2 Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Științe Juridice și Administrative Specializare: Drept LUCRARE DE LICENȚĂ RELUAREA… [615611]

UNIVERSITATEA Creștină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Științe Juridice și Administrative Specializare: Drept LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator Științific: Conf. Univ. Dr. Radu Marius Eugen Absolvent: [anonimizat] 2020 -Fiat iustitia, et pereat mundus-

2 Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Științe Juridice și Administrative Specializare: Drept LUCRARE DE LICENȚĂ RELUAREA URMĂRIRII PENALE Coordonator Științific: Conf. Univ. Dr. Radu Marius Eugen Absolvent: [anonimizat] 2020 -Fiat iustitia, et pereat mundus-

3 CUPRINS INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 4 CAPITOLUL I – RELUAREA URMĂRIRII PENALE ………………………………………………… 8 CAPITOLUL II – CAZURILE DE RELUARE A URMĂRIRII PENALE CARE SUNT PREVĂZUTE ÎN CAPITOLUL VI, ARTICOLUL 332 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ………………………………………………………………………………………………………………… 11 1.RELUAREA URMĂRIRII PENALE DUPĂ ÎNCETAREA CAUZEI DE SUSPENDARE A URMĂRIRII PENALE ………………………………………………………………………………………………………………………..11 2.RELUAREA URMĂRIRII PENALE ÎN CAZ DE RESTITUIRE A CAUZEI LA PARCHET DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ. ………………………………………………………………..14 3.RELUAREA URMĂRIRII PENALE ÎN CAZ DE REDESCHIDERE A URMĂRIRII PENALE (ARTICOLUL 335) ………………………………………………………………………………………………………………….17 3.1 Procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale …………………………………………. 23 CAPITOLUL III – ALTE SITUAȚII DE RELUARE A URMĂRIRII PENALE …………… 30 1.REDESCHIDEREA URMĂRIRII PENALE ÎN CAZ DE RESPINGERE A ACORDULUI DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI. (ARTICOLUL 485 ALINIATUL (1) LITERA B) COD DE PROCEDURĂ PENALĂ). ……30 2.REDESCHIDEREA URMĂRIRII PENALE ÎN SITUAȚIA ÎN CARE INCULPATUL/SUSPECTUL A SOLICITAT CONTINUAREA URMĂRIRII PENALE ATUNCI CÂND S-A DISPUS O SOLUȚIE DE CLASARE SAU DE RENUNȚARE A URMĂRIRII PENALE. (ARTICOLUL 319 COD PROCEDURĂ PENALĂ). …………….34 2.1 Procedura redeschiderii urmăririi penale penale în situația-n care inculpatul/suspectul a solicitat continuarea urmăririi penale atunci când s-a dispus o soluție de clasare sau de renunțare a urmăririi penale……………………………………………… 37 CAPITOLUL IV – DREPT COMPARAT …………………………………………………………………. 38 1.COMPARAȚIE CU PRIVIRE LA RELUAREA URMĂRIRII PENALE ÎNTRE PREVEDERILE NOULUI COD DE PROCEDURĂ PENALĂ (2014) ȘI CELE ALE VECHIULUI COD DE PROCEDURĂ PENALĂ (1968)38 1.Cazurile de reluare a urmăririi penale ………………………………………………………………… 38 2.Reluarea urmăririi penale după suspendare ………………………………………………………… 39 3.Reluarea urmăririi penale în caz de restituire ………………………………………………………. 39 4.Reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale ……………………….. 40 2.COMPARAȚIE PRIVIND INSTITUȚIA RELUĂRII URMĂRIRII PENALE ÎN ROMÂNIA ȘI MOLDOVA43 CAPITOLUL V – CONCLUZIE ………………………………………………………………………………. 46 ANEXE – MODELE ORDONANȚE …………………………………………………………………………. 48 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. 61

4 Introducere Procesul penal poate fi privit ca o poveste cu mai multe capitole și personaje, în fiecare capitol făcându-și apariția unul sau mai multe personaje care cooperează pentru a dezvălui misterul iar la final apare cel ce trebuie să ia o decizie în baza cercetărilor efectuate de către ceilalți. Procesul penal începe în primul capitol cu faza de urmărire penală care are drept protagonist organele de urmărire penală care au rolul de a strânge probele necesare pentru a putea dovedi existența unei infracțiuni și a identifica persoana care a săvârșit respectiva faptă. În ajutorul organelor de urmărire penală apare judecătorul de drepturi și libertăți care are rolul de a soluționa cereri, propuneri, plângeri, contestații sau alte sesizări. După terminarea fazei urmăririi penale urmează faza camerei preliminare unde apare un nou personaj, respectiv, judecătorul de cameră preliminară, această fază reprezentând un filtru între urmărire penală și judecată, având rolul de a verifica dacă respectiva instanță sesizată, din care face parte, este competentă să judece cauza, dacă a fost sesizată în mod legal, legalitatea probelor și actelor efectuate în cursul urmăririi penale. Următoarea fază a procesului penal este reprezentată de faza de judecată unde își face apariția judecătorul, în acest capitol se va dezvălui ceea ce toată lumea dorește să afle, adevărul! Sau cel puțin adevărul juridic și se va da o hotărâre judecătorească. Povestea se termină cu ultimul capitol reprezentat de faza de punere în executarea a pedepsei date de către judecător. Nu trebuie să privim acest proces penal ca având întotdeauna drept finalitate o condamnare, există posibilitatea ca povestea să se termine în faza urmăririi penale sau chiar în faza de judecată dar fără o condamnare. În prezenta lucrare de licență ne vom axa pe faza de urmărire penală, mai exact, pe o anume instituția aparținând procedurii penale care apare își face apariția în această primă fază. În ceea ce urmează va fi prezentată succint această primă fază a procesului penal, urmând cu subiectul temei de licență. Așa cum am menționat mai sus, urmărirea penală reprezintă prima fază a procesului penal, în această fază se exercită prima funcție judiciară, conform principiului separării funcțiilor judiciare, așa cum este prevăzută în articolul 3, aliniatul (1), litera a) din Codul de Procedură Penală „funcția de urmărire penală”, aceasta fiind incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare. În exercitarea funcției de urmărire penală, procurorul și organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. Aceștia au obligația de a afla adevărul pe baza probelor cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului, iar aceștia având obligația de a administra probe atât în favoarea cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului.

5 Procesul penal reprezintă o activitate judiciară, care tinde spre realizarea unui anumit scop, complexă care este desfășurată de organele judiciare penale în conformitate cu legea, cu participarea parților precum și a celorlalți subiecți procesuali principali implicați în proces, în scopul de a se constata la timp și-n mod complet faptele ce constituie infracțiuni, încât orice persoană care a comis o astfel de infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală1, în acest sens existența principiului conform cu care mai bine să scape un vinovat decât să fie condamnat un nevinovat. Urmărirea penală se desfășoară, printre altele, în conformitate cu principiul legalității, care reglementează faptul că procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiile prevăzute de lege, mai exact a codului de procedură penală, ceea ce presupune că aceste dispoziții sunt scrise si pot fi cunoscute de către oricine, iar cazurile de reluare a urmăririi penale trebuie să respecte situațiile și condițiile prevăzute de lege pentru a se putea folosi această instituție de procedură penală. Mai mult decât atât Constituția prevede respectarea supremației sale și a legilor este obligatorie în România, în acest fel consacrându-se principiul legalității în procesul penal.2 Începerea urmăririi penale reprezintă împuternicirea făcută organelor de urmărire penală cu drepturile prevăzute de lege pentru efectuarea cercetărilor în legătură cu faptele și persoanele prevăzute în actul de sesizare. Urmărirea penală fiind prima fază prezentă în procesul penal, aceasta se caracterizează prin activitatea organelor de urmărire penală care, pe parcursul acestei faze, efectuează activități procesuale premergătoare judecății3 Urmărirea penală începe cu privire la faptă (IN REM), care poate să fie dispusă, prin ordonanță, de către organele de urmărire penală, atunci când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege. În momentul în care, când din probele obținute, rezultă bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există unul dintre cazurile prevăzute la articolul 16 aliniatul (1) Cod Procedură Penală, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuarea față de aceasta (IN PERSONAM), care dobândește calitatea de suspect. Atunci când măsura a fost dispusă de către organele de cercetare penală, aceasta se supune, în termen de 3 zile, confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală. 1 Gheorghe Mateuț – Procedură Penală Partea Generală, Ed. Universul Juridic, 2019, pg. 25. 2 P. Buneci, Drept procesual penal, Partea Generală, Ed. Universitară, București, 2008, pg. 36. 3 Carmen – Silvia Paraschiv – Fișe de procedură penală pentru admiterea în magistratură și avocatură, Ed. Hamangiu, București, 2017, pg. 345.

6 În momentul în care există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există unul dintre cazurile prevăzute la articolul 16, aliniatul (1), procurorul dispune, prin ordonanță, punerea în mișcare a acțiunii penale, persoana dobândind calitatea de inculpat. Punerea în mișcare a acțiunii penale poate fi dispusă doar de către procuror. După terminarea urmăririi penale procurorul poate să dispună o soluție de trimitere sau netrimitere în judecată prin întocmirea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instanței de judecată, renunțarea la urmărirea penală sau clasarea, aceste din urmă soluții nu vor avea autoritate de lucru judecat. Urmărirea penală are anumite caractere care sunt în antiteză cu cele prezente în faza de judecată, respectiv caracter nepublic care este concretizat prin interzicerea prezenței oricărei persoane care nu este participant la respectiva cauză. Dacă această fază ar fi desfășurată în mod public ar fi existat riscul ca părțile sau subiecții procesuali principali să denatureze probele și să îngreuneze aflarea adevărului. Caracterul necontradictoriul ar urmăririi penale presupune ca actele de urmărire penală nu sunt puse în discuția participanților de către organele de urmărire penală. Caracterul care presupune forma preponderent scrisă a urmăririi penale pentru a asigura cele relatate în faza de urmărire penală. Ultimul caracter fiind reprezentat de subordonarea ierarhică, prin aceasta, procurorul, supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de organele de cercetare penală. În cursul urmăririi penale se găsește instituția Reluării urmăririi penale care reprezintă „instituția procesuală cu ajutorul căreia se asigură desfășurarea procesului penal prin reactivarea cursului urmăririi penale, în cazurile prevăzute de lege”, astfel, uneori, terminarea urmăririi penale are caracter relativ, deoarece se poate ca-n anumite cazuri urmărirea penală să fie reluată.4 Codul de procedură penală folosește pentru denumirea acestei instituții termenul de „reluare” care este comun celor trei ipoteze prevăzute în Capitolul VI la articolul 332 , dar și în cazul altor situații luate prin analogie pe care le vom analiza după terminarea celor prevăzute în capitolul VI din cod. Soluțiile dispuse de procuror nu sunt definitive, astfel că este posibil ca în anumite situații urmărirea penală care nu a fost parcursă până la capăt sau nu a fost parcursă corect să fie reluată. De asemenea, este posibil ca în anumite situații, dosarul să revină în faza urmăririi penale, deși anterior s-a aflat în faza superioară, cea a judecății5. 4 Nicolae Volonciu, Codul de procedură penală comentat ediția a 3-a, revizuită și adăugită, Capitolul VI, Editura Hamangiu, 2017. 5 A. Crișu, Drept procesual penal, București, pg. 459, Ed. Hamangiu, 2011.

7 Deoarece codul de procedură penală nu stabilește în mod concret, chiar dacă s-a dispus reluarea urmăririi penale, acest lucru nu prevede obligativitatea de a se ajunge la întocmirea unui act de sesizare a instanței, întrucât s-a putea dispune tot o soluție de netrimitere în judecată, iar ulterior să se dispună, din nou, reluarea urmăririi penale în condițiile prevăzute de lege. Acest lucru fiind posibil pentru că ordonanța de clasare, dispusă de procuror, nu este o hotărâre definitivă. Vom observa că o contribuție pentru a se aplica această instituție o poate avea și persoana care va face o plângere împotriva ordonanței de clasare care, ca urmare a admiterii plângerii, pentru a se continua desfășurarea urmăririi penale, va fi necesară folosirea instituției reluării urmăririi penale de către autoritățile competente. Reluarea urmăririi penale este apreciată ca fiind acea instituție procesuală complementară, cu caracter excepțional, care are ca scop aducerea procesului penal pe linia normală de desfășurare.6 Putem spune că terminarea urmăririi penale are un caracter relativ deoarece există posibilitatea ca-n anumite cazuri, prevăzute de lege, ca urmărirea penală să fie reluată Ce este mai exact instituția reluării urmăririi penale, ce rol are și ce efecte poate avea reprezintă studiul prezentei lucrări de licență și va fi dezvoltat în ceea ce urmează.
6 Vintilă Dongoroz, Siegfried Lahne, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stănoiu, Explicații teoretice ale codului de procedură penală român. Partea specială, Ed. Academiei, București, Vol 2, pg. 81, 1976.

8 Capitolul I – Reluarea urmăririi penale Reluarea urmăririi penale este actul de procedură care se poate dispune în faza de urmărire penală, prin ordonanță, de către procuror, în anumite situații limitativ prevăzute de către codul de procedură penală. Faza de urmărire penală se finalizează prin dispoziția procurorului, care este un act procedural, scris, de trimitere în judecată a inculpatului (rechizitoriu) sau prin ordonanța de clasare, respectiv de renunțare la urmărirea penală, care sunt cazuri de netrimitere în judecată, sau chiar suspendarea acesteia. Reluarea urmăririi penale reprezintă o activitate eventuală, având caracter de excepție, prin care, în anumite cazuri și condiții care sunt prevăzute de lege, se realizează reactivarea cursului urmăririi penale7, întrucât este necesar acest lucru datorită faptului că au apărut anumite împrejurări ori s-au terminat cele care au existat. Ordonanța trebuie să cuprindă mențiunile prevăzute la articolul 286 aliniatul 28, precum și dispozițiile de reluare a urmăririi penale. Conform articolului 332, aliniatul 1 din Codul de procedură penală urmărirea penală poate fi reluată în următoarele situații: a) A încetat cauza de suspendare a urmăririi penale; b) A fost restituită cauza la parchet de către judecătorul de cameră preliminară; c) S-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Aliniatul 2 al aceluiași articol menționează faptul că urmărirea penală nu poate fi reluată în situația în care a intervenit o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal, întrucât în aceste situații trebuie dispusă clasarea de către procuror 7 Idem pg. 80. 8 Articolul 286, aliniatul (2) cod procedură penală – Ordonanța trebuie să cuprindă: a) Denumirea parchetului și data emiterii. b) Numele, prenumele și calitatea celui care o întocmește. c) Fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia și, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului. d) Obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluției, precum și motivele de fapt și de drept ale acestora. e) Data referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranță cu caracter medical și măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale. f) Alte mențiuni prevăzute de lege. g) Semnătura celui care a întocmit-o.

