10 -40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este
prelungit printr -un stil scurt cu un stigmat capitat.

8
Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapitã
Arãtura normalã executatã la adâncimea la care sã nu se scoatã bulgãri, de obicei la 18 -20 cm,
dupã pajisti si 20 – 22 cm dupã trifoi.
Discuirea imediat dupã arat cât încã solul este reavãn. Pregãtirea patului germinativ prin lucrãri
repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de semãnat si perpendicular pe directia
de executare a semãnatului. Folosirea tãvãlugului inelar, înainte sau dupã semãnat. Lucrarea este
facultativã, dar utila îndeosebi în toamnele secetoase si pe soluri argiloase.
Sãmânta si semãnatul
Sãmânta, ca si soiul utilizat, constituie un f actor biologic deosebit de important pentru eficienta
cultivãrii rapiței. De fapt, sãmânț a cuprinde în embrionul ei toate însusirile valoroase ale soiului. În plus,
sãmânta trebuie sã îndeplineascã o serie de alte însusiri, care odatã îndeplinite, au ca sc op o rãsãrire în
câmp uniformã si rapidã, obtinerea unor plante viguroase, sãnãtoase, cu înrãdãcinare profundã.
Sãmânta de rapitã pentru semãnat trebuie sã fie proaspãtã, din anul însãmântãrii, cu puritate de cel putin
98% si capacitate de germinatie de ce l putin 85% si cu MMB câ t mai mare. Dupã trei ani sãmânța de
rapițã îsi pierde facultatea de germinatie. Se seamãnã cu semãnãtorile de cereale pãioase: SUP -21, SUP –
29, SUP -48. Pentru tratarea seminț elor înainte de semãnat se recomandã produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la
100 kg seminte) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP .
Lucrãrile de întretinere
Lucrãrile solului dupã semãnat au ca scop completarea realizãrii calitative a patului germinativ
prin lucrãri ale solului (tãvãlugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor
si dãunãtorilor.
În tehnologia culturii rapiței lucrãrile solului dupã semãnat au o pondere redusã si caracter
facultativ. Principalele lucrãri care se pot aplică , dupã caz, sunt tãvãlu gitul si eliminarea excesului de
umiditate. Tãvãlugitul dupã semãnat este util pe terenurile care au rãmas bulgãroase dupã pregãtirea
patului germinativ si cu sãmânta neîncorporatã. Tãvãlugitul este util si dupã semãnatul rapiței , dar trebuie
urmãrit ca so lul sã fie bine zvântat, altfel aderã la tãvãlug si se taseazã excesiv. Se utilizeazã tãvãlugul
inelar. Având în vedere specificul semintelor mici de rapitã se foloseste tãvãlugul, dacã la semãnat solul
este prea afânat, atât înainte cât si dupã semãnat.
Eliminarea apei de pe semãnãturile de rapitã este necesarã, deoarece bãltirea apei provoacã
moartea plantelor din lipsã de aer. Pentru prevenire, imediat dupã semãnat sau la desprimãvãrare, se
traseazã brazde pentru scurgerea apei de pe terenurile cu exces de umiditate.
Recoltarea rapiței

9
Rapița este una din plantele agricole pentru seminte care solicitã o deosebitã atentie în ceea ce
priveste stabilirea momentului de recoltare. Întârzierea recoltãrii acestei culturi poate duce la pierderi
foarte mari ast fel, tecile de rapitã dupã o anumitã perioadã plesnesc înregistrându -se astfel, prin scuturare
pierderi de 30 -40 si chiar 50 %. Coculescu (1942) mentioneazã cã recoltarea rapiței se face atunci când
plantele sunt aplecate, întreg lanul capãtã o culoarea ga lbenã ruginie, tecile sunt galbene -liliachii, iar pe
majoritatea semintelor se observã un punct cafeniu.
Recoltarea în douã faze constã în tãierea plantelor în faza de coacere în pârgã (culoarea galbenã
a silicvelor si sãmânta cu început de brunificare) d upã care se treierã cu combina. Plantele se taie cu
vindroverul si rãmân pe miristea înaltã de 25 -30 cm, pânã se maturizeazã semintele (pânã ajung la
umiditatea de 12 -14 %). Treieratul se face cu combina echipatã cu ridicãtor de brazdã. Se poate lãsa o
miriste mai înaltã ( 30-40 cm) iar combina taie miriș tea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel
conduse, la aparatul de treierat. Aceastã metodã prezintã avantajul cã Rapitã de toamnã -efectul înghetului
la sol se obtin seminte cu un continut redus de umiditate si mai curate de impuritãti. Prin aceastã metodã
pierderile de seminte sunt practic foarte reduse, astfel sporul de recoltã care se obtine acoperã cheltuielile
suplimentare cu recoltarea în douã etape.
Recoltarea directã cu combina este o metodã mai practicã. Este eficientã numai dacã pierderile
sunt minime si dispunem de posibilitãti de uscare a semintei. Recoltarea începe când semintele sunt
brunificate si umiditatea ajunge la 16 -18%. Se lucreazã numai dimineata sau seara, iar timpul î n care
întreaga suprafatã treb uie recoltatã este de 2 -3 zile.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TEHNOLOGIEI CULTURII
GRÂULUI DE TOAMNĂ4
A. Importanța
Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu cea mai mare răspândire pe glob, cultivat în
peste 100 de ț ări și constituie o sursă comercială de prin rang. Importanța grâului este dată de :
– Compoziția chimică a boabelor și raportul dintre hidrații de carbon și proteine, în raport cu
cerințele organismului uman;
– Plasticitatea ecologică ridicată, fiind cultivat în zone cu climate diferite, pe diferite tipuri de sol
ca nivel de fertilitate ;
– Posibilitatea de mecani zare integrală a culturii și de obținere a unor producții ieftine;
– Posibitatea de păstrare, de transport și depo zitare f ără să se altere ze.

4 Dumbravă Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică București, 2004, pg 21 -67

10
Utilizările g râului sunt multiple și variate. Boabele se folosesc pentru o gamă de produse de
morărit din care se fabrică un sortiment bogat de produse de panificație, paste făinoase, produse de
patisserie și biscuiterie care constituie alimente de baz ă pentru 35 -55 % din populația globului.
B. Tehnologia de cultivare
Rota ția. Grâul de toamnă preferă plantele premergătoare care eliberea ză terenul devreme și lasă
solul curat de buruieni, afânat și în bună stare de fertilitate. După plantele premergătoare timpurii se poate
efectua lucrarea de arat devreme, solul acumulează apă, nitrați, se așează, iar buruienile care apar până
la semănat sunt distruse prin diferite lucrări de întreținere a arăturii.
Printre plantele premergatoare foarte bune pentru grâul de toamnă se numără l eguminoasele
(mazăre, fasole, trifoiul roșu), borceagul de toamnă și primăvară, rapița , inul pentru ulei, inul pentru fibră
și cartoful timpuriu și de vară.
Aplică rea ingrăsămintelor la grâu . Grâul de toamnă reacționează foarte bine la aplică rea
ingrășămin telor minerale și organice în toate condițiile pedoclimatice din țară.
Azotul este principalul element de nutriție care influentea ză semnificativ producția de grâu pe
toate tipurile de sol din România. În cantitați suficiente azotul asigură o dezvoltare viguroasă a plantelor,
favorizează infrățirea, mărește rezistența la temperaturile scăzute și contribuie la mărirea numărului de
flori in spic.
Fosforul este de asemenea important deoarece grâul este cereala cea mai sensibilă la insuficiența
lui, iar ferti lizarea cu fosfor este obligatorie pe toate tipurile de sol. Plantele tinere de grâu absorb fosforul
ușor solubil din ingrășăminte. Fosforul mărește efectul azotului, favorizează dezvoltarea sistemului
radicular și infrâțirea.
Lucrările solului . Se efectue ază în așa fel încât între executarea arăturii și semănat să treacă un
interval de 15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „așezarea solului”. Arătura se efectuează, funcție de
sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetație prea înaltă se procedează mai
întâi la o mărunțire a acesteia cu grapa cu discuri. Dacă solul este prea uscat și rezultă bulgări prea mari,
se renunță la arat și se pregătește terenul utilizând grapa cu discuri grea, în agregat cu grapa stelată.
Pregătirea pat ului germinativ se face cu 1 – 2 zile înainte de semănat și constă în afânarea și mărunțirea
bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.
Sămânța. Sămânța de grâu pentru semănat trebuie sa aparțină unui soi înscris in lista oficială ,
recomandat zonei de cultură, să provină dintr -un lot semincer, să aparțină categoriei biologice “sămânță
certificată”, să aibă puritate fizică minim 98%, germinația minim 85% și masa a 1000 boabe cât mai
mare, astfel ca după recoltare producția să poată fi valorificată pentru destinația dorită.

