2. STADIUL REALI ZĂRILOR REPREZENTATIVE ALE SISTEMULUI COMPLEX DE FORAJ TOP DRIVE SYSTEM 2.1. Real izări pe plan mo ndial Pentru exemplificar e este… [629127]

PROIECT DE DIPLOM A

2. STADIUL REALI ZĂRILOR REPREZENTATIVE ALE SISTEMULUI
COMPLEX DE FORAJ TOP DRIVE SYSTEM

2.1. Real izări pe plan mo ndial

Pentru exemplificar e este fol osit sistemul de foraj portabi l, acționat electric,
produs de firma canadian ă CANRIG model 6025E de 2,5MN (250tf), care
cuprinde (fig. 2.1):
• Unitatea mobil[ de TDS , fi, compus[ din:
¾ ansamblul principal care con ține: motorul electric, reductorul, rulmentul
axial, fusul motor, presetupa cu \eava de sp[lar e, sistemu l de com pensare
pentru realizarea îmb in[rilor filetate, frâna disc de iner\ie, mecanismul pentru
realizarea conexiunil or file tate, robinetul superior c u sfer[ ac\ionat hidraulic,
robinetul i nferior cu sfer[ ac\ionat manua l, reduc\ii, sistem ul de ungere de
r[cire, aparatura hidraulic[ d e comand[ =i control, MMT etc.;
¾ sistemul de prindere compus din elem entele de leg [tur[ dintre macarau a
instala\iei și unitatea mobil[ de TDS ;
¾ ansamblul de ghidare;
¾ unitatea SCR (Sta\ie de Comand[ și Regl are);
¾ sistemul de leg[turi flexibile dintre pa rtea fix[ de pe instala\ia de foraj și
cea mobil[, materializat[ prin unitatea mobil[ de TDS , compus din cabluri
electrice d e for\[ și de comand[, furtunuri hi draul ice și de aer pentru r[cirea
motorului electric și furtunul rotary de alim entare cu fluid de foraj;
¾ sisteme de suspendare a sistemului de leg[turi flexi bile;
¾ panoul de comand[, care include: to ate comenzile electrice pentru
ac\ion[rile dispoziti velor, controlul motorului electric principal, turometru,
ampermetru / indicator de moment, cont rolul mom entului ga rniturii de foraj,
controlul momentului de în șurubare / deșurubare, alar mare luminoas[ și
sonor[;
¾ sistemul de r[cire for\at[ cu aer;
¾ grupul de presiune pentru alimenta rea mecanismelo r ac\ionate hidraulic.

În figura 2.1 poate fi examin at ansamb lul și elementele p rincipale ale TDS
ac\ionat hidrostatic de tip BRE TFOR 500. Acesta poate fi u șor „convertit” la
ac\ionarea electric[ prin schi mbarea motorului hidrostatic cu unul electric și
prin modificarea raportul ui de reduc\ie al reductorul ui.

12

CAPITOLUL 2

Figura 2.1a. Unitate mobil[ de TDS =i com ponentele principale – BRETFOR 500

13

PROIECT DE DIPLOM A

Figura 2.1b. Unitate mobil[ de TDS =i com ponentele principale – BRETFOR 500

14

CAPITOLUL 2

2.2. Real iz[ri ro mânești

În cadrul IPCUP Ploie ști au fost proiectate de-a lungul
mai multor ani un num[r variat de tipuri de CHM (Power
Sviwel ), pân[ la 50 tf (câteva zeci), dintre care un ele au
fost realizate, i ar mai recent au fost proiectate câteva
tipuri de TDS .
Aceste CHM , ac\ionate în totalitate hidrostatic,
destinate în majoritatea cazurilor echip[rii instala\iilor de
forat pu\uri de ap [, în carier e, foraje miniere, carotaje, sau
alte foraje special e, pot fi considerate precursoarele TDS .
Asupra lor exist[ un num[r important de lucr[ri de
specialitate, în care sunt ana lizate în am[nunt, ca urmare
nu se va insista prea mult asupra lor.
Caracteristicile tehnice principale unui astfel de
CHM de ti p CH-50, sunt:

