1VIORICA IONA ùCU CAMELIA PAVEL [600606]

1VIORICA IONA ùCU CAMELIA PAVEL
ECONOMIA SERVICIILOR
EdiĠia a II-a rev ăzutăúi adăugită

2EDITURĂ RECUNOSCUT Ă DE CONSILIUL NA ğIONAL AL CERCET ĂRII
ùTIINğIFICE DIN ÎNV ĂğĂMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.).

3VIORICA IONA ùCU CAMELIA PAVEL
ECONOMIA SERVICIILOR
EdiĠia a II-a
revăzutăúi adăugită

4

5CUPRINS
CAPITOLUL. 1 CON ğINUTUL SERVICIILOR ……………………………………. 8
1.1. Conceptul de servicii …………………………………………………………………….. 9
1.2. Caracteristicile serviciilor …………………………………………………………….. 15
1.3. Tipologia serviciilor ……………………………………………………………………. 18
1.4. Întreb ări grilă …………………………………………………………………………….. 30
1.5. Răspunsuri la întreb ări grilă………………………………………………………….. 41
1.6. Întreb ări ……………………………………………………………………………………. 42
1.7. Teme de reflec Ġie ………………………………………………………………………… 42
CAPITOLUL 2. ASPECTE ALE GÂNDIRII ECONOMICE ùI
EVOLUğIA SERVICIILOR ……………………………………………………………….. 43
2.1. Începuturile, gândirea clasic ăúi contemporan ă privind serviciile ………… 43
2.2. Evolu Ġia úi dimensiunile macroeconomice ale serviciilor …………………… 48
2.3. Acquis-ul comunitar privind libera circula Ġie a serviciilor ………………….. 56
2.4. Întreb ări grilă …………………………………………………………………………….. 75
2.5. Răspunsuri la întreb ări grilă………………………………………………………….. 79
2.6. Întreb ări ……………………………………………………………………………………. 79
2.7. Teme de reflec Ġie ………………………………………………………………………… 80
CAPITOLUL 3. PIA ğA SERVICIILOR ………………………………………………. 81
3.1. Globalizarea pie Ġelor …………………………………………………………………… 81
3.2. Contextul economic interna Ġional în anii 2006 úi 2007 ………………………. 92
3.3. Caracteristici úi particularit ăĠi ale pieĠei serviciilor …………………………… 99
3.4. Cererea de servicii …………………………………………………………………….. 105
3.4.1. Con Ġinutul úi formele de manifestare a cererii de servicii …………… 105
3.4.2. Factori de influen Ġă ai cererii de servicii …………………………………. 109
3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii ………………………………… 109
3.4.2.2. Factori specifici de influen Ġă ai cererii de servicii ……………….. 111
3.4.3. Metode utilizate în studierea cererii de servicii ………………………… 113
3.5. Oferta de servicii ………………………………………………………………………. 115
3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor …………………………………………… 115
3.5.2. Particularit ăĠi ale ofertei de servicii ………………………………………… 116
3.5.3. Factori de influen Ġă ai ofertei de servicii …………………………………. 117
3.5.4. Tendin Ġe în evolu Ġia ofertei de servicii ……………………………………. 122
3.6. PreĠurile de consum ale serviciilor ……………………………………………….. 123
3.7. Conjunctura serviciilor ………………………………………………………………. 125
3.8. Întreb ări grilă …………………………………………………………………………… 129
3.9. Răspunsuri la întreb ări grilă………………………………………………………… 142
3.10. Întreb ări ………………………………………………………………………………… 143

6CAPITOLUL 4. SERVICII DE PIA ğĂ ………………………………………………. 144
4.1. Servicii de pia Ġă pentru popula Ġie…………………………………………………. 144
4.1.1. Con Ġinutul úi structura serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie ………… 144
4.1.2. Nivelul de dezvoltare, dinamic ăúi structura pe activit ăĠi a serviciilor
de piaĠă pentru popula Ġie ………………………………………………………. 145
4.2. Servicii de pia Ġă prestate în principal pentru întreprinderi ………………… 148
4.3. Întreb ări grilă …………………………………………………………………………… 150
4.4. Răspunsuri la întreb ările grilă ……………………………………………………… 153
4.5. Întreb ări ………………………………………………………………………………….. 153
4.6. Teme de reflec Ġie ………………………………………………………………………. 153
CAPITOLUL 5. EVOLU ğII, DINAMICI ùI STRUCTURI PE
CATEGORII DE SERVICII ……………………………………………………………… 154
5.1. Transporturi úi comunica Ġii …………………………………………………………. 158
5.1.1. Volumul úi structura activit ăĠii ………………………………………………. 161
5.1.2. Mijloacele de transport ………………………………………………………… 163
5.1.3. Infrastructura existent ă pentru desf ăúurarea activit ăĠii de transporturi …. 165
5.1.4. Transportul de m ărfuri …………………………………………………………. 170
5.1.5. Transportul de pasageri………………………………………………………… 170
5.1.6. Comunica Ġii ……………………………………………………………………….. 172
5.1.7. Distribu Ġia de gaze naturale ………………………………………………….. 175
5.1.8. Distribuirea apei potabile ……………………………………………………… 175
5.1.9. Canalizare public ăúi spaĠii verzi ……………………………………………. 176
5.2. Activitatea de cercetare – dezvoltare ……………………………………………. 177
5.3. Educa Ġie ………………………………………………………………………………….. 181
5.3.1. Baza material ă ……………………………………………………………………. 182
5.3.2. Popula Ġia úcolară ………………………………………………………………… 183
5.3.3. Gradul de cuprindere în înv ăĠământ a popula Ġiei de vârst ăúcolară .. 183
5.3.4. Performan Ġele sistemului de educa Ġie ……………………………………… 184
5.3.5. Personalul didactic ……………………………………………………………… 184
5.4. SăQătate…………………………………………………………………………………… 185
5.4.1. Infrastructura sistemului de s ăQătate ………………………………………. 186
5.4.2. Personalul medico-sanitar …………………………………………………….. 189
5.4.3. Principalii indicatori de eficacitate ai func ĠionalităĠii sistemului
de săQătate ………………………………………………………………………….. 191
5.5. Cultura ……………………………………………………………………………………. 196
5.5.1. Num ărul úi activitatea bibliotecilor …………………………………… 198
5.5.2. CăUĠi, broúuri, manuale úi cursuri universitare ………………………….. 201
5.5.3. Ziare, reviste úi alte publica Ġii periodice ………………………………….. 204
5.5.4. Num ărul de emisiuni transmise prin sta Ġiile de radio úi televiziune. 204
5.5.5. Institu Ġii de spectacol úi cinematografe …………………………………… 209
5.5.6. Muzee úi colecĠii publice ……………………………………………………… 212

7CAPITOLUL 6. EFICIEN ğA ECONOMIC ĂùI SOCIAL Ă A
SERVICIILOR ………………………………………………………………………………… 216
6.1. Particularit ăĠi privind eficien Ġa în sectorul serviciilor ………………………. 216
6.2. Criterii de evaluare úi indicatori de exprimare a eficien Ġei serviciilor ……….. 222
6.3. Rezultate úi performan Ġe ale întreprinderilor de servicii de pia Ġă ……….. 226
6.3.1. Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de
afaceri pentru servicii de pia Ġă ………………………………………………. 227
6.3.2. Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de
afaceri pentru servicii de pia Ġă prestate pentru popula Ġie ……………. 229
6.3.3. Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de
afaceri pentru serviciile de pia Ġă prestate în principal
întreprinderilor …………………………………………………………………… 230
6.4. Întreb ări grilă …………………………………………………………………………… 232
6.5. Răspunsuri la întreb ări grilă………………………………………………………… 234
6.6. Întreb ări ………………………………………………………………………………….. 234
6.7. Teme de reflec Ġie ………………………………………………………………………. 235
ANEXE ……………………………………………………………………………………………. 237
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………. 269