11
Semănatul. Pentru fiecare zonă de cultură a grâului se are în vedere ca grâul să aibă 40 -50 de zile
până la venirea iernii, în care să aibă la dispoziție 450 -500 de grade Celsius (suma temperaturilor positive)
astfel încât la intrarea în iarnă plantele să prezinte 3 -4 frunze și 1 -3 frați pentru a parcurge fără probleme
perioada de iarnă. Epoca optimă de semănat a grâului de toamnă in România este 1 -10 octombrie.
Lucrările de întreținere. În situația în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de
secetă, se recomandă tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al semințelor cu solul
și a asigura o răsărire uniformă și rapidă. Combaterea buruienilor se efectuează prin respectatrea tut uror
lucrărilor agrotehnice și fitotehnice sau prin aplică rea de erbicide, în funcție de gradul de îmburuienare
și structura speciilor de buruieni. Combaterea dăunătorilor se efectuează în funcție de specia dăunătoare
Recoltarea. Cel mai potrivit moment de recoltare la gr âu este la maturitatea deplină, când
umiditatea boabelor a ajuns la 14 -15%. În acest moment combinele de recoltare lucreaz ă fără pierderi de
boabe in resturile vegetale și cu un procent redus de boabe sparte. În practică recoltatul grâului î ncepe
când umiditatea boabelor a scăzut sub 17%. Perioada optimă de recoltare a unui lan de grâu este de 5 -8
zile și se face printr -o singură trecere cu combina autopropulsată.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TEHNOLOGIEI CULTURII DE FLOAREA –
SOARELUI5
A. Importanța .
Floarea soarelui se cultivă pentru semințele sale care se folosesc ca materie primă în industria
uleiului alimentar, asigurând 9% din cantitatea de materii prime procesate anual în lume în industria
uleiului și 12% din producția mondială de u lei. Uleiul de floarea soarelui se
caracterizează prin culoare, miros și gust plăcut, prezintă un conținut echilibrat în acizi grași și este bogat
în vitamine.
B. Tehnologia de cultură
Rotația. Cele mai bune premergătoare întâlnite în zonele de cult ură a florii soarelui sunt
cerealele păioase de toamnă și porumbul la care nu s -a aplică t mai mult de 1,5 Kg atrazin/ha și la care s –
au făcut tratamente pentru combaterea rățișoarei, daunător comun celor două culturi. După porumb se
pot obține rezultate ma i bune dacă se iau măsuri de combatere a buruienilor și se asigură aprovizionarea
cu apă. Nu se cultivă floarea soarelui după culturi cu boli comune, cum ar fi soia, fasolea și rapița . Floarea
soarelui este o bună premergătoare pentru toate culturile (cu e xcepția culturilor cu boli comune ).
Fertilizarea culturii de floarea soarelui consum ă cantitați mari de elemente nutritive pentru
producția de semințe, dar și pentru biomasa vegetală (tulpini, frunze, calatidii).

5 Dumbravă Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică București, 2004, pg 174 -200

12
Floarea soarelui este exigent ă față de aprovizionarea cu azot. Deficitul și excesul de azot în
primele faze ale vegetației influențează negativ procesele de creștere și diferențierea inflorescenței cu
efecte negative asupra producție i de semințe și a conținutului de ulei. Dozele de in grășăminte cu azot se
fracționează 50% la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul, iar diferența odată cu
prașile mecanice. Față de fosfor, floarea soarelui are cerințe medii. Acesta poate contribui la creșterea
producție i de semințe mai pronunțat decât azotul și marește conținutul de ulei. Floarea soarelui nu se
poate cultiva fără fertilizare cu fosfor. Floarea soarelui este de asemenea exigentă si față de potasiu.
Acesta rămâne în proporție de 90% în resturile vegetale și se restituie s olului. Potasiul asigură o mai bună
valorificare a apei, mărește rezistența la boli și la frângerea tulpinilor.
Lucrarile solului. Prin lucrările solului pentru floarea soarelui se urmărește ca la semănat solul să
fie afânat, structurat, fără hardpan, cu s uficiente rezerve de apă și fără buruieni, astfel încât să aibă loc o
răsărire rapidă și uniformă, iar sistemul radicular să exploreze solul în profunzime fără probleme. Datorită
pregătirii neglijente a solului, sunt cazuri în care răsărirea întarzie și es te neuniformă deoarece solul a
formă t o crustă și plăntuțele au putere de străbatere redusă.
După eliberarea terenului de resturi vegetale de la plantă premergătoare se face o lucrare de
dezmiriștit cu grapa cu discuri pentru a crea condiții favorabile pen tru lucrarea de arat. Dacă umiditatea
solului permite se face arătură adâncă, urmărind ca solul să nu se compacteze la fundul brazdei. În
primăvară lucrările solului urmăresc conservarea apei în sol, iar când solul s -a zvântat se face o lucrare
cu grapa cu discuri pe diagonala solei pentru mărunțirea stratului superficial.
Sămânșa și semănatul. Calitatea seminței folosite la semănat influențează densitatea culturii,
vigoarea plantelor și componentele de producție . Sămânța pentru semănat trebuie sa fie certi ficată din
anul precedent, să aparțină generației F1 în cazul hibrizilor și unor categorii biologice superioare în cazul
soiurilor, cu puritate fizică minim 98% si germinația minim 85%. Semințele trebuie sa fie mari și
omogene pentru o distribuție uniformă la semănat, fără fisuri sau spărturi, fără scleroți de lupoaie și fără
infestare cu agenți patogeni.
Epoca de semănat începe când în sol la adâncimea de semănat s -a realizat temperatura de 7 grade
Celsius și vremea este în curs de încalzire. În mod normal începe la 25 martie și se încheie la 15 aprilie.
Lucrari de ingrijire. Principalele lucrări de îngrijire în cultura florii soarelui sunt: combaterea
buruienilor, combaterea bolilor și combaterea dăunătorilor și irigarea.
Floarea soarelui este o cultura s ensibilă la îmburienare până în faza în care plantele îregistrează
un ritm intens de creștere adică la 30 -40 zile de la răsărire. După aceasta faza pericolul de îmburienare
dispare întrucât plantă acoperă foarte bine solul împiedicând răsărirea buruienilor prin umbrire.

13
Distrugerea buruienilor în intervalul semanat -rasarit în cazul în care aceasta se prelungește, din cauza
temperaturilor scăzute, se realizează printr -o lucrare cu sapa rotativă pe d irecția rândurilor sau cu grapa
cu colți înclinați înapoi perpendicular pe direcția rândurilor distrugându -se buruienile abia răsărite sau în
curs de răsărire. Lucrarea de bază în combaterea buruienilor o constituie prășitul.
In zonele cu primaveri frecve nt ploioase, pe suprafețe infestate cu buruieni mono si dicotiledonate
anuale ierbicidele se administrează concomitent cu semănatul. În zonele cu primaveri frecvent secetoase
erbicidele se administrează pe întreaga suprafață cu 1 -5 zile înainte de semănat.
Mijlocul principal de combatere a lupoaiei îl constituie rotația culturilor și evitarea ca
premergătoare a speciilor care sunt atacate de această buruiană parazită (tutun, cânepă, castraveți,
tomate).
La sporirea producție i de semințe contribuie și polen izarea suplimentară a florilor prin instalarea
a cel puțin 2 stupi de albine pentru fiecare hectar în apropierea lanului de floarea soarelui.
Recoltarea . Începând de la umiditatea de 38% în semințele de floarea soarelui nu se mai
acumulează substanță uscat ă. Stabilirea momentului pentru recoltarea mecanizată se face după aspectul
plantelor și umiditatea semințelor, când 80 -85% din calatidii au culoare brună sau brună -gălbuie, frunzele
și tulpinile sunt uscate, iar umiditatea semințelor este de 13 -14%. Dacă se recoltează la umiditate mare a
boabelor apare riscul de alterare a semințelor, iar cheltuielile pentru uscare sunt mari. Întârzierea
recoltatului duce la pierderi prin scuturarea semințelor, atacul de păsări, decojirea semințelor la treierat
și atacul d e mucegaiuri.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TEHNOLOGIEI CULTURII DE PORUMB

Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei;
germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, u tilizat in alimentatia dietetică . Randamente de ext ractie
: 100 kg boabe – 77 kg mă lai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoza sau 44 l alcool sau 50 -60 kg izomeroza.
Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat ( boabe ), porumb masa verde ( insilozat ),
tulpini ( coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati ( nutret suculent ).
Particularitați fitotehnice : rezistentă bună la secetă si caldură, număr relativ redus de boli si
daună tori, adaptabilitate la conditii di ferite de climă, fiind prăș itoare, lasa terenul cura t de buruieni,
constituie o bună premergatoare pentru multe plante, valorifică bine îngrasaminte le organice si minerale,
reactionează foarte puternic la irigatii, coeficient de inmultire foarte mare, impo rtantă plantă meliferă si
medicinală .

