2 INTRODUCERE………………………………………………………….………………….3 CAPITOLUL 1. ABORDARI GENERALE ALE COMERTULUI ONLINE 1.1 Scurt istoric…………………………………………………………………………….4… [628338]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE LUCRARE DE LICENȚĂ la disciplina ECONOMIE MONDIALĂ cu titlul LOCUL ȘI ROLUL COMERȚULUI ELECTRONIC ÎN ECONOMIA MONDIALĂ CONTEMPORANĂ Coordonator: Prof. univ. dr. Constanta Chițiba Absolvent: [anonimizat] 2017

2 INTRODUCERE………………………………………………………….………………….3 CAPITOLUL 1. ABORDARI GENERALE ALE COMERTULUI ONLINE 1.1 Scurt istoric…………………………………………………………………………….4 1.2 Comertul electronic definit de Marketing, Vanzare si Cumparare ……………………6 1.3 Rolul comertului electronic in Economia mondiala………………………………….. 9 Bibliografie ………………………………………………………………………………….14

3 INTRODUCERE Comertul electronic este cea mai importanta aplicatie din noua tehnologie de comunicare. Producatorii, vanzatorii si consumatorii pot folosi magazinele mult mai rapid si pot obtine informatii la care nu au avut acces pana acum. Comertul electronic a penetrat mediul afacerilor in multe feluri. Folosirea site-urilor web mareste potentialul global al producerii, vanzarilor si descoperirea de noi client, servicii sau zone geografice. Comertul electronic, a redus de asemenea pretul de tranzactie, impreuna cu pretul de cumparare, de vanzare, de operare sau de depozitare al unei companii. Aceste activitati sunt urmate de efecte indirecte precum, performanta financiara, resurse umane, timp si satisfactia clientilor. Prin precizia datelor folosite de comertul online, factorii decizionari si cei de cautare, pot analiza impactul unul megazin online, structura sa si functionalitatea, schimbari in distributia de bunuri si servicii, dar si competitia globala. Acest lucru le da posibilitatea sa ia decizii bine definite in legatura cu politici si investitii in anumite sectoare de afaceri. Principala dificultate intampinata de factorii de decizie, este lipsa de indicatori cuprinzatori. Cu toate acestea, a fost depus un efort considerabil la nivel international precum cooperarea economica dintre Asia-Pacific si membrii Uniunii Europene, incercand adoparea unei intelegeri internationale. Tarile dezvoltatoare au inceput sa devina intens active in comertul electronic. Au realizat potentialul social si beneficiile economice, aduse de comertul online, cat si importanta detinerii datelor ce pot evidentia rolul comertului electronic pe teritoriul lor. Comertul online este mai mult o problema de afaceri si nu una de tehnologie. Este definit de imbunatatirea relatiilor dintre companie si client. Implica numeroase forme, variatii de nivel si costuri complexe, diferind de la o afacere la alta. Firmale folosesc e-mail-urile ca si o cale rapida de comunicare cu producatorii sau pentru a trimite sau primi reclamatii, informatii despre produse de la client sau pentru a accepta comenzi si livra produse. Comertul electronic imbunatateste de asemenea transferal sarcinilor catre producator. Bunurile primite prin internet, direct de la producator, reduc costurile de depozitare pentru compania detinatoare a magazinului online, dar aduc si o satisfactie sporita clientului, pentru eficacitate si timpul scurt de livrare. Realizarea de plati online a facturilor, transferul de fonduri si managerierea statelor de plata, imbunatatesc considerabil eficienta companiilor utilizatoare. Cea mai buna caracteristica a internetului, este lipsa de intermediari. Producatorii au posibilitatea de a isi vinde marfa usor catre cumparatori prin intermediul internetului. Soft-urile sau muzica realizata, nu doar ca poate fi cumparate online, dar poate fi livrata in format digital in cateva secunde catre cumparator, prin ajutorul comertului online.