8

9CAPITOLUL 1
CONğINUTUL SERVICIILOR
În ultimele decenii serviciile au dobândit un rol deosebit de important în
progresul economico-social úi au o contribu Ġie semnificativ ă la crearea produsului
intern brut úi la ocuparea for Ġei de munc ă, fapt ce a condus la dezvoltarea
economiilor na Ġionale.
Progresul tehnic, amplificarea diviziunii sociale a muncii, cre úterea cererii
de servicii din partea întreprinz ătorilor úi respectiv a popula Ġiei au determinat
dezvoltarea úi diversificarea serviciilor.
1.1. Conceptul de servicii
DificultăĠile cu care s-a confruntat societatea, legate de cre úterea
úomajului, intensificarea úi amploarea rela Ġiilor dintre întreprinderi, atât pe plan
naĠional, cât úi internaĠional au determinat dezvoltarea sectorului ter Ġiar, ceea ce a
determinat noi locuri de munc ăúi a contribuit la pentru cre úterea competitivit ăĠii
întreprinderilor1. Paralel cu dezvoltarea acestui sector, s-au intensificat
preocupările pentru definirea conceptului de servicii.
Pentru început este necesar ă definirea conceptului de produs.
Produsul, drept concept generic, desemneaz ă tot ceea ce este oferit de
natură sau de pia Ġă, astfel încât s ă poată fi remarcat, achizi Ġionat sau consumat în
vederea satisfacerii unei nevoi2.
Termenul de produs provine din latinescul „productus”, este sinonim cu
termenii „marfă”, „articol” sau „bun” úi nu este limitat la un bun tangibil.
Termenul produs este sinonim cu „marf ă” în următoarele condi Ġii3:
ƒbunul material rezultat în urma unui proces de munc ă;
ƒcorpul sau substan Ġa produsului au fost ob Ġinute pe cale natural ă sau în
laborator;
ƒobiectele sau bunurile au fost ob Ġinute în procesul de fabrica Ġie;
1 Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, ediĠia a II-a rev ăzută, editura Uranus,
Bucureúti, 2002, pag. 102 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dic Ġionar explicativ, Editura
Economic ă, Bucureúti, 2003, pag. 5613 Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., Studiul calit ăĠii produselor serviciilor,
Editura Niculescu ABC, Bucure úti, 2005, pag. 5

10ƒrezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic
sau de crea Ġie;
ƒprodus de schimb = marf ă;
ƒrezultat material al unui complex de fenomene sau de ac Ġiuni.
În practic ă, precum úi în literatura de specialitate se folosesc ipostaze
diferite ale categoriei de „produs”: produs unicat; produs de serie; produs de lux;
produs rafinat; produs nou; produs vechi; produs durabil; produs perisabil; produs
de vârf; produs curent; produs de folosin Ġă îndelungat ă.
Pot fi considerate produse:
¾persoană(un om politic sau un actor, a c ărui imagine este promovat ă de
un anumit electorat sau de c ătre public);
¾o localitate balneoclimateric ă (pentru tratamentul anumitor afec Ġiuni);
¾o idee (alimenta Ġia vegetarian ă în slujba societ ăĠii)4.
Philip Kotler define úte produsul ca fiind „orice lucru care poate fi oferit
pe piaĠă, în scopul capt ării interesului, al achizi Ġionării, al utiliz ării sau al
consumului úi care poate satisface o dorin Ġă sau o nevoie”.
În„Sisteme de management al calit ăĠii.Principii fundamentale úi
vocabular” (SR EN ISO 9000:2001), produsul este definit ca fiind „un rezultat
al unui proces, adic ă al unui ansamblu de activit ăĠi corelate sau în
interacĠiune, care transform ă intrările în ie úiri”. Corespunz ător acestui
standard, exist ă patru categorii de produse:
ƒservicii (de exemplu, transportul);
4 Pop, N., Al., – Marketing, Editura Didactic ăúi Pedagogic ă, Bucureúti, 2001, pag. 856Conceptul
de produsBunuri reale
(tot ce poate fi
perceput direct cu
simĠurile)
Bunuri nominale
(bani, hârtii de
valoare)Bunuri imateriale (tot ce nu
are corp material), formate din:
Servicii Drepturi
(brevete, licen Ġe,
know -how etc.Bunuri materiale (obiecte)
Fig. 1 Conceptul de produs

11ƒsoftware (de exemplu, un program de calculator, un dic Ġionar-on line);
ƒhardware (de exemplu, o parte mecanic ă a unui motor);
ƒmateriale procesate (de exemplu, lubrefian Ġii)5.
Philip Kotler arat ă că „într-o er ă în care produsele devin din ce în ce mai
puĠin diferen Ġiabile pe baza atributelor intrinseci calitatea serviciului reprezint ă
una din cele mai promi Ġătoare surse de diferen Ġiere úi singularizare”.6
Theodore Levitt ar ăta că „Nu exist ă sectoare de servicii ca atare. Exist ă
doar sectoare ale c ăror componente de servicii sunt mai mari sau mai mici decât
cele ale altor sectoare. Toat ă lumea serve úte pe cineva”.
Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat apari Ġiile în
literatura de specialitate a defini Ġiilor conceptului de serviciu , în cadrul c ărora
predomin ă faptul căserviciile nu se concretizeaz ă într-un produs, adic ă sunt
activităĠi al căror rezultat este imaterial.
În literatura de specialitate exist ă numeroase defini Ġii care eviden Ġiază
deosebirea dintre bunuri úi servicii, totu úi acestea prezint ă o serie de neclarit ăĠi. În
practică sunt o serie de servicii, precum serviciile cinematografice, editoriale, de
informatic ă, alimenta Ġie publică, care se concretizeaz ă în bunuri materiale.7
5 Petre, T., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, ùt., Studiul calit ăĠii produselor úi serviciilor,
Editura Niculescu ABC, Bucure úti, 2005, pag. 66 Kotler, Ph., Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s ă le cunoasc ă orice
manager, Editura Codecs, Bucure úti, 2004, pag. 1817 Prelucrat dup ă Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, ediĠia a II-a rev ăzută,
editura Uranus, Bucure úti, 2002, pag 11

12x) Sursa: Petre, T., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, ST., Studiul calit ăĠii
produselor úi serviciilor, Editura Niculescu ABC, 2005AsociaĠia American ă
de Marketing„Activitatea oferit ă la vânzare, care
produce avantaje úi satisfac Ġie făUă a
antrena un schimb fizic sub forma unui
bun”.
DicĠionarul Academiei de
ùtiinĠe Eonomice din Fran Ġa„Ansamblu de avantaje sau de satisfac Ġii
procurate fie direct, fie prin folosirea
unui bun pe care l- a achizi Ġionat
beneficiarul serviciului (alimente,
aspiratoare etc) sau a dreptului de a- l
utiliza (calea ferat ă)”.
„Schimbări în condi Ġia unei persoane sau
a unu i bun, care sunt rezultatul activit ăĠii
pe bază de comand ă a unei unit ăĠi
economice. Astfel, confec Ġionarea de
bunuri pe baz ă de comand ă
(îmbrăFăminte, mobil ă etc.) este
considerat ă prestare de serviciu”.
Vocabularul practic al
ùtiinĠelor Sociale din Fran Ġa„ActivităĠile indirect productive; ele
constituie ceea ce se nume úte sectorul
terĠiar al economiei; principalele ramuri
ale serviciilor sunt comer Ġul,
comunica Ġiile, transportul”.
Standardul ISO SR EN ISO
9000:2001„Rezultatul a cel pu Ġin unei activit ăĠi
necesare, realizat ă la interfa Ġa dintre
furnizor úi clienti; este în general
intangibil, imaterial”x)T. P. Hill

13Din defini Ġiile prezentate rezult ă8:
A.Materialitatea sau nematerialitatea serviciului – în condi Ġiile abord ării
activităĠii propriu-zise, a suporturilor precum úi a rezultatelor .
Ca úi în cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor este nevoie de :
ƒmână de lucru;
ƒcapital tehnic (suport fizic al produc Ġiei);
ƒclient – beneficiarul presta Ġiei.
Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, în procesul de produc Ġie
a serviciilor, clientul face parte din sistemul de produc Ġie.
Astfel, James Fitzsimmons define úte serviciul ca fiind perisabil în timp, o
experienĠă intangibil ă executat ă pentru ca un client s ă acĠioneze în rol de
coproducător9.
Rezultatele sau outputul activit ăĠilor de servicii , pot fi reg ăsite sub
diferite forme:
ƒserviciu pur (rezultatul este intangibil);
ƒbun pur (nu exist ă nici un serviciu intangibil ad ăugat bunului tangibil).
B.Utilitatea, beneficiile, avantajele, satisfac Ġiile pe care le provoac ă
serviciile consumatorilor sau utilizatorilor;
C.ProducĠia, consumul úi utilitatea serviciilor sunt, de regul ă,
simultane;
D.Natura social-economic ă a serviciilor.
Una dintre modalit ăĠile utilizate în definirea conceptului de servicii o
constituie schema lui Palmer10:
8 Idem 69 Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, Service Management: Operations, Strategy,
and Information Technology, 3rd Edition, Irwin/McGraw-Hill, 2001.10 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-American ă,
Bucureúti, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2005, pag. 13-14.Serviciul
ca actƒreprezintă prestarea efectiv ă;
ƒrealizează relaĠia dintre:
-activitatea prestatorului;
-mijloacele materiale de presta Ġie;
-obiectul serviciului respectiv,
realitatea material ă sau social ă ce
trebuie transformat ă sau modificat ă.