Sarcina max im[ de lucru 50 tf
Tura\ia maxim[ 150 rpm
Momentul maxim realizat 3000 Nm
Presiunea maxim[ a fluidului
hidraulic de lucru 150 bar

Acest tip CH-50, destinat echip[rii instala\iilor de
foraj/interven\ie mobile, este portabil și montat î mpreun[
cu grupul de presiune pe o remorc[ u șoar[.
Într-o alt[ etap[ ulteri oar[, ca urmare a apari\iilor
pe plan mondial a unor noi tehnol ogii de foraj, în IPCUP
Ploiești au fost întreprinse mai multe studii tehnice, d e
cercetare, materializate în proiectarea unor instala\ii
moderne de foraj des tinate s[ ac\ioneze p artea superioar[
a garniturii de foraj – instala\ii de tip Top Drive System .
În concep\ia studiului tehnic de cer cetare, INSTA –
LA|IA PORTABILA DE AC\IONARE DIRECT[ A
GARNITURII DE FORAJ TIP SFT – 2000 , face parte
dintr-o ga m[ de instala\ii de tip TDS , compus[ di n trei
tipodimesiuni SFT–1250, SFT –2000 =i SFT–3000, în do-
u[ variante de ac\ionare:
a) cu motor hidrostatic lent (tip L);
b) cu motor hidrostati c cu pistoane axiale și reductor intermediar (tip R).
Figura 2.1c
Sistemul de ac\ionare direct[ a garnit urii de foraj, ti p SFT – 2000 R este
destinat echip[rii instala\iilor de foraj = i/sau interven\ie, fixe sau mo bile, cu
sarcina maxim[ de lucru la cârlig de 2000 kN pentru forarea sondelor de \i\ei =i
gaze (în special pentru forajul dirijat), precum =i pentru opera\i uni de interven\ie
15

PROIECT DE DIPLOM A

=i repara\ii sonde. Montarea pe o instala\ie mobil[ de foraj existent[ (în decurs
de câteva ore), nu afect eaz[ capacitatea =i performan\ele acesteia =i nu pre-
supune modificarea mastului. Datorit[ perfo rman\elor tehnice foarte ridicate =i a
gabaritului redus, acest TDS poate fi montat cu u șurin\[ pe o gam[ variat[ de
masturi =i turle de capacit[\i diferite.
Sistemul de ac\ionare direct[ a garnitu rii de foraj, de tip SFT 2000 R este
conceput a fi o inst ala\ie complet au tonom[, ac\ionarea gr upului de pompe se
face cu motor diesel propriu, dar poate fi utilizat un motor electric în c.a. sau
c.c. =i este montat pe s[nii gabaritice de tip petrolier, care-i permit transportul
facil =i montajul rapid la instala\iile tran sportabile existente (cu sarcina la cârlig
mai mare de 800 kN ), prin eli minarea capului hidra ulic al inst ala\iei. Acesta est e
o instala\ie complex[, care r ealizeaz[ urm [toarele func\iuni:
a) ac\ionarea direct[ a garniturii de foraj, f[r[ utilizarea unei p r[jini pro-
filate de antrenare, forajul efectu ându-se continuu pe lungimea unui pas;
b) sus\inerea, extragerea =i i ntrodu cerea garniturii de foraj prin inter-
mediul elevatorului =i al chiolba=ilor inclu=i în siste m;
c) înșurubarea/de=urubarea pasului de pr[jin i la / de la garn itura de foraj;
d) compunerea/descompunerea garnituri i de foraj din / î n pa=i de pr[ji ni
sau în pr[jini;
e) restabilirea rapid[ a circula\iei fl uidului de foraj concomitent cu rotirea
garniturii de foraj, ceea ce conduce la mai buna cur[\ire a t[lpii sondei =i la
prevenirea în\epenirii garnituri;
f) în cazul unor manifest[ri ale sondei se poate închide circula\ia fluidului
de foraj.
Sistemul de ac\ionare a garniturii de foraj , de tip SFT–2000 R este com-
pus în pri ncipal din urm[toarele dou[ s ubansambluri grupat e astfel: 1) o parte
fix[, situat [ pe sol =i 2) o parte mobil[ numit[ cap hidraulic mobil , care se de-
plaseaz[ pe un ghidaj montat pe mast.
1) Partea fix[ cuprinde dou[ s[nii transporta bile. Pe prima se monteaz[:
-grupul de ac\ionare alc[tuit dintr-un motor Caterpillar 3406 DITA –JW, pre-
v[zut cu r adiator;
– cutia de distri bu\ie montat[ pe motor, de la care s unt antrenate trei pompe:
– o pomp[ cu debit variabil de tip A2V Rexroth;
– o pomp[ cu pistoane axiale de tip A2 FO–NG32;
– o pomp[ dubl[ cu ro\i din\ate;
– rezervor hidraulic prev[zut cu filtre, ro binete de g olire =i de alimentare, s em-
nalizatoare pentru nivelul maxim–mini m de ulei =i pentru temperatur[;
– r[citor de ulei prev[zut cu un circuit de r[cire cu ap[, al c[ru i debit este reglat
de un robinet ac\ionat direct de temperatur a uleiului din rezervor;
– instala\ia electronic[ de comand[ aferen t[ pompei cu debit variabil;
– instala\ia electric[.
Pe a doua sanie a p[r\ii fixe, se mont eaz[ o tob[ pe care se înf[=oar[ fur-
tunele hidraulice acestea ocupând un spa\iu minim, fiind u=or de tra nsportat,
amplasat, montat sau demontat. În timpul func\ion[rii instala\iei, toba este
desf[=urat[, furtunele hidrost atice se desf[=oar[ pe toat[ lungimea cursei
16