4 Capitolul 1 1.1 Scurt istoric Prin definitie, comertul electronic sau cum este cunoscut in lumea intreaga, e-commerce, reprezinta cumpararea sau vanzarea de produse sau servicii cu ajutorul conexiunii globale, numita Internet. Pentru anumite persoane comertul electronic face parte din activitatile lor zilnice si implica, plata facturilor online sau cumpararea unor produse de la anumiti distribuitori ce detin un magazine online. In ziua de astazi, traiul fara comertul electronic poate fi insondabil, complicat si neacceptat de multi. Comertul electronic a fost introdus cu peste patruzeci de ani (40) in urma si pana astazi a continuat sa creasca cu noi tehnoligii, invovatii si cu mii de companii ce creeaza magazine online, in fiecare an. Comoditatea cu care poate fi folosit, siguranta si interfata usor de inteles pentru multi utilizatori, s-a imbunatatit considerabil de la inceputul acestui fenomen. Intre anii 1960-1982, calea comertului electronic a fost pregatita prin proiectul numit EDI. ( Electronic Data Interchange). Proiectul acesta, a revolutionat lumea tehnologiei la momentul respectiv, reusind sa inlocuiasca scrisorile traditionale, (fizice) cu cele electronice, cunoscute ca si e-mail sau scrisoare electronica. Fiecare baza de calcul, putea transfera care alta unitate, comenzi, facturi sau tranzactii de afaceri folosind diferite formate locale. Dup ace o comanda era exacutata, trecea printr-un filtru de verificare numit VAN – Value Added Network si apoi era livrata direct catre system de procesare comenzi si apoi catre destinatar. EDI oferea posibilitatea transferului de date fara nici o interventie umana. Michael Aldrich, inventator, inovator si om de afaceri, este cel care a pus bazele comertului online. Ideea i-a venit cand se afla intr-o banala plimbare alaturi de sotia sa. Gandurile si discutia pe care cei doi au avut-o, legata de mersul saptamanal la supermarket pentru cumparaturi. Imediat dupa finalizarea discutiei, Aldrich a facut un plan si a implementat aceasta idee. In 1979, Aldrich a conectat un televizor cu un calculator ce procesa tranzactii si o linie de telefon, rezultand ceea ce el a numit ulterior “teleshopping”, insemnand cuparaturi la distanta. Acest serviciu a functionat, dar nu la nivelul la care inventatorul se astepta. Profitul era adus in special de relatia dintre companii si prin cumpararea produselor de catre alte companii pentru revanzare. Numita in ziua de asta B2B (business to business).

5 In 1982, cand folosirea computerelor si a internetului a luat amploare, Franta a lansat un site web numit Minitel. Serviciul online folosea un terminal video, care facea lagatura cu liniile de telefonie. Minitel era gratuit si conectat cu milioane de utilizator de relele de internet. In anul 1999, peste 9 milioane de terminale Minitel au fost distribuite si conectate cu aproximativ 25 de milioane de utilizatori de aparatura cu o conexiune la internet. Sistemul Minitel a atins punctual culminant in 1991, iar dupa 3 ani, a urmat de o scadere in utilizare ce a dus la inchiderea sa in anul 2011. Compania Franceza ce l-a realizat, a anuntat cu tristete ca nu si-a atins scopul, si anume, acela de a fi “internetul”. In anul 1995, cel mai mare vanzator online, al lumii, numit Amazon, a lansat o librarie online. Limitele impuse de o librarie fizica, au fost ridicate pana la infinit, ne mai fiind oprit de cele 200.000 de locuri de pe rafturi. Aceasta schimbare, i-a oferit posibilitatea de a vinde si alte produse. In prezent, Amazon nu vinde doar carti, ci si DVD-uri, Playere MP3, Softuri de calculatoare, jocuri video, electronice, mobilier, alimente si jucarii. O caracteristica unica, a site-ului Amazon, este “parearea”, cunoscuta ca si “review”, pe care orice comparator o poate scrie pe site, legata de orice produs achizitionat, ajutand sau avertizand astfel, alti cumparatori. Parerea publica despre produsele online, este considerata cea mai de efect tactica de realizare a vanzarilor. Compania atrage lunar, peste 65 de milioane de client, ce au dus la un profit de 34.204 miliarde de dolari in anul 2010. In 2001, Amazon a lansat primul site