14
Zone de favora bilitate:
 zona foarte favorabilă (zff) – suprafete intinse din campia din vestul si sudul tar ii, cu soluri
bogat e in cernoz iom, soluri aluviale ( Lunca Muresului, a Oltului, a Dunarii ), soluri brun –
roscate;
 zona favorabilă (zf) – cea mai extinsă la nivelul tarii : in vest, de -a lungul zonei foarte
favorabile, spre interior ; campia Transilvaniei pe cursul Somesului, pana in Tara Barsei si jud.
Hunedoara ; in s ud Campia Baraganului, zona pană la limita Carpatilor, Dobrogea, cea mai
mare parte a Mo ldovei;
 zona putin favorabila (zpf) – suprafete mari din regiunea dealurilor puternic accidentate si
erodate din N Dobrogei, solurile nisipoase din Oltenia, de langa Dunare si Calmatui.
Perioada de vegetatie – In prezent sunt peste 100 hib rizi care se cu ltiva. Sunt creaț i hibrizi de la
timpurii ( cu perioada de vegetaț ie 100 -115 zile ), pana la hibrizi tardivi ( cu perioada de vegetaț ie peste
145 zile ). Fiecar e hibrid, ca perioada de vegetație, exprimată in zile(rasarire – maturare), se incadreaza
in clase de maturitate conventionala FAO ( 100-200-300-400-500-600-700-800) ex. FAO 100 -timpuriu,
FAO 800 – tardiv.
Temperatura, ca element esenț ial al precocita tii porumbului, se inregistrează î ncepand cu pragul
biologic ( 10 grd.C ) Cumularea temperatu rilor efectiv utile, prin unitaț i termice utile, se divide in :indice
de inflorire ( suma unitatilor termice utile pe perioada de semanat – rasarire –aparitia matasii ); indice de
maturare ( suma unitatilor termice pe pe rioada de matasire -maturare fiziologica ); Suma temperaturilor
efectiv utile necesare hibrixilor este cuprinsain genera l, in intervalul 1000 -1400 grd.
Perioada de semanare
Începe cand temperatura de prag este de 8 grd.C, la 10 cm adancime: 1 -20 aprilie in campia din
vestul si sudul tarii, Dobrogea si sudul Moldovei; 15 -20 aprilie in campia Transilvaniei si centrul
Moldovei; 20 -30 aprilie in zonele subcarpatice si nordul tarii ( poate fi prelungită in prima decada a lunii
mai);
Perioada inceperii recoltă rii – In co ndițiile de climă ale ț arii noastre si a s ortimentului de hibrizi
utilizaț i, perioada de recoltare poate incepe , la hibrizii foarte timpurii, in prima decadă a lunii septembrie
si continua in a doua jumatate a lunii octombrie, la hibrizii tardivi. Recolta rea incepe cand umiditatea
boabelor es te de 30% ( chiar 32% ), in cazul recoltarii in stiuleți si pastră rii tot sub formă de stiuleti, sau
este de 25%( min 21%,max.28% ) cand recoltarea se face in boabe.

15
Date privind consumuri specifice (conditii de calitate): puritate biologica:99,0%; puritate fizica:
min 98 %; capacitatea de germinatie min 90%; necesarul de samanta – 15-25 kg/ha; masa hectolitrica
(MH) (kg/hl)70 – 82; masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 2 00-450; mii boabe la kg : 4 -10.
Îngrasaminte doze optime : îngrasaminte organice 20 -60 to/ha ; azot 70 -90 kg/ha subst. Activă ;
fosfor 60 -80 kg/ha P2O5; potasiu 40 -80 kg/ha; zinc 5 -10 kg/ha, sub formă de stropiri cu sulfat de zinc
sol. 0,2%;
Acolo unde se impune (pH mai mic de 5,8 in apa si gradul de saturatie in baze, mai mic de 75% ) se
aplică in prealabil amendamente calcaroase ( carbonat de calciu ) 4-6 to CaCO3 / ha, încorporate sub
aratură, o dată la 5 ani.
Plantă premergătoare:
 Foarte bune premergă toare sunt: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei, cartofii si
cerealele păioase;
 Bune: floarea soarelui, porumbul 1 -2 ani, sfecla de zahăr culturi furajere;
 Medii: sorgul,ricinul.

Fertilizarea de baza. Fertiliza rea de baza cu azot se recomandă a fi facuta cu ¼ din doza sub formă
amidică ( uree) sau sub formă amoniacala ( complexe ) iar restul se aplică cu ocazia lucrarilor de intretinere.
Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate in fosfor de tipul 22 -22-0, 23 -23-0, 13 -32-0, 9-24-24)
sub aratura sau la pregatit teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul. Este de preferat sa se aplice
fertilizarea de baza concomitent cu semanatul.
Samanta si semanatul:
Tratamentul semintei. Combatere boli (taciunele stiuletilor si paniculelor, taciunele comun al
porumbului, putregaiul tulpinilor si stiuletilor, inflorirea alba a boabelor ) se va face obligatoriu cu unul
dintre fungicidele: Caroben 75 PTS ( 2,5 kg/t ); Beret MLX -360FS ( 1,25 l/t ); Maxim AP 045 FS ( 1,0 l/t );
Tiradin 70 PUS ( 3,5 kg/t ); Tiradin 500 SC ( 3,5 l/t ); Vitavax 200FF ( 2,5 l/t ). Combatere
daunatorilor (viermi sarma, ratisoara, viermele vestic al rădăcini lor, buha semanaturilor ) se face cu unul
dintre urmatoarele insecticide: Cruiser 350 ( 12 l/t) ; Cosmos (5 l/t); Carbodan 35ST ( 28 L/T ); Carbofuran
350 ( 25 l/t ); Diafuran ( 28 l/t ); Furadan 35 ST ( 28 L/T ); Gaucho 70WP ( 10-12 kg/t ); Promet ( 25 l/t );
Semafor ( 2 l/t).

16
Precizia semănatului este oferită de reglarea corespunzatoare a semanatoarei: (55 000 plante
recoltabile -orifici 14 – dinti ax distribuitor 22 – dinti ax roata 9); (60 000 plante recoltabile -orifici 16 – dinti
ax distribuitor 22 – dinti ax roata 9); (65 000 plante recoltabile -orifici 16 – dinti ax distribuitor 22 – dinti
ax roata 11). Precizia semanatului asigura pierderi minime de plante si un control excelent al adancimii
de semanat si al distantei intre randuri.
Irigare culturi : se recomandă 3-4 udă ri a cate 600 -800 mc/ha.
Recoltarea
Recol tarea in stiuleti se face la o umiditate de 30 -32%, iar in boabe la 23 -25% umiditate. Se pot
obtine curent productii de peste 10 000 kg/ha boabe stas.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TEHNOLOGIEI CULTURII DE MAZĂRE :
A. Importanță
Mazărea este cultivată pentru boabe, care se pot folosi în alimentația umană sau în furajarea
animalelor. În alimentația umană se folosesc boabele provenite de la soiuri care aparțin mazării de
grădină, care se recoltează la maturitatea verde. Consumul de mazăre este specific pe ntru Europa Centrală
și de Vest.
B. Tehnologia de cultivare
Rotația. Mazărea trebuie amplasată după plante care lasă terenul curat de buruieni, nivelat, fără resturi
vegetale, care să permită efectuarea majoritații lucrărilor solului încă din toamnă. Cele mai recomandate
sunt cerealele păioase, dar se poate cultiva cu rezultate bune după porumb, floarea soarelui, cartof și
sfeclă de zahăr, cu condiția rezolvării problemei resturilor vegetale.
Fertilizarea. Mazărea are cerințe mari pentru elemente nutri tive chiar de la începutul vegetației,
dar consumul maxim se înregistrează în perioada de înflorire -fructificare. Azotul este asigurat în cea mai
mare parte pe cale simbiotică, restul provine din rezervele solului sau din azotul rămas în sol de la cultura
premergătoare. Fosforul favorizează formă rea nodozitățilot, diferențierea unui număr mare de flori, o
bună fructificare, grăbește maturitatea și îmbunătățește conținutul de proteine. Potasiul se aplică pe
solurile sărace în potasiu, în doze de 40 -60 Kg/ha.
Lucrările solului. Pregătirea solului pentru mazăre trebuie să urmărească distrugerea buruienilor și
încorporarea resturilor vegetale, acumularea și păstrarea apei în sol, afânarea, mărunțirea și nivelarea
solului din toamnă, deoarece se seamănă primăvara foarte timpuriu și nu sunt posibile lucrări