14DificultăĠile întâmpinate în definirea conceptului de serviciu, i-au
determinat pe o serie de speciali úti să defineasc ă serviciul adoptând exprimări
negative11, precum:
ƒserviciile sunt definite drept activit ăĠi economice care nu sunt nici
producĠie industrial ă, nici minerit, nici agricultur ă;
ƒexcluderea din sectorul serviciilor a construc Ġiilor, alimenta Ġiei publice,
distribuĠiei de gaz, electricit ăĠii sau salubrit ăĠii.
Corespunz ător acestor defini Ġii sunt afectate rolul úi contribu Ġia serviciilor
la crearea produsului intern brut.
O contribu Ġie semnificativ ă la definirea conceptului de serviciu au avut-o
specialiútii de la Academia de Studii Economice12, care consider ă că serviciile
„reprezint ă o activitate uman ă, cu un con Ġinut specializat, având ca rezultat
efecte utile, imateriale úi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale”.
NoĠiunea de sector al serviciilor sau sector ter Ġiar are două sensuri:
ƒansamblu de „meserii” (contabili, secretare, vânz ători etc.) care se
exercită în organiza Ġii prestatoare de servicii (b ănci, companii de transport
etc.) sau în întreprinderile industriale sau agricole;
ƒansamblul unit ăĠilor de produc Ġie statistic izolate, a c ăror activitate
principală constă în oferirea de servicii. Acest sens corespunde no Ġiunii
„statistică de ramur ă”13.
11 Ecolle, L’economie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 312 I o n c i că, M . , M i n c i u , R . , S t ăn c i u l e s c u , G . , E c o n o m i a s e r v i c i i l o r , E d i Ġi a a I I – a r e v ăz u tăúi
adăugită, Editura Uranus, Bucure úti, 1999, pag. 1513 Ecolle, L’economie des services, PUF, Paris, 1989, pag. 7S
e
r
v
i
c
i
i
p
u
r
eB
u
n
u
r
i
p
u
r
eCherestea MobilăDetergen ĠiParfum Masă la
restaurantReparaĠii
construcĠiiLinii
aerieneConsultan Ġă
managerial ă
DominaĠia tangibilelor
DominaĠia intangibilelor
Figura 2. Schema lui Palmer

151.2. Caracteristicile serviciilor
DefiniĠiile prezentate anterior precum úi multe altele cuprinse în literatura
de specialitate subliniaz ă diferenĠele dintre natura serviciilor úi cea a bunurilor.
Pentru a putea în Ġelege aceste deosebiri, în continuare vor fi prezentate
principalele caracteristici , care descriu natura unic ă a serviciilor14.
™Imaterialitatea úi intangibilitatea
-reprezintă o caracteristic ă definitorie a serviciilor;
-în DicĠionarul Explicativ al Limbii Române15, „imaterialitatea
reprezintă însuúirea sau starea a ceea ce este imaterial (provine din limba francez ă
–immatérialité ), iar termenul de imaterial este definit ca fiind ceea ce exist ă
numai în con útiinĠă; spiritual, lipsit de form ă precisă, de contur, de consisten Ġă
(provine din limba francez ă –immatériel sau din latinescul immaterialis );
termenul de intangibil este definit ca ceva „care nu poate fi atins, de neatins; care
trebuie să rămână intact” (provine din limba francez ă –intangible ).
-literatura de specialitate eviden Ġiază intangibilitatea ca fiind una dintre
caracteristicile cheie ale serviciilor.
™Nestocabilitatea
-constituie o tr ăVătură esenĠială a serviciilor;
-această caracteristic ă determin ădezechilibre ale raportului dintre
cererea úi oferta de servicii , dar pentru evitarea acestor situa Ġii în practic ă sunt
aplicate o serie de strategii privind oferta (angaj ări temporare sau sezoniere de
14 Ioncică, M., op.citate, pag. 14-1815 DEX, Dic Ġionarul Explicativ al Limbii Române, Edi Ġia a II-a Editura Univers Enciclopedic,
Bucureúti, 1998, pag. 475 úi 497ximaterialitatea úi intangibilitatea
xnestocabilitatea
xsimultaneitatea produc Ġiei úi consumului
xnondurabilitatea
xinseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, precum úi
de cea a consumatorului sau utilizatorului
xeterogenitatea
xlipsa propriet ăĠii

16personal, colabor ări etc.) úi/sau strategii vizând cererea de servicii (pre Ġuri
diferenĠiate, oferte speciale de serviciu, dezvoltarea de automate) 16;
-unii autori utilizeaz ă termenul de perisabilitate , care nu este sinonim
cu perisabilitatea bunurilor (deteriorarea calit ăĠii), ci se refer ă la faptul c ă
serviciile se consum ă în momentul produc Ġiei, deci nu pot fi stocate în vederea
unui consum ulterior;
-primul care a utilizat termenul de perisabilitate pentru a desemna o
trăVătură a serviciilor, a fost economistul britanic Adam Smith în 1776. Acesta,
preocupat de crearea bog ăĠiei, a remarcat diferen Ġele dintre rezultatele:
xactivităĠilor productive, a c ăror valoare poate fi stocat ă în
inventarele bunurilor vandabile úi care ulterior pot fi schimbate
pentru ob Ġinerea altor bunuri de valoare.
xactivităĠilor neproductive, cum ar fi cele ale guvernului, armatei,
bisericii, avoca Ġilor, fizicienilor, muzicienilor, sau a altor „umili
servitori” care „oricum onorabili, …utili, sau … necesari, nu
produc ceva, astfel încât o cantitate egal ă de servicii s ă poată fi
procurată ulterior”.
-este valabil ă pentru o multitudine de servicii care nu pot fi stocate,
însă în defini Ġie există anumite neclarit ăĠi. De aceea trebuie s ă se facă distincĠie
între perisabilitatea capacit ăĠii de produc Ġie, perisabilitatea experien Ġei clientului
úi perisabilitatea rezultatului, deoarece efectele anumitor servicii sunt durabile.
-excepĠie de la aceast ă trăVătură o constituie serviciile bazate pe
informaĠii, care pot fi înregistrate, stocate pe diverse suporturi media úi oferite
ulterior la cerere; (acestea au fost denumite de T.H. Hill „bunuri intangibile”).
™Simultaneitatea produc Ġiei úi consumului
-această caracteristic ă relevă inseparabilitatea produc Ġiei úi consumului
serviciilor úi decurge din perisabilitatea acestora;
-presupune o bun ă cunoaútere a cererii úi ofertei de servicii din punct
de vedere al timpului úi locului, deoarece orice neconcordan Ġă a acestora produce
efecte negative asupra eficien Ġei economice úi sociale.
™ Nondurabilitatea
-denotă consumul serviciilor în momentul producerii;
16 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-American ă,
Bucureúti, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2005, pag. 19.