CAPITOLUL 2

capului hidrostatic motor, realizând leg[tu ra dintre grupul de pompare =i control
situat pe sol =i capul hidraulic motor mo bil, care s e deplaseaz[ în sus =i jos pe
un ghi daj fixat pe mast.
Toba de înf[=urare furtune este un dispozitiv alc[tuit dintr-o tob[ execu-
tat[ din cadre de \evi sus\ inut[ de un suport metalic confec\ionat di n profile
u=oare sudate pe o sanie transportabil[ . Acest dispozitiv permite adaptarea u=oa-
r[ a sistemului de ac\ionare a garniturii de foraj pe ma sturi sau turle cu diferite
în[l\imi, precum =i posibilitatea amplas [rii în diverse pozi\ii convenabile a gru-
pului de pompare =i control lâng[ substructur[.
Sistemul de suspendare a furtunuril or, sus\ine greut atea acestora, cores-
punz[toare cursei capului hidraulic moto r, men\inându-le permanent la o raz[
mai mar e decât cea im pus[ de fabricant.
Acest sistem de suspendare se fixeaz [ pe o grind[, care este prins[ de
podul podar într-o pozi\ie aleas[ astfel în cât deplasarea furtunurilor împreun[ cu
capul hidraulic motor s[ nu int erfereze în nici un fel cu pernele de pr[jini sau
alte elemente ale mastului.
2) partea mobil[ – capul hidra ulic motor, es te com pus din urm[toarel e:
– capul hidraulic motor CHM 2000R, echipat cu dou[ motoare
hidraulice;
– sistemul de sus\iner e-strângere, des facere mat erial tubular;
– instala\ia hidraulic[ mobil[;
– chiolba șii de foraj și elevatorul de pr[jini.