17
suplimentare pentru pregătirea patului germinativ. Dezmiriștitul se efectuează pentru mărunțirea
resturilor vegetale și mobilizarea superficială a solului în vederea efectuării unei arături de calitate.
Arătura de execută la adâncimea de 20 cm, vara sau toamna în funcție de plantă premergătoare.
Sămânța si semănatul. Sămânța pentru semănat trebuie să provină din culturi certificate, să fie întreagă
și nefisurată, sănătoasă, fără atac de Bruchus pisorum, puritate a fizică minim 98%, germinația minim
80%. Înainte se semănat se fac tratamente pentru combaterea agenților patogeni de pe tegumentul
seminței. Mazărea se semănă primăvara devreme, când solul s -a zvântat și permite accesul utilajelor
mecanice pentru pregăti t patul germinativ. Aceste condiții sunt întrunite de regulă în prima jumătate a
lunii martie în sud și în a doua jumătate în restul zonelor.
Lucrarile de igrijire. Culturile de mazăre pentru nutreț nu cer ingrijiri speciale. Lucrarea cu tăvălugul
după sem ănat este necesară daca solul nu are suficientă apă in stratul superficial, la adancimea de
semănat. Crăpatul dupa răsărirea plantelor contribuie la distrugerea buruienilor, însa trebuie facut cu
multă atenție și numai până cand plantele au ajuns la 6 -8 cm înalțime. Lucrarea se execută cu sapa rotativă
cu colții întorși sau cu grapa stelată și numai in timpul zilei, când turgescența celulelor este scazută.
Pentru combaterea buruienilor se folosesc cu succes erbicide. Dacă culturile sunt prea îmburuienate, s e
vor cosi înaintea epocii optime.
Recoltarea. Stabilirea momentului de recoltare este dificil datorită particularitaților plantei: maturarea
eșalonată a boabelor, dehiscența păstăilor și scuturarea boabelor, culcarea la pământ a plantelor la
maturitate, r ecoltarea fivizată, fisurarea și spargerea ușoară a boabelor la treierat. Deoarece perioada
optimă de recoltare este scurtă, recoltatul trebuie bine organizat pentru a evita pierderile.
Recoltatul se face divizat:
În prima fază plantele sunt smulse sau tăiate de la suprafața solului folosind mașina de recoltat
mazăre, iar pe suprafețe mici se smulg plantele manual sau se cosesc și se lasă în brazdă continuă pe sol
2-3 zile pentru uscare.
Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă, tur ația bătătorului în jur de 600
rot/minut, distanța dintre bătător și contrabătător reglată pentru a nu sparge și fisura boabele. Producția
de boabe poate depași 3000Kg/ha, iar cea de vreji 1500 -3000 Kg/ha

18
1.3. METODE SI INDICATORI DE STUDIU
Metodele de studiu folosite în elaborarea acestei lucrări de licență au fost de două feluri: studiul
teoretic cu privire la tema aleasă si studiul practic cu privire la tema aleasă (studiu de caz).
Cu ajutorul studiului teoretic s -a efectuat analiza și sintetizarea literatur ii de specialitate, a
lucrărilor care au fost redactate de -a lungul timpului pe acest subiect. Am realizat o analiză de documente,
cum ar fi documentele oficiale de pe site -ul Institului Național de Statistică și al Ministerului Agriculturii
și Dezvoltarii Rurale, astfel încât să pot obține cât mai multe in formă ții oficiale, pe care să le utilizez la
realizarea lucrării de licență.
Pentru analiza economică a S.C. AgroMad Crops SRL , am folosit indicatori precum cheltuieli totale,
producția medie la hectar, venituri totale, profit brut, profit net si cifra de afaceri.
Studiul practic. Această metodă de studiu a presupus deplasarea la sediul societății S.C. AgroMad
Crops SRL, exploatație care face obiectul studiului de caz din cadrul proiectului de diplomă. Aici, am
solicitat contabilului întreprinderii documente și in formă ții care puteau descrie întreaga activititate
desfășurată în cadrul exploatației. Astfel societatea mi -a pus la dispoziție fișele tehnologice la culturile
practicate în exploatație în peri oada 2011 -2016, aceste documente furnizându -mi majoritatea
informă țiilor de care aveam nevoie, cum ar fi: lucrările tehnologice realizate, materialele folosite,
cheltuielile aferente procesului de producție , veniturile înregistrate, profitul etc.

19

CAPITOLUL II. IMPORTANȚ A AGRICULTURII PENTR U
DEZVOLTAREA JUDEȚULUI DÂMBOVȚA
2.1. DATE GENERALE DESPRE JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
2.1.1 AȘEZARE

Județul Dâmbovița are o suprafață de 4.054 km² (1,7 % din suprafața țării). Este si tuat în partea central –
sudică a țării, suprapunându -se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomița și Dâmbovița.
Județele cu care se î nvecinează sunt:
Brasov la nord;
Prahova la est;
Ilfov la sud -est;

20
Giurgiu la sud;
Teleorman la sud -vest;
Argeș la vest.
2.1.2 RELIEF SI HIDROGRAFIE
Terit oriul este compus din trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferență de nivel
de apoximativ 2400 m; acestea fiind alcătuite din munți (9 %), dealuri (41 %) și câmpii (50 %).În partea
nordică se întind masivele Leoata si Bucegi car e sunt despă rtite de raul Ialomița. Dealurile formează o
treaptă colinară inaltă ce formeză partea central nordică a județului . Campia Romană ocupa cam jumatate
din suprafata județului .
Rețeaua hidrografică a județului Da mbovița apartine la doua sisteme hidrografice distincte , al Argeșului
in partea de sud vest si al Ialomiței în jumătatea de nord est. Densitatea rețelei de râuri este cuprinsa între
0,5 și 0,8 km/km2 în zona de munte, între 0,3 și 0,5 km/km2 în zona subcarpaților și între 0,3 și 0,4
Km/K m2 în zona joasă de campie.
2.1.3 CLIMA
Clima județului Dambovița este una de tip continental,la campie se caracterizează prin veri foarte calde
cu pricipitatii moderate si ierni cu viscole rare si temperaturi blande .Temperatura aerului variază î n
limite foarte mari din cauza difere nțelor foarte mari intre formele de relief.Media anuală a temperaturilor
fiind de 10 grade in zona Gă ești –Titu ,coborand sub 9 grade in zona Subcarpaților si chiar ajungand la
valori negative pe culmile cele mai înalte (Vf Omu 2504 m). Precipitațiile atmosferice se mă resc odată
cu cresterea in altitudine.
2.1.4 DEMOGRAFIA
Județul Dambovița ocupă locul 16 ca populație între judetele țarii ,respectiv 528.000 de persoane din care
30.6 % locuiesc in mediul urban . Populația activă depășește 206 mii de persoane din care peste 193 mii
reprezintă populație ocupată. Repartizarea populației ocupate pe activități ale economiei naționale relevă
următorul tablou : în sectorul agricol – 36,5%, în sectorul serviciilor – 35,2% , în industria prelucrătoare –
21,4% iar restul de 6,9% în construcții. Distribuția salariaților pe sectoare economice se prezintă astfel :
peste 58,3% în servicii, 35,5% în industrie și 4,3% în construcții.

21
2.2. ANALIZA PRINCIPALELOR CULTURI DIN JUDEȚUL
DÂMBOV IȚA

Tabel 2.1
Suprafața cultivată cu principalele culturi în anii 2011 -2015
Specificare UM 2011 2012 2013 2014 2015
Cereale pentru boabe Ha 106882 115911 113348 113078 112141
% 100 108.4 106 105.7 104.9
Grâu si secara Ha 39067 33747 34208 33819 32716
% 100 86.3 87.5 86.5 83.7
Grâu comun Ha 39019 33717 34208 33791 32716
% 100 86.4 87.6 86.6 83.8
Orz Ha 3092 3056 3180 4201 4358
% 100 98.8 102.8 135.8 140.9
Ovaz Ha 7186 7549 7051 6959 6907
% 100 105 98.1 96.8 96.1
Porumb boabe Ha 50951 64403 61095 59958 61733
% 100 125.6 119.9 117.6 121.1
Mazăre boabe Ha 132 32 34 93 164
% 100 24,2 25,7 70,4 124,2
Floare soarelui Ha 6291 5714 8839 7847 8855
% 100 90.8 140.5 124.7 140.7
Rapița Ha 2142 583 1646 3617 4518
% 100 27.3 76.8 168.8 210.9
Sursa :Institutul National de Statistică
În anul 2015, grupele de culturi cu ponderea cea mai ridicată în suprafața cultivată au fos t cerealele pentru
boabe cu o suprafață de 112141 de mii de ha care a fost intr -o continua creștere față de anul de referință
2011.
Suprafețele de grâu fața de anul de referinta 2011 in care a fost cultivată o suprafață de 39019 ha
inregistrează scaderi i n fiecare an ,in 2015 suprafata fiind de 32716, o scadere cu 16.2 a tere nurilor
cultivate cu grâu comun.

