2017 Profesor coordonator : Lect. dr. Sidonia Teodorescu 2 CUPRINS INTRODUCERE ………………………….. …………………………….. [612717]

1

ARHITECTURA GERMANIEI
NAZISTE
1933 -1945

Lucrare de licență

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
Absolvent: [anonimizat]
2017 Profesor coordonator : Lect. dr. Sidonia Teodorescu

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3

CAPITOLUL I. ISTORIC. CONTE XT. ………………………….. ………………………….. …………… 3

CAPITOLUL II. ARHITECTURA CELUI DE -A TREILEA REICH ……………………….. 6
2.1. IDEOLOGIILE ARHITECTURII NAZISTE ………………………….. ………………………. 6
2.2 ARHITECTURA INDUSTRIALĂ Î N PERIOADA GERMANIEI NAZISTE …….. 8
2.3 ALBERT SPEER – ARHITECTUL CELUI DE -AL TREILEA REICH ………….. 11
2.3.1 NÜRNBERG ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
2.3.2 BERLIN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 18
2.4 ALTE EDIFICII DIN PERIOADA NAZISTĂ ………………………….. ……………………. 24

CAPI TOLUL III CLĂDIRI LE NAZISTE ASTĂ ZI ………………………….. …………………….. 28
3.1 NOUA SALĂ A CONGRESELOR ………………………….. ………………………….. ……….. 29
3.2 AEROPORTUL TEMPELHOF ………………………….. ………………………….. ……………. 31
3.3 STADIONUL OLIMPIC ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
3.4 PRORA – INSULA RUGEN ………………………….. ………………………….. …………………… 34

CONCLUZII ………………………………………………………….. ………………………………………………..29
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….. ……
ANEXE…………………………………………………… ………………………………………………………………..

3

"A construi o casă nu ar trebui să constea în nimic altceva decât în montaj, ceea ce nu va
duce în mod obligatoriu la o uniformizare a locuințelor. Se poate varia dispoziția și numărul
elementelor, dar ele trebuie să fie standardizate […] Pentru automobilul meu eu găsesc
oriunde piese de schimb, dar pentru apartamentul meu nu".
ADOLF HITLER

INTRODUCERE
Lucrarea propune prezentarea caracteristicilor și tendinț elor fun damental e ale
arhitectu rii germane din perioada nazistă dintre anii 1933 – 1945 , perioadă în care arhitectura
național -socialistă trebuia să reflecte puterea Partidului aflat la conducere și să îi
îmbunătățească imaginea î n ochii poporului.
În urma unei lecturi a studiului domnului arh. Sorin Vasilescu asupra sistemului
totalitar german ( Sorin Vasilescu, “ Arhitectura Germaniei naziste ”, Editura Fundatiei
Arhitext Design, Bucureș ti, 2012 ), mi-au stârnit un real interes ră spunsurile găsite la o serie
de întrebă ri, pr ecum: 1) Care au fost principalele ideologii ale arhitecturii naziste?; 2 ) A
existat vreo legătură î ntre caracterul c riminal al regimului hitlerist ș i arhit ectura sa?; 3) Ce s -a
întamplat cu marile construcț ii ale lui Hit ler după cel de -al doilea Ră zboi Mo ndial?
Acest studiu reprezintă întoarcerea într -o perioadă neagră din istoria Germaniei î n
care arhitectura a jucat un rol foarte important și se concentreaza pe prezentarea celor mai
importante exemple arhitecturale de propagandă ale epocii naziste.
În Germania, țară aflată î n acea perioadă î n fruntea modernismului , arhitectura a fost
profund afectată de ideol ogiile Partidului Nazist . Puterea Reichului trebuia să fie reflectată
printr -o arhitectură eternă, de piatră , mo numentală . Astfel, î n primul capito l am prezentat
relația dintre politică ș i arhitec tură în statele totalitare, precum ș i contextul în care au luat
naștere ideologiile arhitecturale naziste .
Capitolul al doilea descrie viziunea lui Hitler asupra arhitecturii și intenț iile sale de a
impresi ona lumea prin ridicarea de edificii monumentale. De asemenea, tot în acest capitol am
prezentat marile construcț ii ale lui Hitler prin care acesta dorea să se autoglorifice și să îș i
exprime puterea absoluta. Cea mai mare parte dintre acestea au ramas îns ă doar la stadiul de
proiect , precum planurile măreț e asupra Berlinului (Capitolul 2.3.2 , pag 18 ), sau distruse î n

4
timpul și după cel de -al doilea Ră zboi Mondial, precum Noua Cancelaria a Reichului
(Capitolul 2.3.2, pag 19 ).
Ultimul capitol reprezintă o p roiecție î n prezent a edificiilor naziste nedistruse în
timpul ră zboiului , unele uitate, degradate iar altele modernizate sau î n curs de modernizare.

CAPITOLUL I. ISTORIC. CONTEXT .

După aproape 20 de ani de cercetă ri și succese înregistrat e de m oderni smul
arhitectural, de la începutul s ecolului XX și pana dupa Primul Război Mondial , arhitectura
Germaniei avea să fie profund afectată de ideologiile naziste.
Termenul de “ arhitectură nazistă ” reprezintă arhitectura celui de-al Treile Reich,
promovata ș i practicată de Regimul Național -Socialist din Germania î ntre anii 1933 -1945.1
Nazismul a apărut într -o perioadă dificilă pentru națiunea germană învinsă î n primul
Război Mondial și care se simțea umilită de prevederile Tratatului de la Versailles. Princip alul
obiectiv al partidului nazist era dezvo ltarea țării după criza economică din anii 1930,
eliminarea ș omajului, eliminarea inflației devastatoare ș i extinderea p roducț iei de b unuri de
larg consum pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populaț iei. Adolf Hitler, conducătorul
Partidului Naț ional Socialis t, numit cancelar al Germaniei î n urma alegerilor din anul 1932,
dorea crearea unui “Reich” milenar, visa la Germania Mare, o supraputere capabilă să
rivalizeze cu Imperiul Britanic ș i Statele Unite.
Pentru liderii polit ici ai statelor totalitare relația politică -arhitectură era una complexă,
aceștia vedeau arhitectura ca instrumentul cel mai potrivit de reprezentare a statului. Pe lângă
Germania, alte două țări î n care s -a promovat ideologia “ arhitectu ra artă de stat” au fost Italia
Fascistă condusă de Mussolini și Uniunea Sovietică, condusă de Stalin .
Aceste trei s tate, cu elem ente comune la bază, dar total diferite î n ceea ce privește
bagajul cultural ș i tradiț ia, sunt campioane ale regimului totalit ar. Un rol determinant în
dezvoltarea arhitecturii fiecă rui dintre cele trei state l -a avut conducatorul. În Italia, Mussolini

1 Sorin Vasilescu , Arhitectură Germaniei Naziste , Ed. Arhitext, București , 2012, pag 17

5
provenea din futurism, unul din punct ele principale ale modernităț ii 2. Acesta afirma “ Pentru
noua Italie a m nevoie de o nouă arhitectură ”.3 Promova o arhitectură moderna, dar bazată pe
tradiț ie, element care, considera ca a fost neglijat odata cu revoluția industrială . În Rusia
sovietică , Stalin, te olog fiind, a organizat statul ș i arhitectura ca pe biserica ortodoxa,
considera ca „poporul avea dreptul la coloane” , cum afirmase Anatoli Lunacearski,
Comisarul Poporului .
În Germania, arhitectura era vazută ca o modalitate de instituire a unei noi ordini
naționale. Această „întoarcere la ordine ” avea să marcheze arhitectura reprezen tativă
germană, ce se dorea expresie a unei no i civilizații și culturi . Hitler era un om cu o
sensibilitate artistică deosebită , cu o p uternică capacitate de a desena . Vedea arhitectura ca
pe una reprezentativă pentru Reichul ce -l visa milenar, un a ete rnă, clasică, aspră, definită de
ordinul monumental. Această arhitectură masivă trebuia să aiba dimensiuni gigantice . Astfel,
toate “bâlbâ ielile delirante culturale ” ale cubiștilor, futuriștilor și dadaiș tilor, inclusiv cele ale
expresioniș tilor au fo st eliminate din viata culturală a noii Germanii.4 În concepț ia lui Hitler,
arhitectura modernă, datorită elementelor de nouă tehnologie, era un atentat la unitatea
natio nala germana și totodata o negație a calităț ii originale a muncii populare. Din acest
motiv, scoala B auhaus, cu sediul la Dresda a fost închisă de către naziști î n anul 1933.
În această nouă lume î n care arhitectura era considerată parte integrantă și
reprezentativă a puterii, arhitecț ii aveau trei posibil ități : să se integreze puterii și să
colaboreze cu aceasta, să ocolească putere a cu riscul de a fi marginalizați, precum Behrens
sau să se opună puterii alegand să emigreze, precum Walter Gropius, Mies van der Rohe sau
Bruno Taut.
Hitler considera că stilul unei construcț ii este strâns legat d e funcțiunea dată acesteia.
Din acest motiv , nu s -a putut realiza o singură forma de arhitectură nazistă , ci s -au urmărit trei
direcț ii principale care să deservească necesităților ș i aspi rațiilor noului Reich, cu o oarecare
continuitate a culturii arhite cturale din trecut. Prima direcț ie a fost cea a monumentalului
pentru edificiile public e, de natură clasicizantă, menite să reprezinte atât în prezent cât și î n
viitor grandoarea Reichului milenar. A doua dire cție a fost cea de natură funcționalistă , o
arhitectură modernă de oțel, beton și sticlă, prezenta în construcțiile industriale ș i militare.