9 pentru existența unei situații dintre cele prevăzute la articolul 16 Cod Procedură Penală9, în caz contrar urmărirea penală poate fi reluată. Soluțiile date în momentul în care a fost epuizată faza de urmărire penală n-au autoritate de lucru judecat putând exista posibilitatea ca, după aceasta, urmărirea penală să fie reluată cu privire la aceleași persoane și aceleași fapte. Reluarea urmăririi penale va putea fi dispusă-n situația în care aceasta a fost întreruptă temporar, ca urmare a unei situații de suspendare, în situația în care soluțiile de netrimitere în judecată au fost infirmate de către procuror sau judecătorul de cameră preliminară, atunci când, în faza de cameră preliminară se constată necesitatea refacerii urmăririi penale10, cât și-n faza judecății când se respinge acordul de recunoaștere a vinovăției. Reluarea urmăririi poate fi dispusă atât în cazul în care aceasta a fost întreruptă, cât și în cazul în care cauza penală a fost trimisă instanței de judecată.11 Reluarea urmăririi penale mai poate fi dispusă în anumite situații: – În cazul respingerii acordului de recunoaștere a vinovăției de către instanța de judecată. Conform articolului 485, aliniatul (1), litera b): instanța „respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale…”; 9 Articolul 16 cod procedură penală: „(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) Fapta nu există. b) Fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. c) Nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea. d) Există o cauză justificativă sau de neimputabilitate. e) Lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punere în mișcare a acțiunii penale. f) A intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori a inculpatului persoană juridică. g) A fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii. h) Există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege. i) Există autoritate de lucru judecat. j) A intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii. (2) În cazurile prevăzute de aliniatul (1) literele e) și j), acțiunea penală poate fi pusă în mișcare ulterior, în condițiile prevăzute de lege.”. 10 Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedură penală, partea specială, ediția a 2-a, Ed. Universul juridic, pg. 112, 2018. 11 Ion Neagu Tratat de procedură penală partea specială, pg. 149, Ed. Hamangiu, 2014

10 – În situația în care inculpatul sau suspectul a solicitat continuarea urmăririi penale atunci când s-a dispus o soluție de clasare sau de renunțare a urmăririi penale. (Articolul 319 Cod Procedură Penală). Organele de cercetare penală nu pot dispune reluarea urmăririi penale, aceasta se va dispune doar de către procuror prin ordonanță. Chiar dacă noul cod de procedură penală nu prevede expres acest lucru, așa cum era menționat în vechiul cod de procedură penală, articolul 286 din noul cod de procedură penală menționează faptul că „Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale și soluționează cauza prin ordonanță, dacă legea nu prevede altfel”. După reluarea urmăririi penale se pot dispune orice măsuri privative sau restrictive de libertate, chiar dacă acestea n-au fost dispuse anterior acestui moment, însă, trebuie dispuse numai în condițiile prevăzute de lege. Întrucât vom folosi aceste termene în continuare, trebuie să menționăm faptul că în noul cod de procedură penală se face distincția între infirmarea ordonanței de clasare și cea de revocarea ordonanței de clasare, motivele pe care se întemeiază fiind diferite12: – În situația infirmării ordonanței de clasare se constată că soluția inițială a fost nelegală. – În cazul revocării apar fapte sau împrejurări necunoscute la momentul dispunerii clasării. Codul de procedură penală nu prevede o limită de reluări a urmăririi penale care pot fi făcute unui dosar penal, având în vedere că în urma reluării nu este obligatorie trimiterea în judecată se poate dispune tot o soluție de netrimitere iar apoi urmărirea penală să fie din nou reluată și tot așa până la prescrierea faptei pentru care s-a deschis respectivul dosar penal. În urma reluării urmăririi penale se vor putea dispune măsuri preventive, chiar dacă n-au fost dispuse anterior reluării. În ceea ce urmează vom continua prin analizare cazurilor de reluare a urmăririi penale reglementate de articolul 332 din codul de procedură penală.
12 Daniela Matei, Procuror Secția de urmărire penală și criminalistică. Noul Cod de Procedură Penală, pg. 557 – http://old.mpublic.ro/ncpp.pdf

11 Capitolul II – Cazurile de Reluare a Urmăririi penale care sunt prevăzute în Capitolul VI, Articolul 332 din Codul de Procedură Penală Conform articolului 332 din codul de procedură penală, urmărirea penală este reluată în următoarele cazuri: a) Atunci când încetează cauza de suspendare a urmăririi penale. b) Când se restituie cauza la parchet de către judecătorul de cameră preliminară. c) În cazul redeschiderii urmăririi penale 1.Reluarea urmăririi penale după încetarea cauzei de suspendare a urmăririi penale Reluarea urmăririi penale după suspendare are loc când se constată de către procuror ori, după caz, de organul de cercetare penală, că a încetat cauza care a determinat suspendarea.13 Atunci când procurorul relevă că s-a sistat cauza care a determinat suspendarea urmăririi penale dispune, prin ordonanță, reluarea urmăririi penale apoi restituie dosarul organului de cercetare penală pentru continuarea urmăririi penale ce fusese întreruptă sau o poate continua chiar el, mai ales în situațiile-n care efectuare urmăririi penale de către procuror este obligatorie14, dar și-n această situație procurorul poate delega prin ordonanță ca organele de cercetare penală să efectueze anumite acte de urmărire penală. Dacă constatarea încetării cauzei de suspendare a urmăririi penale a fost făcută de către organele de cercetare penală, atunci aceștia vor înainta dosarul procurorului pentru ca acesta să dispună asupra reluării urmăririi penale. Conform articolului 312 din Codul de Procedură Penală urmărirea penală se suspendă: a) Când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de o boală gravă, care-l împiedică să ia parte la procesul penal; b) În situația în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale; c) Pe perioada desfășurării procedurii de mediere. Organele de urmărire penală au obligația de a efectua, pe durata suspendării urmăririi penale, acte de urmărire penală care nu sunt împiedicate de către situația suspectului/inculpatului, însă ținând cont de respectarea dreptului la apărare al părților și/sau subiecților procesuali. 13 Radu Marius Eugen, Drept de procedură penală – Partea Specială, pg.38, Ed. Universitară, 2014. 14 Articolul 324 aliniatul (1) Cod procedură penală – Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege.

12 a) Atunci când urmărirea penală a fost suspendată din cauza faptului că suspectul sau inculpatul a suferit de o boală gravă care-l împiedica să participe la procesul penal, reluarea urmăririi penale poate avea loc atunci când procurorul a concluzionat, prin orice mijloc de probă, că a încetat cauza care a determinat suspendarea urmăririi penale. Dacă organele de cercetare penală au constatat încetarea cauzei de suspendare a urmăririi penale, atunci aceștia vor înainte dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluării dacă se constată că nu mai persistă cauza de suspendare. Organele de cercetare penală vor înainta dosarul procurorului întrucât doar acesta este cel care poate dispune, prin ordonanță reluarea urmăririi penale. Suspendarea urmăririi penale poate fi întâlnită atunci când suspectul sau inculpatul suferă de o boală gravă, iar reluarea urmăririi penale va avea loc doar după ce suspectul sau inculpatul și-a revenit, s-a însănătoșit. Pentru această situație trebuie să existe, în dosarul de urmărire penală, un certificat medico-legal eliberat de unitatea sanitară în care a fost internat suspectul sau inculpatul bolnav, iar din acest certificat medico-legal să reiasă faptul că s-a însănătoșit și poate participa la procesul penal. Dacă este necesar, în cazuri deosebite, organele judiciare pot cere efectuarea unei expertize medicale prin care să se ateste că suspectul sau inculpatul s-a însănătoșit, și că acesta poate participa la procesul penal, ca urmărirea penală să poată fi reluată15 Codul de Procedură Penală nu prevede ce înseamnă „boală gravă” și nici nu prevede anumite exemple întrucât medicina este într-o continuă dezvoltare iar dacă astăzi o anumită boală este gravă, mâine poate să nu mai fie sau pot apărea noi cazuri de boli grave. Așadar boală gravă poate însemna orice afecțiune de natură medicală care-l împiedică pe suspect sau inculpat să participe la procesul penal. Cum suspendarea nu se poate dispune decât pe motiv de boală gravă a suspectului sau inculpatului, care îl împiedică să ia parte la procesul penal, înseamnă în mod firesc ca și reluarea urmăririi penale după suspendare este posibilă doar dacă a intervenit însănătoșirea suspectului sau inculpatului cu condiția să se constate că acesta poate participa la procesul penal.16 Pentru constatarea însănătoșirii suspectului sau inculpatului, legea nu prevede obligativitatea efectuării unei expertize medicale, încetarea cauzei care a determinat suspendarea urmăririi penale se poate constata și printr-un certificat medical eliberat de unitatea sanitară unde a fost internat suspectul sau inculpatul.17 15 Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedură penală, partea specială, ediția a 2-a, Ed. Universul juridic, pg. 113, 2018. 16 Gheorghe Mateuț Tratat de Procedură Penală Vol 1, Pg. 207. 17 Anca-Leila Lorincz Drept Procesual Penal Vol. I, Ed. Universul Juridic, 2015. Pg. 333.

13 b) În situația existenței unui impediment legal temporar, procuror dispune prin ordonanță reluarea urmăririi penale la încetarea impedimentului. Codul de procedură penală nu prevede o definiție în legătură cu „impediment legal temporar” față de o persoană sau ce semnifică această noțiune, dar ne putem da seama de aceasta făcând referire la anumite situații cum ar fi în cazul Președintelui României care nu poate fi supus niciunei proceduri în timpul exercitării mandatului, cu excepția punerii sub acuzare pentru înaltă trădare, iar el va putea răspunde penal după ce dispare inviolabilitatea pentru toate faptele realizate în timpul mandatului, chiar dacă au fost săvârșite în exercitarea atribuțiilor sau în afara acestora, existând condiția ca pretinsele infracțiuni să nu rezidă din acte de natură politică cum ar fi declarațiile, mesajele sau comunicate. Suspendarea în această situația va dura până-n momentul în care impedimentul dispare, iar perioada în care urmărirea penală este suspendată va opera suspendarea prescripției răspunderii penale, iar prescripția își va relua cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare, conform articolului 156 din codul penal.18 c) Dacă urmărirea penală a fost suspendată pe perioada de desfășurare a procedurii de mediere, urmărirea penală se reia din oficiu imediat după recepția procesului verbal de constatare a faptului că nu s-a încheiat înțelegerea între părți sau, dacă procesul verbal nu se comunică, ori la expirarea termenului de 3 luni indiferent dacă mediatorul a comunicat sau nu procesul-verbal de constatare a eșecului medierii. Medierea reprezintă o procedură care dă șansa părților de a-și negocia o soluție amiabilă. În procesele penale dintre cei care inițiază procedura medierii 90% sunt inculpați, aceștia luând decizia respectivă după momentul întocmirii rechizitoriului și doresc repararea prejudiciului cauzat părții vătămate.19 Prescripția răspunderii penale își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare așa cum este prevăzut în articolului 156 aliniatul (2) Cod Penal.20 18 Articolul 156 Cod Penal: „(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziție legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal. (2) Prescripția își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.”. 19 Ilie Dorin, Condiții de suspendare sau amânare a procesului civil sau penal pentru desfășurarea procedurii de mediere – https://www.juridice.ro/517903/conditii-de-suspendare-sau-amanare-procesului-civil-sau-penal-pentru-desfasurarea-procedurii-de-mediere.html 20 Cod Penal Articolul 156. – „(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziție legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal.

14 2.Reluarea urmăririi penale în caz de restituire a cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară. În acest caz de reluare a urmăririi penale, procesul penal a ajuns în procedura de cameră preliminară, dar din anumite motive este necesară restituirea dosarului înapoi la procuror. Articolul expune reluarea drept urmare a controlului pe care judecătorul de cameră preliminară îl efectuează în această etapă procesuală asupra rechizitoriului și probatoriului. Conform articolului 334 aliniatul (1) Cod Procedură Penală urmărirea penală este reluată în situația în care judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet întrucât exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale (articolul 346 aliniatul (3) litera b)). Aliniatul al doilea prevedea faptul că-n cazul în care hotărârea se întemeiază pe situația-n care rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea n-a fost remediată de către procuror, reluarea se dispune de către conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior, doar atunci când acesta constată că pentru completarea omisiunilor este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală. Prin ordonanța de reluare a urmăririi penale se vor menționa actele ce urmează a fi efectuate. Iar ultimul aliniat prevede că-n cazurile menționate mai sus, procurorul efectuează urmărirea penală ori trimite cauza la organul de cercetare și dispune, prin ordonanță, actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate în respectiva cauză. Cu toate acestea textul se referă doar la cazurile de restituire care sunt prevăzute de articolul 346 aliniatul (3) literele a) și c). Articolul 346 aliniatul (3) literele a) și b) reglementează situația în care rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu este remediată de către procuror și în cazul în care s-au exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale. În doctrină21 s-a considerat că, pentru identitate de rațiune, ar trebui să se aplice, în mod corespunzător, și atunci când este dispusă restituirea la cererea procurorului ca urmare a pasivității acestuia, care este reglementat de litera c) de la articolul 346, aliniatul (3) din cod22 Respectivul articol expune reluarea urmăririi penale drept urmare a unui control care este efectuat de către judecătorul de cameră preliminară asupra actului de sesizare și asupra probatoriului prezent la dosar. Judecătorul de cameră preliminară va dispune restituirea cauzei la parchet, prin încheiere, dacă: (2) Prescripția își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.”. 21 Victor Văduva, în Nicolae Volonciu, Andreea Simona Uzlău, ș.a., Noul Cod de procedură penală comentat, Ed. Hamangiu, 2014, pg. 831. 22 Articolul 346, aliniatul (3), litera c): „Procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile articolului 345, aliniatul (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.”.

15 a) A constatat că rechizitoriul nu a fost regulamentar întocmit, iar procurorul, deși și-a menținut dispoziția de trimitere în judecată, nu a remediat neregularitatea în termenul de 5 zile, fie acesta a remediat neregularitatea însă judecătorul, făcând o nouă evaluare, constată că, în realitate, procurorul nu a remediat problema constatată inițial; Conform articolului 334 aliniatul (2) dacă este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală suplimentare pentru remedierea neregularității actului de sesizare, reluarea urmăririi penale se dispune de către conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevăzut de lege, iar nu prin ordonanța procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală; prin ordonanța de reluare a urmăririi penale se vor menționa și actele ce urmează a fi efectuate. Dacă nu sunt necesare acte suplimentare de urmărire penală ci doar remedierea neregularității rechizitoriului, nu se va dispune reluarea urmăririi penale ci doar regularitatea actului de sesizare prin raportare la cele dispuse de către judecătorul de cameră preliminară în încheiere. Cauza nu se mai restituie dacă neregularitatea a fost remediată sau dacă fără a fi remediată pot fi totuși stabilite obiectul și limitele judecății. Termenul de 5 zile nu este unul de recomandare, întrucât încălcarea acestuia determină restituirea cauzei la parchet, iar contestația formulată de parchet dacă n-a respectat acest termen va fi respinsă ca inadmisibilă întrucât obligația parchetului de a comunica dacă menține trimiterea în judecată sau solicită restituirea cauzei este una imperativă și deopotrivă pură și simplă, nefiind supusă vreunei condiții sau vreunui termen.23 b) A exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale sau a constatat nulitatea, absolută sau relativă, a întregii urmăriri penale; În această situație judecătorul de cameră preliminară consideră că faza de urmărire penală a fost făcută într-un mod în care probele administrate s-au obținut prin încălcarea condițiilor prevăzute de cod, iar nulitatea care ca efect ineficiența actelor realizate prin încălcarea condițiilor prevăzute de lege.24 Principiul legalității procesuale presupune ca dispozițiile procedurale să nu fie garantate doar prin mijloace extraprocesuale, fiind existente pentru realizarea acestora și sancțiuni tipice proprii. Acestea reprezentând sancțiunile procesuale.25 23 Tribunalul Caraș Severin, Secția penală, Cameră Preliminară, încheiere penală nr. 121/C, Ședința Camerei de consiliu din 20 octombrie 2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/588aa6b9e49009a02c0030b0 24 Gheorghe Mateuț, Tratat de procedură penală, Partea Generală, Vol 2, Ed. C.H. Beck, 2012, pg. 837. 25 Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală, volumul I, Ed. Paideia, București, 1997, pg. 473.