compatibil cu telefoanele mobile de la acea vreme. De asemenea, o alta companie de succes in comertul electronic, este compania eBay. Debutul a fost in acelasi an in care Amazon si-a inceput activitatea, 1995. Urmat de companii precum Zappos si Victoria Secret. Zappos fiind o companie ce a inceput si a ramas doar online. Niciodata nu a vandut produse intr-un magazine fizic. Tot in 1995, compania Yahoo a luat nastere, urmata de Google in 1998. Acesti doi giganti ai internetului au ajuns rapid in topul companiilor americane. Ambele companii si-au deschis propriile magazine online, numite Google Shopping si Yahoo Shopping. Compania globala de comert electronic, numita PayPal, si-a inceput activitatea in 1998 si in present opereaza in peste 190 de tari. PayPal este o banca ce opereaza si proceseaza printr-o platform online sau site-uri plati intre utilizatori. Permit transferul a peste (24) douazeci si patru de moenede mondiale si detin peste 232 milioane de conturi, dintre care mai mult de 100 sunt active. Cresterea utilizarii internetului, a dispozitivelor electronice, precum, telefoane inteligente sau tablete conectate cu un larg consum de servicii, duc la evolutia si extinderea comertului electronic. Relatiile dintre Companii si clienti au devenit mult mai conectate, ducand la o mai usoara tranzactionare online. Zilnic, cei care utilizeaza internetul pentru vanzarea de produse, dezvolta platforma pentru o experienta mai realistica a cumparaturilor prin tehnologiile folosite.

6 1.2Comertul electronic, definit de Marketing, Cumparare si Vanzare Un raport recent realizat de Departamentul Comertului din Statele Unite, aduc la cunostina o crestere masiva a folosirii internetului in scop commercial. In septembrie 2001, 21% din populatia Statelor Unite folosea internetul pentru cumparaturile online, iar 8% din populatie, pentru transferuri bancare. Depasind cu mult cifra de 13%, inregistrata in anul 2000. De asemenea, tot in anul 2001 Departamentul Comertului a analizat o crestere cu 10%, din care rezulta 36% din populatia Statelor Unite, folosea internetul pentru cautarea de informatii sau sarvicii. Principala ingrijorare a utilizatorilor, nu o reprezenta intarzierea produselor sau chiar lipsa livrarii lor, ci potentialul abuz asupra datelor inregistrate de ei, pe site-urile de vanzari. Cei mai multi utilizatori ai magazinelor sau site-urilor de transfer online, nu citesc Termenii si Conditiile impuse. Un studiu realizat asupra acestui fapt, relateaza un procent de numai 3% din clientii online, citesc termenii si conditiile impuse de companii si aproximativ 1% petrec putin timp citind, dupa care renunta. Numeroase eforturi sunt facute constant prin campanii radio, pentru a educa si incuraja clientii sa-si protejeze informatiile. Cand un client stie clar care sutn nevoile sale, este foarte usor pentru el sa acceseze un site, sa caute produsul dorit si sa-l adauge in cosul de cumparaturi virtual. Anumiti producatori din oriental mijlociu, unde economia reflecta o crestere impresionanta, aleg sa poarte o discutie deschisa cu posibilii cumparatori. Pe cele mai lute site-uri se pot gasi preturile afisat, dar de asemenea exista site-uri und epretul este negociat. Daca un cumaprator are nevoie de o mara de otel de 2m lungime, pretul pe care-l il va primi, va fi evident, mult mai ridicat. Pentru clientii ce cumpara mai multe produse din aceeasi categorie si anume 1 palet de bare de otel, pretul va fi considerabil mai scazut la un calcul amanuntit, pentru fiecare bucata. Aceast mod de vanzare reprezinta o situatie in care ambii, cumparatorul si vanzatorul au de castigat. Cumparatorul, va primi un pret de vanzare mai mic, iar vanzatorul va vinde o cantitate mai mare de marfa. O alta metoda prin care apare marketingul in comertul electronic, este prin posibiliatatea clientilor de a promova marfa cumparata, in urma caruia el va primi o suma de bani sau puncte, ce pot fi folosite pe site-ul respective pentru a cumpara buniri sau servicii. Cei ce nu au suficient credit acumulat, nu pot cumpara produsul dorit, iar singura modalitate de strangere a punctelor, este promovarea continua pe platformele sociale. Pe langa taxele pe care site-ul folosit le aplica, dupa o transactie complete, intre vanzator si comparator, banii nu se vad niciodata. Ceva mai putin folosita, dar foarte cunoscuta mai ales pe piata internationala Americana, des folosita de Gigantul eBay, este licitatia. Numeroase produse uzate, sau chiar noi, sunt scoase la licitatie in versiune online. Oricine poate participa cu o propunere mai mare decat cea existent la momentul respectiv. Asa ca un