17-datorită acestei caracteristici o perioad ă îndelungat ă de timp serviciile
au fost considerate ca fiind neproductive;
-e x i s tă î n să o s e ri e d e se rv i ci i c e a u un c a ra c te r d u ra b i l (d e ex em pl u
asigurările, învăĠământul, b ăncile de date etc.).
™Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, precum úi de a
utilizatorului
-cel care a pus în discu Ġie această trăVătură a fost economistul francez
Jean-Baptiste Say în anul 1803, folosind exemplul unui medic care î úi vizitează
pacientul, îi pune un diagnostic úi apoi pleac ă făUă a lăsa în urma sa nici un
produs.
-reflectă simultaneitatea livr ării úi consumului serviciilor
-prestarea unui serviciu presupune:
ƒun contact direct între ofertant úi cumpăUător;
ƒparticiparea activ ă a consumatorului în timpul prest ării serviciului;
-în practic ă există însă o mare varietate de servicii separabile (de
exemplu: repara Ġii, întreĠinere, cur ăĠenie, asigur ări etc.) unde produc Ġia precede
consumul iar clien Ġii nu trebuie s ă fie prezen Ġi.
™Eterogenitatea
-are trei sensuri în literatura de specialitate: diferenĠiere, variabilitate
úi diversitate ;primul sens a fost utilizat de economistul britanic Joan Robinson
(1932), în lucrarea sa intitulat ă „Diferen Ġierea natural ă sau planificat ă a
Părfurilor”, pentru ca un an mai târziu termenul s ă fie folosit úi de economistul
american Edward H. Chamberlin (1933); cel de-al doilea sens a fost utilizat de
Sasser în 1978 în lucrarea „De la produc Ġie la managementul opera Ġiilor”.
Ultimul sens este úi cel mai recent úi provine din diferite studii de economia
serviciilor úi din diversitatea afacerilor.
-sensul cel mai frecvent utilizat este cel de variabilitate ;
-reflectă potenĠialul unei variabilit ăĠi ridicate în livrarea serviciilor;
-reprezintă o problem ă particular ă a serviciilor, deoarece acestea sunt
oferite de persoane diferite, a c ăror performan Ġă nu este constant ă. Acest lucru
creează o variabilitate în calitatea serviciilor, deoarece performan Ġa diferă de la o
persoană la alta, chiar úi la aceeaúi persoană în perioade diferite de timp;
-sectorul ter Ġiar are un con Ġinut foarte diversificat;
-dificultăĠi în standardizarea úi uniformizarea serviciilor;

18-în urmă cu două decenii, în practic ă s-a făcut un progres uria ú în
standardizarea serviciilor prin eliminarea elementului uman din tehnologia
autoservirii (de exemplu: automatele bancare etc.).
-îmbunăWăĠirea calit ăĠii practic ării serviciilor a dus la reducerea
variabilităĠii, multe dintre servicii devenind omogene.
™Lipsa propriet ăĠii
-deoarece serviciul ofer ă consumatorului o satisfac Ġie morală, rezultatul
nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate;
-prestatorul de servicii face eforturi evidente pentru fidelizarea
clienĠilor prin diversificarea úi calitatea serviciilor.
1.3. Tipologia serviciilor
În cadrul oric ărei economii, sistemele de clasificare, inclusiv clasificarea
serviciilor se bazeaz ă pe concepte clare úi necesită o fundamentare conceptual ă.
Această fundamentare deriv ă din utilizarea rezultatelor statistice în care urmeaz ă
Vă fie aplicat ă clasificarea.
Pentru început se impune clarificarea unor termeni17:
ƒtipologie : „studiul útiinĠific al trăVăturilor tipice sau al rela Ġiilor reciproce
dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;
ƒnomenclator : „….enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de
produse, clasificate dup ă un anumit criteriu”;
ƒclasificare : „acĠiunea de a (se) clasifica úi rezultatul ei; distribuire,
repartizare sortimental ă pe clase sau într-o anumit ă ordine”. A clasifica reprezint ă
activitatea de „a împ ăUĠi sistematic, a repartiza pe clase sau într-o anumit ă
ordine”.
Datorită eterogenit ăĠii serviciilor, atât din punct de vedere teoretic cât úi
practic, clasificarea serviciilor prezint ă dificultăĠi deosebite. Problema care
trebuie rezolvat ă este armonizarea clasificărilor, respectiv asigurarea
coresponden Ġei între clasific ări realizate dup ă criterii diferite18. Respectivele
dificultăĠi sunt determinate de identificarea úi semnifica Ġia diferită de la o Ġară la
alta.
17 DEX, Dic Ġionarul Explicativ al Limbii Române, Edi Ġia a II-a Editura Univers Enciclopedic,
Bucureúti, 1998, pag. 1093, 697 úi 18418 Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, ediĠia a II-a rev ăzută, editura Uranus,
Bucureúti, 2002, pag78

19O serie de organisme interna Ġionale sub egida ONU sau a Consiliului
Uniunii Europene au depus eforturi pentru armonizarea acestor clasific ări.
Principala institu Ġie care elaboreaz ă clasificările úi nomenclatoarele unice
pe Ġară este Institutul Na Ġional de Statistic ă. Clasificările standardizate sunt
obligatorii de folosit de c ătre agenĠii economici în raport ările pe care ace útia le
fac. Cu ajutorul codurilor din aceste clasific ări se pot prelucra datele statistice
individuale, acestea agregându-se pe diferite nivele, atât pe orizontal ă (în profil
teritorial) cât úi pe vertical ă (pe activit ăĠi ale economiei na Ġionale la nivel
macroeconomic). F ăUă codificarea informa Ġiei din chestionare pe baza
clasificărilor úi nomenclatoarelor, centralizarea datelor statistice ar fi practic
imposibil ă în conjunctura actual ă, Ġinând cont de num ărul foarte mare de agen Ġi
economici precum úi de indicatorii statistici.
Principalele clasific ări úi nomenclatoare folosite în activitatea statistic ă
sunt: CAEN (Clasificarea Activit ăĠilor din Economia Na Ġională) úiCPSA
(Clasificarea Produselor úi Serviciilor Asociate Activit ăĠilor).
Astfel, clasificarea activit ăĠilor din economia na Ġională (CAEN) asigur ă
identificarea tuturor activit ăĠilor úi codificarea lor într-un sistem unitar. Aceast ă
clasificare permite organizarea, ra Ġionalizarea úi informatizarea fluxurilor
informaĠionale economico-sociale, crearea facilit ăĠilor de prelucrare pentru
integrarea în sistemele na Ġional úi internaĠional de prezentare úi analiză a
informaĠiilor. Pe aceast ă bază se centralizeaz ă datele statistice pe activit ăĠi, iar
agenĠii economici sunt clasifica Ġi în general dup ă activitatea principal ă
desfăúurată, conform CAEN.
Cu ajutorul Clasific ării Produselor úi Serviciilor Asociate Activit ăĠilor
(CPSA) se centralizeaz ă în principal datele statistice privind produc Ġia industrial ă.
Fiecare produs este automat asimilat unui cod de activitate CAEN; practic se
realizează o trecere de la CPSA la CAEN.
Corespunz ător CAEN, activit ăĠile economico-sociale sunt grupate pe 4
niveluri (denumite sec Ġiuni, diviziuni, grupe, úi clase) úi sunt constituite dup ă
principiul omogenit ăĠii ca o totalitate de activit ăĠi, care au urm ătoarele
caracteristici comune :
ƒnatura bunurilor úi serviciilor prestate (componenta lor fizic ă, stadiul
de fabrica Ġie, necesit ăĠile pe care le pot satisface);
ƒmodul de utilizare a bunurilor úi serviciilor de c ătre agenĠii economici
(consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc.);

20ƒmateria prim ă, procesele tehnologice, organizarea úi finanĠarea
producĠiei19.
Clasificarea activit ăĠilor din economia na Ġională (CAEN Rev.1) a fost
aliniată la Nomenclatorul activit ăĠilor din Comunitatea European ă (NACE
Rev.1.1.) úi cuprindea un num ăr de 514 clase. Practic, la 1 ianuarie 2003 a intrat
în vigoare în România versiunea CAEN Rev.1, iar în Ġările membre, versiunea
NACE Rev.1.1., urm ătoarea modificare fiind prev ăzută pentru anul 2007, dat ă la
care toate marile clasific ări urmau s ă fie revizuite. Aceast ă operaĠiune cuprindea
Clasificarea activit ăĠilor NaĠiunilor Unite – CITI úi Clasificarea Statelor Americii
de Nord – SCIAN. Obiectivul esen Ġial al reviziei din 2007 era punerea la punct a
unui sistem modern de clasific ări, care s ă reflecte cât mai fidel realitatea
economic ă. Actualizarea Clasific ării activit ăĠilor din economia na Ġională s-a
realizat în România, începând cu 1 ianuarie 2008. Aceast ă revizuire a fost
necesară datorită schimbării structurilor economice úi tehnologiile noi care
generează noi activit ăĠi úi produse care le dep ăúesc ca importan Ġă pe cele
existente. Aceste schimb ări reprezint ă astfel o provocare constant ă pentru
clasificările statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie s ă fie prea lungi,
deoarece relevan Ġa clasificării se diminueaz ă în timp, dar nu trebuie s ă fie nici
prea scurte, întrucât afecteaz ă negativ comparabilitatea datelor în timp. Orice
revizuire a unei clasific ări, mai ales dac ă include úi modificări structurale, poate
duce la întreruperi în seriile de timp.
CAEN Rev. 2 a fost aprobat ă prin Ordinul nr. 337 din 20 aprilie 2007 al
preúedintelui INS privind actualizarea CAEN úi publicat ă, în Monitorul Oficial al
României, nr. 293 din 3 mai 2007.
Clasificarea produselor úi serviciilor asociate activit ăĠilor (CPSA) este un
nomenclator de produse úi servicii din România, aliniat la Clasificarea produselor
asociate activit ăĠilor (CPA), aprobat ă prin Hot ărârea Guvernului nr. 53 din 25
ianuarie 1999 privind aprobarea Clasific ării produselor úi serviciilor asociate
activităĠilor, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 78 bis din 25 februarie 1999.
Potrivit strategiilor de dezvoltare úi armonizare a statisticii române úti cu
normele úi standardele europene, Institutul Na Ġional de Statistic ă – Direc Ġia
Anchete Structurale, Registre úi Sondaje în Întreprinderi a realizat versiunea
revizuită a CPSA-2002, clasificare armonizat ă cu CPA-2002.
19 Comisia Na Ġională de Statistic ă, Regia Autonom ă „Monitorul Oficial”, Clasificarea activit ăĠilor din
economia na Ġională, Editura Regia Autonom ă „Monitorul Oficial”, Bucure úti 1998, pag. 8-9