2 Fragment din interviu l luat Prof.Arh.dr.Sorin Vasilescu “ O problematică delicată: Arhitectura totalitară ”,
2016
3 Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste , Ed. Arhitext, București 2011, pag 21
4 Sorin Vasilescu , Arhitectura Germaniei Naziste , Ed. Arhitext, București 2 012, pag. 20

6
Cea de -a treia direcț ie, o arhitectură poporanistă, tradiționalistă folosită la programele de
locuinta. 5

CAPITOLUL II. ARHITECTURA CELUI DE -A TREILEA REICH

2.1. IDEOLOGIILE ARHITECTURII NAZISTE

Nici un popor nu trăieș te mai mult dec ât documentele culturii sale
(Adolf Hitler, 1935)

S-a considerat încă din antich itate că arhitectura se situează pe un loc fruntaș față de
toate celelalte arte. Ea exprimă cu mand rie vremurile mărețe și le personifică. Timpurile
glorioase ș i popoarele puternice pot fi astă zi descifrate prin intermediul monumentelor de
arhitectură . Dacă aceste monumente grandioase lipsesc, înseamnă că și măreț ia epocii
lipseș te.
În Germania nazistă se dorea ca arhitectura să ofere poporului, din punct de vedere
pshilogic, siguranță și încredere pentr u a compensa umilința înfrâ ngerii în Primul Război
Mondial.
Cel care a marcat arhitectura germană a celu i de-al Treilea Reich a fost însuș i Adolf
Hitler . Dotat cu o sensibilitate artistică deosebită, cu abilități mari de a desena, după scurte
studii la Academia de Arte din Viena, unde a studiat arhitectura de interior (Innarchitektur),
Hitler avea să ramână marcat de neîmplinita să vocație de om de artă, de arhitect, căutâ nd în
permanență să -și găseasc ă mâna care să -i traducă în fapt arhitectural aspiraț iile sale 6.
O mare influență asupra lui Hitler a avut -o grandioasa arhitectură a Romei imperiale
pe care a cunoscut -o „pe viu” cu ocazia unei vizite la Roma, în 1931, la invitația lui
Mussolini. Acestuia i -a atras în mod special atenț ia perfecta geometrie și uriaș a cupola a

5 Sorin Vasilescu, Arhitectură Germaniei Naziste , Ed. Arhitext, București 2012, pag. 23
6 Sorin Vasilescu, Arhitectură Germaniei Naziste , Ed. Arhitext, București 2012, pag. 23

7
Pantheonului, pe care le -a reluat mai apoi, la o scară colosală , în proiectul sau, Die Grosse
Halle. De asemenea, un alt monument ce l-a impresionat profund, a fost Colosseumul, dupa
care s -a ispirat atunci câ nd a dat ordine să se construiască un Colosseum german , care să
deservească ca sală a congreselor partidului de la Nürnberg .
Anii tinereții petrecuți în neoclasica Vienă l -au marc at profund pe Hitler și îl considera
pe Haussman ca fiind cel mai mare urbanist al istoriei. Despre Opera din Viena, spunea ca
este „Cel mai splendid edificiu de operă din lume, cu o acustică formidabilă” 7. Era atras de
nenumaratele teatre construite la sfarsitul sec. al XIX lea în Austro -Ungaria în stilul
neobarocului târziu. De asemenea, preț uia Opera din Dresda, precum și Hofburgul și Muzeele
Curții din Viena. Admira Opera din Paris a lui Charles G arnier și afima: “ Are cele mai
frumoase scări din lume ” 7 (Nota 1 din Anexe – fragment din cartea În umbra lui Hitler ).
Arhitectura celui de -al Treilea Reich nu a avut niciodata însă un stil propriu. În
concepția statului naț ional -socialist edificiile aveau rolul de a cons olida societatea și s-a
recur s la un limbaj neoclasic transformat și exagerat până la limita ridicolului.8 Arhitectura
trebuia să simbolizeze puterea Reichului de 1000 de ani . Astfel, intențiile pe care le -a urmă rit
Hitler în toate planurile și proiectele sale de arhitectură erau de a impresi ona atat poporul cat
și adversarul prin monumenta lismul edificiilor, prin proporțiile lor uriașe. Dorea să creeze
monumente în onoarea grandorii sale, avea ca scop dominarea Europei și apoi a î ntregii lumi
cu marile construcț ii pe care le -a proiectat. Aces te construcț ii megalomane care comemorau
marile sale v ictorii ( victorii care nu avuseseră încă loc ) au fost proiectate pe hârtie dinainte
ca războiul să înceapă. Îș i dorea un bulevard cu 20 de metri mai lat decât Champs -Elysees și
un Arc de Triumf care s ă depășească de câteva ori mă rimea celui din Paris și care trebuia să
amintească de dimensiunea victoriilor câș tigate.
Megalomania a fost expresia epocii lui Hitler. Interesul acestuia asupra construcțiilor
gigantice a fost un act de autoreprezentare și autoglorificare și în același timp un p roces de
depersonalizare a ființ ei umane. Acesta a afirmat că “numai prin grandoarea și puritatea
construcțiilor noastre popor ul poate realiza dimensiunile gâ ndurilor no astre. De la epoca
catedralelor noi suntem primi i care oferim artiștilor sarcini aș a de mari și de îndrăzneț e. Nu
este vorba de a construi case private, vil e sau pavilioane ci de a face să țâșnească din pămâ nt
edificii, cele mai vaste care au fost ridicate de la egipteni și babilonieni î ncoace” 9 ( Nota 2
din Anexe – Fragment în franceza din cartea Hitler m’a dit )

7 Albert Speer, În umbra lui Hitler , Vol. 1, Editura Nemira , 1997 , pag. 18
8 Albert Speer, În umbra lui Hitler , Vol. 1, Editura Nemira, 1997, pag. 19
9 Hermann Rausching, Hitler m’a dit , Editura Pluriel, Paris, 2012, pag 134

8

Astfel, n u s-a dorit niciodata crearea unui stil propriu al național -socialismului. Hitler
avea doar teama că în nici o altă țară să nu mai existe edificii care să depășească ordinul de
mărime al scării pe care el o hotărâ se pentru “Noua Germanie”. Își fixase încă din anul 1925,
prin schiț ele “Marelui Dom” și a “Arcului de Triumf “ din Berlin obiectivele asupra
arhitecturii, și anume, clă diri de megadimensiuni.

2.2 ARHITECTURA INDUSTRIALĂ ÎN PERIOADA GERMANIEI NAZISTE

În domeniul industrial, rațiunea, funcț iunea și eficienț a au fost cele care a u dictat stilul.
Astfel, pentru construcțiile industriale și militare s -a recurs la o arhitectură modernă de oț el,
beton și sticlă, inspirată din mod elele adoptate de Școala Bauhaus. Noțiunile care au stat la
baza întregii culturi indu striale a Germaniei din acea p erioadă au fost publicate mai apoi, în
anul 1943 la Berlin, în cartea profe sorului Ernst Neufert intitulată “Elem ente de construcții ”
(germ. Bauordnungslehre ). Această carte, publicată la cererea și cu sprijinul lui Albert Speer,
a devenit în scurt timp un manual de standardizare și normare, un important i nstrument pentru
proiectarea raționalistă a
arhitecturii.
În anul 1932, în timpul
unei d iscuții î ntr-un restaurant din
München , Hitler însuși a facut
primele schiț e pentru automobilul
Volkswagen ( Fig. 1 ). Acest a era
de părerea că fiecare cetăț ean
german ar trebui să dețină o mașină
proiectată inteligent, ieftină și fiabilă .
Astfel, un de signer din Stuttgart pe nume Ferdinand Porsche a transformat ideile lui Hitler și
le-a transpus în realitate printr -un vehicul care a ajuns să fie cunoscut drept „mașina
poporului” .10
Au fost realizate apoi, în stil modernist, uzinele de automobile Vol kswag en din
Westfalia și uzinele de avioane Heinkel (1938).

10 Michael Burleigh, Articol VW – The People’s Car , în Revista „History today”, Nr. 42, 1992 Fig.1 Adolf Hitler, Schita pentru Volkswagen, München , 1932
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectură Germaniei Naziste”. Ed Arhitext,
Bucuresti 2012

9

Odată cu dezvolta rea conceptului de automobil deținut de că tre orice cetăț ean, s -a pus
problema construirii de drumuri pentru aceste automobile . Cu prilejul deschiderii Salonului
Internațional de Auto mobile și Motociclete de la Berlin , Hitler a declarat : „Așa cum în trecut
drumurile erau construite pentru cal și trăsură, așa în viitor va trebui să construim drumurile
pentru automobil”11.
Astfel, în anul 1933 a anunț at public dezvoltarea unui proiect gigantic de construire de
autostră zi. Acesta s -a inspirit din ideile lui Mussolini care, în anul 1924, a deschis pri ma
autostradă din lume, lungă de 130
km, autostradă care lega Milano de
lacul Como din nordul Italiei. Sub
conducerea inginerului Fritz Tod t,
pe 22 septembrie 1933 s -au deschis
oficial lucră rile de construire a celei
mai mari rețele de autostră zi a
Reichului unde zilnic lucrau
aproximativ 30.000 de muncitori
(Fig. 2 , Fig 3 ). Hitler afirma că prin
acest proiect măreț nu rezolva doar
problema ș omajului ridicat dar
stimula și vânzarea de automobile,
în condițiile creării „automobilului
poporului” ( volkswagen ), ac cesibil
unei mari mase a populaț iei.
Majoritatea inginerilor care
au lucrat la acest proiect proveneau
din industria căilor ferate. Din aest
motiv , autostrăzile aveau câteva
caracteristici specifice căilor ferate,
cum ar fi trasee separate pentru cele

11Manuel Stanescu, Articol Autostră zile lui Hitler, o poveste de succes , Sursa: http://www.historia.ro/
exclusiv_web/general /articol/ autostra zile-lui-hitler -o-poveste -succes Fig 3 . Pod de autostrada,Reichsautobahn, zonaHirschberg, 1937
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed Arhitext,
Bucure ști 2012 Fig.2 Muncitori ce lucr au zilnic la reteaua de autostrazi;
Sursa:https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/autostrazile -lui-hitler -o-
poveste -de-succes