7 vanzator poate avea un profit semnificativ crescut fata de cel pe care l-ar fi avut in urma stabilirii unui pret fix. Piata online, unde se realizeaza cumpararea, este site-ul pe care cumparatorii se intalnesc cu vanzatorii si discuta despre bunuri si servicii. Acum mult timp, aceste piete au atras atenti alumii. Un numar mare de site-uri au fost infiintate. Virtual, toate tipurile de produse, incluzand cartile, CD-urile audio, jucarii, elemente de mobilier, haine, alimente, bijuterii, sunt disponibile pentru vanzarea pe internet. Vanzarea de carti pe internet, care a fost clasificata ca o foarte buna investitie. Fondatorul si Directorul siteului amazon.com, a estimate ca totalitatea cartilor vandute pe internet, reprezinta 15% din totalitatea de cati de pe piata. Presedintele companiei Borders, a doua din lantul de vanzari a Statelor Unite, considera ca actiunea nu este mai mare de 10%. Prin urmare, nivelul vanzarilor celorlalte produse este mult mai scazut pe internet. Cel mai bun produs de vanzare, la nivel global, este biletul de calatorie sau pentru diferite evenimente si pot fi transferate catre comparator mult mai usor, ca si alte produse. Succesul vanzarilor online se datoreaza si informatiilor sau fotografiilor atasate produsului in momentul vanzarii de pe site-ul companiei. Un produs, inainte de cumparare, necesita o inspectie vizuala, pentru a satisfice nevoile clientului, in detrimental biletelor, unde nu este necesara vizualizarea prematura. Multe persoane sunt de parere doar companiile mari cu investitii foarte mari pot suporta asemenea cheltuieli precum cumpararea electronica. Acest lucru nu este adevarat! Orice tip de companie sau industrie de orice marime poate deschide un asemenea market. In urma unor studii tehnologice a companiei AMR, asupra afacerilor cu peste 10.000 de angajati, reiese ca peste 40% participa deja la schimburi business to business, mult mai mult decat o fac companiile ce au intre 1000 si 2500 angajati. Se asteapta o crestere de pana la 80% in urmatorii doi ani! Aqua Porter, Managerul de echipa al companiei Xerox, a anutat trecere la magazinul online urmat de explicatia deciziei luate. Pentru Xerox, magazinul online a insemnat o economisire de peste $20 milioane de dolari in cheltuielile anuale. Costul angajatilor responsabili de cumpararea de produse a fost redus cu peste 20%, prin folosirea reducerilor din catalogul digital. Compania Canadiana de cale ferata, cu peste 75.000 de produse in catalor, a reusit o economisire de peste $10 milioane de dolari. Comertul online, reduce costurile platii angajatilor si de asemenea, creste eficienta si reduce semnificativ erorile umane. Principala modalitate de a masura performanta unei comapnii, este de a compara profitul total cu anii anteriori, competitor sau alte resurse economice ce produc bani constant. Vanzarea este un component important in orice afacere. Performanta se masoara intotdeauna prin ce se investeste si prin profitul rezultat. Potrivit unui studio de executive, ce a avut loc in Statele unite, 46% din retailer folosesc site-turi pentru masurarea performantei si doar 1 din 4 sunt focusati doar pe profit, fara studii paralele. Afacerile online, ar trebui sa monitorizeze continuu cererile clientilor si schimbarile pietei impreuna cu dezvoltarea globala. Cunoasterea cerilor clientilor intr-un timp foarte scurt, este foarte dificil. Integrarea unor