21 Ultima versiunea revizuit ă a CPSA a fost aprobat ă prin Ordinul nr.
605/2008 privind actualizarea CPSA úi publicat ă în Monitorul Oficial al
României, nr. 869 din 22 decembrie 2008.
Potrivit acestor documente serviciile úiservice -ul sunt definite astfel:
Serviciile reprezint ă „activităĠi oferite de c ătre persoane calificate úi
specializate în diverse domenii, altor persoane, pentru satisfacerea anumitor nevoi
sociale ale acestora sau pentru efectuarea unor activit ăĠi care nu se materializeaz ă
în produse (de exemplu: realizarea de repara Ġii diverse);
Service -ul reprezint ă aceea „activitate care are ca obiect prest ări de
servicii úi asistenĠă tehnică privind montajul, punerea în func Ġiune, efectuarea de
probe, func Ġionarea, remedierile úi reparaĠiile, urmărirea comport ării în exploatare
a maúinilor, utilajelor, instala Ġiilor úi a altor produse în cadrul termenului de
garanĠie”.
Legătura între CPSA 2008 úiC A E N R e v . 2 apare în cadrul codului
CPSA . La toate nivelurile din CPSA 2008 , codificarea primelor 4 cifre este
identica cu cele 4 cifre ale clasei corespunz ătoare din CAEN Rev. 2.
Structura Clasific ării produselor úi serviciilor asociate activit ăĠilor (CPSA
2008) este grupat ă pe7 niveluri , având 2610 pozi Ġii, la cel mai detaliat nivel.
Clasificarea produselor úi serviciilor asociate activit ăĠilor (CPSA 2008)
cuprinde 17 secĠiuni, (A – Q), dup ă cum reiese din tabelul nr. 1.
SecĠiunile cuprind urm ătoarele ramifica Ġii:subsecĠiuni –diviziuni –
grupe –clase –subclase –coduri . Pentru a putea în Ġelege mai bine aceast ă
structură de tip arborescent, este prezentat ă în anexa 1, SecĠiunea I privind
Serviciile de transport, depozitare úi telecomunica Ġii care cuprinde:
-secĠiune (1A);
-5 diviziuni (61-64);
-14 grupe (601-603; 611-612; 621-623; 631-634; 641);
-21 clase (6010; 6021-6024; 6110; 6210-6230, etc.);
-39 subclase (6010.1; 6010.2 etc);
-112 coduri (6010.11; 6010.12 etc).

22Tabel nr. 1
Clasificarea produselor úi serviciilor asociate activit ăĠilor (CPSA 2008)
SecĠiuni
COD DENUMIRE
AProduse ale agriculturii, vân ătorii úi silviculturii
BProduse ale pescuitului úi pisciculturii; servicii anexe pescuitului úi pisciculturii
CProduse ale industriei extractive
DProduse ale industriei prelucr ătoare
EEnergie electric ăúi termică, combustibili gazo úi distribui Ġi úi apă
FLucrări de con strucĠii
GVânzări cu ridicata úi amănuntul; repararea úi întreĠinerea autovehiculelor,
motocicletelor úi a bunurilor personale úi casnice
H Hoteluri úi restaurante
IServicii de transport, depozitare úi telecomunica Ġii
JServicii de intermediere fina nciară
K Servicii de tranzac Ġii imobiliare, de închirieri úi servicii prestate în principal
întreprinderilor
L Servicii de administra Ġie publicăúi apărare; servicii de asigur ări sociale din
sistemul public
M Servicii de înv ăĠământ
N Servicii de s ăQătate úi asistenĠă socială
O Alte servicii colective, sociale úi personale
P Servicii ale personalului angajat în gospod ării particulare
Q Servicii realizate de organiza Ġiile úi organismele extrateritoriale
Sursa: Institutul Na Ġional de Statistic ă, CPSA, 2008
Clasificările statistice na Ġionale armonizate cu clasific ările
internaĠionale permit realizarea de compara Ġii privind nivelul de dezvoltare
a s e c tor u l u i ter Ġi ar d i n d i f er i te Ġăr i , c e e a c e ofe r ă p os i b i l i ta te a o b Ġi n e r i i d e
informaĠii pentru fundamentarea m ăsurilor de politic ă economic ă.
În literatura de specialitate, precum úi în practic ă se regăsesc diferite
categorii de servicii, grupate în func Ġie de anumite criterii20:
a)Dupăsursele de procurare (provenien Ġă),serviciile pot fi:
ƒservicii marf ă (market sau de piaĠă): sunt serviciile care sunt
procurate prin acte de vânzare – cump ărare;
ƒservicii ne-marf ă (non-market saunecomerciale ): sunt serviciile care
ocolesc rela Ġiile de pia Ġă úi cuprind: serviciile publice, serviciile furnizate de
organismele private non-profit („self-service”, armata, poli Ġia, justiĠia, educaĠia,
20 Prelucrare dup ă Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, ediĠia a II-a rev ăzută,
editura Uranus, Bucure úti, 2002, pag. 83-93

23ocrotirea s ăQăWăĠ ii, asisten Ġa socială, serviciile religioase, de caritate, servicii ale
unor organiza Ġii sindicale); m ăsurarea valorii ad ăugate úi a contribu Ġiei lor la
crearea PIB-ului este dificil ă de realizat, datorit ă faptului c ă ocolesc pia Ġa.
b)Dupănatura nevoilor satisf ăcute, serviciile pot fi: servicii private úiservicii
publice. Gruparea în func Ġie de acest criteriu deriv ă, dar făUă a se suprapune complet, cu
gruparea serviciilor în func Ġie de sursele de procurare (provenien Ġă). Această clasificare
vizează natura prestatorilor, din punct de vedere a formei de proprietate asupra
capitalului. Cu toate c ă tendinĠa generală este privatizarea organiza Ġiilor prestatoare de
s e r v i c i i , a c e a s t ă c l a s i f i c a r e n u – úi p i e r d e d i n i n t e r e s , d e o a r e c e e x i s t ă o s e r i e d e s e r v i c i i
(armata, asisten Ġa socială, justiĠia, ordinea public ă, protecĠia mediului etc.) care exist ăúi
în alte Ġări care au o economie de pia Ġăúi funcĠionează în gestiune public ă.
ƒServiciile private satisfac nevoi particulare ale persoanelor sau ale
f am i l i i l or a c e s t o ra . P re oc u p a r e a p re s ta t o ri l or d e a s tf el d e s e rv i ci i e s te d e a i d e n ti f i c a
cererile consumatorilor, de a ac Ġiona pentru a le satisface úi de a stimula cererea.
ƒServiciile publice sunt activit ăĠi organizate de autorit ăĠile administrative
centrale sau locale úi au drept obiectiv satisfacerea nevoilor de interes public
(învăĠământul public, s ăQătatea public ă etc.). Acestea au anumite particularit ăĠi, ce
presupun existen Ġa unui management al resurselor materiale, financiare úi umane, al
relaĠiilor dintre prestator úi client, precum úi al modului de evaluare a rezultatelor.
Deoarece la unele dintre aceste servicii persoanele apeleaz ă din obliga Ġie (exemplu:
învăĠământul obligatoriu), prestatorii respectivi se afl ă într-o pozi Ġie de monopol fa Ġă de
consumatorii úi în general la aceast ă categorie de servicii apeleaz ă populaĠia cu venituri
relativ mici úi foarte mici. Scopul acestor prestatori de servicii publice este de a
diminua cererea pentru aceast ă categorie de servicii úi de a valorifica cât mai ra Ġional
oferta disponibil ă.
c)DupăfuncĠiile economice îndeplinite serviciile pot fi:
ƒde distribu Ġie: transport, comunica Ġii, comerĠ ;
ƒde produc Ġie (de afaceri): b ănci, asigur ări, publicitate, cercetare;
ƒsociale (colective): s ăQătate, educa Ġie, servicii publice non-profit;
ƒpersonale : casnice, hoteluri, restaurante, îngrijire personal ă etc.
d)În funcĠie de beneficiar, (consumator sau utilizator), s e r v i c i i l e p o t f i :
intermediare úifinale .
ƒServiciile intermediare sunt activit ăĠi care sunt utilizate pentru
producĠia bunurilor sau altor servicii (exemplu: stocarea úi depozitarea m ărfurilor,