10

două sensuri și benzi lungi și neîntrerupte de m are viteză. La dorința lui Hitler, drumurile
trebuiau să se integreze armonios în peis aj, apelandu -se la peisagiști, ingineri silvici și
arhitecți.
Cifrele sunt impresionante: în fiecare zi se foloseau 2.250 m³ de
ciment. Într -un singur an au fost construite 88 de stații de combustibil și
60.000.000 metri pătrați de drumuri, au fost mutaț i 280.000.000 m³ de pământ
și rocă și evacuați 15.200.000 m³ de sol. Până în 1937 s -au folosit 4.000.000 m³ de beton și
180.000 tone de oțel, au fost completate 100 de poduri, s -au folosit 50.000 de utilaje speciale,
3.000 de locomotive, 3.500 km de cale f erată, 300 de buldozere.12
Acest proiect ambițios de construire a rețelei de autostră zi a dus la realizarea unor
construcții tehnice remarcabile la care au contribuit atat tehnologiile moderne, cat și sistemul
impecabil de organizare a muncii. La realizare a proiectului, un rol important l -a avut
proiectarea de poduri, unul dintre cele mai reprezentative fi ind
Elbehochbrucke din Hamburg (Fig
4). Cu o lungime totală de 1200
metri, și o inălțime de 73 metri
astfel încât să permită navelor de
mare tonaj să navigheze pe Elba,
podul se spriji nea pe doi piloni
gigantici cu înă ltimea de 178 metri
și lătimea de 20 metri. Deschiderea
dintre cei do i piloni era de 700
metri iar lăț imea benzilor de
circulaț ie auto era de 47 metri.13
Podul a fost distrus în totalitate în timpul razboiului.
Un alt proiect măreț care a marcat arhitectura industrială militară a Germaniei în
perioada nazistă a fost Zidul Atlanti cului, unul dintre cele mai mari proiecte de fortificare din
istoria recenta a Europei. Hitler a ordonat const ruirea acestor fortificaț ii în anul 1941 pentru a
impiedica forțele aliate să invadeze Europa ocupată de Germania nazistă . Zidul era o
reprezentare a puterii germane care trebuia să ofere poporului său un sentiment de protecție
maximă și în același timp t rebuia să intimideze și să descurajeze inamicul.

12Manuel Stanes cu, Articol Autostrazile lui Hitler, o poveste de succes , Sursa: http://www.historia.ro/
exclusiv_web/general /articol/ autostra zile-lui-hitler -o-poveste -succes
13 Michael Burleigh, Articol VW – The People’s Car , în Revista „History today”, Nr. 42, 1992 Fig 4 . Paul Bonatz, Pod peste Elba (Elbhochbucke), Hamburg, 1937
Sursa: http://www.hamburger -s-bahn.de/100Jahre/seiten/inhalt_1934.html

11

Mai mult de 2 ani, în
perioada 1942 -1945, muncitori din
toate țările europene ocupate de
naziș ti a u lucrat la această
construcție .
Pentru zidul care se
întindea pe o distanță de
aproximativ 5000 kilometri, s-au
folosit 17 milioa ne de metri cubi
de beton ((Fig. 5 ) și 1,2 milioane de
tone de oț el, și s-au cheltuit 3,7 miliarde de marci germane imperiale.14
În mai puțin de o zi însă , a fost distrus de trupele aliate din Marea Britanie, Canada și
Statele Unite.

2.3 ALBERT SPEER – ARHITECTUL CELUI DE -AL TREILEA REICH

Albert Speer a fost unul dintre cei mai importanti oameni din anturajul lui Adolf
Hitler, fiind arhiectul preferat al acestuia inainte de a deveni ministru al Armamentului.
S-a nascut în anul 190 5 în Mannheim, un oras din vestul Germaniei, intr -o familie din
clasa mijlocie, dar destul de instarita. Și-ar fi dorit să devina matematician, însă a calcat pe
urmele tatalui sau și a bunicului sau și a studiat arhitectură . S-a inscris mai intai la
Universitatea din Karlsruhe pe care a abandonat -o din cauza crizei economice, alegand apoi
Scoala Superioara Te hica din Berlin. Acolo l -a cunoscut pe profesorul și arhitectul Heinrich
Tessenow, pe care l -a amirat foarte mult, devenind mai mai apoi asistentul lui în cadrul
Universitatii.
Fara a avea inclinatii asupra politicii, a participat la sfarsitului anului 193 0, la
insistentele unor studenti, la o adunare a partidului nazist, unde a asistat la un discurs de -al lui
Hitler. A fost foarte impresionat atat de ideile și principiile acestuia, cat și de persoana să.

14 http://www.natgeotv.com/ro/megastructuri -naziste/date Fig 5 . Elemente de apărare de tip ,,dinți de dragon" , proaspăt ieșite de pe linia
de producție (Sursa: http://www.descopera.ro/galerii/15139397 -zidul –
atlanticului -sistemul -defensiv -nazist -considerat -indestructibil/ )

12
Vrăjit de personalitatea lui Hitl er, pe 1 martie 193 1 Speer a devenit membru al Partidul
Nazist .15
În 1931, Speer și-a dat demisia din postul de asistent al lui Tessenow din cauza
reduceri de salariu , iar în vara anului 1932, în timpul unei vizite în Berlin, a fost recomandat
ca arhitect care să ajute la ren ovarea sediului Partidului din Berlin. Un an mai tarziu, dupa
alegerile din 1933, noul ministru al Propagandei, Joseph Goebbels, i -a incredintat lui Speer
misiunea de a -i transforma ministerul și de a amenaja diferite incaperi importante, precum și
biroul de lucru și sali de sedinta. Tot în acea perioada, Speer, vazand proiectul pentru
demonstratia ce avea să aiba loc în noaptea de 1 Mai, pe esplanada de la Tempelhof, a ramas
profund dezamagit, afirmand : ” Asta arată ca o pavoazare pentru un concurs de tir ” 16. Dupa
raspunsul primit, “ Daca puteti face ceva mai bun, poftiti ”16 , s-a nascut un nou proiect, pentru
o mare tribuna, în spatele careia au fost amplasate trei steaguri enorme,mai inalte decât o casa
cu zece etaje. Acestea au fost luminate cu proiecto re puternice care să evidentie ze și mai mult
punctul central ( Nota 3 din Anexe – Fragment din cartea lui Albert Speer, În umbra lui Hitler ).
În vara aceluiasi an, cu ocazia primului congres al Partidului la Nürnberg , Speer a
elaborat proiectul pentru arhitectură decorurilor, inspirandu -se din proiectul defilarii de 1 Mai.
A inlocuit însă punctul central, steagurile imense, cu un vultur urias cu o deschidere a aripilor
de peste 30 metri.
A urmat apoi un proiect de renovare a resedintei din Berlin a lui Hitler , unde Speer l -a
ajutat pe arhitectul Paul Ludwig Troost să termine lucrarea intr -un termen foarte scurt. Acesta
a fost momentul în care Hitler a remarcat abilitati le și talentului tanarului arhitect Speer . Peste
cativa ani , acesta a afirmat “Te remarcasem cu ocazia acelo r vizite de inspecție. Căutam un
arhitect căruia sâ -i încredințez proiectele mele. Trebuia să fie tânăr. Căci, după cum știi,
aceste proiecte sunt cu bătaie lungă. Am nevoie de cineva care să le poată continua și după
moartea mea, de cineva care să le ducă mai departe cu autoritatea conferită de mine.
Dumneata vei fi acela." 17 Astfel, în 1934, dupa moartea arhitectului Troost, Speer il
inlocuieste pe acesta în postul de arhitect sef al partidului, devenind Sef al Oficiului pentru
construcții .

15 Andreea Lupsor, Articol Arhitectul lui Hitler: Albert Speer, nazistul care și-a admis greselile , Sursa:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/p ortret/articol/arhitectul -lui-hitler -albert -speer -nazistul -care-admis -greselile
16 SPEER Albert “În umbra lui Hitler ”,Vol. 1, Editura Nemira, 1997, pag. 11
17 SPEER Albert “În umbra lui Hitler ”,Vol. 1, Editura Nemira, 1997, pag. 13

13
A inceput impr euna cu ceilalti arhitecti să lucreze la proiecte imense, la o scara foarte
mare, cu fatade inalte, coloane uriase, linii drepte și foarte agresive. Acest nou stil arhitectural
trebuia mai intai să intimideze și apoi să impresionez. Trebuia să emane forta , dominare, și
multa prestanta. Hitler considera ca oricine ajunge în fata acestor clădiri trebuie să simta
senzatia de bogatie și putere a Germaniei.
În opinia lui Hitler existau cinci orase germane de o mare importanta pe care dorea să
le remodeleze arhi tectural și în care să construiasca aceste noi clădiri reprezentative ,
impunatoare . Acestea erau: Linz (orasul tineretii lui Hitler, despre care spunea ca vrea să să il
transforme intr -un concurent al Vienei), München (Capitala Miscaii), Hamburg (Capitala
navigatiei germane), Nürnberg (Orasul congreselor partidelor) și Berlin (Capitala lumii).
Astfel, Speer a fost insarcinat să creeze noi orase, cu clădiri nemaivazute pana atunci,
un Nürnberg cu o arhitectură “perena” și un Berlin care să devina “Germania ”, un oras care să
domine intreaga lume. Proictele nu au mai fost însă realizate din cauza declansarii celui de -al
Doilea Război Mondial.

2.3.1 NÜRNBERG

Oraș ul Nürnberg a reprezentat în timpul celui de -al Treilea Reich locul propagandei și
al defilă rilor național -socialiste . După proclamarea să ca “Oras al Congreselor” în 1933, s -a
pus problema construcției unor clă diri reprezentative pentru partid.

Pentru celebrarea în anul 1943 a unui deceniu de la preluarea puterii de catre Partidul
Național Socia list, s-a propus în 1934 proiectarea u nui imens complex de clă diri repezentative
ca spațiu al manifestațiilor de masă ale partidului . Complexul a fo st gâ ndit ca un spațiu
scenografic și cuprindea o arteră axială monumentală (denumită Marele Drum sau Große
Straße – Fig 6. In Legeda: nr 6 ) cu o lăț ime de 60 metri și o lungime de 2 kilometri care făcea
legătura dintre Sala de Onoare (Luitpold Arena Legenda – nr 1) și câmpul în care se
desfășurau paradele (Câ mpul lui Marte sau Marzfeld – Legenda: nr 8 ). De as emenea, de -o
parte și de alta a axului, au fost proiectate Sala Congreselor (Kongresshalle sau Colosseumul

14

German , Legenda : nr
5), Stadionul German
(Deutches Stadion,
Legenda: nr 7 ) și
Zeppelinfelds
(Legenda: nr 11 ).