22
2.2.1 PRODUCȚII MEDII OBȚINUTE LA PRINCIPALELE CULTURI ÎN
ANII 2011 -2015

Tabel 2.2
Producții medii obținute la principalele culturi în anii 2011 -2015
Specificare UM 2011 2012 2013 2014 2015
Cereale pentru boabe Kg/Ha 3828 2088 3634 3645 2807
% 100 54.5 94.9 95.2 73.3
Grâu si secara Kg/Ha 3325 2009 3045 3004 2773
% 100 60.4 91.5 90.3 83.3
Grâu comun Kg/Ha 3326 2010 3045 3003 2773
% 100 60.4 91.5 90.3 83.3
Orz Kg/Ha 2933 1950 2834 2731 2598
% 100 100.8 96.6 93.1 88.5
Ovaz Kg/Ha 2287 1825 2178 2105 1816
% 100 79.7 95.2 92 79.4
Porumb boabe Kg/Ha 4630 2185 4270 4317 2983
% 100 47.1 92.2 93.2 64.4
Mazăre boabe Kg/Ha 1530 1063 1912 1312 1195
% 100 69.4 124.9 85.7 78.1
Floare soarelui Kg/Ha 1727 1035 2068 1708 1372
% 100 59.9 119.7 98.8 79.4
Rapița Ha 1505 738 1943 2194 1810
% 100 49 129.9 145.7 120.2
Sursa :Institutul National de Statistică
În anul 2015, în comparație cu anul 2011, producțiile medii mai mari s -au obținut la următoarele culturi:
rapiță (plus 20.2 %,adica 1810 kg/ha față de 1505) in rest to ate culturile au inregistrat scã deri ale
producțiilor fațã de 2011 , cea mai drastică scã dere a fost in 2012 la porumbul boab e cand a fost o
producție de 2185 kg/ha (o scadere cu 52,9 % față de anul de referință).

23
CAPIT OLUL III . STUDIU DE CAZ –EXPLOATAȚIA AGRICOLÃ SC
AGROMAD CROPS SRL

3.1. DATE GENERALE DESPRE ASOCIAȚIE :

Societatea Agricolă AgroMad Crops s -a inființ at in anul 2011 in comuna Contesti judetul Dambovița .
Se lucrează o suprafată 15000 de h a in prezent pe care se cultivă rapiță, grâu, floarea soarelui, mază re si
porumb.Societatea este imp ãrțitã în 8 ferme ,fiecare fermă avâ nd un sediu si propria bază tehnică si
material ă(carburanți , seminț e, îngrãșã minte ,erbicide si pesticide).A avut o crestere considerabila in
fiecare an incepand in 2011 de la 80 de ha si ajungand in 2017 la 15000 de ha , la aceasta suprafata s -a
ajuns prin arendare de teren de la persoane fizice prin contracte de arendă conform legii 16/1994,legea
arendarii si 65/1998.Plata arendei se face in bani sau produse agricole cantitatile de grâu oferite
proprietarilor fiind intre 80 0kg si 1000kg pe hectar in funcție de suprafata arendată .

3.2. DOTAREA EXPLOATAȚIEI
Tabel nr 3.1
Dotarea exploatatiei cu tractoare si masini agricole
Nr
crt Specificare Valoare
euro/buc Nr An achizitie
1 Claas xerion 5000 312.000 3 2014,2016,2017
2 John deere 8345 211.000 8 2012,2015,2016
3 Claas arion 620 81.000 8 2011,2013,2017
4 Fendt vario 939 218.000 8 2015,2016
5 VALTRA N 143D 77.800 10 2011,2012,2014,2016
6 Sprayer John deere 4030 335.000 2 2015,2016
7 Combina claas lexion 570 250.000 18 2011,2013,2015,2016
8 Remorca Horsch titan 34 uw 65.400 8 2011,2014,2015
9 Remorca 10 tone 2.500 10 2011,2012,2014
10 Plug Lemken diamant 11 45.000 4 2011,2013
11 Horsch tiger 6mt 68.700 8 2011,2012,2014
12 Horsch terano 6 mt 62.700 8 2011,2012,2014
13 Horsch joker 8 rt m14 56.400 8 2011,2012,2014

24
14 Sem Vaderstard rda 800c 158.300 4 2012,2014,2016
15 Sem Horsch Pronto 8 dc 101.300 4 2011,2012,2015,2016
16 Sem Mascar 8 randuri 30.200 8 2011,2012,2014
17 Sem horsch maestro 8 cc 63.000 8 2013,2015
18 16 cultivatoare mec ceahlau CFM 8.876 16 2011,2012,2014
19 MET amazone UG 3000 38.200 4 2011,2012,2014
20 MET Lemken primus 35 36.700 4 2011,2013,2015
21 M.A Amazone 2500 profis 11.000 8 2011,2012,2014
22 Cisterna apa 3.000 8 2011,2012,2014
Sursa : SC AgroMad Crops SRL
In fermele AgroMad Crops se folosesc aproape cele mai moderne tractoare si utilaje agricole pentru
eficientizarea consumului de combustibil si randamentului pe hectar.
3.3. STRUCTURA CULTURILOR
Tabel nr 3.2
Structura culturilor in perioada 2011 -2017 in SC AgroMad Crops SRL
Culturi/ani 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Rapița 40 50 120 40% 1400 40% 2400 40% 3062,5 35% 4600 40% 6000 40%
Grâu 40 50 120 40% 1400 40% 2400 40% 2187,5 25% 4600 40% 5250 35%
Fl-s – 60 20% 350 10% 600 10% 2625 30% 1150 10% 2250 15%
Mazăre – 175 5% 300 5% 437,5 5% 575 5% 750 5%
Porumb – 175 5% 300 5% 437,5 5% 575 5% 750 5%
Total 80 100 300 100 3500 100% 6000 100% 8750 100% 11500 100% 15000 100%
Sursa: Calculații proprii pe baza datelor furnizate de SC AgroMad Crops SRL
01000200030004000500060007000
ha ha ha ha ha ha ha
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Rapita Grau Fl-s Mazare Porumb

25
Structura culturilor in perioada 2011 -2017
Fig nr.3.1
Dupa cum reiese din tabelu l 3.2si figura 3.1 principalele culturi sunt cele de rapița si grâu care reprizinta
aproximativ 80% din totalu l suprafetelor cultivate.Observă m ca in anul 201 5 si 2017 cea mai mare
suprafată a fost cultivată cu rapiță ocupand 35 respectiv 40% in 2017 din totalul cultivat.
Grâu l ocupă si el suprafețe însemnate cea mai mare suprafată fiind in 2017 datorită cresterii suprafețelor
exploataț iei.A ocupat un procent cuprins î ntre 25 -40% din totalul suprafețelor fiind a doua cultură după
rapiță .
Deasemenea floarea soarelui atinge un maxim de 30% in anul 2015 si un minim de 15% in
2017,precizand ca anul 2011 es te absenta di n planul de cultură .
Mază rea si porumbul sunt cultivate in proportii egale ,cultivarea lor incepe din anul 2013, in primii doi
ani ne existand .Ele ocupa impreună 10% din suprafata totală a exploataț iei.
Toate suprafetele sunt in crestere deoarece fermele sunt intr -o continua expansiune .
Tabel 3.3
Evoluția culturilor in perioada 2011 -2017 in Sc Agromad Crops SRL
Culturi/ani 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Rapița 40 100 120 300 1400 3500 2400 6000 3062,5 7656.25 4600 11500 6000 15000
Grâu 40 100 120 300 1400 3500 2400 6000 2187,5 5467.5 4600 11500 5250 13125
Fl-s 0 0 60 100 350 583.3 600 1000 2625 4375 1150 1916.6 2250 3750
Mazăre 0 0 0 0 175 100 300 171.4 437,5 250 575 328.5 750 428.5
Porumb 0 0 0 0 175 100 300 171.4 437,5 250 575 328.5 750 428.5
Sursa :Calculații proprii pe baza datelor din SC AgroMad Crops
Rapița in cadrul societaț ii a avut o crestere de 1500 0% pornindu -se de la o suprafața de 40 de ha in 2011
și ajungandu -se la 6000 de ha in 2017.
Grâu l are si el o pondere destul de mare , tendința lui fiind de creș tere si de sca dere pe decursul anilor
analizaț i.
Floarea soarelui apare in planul de cultură in anul 2012 ,fiind intr -o continuă crestere ,avan d un p rocent
de 3750% in anul 2017 fața de anul de referință 2012.