16 Judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune reluarea urmăririi penale prin încheiere, acesta se dispune prin ordonanță de către procuror, în această situație de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală. După reluarea urmăririi penale este nevoită readministrarea întregului probatoriu din cauză sau refacerea tuturor actelor de urmărire penală; în urma administrării probatoriului procurorul va putea să dispună trimiterea în judecată, clasarea sau renunțarea la urmărirea penală.26 c) Dacă procurorul a solicitat restituirea cauzei atunci când s-a constatat neregularitatea actului de sesizare, au fost excluse o parte dintre probele administrate sau anulate unele acte procesuale; Dacă procurorul a cerut restituirea doar pentru regularizarea actului de sesizare, acesta nu va dispune reluarea urmăririi penale; aceasta va fi dispusă doar în situația în care supraveghează sau efectuează urmărirea penală și dorește să efectueze acte de urmărire penală. În această situație procurorul solicită restituirea cauzei la parchet fără a fi întrebat de către judecătorul de cameră preliminară dacă dorește să-și mențină soluția de trimitere în judecată sau cere restituirea cauzei. d) Procurorul nu a comunicat, în termen de 5 zile, judecătorului de cameră preliminară dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată dacă a fost constatată neregularitatea rechizitoriului, au fost excluse o parte din probe sau anulate unele acte procesuale. Conform articolului 334 aliniatul (3) procurorul efectuează urmărirea penală ori, trimite cauza organelor care efectuează cercetarea penală, dispunând, prin ordonanță, actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate în prezenta cauză. Potrivit Recursului în interesul legii, decizia numărul 7/2011 dacă asupra inculpatului au fost luate ori au fost menținute măsurile preventive, după restituire începe să curgă un nou termen care se va calcula de la data rămânerii definitive a soluției de restituire.27 Decizia Recursului în interesul legii numărul 65/2007 la stabilirea duratei maxime a măsurilor preventive perioadele înainte de emiterea rechizitoriului și după restituirea cauzei la parchet se vor cumula.28 26 Mihail Udroiu, Procedură Penală Partea Specială – Ediția 5, Ed. C.H. Beck, pg. 127, 2018. 27 Decizia nr. 7/2011 privind completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 6/2011. 28 Decizia nr. 65/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la durata maximă a măsurii arestării preventive

17 Hotărârea prin care se dispune restituirea cauzei la parchet poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare, iar aceasta se soluționează de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară căreia i-ar reveni competența să judece în primă instanță. „Instanța a considerat că în situația-n care procurorul nu răspunde la termenul de 5 zile va opera prezumția legală potrivit cu care acesta a înțeles să solicite restituirea cauzei la parchet, solicitare care a avut loc în mod tacit, prin necomunicarea menținerii trimiterii în judecată. Parchetul a primit încheierea prin care s-a dispus excluderea unor probe enumerate în cuprinsul rechizitoriului prin mijloace de probă care stau la baza trimiterii în judecată, iar acesta nu a comunicat instanței în termenul de 5 zile dacă-și menține sau nu dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la parchet.”.29 3.Reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale (Articolul 335) Reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale este al treilea mod prin care este posibilă reluarea urmăririi penale, prevăzut în codul de procedură penală la articolul 335. Urmărirea penală poate fi redeschisă în una dintre următoarele situații: 1. Aliniatul 1 reglementează situația în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, în cadrul controlului ierarhic, exercitat din oficiu sau la plângerea persoanei interesate, ulterior dispunerii acestei soluții că nu există împrejurarea pe care s-a întemeiat soluția de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, se va dispune infirmarea ordonanței de clasare/renunțare la urmărirea penală și redeschiderea urmăririi penale. Dispozițiile articolul 317 se aplică în mod corespunzător, adică, procurorul care a fost sesizat cu propunerea de clasare de către organul de cercetare penală, când constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune clasarea sau când dispune clasarea parțial și disjunge cauza conform articolului 4630, restituie dosarul organului de cercetare penală.”. ce poate fi dispusă în cazul reluării urmăririi penale după restituirea cauzei la procuror cu menținerea acestei măsuri, în temeiul art. 332 din Codul de procedură penală. 29 Tribunalul Caraș Severin, Secția penală, Cameră Preliminară, încheiere penală nr. 121/C, Ședința Camerei de consiliu din 20 octombrie 2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/588aa6b9e49009a02c0030b0 30 Articolul 46 cod procedură penală: „(1) Pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni. (2) Disjungerea cauzei se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților.”.

18 „Urmărirea penală este incompletă în condițiile în care nu s-a stabilit identitatea persoanelor care au exercitat acte de agresiune asupra petentei și nici nu s-a dispus disjungerea cercetărilor în vederea continuării acestor cercetări într-un alt dosar.”31 Curtea Constituțională, prin Decizia numărul 177 din 29 martie 201632, a stabilit că în lipsa prevederii unui anumit termen legal în cuprinsul articolului 335 aliniatul 1 din codul de procedură penală în care se poate dispune redeschiderea urmăririi penale uniformizează cu dreptul organelor judiciare de a proceda la reluarea urmăririi penale, prin redeschiderea ei, până la întregirea termenului legal de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea săvârșită. Instanța a apreciat că procurorul ierarhic superior a infirmat în mod corect ordonanța prin care s-a dispus clasarea, întrucât, în lipsa sau în cazul retragerii plângerii penale, în cazul infracțiunii de furt, nu operează imposibilitatea punerii în mișcare a acțiunii penale, motiv pentru care va admite cererea parchetului în baza articolului 335, aliniatul 4 cod procedură penală și va trimite dosarul Parchetului în vederea continuării cercetărilor în cauză33. Prin Decizia numărul 601 din 28 septembrie 201734, Curtea constituțională a amintit cele stabilite mai sus și a mai hotărât că prin modul de reglementare a prescripției răspunderii penale, dreptul organelor judiciare de a relua urmărirea penală prin modalitatea de redeschidere a urmăririi penale prevăzută la articolul 335 cod procedură penală, apare ca fiind doar consecința juridică a acestei instituții procesual penale, respectiv repercusiunea dreptului statului de-a trage la răspundere penală acele persoane care săvârșesc infracțiuni, în termenele de prescripție prevăzute de lege. Curtea a mai constatat faptul că aceste termene sunt stabilite de legiuitor iar din acest motiv nu poate fi susținută ideea că legea procesual penală este lipsită de claritate, previzibilitate sau precizie sub aspectul intervalului de timp în care se poate dispune redeschiderea urmăririi penale și nici faptul că redeschiderea urmăririi penale se poate face fără o dată precisă (sine die), fiindcă se creează o stare de incertitudine pentru autorul infracțiunii. Conform Capitolului al VII-lea din codul de procedură penală, articolul 336 prevede posibilitatea dată oricărei persoane de a face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă s-a adus o vătămare intereselor legitime. 31 Parchetul de pe lângă judecătoria Cluj-Napoca Ordonanță nr. 22/II/2/2018 din 01.03.2018 32 Decizia Curții Constituționale nr. 177 din 29 martie 2016 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/178218 33 Judecătoria Timișoara, sentința nr. 1631, Ședința Camerei de Consiliu de la 16.03.2017 – http://rolii.ro/hotarari/590b19eee4900924fb000075 34 Decizia Curții Constituționale numărul 601 din 28 septembrie 2017 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/194519

19 Persoana interesată are posibilitatea de a face plângere împotriva ordonanței de clasare în termen de 20 de zile35 de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția, care va fi soluționată, de către procurorul ierarhic superior celui care a dispus ordonanța clasarea. Dacă plângerea a fost respinsă sau nu s-a soluționat în termen, persoana interesată are posibilitatea, conform articolului 340, de a face plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni competența de a judeca cauza-n primă instanță, conform legii. Dacă plângerea nu a fost soluționată în cursul celor 20 de zile, persoana interesată are dreptul de a face plângere oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care ar fi trebuit să se soluționeze plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. Așadar, persoana are posibilitatea de a face plângere la împlinirea termenului de 20 de zile în care procurorul ierarhic superior ar fi trebuit să soluționeze plângerea, sau la judecătorul de cameră preliminară, oricând după cele 20 de zile și cel târziu până la 20 de zile după ce se soluționează plângerea de către procuror. În situația-n care se admite plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare, se va dispune redeschiderea urmăririi penale. Acest drept al persoanelor de a formula o plângere împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală are o funcție dublă, și anume, una care garantează respectarea principiului legalității procesului penal și de manifestare a controlului ierarhic care este realizat cu ocazia soluționării plângerii respective.36 2. În cazul în care procurorul de caz constată, după ce a fost dispusă o soluției de clasare, că au apărut fapte sau împrejurări noi care n-au fost cunoscute-n momentul adoptării soluției, din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat soluția de clasare, în acest caz procurorul revocă ordonanța de clasare și dispune redeschiderea urmăririi penale. Reluarea urmăririi penale este un remediu procedural care poate fi aplicat în cazul soluțiilor de netrimitere în judecată, având ca temei descoperirea sau apariția unor fapte și împrejurări noi, necunoscute la data dispunerii soluției. – Dacă procurorul de caz nu dispune revocarea ordonanței de clasare susținând că n-au apărut fapte sau împrejurări noi, orice persoană care este interesată, poate sesiza procurorul ierarhic superior al acestuia, pe calea plângerii, în care să fie învederate apariția de fapte sau împrejurări 35 Articolul 339, aliniatul (4): „În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția.” 36 Anastasiu Crișu, Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, București, 2011, pg. 463.

20 noi ulterioare clasării, caz în care, în urma evaluării, procurorul ierarhic superior poate dispune infirmarea soluției de clasare. Necesitatea existenței acestei situații o reprezintă posibilitatea ca-n anumite situații organele de urmărire penală să nu cunoască toate detaliile unui caz, iar aceștia, inițial, au considerat că se poate dispune clasarea dosarului, însă, ulterior, apărând anumite date noi asupra cauzei respective, și care n-au fost cunoscute la momentul dispunerii clasării, face necesară redeschiderea urmăririi penale. Evident că în urma redeschiderii urmăririi penale, chiar dacă au apărut fapte sau împrejurări noi care nu s-au cunoscut inițiat, acest lucru nu face imposibilă dispunerea din nou a unei soluții de clasare, însă este necesară efectuarea unor cercetări în dosar de către organele competente. 3. Când constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință, în termenul stabilit, obligațiile impuse prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, procurorul revocă ordonanța de renunțare la urmărirea penală și dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispunând renunțarea la urmărirea penală, procurorul are posibilitatea de a stabili în sarcina suspectului sau inculpatului, după consultarea acestuia, o serie de obligații prevăzute de articolul 318 aliniatul (6) literele a) – d)37. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. „Judecătorul de cameră preliminară constată cu nu este îndeplinită condiția relei credințe câtă vreme din declarația credibilă a inculpatei rezultă că după efectuarea a 19 zile de muncă în folosul comunității i s-a comunicat de către persoana responsabilă, probabil din cauză că inculpatul este de etnie rromă, că nu mai există un lucru pentru aceasta.”38 „Nu este îndeplinită condiția relei credințe în situația-n care inculpatul, din declarația sa, coroborat cu înscrisurile medicale depuse la dosar rezultă că după efectuarea a 19 zile de muncă în folosul comunității din 60 stabilite acesta a fost nevoit să-și utilizeze timpul la domiciliu pentru 37 Conform articolului 318 aliniatul (6) Cod Procedură Penală – Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere. 38 Judecătoria Cluj-Napoca Sentința penală nr. 370 – http://www.rolii.ro/hotarari/589c82b8e49009381a000575

21 îngrijirea mamei sale, al fratelui (amândoi cu handicap grav și permanent) si tatălui său (suferind de diabet zaharat, polineuropatie și anevrism cerebral).”39 Redeschiderea urmăririi penale ca urmare a revocării renunțării la urmărirea penală sunt acte de dispoziție ale procurorului de caz spre deosebire de reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale care a avut ca urmare invalidarea soluției de clasare, care se dispune de către procuror ierarhic superior. Conform Codului de Procedură Penală, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi prezentate și, prin încheiere, admite sau respingere cererea de confirmare formulată de procuror. În caz de respingere a cererii de confirmare a renunțării la urmărirea penală, judecătorul de cameră preliminară: Desființează soluția de renunțare la urmărirea penală și trimite cauza la procuror pentru a începe sau completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală. Desființează soluția de renunțare la urmărirea penală și dispune clasarea. „Judecătorul de cameră preliminară constată că, în mod corect s-a reținut după momentul renunțării la urmărirea penală, inculpatul cu rea credință nu și-a îndeplinit obligațiile în termen de 6 luni, așa cum s-a obligat și cum i s-a dispus prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală. Așa fiind, se constată legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale și confirmarea măsurii dispuse.”.40 O altă situație asemănătoare prin care judecătorul de cameră preliminară a confirmat cererea de redeschidere a urmării penale este și atunci când „inculpatul nu și-a îndeplinit obligațiile și s-a mai constatat că acesta a părăsit țara, deși s-a prezentat la primărie și a menționat că își va executa obligațiile, însă ulterior nu s-a mai prezentat”.41 Trebuie menționat faptul că, în situația în care procurorul ierarhic superior admite plângerea împotriva ordonanței de clasare va fi necesară confirmarea redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară, pentru această situație „prin-procurorul a admis plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare a procurorului de caz care a clasat cauza privind infracțiunea de uz de fals, fără a dispune o soluție cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Totodată prim-procurorul 39 Judecătoria Cluj-Napoca, sentința penală nr. 371, ședința camerei de consiliu din data de 03.03.2016 – http://www.rolii.ro/hotarari/589c82b9e49009381a0006a7 40 Judecătoria Sebeș, Încheiere Nr. 35/CP/2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/58a18582e490091818000113 41 Judecătoria Dragomirești, Ședința Camerei de Consiliu de la 10 februarie 2016, cod operator 3087 – http://rolii.ro/hotarari/589c6d4ce49009c83e0002a4

22 a dispus redeschiderea urmăririi penale și confirmarea de către judecătorul de cameră preliminară.”42 Nu mai este necesară o cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de către procuror în situația admiterii plângerii împotriva ordonanței de clasare de către judecătorul de cameră preliminară. 4. Când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de clasare/renunțare la urmărirea penală și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. „Prin ordonanța din 04.05.2016 prin-procurorul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a admis plângerea formulată de către petent împotriva soluției de clasare din dosarul nr. 9522/P/2014 privindu-l pe suspect, apreciind că se impune suplimentarea probatoriului. Judecătorul de cameră preliminară, analizând actele și lucrările dosarului va constata legalitatea și temeinicia ordonanței prin-procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale fiind necesar suplimentarea probatoriului pentru clarificarea stării de fapt și lămurirea laturii civile.”43. Aliniatul (5) al articolului 335 prevede situația admiterii plângerii împotriva ordonanței prin care s-a dispus clasarea dosarului de către procuror în sensul că judecătorul de cameră preliminară va trimite cauza procurorului în vederea completării urmăririi penale, iar dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală, așadar: – Dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală. – Redeschiderea urmăririi penale poate fi dispusă și în situația în care soluția de netrimitere în judecată a fost dispusă prin rechizitoriu. Redeschiderea urmăririi penale se dispune, prin ordonanță, de către procurorul de caz sau procurorul ierarhic superior acestuia. Orice persoană are posibilitatea de a face plângere împotriva unei soluții de netrimitere în judecată, constând în clasarea cauzei, dacă prin aceasta s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime. 42 Judecătoria Timișoara, Secția Penală, încheierea penală nr. 548 – http://www.rolii.ro/hotarari/58be71e9e49009880a00003a 43 Judecătoria Cluj-Napoca, încheiere nr. 914/2016, ședința camerei de consiliu de la 07.06.2016 – http://www.rolii.ro/hotarari/589c82c4e49009381a0023c0