CARACTERISTICI TEHNICE GE NERALE pentru SFT 2000 R:

– Sarcina stati c[ maxim[ 2000 kN
– Capacitatea dinamic[ a rulm entulu i axial, conf. API
Spec. 8C 1660 kN
– Momentul maxim de lu cru static 2620 daNm
– Momentul maxim dinamic 2120 daNm
– Tipul motorului diesel de antr enare Caterpillar 3406 DITA-JW
– Puterea maxim[ de ac\ionare la ie șire (la fusul capului
hidrau lic mo tor)
230 kW
– Domeniu l tura\iilo r de lucru 0 – 100 rpm
– Diametru l interior d e trecere al noroiului d e foraj 70 mm
– Dimens iunile pr[jinilo r manevr ate 2 7/8 ; 31/2 ; 41/2 in.
– Lungime a pasului d e pr[jini (dub lu) 18 m

În figura. 2.3 poate fi examinat[ co mponen\a sistemului complex de foraj
SFT 2000 tip TOP DRIVE montat[ pe o inst ala\ie de foraj in terven\ie de 1MN
(100 tf).
Grupul de ac\ionare (2) mont at pe o sanie este situat jos, lâng[ sub-
structur[, =i capul hidraulic motor ans. (a nsamblul mobil) (1), sunt legate cu fur-
tunele hidraulice aflate pe toba înf[ șurare (5).
Pe a doua sanie a p[r\ii fi xe, se monteaz[ toba (5), pe care se înf[=oar[
furtunele hidraulice în timpul transpor tului aces tora. În timpul func\ion[rii
17

PROIECT DE DIPLOM A

instala\iei, toba este desf[ șurat[, furtunele f[când leg[ tura dintre grupul de
ac\ionare și capul hidraulic mobil, care s e deplaseaz[ în sus și jos pe o structur[
de ghidare (3) suspendat[ de coroana geamblac, iar aceasta se fixeaz[ pe o
grind[ ori zontal[, prin care se transm ite momentul rezistent la montan\ii
mastului, în partea lor inferioar[.

Figura 2.2. Componen\a sistemului complex de fora j SFT 2000 tip TOP DRIVE montat pe
o instala\ie de foraj =i intervene\ie F-100.

18

CAPITOLUL 2

1 Toart[
2 Jug
3 Bol\ jug
4 Bol\ cilindru
5 Bol\ coloan [
6 Cilindrii compensare pentru
realiza rea îmbin[ rilor filetate
7 Coloan[
8 Motor hidrostatic lent
9 Carcas[ (Oal[)
10 Cilindrii de basculare
11 Cadru suport
12 Fus
13 Piuli\[ special[
14 Robinet de siguran\[ cu sfer[
15 Dispozitiv de strângere-desfacere
16 Elevator
17 Garnitur[ de pr[jini
18 Chiolba=i
19 Brid[ fixare
20 Dispozitiv de siguran\[ antirotire
21 Cadru de ghidare
22 Bol\
23 Coloan[ de ghidare
24 Sistem de etan=are a \evii de sp[lare

Figura 2.3. Ansamblul mobil – cap ul hidraulic mob il (TOP DRIVE) al sistemului complex
de foraj SFT 2000

Ansamblul mobil – capul hidraulic mobil prins în macara =i ghidat pe
sistemul de ghidare, figura cuprinde urm[toarele componente mai importante:
– toarta (1), care sus\ine jugul (2), prin bol\urile (3), iar de jug sunt
prinse pri n bol\urile (5), dou[ coloane de ghidare (7). Acestea sus\in un cadru
suport (11), care cuprinde o carcas[ (o al[) (9) (care include rulmentul axial
19

