©2008.□Toate□drepturile□rezervate. Copierea□de□orice□fel□se□poate□efectua□exclusiv□cu□acordul□scris al□SCRL□Casa□de□Editură GRAFOART. Casa□de□Editur… [631373]

MATTEO□CARCASSI
METODĂ DE□CHITARĂ

©2008.□Toate□drepturile□rezervate.
Copierea□de□orice□fel□se□poate□efectua□exclusiv□cu□acordul□scris
al□SCRL□Casa□de□Editură GRAFOART.
Casa□de□Editur ăGRAFOART
Str.□Bra șov□nr.□20,□sector□6,□Bucure ști
Tel.□:□0747□236□278□/□Fax.□:□0318□15□15□13
Web□:□http://www.grafoart.ro
E-mail□:□[anonimizat] În□elaborarea□acestei□lucr ări,□s-a□folosit:
MATTEO□KAPKACC И
ШКОЛА□ИГРЫ
на□ш eстиструнной□гитар e
Вс eсоюзно eиздат eльство□„Советский□композитор”
Москва ,□1971 Ilustra ția□copertei:
(1632-1675) Johannes□Vermeer
De□gitaarspeelster (Tân ărăcântând□la□chitara)
c. 16 ;□53□x□46,3□cm;□ulei□pe□pânz ă;□detaliu;
,□London 1669- 72
Kenwood□House,□Lord□Iveagh□Bequest Edi ție□îngrijit ăde
Matei□B ănic ă
Descrierea□CIP□a□Bibliotecii□Naționale□a□României
CARCASSI,□MATEO
Metodă de□chitară /□Mateo□Carcassi□;□ed.:□Matei□B ănic ă.□-
Bucure ști□:□Grafoart,□2008
ISBN□978-973-9054-43-0
787.6 I.□Matei□B ănic ă(ed)

METODĂ DE□CHITARĂ Matteo□Carcassi
Edi ție□revizuit ă

MATTEO□□CARCASSI
Floren ța,□1792 –Paris,□1863
Despre Matteo Carcassi exist ăfoarte pu ține informa ții. Se știe c ăs-a n ăscut
în anul 1792, la Floren ța. Și-a început cariera cântând la pian, dar a înv ăț at s ăcânte
la chitar ăînc ăde când era copil.
În 1810 s-a mutat în Germania, unde a avut aproape imediat un succes
nea șteptat. Cinci ani mai târziu, locuia în Paris, câ știgându- și existen ța ca profesor
de pian și chitar ă. Aflându-se într-un turneu în Germania, l-a cunoscut pe viitorul
său prieten, , chitarist celebru. Rela ția celor doi s-a dovedit
fructuas ă, Meissonnier publicând multe dintre lucr ările lui Carcassi la editura sa
din Paris.
Remarcabilele sale lucr ări sunt o dovad ăcăel a avut educa ție muzical ă. Nu
se știe cu cine a înv ăț at s ăcânte la chitar ă, dar la vârsta de 30 de ani el a întreprins un
turneu la Londra unde s-a bucurat de un mare succes.
Totu și, la Paris a fost necesar un timp mai lung pentru recunoa șterea valorii
marelui muzician, un motiv fiind covâr șitorul respect acordat memoriei lui
Ferdinando Carulli.
Matteo Carcassi a scris un însemnat num ăr de lucr ări dintre care îns ăpu ține
au ajuns pân ăla noi. Printre ele se remarc ăsonate – scrise cu mult gust și
cunoa ștere a posibilit ăț ilor instrumentului – rondouri, valsuri, capricii studii, etc.
Matteo Carcassi a fost continuatorul vestitei școli de chitar ăini țiate de
. Concomitent cu neîntrerupta sa activitate concertistic ăel a
desf ăș urat și o sus ținut ămunc ăpedagogic ă, fiind considerat un remarcabil
profesor, l ăsând în urma sa o metod ăpentru chitar ă(op. 59) alc ătuit ădin trei p ărți,
precum și o serie de studii care reprezint ă ș i în zilele noastre un excelent material
pedagogic (op. 60). Antoine Meissonnier
Ferdinando Carulli