23 Nu se va dispune reluarea urmăririi penale atunci când judecătorul de cameră preliminară admite plângerea și restituie cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale, întrucât nu poate fi reluată o urmărire penală care nu a fost începută.44 Redeschiderea urmăririi penale nu este posibilă atunci când s-a dispus clasarea pentru decesul unui suspect sau inculpat, radierea suspectului sau inculpatului persoană juridică sau când s-a dispus clasarea pentru împlinirea prescripției speciale a răspunderii penale. Procurorul ierarhic superior a admis plângerea formulată de petent, a infirmat ordonanța de renunțare la urmărirea penală și a dispus redeschiderea urmăririi penale. Instanța constată că dacă procurorul ierarhic infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție, redeschiderea nu mai este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. Însă, în cazul de față soluția de redeschidere a fost comunicată și s-a formulat cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de la data de 03.05.2016, anterior intervenirii modificărilor legislative45, astfel că este aplicabil acest text de lege. Fiind sesizată instanța admite cererea parchetului având ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale46. Acest articol reglementează ipotezele în care reluarea urmăririi penale este consecința unei reevaluări făcute de către procuror a unei soluții de netrimitere în judecată. Dispozițiile acestui articol se vor aplica indiferent dacă urmărirea penală a fost începută cu privire la faptă (in rem), cât și cu privire la persoană (in personam). 3.1 Procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale În cazurile de redeschidere a urmăririi penale de la punctele 1-3 prevăzute mai sus (Reluarea urmăririi penale după încetarea cauzei de suspendare a urmăririi penale, Reluarea urmăririi penale în caz de restituire a cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară, Reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale), dacă a fost comunicată ordonanța care conține soluția de netrimitere în judecată, procurorul trebuie să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru confirmarea ordonanței de redeschidere a urmăririi penale în termen de 3 zile de când a fost dispusă. 44 B. Micu Procedură penală. Curs pentru admitere în magistratură și avocatură. Teste-grilă, Ed. Hamangiu, București, 2014, pg. 218-219. 45 Reglementarea anterioară prevedea soluționarea cererii fără participarea procurorului și a suspectului sau inculpatului. 46 Judecătoria Dragomirești, încheierea penală nr. 128/2016, ședința camerei de consiliu de la 26 mai 2016 – http://rolii.ro/hotarari/589c6d4fe49009c83e00096f

24 Nerespectarea termenului de 3 zile atrage sancțiunea nulității absolute a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale, aceasta fiind iremediabilă. Judecătorul de cameră preliminară, soluționând cererea de confirmare, verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Judecătorul hotărăște prin încheiere motivată care este definitivă. Ședința de confirmare a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale are loc în cameră de consiliu (nepublică), cu citarea suspectului/inculpatului și participarea procurorului. Această modificare a venit prin OUG nr. 18/201647 după decizia curții constituționale48 care a constatat că soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște „fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului”, este neconstituțională, fiind de natură a încălca dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție.49 Prin Decizia numărul 454 din 11 iulie 201950 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 335 aliniatul (4) din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională a reținut că „redeschiderea urmăririi penale vizează doar situațiile în care urmărirea penală a fost finalizată printr-o ordonanță de clasare sau printr-una de renunțare la urmărirea penală. Redeschiderea se va putea dispune atât de către procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția, dacă constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, cât și de către procurorul care a dispus soluția, dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea ori constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite conform articolului 318 aliniatul (6)51. De asemenea 47 OUG nr. 18/2016 – „84. La articolul 335, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:"(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare.”. 48 Decizia Curții Constituționale nr. 496/2015 – https://lege5.ro/Gratuit/g43tomjuge/decizia-nr-496-2015-referitoare-la-admiterea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-335-alin-4-din-codul-de-procedura-penala 49 Constituție – art. 21 (3) „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.”, art. 24 „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”. 50 Curtea Constituțională Decizia numărul 454 din 11 iulie 2019 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219870 51 Articolul 318 din Codul de Procedură Penală reglementează instituția renunțării la urmărirea penală.

25 redeschiderea urmăririi penale se poate face chiar de judecătorul de cameră preliminară care a admis plângerea împotriva soluției de clasare și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, sens în care dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală.”. Procedura de confirmare, care este făcută de către judecătorul de cameră preliminară, a redeschiderii urmăririi penale reprezintă o asigurare procesuală a caracterului just al actului prin care se redeschide urmărirea penală acordată participanților la procesul penal. Nu este supusă verificării legalității și temeiniciei potrivit articolul 335 aliniatul (4) Cod Procedură Penală redeschiderea urmăririi penale dacă: 1. Conform articolului 335, aliniatul (6) – Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția infirmă această soluție de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, înainte ca ordonanța care cuprinde soluția să fie comunicată.52 Existența situației de mai sus are drept consecință juridică faptul că unele redeschideri ale urmăririi penale, în caz de infirmare, n-au mai fost supuse confirmării judecătorului de cameră preliminară. Curtea Constituțională53 a menționat că „legiuitorul a instituit o excepție de la regula confirmării judecătorului de cameră preliminară a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale. Astfel, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția infirmă această soluție de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde soluția respectivă, redeschiderea nu va fi supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.”. O astfel de soluție, susținută și de Curtea Constituțională a României, își are justificarea în prevederile articolului 132 aliniatul (1) din Constituție care se referă la principiile care guvernează activitatea procurorilor, respectiv: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului Aliniatul (6): „Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) Să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia. b) Să ceară public scuze persoanei vătămate. c) Să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. d) Să frecventeze un program de consiliere.”. 52 Mihail Udroiu – Procedură Penală Partea Specială – Ediția 5, Ed. C.H. Beck, pg. 136, 2018. 53 Curtea Constituțională Decizia numărul 454 din 11 iulie 2019 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219870

26 legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.”. De aceea, dacă procurorul ierarhic superior constată că o soluție este greșită va infirma soluția respectivă, pronunțând o ordonanță al cărei efect imediat constă în faptul că nu va fi comunicată ordonanța de clasare. Fiind infirmată și necomunicată, ordonanța prin care s-a dispus clasarea nici nu există, deci, nu produce efecte cu privire la drepturile procesuale ale persoanelor interesate și nici cu privire la dreptul lor de a se adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere. Conform articolului 64, aliniatul 3 din Legea nr. 304/2004 „Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.”. Toate soluțiile adoptate de către procuror sunt supuse controlului de legalitate al procurorului ierarhic superior și pot fi infirmate de către acesta din urmă, pentru motive de legalitate, indiferent de existența vreunei plângeri din partea persoanelor interesate, ceea ce înseamnă că pot fi infirmate inclusiv din oficiu. O astfel de infirmare poate fi dispusă neavând importanță dacă este vorba despre clasare sau renunțare la urmărirea penală, iar în cazul clasării, fără a distinge după cum a fost dispusă, adică după începerea urmăririi penale sau direct ca urmare a analizei făcute actului de sesizare a organelor de urmărire penală.54 În cazul în care clasarea a fost dispusă doar pe baza analizei actului de sesizare, fără administrarea de probe, adică urmărirea penală nu a început în cauză, infirmarea ordonanței de clasare nu este urmată de redeschiderea urmăririi penale întrucât aceasta nici măcar nu a început.55 „Astfel se apreciază că procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale a fost adoptată pentru a se realiza conformitatea instituției reluării urmăririi penale în cazul în redeschiderii, respectiv atunci când se infirmă ordonanța de clasare de către procurorul ierarhic superior în condițiile prevăzute de articolul 339 cod procedură penală nu se face trimitere la articolul 335 aliniatul 4 cod procedură penală, confirmarea redeschiderii urmăririi penale ca urmare a admiterii plângerii de către procurorul ierarhic superior nu este necesară, nefiind prevăzută de lege.”56 – Redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.57 Această excepție are în vedere situația prevăzută de art. 335 aliniatul (1). Excepția este strict pentru articolul 335 aliniatul (1), aceasta nu este aplicabilă pentru situația de la articolul 335 aliniatul (2) „revocarea ordonanței de clasare atunci când în cazul în care au apărut fapte sau 54 Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Controlul judecătorului asupra dispoziției de redeschidere a urmăririi penale – http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/NOILE_CODURI/note_de_studiu.pdf 55 Ibidem. 56 Judecătoria Sebeș, Încheierea nr. 108/CP/2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/58a18585e49009181800095f 57 Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de Procedură Penală Partea Specială, ediția a 2-a în lumina noului cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, 2018, pg. 119.

27 împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea…”, caz în care confirmarea ordonanței de redeschidere a urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară este obligatorie întotdeauna, fără a avea importanță dacă revocarea ordonanței de clasare a avut loc înainte sau după comunicarea acesteia. Probabil raționamentul acestei situații îl reprezintă faptul că respectiva decizie de clasare dispusă de procuror a fost infirmată, în baza controlului ierarhic, înainte ca aceasta să fi fost comunicată și posibil neexistând o comunicare a respectivei ordonanțe de clasare și o vătămare în această situație n-ar mai fi necesară confirmarea judecătorului de cameră preliminară pentru a se putea redeschide urmărirea penală. 2. Dacă s-a dispus redeschiderea urmăririi penale ca urmare a admiterii de către judecătorul de cameră preliminară a plângerii formulate împotriva soluției de clasare, acesta trimițând cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. Prin respectiva încheiere judecătorul expune faptul că este necesară reluarea urmăririi penale și nu mai este necesară o nouă confirmare de către acesta, iar situația respectivă este una cât se poate de logică întrucât judecătorul, prin admiterea plângerii împotriva ordonanței de clasare, trimite dosarul organelor de urmărire penală în vederea continuării urmăririi penale și ar fi absurd ca-n această situație să fie necesară, ulterior admiterii plângerii, o cerere ce confirmare a redeschiderii urmăririi penale întrucât ar fi fost o pierdere de timp și s-ar ajunge la același final. 3. Atunci când redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă ca rezultat a respingerii cererii de confirmare a soluției prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, iar judecătorul de cameră preliminară trimite la parchet cauza pentru completarea urmăririi penale. Judecătorul de cameră preliminară care a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală nu este incompatibil să judece cererea de redeschidere a urmăririi penale ca rezultat al nerespectării obligațiilor care au fost impuse odată cu dispunerea soluției de netrimitere în judecată întrucât acesta este chemat să se pronunțe asupra existenței unor situații apărute după confirmarea inițială și care justifică revocarea renunțării la urmărirea penală. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în hotărârea prealabilă pentru dezlegare unei chestiuni de drept, decizia nr. 27/2015: „Dacă procurorul ierarhic superior, prin care în baza articolul 335 aliniatul (1) din Codul de Procedură Penală este admisă plângerea persoanei vătămate și se dispune infirmarea ordonanței procurorului și redeschiderea urmăririi penale, este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară potrivit articolului 335 aliniatul (4) din Codul de Procedură Penală.

28 Stabilește că redeschiderea urmăririi penale prevăzute de articolului 335 din Codul de Procedură Penală este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, atât în urma infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior în procedura prevăzută de articolul 336 și următoarele din codul de procedură penală, cât și în cazul infirmării dispuse din oficiu”.58 „Instanța reține că59, instituția confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a redeschiderii urmăririi penale, prevăzute de articolul 335 aliniatul (4) Codul de Procedură Penală, vizează cazurile de redeschidere prevăzute de articolul 335 Codul de Procedură Penală, această instituție nefiind prevăzută de lege în cazul soluției date de procurorul ierarhic superior în rezolvarea unei plângeri îndreptate împotriva unei soluții a procurorului Parchetul de pe lângă Judecătoria S., soluția dată de procurorul ierarhic superior în rezolvarea unei plângeri nefiind supusă vreunei confirmări, conform dispozițiilor articolul 339 Codul de Procedură Penală60.”. Având în vedere faptul că articolul 335 aliniatul (41) din codul de procedură penală prevede la finalul acestui text că încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă, așadar, legiuitorul a exclus posibilitatea care respectiva încheiere să fie supusă controlului judecătoresc 58 Decizia nr. 27/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 524/44/2015, prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drep – https://www.legalis.ro/2015/12/15/decizia-i-c-c-j-nr-272015-hotarare-prealabila-referitoare-la-redeschiderea-urmaririi-penale-prevazuta-de-art-335-din-codul-de-procedura-penala/ 59 Judecătoria Sebeș Încheiere Nr. 32/CP/2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/58a18582e490091818000105 60 Articolul 339 Cod Procedură Penală – Plângerea împotriva actelor procurorului – (1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (2) În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior. (3) Dispozițiile aliniatelor (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială. (4) În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția. (5) Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. (6) Dispozițiile articolelor 336 – 338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.

29 prin contestație. Justificarea acestei decizii are drept rațiune efectele asupra admiterii sau respingerii unei astfel de cerere de redeschidere a urmăririi penale, care, în situația admiterii este determinată redeschiderea unui dosar penal și, respectiv, a unei anchete care a fost închisă anterior, pe când respingerea cererii nu are vreun efect cu privire la afectarea securității circuitului juridic. Curtea constituțională a menționat că61 administrarea unor probatorii după ce a fost declanșată urmărirea penală are scopul de a lămuri asupra tuturor aspectelor posibile fiindcă procurorul va fi nevoit să ia o decizie asupra acesteia la terminarea ei, fie una de trimitere în judecată sau de netrimitere în judecată, iar terminarea urmăririi penale are caracter relativ fiindcă există posibilitatea ca aceasta să fie reluată, așadar actele procurorului nu se bucură de autoritate de lucru judecat. Redeschiderea fiind posibilă dacă au apărut fapte sau împrejurări noi care demonstrează că au dispărut motivele pe care s-a întemeiat soluția anterioară. După ce a fost reluată urmărirea penală, procurorul nu este obligat să dispună o soluție de trimitere în judecată, acesta are posibilitatea de a dispune orice soluție necesită respectiva situație, acesta poate, inclusiv, să stabilească că este necesară, din nou, o soluție de netrimitere în judecată în urma noilor cercetări efectuate după ce urmărirea penală a fost reluată, întrucât reluarea este dispusă fiindcă au apărut situații noi iar în urma analizei ulterioare se poate lua orice decizie legală neexistând obligația unei trimiteri în judecată în respectivul dosar.
61 Curtea Constituțională Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2007 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/194672

30 Capitolul III – Alte situații de reluare a urmăririi penale Aceste situații de reluare a urmăririi penale nu sunt prevăzute în mod expres la capitolul care reglementează reluarea urmăririi penale de către codul de procedură penală, dar există situații când se dispune redeschiderea urmăririi penale, prin analogie, întrucât ar fi singura modalitate posibilă de aplicare a instituției respective. 1.Redeschiderea urmăririi penale în caz de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției. (Articolul 485 aliniatul (1) litera b) Cod de Procedură Penală). Acordul de recunoaștere a vinovăției este o instituție nouă în codul de procedură penală și reprezintă actul de sesizare a instanței care este încheiat între procuror și inculpat în situația în care inculpatul înțelege să recunoască faptele de care este acuzat și încadrarea juridică a acestora și să accepte, în cadrul discuțiilor cu procurorul, o modalitate de individualizare a pedepsei. Cu privire la acordul de recunoaștere a vinovăției, concluziile unui studiu de drept comparat cu referire la țările membre Consiliului Europei, din considerentele deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului62, în aproape toate țările care au făcut obiectul studiului, cu excepția României, recunoașterea vinovăției inculpatului poate fi utilizată numai în scopul încheierii acordului. În situația-n care acordul nu va putea fi încheiat sau va fi respins de către instanța de judecată, recunoașterea vinovăției nu poate fi folosită împotriva inculpatului.63 Conform Codului de Procedură Penală, pentru ca acordul de recunoaștere a vinovăției să poată fi încheiat, trebuie îndeplinite anumite condiții: – Să fi fost pusă-n mișcare acțiunea penală, – Inculpatul cu care se încheie acordul să fie asistat juridic de un avocat ale sau numit din oficiu, – Legea să prevadă pentru infracțiunea asupra căreia a fost pusă în mișcare acțiunea penală doar pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de până la 15 ani alternativ sau nu cu pedeapsa amenzii. – Să existe suficiente probe administrate în cursul urmăririi penale din care să rezulte existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului. 62 Natsvlishvili și Togonidze contra Georgiei Hotărârea din 29 aprilie 2014, paragrafele 62-75. 63 Mihail Udroiu – Procedură Penală Partea Specială – Ediția 5, Ed. C.H. Beck, pg. 559 (nota de subsol nr. 1), 2018.