PROIECT DE DIPLOM A

principal, fusul motor etc.), mo torul hi drostatic lent (24), cadrul ghidare (21) și
dispoziti vul de strângere – desfacere a mate rialului t ubular (15). Pe coloanele de
ghidare (7), se poate deplasa cu o cu rs[ de 150 mm, subansamblul compus din
(9 –22). Cilindrii hidraulic i (6), fi xa\i cu un cap[t pe subansamblul descris
anterior și cu un cap[t pe jugul (2), alc[tui esc împreun[ cu alte componente
hidrostatice un sistem reglabil de compensare care u șureaz[ în șurubarea –
deșurubarea îmbin[rilor filetate ale p r[jinilor, având rolul arcului de la
macarau a cârlig. Pe fusul mo tor se monteaz[ un robinet de siguran\a cu sfer[
STAS (14), cu ajutorul unor dispoz itive antirotire (20), care nu permit
desfacer ea accidental [ a compo nentelor rotitoare.
– sistemul de rabatere a chiolba șilor (18) și al elevatorului (16), cu
cilindrii hidraulici (10), care sus\in garnitur a de pr[jini (17) sau pasul de pr[jini.
În cazul în care situa\ia o impune, capul hidraulic motor (partea mobil[)
poate fi de plasat de pe axa sondei pe o a lt[ pozi\ie retras[, astfel încât la nevoie
poate fi co ntinuat luc rul în mo d clasic, cu masa rotativ[.
Solu\iile tehnice con structiv e moderne adoptate pentru acest TDS, unele
origi nale, conform, includ printre altele: ac\i onarea direct[ a fusului =i a garni-
turii de pr[jini cu un motor hidrostatic (24), strângerea =i d esfacerea filetelor
putându-se realiza d irect cu m otorul hidr ostatic împreun[ cu un singur contra-
cle=te (dispozitiv de strângere) (15), sist emul de suspendare =i compensare re-
glabil (6), pentru u șurarea înșurub[rii și deșurub[rii filetelor, dispozitivele de
siguran\[ antirotire (20), care î mpiedic[ desfacer ea accidental [ a îmbin[rilor fi-
letate dintre fusul m otor, =i uti lizarea unui robinet de sigura n\[ cu sfer[ stan-
dardizat, ac\ionat manual (14).
O instala\ie de foraj de tip TDS , ac\ionat electric, de capacitat e =i putere
mai m are, care a fost proiectat[ la IPCUP Ploie=ti, este SAS-500, care are urm[-
toarele car acteristici tehnice principale:

– Sarcina static[ ma xim[ la capul hidraulic 500 US tonf.
– Sarcina dinamic[ echivalent [ a rulmentului principal
(conf. API S pec.8C) 421 US tonf.
– Puterea motorului de ac\ionare 850 kW/1150
– Tura\ia maxim[ a garniturii de foraj 194 rpm
– Momen tul de fora j:
– regim continuu 40194 Nm
– regim intermittent 52273 Nm
– Raportul de transmitere al reductorului 5,923:1
– Dimens iunile pr[jinilo r de fora j 41/2 – 51/2 in

O vedere general[ asupra aces tui tip de instala\ie este redat[ î n figura 2.4.
.

20

CAPITOLUL 2

Figura 2.4. Vedere general[

Componen\a sistemul complex de fora j de tip T OP DRIVE – SAS-500 este
similar[ cu cea a precedentei inst ala\ii descrise anterior, CANRIG.
Unitatea mobil[ con\ine:
21