24transporturile, asigur ările úi reasigur ările, telecomunica Ġiile, serviciile juridice,
contabile, de formare úi perfecĠionare a preg ătirii profesionale);
ƒServiciile finale ( d e c o n s u m p e n t r u p o p u l a Ġi e ) s u n t s e r v i c i i l e c a r e
contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale popula Ġiei (exemplu: turism,
alimentaĠie publică, spectacole etc.), precum úi serviciile ne-marf ă (furnizate de
armată, poliĠie, pompieri etc.).
La rândul lor, serviciile finale , în funcĠie de natura nevoilor úi modul lor
de satisfacere, pot fi de dou ă categorii:
xservicii pentru consumul individual al popula Ġiei, obĠinute prin
relaĠiile de pia Ġă sau „self-service”;
xservicii publice , care se adreseaz ă unor nevoi sociale sau mixte (cu
caracter individual sau social) úi care sunt finan Ġate prin
redistribuirea veniturilor la nivelul bugetelor centrale sau locale.
A c e s t e s e r v i c i i p o t f i : colective (armata, poli Ġia, etc.) sau
individualizate saupersonalizate (învăĠământ, cultur ă, săQătate etc.).
O altă clasificare a serviciilor, în func Ġie de beneficiarul direct al serviciilor, se
referă la natura activit ăĠii de servicii úi beneficiarul direct al serviciului.
Natura
activităĠii de
serviciiBeneficiarul direct al serviciului
Persoane Lucruri
AcĠiuni
tangibileServicii destinate corpului
persoanelorServicii destinate bunurilor úi
posesiunilor fizice
-îngrijirea s ăQăWăĠ ii
-transport de persoane
-salon de frumuse Ġe
-sală de gimnastic ă
-restaurant
-salon de coafur ă-transport de m ărfuri
-întreĠinerea úi repararea
echipamentelor
-pază
-curăĠătorii chimice
-servicii zootehnice
AcĠiuni
intangibileServicii destinate spiritului
persoanelorServicii destinate posesiun ilor
intangibile
-educaĠie
-emisiuni radio/Tv
-servicii de informare
-teatre
-muzee-Eănci
-servicii juridice
-contabilitate
-bursă
-asigurări
Fig. 3 Clasificarea serviciilor dup ă beneficiarul lor direct
úi natura activit ăĠii de servicii21
21 Christopher, Lovelock, Classifying services to gain strategic market insight, Journal of Marketing, vol. 16, 1983

25e)În funcĠie de natura efectelor se pot face mai multe clasific ări ale
serviciilor. O prim ă clasificare grupeaz ă serviciile în:
ƒservicii materiale , care sunt încorporate în bunuri (transport, repararea
úi întreĠinerea echipamentelor industriale úi casnice);
ƒservicii nemateriale , care de regul ă, contribuie la satisfacerea unor
nevoi spirituale ale persoanelor individuale sau a unor nevoi sociale, colective.
O altă clasificare dup ă acelaúi criteriu, grupeaz ă serviciile în:
ƒservicii care afecteaz ă bunurile (transport de m ărfuri, cur ăĠătorie,
reparaĠii etc.);
ƒservicii care afecteaz ă persoanele , care la rândul lor se pot grupa în:
xservicii care vizeaz ă condiĠia fizică a persoanelor (transport de
persoane, frizerie-coafur ă etc.);
xservicii care vizeaz ă condiĠia intelectual ă a persoanelor (educaĠie,
cultură etc.).
f)În funcĠie de modalităĠile de livrare, serviciile se pot clasifica în:
ƒservicii care necesit ă deplasarea produc ătorului la sediul
beneficiarului, care poate fi persoan ă fizică sau juridic ă (întreĠinerea locuin Ġei,
servicii de repara Ġii pentru bunuri de folosin Ġă îndelungat ă);
ƒservicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei
(restaurante, diverse activit ăĠi de divertisment etc.).
În figura 4 este prezentat ă o matrice a serviciilor care se refer ă la
disponibilitatea acestora :
Natura interac Ġiunii
dintre client úi
întreprinderea de serviciiDisponibilitatea serviciilor
Amplasate într -un singur
locAmplasate în mai multe
locuri
Clientul se deplaseaz ă la
întreprinderea de servicii-teatru
-salon de frumuse Ġe-staĠii de autobuz
-unităĠi tip „fast-food”
Furnizorul de servicii vine
spre client-taxi -servicii po útale
-reparaĠii de urgen Ġă
TranzacĠia este la „o
lungime de bra Ġ”-staĠie locală TV-reĠea de TV
-companie de telefoane
Fig. 4 Matricea serviciilor dup ă disponibilitatea serviciilor úi natura
interacĠiunii dintre client úi întreprinderea de servicii22
22 Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, Service Management: Operations, Strategy,
and Information Technology, 3rd Edition, Irwin/McGraw-Hill, 2001

26g)În funcĠie de raportul capital/munc ă în procesul de produc Ġie, serviciile pot fi:
ƒservicii ce se bazeaz ă pe personal , unde rolul principal revine for Ġei
de muncă (baby-sitter, servicii de frizerie-coafur ă etc.);
ƒservicii ce se bazeaz ă pe echipamente (pompieri, transport,
telecomunica Ġii etc.).
h)După opinia lui Ph. Kotler23 oferta de pia Ġă a unei firme include, de regul ă
úi o serie de servicii. Acestea pot de Ġine o pondere diferit ă în ansamblul ofertei,
care poate fi constituit ă din bunuri autentice sau din servicii autentice. Din acest
punct de vedere, Ph. Kotler distinge cinci categorii de oferte:
ƒbun tangibil pur (pastă de dinĠi, săpun, sare etc.);
ƒbun tangibil cu servicii înso Ġitoare, cu scopul de a m ări interesul
consumatorului sau utilizatorului. De exemplu, un produc ător de automobile
vinde ceva mai mult decât o simpl ă maúină. În viziunea lui Th. Levitt, „cu cât
produsul generic este mai sofisticat din punct de vedere tehnologic, cu atât
vânzarea sa este mai dependent ă de calitatea úi disponibilitatea pentru clien Ġi a
serviciilor care înso Ġesc produsul (saloane de prezentare, livrare, reparare,
perioada de garan Ġie etc). Din acest punct de vedere, General Motors furnizeaz ă
poate, mai pu Ġine produse úi mai multe servicii”;
ƒofertă hibridă unde oferta const ă din bunuri úi servicii în propor Ġii
egale. De exemplu, restaurantele sunt frecventate atât pentru produsele culinare
oferite cât úi pentru serviciul de servire;
ƒserviciu de baz ă însoĠit de bunuri úi servicii secundare . De
exemplu, pasagerii unei linii aeriene cump ăUă un serviciu de transport. C ăOătoria
include îns ăúi o serie de bunuri tangibile, cum ar fi servitul mesei úi băuturilor;
ƒserviciu pur (supravegherea copiilor în lipsa p ărinĠilor, masaje etc.).
Având în vedere aceste combina Ġii de bunuri úi servicii extrem de
complexe, Ph. Kotler arat ă că serviciile se mai pot grupa în (vezi gruparea dup ă
criteriul din precedenta clasificare):
ƒservicii bazate pe folosirea echipamentelor (automate comerciale);
ƒservicii bazate pe utilizarea personalului (activităĠi de contabilitate
etc.) care la rândul lor se grupeaz ă în funcĠie de personalul care le presteaz ă, în:
xservicii prestate de personal necalificat (spălarea vitrinelor);
xservicii prestate de personal calificat (hoteluri, restaurante etc);
23 Kotler, Ph., Managementul marketingului, edi Ġia a IV- a, Editura Teora, Bucure úti, 20 05 , pag. 58 1