26
Mază rea si porumbul sunt cultivate pentru prima data in anul 2013,ocupand suprafete e gale pe decursul
anilor analizaț i si procentul de crestere este egal fiind de 428.5% fata de anul 2013.
3.4. CARACTERIZAREA TEHNOLOGIILOR DE CULTURÃ.
3.4.1 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE RAPIȚĂ

Rapița Brassica Napus
Se cultivă dupa cultura de grâu sau mazăre.Lucră rile solului se fac in luna iun ie incepandu -se printr -o
aratură la adancimea de 25 d e cm apoi pentru nivelare se vine cu o trec ere a discului de tip joker si în
unele cazuri de secetă î nca o trecere cu un combi nator la o adancime superficială de maxim 5 cm pentru
o mai buna p regatire a patului germinativ .Înainte de semă nat se face o ferti lizare cu ,complex DAP
18.46.0 in doză de 170 de kilograme pe hectar .Semănatul începe in epoca optimă fiind ultima decadă a
lunii august mergadu -se pe o norma de semanat de 0,43%din doza de 1,5 milioane de boabe sau 0,28%
din doza de 2 milioan e de boabe .Se vor folosi semințe cu o capacitate germinativă de minim 85% si o
puritate de peste 95%.Semă natul dupa prima jumatate a lunii septembrie poate fi daună tor deoarece
plantele pot intra in iarna nedez voltate si pot avea de suferit di n cauza gerului iar in primavară v -a fi o
solă neuni formă , nici semă natul timpuriu nu este recomandat pana in 20 august . In luna noimbrie se
aplică un erbicid graminicid cu acțiune sistemică Elegant 05 EC in doza de 1,5 L/ha pentru combaterea
buruienilo r monocotile anuale si p erene ră sarite.Urmatorul tratament se face cu insecticid Lamdex in
doză de 0,3 l/ha impreună cu erbicid Salsa 25 de g/ha plus adjuv ant Trend 250 ml/ha.In primavară la
sfarsitul lunii marti e se aplică prin stropire erbicid Galera super 0,25 l/ha împreună cu un fungicid king
250 ew in doza de 1 L/ha la care se adaugă si 2,5 kg/ha de foliar Su preme .In luna aprilie se face î nca o
fertilizare cu sulfat de amoniu î n doza de 160 kg/ha.Ultimul t ratament se aplică la sfarsitul lunii aprilie
cand se intervine cu un insecticid Biscaya 0,3L/ha si fungicide Pictor 0,5 L/ha .Recoltarea se face cu o
combină adaptată pentru cultura de rapiță cand cultura ajunge la o umiditate de 9 -10%.
Tabel nr 3.4
Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează tehnologia culturii de rapița in SC AgroMad
Crops SRL in perioada 2012 -2016
Specificare Cultura
rapiță Anii Media
UM 2012 2013 2014 2015 2016
Producție
medie Tone/ha 3.5 3.2 3 3.5 3,4 3,32

27
Producție
totală Tone 420 4480 7200 10718.7 15640 7691,7
Producție
vandută Tone 420 4480 7200 10718.7 15640 7691,74
Preț de
livrare Lei/tona 1600 1500 1400 1330 1600 1486
venituri Lei 672000 6720000 10080000 14255871 25024000
Sursa :Calculații proprii pe baza datelor din SC AgroMad Crops SRL
Indicatorii principali caracteristici culturii de rapiță din SC AgroMad Crops SRL sunt prezentaț i in tabelul
3.3 :
Producția medie analizată in anii 2012 -2016 a inregistrat cea mai mică valoare in anul 2014 si cele mai
mari valori in anii 2012 si 2015.
Media producțiilor pe decursul celor 5 ani a fost de 3,32 tone/ha.
Prețul de vanzare a inregistrat un minim in anul 2015 avand valoarea de 13 30 lei/tona si un maxim î n
anii 2012 si 2016, m edia tuturor anilor fiind 1486 lei/tona.
3.4.2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE GRÂU
Pentru cul tura de grâu se face o aratura între 22 -25 cm după care se face o pauză de ce cel putin 10 -15
zile pentru aseazarea solului apoi se intervine cu un disc de tip joker pentru nivelare si marunț irea
terenul ui .Fertlizarea înainte de seamă nat se face in cantitate de 210 kg/ha de complex DAP 18.46.0 .Se
folosește samanț a cu o p uritate de peste 98% si germinaț ie peste 90%, principalele soiuri de grâu fiind
KWS exotic si soiuri r omanesti glossa si dropia .Semănatul se face in epoca optimă la sfarsitul lunii
septembrie i nceputul lunii octombrie in doză de 250 kg samanta /ha .Prima fertilizare se face la sfarsitul
lunii februarie cu o doza 165kg/ha uree de concentratie 46% apoi urmand inca o fertilizar e in luna aprilie
cu nitrocalcar NAT 27%N î n cantitate de 200kg/ha.Se vor face face doua tratamente prin stropire cu
masina de erbici dat .Primul tratament se face pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae cu
erbicid Rival star 0,015kg /ha plus Pallas 75 wg 0,1 L/ha î mpreuna cu 4 kg de foliar Hi -fert . Erbicidele
se aplică cand grâul este la stadiul de înfraț ire si forma rea pri mului internod buruienile fiind in stad iul de
rozeta.Temperatura optimă de aplica re a erbicidelor fiind de peste 15 grade Celsius.Al doile a tratament
se face cu fungicid Alegro 0,75l/ha plus insecticid Vantex 0,08 l/ha î mpreuna cu 3kg/ha de foliar
Sulfomax .Recol tarea culturii de grâu se face î n totalitate mecanizat cu ,combina de recoltat cereale
paioase cand cultu ra a ajuns la maturitate deplină si umiditate boabelor de grâu este in jurul valorii de
14%.
Tabel nr 3.5

28
Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează tehnologia culturii de grâu in SC AgroMad
Crops SRL in perioada 2012 -2016
Specificare Cultura
Grâu Anii Media
UM 2012 2013 2014 2015 2016
Producție
medie Tone/ha 5,7 5,1 5 4,3 5 5,02
Producție
totală Tone 684 7140 12000 9406,25 23000 10706
Producție
vandută Tone 684 7140 12000 9406,25 23000 10706
Preț de
livrare Lei/tonă 640 650 620 680 600 638
venituri Lei 437760 4641000 7440000 6396250 13800000 6543002
Sursa :Calculații proprii pe baza datelor din SC AgroMad Crops SRL
Indicatorii principali caracteristici culturii de grâu din SC AgroMad Crops SR L sunt prezentați î n tabelul
3.4 :
Cea mai mare producție la cultura de grâu s-a inregistrat in anul 2012 ,pe cand minimul a fost in anul
2015 cu o producție de 4,3 t/ha.
Media preț ului pe tona este 638 de lei avand o fluctuatie intre 600 si 680 de lei pe parcursul celor 5 an i
analizaț i.

3.4.3 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULT URII DE FLOAREA
SOARELUI

Floarea soarelui Helianthus annuus
Pentru inființ area culturii de floarea soarelui este necesara o aratură de toamna la o adancime de 25cm
.In primavară se fac doua treceri c u grapa cu discuri .Înainte de semă nat se aplică o doza de 200 kg/ha de
nitrocalcar floarea soarelui avand un potential ridicat de producție are si un consum mare de substanțe
nutritive.Semă natul incepe in luna martie cand temperatura solului ajunge la 8 g rade Celsius ,norma de
semănat este de 0,43% din doză de 150.000 de boabe impreuna cu 250 de kg/ha de complex 20.20.0.Se
folosesc doar hibrizi ClearField .In stadiul de 4 -6 frunze se aplică erbicid Pulsar1.2 l/ha î mpreuna cu
adjuvantul Dash HC 1 l/ha.La al doilea tratament se aplică fungicid Pictor 0,5 l/ha plus foliar Sulfoma x

29
2kg/ha.Momentul optim pentru începerea recoltă rii este cand capitulele se brunifica si umiditatea
semintelor au un continut de apă de 13 -14%.
Tabel 3.6
Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează tehnologia culturii de floarea soarelui in SC
AgroMad Crops SRL in perioada 2012 -2016

Specificare Cultura
Fl-s Anii Media
UM 2012 2013 2014 2015 2016
Producție
medie Tone/ha 1,75 1,7 2 1,7 1.9 1.81
Producție
totală Tone 105 595 1200 4462.5 2185 1709.5
Producție
vandută Tone 105 595 1200 4462.5 2185 1709.5
Preț de
livrare Lei/tona 1250 1200 1400 1140 1100 1218
venituri Lei 131250 714000 1680000 5087250 2403500 2003200
Sursa :Calculații proprii pe baza datelor din SC AgroMad Crops SRL
Media producție i la cultura de floarea soarelui se situează in jurul valorii de 1.81 t/ha inreg istrandu -se un
maxim de 2 t/ha î n anul 2014 si un minim de 1.7 t/ha in anii 2013 si 2015.
Cel mai mic preț de vanzare a fost de 1100 lei pe tona î n anu l 2016 si maximul a fost atins în anul 2014
cand preț ul a fost de 1400 lei/tona, in acela și an au fost si cele mai mari producț ii pe ha ajungandu -se la
valoarea de 2 t/ha.
3.4.4 PRINCIPALELE CARACTERIST ICI ALE CULTURII DE MAZĂRE