PROIECT DE DIPLOM A

-motorul electric principal de ac \ionare de curent conti nuu, mont at
vertical, carcas a stat orului fiind solida rizat[ cu un c[rucior prev[zut cu role de
ghidare. Arborele motorului are o construc\ie speci al[, fiind prev[zut la interior
cu un orifi ciu central pentru circula\ia fl uidului de foraj. La partea superioar[ a
motorului, cap[tul ar borel ui permite montarea etanș[rii \evii de sp[lare la lulea,
solu\ia tehnic[ fiind asem [n[toare cu ac eea d e la capetele hidraulic e, iar la
partea inferioar[ a motorului, pe cap[ tul arborel ui se monteaz[ un disc de
presiune, care f ace parte din sistemul de frânare. Sub acest disc este montat
pinionul central;
– sistemul de ventila\ie, asigur[ r[ cirea în timpul func\ion[rii motorului
electric principal și se compune dintr-un motove ntilator care se monteaz[ la
partea superioar[ a carcasei statorul ui motorul ui;
– reductorul planetar cu raport ul de tr ansmitere de 6:1, se compune dintr-o
carcas[ central[ în construc \ie sudat[, prev[zut[ pe exte rior cu urechi de ag[\are
în chiolba și, iar la interior di ntr-un pini on de intrare central, coroana din\at[ și
sateli\i. În partea inferi oar[ a carcasei se g[se ște rulmentul axial principal cu
role conice, car e preia sarcina axia l[ prin um[rul fusului vertical;
– suportul motorului electric care pr eia momentul reactiv al forajului,
transmis prin carcasa motorulu i la c[ruciorul cu role și care permite mi șcarea p e
vertical[ î n sus și jos a unit[\ii mobile;
– manipulatorul de material tubular – MMT , sau sistemul de manevrare al
pașilor, situat la partea inferioar[ a un it[\ii mobile, care se po ate roti în jurul
axei g[urii de foraj independe nt de partea lui superi oar[ și care este com pus la
rândul lui din:
– mecanismul lift și ac\ionare robinet de siguran\[ ajut[ la
înșurubarea și deșurubarea filetelor de leg[tur[ și ac\ioneaz[
print r-un sistem de role și pârghii robinetul de siguran\[, este
compus dintr-un cadru care are principalul rol de a sus\ine
cleștele de strângere – des\epenire și sistemul de ac\ionare al
robinetului de siguran\[, un sist em de culisare cu un cilindru
hidraulic care permit e deplasar ea mecanismului în sus în pozi\ia
de așteptare în timpul forajului și jos în timpul strângerii și
desfacerii îmbin[rilor f iletate cep – muf[;
– capul de etan șare (distribuitorul rotativ) , permite alimentarea a
10 consum atori;
– sistemul de rotire compus di ntr-un mot or hidraulic c u pinion și
o coroan[ din\at[ fixat[ pe M MT;
– sistemul de amortizare , care au rolul de a u șura în=urubarea-
de=urubarea îmbin[rilor filetate , format din doi cilindrii cu
arcuri disc men\ine degajat ad aptorul de chiolba=i fa\[ de
um[rul robinetului de siguran\[ inferior în timpul rotirii sis-
temului;
22

CAPITOLUL 2

– robinetul de siguran\[ superi or asigur[ închiderea circula\i ei
fluidului de foraj în cazul câ nd sunt semnalat e tendin\e de
manifest[ri eruptive în timpul forajului
– robinetul de siguran\[ inferior ac\ionat manual , montat la partea
de jos a sistemului, între robine tul de siguran\[ superior ac\ionat
hidraulic =i racordul de leg[tur[ care se îmbin[ cu garnitura de
pr[jini;
– cleștele pentru strângere-des\epenire este format din sistemul de
fixare (contracle=tele), compus din cilindrii hi draulici care
strâng simultan prin intermediul un or bacuri racordul pr[jinii de
foraj care urmeaz[ s[ fie asamblat[ și sistemul de strângere-
des\epenire (cle=tel e), compus de asem enea din doi cilindrii
hidraulici prev[zu\i cu bacuri, =i care prin rotirea lor conjuga t[
în sensul orar sau invers, strâ ng sau sl[besc îmbinarea filetat[;
– mecanismul de înclinare chiolba și realizeaz[ rotirea chiolba=ilor
cu o pereche de cilindrii hidraulici atât în fa\[, pentru preluarea
pr[jinii de avans, cât =i în sp ate, pentru a putea ef ectua unel e
opera\ii la gura sonde i ;
– chiolba=ii împreun[ cu elev atorul cu scaun conic ac\ionat de doi
cilindrii hi draulici, din care unul ac\ioneaz[ semicorpii pentru
desfacer e =i strângere în jurul mufe i raco rdului pr[jinii de foraj,
iar cel[lalt ac\ioneaz[ z[vorul elevatorului ;
Celelate p[r\i componente al e instala\iei SAS–500 sunt:
– grupul hidrostatic de presiune , poate lucra în dou[ regimuri de
presiune – unul de 80 bar și altul de 160 bar;
– instala\ia electric[ este destinat[ s[ alimenteze și s[ comande
motorul de curent continuu de 850kW, precum și ceilal\i con-
sumatori. Este conceput[ astfel încât s[ se poat[ integra în instala\ia
electric[ a instala\iei de foraj p e care lucr eaz[, ech ipat[ cu S DACR.
În acel ași timp se faciliteaz[ func\ionar ea alternativ[ a unei mese ro-
tative printr-o simpl[ comutare. De asemenea, instala\ia el ectric[ mai
este prev[zut[ cu un pupit ru de coma nd[ care poate fi amplasat pe
podul sondei;
– înc[rc[torul dublu , asigur[ transportul fl uidul ui de foraj de la partea
fix[, la cea mobil[;
– leg[turile elastice dintre elementele de comand[ și capul hidra ulic;
– coloana vertical[ d e ghidare , compus[ din segmente chesonate lungi
de 6 metri, îmbinate între ele, îm preun[ cu grinda orizontal[, car e
preia mom entul react iv de la rotirea garniturii de foraj.
Un alt tip de instal a\ie, const ructiv sim ilar[ cu SAS-500, dar f[r[ cap
hidraulic integrat, proiectat[ l a IPC UP este SAS-350K, având urm[toarele
caracteristici tehnice principale :
– Sarcina maxim[ static[ de trac\iune 350 ts (450 tf)
– Puterea maxim[ de ac\ionare 596 kW
23