31 – Să existe avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior prin care acesta să fie de acord cu limitele acordului. – Procurorul de caz și inculpatul să fie de acord cu obiectul acordului. În situația în care instanța respinge acordul de recunoaștere a vinovăției, aceasta trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. Reluarea urmăririi penale se dispune de către procuror prin ordonanță. Articolul 485 aliniatul (1) litera b) Cod Procedură Penală: „ respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 480-482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitate infracțiunii sau periculozitatea infractorului”. Articolul 480 reglementează condițiile încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, și anume, acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi încheiat doar cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani. Aliniatul al doilea al aceluiași articol prevede că acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului. La încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, asistența juridică este obligatorie. Ultimul aliniat reglementează faptul că inculpatul va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpații care sunt minori se va ține seama de aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. Următorul articolul este 481 care prevede forma necesară al acordului de recunoaștere a vinovăției, respectiv, acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie în formă scrisă. În situația în care se încheie acord de recunoaștere a vinovăției, procurorul nu va mai întocmi rechizitoriu cu privire la inculpații cu care a încheiat acord. Articolul 482 reglementează conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției care trebuie să cuprindă următoarele: a) Data și locul încheierii. b) Numele, prenumele și calitatea celor între care se încheie.

32 c) Date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la articolul 107 aliniatul (1)64 d) Descrierea faptei ce formează obiectul acordului. e) Încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege; f) Probele și mijloacele de probă; g) Declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală; h) Felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat; i) Semnăturile procurorului, ale inculpatului și ale avocatului. Instanța are posibilitatea de a dispune disjungerea cauzei și să admită acordul de recunoaștere a vinovăției cu privire la unii dintre inculpați, iar pentru alții va putea să respingă acordul de recunoaștere a vinovăției și să trimită cauza la procuror pentru ca acesta să continue efectuării urmăririi penale împotriva acestora. Conform Codului de Procedură Penală instanța poate respinge acordul de recunoaștere a vinovăției în următoarele situații: a) Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cod la articolele 480-482 pentru încheierea acordului în mod valabil. „Tribunalul apreciază ca incident, dintre temeiurile de respingere a unui acord de recunoaștere a vinovăției enumerate limitativ la articolul 485 aliniatul 1) litera b) Cod procedură penală, pe cel conform căruia soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală. Tribunalul are în vedere faptul că, aceasta nu conține și o dispoziție de obligare a 64 La articolul 107 din codul de procedură penală sunt reglementate întrebările privind persoana suspectului sau a inculpatului: (1) La începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul nașterii, codul numeric personal, numele și prenumele părinților, cetățenia, starea civilă, situația militară, studiile, profesia ori ocupația, locul de muncă, domiciliul și adresa unde locuiește efectiv și adresa la care dorește să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva sa se desfășoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbește sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, precum și cu privire la orice alte date pentru stabilirea situației sale personale. (2) Întrebările prevăzute la aliniatul (1) se repetă la audierile ulterioare doar atunci când organul judiciar consideră necesar.

33 inculpatului la executarea uneia sau mai multora dintre obligațiile enumerate la articolul 93 aliniatul 2) Cod Penal65.”.66 b) Apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns în acord este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu periculozitatea infractorului sau gravitatea infracțiunii. „Potrivit art. 485 aliniatul (1), litera b) Cod procedură penală, instanța pronunță o soluție de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile formale prevăzute de articolele 480-482 Cod procedură penală cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului sau dacă apreciază soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.”.67 Instanța respinge acordul de recunoaștere a vinovăției li trimite dosarul la Parchet pentru continuarea urmăririi penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere având în vedere că pedeapsa propusă de procuror de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei este inaplicabilă fiindcă nu îndeplinește condițiile articolului 83 cod penal68 deoarece inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 3 ani cu executare69. – În legătură cu retragerea de către inculpat, în fața instanței de judecată, a consimțământului care a fost valabil exprimat în faza urmăririi penale, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că70 acesta nu constituie un temei pentru respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției. 65 Articolul 93 din Codul Penal reglementează măsurile de supraveghere și obligațiile, aliniatul (2) prevede că „Instanța impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) Să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională; b) Să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; c) Să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală; d) Să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.” 66 Tribunalul București, Sentința penală Nr. 949, Ședința publică din 08.05.2017. 67 Judecătoria Sf. Gheorghe, Dosar Nr. 3478/305/2014 68 Articolul 83 cod penal prevede, printre altele, ca pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani. 69 Judecătoria Sânicolau Mare, dosar nr. 1271/295/2016, ședința publică de la 4 noiembrie 2016 – http://rolii.ro/hotarari/58a17a1be49009701b0005bd 70 Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia dată Recursului în interesul legii nr. 5/2017 – https://legeaz.net/monitorul-oficial-375-2017/decizie-iccj-ril-5-2017-respingere-acord-recunoastere-vinovatie-retragere-consimtamant

34 2.Redeschiderea urmăririi penale în situația în care inculpatul/suspectul a solicitat continuarea urmăririi penale atunci când s-a dispus o soluție de clasare sau de renunțare a urmăririi penale. (Articolul 319 Cod Procedură Penală). Continuarea procesului penal este un drept al suspectului/inculpatului ca urmare a dispunerii unei soluții de clasare, ca soluție de netrimitere în judecată, dacă a intervenit unde dintre următoarele situații: a) Amnistia antecondamnatorie; Amnistia este actul de clemență, acordat prin lege organică, în temeiul unor considerente social politice și de politică penală, prin care este înlăturată răspunderea penală, executarea pedepsei și alte consecințe ale condamnării, pentru infracțiuni comise până la data apariției legii de amnistie.71 Amnistia are ca efect înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiunea săvârșită, iar dacă intervine după condamnare ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie. Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate.72 b) Prescripția răspunderii penale; Prescripția răspunderii penale reprezintă stingerea raportului juridic penale de conflict care a luat naștere în urma săvârșirii unei infracțiuni, ca urmare a nerealizării lui într-un anumit termen prevăzut de lege. Tragerea la răspundere penală trebuie să se facă într-un timp cât mai scurt și cu eficiență, iar dacă, din motive diverse, tragerea la răspundere penală întârzie, trecerea timpului produce consecințe care vor pune sub semnul îndoielii utilitatea li legitimitatea constrângerii penale întrucât fapta poate să se șteargă din amintirea oamenilor, sunt șanse ca probele să dispară sau să se degradeze, atât în materialitatea lor, cât și în memoria martorilor existând posibilitatea creării unor erori judiciare.73 c) Retragerea plângerii prealabile; Aceasta este o cauză care înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile.74 Retragerea 71 Dicționar Juridic – https://legeaz.net/dictionar-juridic/amnistie 72 Codul Penal articolul 152 73 Dicționar Juridic – https://legeaz.net/dictionar-juridic/prescriptie-raspundere-penala 74 Cum ar fi infracțiunea de loviri sau alte violențe – art. 193 CP, vătămare corporală din culpă – art. 196 CP, amenințare art. 206 CP, hărțuirea – art. 208 CP, viol – art. 218 CP, violare de domiciliu – art. 224 CP, abuzul de încredere – art. 238 CP, distrugerea – art. 253 CP și alte infracțiuni prevăzute de codul penal unde se menționează că este necesară plângerea prealabilă.

35 plângerii prealabile este un act unilateral de voință al persoanei vătămate care, după ce a făcut o plângere prealabilă, dorește să o retracteze, iar această manifestare de voință trebuie să fie explicită, adică declarată formal. d) O cauză de nepedepsire; Cauzele de nepedepsire reprezintă acele stări, situații sau împrejurări care au efectul de a apăra de pedeapsă o persoană care a săvârșit o infracțiune. Aceste cauze pot fi cu privire la o anumită conduită a făptuitorului în legătură cu infracțiunea săvârșită sau o anumită calitate care poate justifica iertarea.75 Aceste cauze pot fi generale, în situația desistării și împiedicării producerii rezultatului, sau speciale care au efect doar în cazul infracțiunilor prevăzute de lege (denunțarea faptei, retragerea mărturiei mincinoase, calitatea de soț sau de rudă apropiată a autorului infracțiunii în cazul favorizării sau a tăinuirii, etc.). e) O cauza de neimputabilitate; Articolul 23 din Codul Penal prevede faptul că nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă a fost comisă în condițiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate, iar efectul acestora nu se extinde asupra participanților, cu excepția cazului fortuit. Imputabilitatea este definită ca fiind „capacitatea sau facultatea de a discerne valoarea etică și socială a actului său, de a aprecia motivele care îl stimulează la acel act sau îl rețin de la acel act și de a se determina conform acestei aprecieri.”76 Fapta este imputabilă acelei persoane care a săvârșit-o dacă se stabilește că acea faptă aparține atât fizic, cât și psihic persoanei care a săvârșit-o.77 Cauzele de neimputabilitate sunt cele expres prevăzute de codul penal la articolele 23 – 31 cod penal78 și înlătură caracterul penal al faptei întrucât lipsește caracterul „imputabil”, așadar exclud existența unei infracțiuni.79 Petenta dorește continuarea urmăririi penale pentru a-și dovedi nevinovăția, articolul 319 aliniatul 1 cod procedură penală menționează în mod clar că suspectul/inculpatul poate cere 75 Cum ar fi calitatea de soț sau de rudă apropiată în cazul infracțiunii de favorizare a făptuitorului sau de tăinuire. 76 Traian pop, Drept penal comparat. Partea generală, vol. II, Institutul de arte grafice „Ardealul”, Cluj, 1923, pg. 321, citat de V. Pașca, în Explicații preliminare ale noului cod penal, vol I, pg.219, citat în Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept Penal Român Partea Generală, ediția 2 revăzută și readăugită, Ed. Universul Juridic, 2016, pg. 143. 77 Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept Penal Român Partea Generală, ediția 2 revăzută și readăugită, Ed. Universul Juridic, 2016, pg. 143. 78 Cauzele de neimputabilitate, conform codului penal, sunt următoarele: constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicația, eroarea, cazul fortuit. 79 Vintilă Dongoroz, Drept penal, reeditare ediție din 1939, Ed. Societății Tempus, București, 2000, pg. 334.

36 continuarea urmăririi penale. Deși plângerea este formulată de petentă, în calitate de suspect, constatăm că aceasta nu are o astfel de calitate în dosar deoarece nu s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, motiv pentru care nu poate nici să solicite continuarea urmăririi penale.80 Într-o altă situație procurorul a arătat expres în ordonanță că nu există interes public în urmărirea reclamantei iar aceasta a fost de acord cu argumentația lui, deși avea posibilitatea legală de a solicita în termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a cauzei, continuarea urmăririi penale, potrivit articolului 319, pentru a dovedi inexistența faptei, a admis existența infracțiunii.81 Constatând că o soluție de admitere a plângerii formulate de petent și trimiterea cauzei la procuror pentru a începe urmărirea penală în conformitate cu articolul 341 aliniatul (6) litera b)82 cod procedură penală nu ar fi posibilă fără a se încălca principiul neagravării situației juridice în propria cale de atac (non reformatio in pejus) va recalifica plângerea ca cerere privind continuarea urmăririi penale și în temeiul articolului 341 aliniatul (1)83 cod procedură penală cu referire la articolul 319 va trimite cauza procurorului spre competenta soluționare84. Instanța constată că apelantul-inculpat nu s-a prevalat de dispozițiile articolului 319 cod procedură penală în sensul de a solicita continuarea urmăririi penale. Dacă ar fi avut interes de a nu rămâne în continuare vinovat dar nu și tras la răspundere penală și dacă acesta cunoștea și/sau deținea probe care l-ar fi exonerat de orice vinovăție cu siguranță ar fi inițiat acest demers juridic85. 80 Judecătoria Cluj-Napoca, încheiere penală nr. 29/2015, Sentința camerei de consiliu de la 14 ianuarie 2015 – http://rolii.ro/hotarari/589c7302e49009842c001233 81 Tribunalul Prahova, Sentința civilă nr. 1727, ședința publică din data de 22 octombrie 2018 – http://rolii.ro/hotarari/5bf76b1fe49009d418000079 82 Articolul 341 aliniatul (6) litera b): Admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală. 83 Articolul 341 aliniatul (1): După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent. 84 Judecătoria Cluj-Napoca, sentința nr. 1267/2014, ședința camerei de consiliu din data de 07 noiembrie 2014 – http://rolii.ro/hotarari/589c7301e49009842c001111 85 Tribunalul Timiș, decizia civilă nr. 1480/A, ședința publică din 08.12.2017 – http://rolii.ro/hotarari/5a9b62dbe49009201b00002c

37 2.1 Procedura redeschiderii urmăririi penale penale în situația-n care inculpatul/suspectul a solicitat continuarea urmăririi penale atunci când s-a dispus o soluție de clasare sau de renunțare a urmăririi penale Suspectul/inculpatul au dreptul de a solicita continuarea procesului penal și-n ipoteza în care se dispune o soluție de renunțare la urmărirea penală. Suspectul sau inculpatul are posibilitatea de a cere în termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a cauzei, continuarea urmăririi penale. Organele de urmărire penală au obligația de a continua urmărirea penală doar dacă a intervenit una dintre situații de mai sus înainte de administrarea întregului probatoriu necesar pentru stabilirea situației de drept și de fapt în cauza respectivă, iar continuarea urmăririi penale este necesară pentru ca prin administrarea unor noi probe să se dovedească existența unei situații mai favorabile pentru suspect sau inculpat. Dacă în cauza respectivă a fost administrat întreg probatoriul pentru stabilirea situației de drept și de fapt, iar procurorul a dispus o soluție de netrimitere în judecată, deoarece a intervenit incidența unei cauze de mai sus, iar suspectul/inculpatul consideră că față de probele administrate nu se impune suplimentarea probatoriului, dar trebuie reținut un temei mai favorabil, poate face contestație la procurorul ierarhic superior, respectiv ulterior, la judecătorul de cameră preliminară, dar în această situație nu poate cere continuarea procesului penal. Dacă se solicită continuarea urmăririi penale pentru suplimentarea probatoriului, trebuie revocată ordonanța de netrimitere în judecată și continuarea urmăririi penale. Această modalitate de redeschidere a urmăririi penale nu impune obligația confirmării ordonanței de redeschidere a urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară întrucât chiar suspectul sau inculpatul a solicitat continuarea urmăririi penale iar situația nu poate fi agravată. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în hotărârea pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, decizia nr. 27/2015 faptul că ordonanța de redeschidere a urmăririi penale trebuie confirmată de către judecătorul de cameră preliminară dacă suspectul/inculpatul au făcut plângere la procurorul ierarhic superior iar acesta a infirmat soluția dispusă de procurorul de caz: „…redeschiderea urmăririi penale prevăzute de art. 335 din Codul de Procedură Penală este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, atât în urma infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior în procedura prevăzută de art. 336…”.86 86 Înalta Curte de Casație și Justiție decizia nr. 27/2015

38 Capitolul IV – Drept Comparat 1.Comparație cu privire la reluarea urmăririi penale între prevederile Noului Cod de Procedură Penală (2014) și cele ale Vechiului Cod de Procedură Penală (1968) Printr-o comparație între vechea și noua reglementare a codului de procedură penală putem observa că-n ambele reglementări procedura de reluare a urmăririi penale este cuprinsă doar în patru articole, acestea au rămas aproape la fel, diferența fiind făcută de diferențele procedurale dintre cele două reglementări. 1.Cazurile de reluare a urmăririi penale Primul articol referitor la reluarea urmăririi penale, noul cod de procedură penală nu prevede mari diferențe față de reglementarea anterioară prevăzută în vechiul cod de procedură penală. 1. Așadar, noul cod de procedură penală prevede la articolul 322 „Cazurile de reluare a urmăririi penale: „(1) Urmărirea penală este reluată în caz de: Încetare a cauzei de suspendare; Restituire a cauzei de către judecătorul de cameră preliminară; Redeschidere a urmăririi penale. (2) Reluarea urmăririi penale nu poate avea loc dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penale.”. 2. Reglementarea vechiului cod prevede la articolul 270 „Cazurile de reluare: „(1) Urmărirea penală este reluată în caz de: a) Încetare a cauzei de suspendare; b) Restituire a cauzei de către instanța de judecată în vederea refacerii urmăririi penale; c) Redeschidere a urmăririi penale. (2) Reluarea urmăririi penale nu poate avea loc dacă se constată că între timp a intervenit vreunul din cazurile prevăzute în art. 10.”. În noul cod de procedură penală, situația prevăzută la aliniatul (1) litera b) este la fel ca în reglementarea anterioară, diferența fiind faptul că în noua reglementare prevede o nouă fază a procesului penal, faza camerei preliminare, care nu exista în vechea reglementare. În noua reglementare restituirea cauzei se face de către judecătorul de cameră preliminară, în faza camerei preliminare, pe când, în reglementarea vechie restituirea se făcea de către instanța de