Mazăre Pisum sativum
Pregatirea terenului pentru cultura de mază re se face in toamna printr -o aratură adancă de 28 -30
cm.Primavara devreme la inceputul lunii martie se aplică o trecere cu discul si una cu ,combinatorul in
vederea pr egatirii patului germinativ.Semă natul se face i n perioada 1 -10 martie ,se seamăna in randuri
dese la o distantă de 15 cm intre randuri si 5 cm intre pla nte.Se foloseste o norma de semă nat de 260
kg/ha si ca soiuri sunt folosite Camilla si Astronaute. Cultura de mazăre incepe sa germineze la
temperature de 4 -5 grade Celsius ,in aceste cunditii rasarirea v -a avea loc in 10 -12 zile.Fertilizarea consta
in administrarea a 200 kg/ha de complex 20.20.0.V -a avea loc doar un singur tratament fitosanitar in

30
care se aplică erbicid Pulsar in doza 0,8l/ha si un insecticid Vantex 0,15 l/ha.Recoltarea se face mecanizat
cu ajutorul combinei cand peste 70% din pastai a ajuns la maturitatea normal.
Tabel 3.7
Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează tehnologia culturii de floarea soarelui in SC
AgroMad Crops SRL in perioada 2012 -2016
Specificare Cultura
Mazăre Anii Media
UM 2012 2013 2014 2015 2016
Producție
medie Tone/ha – 2.2 3 2.5 2.6 2.57
Producție
totală Tone – 385 900 1093.7 1495 968.42
Producție
vandută Tone – 385 900 1093.7 1495 968.42
Preț de
livrare Lei/tona – 670 800 750 770 747.5
venituri Lei – 257950 720000 820275 1151150 737343.7
Sursa :Calculații proprii pe baza datelor din SC AgroMad Crops SRL
Cea mai mare producție la cultura de mazăre s-a inregistrat in anul 2014 , pe cand cea mai mica a fost in
2013, media anilor studiati fiind in jurul valorii de 2.57 tone/ha.
Prețul de livrare are o me die de 747.5 lei /tona minimul î nregistrandu -se in anul 2013 si maximul in 2014,
în acelasi an fiind și producț ia cea mai mare.
3.4.5 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE PORUMB

Porumbul Zea mays
In toamnă imediat dupa eliberarea suprafeț ei de catre planta premergătoare se execută o aratură de 30
cm apoi se face o trecere cu disc ul pentru nivelare .In primavară semănatul î ncepe cand temperatura
solului se stabilizeaza la temperaturi peste 8 grade Celsius la adancimea de 10 cm.Pentru pregatirea
patului germinativ se mai face o trecere cu , combinatorul Sem ănatul se face in doz ă 64000 de mii de
boabe sau 0, 85%din doza de 80.000 de boabe î mpreun ă cu 150 de kg complex 20.20.0.Imediat după
semă nat se face o erbicidare preemergentă cu A dengo in doza de 0,35 l /ha pentru combatarea buruienilor
dicotiledonate si monocotiledonate anuale din cultura porumbului.In stadiul de 8 -10 frunze se va da o
prasilă mecanizată ă mpreuna cu cantitate de 250kg de nitrocalcar/ha de concentraț ie N27%.Al doilea

31
tratament se face cu Buctril universal in doza 1 L/ha pentru combatarea buruienilor d icotiledonate anuale
si perene.Î n septembrie recoltarea se face mecanizat cand umididatea porumbului ajunge la 13 -14%.
Tabel 3.8
Evoluția principalilor indicatori ce caracterizează tehnologia culturii de porumb in SC AgroMad
Crops SRL in perioada 2012 -2016
Specificare Cultura
Porumb Anii Media
UM 2012 2013 2014 2015 2016
Producție
medie Tone/ha 0 5.8 6 5.8 5 4.52
Producție
totală Tone 0 1015 1800 2537.5 2875 5670.5
Producție
vandută Tone 0 1015 1800 2537.5 2875 5670.5
Preț de
livrare Lei/tonă 0 570 550 510 600 446
venituri Lei 0 578550 990000 1294125 1725000 3332535
Sursa :Calculații proprii pe baza datelor din SC AgroMad Crops SRL
In anu l 2012 cultura de porumb lipsește din exploataț ie , maximul producție i este in anul 2014 iar un
minim s -a inregistrat in anul 2016 de 5 tone /ha.
Media producțiilor pe parcursul celor 5 ani analizaț i este de 4.52 t/ha.
Prețul de vanzare are un maxim de 600 de lei pe tona in anul 2016 si un minim atin s in 2015 de 510 lei
pe tona , media anilor analizaț i fiind de 446 lei pe tona de porumb.
Tabel 3.9
3.4.6 MATERII SI MATERIALE UTILZATE IN CADRUL
TEHNOLOGIILOR DE CULTURĂ
În societatea agricolă SC AgroMad Crops SRL se utilizează următoarele tipuri de materii și material e:
Îngrășăminte Fungicide Erbicide Insecticide Foliar
D.A.P 18.46.0 King 250 ew Elegant 05
ec Lamdex Supreme
Sulfat de amoniu Pictor Galera super Biscaya Hi –fert
Uree Rival star Vantex Sulfomax
NAT 27% N Pallas 75wg
Complex 20.20.0 Pulsar
Adengo

Buctril
Sursa :SC AgroMad Crops SRL

32
Pentru a realiza producții cât mai mari și calitative, societatea utilizează în timpul anului agricol cele mai
bune substanțe din domeniul îngrășămintelor, fungicidelor, erbicidelor și insecticidelor. În tabelul de mai
sus sunt menționate toate tipurile de substanțe utilizate.

Tabel 3.10
Soiurile utilizate
Cultura Soiul
Rapița Exodus,Expower
Grâu Exotic,Glosa ,Dropia
Fl-s P64LE25, PR64F50
Mazăre Camilla,Astronaute
Porumb Pioneer 9911,Pioneer 0023,Dekalb
Sursa :SC AgroMad Crops SRL
În acest tabel putem observa tipul soiului ales pentru fiecare cultură. S -a optat pentru aceste tipuri, în
urma utilizării a mai multor soiuri de -a lungul timpului, acestea dovedindu -se a fi cele mai potrivite
pentru zona și tipul de sol în care sunt cultivate.
3.5. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI
Tabel 3.11
Principalii indicatori economici
Indicatori
Bilant 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri totale 1 262 126 10 877 350 26 342 007 39 261 493 44 518 427
Cheltuieli
totale 1 159 001 9 363 647 22 367 466 28 395 011 38 730 228
Profit brut 103 125 1 513 703 3 974 541 10 866 482 5 788 199
Pierdere bruta 0 0 0 0 0
Profit net 103 125 1 282 663 3 318 984 9 593 724 5 516 330
Sursa:SC AgroMad Crops SRL

33

Evoluția principalilor indicatori economici
Fig 3.2
Observă m in figura 3.2 ca venitur ile totale sunt intr -o continuă creștere datorită dezvoltarii societatii si
măririi suprafețelor î n fiecare an.
Deasemenea cheltuielile vor creș te anual concomitent cu veniturile totale.
Profitul brut oscilează cel mai mare profit fi ind in anul 2015 chiar daca in 2016 suprafata cultivata a fost
mai mare același lucru î ntamplandu -se si cu profitul net.
In cadrul societații pana la momentul de fată nu există pierderi.
3.5.1 EVOLUȚIA PREȚURILOR PE ANI
Tabel 3.12
Evoluția prețurilor pe ani
Culturi/ani UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Rapiță Lei/tona 1400 1600 1500 1400 1330 1600
% 100 114,2 107.1 100 95 114,2
Grâu Lei/tona 675 640 650 620 680 600
% 100 94.8 96.2 91.8 100.7 88.8
Fl-s Lei/tona 0 1250 1200 1400 1140 1100
% x 100 96 112 91.2 88
Mazăre Lei/tona 0 0 670 800 750 770
% x x 100 119.4 111.9 114.9 1262126
1159001
103125
0
10312510877350
9363647
1513703
0
128266326342007
22367466
3974541
0
331898439261493
28395011
10866482
0
959372444518427
38730228
5788199
0
5516330
VE N I T UR I
T O T A L EC H E L T UI E L I
T O T A L EP R O F I T B R UT P I E R D E R E
B R U T AP R O F I T N E T2012 2013 2014 2015 2016

34
Porumb Lei/tona 0 0 570 550 510 550
% x x 100 96.4 89.4 96.4
Sursa:SC AgroMad Crops SRL

Evoluția preturilor pe ani
Fig 3.3
Prețul rapiței atinge maximul in anul 2012 si si 2016 cu un procent de 114.2% fata de anul de referintă
2011.
Grâu l este in scadere față de anul 2011 doar î n anul 2015 fiind un 680 lei pe tona .
Deasemenea preț urile pentru tona de floarea soarelui cresc si scad dealun gul anilor analizati cel mai mare
procent de crestere fiind in 2014 iar cel mai mic in 2016.
Prețul pentru tona de mazăre oscileaza maximul fiind in 2014, iar minimul in primul an de cultura 2013.
Porumbul dealungul anilo r analizați este intr-o continuă scădere, înregistrand i n 2016 o usoară tendință
de creș tere a preț ului.
3.5.2 EVOLUȚIA PRODUCȚIILOR MEDII PE ANII 2012 -2016
Tabel 3.13
Evoluția producțiilor medii pe anii 2012 -2016
Culturi/ani UM 2012 2013 2014 2015 2016
Rapița T 3.5 3.2 3 3.5 3,4
% 100 91.4 85.7 100 97.1
Grâu T 5,7 5,1 5 4,3 5
% 100 89.4 87.7 75.4 87.7
Fl-s T 1,75 1,7 2 1,7 1.9 1400
1600
1500
1400
1330
1600675
640
650
620
680
6000
1250
1200
1400
1140
11000
0
670
800
750
7700
0
570
510
510
550
2011 2012 2013 2014 2015 2016Rapita Grau Fl-s Mazare Porumb