În 1934 Speer a primit prim a mare comanda, și anume i s -a cerut să înlocuiască
tribuna provizorie din lemn de pe Esplanada Zeppelin cu o construcție masivă ,
monumentală , din piat ră. Astfel, între anii 1935 -1937 s -a construit o uriașă clădire
rectangulară cu o
lungime de 390 metri și
o înălț ime de 24 de
metri, prevăzută cu o
tribună principală și
două tribune laterale18.
Pentru paradele de
noapte, Speer a conceput
și proiectat primele
efecte de lumini.

18 Colin Philpott, Relics of the Reich: The Building the Nazis Left Behind , Editura Pen and Sword Military ,
Marea Britanie, 2016 Fig 7 . Albert Speer, Catedrala de lumini pe Esplanaa Zeppelin, Nurnberg, 1936
Sursa: http://www.descopera.ro/cultura/13086426 -arhitectul -celui -de-al-treilea -reich -planurile –
nebunesti -ale-lui-albert -speer Fig.6 Albert Speer , Complexul pentru Congresele Partidului Nationl -Socialist,Nurnberg, 1940
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed Arhitext, Bucuresti 2012

15

A propus amplasarea de jur -împrejurul esplanadei a 130 de proiectoare gigantice , la
doar 12 metri distanță unul față de celalalt. Acestea iluminau cerul cu fasciculele lor care
băteau pana la 6, 8 kilometri înălț ime. Impresia uimi toare creată era aceea că te afli într -o
încăpere cu pereți susținuti de stâ lpi incandescenți, de o înălț ime nesfărșită . Spectaco lul
grandios de lumini a dat naștere la o “Catedrală de lumini”, o noua formă de propagandă
vizuală , fiind poate prima “constuc ție iluminată ”19 ( Fig.7 ). Câmpul de paradă al Zeppelinul
avea capacita tea de a gazdui aproximativ jumă tate de milion de oameni.
În 1937, din dorinț a lui Hitler ca Jocurile Olimpice ce urmau să aibă loc în anul 1944,
să se joace la Nürnberg , Albert Speer a fost însărcinat să proiecteze și să realizeze cel mai
mare stadion din lume – Deutches Stadion , cu o cap acitate de 40 0.000 de locuri, dublul
capacităț ii avute de Circus Ma ximus din Roma ( Fig 8, Fig 9 ).

19 SPEER Albert “În umbra lui Hitler ”,Vol. 1, Editura Nemira, 1997, pag. 26 Fig.8 Albert Speer , Deutsches Stadion ( Stadionul german), Nurnberg, 1938 – 1941, sectiuni și planuri
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitec tura Germaniei Naziste”. Ed Arhitext, Bucuresti 2012

16

Stadionul trebuia să fie cel mai important edificiu din tot complexul, dar și unul dintre
cele mai i mportante din istorie. În formă de potcoavă , precum stadionul din Atena, acesta
trebuia să aiba o lungime de 550 metri și o lățime de 460 metri, și un volum de 8,5 milioane
de metri cubi (de trei ori mai mare decât piramida lui Keops care are o lungime de 250 metri,
o lățime de 146 metri și un volu m de doar 2 570 000 metri cubi) ( Fig 8, Fig 9 ). Materialele
care trebui au fi folosite erau granitul roș u pentru exterior și granitul gri pentru tribune și ar fi
costat între 200 și 250 de milioane de marci20. La începerea lucră rilor, în timpul discursului
de la Nurnberg, in anul 1937 , Hitler a afirmat că “Națiunea germană și-a dobândit, în sfârșit,
imperiul ei germanic” 21.
Cu toate acestea, Hitler î ncepuse să se justifice în fața unor constructori pentru
gigantismul stilului sau, afirmand : „De ce merg tot timpul pe linia celor mai mari construcții?
Fac acest lucru ca să redau fiecărui cetățean german încrederea în sine. Ca să spun fiecărui
individ dintr -o sută de domenii diferite: noi nu suntem inferiori, ci dimpotrivă, suntem absolut
egali cu oricare alt p opor” 22 . Însă proporț iile supradimensiona te ale lui Hitler erau menite să –
i glorifice opera, să-i întă reasca puterea, să-i ofere prilejul de a de ține supremația asupra
întregii lumi. Astăzi, di n giganticul proiect nu a mai ră mas decât săpătura pentru fun dații
unde s -a format un lac .

Principala construcție a complexului era însă Noua Sala a Congreselor (germ. Neue
Kongresshalle ), poiectat de că tre arhitecț ii Ludwig și Franz Ruff. Edificiul a fost amplasat

20 Sorin Vasilescu, Arhitectura Germaniei Naziste , Ed. Arhitext, București, 2012, pag. 108
21 Adolf Hitler, Collection of Speeches 1922 -1945 ,Ed. Reichs MilitariaCom, Marea Britanie, 2016 , pag 394
22 Albert Speer, În umbra lui Hitler , Vol. 1,Editura Nemira, București, 1997, pag. 32
Fig.9 Albert Speer , Deutsches Stadion ( Stadionul german), Nurnberg, 1938 – 1941, macheta
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed Arhitext, Bucuresti , 2012

17

pe locul unei foste Gradini Zoologice, pe malu l unui lac. Lucră rile de construcție au fost
începute în anul 1935 dar nu au fost terminate niciodata.
Aceasta era denumita în mod neoficial “Coloss eumul german” pentru că amintea de
Colosse umul din Roma care l -a fascinat pe Adolf Hitler în timpu l vizite i la Roma din anul
1931 ( Fig.10 ).
Clădirea trebuia să aibă o lungime de 275 metri , o lăț ime de 265 metri, și o înălțime
de 69 metri ( Fig. 12) . Întreaga clădire în formă de potcoavă a fost placată pe exterior cu
granit. Deasu pra celor trei etaje, trebu ia să mai fie ridicat încă un etaj și un vast plafon de
sticlă care, datorită transparenț ei sale, să permită participarea la spectacolul de lumini al
gigantelor reflectoare amplasate pe Zeppelinfelds.23

23 https://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_party_rall y_grounds Fig.10 Ludwig & Franz Ruff, Neue Kongresshalle ( Noua Sala a Congreselor), Nurnberg, 1935, macheta exterior și interior
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”. Ed Arhitext, Bucuresti 2012
Fig.11 Ludwig & Franz Ruff, Neue Kongresshalle ( Noua Sala a
Congreselo r), Nurnberg, 1935 , imagini contemporane

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”. Ed Arhitext,
Bucuresti 2012

18

2.3.2 BERLIN

„Nu-i nimic de făcut cu acest Berlin, începând de azi, dumneata vei lucra la proiect.
Uite un plan. Când ai ceva gata, să -mi arăți. Pentru asta, așa cum știi, am totdeauna timp …
Berlinul este un oraș mare, dar nu o metropolă. Privește Parisul, cel mai frumos o raș din
lume, sau chiar Viena. Sunt orașe, cu o puternică personalitate. Berlinul însă nu e decât o
îngrămădire haotică de case. Trebuie să surclasăm Parisul și Vie na"24 .

24 Albert Speer, În umbra lui Hitler , Vol. 1, Editura Nemira, București, 1997, pag. 34 Fig 12. Ludwig & Franz Ruff, Neue
Kongresshalle ( Noua Sala a Congreselor),
Nurnberg, 1935 , sectiune și plan
Sursa: Revista “ Die Kongresshalle Nürnberg –
Architektur und Geschichte”, 2014

19

Aceastea erau afirmaț iile lui
Adolf Hitler cu privire la planuril e lui
asupra Berli nului.
Vroia să dărâme Berlinul în
întregime și să îl reconstruiască
conform ideologiilor sale, asa cum
Haussmann a schimbat Parisul în
vremea lui Napoleon al III -lea. V roia să
îl transforme în “supercapitala” celui
de-al Treilea Reich și să îl
redenumeas că Germania . 25
Albert Speer afirma în cartea să
că Hitler a studiat mult planurile
orașului Berlin încă din anii ’20 și de
atunci a luat hotărârea să deplaseze
gările Anhalt și Potsdam la sud de
esplanada Tempelhof pentru a elibera
centrul oraș ului de șinele de cale ferată ,
creând astfel un bulevard de prestigiu,
ce avea să traverseze Berlinul de la Nord
la Sud, cu clădiri reprezentative, cu o lungime de 7 kilometri și o lățime impresionantă .
La cele două capete ale acestui
mare bulevard , care urma să devină o
axă simbolică a noului oraș, Hitler
plănuia să ridice două edificii
monumentale care să depășească orice
proporție arhitecturală : Noua Gar ă de
Sud ( Sudbahnhof ), o gigantică clădire
rectangulară și Marea Sală sau Sala
Poporului ( Grosse Halle ) (Fig.14 ).