27xservicii prestate de personal specializat (săQătate, cercetare etc).
i)În funcĠie de prezenĠasau absenĠa consumatorului în timpul prest ării,
serviciile se pot grupa în24:
ƒservicii care necesit ă prezenĠa consumatorului în timpul prest ării
(exemplu: efectuarea unei opera Ġii chirurgicale etc.); în cazul acestor servicii,
prestatorul trebuie s ăĠină seama de nevoile clientului, prin preg ătirea, amenajarea
úi decorarea interiorului;
ƒservicii care nu necesit ă prezenĠa consumatorului în timpul prest ării
(exemplu: repararea unei ma úini).
j)În funcĠie de f o r m a d e p r o p r i e t a t e úi m o d u l d e o r g a n i z a r e a
prestatorului de servicii , se disting25:
ƒ sectorul public (serviciile prestate în tribunale, spitale, po úWă, úcoli etc);
ƒsectorul asociativ , c o n s t i t u i t d i n o r g a n i s m e d e a j u t o r úi a s i s t e nĠ ă
(servicii prestate în biserici, muzee etc);
ƒsectorul privat (firme de transport, organisme financiar-contabile, de asigur ări etc).
k)În funcĠie de obiective (prestarea unor servicii în urma c ărora se ob Ġine
profit sau nonprofit) úi de forma de proprietate, prestatorii de servicii au
strategii diferite. Astfel, programele de dezvoltare pentru un spital particular cu
plată, vor fi diferite fa Ġă de cele ale unui spital particular de caritate sau de cele
ale unui spital apar Ġinând Asocia Ġiei Veteranilor de R ăzboi26.
l)Dupămomentul apari Ġiei în sfera vie Ġii economice se disting27:
ƒservicii tradi Ġionale sau vechi (arhaice), care în general se refer ă la
activităĠi ce úi-au pierdut din importan Ġa economic ă (servicii casnice sau
domestice). Aceast ă categorie de servicii mai cuprinde úi alte activit ăĠi, precum
sporturile, medicina, arta, comer Ġul, transporturile etc., care se presteaz ă din cele
mai vechi timpuri, dar care sunt foarte actuale. În timp, aceste servicii au suferit
evoluĠii deosebite úi de aceea se poate vorbi despre servicii clasice sau moderne
(comerĠul desfăúurat în târguri, iarmaroace, oboare se desf ăúoară în paralel cu
comerĠul electronic).
24 Kotler, Ph., op. citate pag. 58225 I o n c i că, M . , M i n c i u , R . , S t ăn c i u l e s c u , G . , E c o n o m i a s e r v i c i i l o r , E d i Ġi a a I I – a r e v ăz u tăúi
adăugită, Editura Uranus, Bucure úti, 1999, pag. 8226 Kotler, Ph., op. citate pag. 58327 Ioncică, M., op. citate pag. 92

28ƒservicii moderne saunoi care au ap ărut relativ recent úi sunt legate de
progresul tehnico- útiinĠific (serviciile de informatic ă, televiziunea) sau de
creúterea semnificativ ă a veniturilor úi a timpului liber (industria loisir-ului).
m)Dupănatura rela Ġiilor cu clien Ġii, serviciile pot fi:
ƒservicii livrate permanent ;
ƒservicii discrete;
Ambele grup ări de servicii genereaz ă la rândul lor rela Ġii formale sau
informale28, aúa cum reiese din figura de mai jos:
Natura serviciului
livratRelaĠii
Formale Informale
Servicii livrate
permanent-asigurări
-telecomunica Ġii
-utilităĠi
-bancare-servicii audio (radio)
-drumuri publice
-protecĠia poliĠiei
-iluminat
Servicii discrete -telefonie la distan Ġă mare
-abonament la teatru, club
-pasagerii frecven Ġi ai unei
companii aeriene-restaurant, film, teatru
-plata telefonului
-taxă autostrad ă
-transport public
Fig. 5 Tipul de rela Ġie dintre întreprinderea de servicii úi clienĠii săi
n)În funcĠie de modalităĠile de comercializare , serviciile pot fi29:
ƒservicii transferabile (comercializabile), care pot fi schimbate la
distanĠă, încorporate în bunuri materiale sau cu ajutorul unui suport electronic sau
de alt gen; sunt comercializate în afara Ġării, pe baza accesului liber pe pia Ġă
(servicii editoriale, servicii cinematografice, de telecomunica Ġii etc);
ƒservicii netransferabile (necomercializabile).
o)Dupăgradul de intensitate a muncii prestatorului  úigradul de
interacĠiune dintre prestatori úi clienĠi se poate constitui urm ătoarea matrice a
procesului serviciilor30:
28Fitzsimmons, James A., Mona J., Fitzsimmons, op. citate29 Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St., op. citate pag. 1230 Idem 26

29Gradul de intensitate a
munciiGradul de interac Ġiune dintr e prestatori úi clienĠi
Redus Ridicat
Redus -transport aerian
-hoteluri
-recreere-reparaĠii auto
-spitale
Ridicat -comerĠ cu amănuntul
-comerĠ cu ridicata
-servicii bancare-medicii
-avocaĠii
-contabilii
Fig. 6 Matricea procesului serviciilor
p)În funcĠie de fluctuaĠia cererii în timp a serviciilor úi nivelul ofertei se
poate realiza urm ătoarea matrice a serviciilor31:
Nivelul oferteiFluctuaĠia cererii în timp
Largă Îngustă
Vârful cererii poate fi
atins făUă întârzieri ale
ofertei-electricitate
-telefonie
-urgenĠe
-maternităĠi-asigurări
-servicii juridice
-servicii bancare
-spăOătorii úi curăĠătorii
Vârful cererii dep ăúHúte de
regulă nivelul ofertei
(capacitatea)-transport de pasageri
-hoteluri-restaurante fast-food
-teatru, film
-benzinării
Fig. 7. Matricea serviciilor dup ă fluctuaĠia cererii în timp úi nivelul ofertei
q)O altă clasificare interna Ġională a serviciilor este Clasificarea sectorial ă a
serviciilor elaborată în cadrul Acordul general asupra tarifelor úi comerĠului
(GATT-General Agreement on Tariffs and Trade). La 1 ianuarie 1995 a fost
creată Organiza Ġia Mondial ă a Comer Ġului (WTO- World Trade Organisation)
pentru a înlocui GATT, organiza Ġie care supervizeaz ă un număr mare de acorduri
ce definesc „regulile comerciale” dintre statele membre. Organiza Ġia Mondial ă a
ComerĠului este succesoarea GATT-ului úi opereaz ă în direc Ġia reducerii úi
abolirii barierelor comer Ġului interna Ġional.
Conform Acordul general asupra tarifelor úi comerĠului, serviciile pot fi
clasificate în func Ġie de sectoare úisubsectoare , aúa cum rei ese din anexa nr. 2,
existând în acela úi timp o coresponden Ġă cu Clasificarea Centrat ă pe Produs
(CPC vers. 1) elaborat ă sub egida Comisiei de Statistic ă a Organiza Ġiei NaĠiunilor
Unite.
31 Idem 26