8 siteme online si offline pentru monitorizarea nevoilor clientilor, prin analizarea produselor vizitate pe site de pe un IP unic, este foarte utila, crescand considerabil datele adunate si incercand transformarea lor in vanzari. Doar un procent de 31% din retailer utilizeaza aceste servicii in timp ce 23% planifica o implementare in urmatorii doi, trei ani. Un website bine dezvoltat, actualizat si conectat la departamentul de suport si analiza clienti, este o necesitate pentru a creste vanzarile. Multe dintre companiile ce activeaza pe piata online in momentul de fata, nu au website-ul conectat pentru un suport mai bun, a spus Hollis Bischoff, director al Meta Group INC, o firma de consultanta in IT. O alta pierdere ce poate fi adusa asupra unei companii, este pierderea de client. Un site al unei companii nu este conectat corect la baza de date, asta adduce o lipsa de transmitere a informatiei, intarziere, si nu in ultimul rand, afectarea relatiei cu clientul. Pentru a avea o afacere online, bine pusa la punct, unele costuri sunt generate, dar beneficiile aduse, sunt mult mai mari.

9 1.3Rolul comertului electronic in economia mondiala Eficienta internetului, deschide piete ce pana acum au fost inchise. Suntem tentati sa credem ca este o alta forma de liberalizare. O imbunatatire tehnica poate scade costurile tranzactiilor si poate genera de departe mult mai multe beneficii decat ar genera o piata fizica. Intr-adevar, scaderea costurilor poate creste potentiale beneficii ale liberalizarii in multe sectoare de servicii. Dupa cum costurile de comunicare continua sa scada, potentialul international de externalizare, creste. Ca si rezultat, externalizarea managementului si activitatilor de productie va devein mult mai importanta. Evident, anumite sectoare sau companii, de-a lungul lumii, isunt afectate de dezvoltarea comertului online. In nenumarate randuri au fost incercari de indentificare a sectoarelor ce ar putea fi predispose efectului de dezvoltate a comertlui online si tehnologiei. De exemplu, o cercetare pe baza unor criterii care au cantarit bine efectul economiilor, cresterii productivitatii si capacitatea produsului de a rezista in comertul electronic, a elaborat un indice al cresterii intensitatii internetului. Constatarea bazata pe date adunate din USA si Europa, sugereaza ca cele mai intensive sectoare sunt cele de component electronice, produse alimentare, produse farmaceutice, si produse forestiere sau de papetarie. Este probabil sa se astepte ca in alte regiuni, aceleasi sectoare si industrii sa fie afectate de comertul electronic prin externalizare. In acelasi timp, dovezile recente, sugereaza ca unele corporatii transnationale, utilizeaza cel mai intens comertul electronic. Potentialele beneficii ale comertului electronic international, catre o care in curs de dezvoltare, se datoreaza unei reduceri ale costului de import precum si printr-o crestere a pretului primit pentru exporturi. Chiar daca o tara nu exporta servicii, ea poate beneficia de importuri de servicii, platindu-le prin bunuri. Disponibilitatea mai redusa a serviciilor medicale, de inginerie si arhitectura, invatamant la distanta si costurile reduse ale tranzactiilor, pot conferi beneficii, chiar daca tara nu exporta imediat servicii tranzactionate prin internet. Cateva studii recente au sugerat de asemenea, ca utilizarea comertului electronic, stimuleaza si utilizarea internetului. De exemplu, un studio sugereaza ca in masura in care o tara este integrate in economia globala, poate juca un rol in cadrul acesteia prin accesul la IT. Tari cu un contact mai mare, fie prin comert, turism sau locatie geografica, cu lumea exterioara, sunt mai susceptibile de a avansa in tehnologia digitala decat alte tari. Similar, un alt studio sustine ca tarile deschise importurilor din economiile OECD cu venituri mari, vor beneficia de pe urma transferului de cunostinte si prin urmare vor adapta mai multe tehnologii. Figura si tabelul urmator arata volumul comertului mondial si cresterea utilizarii internetului in intreaga lume. Conform figurii 1. desi volumul schimburilor comerciale mondiale a fluctuat intre 2000 si 2010, a avut o situatie pozitiva pana in 2008. Dupa 2008, a scazut din

10 cauza crizei financiare globale si apoi a inceput sa creasca din nou. Utilizarea internetului in intreaga lume a crescut intre anii 2000 si 2010.