25 Matthias Donath, Architecture în Berlin 1933 -1945: A Guide Through Nazi Berlin , Editura Lukas Verlag,
Berlin, 2006, pag 9 Fig 13 . Albert Speer, Planul Director al Marelui Berlin, Berlin,1939,
reprezinta axa Nord -Sud a Berlinului în macheta , cu Noua Gara de
Sud ( la Sud), Arcul de Triumf și Grosse Halle ( în partea d e Nord)
Sursa: Matthias Donath, “Architecture în Berlin 1933 -1945: A Guide
Through Nazi Berlin ”, Editura Lukas Verlag, Berlin, 2006
Fig 14 . Albert Speer, Planul Director al Marelui Berlin, Berlin,1939,
Grosse Halle în macheta
Sursa: Matthias Donath, “Architecture în Berlin 1933 -1945: A Guide
Through Nazi Berlin ”, Editura Lukas Verlag, Berlin, 2006

20

Această sală urma să devină cea mai importa ntă și impresionantă clădire din Berlin în
ceea ce priveș te dimensiunea și încărcă tura să simbo lică. A fost inspirată după templul roman
Panteonul lui Hadrian, pe care Hitler l -a vizitat în anul 1938 , cu ocazia unei vizite oficiale la
Roma . 26 Însă, admiraț ia și interesul liderului nazist pentru acest edificiu erau cunoscute cu
mult î nainte, încă de câ nd a desenat pr imele schiț e pentru Grosse Halle și Arcul de Triumf, în
anul 1925 ( Fig 15 ), schiț e pe care mai apoi i le-a înmânat arhitectului Albert Speer . Hitler își
fixase încă de pe atunci obiectivele în ceea ce priveș te dimensiunea acestor edificii,
megadimensiuni nemai atinse până atunci în istoria construcțiilor . Obiectivele și interesul
liderului n azist erau orientate exclusiv că tre edificii de prestigiu, impunătoare, prin care să își
manifeste puterea, prin care să se autoglorifice, fără a mai ț ine cont de aspectele sociale care
aveau repercusiuni directe asupra urbanismului oraselor.
Trebuia să aiba în plan dimensiunea de 315 x 315 metri, un diametru al cupolei de
250 metri și o înălțime totala de 290 metri.27 ( Fig 16, Fig 17 )

26 Jonathan Glancey , Articol The Unbuilt Nazi Pantheon: Unpacking Albert Speer's "Volkshalle" , 2017 ,
sursa: http://www.archdaily.com/806680/unbuilt -nazi-pantheon -unpacking -albert -speer -volkshalle -germania –
jonathan -glancey
27 Matthias Donath, Architecture în Berlin 1933 -1945: A Guide Through Nazi Berlin , Editura Lukas Verlag,
Berlin, 2006, pag 10 Fig.15 Adolf Hitler, schita de mana pentru Grosse Halle (
Marea Sala), Berl in, 1925

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bucuresti 2012
Fig.16 Albert Speer, Adolf Hitler, Grosse Halle ( Marea Sala), Berlin,
1939, macheta
Sursa: http://www.archdaily.com/806680/unbuilt -nazi-pantheon –
unpacking -albert-speer -volkshalle -germania -jonathan -glancey

21

La interior era prevă zută o nișă cu înălț imea de 50 metri și lățimea de 28 metri,
decorată cu moza ic de aur. Un gigantic vultur cu o înălțime de 24 metri era amplasat în acest
spațiu care marca tribuna de unde Hitler se putea adresa unei mul țimi de aproximativ 180.000
de persoane. Perime tral erau amplasați 100 de piloni de marmură, înalț i de 24 metri care
delimitau o arena circulară în care erau poziț ionate cele 180.000 de scaune pentru auditori.
Deasupra acestui spațiu central se ridica o imensă cupolă cu tavan casetat, realizată dintr -o
structură metalică portantă , și acoperită cu
tablă de cupru.28
Daca această clădire imensă ar fi
fost realizată , ar fi avut un dom de 16 ori
mai mare decât cel al Basilicii San Pietro
din Rom a. Din fericire, aceasta aspirație
arhitecturală nazistă a ramas doar pe
hârtie.

28 Sorin Vasilescu, “ Arhitectura Germaniei Naziste ”, Ed. Arhitext, București 2012, pag. 131 Fig.17 Albert Speer, Adolf Hitler, Grosse Halle ( Marea Sala), Berlin,
1939, macheta prezentata la o expozitie în Berlin în 2014

Sursa: http://www.mediafax.ro/externe/planurile -lui-hitler -pentru -un-
oras-nazist -imens -noi-detalii -despre -hala-poporului -cea-mai-mare –
clădire -din-berlin -care-urma -să-gazduiasca -180-000-de-oameni Fig.18 Albert Speer , Grosse Halle ( Marea Sala), Berlin, 19 39,
imaginea lui Hitler inspectând macheta albă realizată după
planurile lui Speer. Macheta i -a fost prezentată liderului nazist la
aniversarea să, în aprilie 1939.

Sursa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/germania –
capitala -de-vis-a-lui-hitler
Fig.19 Albert Speer , Grosse Halle ( Marea Sala), Berlin, 19 39,
sectiu ne

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bucuresti 2012

22

De asemenea, la mică distanță de Gara de Sud, Hitler intenționa să ridice un arc de
triumf asemănător celui din Paris, însă cu o înălțime de 120 metri, care să fie inscripț ionat cu
numele celor 1,8 milioane de soldați germani morț i în timpul Primului Război Mondial. Acest
mare Arc de T riumf urma să fie proiectat dupa schiț ele lu i Adolf Hitler, pe care i le -a înmâ nat
arhitectului, Albert Speer,
spunâ ndu-i : „Le-am făcut acum
zece ani. Le -am păstrat mereu,
căci nu m -am îndoit niciodată
că, într -o zi, le voi putea
construi. Așa că acum să trecem
la realizarea lor!" 29. (Fig.21 )
Hitler visa la proiectarea acestor
clădiri gigantice cu mult timp
înainte fără a ști dacă va ajunge
vreodata să le construiască .

Însă planurile lui Hitler nu erau limitate doar la această zonă , ci el dorea o reorga nizare
a infrastructurii întregului oraș . Suburbiile trebuiau să fie mă rite astfel încât să asigure

29 Albert Speer, În umbra lui Hitler , Vol. 1, Editura Nemira, Bucuresti, 1997, pag. 34 Fig.20 Albert Speer , Grosse Halle ( Marea Sala),
Berlin, 19 39, plan
1. Palatul Maresalului Reichului
2. Sala Poporului ( Grosse Halle)
3. Parlamentul german (Reichstag)
4. Parla mentul german (Reichstag) –
clădirea noua
6. Noua Cancelarie a Reichului
7. Piata publica

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura
Germaniei Naziste”, Ed Arhitext, Bucuresti 2012

Fig.21 Adolf Hitler, schita de mana pentru Arcul de Triumf , Berlin, 1925
Sursa: VA SILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”. Ed Arhitext, Bucuresti
2012

23

locuinț e pentru mai mult de 200.000 de berlinezi, erau prevă zute noi aeroporturi, și trebuiau
construite două noi gă ri, în locul celor vechi.30

În ianuarie 1938 arhitectu l Albert Speer a primit o ultimă mare comandă din partea lui
Hitler, înainte ca acesta să devină ministru al armamentului, și anume i s-a cerut să proiecteze
și să ridice, Noua Cancelarie a Reichului .
Edificiul a fost realizat î ntr-un
timp record de doar un an, între 1938 și
1939, avea o lungime de 400 metri și a
costat peste 90 milioane de mă rci,
echivalentul a peste un miliard de dolari,
astazi.31

Terenul a lungit pe care era amplasata clă direa im punea o succesiune de încă peri, în
combinaț ii diferite de materiale și culori, de -a lungul unei axe principale , denumită Marele
Coridor ( germ. Lange Halle ) (Fig. 27 ). Sala de recepții a lui Hitler era amplasată strategic în
spatele acestui lung culoar (Fig. 2 8). Vizitatorii trebuiau să par curgă de la intrare și până în
biroul acestuia î ntreaga clădire , avâ nd astfel timp să “își facă idee despre grandoarea și
puterea Reichului german”.32 ( Fig. 2 3)

30 Moorhouse Roger – Articol “Germania: Hitler's Dream Capital ”, Revista “ History Today ”, vol 62, nr 3, 2012
31 https://thirdreichtours.wordpress.com/berlin/architecture -of-the-third -reich/
32 VASILESCU Sorin “ Arhitec tura Germaniei Naziste ”, Ed Arhitext, București , 2012, pag. 141 Fig.23 Albert Speer, Neue Reichskanzlei ( Noua Cancelarie a Reichului), Berlin, 1938 -1939, plan

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed Arhitext, Bucuresti 2012 Fig. 22 Albert Speer, Neue Reichkanzlei ( Noua Cancelarie a Reichului,
Berlin, 1938 -939, Fațada principală
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bu curesti 2012

24

După Cel de -al Doilea Război Mondial, edificiul a fost considerat un simbol suprem al
națion al-socialismului și a fost aruncat în aer de că tre rusi .

Fig. 2 5 Albert Speer, Neue Reichkanzlei ( Noua Cancelari e a
Reichului, Berlin, 1938 -939, Sala de Marmura, cu intrare în
biroul lui Adolf Hitler
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bucuresti 2012

Fig. 2 6 Albert Speer, Neue Reichkanzlei ( Noua Cancelarie a
Reichului, Berlin, 1938 -939, Biroul lui Adolf Hitler
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bucuresti 2012

Fig. 2 7 Albert Speer, Neue Reichkanzlei ( Noua Cancelarie a
Reichului, Berlin, 1938 -939, Marele Coridor din care se intra în
Sala de Receptii
Sursa: VA SILESCU Sorin “Arhitectu ra Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bucuresti 2012

Fig. 2 8 Albert Speer, Neue Reichkanzlei ( Noua Cancelarie a
Reichului, Berlin, 1938 -939 Sala de sedinte a cancelariei
Reichului
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed
Arhitext, Bucuresti 2012

25

Construirea acestor clădiri cu o greutate colosala necesita însă efectuarea unor studii
speciale pentru testarea rezistenț ei terenului. Inginerii germani erau însă conștienț i de faptul
că nu puteau construi clădirile megalomanice dorite de Hitler, deoarece solul din zona
Berlinului este mlăștinos și nu ar fi putut suporta greutatea imensă a construcțiilor . Pentru
testare, au construit între anii 1941 -1942 pe locul unde urm a să f ie construit Arcul de Triumf,
un corp de beton, în formă de cilindru,
cu o greutate de 12.650 tone, cu o
înălțime de 18 metri și un diameru de
21 metri ( Fig. 29 ). În trei ani s -a
constatat ca uriaș ul cilindru s -a
scufundat cu 18 centimetri și nu a
putut fi dinamitat după Război , din
cauza dimensiunilor uriaș e, rămânând
astăzi o dovadă a planului
megalomanic a lui Hitler de a reconstrui
Berlinul.33

2.4 ALTE EDIFICII DIN PERIOADA NAZISTĂ

Ca parte din planul de reconst rucție a Berlinului, în anul 1934, a rhitectu l german Ernst
Sagebiel a fost însărcinat cu
înlocuirea vechii clădiri a
aeroportului Tempelhof , construită în
1927, cu una noua. Astfel, între anii
1936 -1941 a fost construit noul
terminal al aeroportului, o clădire
masivă, celebră prin forma sa unică,
semiovală , cu o lungime de 1230
metri. (Fig. 30 ) Edificiul, cu 1.2
kilometri de fațadă placată cu calcar,