39 judecată, putând observa că în noua reglementare nu mai există posibilitatea restituirii de către instanța de judecată a cauzei în vederea refacerii urmăririi penale. 2.Reluarea urmăririi penale după suspendare Următorul articol care reglementează reluarea urmăririi penale în noul cod este articolul 333 unde este arătată procedura de reluare a urmăririi penale după suspendare: „Reluarea urmăririi penale după suspendare are loc când se constată de procuror ori de organul de cercetare penală, după caz, că a încetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penală care constată că a încetat cauza de suspendare înaintează dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluării.” În vechea reglementare la articolul 271 este prevăzută reluarea după suspendare: „Reluarea urmăririi penale după suspendare are loc când se constată că a încetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penală care constată că a încetat cauza de suspendare înaintează dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluării. Reluarea se dispune prin ordonanță.” Întrucât, potrivit articolului 286 din noul cod de procedură penală:„Procurorul dispune numai prin ordonanță”, nu mai ai există precizarea faptului că reluarea urmăririi penale după încetarea cauzei de suspendare se dispune prin ordonanță, fiindcă procurorul dispune numai prin ordonanță, iar în vechea reglementare era prevăzut la articolul 203 faptul că prin ordonanță se dispune doar acolo unde legea prevede (în cazul reluării urmăririi penale), iar în celelalte cazuri prin rezoluție motivată, acest lucru nu mai există în noul cod de procedură penală ceea ce reprezintă o simplificare a activității.87 3.Reluarea urmăririi penale în caz de restituire Articolul 334 din noul cod de procedură penală prevede reluarea urmăririi penale în caz de restituire: „(1) Urmărirea penală este reluată atunci când judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b). (2) În cazul în care hotărârea se întemeiază pe dispozițiile art. 346 alin. (e) lit. a), reluarea se dispune de către conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevăzut de lege, numai 87 Daniela Matei, Procuror Secția de urmărire penală și criminalistică. Noul Cod de Procedură Penală, pg. 289 – http://old.mpublic.ro/ncpp.pdf

40 atunci când constată că pentru remedierea neregularității este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală. Prin ordonanța de reluare a urmăririi penale se vor menționa și actele ce urmează a fi efectuate. (3) În cazurile de restituire prevăzute la alin. (1) și (2) procurorul efectuează urmărirea penală ori, după caz, trimite cauza la organul de cercetare, dispunând prin ordonanță actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate.” B) Vechea reglementare referitoare la reluarea în caz de restituire: „Când instanța de judecată a dispus restituirea cauzei în vederea refacerii urmăririi penale, urmărirea se reia pe baza hotărârii prin care instanța a dispus restituirea.”. În situația prevăzută de aliniatul (1) judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale, atunci când apreciază că acestea nu au fost legal administrate. În acest caz de restituire, reluarea urmăririi penale presupune o nouă administrare a probelor, cele anterioare nemaiputând fi valorificate deoarece judecătorul de cameră preliminară a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale88. În noua reglementare au fost introduse mai multe aliniate la această situație întrucât în faza camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară poate da mai multe soluții, pe când în vechea reglementare instanța de judecată dispunea restituirea în vederea refacerii urmăririi penale. În vechea reglementare urmărirea penală se relua pe baza hotărârii prin care instanța a dispus restituirea, în noua reglementare judecătorul de cameră preliminară nu poate dispune reluarea urmăririi penale, aceasta urmând a fi dispusă prin ordonanță de către procuror. 4.Reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale Ultimul articol care reglementează reluarea urmăririi penale în noul cod de procedură penală este 335 și prevede reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale: „(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.89 88 Articolul 346, alin. (3) lit. b) CPP – a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; 89 Art. 317. – Procurorul sesizat cu propunerea de clasare de către organul de cercetare penală, atunci când constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune clasarea sau când dispune clasarea parțial și disjunge cauza conform art. 46, restituie dosarul organului de cercetare penală.

41 (2) În cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. (3) Când constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite conform art. 318 alin. (6), procurorul revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. (4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluționarea cererii de confirmare. (41) Judecătorul de cameră preliminară, soluționând cererea de confirmare, verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă. (5) În cazul în care s-a dispus clasarea, redeschiderea urmăririi penale are loc și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. Dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală. Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție, redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.”. În vechiul cod de procedură penală reluarea în caz de redeschidere a urmăririi este reglementată de articolul 273: „(1) Redeschiderea urmăririi penale în cazul în care s-a dispus încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire are loc dacă ulterior se constată că nu a existat în fapt cazul care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia încetarea sau scoaterea de sub urmărire. Art. 46. – (1) Pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni. (2) Disjungerea cauzei se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților.

42 (11) Redeschiderea urmăririi penale are loc, de asemenea, când judecătorul, potrivit art. 2781, a admis plângerea împotriva ordonanței sau, după caz, a rezoluției procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale ori de clasare și a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale. În cazul în care instanța, potrivit art. 2781, a admis plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, acesta dispune începerea urmăririi în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală, sub aspectul faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de probă indicate. (12) În cazurile prevăzute în alin. 1 și 11, dacă se consideră pe baza datelor din dosar că se justifică luarea unei măsuri preventive, procurorul procedează potrivit art. 233 sau 236, care se aplică în mod corespunzător. În ordonanța prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale, se face mențiune cu privire la luarea acestor măsuri. (2) Redeschiderea urmăririi penale se dispune de procuror prin ordonanță.” Noul cod de procedură penală face distincția între infirmarea ordonanței de clasare și cea de revocare, motivele pe care se întemeiază fiind diferite90: În situația infirmării ordonanței de clasare se constată că soluția inițială a fost nelegală. În cazul revocării apar fapte sau împrejurări necunoscute la momentul dispunerii clasării. Spre deosebire de vechiul cod de procedură penală, nu se mai precizează că reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale se dispune prin ordonanță, fiindcă procurorul dispune doar prin ordonanță. Noul Cod de procedură penală reglementează confirmarea redeschiderii urmăririi penale de către un organ de jurisdicție pentru a înlătura prin aceasta înlăturându-se puterea discreționară, uneori abuzivă, a procurorului de a relua procedurile după bunul plac. Această confirmare a redeschiderii urmăririi penale a fost necesară din motive ce țin de instabilitatea soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror, actele emise de către acesta neavând autoritate de lucru judecat.91 90 Daniela Matei, Procuror Secția de urmărire penală și criminalistică. Noul Cod de Procedură Penală, pg. 557 – http://old.mpublic.ro/ncpp.pdf 91 Ioan – Paul Chiș – Analele Universității din București, 2015 – https://drept.unibuc.ro/Ioan-Paul-CHIS-Drd.-Facultatea-de-Drept-Universitatea-din-Bucuresti-Redeschiderea-urmaririi-penale-urmata-de-confirmarea-de-catre-judecator.-Exceptie-s629-a953-ro.htm

43 2.Comparație privind instituția reluării urmăririi penale în România și Moldova Articolul 287 din Codul de procedură penală din Moldova reglementează „Reluarea urmăririi după încetarea urmăririi penale, după clasarea cauzei sau după scoatere persoanei de sub urmărire”92 În această situație, prevăzută în articolul 287, reluarea urmăririi penale se dispune de către procurorul ierarhic superior prin ordonanță dacă, ulterior, se constată că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanța pe care se întemeia încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea de sub urmărire. Comparând instituția prezentă în faza de urmărire penală, care este reglementată în codurile de procedură penală din ambele state, este de observat că legiuitorul din Moldova a ales ca reluarea urmăririi penale să poată dispune de către procurorul ierarhic superior, pe când în România s-a ales ca această decizie să se poată lua de către procuror, iar de către procurorul ierarhic superior numai în anumite cazuri. O reglementare diferită față de cea prezentă în România, dar putând comparat cu instituția judecătorului de cameră preliminară, este procedura penală din Moldova care, în reglementarea actuală, prezintă posibilitatea reluării urmăririi penale și de către judecătorul de instrucție în cazul în care acesta a admis plângea depusă împotriva ordonanței procurorului de încetare a urmăririi penale, ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire. Comparând asupra instituției judecătorului de cameră preliminară din România cu cea a judecătorului de instrucție prezentă Moldova, în situația prezentă în țara noastă, judecătorul de cameră preliminară nu are posibilitatea de a dispune reluarea urmăririi penale, întrucât această posibilitate o are numai procurorul, judecătorul având posibilitatea de a retrimite înapoi dosarul pentru a se dispune reluarea urmăririi penale, însă nu o va dispune el ci procurorul. Diferit de reglementarea prezentă în Moldova unde judecătorul de instrucție dispune reluarea urmăririi penale. Legislația din Moldova prevede că „dacă pe baza datelor din dosar, procurorul consideră necesar luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri asiguratorii, el dispune luarea măsurii necesare sau, după caz, face propunerile respective judecătorului de instrucție.”93, reglementare 92 Codul de Procedură Penală din Moldova – https://www.unodc.org/res/cld/document/mda/2003/criminal_procedure_code_of_moldova_html/The_Criminal_Procedure_Code_of_the_Republic_of_moldova.pdf 93 Desfășurarea urmăririi penale în Moldova – https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-procesual-penal-partea-speciala/desfasurarea-urmaririi-penale/

44 asemănătoare existând și în România oferind posibilitatea de a se lua, ulterior reluării urmăririi penale, orice măsură preventivă sau asigurătorii, în cazurile prevăzute de lege, chiar dacă nu au fost dispuse anterior reluării urmăririi penale. Codul de procedură penală din Moldova reglementează situația de reluare a urmării penale „în cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au afectat hotărârea respectivă. În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire.”. Parțial asemănător cu reglementarea din România, diferențe existând între instituțiile de procedură penală, ambele reglementează situația reluării urmăririi penale, după ce s-a dispus o soluție de încetare a acesteia, indiferent de denumirea instituției, în cazul în care s-au descoperit fapte noi care nu erau cunoscute atunci când s-a dispus soluția respectivă. Diferit de reglementarea noastă este că, cea din Moldova, prevede un anumit termen în care se poate dispune reluarea urmăririi penale, și anume, 1 an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, pe când noul cod de procedură penală nu prevede un termen anume pentru posibilitatea dispunerii reluării urmăririi penale ci dă posibilitatea de a se putea face acest lucru în termenul de prescripție. La articolul 2873 din codul de procedură din Moldova este reglementată situația reluării urmăririi penale după suspendare, și anume: „Urmărirea penală poate fi reluată, printr-o ordonanță motivată, de către procuror, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, după ce au dispărut motivele suspendării sau a devenit necesară efectuarea unor acțiuni de urmărire penală, stabilindu-se și termenul urmăririi penale. Despre reluarea urmăririi penale se comunică învinuitului, apărătorului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile sau reprezentanților lor.”. Noul cod de procedură penală din România prevede instituția reluării urmăririi penale după suspendare la articolul 333, și prevede că: „Reluarea urmăririi penale după suspendare are loc când se constată de procuror ori de organul de cercetare penală, după caz, că a încetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penală care constată că a încetat cauza de suspendare înaintează dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluării.”. Diferit de reglementarea din țara noastră, unde articolul 333 prevede posibilitatea reluării urmăririi penale după ce a încetat cauza de suspendare, cea din Moldova reglementează situația reluării în cazul necesității efectuării unor acțiuni de urmărire penală.

45 Spre final de reglementare a acestei instituții codul de procedură penală din Moldova prevede la articolul 22, aliniatul 3 că: „Hotărârea organului de urmărire penală de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, precum și hotărârea judecătorească definitivă, împiedică reluarea urmăririi penale.”. În România nu există mai posibilitatea reluării urmăririi penale după ce a început faza de judecată ci cel târziu o astfel de soluție poate fi luată în faza de cameră preliminară, așadar o astfel de reglementare ar fi fost inutilă întrucât oricum nu ar fi fost posibilă. Diferit de reglementarea din Moldova este că în țara noastră se poate dispune reluarea urmăririi penale după ce a fost luată una dintre soluțiile de încetare a urmăririi penale, inclusiv dacă fapta nu există iar ulterior au apărut noi probe. Între reglementările celor două state sunt situații asemănătoare și diferite, existând acest lucru din pricina diferitelor instituții existente sau neexistente într-un stat față de celălalt.

46 Capitolul V – Concluzie O istorie recentă a procedurii penale din această țară, din momentul adoptării prezentului cod și prin numeroasele modificări ulterioare, care au fost aduse întrucât erau necesare, putem observa că există, oarecum, o nesiguranță care a condus la o instabilitate a procedurii penale și o modificare continuă a acesteia. Cu toate acestea, chiar dacă nu a fost total scutită și a suferit și aceasta modificări, însă nu atât de multe, instituția reluării urmăririi penale a rămas foarte necesară acestei faze a procesului penale și putem spune că este o modalitate de înlăturare a umor anumite greșeli sau anumitor împrejurări care nu au fost cunoscute la momentul respectiv de către organele de cercetare penală. Reluarea urmăririi penale este o instituție absolut necesară în procedura penală deoarece întotdeauna vor exista anumite situații în care va fi necesară luarea sau repararea unor anumite acte sau situații. Lipsa unei prevederi referitoare la reluarea urmăririi penale în legislație ar duce la un blocaj care ar fi creat în procedură întrucât ar exista situații când s-ar dispune anumite decizii iar reluarea ar fi necesară, însă, neexistând această posibilitate, acea decizie greșită nu ar putea fi remediată, sau, soluția dată nu ar avea autoritate de lucru judecat și neexistând posibilitatea de a se relua urmărirea penală ar fi necesar deschiderea unui nou dosar penal cu privire la aceleași fapte și aceleași persoane. Această instituție sporește garanția justiției existând posibilitatea completării urmăririi penale prin reluarea acesteia și a tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate după ce urmărirea penală a fost clasată, suspendată, s-a renunțat la urmărirea penală sau în celelalte situații care au fost dezvoltate-n prezenta lucrare de licență. Reluarea urmăririi penale este un remediu procedural care poate fi aplicat în cazul soluțiilor de netrimitere în judecată, dispuse în mod greșit, având ca temei descoperirea sau apariția unor fapte și împrejurări noi, necunoscute la data dispunerii soluției. În practică există numeroase situații în care organele apelează la această instituție, iar acest lucru este unul normal având în vedere că este imposibil să cunoști întotdeauna toate detaliile unei spețe iar, uneori, apar situații noi care au ca efect schimbarea împrejurărilor și făcând necesară folosirea acestei instituțiile. Să nu uităm că obiectul urmăririi penale îl reprezintă strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit astfel de fapte și la stabilirea răspunderii penale a acestora fiindcă este nevoie să se constate dacă este cazul, sau nu, să se dispună trimiterea în judecată. Drept urmare, într-o astfel de situație, având în vedere multitudinea infracțiunilor care se săvârșesc și trebuie cercetate de către organele de cercetare penală, este imposibil ca aceștia să afle de fiecare dată toate circumstanțele faptei, iar uneori le află ulterior

47 dispunerii unei măsuri de netrimitere în judecată ceea ce face și necesară și folosirea instituției reluării urmăririi penale. Reglementarea actuală respectă principiul ne bis in idem deoarece indiferent de soluția care a fost dată anterior de către procuror, atât clasarea cât și renunțarea la urmărirea penală, și neavând importanță dacă a fost supusă sau nu unui control judecătoresc, când devin definitive se bucură de prezumția de temeinicie. Acest lucru înseamnă că starea de fapt și de drept consemnată în conținutul oricărui act, care a fost emis în condițiile legii de către procuror, se prezumă până la proba contrarie. Reluarea urmăririi penale necesită existența unei probe contrarii, fiindcă consecința infirmării sau revocării soluției date iniția de către procuror are ca efect înlăturarea acestei prezumții, mai mult decât atât, existența unei proceduri de confirmare este un remediu pentru existența eventuală a unor decizii discreționare care au fost date de către procuror. Desigur existența acestei instituții nu trebuie exercitată abuziv și pentru a se crea presiuni de către cei care au posibilitatea să dispună de ea și să fie folosită cu bună credință și cu scopul aflării adevărului și a luării unei decizii în baza unei analize stricte și pur obiective, întrucât folosirea acestei instituții cu scopul de a se face presiuni pe anumite persoane nu-și are rostul, probabil din acest motiv legiuitorul nici nu a lăsat doar la latitudinea procurorului de caz posibilitatea de a dispune asupra acesteia. Nu trebuie să privim acest proces penal drept o metodă prin care fiecare inculpat este condamnat, există posibilitatea ca anumite persoane să fie nevinovate. Însă, un vinovat va trebui să plătească pentru faptele sale iar societatea impune acest lucru întrucât justiția trebuie să asigure echilibrul. Totuși, chiar și așa, justiția necesită respectarea unor reguli iar regulile respective să fie impune pentru a proteja persoanele de abuzuri ale sistemului represiv al statului. Cei ce au ajuns să aibă onoarea de a înfăptui justiția trebuie să-și amintească, chiar dacă deseori se uită repede, că sunt oameni iar aceștia au o misiune dificilă fiindcă justiția târzie este nulă (William Gladstone) iar dacă justiția nu face dreptate sau abuzează de ale sale puteri va obliga cetățeanul să-și piardă încrederea și speranța-n justiția și își va lua dreptatea în propriile mâini ți va refuza respectarea autorității. Până la urmă ce este justiția? În dicționar este sinonim cu dreptatea, iar dreptatea este un principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile. Cum ne dăm seama care este dreptatea fiecăruia dacă fiecare individ are sau propria sa dreptate individuală diferit, înseamnă că ar trebui să existe o dreptate colectivă care să mulțumească pe toată lumea, sau să o numim „Moralitate”?