Figura 1. Regiunile lumii Cresterea, 2000-2010 Africa 2,357.3% Asia 621.8% Europa 352.0% Orientul Mijlociu 1,825.3% America de Nord 146.3% America Latina/Caraibe 1,032.8% Oceania/Australia 179.0% Tabel 1. Studiile empirice, privind adaptarea la internet, au constata ca utilizarea internetului este corelata cu deschiderea spre comert, chiar si dupa controlul altor factori care ar fi putut corela cu ambele. De exemplu, unul dintre studii a constatat ca utilizatorii de internet au reprezentat o mare parte din populatia tarilor in curs de dezvoltare, deschise comertului. Alte studii au constatat, de asemenea, ca exista masuri suplimentare de utilizare a TIC si de investitii correlate cu diferite masuri de deschidere. De exemplu, o cercetare, care analizeaza factorii determinant ai tehnologiei informatiilor utilizate in 54 de tari din Africa, a constat ca utilizarea tehnologiei informatiei a fost mai inalta in tarile mai deschise. O cercetare arata ca intreprinderile care sunt mai internationalizate au mai multe sanse sa se implice in comertul electronic de afaceri, dar nu si in comertul electronic intre intreprinderi si consumatori. O alta cercetare arata ca investitiile in TIC sunt mai mari in tarile care importa mai multe produse fabricate in tari din Europa. In cele din urma, un stiudiu, care foloseste date la nivel de intreprindere despre utilizarea internetului in Europa de Est si Asia Centrala, nu reusesc sa gaseasca o corelatie pozitiva intre deschiderea si utilizarea internetului la nivel de intreprindere. De fapt, în anumite specificații de model, același studiu

11 constată o corelație negativă. Acest rezultat negativ se datorează totuși importurilor din țările cu venituri mici și medii. Importurile din țările cu venituri ridicate sunt corelate în mod pozitiv cu conectivitatea la internet. De exemplu, un studiu arată că corelația dintre deschidere și investiții în domeniul TIC este mai puternică pentru țările care nu exportă calculatoare. Câteva studii recente au pus întrebarea dacă utilizarea internetului afectează comerțul. De exemplu, folosind date din 20 de țări cu venituri mici și mijlocii din Europa de Est și Asia Centrală, o cercetare arată că întreprinderile cu conexiuni la internet exporta mai mult, ca o parte din vânzările lor totale, decât întreprinderile fără conexiuni. În timp ce comerțul electronic continuă să se extindă, impactul său asupra ocupării forței de muncă și a salariilor va fi rezultatul unui set complex de forțe interactive. Se așteaptă ca si comerțul electronic să creeze, direct și indirect, noi locuri de muncă, precum și să provoace pierderi de locuri de muncă. Noi locuri de muncă vor fi obținute în domeniul bunurilor și serviciilor legate de informație, de divertisment, de software și de produse digitale, de exemplu. Crearea indirectă a locurilor de muncă va avea loc prin creșterea cererii și a productivității. Locurile de muncă vor fi pierdute atunci când comerțul electronic înlocuiește calea tradițională de a face afaceri. Lucrările cel mai probabil afectate, după cum sugerează dovezile preliminare, sunt cele din sectorul comerțului retail, oficiile poștale și agențiile de turism. Cu toate acestea, efectele nu vor fi uniforme între țări, zone geografice, industrii sau grupuri de calificare. Dovezile pentru Statele Unite și Uniunea Europeană arată că ocuparea forței de muncă în industriile legate de TIC și în sectoarele financiar, comercial și de comerț reprezintă aproape o treime și un sfert din totalul ocupării forței de muncă. Mai important, acestea au reprezentat 