33 Roger Moorhouse, Articol Germania:Hitler's Dream Capital , în Revista History Today , vol. 62, nr. 3, 2012 Fig.29 Schwerbelastungkoerper (Corp de test greu), Berlin, 1941 –
1942
Sursa: http://www.berlin -du-bist-wunderbar.de/2014
Fig.30 Ernst Sagebiel , Aeroportul Tempelhof , Berlin, 19 33-1941
Sursa: https://ww w.e-architect.co .uk/berlin/tempelhof

26

amplasat în centrul Berlinului, reprezenta din punct de vedere estetic capitala mondiala a lui
Hitler și era la acea vreme cea mai mare clădire din lume.
După terminarea lucrarilor la
acest aeroport, arhitectul Ernst
Sagebiel a realizat în Berlin , între
februarie 1935 și august 1936, în
doar 18 luni, clădirea
Reichsluftfahrtministerium
(Minist erul Aerului) , care era la
acea vreme cea mai mare clădire
de bi rouri din Europa. Cu o
structură de rezistență din beton
armat și fațade placate cu calcar
și travertin, clădirea era
structurată pe 7 etaje și avea o
suprafață totală de 112.000 mp. Avea 2.800 camere, 7 km de coridoare și peste 4000 de
ferestre.34

Pentru Jocurile Olimpice din 1936 care trebuiau să aiba loc în Berlin, Hitler a decis
construcț ia unui Complex Olimpic . Arhitectul numit pentru realizarea proiectului a fost
Werner March, iar construcț ia s-a realizat între 1934 și 1936. Arhitect ul a prevă zut în
proiectul iniț ial o construcție din
beton cu pereț i intermediari din
sticlă. Atunci când Hitler a vă zut
proiec tul stadionului olimpic, a
anunțat că va trebui să
contramandeze Jocurile
Olimpice, motivul fi ind, aș a cum
Albert Speer afirma în cartea sa
de memorii, că “acestea n -ar putea

34 VASILESCU Sorin “ Arhitectura Germaniei Naziste ”, Ed Arhitext, București , 2012, pag. 98 Fig.31 Ernst Sagebiel , Ministerul Aerului , Berlin, 19 35-1936
Sursa: http://www.thirdreichruins.com/berlin.htm
Fig.32 Werner March, Olympiastadion , Berlin, 19 30-1936,
Intrare principala marcata de cei doi piloni, uniti de cele 5
cercuri, simbolul Jocurilor Olimpice
Sursa: http://www.thirdreichruins.com/berlin.htm

27

să aibă loc în absența lui, căci șeful de stat este cel care se cuvine să le declare deschise; or,
el n-ar pune niciodată piciorul într -o asemenea cutie din sticlă .” 35 Astfel, Speer a modificat
schițele in ițiale, propunând î mbrăcarea scheletului cu piatră naturală și eliminâ nd în totalitate
sticla. La porț ile de acces în
stadion a amplasat doi piloni
uriași, uniț i de faimosul simbol
al cercurilor olimpice (Fig 32 ).
Complexul , cu o suprafață totală
de 1,3 k ilometri pătraț i, era
format dintr -un ansamblu de
clădiri , dispuse în formă de
potcoavă, fiind dominat pe
verticală de șase turnuri de
control . În perioada jocurilor, stadionul
a avut o capa citate de 110.000 de spectatori36.

Tot cu ocazia Jocurilor Olim pice din 193 6 din Berlin s -a realizat o altă importantă
construcție , Deutsch landhalle (Sala Germaniei). Proiectată de către arhitecț ii Ohrtmann
Franz și Wiemer Fritz, clă direa a fost una dintre cele mai mari Să li polivalen te din lume,
realizată î ntr-un tim p recod, de doar 9 luni. Sala , realizată pe cadre metalice, avea o capacitate
de 10.000 locuri, o lungime de
117 metri și o lățime de 83
metri. A fost folosită pentru
marile evenimente sportive din
cadrul Jocurilor Olimpice . A
fost demolată în anul 2011
pentru a se realiza în locul ei o
nouă sală de expoziț ii.

35 SPEER Albert “În umbra lui Hitler ”,Vol. 1, Editura Nemira, 1997, pag. 37
36 https://en.wikipedia.org/wiki/Olympiastadion_(Berlin) Fig.33 Werner March, Olympiastadion , Berlin, 19 30-1936,
Stadionul Olimpic în perioada Jocurilor Olimpice din 1936
Sursa: http://www.thirdreichruins.com/berlin .htm
Fig.34 Ohrtmann Franz și Wiemer Fritz, Deutschlandhalle (Sala
Germaniei) , Berlin, 1936, Vedere aeriana
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed Arhitext,
Bucuresti 2012

28

Între anii 1933 -1937, la München , după planurile arhitectului Paul Ludwig Troost , s-a
construit edificiul Haus der
Deutschen Kunst ( Casa Culturii
Germane), considerat unul dintre
primele vaste proiecte de
arhitectură ale perioadei naziste.
Casa Artei Germane era o
construcție clasică , cu o fațadă
dominată de coloane
monumentale (Fig 35 ), și a fost
concepută pentru a adaposti anual
cele mai reprezentative expoz iții
de art ă și arhitectură , opere care
reflectau ideologia nazistă .
Astăzi, construcția este printre
puținele exempl e ale arhitecturii
lui Hitler ră mase în München și
gazduiește expoziții de fotografie,
artă și sculptură .

CAPITOLUL III CLĂDIRI LE NAZISTE ASTĂ ZI
Construcțiile monumentale naziste aveau la bază principiul arhitectonic “al ruinelor”,
introdus de Albert Speer, și agreat de Hitler. Considerau că odată cu trecerea secolelor, aceste
monumente aveau să se deterioreze sub influenț a factorilor climatici externi, însă chiar și în
stare de ruină ele trebuiau să pastreze și să redea grandoarea și frumuseț ea trecutului,
asemenea celor din per ioada antică .
Însă cea mai mare parte dintre proiectele de construcție ale lui Hitler au rămas doar la
stadiu de machetă , altele au ră mas netermina te din cauza i zbuc nirii ră zboiului, iar cele ce au
fost terminate au fost distruse în timpul ră zboiului sau în perioada imediat urmă toare. Fig.35 Paul Ludwig Troost, Haus der Deutschen Kunst (Casa Arte i
Germane), München, 1933 -1937, Fațadă cu coloane monumntale și
plan parter
Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”, Ed Arhitext,
Bucuresti 2012

29

Puține su nt edificiile naziste care au rămas nedemolate până în ziua de astă zi, unele
clădiri au fost păstrate ca te stamente ale unui regim inuman, în timp ce altele au fost
transformate în birour i, sau spații pentru alte servicii .

3.1 NOUA SALĂ A CONGRESELOR

Clădirea Noii Să li a Congreselor (germ. Kongresshalle ) este a doua clădire ca mă rime,
rămasă nedistrusă pâ nă în prezent, ce a fost construită în perioada celui de -al Treilea Reich,
cea mai mare fiind hotelul din insula Prora. Trebuia să aibă o înălțime de 69 de metri, însă nu
a fost niciodată finalizată, rămânâ nd la o înălțime de 40 de metri. De -a lungul timpu lui, o
parte din gigantica Sală a Congreselor, cu o capa citate de 50.000 de locuri, a fost sediul
Filarmonicii din Nürnberg iar o altă parte , utilizată pentru depozitarea de combutibil, sau
chiar loc de parcare pentru automobile.

Fig.36 Ludwig & Franz Ruff, Neue Kongresshalle ( Noua Sala a Congreselor), Nurnberg, 1935 , imagini actuale
din interior cu o parte din vechea cladire transformată în anul 2001 în “Centru de cerctare și documentare
nazistă” de catre arhitectul Gunther Domenig;
Sursa: http://www.architektourist.de/gegen -das-vergessen/

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhit ectura Germaniei Naziste”. Ed Arhitext, Bucuresti 2012

30

Începâ nd cu anul 2001, o parte a clădiri i a fost transformată în Centru de cercetare și
documentare nazistă (germ. Dokumentationszentrum Reichsparteitagsgelände ) și
informează vizitatorii despre perioada nazistă, oferind detalii unice și despre viața orașului de
dinainte și după război 37 ( Fig.37 ). Intrările în sălile de expoziții se fac printr -un culoar lung
de 110 metri. Ar hitectul care a realizat această conversie , Günther Domenig , din Graz,
Austria, a îmbinat armonios materialele vechi ale cladirii existente, pre cum betonul și
cărămida, cu materiale actuale, moderne si anume, sticla și metalul ( Fig.36 ). Centrul de
documentare include pe l ângă spațiile expoziționale permanente , cu tema “Fascina ție și

37 http://www.thirdreichruins.com/nuernberg3.htm Fig.37 Ludwig & Franz Ruff, Neue Kongresshalle ( Noua Sala a Congreselor), Nurnberg, 1935 , imagini actuale,
reconversie a unei laturi a vechii cladiri în “Centru de cerctare și documentare nazistă” , arhitect Gunther
Domenig, 2001
Sursa: http://www.architektourist.de/gegen -das-vergessen/

Sursa: VASILESCU Sorin “Arhitectura Germaniei Naziste”. Ed Arhitext, Bucuresti 2012

31

Teroare ” ( engl. Fascination and Terror ), spa ții expozi ționale te mporare, precum și spa ții
expozi ționale digitale în care ruleaz ă diferite documentare din perioada nazist ă.38

3.2 AEROPORTUL TEMPELHOF
În anul 2008, după 85 de activitate , aeroportul Tmpelh of a fost închis din cauza
deficitului î nregistrat și a numă rului scazut de p asageri. Acesta a fost o emblemă a Berlinului,
devenit celebru după Război , constituind una dintre porț ile de intrare în partea de Vest a
capitalei Germaniei.
În timpul blocadei Berlinului de Vest din anul 1948, câ nd URSS a blocat toate
legăturile rutiere și feroviare ale orașului cu Germania de Vest , aeroportul Tempelhof a av ut
un rol foarte important. Calea aeriană a fost singura metodă prin care populația oraș ului de
aproximativ 2,5 milioane de lo cuitori a putut fi aprovizionată cu alimente și carburanț i, timp
de 1 an. 250.000 de zboruri ale avioanelor civile și militare, din 3 în 3 minute, pe cele 3
culoare aeriene late de 32 km, au fost singurele care au menținut legă tura cu Berlinul de
Vest39. Datorită podului aerian format, Tempelh of a dev enit un simbol al dorinț ei de libertate
a populaț iei din Berlin40. Vârful d e trafic de 5,5 milioane de pasageri, s -a înregistrat în anul
1971 și a reprezentat 90% din traficul aerian al Berlinului de Vest. După anul 1975, o dată cu
deschiderea aeroportului Tegel, numă rul pasage rilor a î nceput să scadă dramatic.