Gama□Cromatică pe□fiecare□coardă : TABELUL□DE□BAZĂ AL□DISTRIBUIRII□NOTELOR□PE□TASTIERA□CHITAREI
GAMA NATURAL ĂPE□FIECARE□COARD Ă
Distan ța□cu prins ăîntre□barele□d e□pe□tastiera□ch itarei□este□egal ăcu un□semiton
coarda□1 A.□Fa ța
B.□C ălu șul
C.□Rozeta D.□Tastiere E.□Cuiele F.□C oarde
G.□Pr ăgu șul
H.□Inter val
Descrierea□instrumentului□:
coarda□2 coarda□3 coarda□4 coarda□5 coarda□1 coarda□2 coarda□3 coarda□4 coarda□5 coarda□6 coarda□6

-□7□- PARTEA□I
No țiuni generale
Chitara are șase coarde dintre care primele trei sunt din intestine, iar celelalte trei
sunt din m ătase înf ăș urate în fir metalic.
Not ă: Coardele despre care vorbe ște Carcassi nu se mai folosesc. În
prezent, se întrebuin țeaz ăcoarde din nylon care nu sunt cu nimic mai
prejos de cele din intestine sau m ătase.
Toate coardele sunt acordate în cvart ă, cu excep ția coardei a doua care se
acordeaz ăîn ter ță mare fa ță de coarda a treia.
Așezarea
Pentru ca chitara s ăfie ținut ăcorect, trebuie ca executantul s ăse a șeze pe scaun
sprijinindu- și piciorul stâng pe un sc ăunel, care s ăaib ăîn ălțimea de 10-15 cm., iar
genunchiul drept s ăfie înclinat spre dreapta. Genunchiul stâng r ămâne în pozi ția sa
normal ă. Chitara se a șaz ăcu scobitura ei pe femur, în a șa fel încât partea de dinainte a
fe ței s ăcad ăvertical pe podea. Aceast ăpozi ție ofer ăinstrumentului trei puncte de
sprijin, contribuind astfel la perfecta lui stabilitate. Mâinile nu trebuie s ăfie încordate.
Mâna stâng ă
Mâna stâng ăsprijin ăușor tastiera între degetul mare și ar ătător. Vârful degetului
mare trebuie s ăse g ăseasc ăpe partea coardelor groase, sub tastier ă, pe care doar o
atinge u șor. Degetul ar ătător, mijlociu, inelar și mic se afl ălâng ăprima coard ă(cea mai
sub țire).
Mâna stâng ătrebuie l ăsat ăliber ă, cotul îndep ărtat de trup, urm ărindu-se ca
palma mâinii s ăfie u șor arcuit ă. Degetele trebuie s ăfie pu țin r ăsfirate în a șa fel încât ele
săpoat ăsăcad ă, asemenea unor cioc ănele, pe primele patru intervale. Din aceast ă
pozi ție, ele cad pe primele trei coarde.
Mâna dreapt ă
Antebra țul□drept□trebuie□s ăse□sprijine□pe□marginea□chitarei,□aflat ăîntre□fa țași
spatele□instrumentului,□în□dreptul□c ălu șului.□Mâna□trebuie□s ăcad ăpe□coarde□în□a șa
fel□încât□degetul□ar ătător,□mijlociu și□inelar, ținute□într-o□pozi ție□semicurbat ă,□s ăse
afle□deasupra□primelor□trei□coarde.□Sunetul□trebuie□emis□în□partea□de□jos□a□rozetei.