28% și 35% din crearea de locuri de muncă în perioada 1993-1996. Pe lângă câștigurile și pierderile nete din domeniul ocupării forței de muncă, comerțul electronic va avea un impact asupra cererii pentru anumite abilități. Dovezile sugerează că TIC și comerțul electronic necesită un întreg set de noi competențe în care responsabilitățile și luarea deciziilor devin mai bazate pe informații. Această "schimbare tehnică cu părtinire calificată" generează cererea persoanelor cu abilități și talente de a gestiona nu numai tehnologia informației, ci și de a exploata cantitățile mari de informații despre cerințele clienților și procesele de producție. De fapt, concluziile preliminare într-o notă studiată că noile tehnologii vor spori cererea de lucrători cu înaltă calificare pentru a le conduce, dar și noilor manageri care trebuie să ia decizii în mai multe organizații cu o intensitate a informațiilor. Această cerere crescută pentru lucrătorii cu înaltă calificare, cu responsabilități manageriale și executive suplimentare și o nevoie mai mare de expertiză specializată, care vor conduce la salarii mai mari sunt privite de unii cercetători ca fiind o cauză a înrăutățirii distribuției veniturilor. Dovezile pentru S.U.A. par să sugereze că cererea a fost mutată de la ocupațiile cu salarii mici și mijlocii și de la abilitățile necesare pentru locuri de muncă foarte bine răsplătite și sarcini care necesită un talent specific, o pregătire sau o capacitate de management. O mare parte din schimbarea cererii de forță de muncă se explică prin

12 schimbarea tehnică părtinitoare. În ansamblu, salariul scăzut, producția de indemanare scăzută, nu sa bucurat de creșterile salariale pe care le-au experimentat industriile cu o intensitate ridicată a productivității IT și de creștere a productivității. Astfel, salariile reale au crescut în industriile intensive IT, salariile erau deja relativ ridicate și nu s-au schimbat în industriile sărace din domeniul IT care se confruntau cu reduceri ale forței de muncă și angajau deja lucrători cu salarii mici. Printre țările în curs de dezvoltare, țările cele mai bine plasate pentru a beneficia de comerțul electronic prin expansiunea exportului sunt cele cu o pondere substanțială de forță de muncă calificată, capabile să lucreze pe sau lângă frontiera tehnologiei informatice. Cazul Indiei, care deja beneficiază de pe urma exporturilor electronice, ilustrează cel mai bine acest punct. O firmă de consultanță a estimat calculul efectelor multiplicatoare ale comerțului electronic asupra ocupării forței de muncă în Franța, Germania, Italia și Regatul Unit. Prin utilizarea cadrului și metodologiei input-output, s-au obținut trei tipuri de efecte economice – efectele directe generate de comerțul electronic veniturile din industrie direct implicate, efectele indirecte generate de legăturile între industrii și efectele de ordinul doi determinate prin circuitul keynesian de consum-bază de consum din valoarea adăugată generată în runda întâi. Rezultatele relevă că efectele indirecte și de ordinul doi pentru cerințele de ocupare a forței de muncă sunt suficient de mari pentru a contrabalansa pierderile directe ale locurilor de muncă (presupunând o rată de substituție de 100% a comerțului electronic cu industriile tradiționale), cu excepția cazului Germaniei. În tabelul următor este prezentată ponderea ocupării în domeniul TIC în sectorul ocupării forței de muncă între 1995 și 2008 ca procent. Conform figurii, cota de angajare a TIC în ocuparea forței de muncă în sectorul de afaceria crescut în multe țări.