38 http://www.architektourist.de/gegen -das-vergessen/
39 https://en.wik ipedia.org/wiki/Berlin_Tempelhof_Airport
40 Revista Zeppelin, nr 141, Articol “ Un documentar fotografic pe aeroportul Tempelhof din Berlin ”, 2016 Fig.38 Ernst Sagebiel , Aeroportul Tempelhof , Berlin, 19 33-1941, propunere de reamenajare și transformare a
aeroportului Tempelhof in parc

Sursa: //www.berliner -zeitung.de/berlin/tempelhofer -feld-ein-dachgarten

32

În 2010 aeroportul a fost redeschis publicului ca Tempelhofer Freiheit ,(Fig. 38 ) un
parc aproape de centrul orașului, care a devenit un loc preferat pentru activităț ile în aer liber .
Pe lângă pa jiști și piste folosite de bicicliș ti, o parte din zona aeroportului este folosită ca o
gradină urbană . Hangarele arcuite ale terminalulu i au fost adesea folosite pentru a găzdui
evenimente la scară largă, inclusiv concerte, expoziț ii și târguri 41. Se stim ează că l ucrările de
reamenajare vor fi finalizate în anul 2019 .

3.3 STADIONUL OLIMPIC

Stadionul face parte din Parcul Olim pic din Berlin, unul dintre cele mai importante
complexe sportive din întreaga lume . Este printre puț inele clădiri naziste care a u ramas
nedistruse în timpul și după cel de -al Doilea Război Mondial.

41Articol “ Un documentar fotografic pe aeroportul Tempelhof din Berlin ”, Revista Zeppelin , nr 141, 2016 Fig.39 Werner March, Olympiastadion , Berlin, 19 30-1936, Stadionul Olympia dupa procesul de
modernizare din perioada 2000 -2004
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Olympiastadion_(Berlin)

33

În anul 1998 statul german a decis modernizarea stadionului olimpic , lucrare care a durat 4
ani, fiind finalizată în 2004. Astfel, arhitecții au avut o sarcină grea, respectând c ele mai
înalte cerinț e ale ordinelor de conservare a monumentului istoric și cele mai ridicate standard e
ale UEFA pentru a crea o arenă multifuncțională pentru sporturi și evenimente, ce poate
găzdui aproximativ 76.000 de spectatori. Monumentul oval nazist din granit natural nu a fost
atins deloc în procesul de modern izare, ci s -a recurs doar la adă ugarea de elemente noi,
actuale. Construcția și proiectarea acoperișului care trebuia să acopere o suprafață totală de
aproximativ 37.000 mp a constituit un el ement cheie în acest proces de modernizare . 42 Acesta
a fost construit din tr-o învelitoare translucid ă, care să permită razelor de soare să pătrundă în
interiorul stadi onului pe parcursul zilei. Întreg acoperiș ul a fost proiectat în contrast puternic
cu str ucura solidă a clădiri i istorice , fiind s usținut de 20 de stâlpi de oț el. Au fost instalate
sisteme de sonorizare iar lojele au fost reorganizate, fiind amplasate mai aproape de marginea
terenului. Terenul de joc a fost coborâ t cu aproximativ 2,65 metri, e xcavând nu mai puț in de
90.00 0 de metri cubi de
pămâ nt.43 Pista roșie de zgură
din jurul terenului a fost
înlocuită cu o pistă modernă ,
dintr -un material de culoare
albastră (Fig. 39 ), cromatica
fiind inspirată din sigla echipei
de fotbal Hertha BSC.
Stadionul a fost echipat
cu sisteme de ilumi nare
artificială și sonorizare de ultima
tehnologie. Au fost prevă zute
113 locuri pentru VIP,
restaurante, și parcare subterană
pentr u 630 de maș ini. Costurile
pentru î ntreg procesul de
modernizare s -au ridicat la

42 https: //en.wikipedia.org/wiki/Olympiastadion_(Berlin)
43 Christoph Randl, Articol “ Olympiastadion Berlin ”, Revista Deutsche Bauzeitung , nr 12, 2005 Fig.40 Werner March, Olympiastadion , Berlin, 19 30-1936 , Plan si sec țiune
după modernizare, 2000 -2004

Sursa: Revista Deutsche Bauzeitung , nr 12, Articol “ Olympiastadion Berlin ”,
2005

34

aproximativ 242 milioane de Euro. 44
După modernizare, stadionul a gă zduit în 2006, finala Campionatului Mondial de
Fotbal dintre Italia și Franț a, cel mai difu zat eveniment la nivel global până la acea data ,
Campionatul Mondial de atletism din 2009, precu m și alte competiț ii sportive și concerte .

3.4 PRORA – INSULA RUGEN
Un alt proiect ambiț ios din timpul celui de -al Treilea Reich a fost stațiunea balnear ă
Prora . Hitler a dat ordin de construire a celei mai mari staț iuni turistice din lume, p e insula
Rugen, la Marea Baltică, cu doar 3 ani î naint e de î nceperea celui de -al Doilea Război
Mondial, în 1936. Prora a fost concepută ca o staț iune în care aproximativ 20.000 de turiș ti
germani din clasa muncitorească , să
poată beneficia de o cameră cu
vedere spre ocean 45. 9000 de
muncitori lucrau zilnic la uriaș ul
complex format din 8 clădiri
identintice ca și volumetri e, dispuse
la 150 metri de plajă , cu o lungime
de peste 4,5 kilometri, cu un total de
10.000 de camere. Acesta cuprindea
de asemenea și câteva res taurante,
sală de cinema, să li de sport, piscine,
teatru și o sală polivalentă de 25.000
persoane.46 Se estima că lucrările de
costrucț ie să fie finalizate în anul
1941, însă izbucnirea celui de -al
Doilea Război Mondial a determinat
întreruperea lor în 1939 .

44 https://en.wikipedia.org/wiki/Olympiastadion_(Berlin)
45 Chris Weller , Articol This 3 -Mile-Long Nazi Resort is Bei ng Resurrected as a Luxury Getaway , 2016, Sursa:
http://www.archdaily.com/this -3-mile-long-nazi-resort -is-being -resurrected -as-a-luxury -getaway
46 http://www.thirdreichruins.com/prora.htm Fig. 41 Statiunea turistica Prora, Insula Rugen, 1936 – 1939, situatie exi stenta
inainte de inceperea lucrarilor de reabilitare versus propunere
Sursa: http://www.archdaily.com/796208/this -3-mile-long-nazi-resort -is-
being -resurrected -as-a-luxury -getaway

35
Acest hotel, cu o lung ime de 4,5 kilometri este, până în prezent , cel m ai mare hotel
construit vreodată în lume și reprezintă viziunea nazistă asupra turismului. În ultimii ani,
stațiunea Prora a devenit atractivă atâ t pentru investitori câ t și pentru a rhitecț i, care vor să
transforme spaț iile abandonate atat în hoteluri, cât și în locuințe colective, printr -o încercare
de a împăca Germania cu trecutul său î ntunecat .
Noul proiect presupune dărâmarea unei părț i din vechiul complex, și reconstruirea
unor clădiri moderne, păstrâ nd însă caracterul memorial și simbolistica lui în contextul istoric
(Fig 41 ). De și se estimează finalizarea lucră rilor abia în anul 2022 , majoritatea apartamentelor
și spațiilor de vacanță sunt scoase la vânzare, la prețuri cuprins e între 400.000 si 725.000
dolari, în funcție de suprafață . 47

CONCLUZII
Aceast ă lucrare a analizat evolu ția arhitecturii din Germania în perioada dintre anii
1933 -1945, c ând țara a fost sub conducerea regimului hitlerist. Am eviden țiat în primul rand
valoarea de propagand ă a arhitecturii na țional -socialiste, și rolul pe care aceasta l -a avut în
dorin ța de put ere absoluta și de autoglorificare a lui Adolf Hitler.
Studiul reprezint ă în mare parte r ăspunsul la trei mari întreb ări pe care mi le -am pus
înainte de a începe documentarea. În prima parte a lucr ării se g ăsește răspunsul la întrebarea
“Care au fost principalele ideologii ale arhitecturii naziste ?”. Astfel, arhitectura parti dului
aflat la putere trebuia s ă reflecte puterea acestuia, trebuia s ă fie una masiv ă, monumental ă, de
dimensiuni excep ționale. Hitler dorea ca prin aceste proiecte arh itecurale cu propor ții
gigantice s ă impresioneze lume a și în acela și timp s ă creeze monumente în onoarea grandorii
sale.
Capitolul al doilea pune în eviden ță aspecte c e constituie r ăspuns la o a doua întrebare
și urm ărește leg ătura dintre “ caracterul criminal al regimului hitlerist și arhitectura sa ”.
Arhitectul Albert Speer, autorul celor mai reprezentative opere ale arhitecturii celui de -al
Treilea Reich , a afirmat că ar fi trebuit s ă remarce în megaloma nia edificiilor pe care Hitler îi
cerea s ă le construiasc ă, dorin ța acestuia de a domina Europa, și mai apoi întreaga lume , fără a

47 Chris Weller , Articol This 3 -Mile-Long Nazi Resort is Being Resurre cted as a Luxury Getaway , 2016, Sursa:
http://www.archdaily.com/this -3-mile-long-nazi-resort -is-being -resurrected -as-a-luxury -getaway