48 ANEXE – MODELE ORDONANȚE94 1. Ordonanța procurorului de caz de reluare a urmăririi penale (cu efectuarea urmăririi de către procuror sau cu trimiterea cauzei la organul de cercetare penală) ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul … luna …ziua … Procuror … de la Parchetul de pe lângă …, Examinând dosarul de urmărire penală cu nr. de mai sus, C O N S T A T: Prin încheierea din data de …, pronunțată în dosarul nr. …, judecătorul de cameră preliminară de la … a dispus, în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen., restituirea cauzei la parchet, ca urmare a excluderii tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale. Excluderea probelor s-a dispus întrucât (se prezintă sintetic motivele din încheiere). Având în vedere că, față de sancțiunea aplicată mijloacelor de probă, se impune completarea urmăririi penale prin readministrarea în condiții de legalitate a tuturor probelor, În temeiul art. 334 alin. (1) și (3) din C. proc. pen., D IS P U N: 1. Reluarea urmăririi penale față de suspectul /inculpatul … (datele de stare civilă). În cazurile în care efectuarea urmăririi penale de către procuror nu este obligatorie potrivit art. 56 alin. (3) sau în temeiul altei dispoziții speciale: 2. Urmărirea penală se va efectua de către procuror, în condițiile art.334 alin. (3) din C. proc. pen. Sau, după caz: 94 Ghid practic. Modele de acte de procedura in materie penala – Parchete.

49 2. Urmărirea penală se va efectua de către (se indică organul de cercetare penală), care va efectua următoarele: – (se indică fiecare act de urmărire penală în parte, iar în cazul probelor, și mijlocul de probă prin care se va administra fiecare dintre acestea) 2.1. Organul de cercetare penală va aduce la îndeplinire cele cuprinse în prezenta ordonanță și va înainta procurorului dosarul împreună cu referatul de terminare a urmăririi penale până la data de … 3. Reluarea urmăririi penale se comunică suspectului/inculpatului (numele), precum și (celelalte părți/subiecți procesuali). P R O C U R O R, (numele și prenumele, semnătura și ștampila) 2. Ordonanță a conducătorului parchetului de reluare a urmăririi penale când restituirea s-a dispus doar pentru refacerea actului de sesizare ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul … luna …ziua … Prim-procuror al Parchetului de pe lângă …/Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel …/Procuror Șef al Secției … din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție/ Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Examinând dosarul de urmărire penală cu nr. de mai sus, C O N S T A T: Prin încheierea din data de …, pronunțată în dosarul nr. …, judecătorul de cameră preliminară de la … a dispus, în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) Din C. proc. pen., restituirea cauzei la parchet pentru refacerea rechizitoriului.

50 S-a constatat că rechizitoriul nr. … prin care Parchetul de pe lângă … a sesizat instanța este nelegal întocmit, iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului/limitelor judecății, întrucât (se prezintă sintetic motivele din încheiere). Neregularitatea/neregularitățile constatate nu pot fi remediate prin refacerea rechizitoriului, întrucât (se arată care sunt, în concret, motivele pentru care remedierea neregularității este condiționată de completarea urmăririi penale). Pentru aceste motive, în temeiul art. 334 alin. (2) din C. proc. pen., D I S P U N: 1. Reluarea urmăririi penale față de suspectul /inculpatul (datele de stare civilă). În cazurile în care efectuarea urmăririi penale de către procuror nu este obligatorie potrivit art. 56 alin. (3) sau în temeiul altei dispoziții speciale: 2. Urmărirea penală se va efectua de către procuror, în condițiile art.334 alin. (3) din C. proc. pen. Sau, după caz: 2. Urmărirea penală se va efectua de către (se indică organul de cercetare penală). 2. Se vor efectua următoarele acte de urmărire penală: – (se indică fiecare act de urmărire penală în parte, iar în cazul probelor, și mijlocul de probă prin care se va administra fiecare dintre acestea). 3. Reluarea urmăririi penale se comunică suspectului/inculpatului (numele), precum și (celelalte părți/subiecți procesuali). PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ …/PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL …/PROCUROR ȘEF AL SECȚIEI … DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE/ PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, (numele și prenumele, semnătura și ștampila) 3. Ordonanță de reluare a urmăririi penale după suspendare ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

51 Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul… luna…ziua… Procuror … de la Parchetul de pe lângă …, Examinând dosarul de urmărire penală cu nr. de mai sus, C O N S T A T: Prin ordonanța din data de … s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea prevăzută de art. …, reținându-se că … (expunerea succintă a situației de fapt reținute la începerea urmăririi penale). Prin ordonanța din data de … s-a dispus ca urmărirea penală să se efectueze cu privire la suspectul … (datele de stare civilă). (Prin ordonanța din data de … s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.) Prin ordonanța din data de … s-a dispus, în baza art. …, suspendarea urmăririi penale întrucât față de suspectul/inculpatul … (numele) cu privire la infracțiunea de … prevăzută de art. …, întrucât … (indicarea cauzei de suspendare). La data de … cauza de suspendare a încetat, întrucât…(indicarea împrejurării prin care a încetat cauza de suspendare), astfel cum rezultă din … (indicarea mijlocului de probă). Față de cele expuse, În temeiul art. 333 din C. proc. pen., D I S P U N: 1. Reluarea urmăririi penale față de suspectul/inculpatul …(datele prevăzute de art. 107alin. (1) din C. proc. pen.). 2. Reluarea urmăririi penale se comunică suspectului/inculpatului … (numele și prenumele), precum și … (părțile/subiecții procesuali/mediatorului cărora li se comunicase suspendarea). P R O C U R O R, (numele și prenumele, semnătura și ștampila)

52 4. Ordonanță de redeschidere a urmăririi penale, când procurorul ierarhic superior constată inexistența cazului pe care s-a întemeiat soluția de clasare ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul … luna …ziua … …, prim procuror/procuror șef secție/procuror general în cadrul Parchetului de pe lângă … Examinând actele de urmărire penală din dosarul cu nr. de mai sus, privind… C O N S T A T: Prin ordonanța din data de a Parchetului de pe lângă (instanța competentă) s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. (a)- j) din C. proc. pen., după caz), clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de (denumirea), prevăzută de art. (textul incriminator)/privind pe suspectul/inculpatul (numele și prenumele, în cazul în care urmărirea penală s-a efectuat cu privire la suspect/inculpat), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de (denumirea), prevăzută de art. (textul incriminator), constând în aceea că (prezentarea succintă a situației de fapt cu privire la care s-a desfășurat urmărirea penală). La adoptarea soluției de clasare întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. (a)- j) din C. proc. pen., după caz) procurorul a avut în vedere următoarele împrejurări rezultate din probele administrate în cauză: (prezentarea succintă a motivelor pe care procurorul și-a întemeiat soluția de clasare, cu trimitere la probele relevante, în cazul în care clasarea s-a dispus în urma evaluării acestora; dacă soluția s-a întemeiat pe retragerea plângerii sau împăcarea părților, se va face referire la acest aspect; dacă s-a întemeiat pe prescripția răspunderii penale, se va indica data reținută ca fiind aceea la care a intervenit prescripția etc.) Verificând dosarul și ordonanța, constat că soluția de clasare este nelegală întrucât împrejurarea pe care se întemeiază soluția nu există. Astfel, (vor fi arătate motivele, de fapt sau de drept, care conduc la inexistența cazului de clasare) Față de cele expuse, În temeiul art. 335 alin. (1) și art. 317 din C. proc. pen.,

53 D I S P U N: 1. Infirmarea ordonanței de clasare din data de … și redeschiderea urmăririi penale privind pe (datele de identificare ale suspectului sau inculpatului, dacă acesta este cunoscut, conform art. 107 din C. proc. pen.) 2. Dosarul se restituie la (indicarea organului de cercetare competent să efectueze urmărirea penală) pentru continuarea cercetărilor în vederea aflării adevărului, sens în care va administra următoarele probe: (se indică mijloacele de probă care urmează a fi administrate) Organul de cercetare penală va efectua orice acte de urmărire penală și va administra orice alte probe a căror necesitate va rezulta în urma continuării urmăririi penale. În temeiul art. 335 alin. (4) din C. proc. pen. dosarul se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la (denumirea instanței competente) în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale în cauza privind pe (numele și prenumele suspectului/inculpatului). PRIM-PROCUROR/PROCUROR ȘEF DIRECȚIE/PROCUROR GENERAL, (numele și prenumele, semnătura și ștampila) 5. Ordonanță de redeschidere a urmăririi penale, când procurorul constată dispariția cazului pe care s-a întemeiat soluția de clasare ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul … luna …ziua … Procuror…din cadrul Parchetului de pe lângă … Examinând actele de urmărire penală din dosarul penal cu numărul de mai sus, privind … C O N S T A T: Prin ordonanța din data de a Parchetului de pe lângă (instanța competentă) s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b), rap. la art. 16 alin. (1) lit. (a)- j) din C. proc. pen., după caz), clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de (denumirea), prevăzută de art. (textul

54 incriminator)/privind pe suspectul/inculpatul (numele și prenumele, în cazul în care urmărirea penală s-a efectuat cu privire la suspect/inculpat), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de (denumirea), prevăzută de art. (textul incriminator), constând în aceea că (prezentarea succintă a situației de fapt cu privire la care s-a desfășurat urmărirea penală). La adoptarea soluției de clasare întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. (a)- j) din C. proc. pen., după caz) s-au avut în vedere următoarele împrejurări rezultate din probele administrate în cauză: (prezentarea succintă a motivelor pe care procurorul și-a întemeiat soluția de clasare, cu trimitere la probele relevante, în cazul în care clasarea s-a dispus în urma evaluării acestora; dacă soluția s-a întemeiat pe retragerea plângerii sau împăcarea părților, se va face referire la acest aspect; dacă s-a întemeiat pe prescripția răspunderii penale, se va indica data reținută ca fiind aceea la care a intervenit prescripția etc.) Ulterior, la data de …, la dosarul cauzei au fost depuse dovezi (numele, prenumele și calitatea persoanei care a depus astfel de dovezi)/ au fost efectuate din oficiu verificări cu privire la (vor fi arătate împrejurările în care s-au efectuat verificări ulterioare soluționării cauzei prin clasare) și s-a constat că împrejurarea care a stat la baza soluției de clasare a dispărut (vor fi arătate motivele care conduc la dispariția împrejurării pe care s-a întemeiat soluția de clasare). Față de cele expuse, În temeiul art. 335 alin. (2) din C. proc. pen., D I S P U N: Revocarea ordonanței de clasare din data de… și redeschiderea urmăririi penale privind pe (datele de identificare ale suspectului sau inculpatului, dacă acesta este cunoscut, conform art. 107 din C. proc. pen.) În temeiul art. 335 alin. (4) din C. proc. pen. dosarul se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la (denumirea instanței competente) în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale în cauza privind pe (numele și prenumele suspectului/inculpatului). P R O C U R O R, (numele și prenumele, semnătura și ștampila)

55 6. Ordonanță de propunere redeschidere urmărire penală de către PRIM-PROCUROR/PROCUROR ȘEF DIRECȚIE/PROCUROR GENERAL, atunci când admite plângerea împotriva ordonanței de clasare cu trimitere spre confirmare judecătorului de cameră preliminară. ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul… luna… ziua… …, prim procuror/procuror șef secție/procuror general în cadrul Parchetului de pe lângă … Având spre soluționare plângerea formulată de … împotriva ordonanței nr… din … a Parchetului de pe lângă … CONSTAT Prin ordonanța din data de …, procurorul (prezentare însușire procuror) și a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) din C.Proc.pen., clasare cauzei privind …(infracțiunea clasată) prev. de art. … întrucât …(situația de la art. 16 cpp), în motivare s-a arătat că …(motivarea procurorului). Împotriva soluției a formulat plângere …, arătând faptul că soluția de clasare este neîntemeiată întrucât …(motivarea). În dovedire, au fost depuse…(dovezi). Analizând actele dosarului și din verificările efectuate în evidențele Parchetului de pe lângă … constat că plângerea formulată este întemeiată pentru următoarele motive: (vor fi arătate motivele de drept și/sau de fapt care duc la constatarea faptului că plângerea este întemeiată). Pentru aceste considerente, în temeiul art. 339 alin. (4) C.p.p. raportat la art. 336-338 C.p.p., și art. 335 alin. (1) și (4) din C.proc.pen., DISPUN 1. Admiterea plângerii formulate de … împotriva ordonanței nr. … din … a Parchetului de pe lângă …

56 2. Infirmarea soluției de clasare cu privire la săvârșirea infracțiunii … 3. Redeschiderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii … prev. de art… constând în aceea că la data de … a …(situația de fapt). 4. Sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul …(instanța) în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale. 5. în temeiul art. 275 alin. (3) și (5) Cpp cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. 6. După soluționarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în măsura în care se admite plângerea, dosarul penal … va fi repartizat …(numele procurorului) pentru a aprecia cu privire la… 7. Soluția se comunică. PRIM-PROCUROR/PROCUROR ȘEF DIRECȚIE/PROCUROR GENERAL, (numele și prenumele, semnătura și ștampila) 7. Ordonanță de redeschidere a urmăririi penale, când se constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite conform art. 318 alin.(3) ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Localitatea…, str. …, nr. …, jud. …, cod poștal: …; tel: …, fax: …, e-mail: …..@mpublic.ro; operator date cu caracter personal nr. … DOSAR NR. …/P/… ORDONANȚĂ Anul … luna …ziua … …, prim procuror/procuror șef secție/procuror general în cadrul Parchetului de pe lângă … Examinând actele de urmărire penală din dosarul cu nr. de mai sus, privind… C O N S T A T: Prin ordonanța din data de a Parchetului de pe lângă (instanța competentă) s-a dispus, în temeiul art. 318 alin. 1 C. proc. pen., renunțarea la urmărirea penală a suspectului/inculpatului (numele și prenumele), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de (denumirea), prevăzută de art. (textul incriminator), constând în aceea că (prezentarea succintă a situației de fapt cu privire la care s-a desfășurat urmărirea penală).