Figura 2. Internetul va promova comerțul internațional la fel de mult ca și înlăturarea altor bariere comerciale. Astfel, volumul comerțului internațional va crește prin comerțul electronic. Țările deschise importurilor din economiile cu venituri mari vor beneficia de pe urma spațiilor de cunoștințe. Comerțul electronic poate avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra comerțului cu servicii. În plus, este de așteptat să creeze, direct și indirect, noi locuri

13 de muncă, precum și să determine pierderi de locuri de muncă. Noi locuri de muncă vor fi generate în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor, în timp ce crearea indirectă a locurilor de muncă va avea loc prin creșterea cererii și a productivității. Câștigurile și pierderile nete pentru ocuparea forței de muncă vor depinde de cererea pentru anumite abilități.

14 Bibliografie: [1] Panagariya, A. E-Commerce, WTO, and Developing Countries. Policy issues in international trade and commodities study Series No.2 UN, New York and Geneva. 2000, pp 1-33. [2] Malkawi, B. H. E-commerce in Light of International Trade Agreements: The WTO and the United States-Jordan Free Trade Agreement. International Journal of Law and Information Technology, Vol. 15 No.2, 2007, 153-169. [3] ECLAC. Electronic Commerce, International Trade and Employment: Review of The Issues. UN, Economic comission for Latin America and the Caribbean ECLAS, Washington Office, April 2002, pp 1-30. [4] WTO. Study from WTO Secretariat highlights potential trade gains from electronic commerce, available at http://www.wto.org/english/newse/pres98e/pr96e.htm (March 13, 1998). [5] Ham, S. and Atkinson, D. R. a third way framework for global e-commerce. Progressive Policy Institute, Technology & New Economy Project, March, 2001, 1-29. [6] Economist, 2000. [7] Inc. Magazine – December 2010/January 2011English. [8] Internet Usage Statistics World Internet Users and Population Stats, http://www.internetworldstats.com/stats.htm.2010. [9] Ebaying http://www.ebayinc.com/who we are, March 9, 2011. [10] Brynjolfsson, E. and M.D. Smith. frictionless commerce? A comparison of Internet and conventional retailers in Brynjolsson and Kahin (eds), Understanding the Digital Economy. 1999. [11] Degeratu, A., A. Rangaswamyand J. Wu. Consumer choice behavior in online and regular stores: the effects of brand name, price and other search attributes. Paper presented at Marketing Science and the Internet, INFORM College on Marketing MiniConference, Cambridge, Massachusetts, 6-8 March 1998. [12] Goolsbee, A. In a world without borders: the impact of taxes on Internet commerce, Working Paper, University of Chicago.1998. [13] Colecchia, A. and Schreyer, P. “ICT Investment and Economic Growth in the 1990s: Is the United States a Unique Case?, A Comparative Study of Nine OECD Countries. Working Paper, 7 October, 2001 (http://www.ny.frb.org/pihome/news/speeches/schreyer.pdf). [14]Sachs, G. The shocking economic effect of B2B. Global Economics Paper, 2000, No. 37. [15] Friedman, B. The future of monetary policy: the central bank as an army with only a signal corps? International Finance (2:3), 1999, pp 321- 338. [16] Oliner, S.D., and Sichel, D.E. The Resurgence of Growth in the Late 1990’s: Is Information Technology the Story?, Journal of Economic Perspectives, Volume 14, Number 4, Fall.2000. [17] Jorgenson, D.W. and Stiroh, K. Raising the Speed Limit: U.S. Economic Growth in the Information Age. Federal Reserve Bank of New York, 1 May 2000.

15