36
ține cont de dorin țele poporului s ău. De asemenea, marile construc ții pe care Hitler le-a
proiectat cu mult timp înainte ca el s ă ajung ă la conducere, (primele schi țe cu Marele Dom și
Arcul de Triumf din Berlin dat ând încă din 1925), puteau anticipa scopurile finale ale
acestuia, acelea de putere totala .
Ce s -a întamplat cu marile constru cții ale lui Hitler după cel de -al doilea Război
Mondial? Cea mai mare parte dintre proiectele de arhitctur ă au rămas pentru Hitler doar la
stadiul de macheta iar o parte din cele finalizate , au fost distruse în timpul r ăzboiului sau
după. Unele au fost pă strate ca m ărturii ale unui regim inuman și transformate în muzee s au
centre de documentare nazist ă, în timp ce altele au fost modernizate (Oly mpia Stadion
Berlin), sau sunt în curs de modernizare (Insula Prora).
Cu alte cuvinte, opinia mea despre planuril e mărețe ale lui H itler pentru Germania
poate fi împărțită în dou ă. În ceea ce prive ște arhitectura industrial ă, realizările sunt
remarcabile. S-a proiectat primul model de Volksagen, s-au construit numeroase fabrici,
(precum uzinele Volkswagen și fabrica de avioane), precum și cea mai mare și mai bună rețea
de autostraăzi din lume, existentă la acea dată. Pe de altă parte, în ceea ce privește arhitectura
edificiilor publice, aceasta a fost expresie a violenței pure, a brutalității, a proporțiilor duse la
extrem.

37

BIBLIOGRAFIE

1. BURLEIGH Michael, Articol V W- The People’s Car , în Revista „History today”, Nr.
42, 1992
2. COLIN Philpott, Relics of the Reich: The Building the Nazis Left Behind , Editura Pen
and Sword Military , Marea Britanie, 2016
3. DONATH Matthias, Architecture in Berlin 1933 -1945: A Guide Through Nazi Berlin ,
Editura Lukas Verlag, Berlin, 2006
4. GHENCIULESCU Ștefan, Articol Un documentar fotografic pe aeroportul Tempelhof
din Berlin , in Revista Zeppelin, Nr 141, martie -mai 2016
5. GLANCEY Jonathan , Articol The Unbuilt Nazi Pantheon: Unpacking Albert Speer's
"Volkshalle", 2017 ;
Sursa: http://www.archdaily.com/806680/unbuilt -nazi-pantheon -unpacking -albert –
speer -volkshalle -germania
6. HITLER Adolf – Collection of Speeches 1922 -1945 , Editura Reichs MilitariaCom,
Marea Britanie, 2016
7. Interviul luat Prof. Arh. dr. Sorin Vasilescu “ O pr oblematică delicată: Arhitectura
totalitara ”, 2016
Sursa: http://www.zf.ro/ziarul -de-duminica/sorin -vasilescu -între -totalitarism -și-
miturile -colective -arhitectura -italiei -fasciste
8. LUPȘOR Andreea, Articol Arhitectul lui Hitler: Albert Speer, nazistul care și -a
admis greselile ;
Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/arhitectul -lui-hitler -albert –
speer -nazistul -care-admis -greselile
9. MOORHOUSE Roger, Articol Germani a:Hitler's Dream Capital , în Revista History
Today, vol. 62, nr. 3, 2012

38
10. RANDL Christoph, Articol Olympiastadion Berlin , Revista Deutsche Bauzeitung, nr
12, 2005
11. RAUSCHING Hermann, Hitler m’a dit , Editura Pluriel, Paris, 2012
12. SPEER Albert, În umbra lui Hitler ,Vol. 1, Editura Nemira,București, 1997
13. STANESCU Manuel, Articol Autostrazile lui Hitler, o poveste de succes ,
Sursa: http://www.historia.ro/ exclusiv_web/general /articol/ autostrazile -lui-hitler -o-
poveste -succes
14. TÄUBRICH Hans Christian, Revista Die Kongre sshalle Nürnberg – Architektur und
Geschichte, Editura Michael Imhof Verlag, Nürnberg , 2014
15. VASILESCU Sorin, Arhitectura Germaniei naziste , Editura Fu ndației Arhitext
Design, Bucureș ti, 2012 ;
16. VASILESCU Sorin, Arhitectura Italiei Fasciste , Editura Fun dației Arhitext Design ,
Bucu rești 2011;
17. WELLER Chris, Articol This 3 -Mile-Long Nazi Resort is Being Resurrected as a
Luxury Getaway, 2016,
Sursa : http://www.archdaily.com
18. http://www.natgeotv.c om/ro/megastructuri -naziste
19. https://thirdreichtours.wordpress.com
20. http://www.architektourist.de/gegen -das-vergessen
21. https://en.wikipedia.org
22. http://www.mediafax.ro/externe/planurile -lui-hitler -pentru -un-oras-nazist -imens
23. http://www.berlin -du-bist-wunderbar.de/2014
24. https://www.e -architect.co.uk/berlin/tempelhof

39

ANEXE

Nota 1 Fragment din cartea lui Albert Speer, În umbra lui Hitler , Volum 1 , Editura Nemira,
pag 18 :
“ Până la sfârșitul vieții, Hitler a făcut elogiul arhitecților și al edificiilor care -i serviseră
drept model pentru primele lui schițe. Admira Opera din Pari s (1861 -1874) a lui Charles
Gamier în următorii termeni: „Are cele mai frumoase scări din lume. Când doamnele, în
toaletele lor prețioase, coboară printre cele două șiruri de oameni în uniforme… Domnule
Speer, și noi trebuie să construim așa ceva!" Despr e Opera din Viena, afirma în entuziasmul
lui: „Cel mai splendid edificiu de operă din lume, cu o acustică formidabilă. Mi -aduc aminte
când, ca tânăr, la ultimul balcon…" Despre unul dintre cei doi arhitecți ai acestui edificiu,
Van der Nuli, Hitler poves tea următoarele: „El credea că a ratat Opera. Și, vezi dumneata,
era așa de disperat, încât, cu o zi înainte de deschidere, și -a tras un glonț în cap. La
inaugurare a fost cel mai mare succes al lui, lumea întreagă 1 -a acoperit cu elogii!" Nu erau
rare caz urile când trecea la considerații privind situațiile grele prin care trecuse. Atunci își
amintea că de fiecare dată se salvase totuși printr -o întorsătură favorabilă a destinului. „Nu
trebuie să renunți niciodată", conchidea el. “

Nota 2 Fragment în limba franceza din cartea lui Hermann Rauschning , Hitler m’a dit , Paris,
2012, pag 134:

„ Ce n'est qu'à la grandeur et à la pureté de nos constructions que le peuple peut mesurer la
portée de nos desseins. Je n'aurais pas pu commettre une pire erreur que de commencer par des
cités et par des maisons ouvrières. Tout cela viendra par la suite. Cela va de soi. Un
gouvernement marxiste ou bourgeois aurait pu s'en contenter. Mais seul un parti comme le nôtre
était capable de restituer liberté et grandeur au plu s noble de tous les arts. Depuis l'époque des
cathédrales nous sommes les premiers à offrir aux artistes des tâches aussi grandes et hardies. Il
ne s'agit plus pour eux de construire des maisons privées, des villas ou des pavillons, mais de
faire jaillir d u sol les édifices les plus vastes qui aient été élevés depuis l'Égypte et Babylone.

40
Nous créons les monuments sacrés, les symboles de marbre d'une nouvelle civilisation. J'ai dû
commencer par là, pour marquer d'un sceau indestructible mon peuple et mon ép oque. "

Nota 3 Fragment din cartea lui Albert Speer, În umbra lui Hitler , Editura Nemira,
Bucuresti,1997, pagina 11:
„ După vizitarea clădirii, Goebbels mi -a încredințat misiunea de a -i transforma
ministerul și de a amenaja diferite încăperi im portante, precum biroul de lucru și sălile de
ședințe. Mi -a dat comandă fermă să încep neîntârziat lucrările, fără să mai aștept un deviz de
cheltuieli și fără să mă interesez dacă sunt asigurate mijloacele. Aceasta era, după cum s -a
dovedit ulterior, o sa mavolnicie, deoarece pentru Ministerul Propagandei, nou creat, nu se
întocmise încă nici un deviz, cu atât mai puțin pentru această reamenajare. M -am străduit să
fiu moderat în executarea lucrării, respectând arhitectura interioară a lui Schinkel. Goebbels
a considerat însă că mobilierul nu făcea suficientă impresie.
Hanke își asigurase în minister poziția influentă a unui „secretar al ministrului" și
domina cu abilitate desăvârșită anticamera acestuia. La el am văzut în acele zile proiectul
pentru demonst rația de masă prevăzută să aibă loc în noaptea de l Mai, pe esplanada de la
Tempelhof. Proiectul mă scandaliza atât ca revoluționar, cât și ca arhitect. „Asta arată ca o
pavoazare pentru un concurs de tir", i -am spus lui Hanke. „Dacă puteți face ceva mai b un,
poftiți", mi -a răspuns el. în acea noapte s -a născut proiectul pentru o mare tribună, în spatele
căreia urmau să fie arborate trei steaguri enorme, mai înalte decât o casă cu zece etaje,
dintre care două în negru -alb-roșu, iar în mijloc steagul cu svas tică. Ideea era riscantă,
pentru că, la vreun vânt puternic, aceste steaguri s -ar fi îndoit ca niște pânze de corabie. Ele
urmau să fie luminate cu proiectoare puternice, care să evidențieze și mai mult punctul
central. Proiectul a fost acceptat imediat. Ș i iată -mă angajat într -o nouă etapă. I -am arătat
lui Tessenow, plin de mândrie, lucrarea terminată, dar acesta, cu solidul lui bun -simț de
meseriaș, mi -a spus: „Crezi dumneata că astfel ai realizat un lucru durabil? Face impresie,
atâta tot." Hitler, dimpo trivă, după cum mi -a povestit Hanke, a fost entuziasmat. Goebbels
însă, conform aceleiași relatări, își atribuise lui însuși meritul . “