-□8□- Emiterea sunetului
Sunetele sunt emise de cele patru degete ale mâinii drepte și anume : degetul
mare, ar ătător, mijlociu și inelar. În rare cazuri se folose ște și cel de-al cincilea deget –
degetul mic. De obicei, coarda a șasea, a cincea și a patra, care emit sunete joase, sunt
emise cu ajutorul degetului mare. Sunetele celorlalte trei coarde pot fi emise, în game și
fraze melodice, cu degetul ar ătător și mijlociu, schimbându-le succesiv la fiecare not ă.
Degetul inelar particip ăla interpretarea acordurilor, arpegiilor și consonan țelor din
patru cinci șișase note.
Not ă: Inelarul poate și el s ăparticipe la interpretarea melodiei la fel ca și
ar ătătorul si mijlociul.
Ca s ăse ob țin ăun sunet bogat și catifelat, el trebuie s ăfie emis ceva mai puternic,
îns ănu încordat, realizat cu vârfurile degetelor (evitând atingerea coardelor cu
unghiile) și ac ționând dintr-o pozi ție perpendicular ăfa ță de coarde.
Not ă: În tehnica actual ăa cântatului la chitar ă, exist ăprocedeul de folosire
a unghiei, procedeu foarte des utilizat și îndr ăgit de chitari știi soli ști. Acest
procedeu imprim ăsunetului chitarei un timbru pregnant și frumos.
Degetul mare al mâinii drepte trebuie s ăalunece permanent pe coarda din care
emite sunetul și s ăse ridice doar atunci când urmeaz ăsăemit ăun alt sunet (excep ția o
reprezint ăcazul când coarda asupra c ăreia ac ționeaz ădegetul este, în acela și timp,
vibrat ăde un alt deget). Dup ăaceea îns ă, degetul mare trebuie s ăemit ăsunetul
coardei, f ărăsăating ăvreo alt ăcoard ă. De mai multe ori, degetul mare este pus s ă
emit ăsunete pe coarda a treia și a doua, iar ar ătătorul, mijlociul și inelarul –pe coarda a
patra și a cincea. Cazuri de acest gen apar adesea în acorduri, arpegii, în pasaje de ter țe,
sexte, octave, precum și în fraze melodice.
Acordarea chitarei
Acordarea chitarei se face cu ajutorul cuielor mecanice ce se afl ăla cap ătul
tastierei. Cu ajutorul lor, coardele pot fi întinse pân ăse ob țin sunete înalte sau sl ăbite,
pân ăse ob țin sunete joase. Prima coard ă, ap ăsat ăde degetul mâinii stângi pe intervalul
al cincilea, trebuie s ăcorespund ăcu sunetul LA din prima octav ă. Ea trebuie s ăsune
identic cu sunetul LA al diapazonului. Dup ăacordarea primei coarde, în raport cu ea,
urmeaz ăacordarea coardei a doua, care trebuie ap ăsat ăpe intervalul al cincilea și
adus ă, ca s ăsune în unison cu coarda a doua, pe intervalul al patrulea, coarda a patra se
acord ăcu a treia, a cincea cu a patra, a șasea cu a cincea, pe intervalul al cincilea, dup ă
acela și principiu.
©□2008. GRAFOART

-□9□-
ACORDAJUL□CHITAREI
Dup ăacordarea□chitarei,□coardele□corespund□urm ătoarelor□sunete□:
DIGITAȚIA
Digita ția□mâinii□drepte□: -□degetul□mare□se□noteaz ăcu sau
-□degetul□ar ătător□se□noteaz ăcu sau
-□degetul□mijlociu□se□noteaz ăcu sau
-□degetul□inelar□se□noteaz ăcu sau
Digita ția□mâinii□stângi□: -□degetul□ar ătător□se□noteaz ăcu
-□degetul□mijlociu□se□noteaz ăcu
-□degetul□inelar□se□noteaz ăcu
-□degetul□mic□se□noteaz ăcu . + P
. i
.□. m
.□.□. a
1
2
3
4
EXERCIȚII□ÎN□POZIȚIA□ÎNTÂI DIGITAȚIA
Num ărul pozi țiilor este acela și cu num ărul intervalelor de pe tastier ă. Primul deget determin ă ș i
pozi ția în care se afl ă, astfel încât când primul deget se afl ăpe primul interval înseamn ăcăe vorba de pozi ția
întâi.
PORTATIV□CU□INDICAREA□NOTELOR□CUPRINSE□ÎN□PRIMA□POZI ȚIE
Degetele□mâinii□stângi,□indicate□pe□portativ,□corespund□intervalelor.
Coardele□libere□se□marcheaz ăcu□semnul . 0

-□10□-
EXERCIȚII□CU□DIEZI
EXERCIȚII□CU□BEMOLI
©□2008. GRAFOART