PROIECT DE DIPLOM A

– Tipul de ac\ionare electric
– Num[rul d e motoa re electrice 2
– Tipul motorului elec tric PA44-SW-002 KAMAN
– Raportul de transmitere al reductorului 15:1
– Tura\ia maxim[ a arborelui (fusului) de antrenare 190 rpm
– Pr[jinile d e foraj utiliz ate 41/2, 5, 51/2 in.
– Momentul la tura\ia maxim[ 32000 Nm
– Momentul de foraj continuu 35000 Nm
– Momentul de foraj intermittent 48000 Nm
– În[l\imea (sub elevato r – cep s uperior filetat pt. prindere la
cap hidraulic) 4200 mm
– Masa total[ 7875 Kg

2.3. Avantajele utiliz[rii sistemului co mplex de foraj d e tip TOP
DRIVE SYSTEM
Având în vedere modul specifi c de lucru cu sistemul de foraj cu TDS descris
mai sus, rezult[ un num[r important de avantaje fa\[ de forajul clasic:
-NU sunt neces are masa ro tativ[, pr[jin[ de antrenare p[trat [ sau hexagonal[,
p[tra\ii de antrenare;
-NU necesit[ transmisii având un lan\ cinematic complex, cu randamente redu-
se, pu\in fiabile, (reductoare, lan\uri, cupl aje, ambreiaje, arbori cardanici , etc.);
-NU este neces ar[ montarea- demontarea pr[ jinii de antrenare ori de câte ori se
introduce bucata de avans;
-SE POATE fora neîntrerupt cu pa și dubli sau tripli în func\ie de în[l\imea li-
ber[ a mastului sau a turlei;
-SE REDUCE num[rul de conexiuni cu 2/3 la pasul triplu =i cu 1/2 la pasul du-
blu, din acest motiv eficien\a manevrel or cre=te cu 15-20% (se reduce timpul
aferent opera\iilor de îmbinare, manevr area pr[jinii p[trate, precum =i uzura
filetelor);
-CIRCULA|IA fluidului de foraj =i rotirea garniturii de foraj în ambele sensuri
se poate r estabili imediat, fiind neces ar[ doar ridic area garniturii pe o în[l\ime
mic[ pentru a se putea prinde în pene; nu este necesar[ ridicarea garniturii de
pr[jini de pe talpa sondei cu lungimea pr[jinii de antrenare la fiecare ad [ugare a
buc[\ii de avans, pericolul de în\epenire a garniturii fii nd mult redus =i datorit[
îmbin[rii rapide a p asului urm[tor;
-SE POT controla mai bine manifest[r ile eruptive al e g[urii de sond[ prin
ac\ionarea într-un termen scurt a robinetul ui de închidere, care poate fi ac\ionat
de la distant[ (op\ional);
-SE PIERDE o cantitate mai mi c[ de n oroi sau din pres iunea fluidului de foraj
la ad[ugarea buc[\i i de avans, în cazu l forajului cu suprapresiune, sau cu
circula\ie invers[;
-UZURA prevenitoarelor de erup\ie este mai redus[, deoarece suprafa\a de
rotire este circular[ =i neted[ (=i nu p[trat[ sau hexagonal[);
24