57 S-a constatat că, în raport cu conținutul faptei, cu modul și mijloacele de săvârșire, cu scopul urmărit și cu împrejurările concrete de săvârșire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii (vor fi indicate doar acele motive reținute de procuror în ordonanța de renunțare la urmărire penală) nu există interes public în urmărirea acesteia. Prin aceeași ordonanță suspectul/inculpatul a fost obligat ca în termen de (cel mult 6 luni sau 9 luni, pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă) de la momentul comunicării acesteia, să îndeplinească următoarele obligații: (enumerarea obligațiilor de la alin.3 al art. 318, care au fost stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărire penală; în cazul în care va fi obligat și la muncă în folosul comunității, se va indica perioada pe parcursul căreia trebuia să o presteze) Totodată, i s-a pus în vedere că neîndeplinirea cu rea credință a obligațiilor în termenul stabilit atrage revocarea renunțării la urmărirea penală. Dacă este cazul: Împotriva soluției de clasare nu s-a formulat plângere/s-a formulat plângere de către (numele și prenumele persoanei care a formulat plângerea), care a fost respinsă prin ordonanța din data de … a prim procurorului/procurorului șef de secție/procurorului general al Parchetului de pe lângă (instanța competentă)/admisă numai sub aspectul (vor fi indicate aspectele care au condus la respingerea plângerii sau, după caz, limitele în care ordonanța a fost desființată) În termen legal petentul (numele și prenumele) s-a adresat judecătorului de cameră preliminară care, prin sentința penală nr. .., din (data), definitivă, a respins ca nefondată plângerea petentului, întemeiată pe dispozițiile art. 341 C. proc. pen. La momentul expirării termenului de… prevăzut în ordonanță, suspectul/inculpatul (numele și prenumele) nu s-a prezentat la procuror pentru a prezenta dovezile care să ateste îndeplinirea obligațiilor la care a fost supus, precum și plata cheltuielilor judiciare. Legal citat, acesta nu s-a prezentat pentru a face dovada bunei sale credințe. (Vor fi analizate oricare alte împrejurări din care rezultă reaua credință în neîndeplinirea obligațiilor stabilite) Față de cele expuse, Constatând că, prin nedepunerea dovezilor de îndeplinire a obligațiilor stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărire penală și neprezentarea în fața procurorului pentru a-și justifica atitudinea, suspectul/inculpatul a dovedit că nu a îndeplinit, cu rea credință, obligațiile impuse, Față de cele expuse, În temeiul art. 335 alin. (3) din C. proc. pen., D I S P U N:

58 1. Revocarea ordonanței de renunțare la urmărire penală din data de…și redeschiderea urmăririi penale privind pe suspectul/inculpatul (datele de identificare, conform art. 107din C. proc. pen.) Dacă este cazul: 2. Dosarul se restituie la (indicarea organului de cercetare competent să efectueze urmărirea penală) pentru continuarea cercetărilor în vederea aflării adevărului, sens în care va administra următoarele probe: (se indică mijloacele de probă care urmează a fi administrate) Organul de cercetare penală va efectua orice acte de urmărire penală și va administra orice alte probe a căror necesitate va rezulta în urma efectuării cercetărilor. În temeiul art. 335 alin. (4) din C. proc. pen. dosarul se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la (denumirea instanței competente) în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale în cauza privind pe (numele și prenumele suspectului/inculpatului). P R O C U R O R, (numele și prenumele, semnătura și ștampila) 8. Model încheiere prin care judecătorul de cameră preliminară admite cererea de redeschidere a urmăririi penale. Instanța … SECȚIA PENALĂ Dosar nr. … ÎNCHEIERE Data Admite cererea formulată de către Parchetul de pe lângă … . În temeiul art. 335 alin. 4 Cpp constată legalitatea și temeinicia ordonanței nr… din data de… emisă de PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ …/PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL …/PROCUROR ȘEF AL SECȚIEI … DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE/ PROCUROR GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, și confirmă redeschiderea urmăririi penale în cauză. În temeiul art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în cameră de consiliu, data. JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

59 9. Model sentință respingere acord de recunoaștere a vinovăției95 DOSAR NR. …. JUDECĂTORIA ……. Sentința penală nr. Ședința publică din data de …. Instanța constituită din: PREȘEDINTE: …. GREFIER….: Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria ……………….. a fost reprezentat de procuror ………………………. . Pe rol se află soluționarea cauzei privind acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria … cu inculpatul … cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de …, prevăzute de art. …., în dosarul penal nr……al Parchetului de pe lângă Judecătoria … La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, personal și asistat de avocat … cu împuternicire avocațială seria … nr…./… /avocat din oficiu cu delegație pentru asistență juridică obligatorie nr. … depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța acordă cuvântul asupra acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat în cauză. Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției și … Apărătorul ales/din oficiu al inculpatului solicită admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției și … Inculpatul având ultimul cuvânt, relevă că …. INSTANȚA, La data de …, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei … sub nr…. acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria … cu inculpatul …, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de … prevăzute de art. ……., obiect al cauzei penale nr. …/P/… . S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că în data de …., faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de … prevăzute de art. …. Totodată s-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă 95 https://legeaz.net/modele/sentinta-admitere-respingere-acord-recunoastere-vinovatie-ncpp

60 administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: … precum și felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, respectiv pedeapsa de … închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acestei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat. Totodată a fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr…./P/…. Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria …,instanța constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 – 482 C. proc. pen.. în sensul că…/ că soluția consemnată în acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului. Astfel, … Față de aceste considerente, în baza art. 485 alin (2) C. proc. pen. ., instanța va respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria … cu inculpatul …, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de … prevăzute de …….obiect al cauzei penale nr. …/P/… și va trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuieli judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de … lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției. Onorariul cuvenit interpretului va rămâne în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE: În baza art. 485 alin. (2) C. proc. pen., respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria … cu inculpatul …, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de … prevăzute de …….obiect al cauzei penale nr. …/P/… și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de … lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției. Onorariul cuvenit interpretului rămâne în sarcina statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi, …. PREȘEDINTE, GREFIER,

61 Bibliografie: I. MONOGRAFII, TRATATE 1. Anastasiu Crișu, Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, București, 2011 2. Anca-Leila Lorincz Drept Procesual Penal Vol. I, Ed. Universul Juridic, 2015. 3. Bogdan Micu Procedură penală. Curs pentru admitere în magistratură și avocatură. Teste-grilă, Ed. Hamangiu, București, 2014. 4. Carmen – Silvia Paraschiv – Fișe de procedură penală pentru admiterea în magistratură și avocatură, Ed. Hamangiu, București, 2017 5. Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept Penal Român Partea Generală, ediția 2 revăzută și readăugită, Ed. Universul Juridic, 2016. 6. Gheorghe Mateuț – Procedură Penală Partea Generală, Ed. Universul Juridic, 2019. 7. Gheorghe Mateuț Tratat de Procedură Penală Vol 1, Ed. C.H. Beck, 2007. 8. Gheorghe Mateuț, Tratat de procedură penală, Partea Generală, Vol 2, Ed. C.H. Beck, 2012. 9. Ion Neagu Tratat de procedură penală partea specială în lumina noului cod de procedură penală, Ed. Hamangiu, 2014 10. Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de Procedură Penală Partea Specială, ediția a 2-a în lumina noului cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, 2018. 11. Mihail Udroiu, Fișe procedură penală, Ediția a 3-a revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, 2018. 12. Mihail Udroiu, Procedură Penală Partea Specială Ediția 5, Ed. C.H. Beck, 2018 13. Nicolae Volonciu, Andreea Simona Uzlău, ș.a., Noul Cod de procedură penală comentat, Ed. Hamangiu, 2014. 14. Nicolae Volonciu, Codul de procedură penală comentat ediția a 3-a, revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, 2017. 15. Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală, volumul I, Ed. Paideia, București, 1997. 16. Petre Buneci, Drept procesual penal, Partea Generală, Ed. Universitară, București, 2008. 17. Radu Marius Eugen, Drept de procedură penală – Partea Specială, Ed. Universitară, 2014. 18. Traian pop, Drept penal comparat. Partea generală, vol. II, Institutul de arte grafice „Ardealul”, Cluj, 1923. 19. Vintilă Dongoroz, Drept penal, reeditare ediție din 1939, Ed. Societății Tempus, București, 2000. 20. Vintilă Dongoroz, Siegfried Lahne, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stănoiu, Explicații teoretice ale codului de procedură penală român. Partea specială, Ed. Academiei, București, Vol 2, 1976.

62 21. Viorel Pașca, în Explicații preliminare ale noului cod penal, vol I, 2010. II. ARTICOLE 1. Codul de procedură penală din Moldova https://www.unodc.org/res/cld/document/mda/2003/criminal_procedure_code_of_moldova_html/The_Criminal_Procedure_Code_of_the_Republic_of_moldova.pdf 2. Curtea Constituțională Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2007 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/194672 3. Curtea Constituțională Decizia numărul 454 din 11 iulie 2019 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219870 4. Daniela Matei, Procuror Secția de urmărire penală și criminalistică. Noul Cod de Procedură Penală – http://old.mpublic.ro/ncpp.pdf 5. Decizia Curții Constituționale nr. 177 din 29 martie 2016 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/178218 6. Decizia Curții Constituționale nr. 496/2015 – https://lege5.ro/Gratuit/g43tomjuge/decizia-nr-496-2015-referitoare-la-admiterea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-335-alin-4-din-codul-de-procedura-penala 7. Decizia Curții Constituționale numărul 601 din 28 septembrie 2017 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/194519 8. Desfășurarea urmăririi penale în Moldova – https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-procesual-penal-partea-speciala/desfasurarea-urmaririi-penale/ 9. Dicționar Juridic – https://legeaz.net/dictionar-juridic/amnistie 10. Dicționar Juridic – https://legeaz.net/dictionar-juridic/prescriptie-raspundere-penala 11. Ghid practic. Modele de acte de procedura in materie penala – Parchete. 12. https://lege5.ro/Gratuit/geytinzrgm/decizia-nr-65-2007-privind-examinarea-recursului-in-interesul-legii-declarat-de-procurorul-general-al-parchetului-de-pe-langa-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-cu-privire-la-durata-maxima-a-masurii- 13. https://lege5.ro/Gratuit/gi2tqmjtge/decizia-nr-7-2011-privind-completul-competent-sa-judece-recursul-in-interesul-legii-ce-formeaza-obiectul-dosarului-nr-6-2011 14. https://legeaz.net/modele/sentinta-admitere-respingere-acord-recunoastere-vinovatie-ncpp 15. https://www.juridice.ro/413376/iccj-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-redeschiderea-urmaririi-penale.html

63 16. Ilie Dorin, Condiții de suspendare sau amânare a procesului civil sau penal pentru desfășurarea procedurii de mediere – https://www.juridice.ro/517903/conditii-de-suspendare-sau-amanare-procesului-civil-sau-penal-pentru-desfasurarea-procedurii-de-mediere.html 17. Ioan – Paul Chiș – Analele Universității din București, 2015 – https://drept.unibuc.ro/Ioan-Paul-CHIS-Drd.-Facultatea-de-Drept-Universitatea-din-Bucuresti-Redeschiderea-urmaririi-penale-urmata-de-confirmarea-de-catre-judecator.-Exceptie-s629-a953-ro.htm 18. Înalta Curte de Casație și Justiție Decizia nr. 27/2015 – https://www.legalis.ro/2015/12/15/decizia-i-c-c-j-nr-272015-hotarare-prealabila-referitoare-la-redeschiderea-urmaririi-penale-prevazuta-de-art-335-din-codul-de-procedura-penala/ 19. Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia dată Recursului în interesul legii nr. 5/2017 – https://legeaz.net/monitorul-oficial-375-2017/decizie-iccj-ril-5-2017-respingere-acord-recunoastere-vinovatie-retragere-consimtamant 20. Judecătoria Cluj-Napoca Sentința penală nr. 370 – http://www.rolii.ro/hotarari/589c82b8e49009381a000575 21. Judecătoria Cluj-Napoca, încheiere nr. 914/2016, ședința camerei de consiliu de la 07.06.2016 – http://www.rolii.ro/hotarari/589c82c4e49009381a0023c0 22. Judecătoria Cluj-Napoca, încheiere penală nr. 29/2015, Sentința camerei de consiliu de la 14 ianuarie 2015 – http://rolii.ro/hotarari/589c7302e49009842c001233 23. Judecătoria Cluj-Napoca, sentința nr. 1267/2014, ședința camerei de consiliu din data de 07 noiembrie 2014 – http://rolii.ro/hotarari/589c7301e49009842c001111 24. Judecătoria Cluj-Napoca, sentința penală nr. 371, ședința camerei de consiliu din data de 03.03.2016 – http://www.rolii.ro/hotarari/589c82b9e49009381a0006a7 25. Judecătoria Dragomirești, încheierea penală nr. 128/2016, ședința camerei de consiliu de la 26 mai 2016 – http://rolii.ro/hotarari/589c6d4fe49009c83e00096f 26. Judecătoria Dragomirești, Ședința Camerei de Consiliu de la 10 februarie 2016, cod operator 3087 – http://rolii.ro/hotarari/589c6d4ce49009c83e0002a4 27. Judecătoria Sânicolau Mare, dosar nr. 1271/295/2016, ședința publică de la 4 noiembrie 2016 – http://rolii.ro/hotarari/58a17a1be49009701b0005bd 28. Judecătoria Sebeș Încheiere Nr. 32/CP/2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/58a18582e490091818000105 29. Judecătoria Sebeș Încheiere Nr. 35/CP/2015 http://www.rolii.ro/hotarari/58a18582e490091818000113 30. Judecătoria Sebeș, Încheierea nr. 108/CP/2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/58a18585e49009181800095f

64 31. Judecătoria Sf. Gheorghe, Dosar Nr. 3478/305/2014 http://www.rolii.ro/hotarari/58a18fa0e490094c20000c0c 32. Judecătoria Timișoara, Secția Penală, încheierea penală nr. 548 – http://www.rolii.ro/hotarari/58be71e9e49009880a00003a 33. Judecătoria Timișoara, sentința nr. 1631, Ședința Camerei de Consiliu de la 16.03.2017 – http://rolii.ro/hotarari/590b19eee4900924fb000075 34. Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Controlul judecătorului asupra dispoziției de redeschidere a urmăririi penale – http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/NOILE_CODURI/note_de_studiu.pdf 35. Parchetul de pe lângă judecătoria Cluj-Napoca Ordonanță nr. 22/II/2/2018 din 01.03.2018 http://www.rolii.ro/hotarari/5aebc585e490099c2100003d 36. Tribunalul București, Sentința penală Nr. 949, Ședința publică din 08.05.2017. http://www.rolii.ro/hotarari/59828516e49009fc0d001223 37. Tribunalul Caraș Severin, Secția penală, Cameră Preliminară, încheiere penală nr. 121/C, Ședința Camerei de consiliu din 20 octombrie 2015 – http://www.rolii.ro/hotarari/588aa6b9e49009a02c0030b0 38. Tribunalul Prahova, Sentința civilă nr. 1727, ședința publică din data de 22 octombrie 2018 – http://rolii.ro/hotarari/5bf76b1fe49009d418000079 39. Tribunalul Timiș, decizia civilă nr. 1480/A, ședința publică din 08.12.2017 – http://rolii.ro/hotarari/5a9b62dbe49009201b00002c III. LEGISLAȚIE 1. *** – Constituția României. 2. *** – Legea nr. 304/2004 3. *** – Noul Cod de procedură penală din Moldova. 4. *** – Noul Cod de procedură penală. 5. *** – Noul Cod Penal. 6. *** – OUG nr. 18/2016. 7. *** – Vechiul Cod de procedură penală din 1968.