35
% 100 97.1 114.2 97.1 108.5
Mazăre T 0 2.2 3 2.5 2.6
% X 100 136.3 113.6 118.1
Porumb T 0 5.8 6 5.8 5
% X 100 103.4 100 86.2
Sursa:SC AgroMad Crops SRL
Analizand datele din acest tabel ,observăm scă deri ale producție i medii la hectar fată de anul de referintă
2012, inregistrandu -se doar o producție egala in 2015.
La cultura de grâu cea mai mare producție medie o întalnim in anul de referintă 2012, apoi in fiecare an
fiind scă deri cea mai mare fiind in 2015 înregistrandu -se o scădere cu 24.6% fată de anul de referintă
2012.
La cultura de floarea soarelui sunt oscilaț ii de producție cea mai mare fiind 2014 iar cea mai mică in
2013.
Observî m la cultura de mazăre cresteri in fiecare an a producție i medii la hectar fată de anul de referintă
2013 , cea mai mare producție medie la hectar a fost cu 36.3 % mai mare decat anul de referintă 2013.
Porumbul inregistrează mici creș teri ale producție i in 2014, si o scadere cu 13.8% i n 2016 față de anul
de referință 2013.
3.5.3 EVOLUȚIA PRODUCȚIILOR TOTALE PE ANII 2012 -2016
Tabel 3.14
Evoluția producțiilor totale pe anii 2012 -2016
Culturi/ani UM 2012 2013 2014 2015 2016
Rapița T 420 4480 7200 10718.7 15640
% 100 1066.6 1714.2 2552 3723.8
Grâu T 684 7140 12000 9406,25 23000
% 100 1043.8 1754 .3 1375.1 3362.5
Fl-s T 105 595 1200 4462.5 2185
% 100 566.6 1142.8 4250 2080.9
Mazăre T 0 385 900 1093.7 1495
% X 100 233.7 284.07 388.3
Porumb T 0 1015 1800 2537.5 2875
% X 100 177.3 250 283.2
Sursa:SC AgroMad Crops SRL

36
In acest tabel putem observa creș teri la toate culturile din fermă deoarece expa nsiunea societăț ii a f ost
rapidă si suprafaț a cultivată a crescut colosal fata de anul de î nfiintare 2011 fiind de 80 de ha ajungandu –
se la 15000 de ha in 2017.
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Asociatia AgroMad Crops a crescut de aproximativ 150 de or i in 6 ani,a reusit sa ajunga între cei mai
mari 50 de producă tori de cereale din Romania.Sa lucrezi 15000 de ha la un loc nu este ușor , dar
suprafaț a AgroMad Crop s este imparțită pe teritoriul a 60 de localități , ceea ce este o adevarată provocare
.După ce intreaga suprafață a fost imparțită î n cadrul a 8 ferme ,lucrurile s-au mai simplificat deoarece
în fiecare ,fiind angajat cel putin un inginer agronom.
Producțiile acesteia sunt semnificative, aducând profit foarte bun firmei, dar, și cheltuielile sunt pe
măsură, datorită faptului că pentru întreținerea culturilor sunt necesare îngrășăminte calitative, sisteme
de irigare, utilaje moderne, și erbicide și insecticide pentru combaterea dăunătorilor. Firma achiziționează
unele dintre cele mai bune produse din gama erbicidelor/insecticidelor, și a îngrășăminte lor, tocmai
pentru a produce culturi cât mai bune, având în vedere consumul larg de cereale (grâu, porumb, floarea
soarelui).
Atât în județele in care este prezenta AgroMad Crops, cât și în Romania, cele mai potrivite metode de
îmbunătățire a sectorului a gricol sunt:
 Promovarea culturilor cu aplica ție în industrie (plante tehnice, plante medicinale, plante
textile) și stabilirea relațiilor de afaceri între producători și procesatori industriali, interni și
externi;
 Stabilirea rolului organismelor județene în realizarea contactelor dintre producători și agenți
economici interesați;
 Încurajarea investițiilor mari prin punerea la dispoziția investitorilor a terenurilor disponibile
aflate în proprietate publică și a imobilelor dezafectate;
 Dezvoltarea infrastru cturii;
 Pregătirea forței de muncă pentru metode moderne de lucru și servicii complementare;
 Cooperare în vederea regrupării exploatațiilor în unități mari asociative; încurajarea activității
firmelor care se ocupă cu comasarea suprafețelor; constituirea u nor suprafețe mari de teren și
intermedierea contactelor între proprietari și investitori interesați;

37
 Susținerea și dezvoltarea activității centrelor de cercetare existente prin realizarea contactelor
cu potențiali investitori în domeniu;
 Promovarea parteneriatelor prin organizarea de seminarii în colaborare cu asociații de
fermieri din alte țări europene.
Piața de desfacere a SC AgroMad Crops este cea zonală , reprezentată de societățile care doresc o
gamă de produse agricole de calitate superioară da r si mari i traderi de cereale cum ar fi Ameropa Grains
,Nidera Romania Cargill Agricultura si Glencore Protein Romania . În privința produselor secundare,
paiele, exista oportunitatea ca acestea să fie vândute societăților zootehnice din zonă, în special către
avicole unde paiele sunt folosite la realizarea așternuturilor specifice creșterii puilor broiller în sistemul
la sol. Segmentele de piață cărora li se adresează societatea agricolă sunt reprezentate de societățile
comerciale de procesare a produsel or agricole care doresc materii prime de calitate superioară la un preț
avantajos.
Produsul final și produsele secundare sunt vândute direct clienților amintiți, pe bază de
precontracte, canalul de distribuție este deci scurt. Existența în zonă a unui num ăr mare de societăți
comerciale interesate de produsele agricole brute în zonă reprezintă o oportunitate în plus în vederea
desfacerii producție i obținute.
Pentru a corespunde ceri nțelor pieței, SC AgroMad Crops SRL trebuie să își organizeze structura
de producție . Astfel, estimându -se o creștere a cererii, aceasta a decis mărirea suprafeței de producție
ajungandu -se la 15000 de ha prin arendare si 400 de ha proprietate .
Ca si propuneri de imbunatatire a act iviatii, firma SC AgroMad Crops SRL ar putea tine cont de
urmatoarele:
 achizitionarea de noi utilaje pentru per formă nte mai bune in ceea ce priveste productia;
 instruirea si pregatirea personalului pentru desfasurarea activitatii in domeniul agricol;
 accesare de fonduri europene pentru cons truirea mai multor spatii de depozitare in vederea
valorificarii produselor la un pret cat mai bun;
 studierea terenurilor din zona in vederea incheierea contractelor de arenda si comasarii
suprafetelor

38

BIBLIOGRAFIE

1. Dumbravă Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică București,
2004, pg 21 -67
2. Dumbravă Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică București,
2004, pg 69 -82
3. Dumbravă Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică si Pedagogică Buc urești,
2004, pg 128 -140
4. Dumbravă Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică București,
2004, pg 174 -200
5. Hartia, Sergiu, Folosirea optimă a resurselor din agricultură , Editura Ceres, București, 1979
6. Nicolae Ioana, Note Curs, 2012 -2013, Analiză tehnico -economică
7. Oancea, Margareta, Managementul modern în unitățile agricole , Editura Ceres, București,
2003
8. Stoicea Paula ,Contabilitate,Note de curs ,2015 -2016
9. Tudor Valentina,Managementul producției, Suport de curs 2016,USAMV Bucure ști
10. Voicu, Radu, Economia și managementul exploatațiilor agricole , Editura Tribuna
Economică, București, 2000

WEBOGRAFIE
1. http://www.madr.ro/culturi -de-camp/cereale.html
2. https://www.facebook.com/Agromadcrops/?fref=ts
3. http://agrointel.ro/75663/ionut -olteanu -tanarul -fermier -care-lucreaza -15-000-de-hectare –
terenurile -agricole -sunt-impartite -in-patru -judete/
4. http://agrofinanciar.ro/Gala -Top-Agribusiness -2015 -n106.html
5. http://www.risco.ro/en/verifica -firma/agromad -crops -cui-28915895
6. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR109A

39
ANEXE

40

41