CAPITOLUL 2

-SE REDUCE pericolul poten\ ial al maselo r mari în mi=carea de rota\ie la podul
sondei, cre=te siguran\a muncii (din aceast[ cau z[, dup[ cum se cunoa=te pest e
50% din num[rul de accidentelor de munc[ se produc pe podul sondei);
-DISPOZITIVUL de manipulare a pr[jinilor poate deplasa pr[jinile =i pa=ii de
pr[jini de la axul sondei la podul podar =i la gaura de a=teptare =i invers cu o
siguran\[ sporit[, eliminându-se ma nevrarea manual[ a elevatorului;
-SE POATE execut a eficient corectar ea g[urii prin roti re =i deplasare in sus a
garniturii de foraj;
-ROTI REA continu[ reduce frecarea g arniturii de foraj în cazul forajului
înclinat sau orizontal;
-SE REDUCE costul total în cazul fora jului direc\ional sau orizontal, utilizându-
se agen\i lubrifian\i în cantit[ \i mai mici =i mai ieftini;
-SE REDUCE deteriorarea straturilor productive;
-SE REDUC costurile totale d e foraj datorit[ prevenirii lip irii garniturii de foraj,
sau a pierderii ansamblului de fund =i a altor dispozitive scumpe, prin foraj
continuu pe lungimi mari =i cu sta\ion[ri scurte;
-SE ELIMIN[ timpul neces ar reorient[rii sculelor dup[ fiecare conexiune, în
cazul forajului direc\ional;
-SE POATE executa carotajul continuu pe lungimea unui pas dublu sau triplu;
-SE POT realiza în condi\ii mai bune une le opera\ii de instru menta\ie, se poate
coborî =i umple simultan cu fluide coloana de burlane;
-UN ALT mare avantaj al utiliz[rii TDS este posibilitatea de a se executa
îmbinarea filetat[ dintre cap[tul superior al garniturii de pr[jini cu filetul fusulu i
TDS în orice pozi\ie pe în[l\im ea util[ a mastului (turle i). Aceast[ opera\ie este
foarte util [ atunci când se produce o e rup\ie sau o refulare necontrolat[ a
fluidului de foraj prin i nteriorul pr[jin ilor =i nu este posibil[ cu tehnologia
clasic[;
-UTILIZAREA TDS reduce costul forajului pri n reducerea consumului de
energie, l ucrul mecanic al cablurilor, reduce uzura tobei, a rolelor, frânelor,
ambreiaj elor, etc., d eoarece g arnitura de pr[jini nu trebuie s[ fie ridicat[ =i
coborât[ la fiecare conexiune;
-CRE+TEREA siguran\ei în foraj datorit[ faptului c[ erup\iile pot fi controlate
rapid, chiar în timpul extrag erii garnit urii. Sondorul poa te fixa garnitura î n pene
=i poate în=uruba fusul motor î mpreun[ cu robinetul sferic care poate închide
circula\ia interioar[ a fluidu lui de foraj în 20-30 sec.
-SE poate cunoa=te mai bine st area de efort din garnitura de pr[jini, pent ru a se
putea preveni solicit[rile periculoase, dato rit[ controlului ap[s[rii pe sap[ =i a
momentului de rotire;
-S-A constatat c[ unei ore consumate pentru realizarea conexiunilor în sistemul
clasic îi corespund 0,08 ore (aprox. 290 sec.) în cazul realiz[rii acestora cu
TDS ;
-ÎN cazul dot[rii cu TDS , instala\ia de foraj poate fi mai u=or mecanizat[, iar
unele opera\ii pot fi automatizate;
-INSTALA|IILE DE FORA J ÎNCLI NAT sunt dotate în special cu TDS.

25