30Serviciile sunt grupate pe sec Ġiuni (I – Servicii de afaceri, II – Servicii de
comunica Ġii, III – Servicii de construc Ġii úi engineering asociat, IV – Servicii de
vânzare, V – Servicii de înv ăĠământ, VI – Servicii de ambient, VII – Servicii
fi n an ci a re , V III – S e rv i ci i l e g a te d e s ăQăta te úi soc i al e , IX – Tu ri sm úi s e rv i cii
legate de c ăOătorii, X – Servicii recreative úi sportive, XI – Servicii de transport úi
XII – Alte servicii neincluse în alt ă grupă, iar în cadrul sec Ġiunilor se reg ăsesc
subsecĠiunile, cu mai multe grupe.
1.4. Întreb ări grilă
1.Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului ter Ġiar?
a)dificultăĠi determinate de cre úterea úomajului;
b)intensificarea rela Ġiilor dintre întreprinderi;
c)amploarea rela Ġiilor dintre întreprinderi;
d)clarificări conceptuale ale dezvolt ării economice.
2.Care din enumer ările urm ătoare constituie consecin Ġa dezvolt ării
sectorului ter Ġiar?
a)crearea de locuri de munc ă;
b)creúterea speran Ġei de viaĠă;
c)dezvoltarea tehnologic ă;
d)dezvoltarea rela Ġiilor dintre întreprinderi.
3.Care din enumer ările urm ătoare constituie consecin Ġa dezvolt ării
sectorului ter Ġiar?
a)creúterea speran Ġei de viaĠă;
b)creúterea competitivit ăĠii întreprinderilor;
c)dezvoltarea tehnologic ă;
d)dezvoltarea rela Ġiilor dintre întreprinderi.
4.Paralel cu dezvoltarea sectorului ter Ġiar s-au intensificat preocup ările
pentru definirea conceptului de:
a)marketing;
b)competitivitate;
c)servicii;
d)omologare.
5.Produsul drept concept generic desemneaz ă tot ceea ce este oferit de
natură sau de pia Ġă, astfel încât pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi:
a)remarcat;

31b)achiziĠionat;
c)consumat;
d)toate variantele enumerate.
6.Termenul de produs (“productus”) nu este sinonim cu:
a)“marfă”;
b)“articol”;
c)“bun”;
d)“grupă”.
7.Termenul produs nu este sinonim cu „marf ă” în situa Ġia:
a)rezultat material al unui proces social sau natural;
b)consumului casnic;
c)produs de schimb;
d)bun material rezultat al unui proces de munc ă.
8.Termenul produs nu este sinonim cu „marf ă” în situa Ġia:
a)bun material rezultat al unui proces de munc ă;
b)produs de schimb;
c)autoconsum;
d)rezultat material al unui proces social sau natural.
9.Î n p r a c t i c ă úi î n l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e n u s e f o l o s e út e i p o s t a z a
categoriei de „produs” pentru:
a)produs unicat;
b)produs de serie;
c)produs de lux;
d)producĠie proprie.
10.Produs poate fi considerat ă:
a)persoană (om politic/actor a c ărui imagine este promovat ă);
b)personaj dintr-un film;
c)o salariată;
d)o parte dintr-o familie
11.Produs poate fi considerat ă:
a)o porĠiune dintr-o lucrare;
b)un personaj dintr-o pies ă;
c)o localitate balneoclimateric ă;
d)un membru al familiei.

3212.Produs poate fi considerat ă:
a)o idee (alimenta Ġia vegetarian ă);
b)personaj dintr-un film;
c)o parte dintr-o familie;
d)o salariată.
13.Bunurile reale sunt numai:
a)bani;
b)hârtii de valoare;
c)tot ce poate fi perceput direct cu sim Ġurile.
d)dobânzi.
14.Bunurile materiale sunt:
a)obiecte;
b)servicii;
c)licenĠe;
d)know-how.
15.Bunurile imateriale nu sunt:
a)bunuri nominale;
b)bunuri reale;
c)servicii;
d)drepturi.
16.Drepturile, ca produse, nu sunt:
a)servicii;
b)brevete;
c)licenĠe;
d)know-how.
17.Bunurile nominale sunt :
a)bani, hârtii de valoare;
b)bunuri materiale;
c)servicii;
d)brevete.
18.Definirea produsului ca fiind „orice lucru care poate fi oferit pe pia Ġă în
s c o p u l c a p t ăr i i i n t e r e s u l u i , a l a c h i z i Ġi o năr i i , a l u t i l i z ăr i i s a u a l
consumului úi care poate satisface o dorin Ġă sau o nevoie” apar Ġine:
a)Th. Levitt;
b)Ph. Kotler;
c)T. P. Hill;
d)A. Palmer.

3319.Definirea produsului ca fiind „un rezultat al unui proces, adic ă al unui
ansamblu de activit ăĠi corelate sau în interac Ġiune, care transform ă
intrările în ieúiri” o reg ăsim în:
a)DicĠionarul Academiei de ùtiinĠe Economice din Fran Ġa;
b)Vocabularul practic al ùtiinĠelor Sociale din Fran Ġa;
c)S.R. EN ISO 9000:2001;
d)DicĠionarul Explicativ al Marketingului.
20.“Într-o er ă în care produsele devin din ce mai pu Ġin diferen Ġiabile pe
baza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezint ă una din cele
mai promi Ġătoare surse de diferen Ġiere úi singularizare” apar Ġine lui:
a)Th. Levitt;
b)Ph. Kotler;
c)Tp. Hill;
d)J. Gadrey.
21.”Nu exist ă sectoare de servicii ca atare. Exist ă doar sectoare ale c ăror
component ă de servicii sunt mai mari sau mai mici decât ale altor
sectoare. Toat ă lumea serve úte pe cineva”, apar Ġine:
a)Ph. Kotler;
b)Th. Levitt;
c)Tp. Hill;
d)A. Palmer.
22.Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat apari Ġiile în
literatura de specialitate a defini Ġiilor conceptului de servicii, în cadrul
Fărora predomin ă faptul că:
a)s e rv i ci i l e n u s e c on c re ti z e a z ă î n t r- u n p r od u s , a d i c ă s u n t a c ti v i t ăĠi al căr o r
rezultat este imaterial;
b)serviciile se concretizeaz ă într-un produs;
c)serviciile au ca rezultat un bun material;
d)serviciile nu au nici un rezultat.
23.Serviciul ca act reprezint ă:
a)prestarea efectiv ă;
b)prestarea prognozat ă;
c)prestarea previzional ă;
d)nici o prestare.

3424.Serviciul ca act nu realizeaz ă relaĠia dintre:
a)activitatea prestatorului;
b)mijloacele materiale de presta Ġie;
c)resursele prestatorului;
d)obiectul serviciului respectiv.
25.Ca úi în cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:
a)mână de lucru;
b)capital tehnic;
c)client;
d)salariile personalului puse pe card.
26.Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, în procesul de
producĠie a serviciilor:
a)clientul face parte din sistemul de produc Ġie;
b)clientul nu face parte din sistemul de produc Ġie;
c)nu este nevoie de client;
d)producătorul se identific ă cu clientul.
27.Rezultatele sau out-put-ul activit ăĠilor de servicii pot fi reg ăsite sub
următoarele forme:
a)nici un serviciu;
b)nici un bun material;
c)serviciu pur, bun pur;
d)previziuni.
28.Serviciile nu provoac ă consumatorilor/utilizatorilor:
a)utilitate;
b)beneficii;
c)avantaje, satisfac Ġii;
d)disconfort.
29.ProducĠia, consumul úi utilitatea serviciilor sunt:
a)simultane;
b)continue;
c)nu există nici o rela Ġie;
d)post factum.
30.În schema lui Palmer care define úte conceptul de serviciu, activit ăĠile
liniilor aeriene, repara Ġiile, construc Ġiile sunt prezentate drept:
a)servicii pure;
b)bunuri pure;

35c)domină tangibile;
d)prestaĠii în afara primelor trei variante.
31.DificultăĠile întâmpinate în definirea conceptului de serviciu, i-au
determinat pe unii speciali úti să defineasc ă serviciul adoptând:
a)definiĠii negative;
b)Vă abandoneze domeniul respectiv;
c)Vă ignore dificult ăĠile respective;
d)Vă valorifice gradul de cunoa útere.
32.Corespunz ător defini Ġiilor negative, serviciile sunt definite drept
activităĠi economice care nu sunt:
a)nici produc Ġie industrial ă;
b)nici minerit;
c)nici agricultur ă;
d)toate variantele enumerate.
33.DefiniĠiile negative date serviciilor au afectat:
a)dinamica dezvolt ării serviciilor;
b)structura serviciilor;
c)rolul úi contribu Ġia serviciilor la crearea PIB;
d)tipologia serviciilor.
34.Literatura de specialitate eviden Ġiază intangibilitatea ca fiind pentru
servicii o caracteristic ă:
a)nu este cazul;
b)cheie;
c)obiúnuită;
d)de efect.
35.Unii speciali úti în locul nestocabilit ăĠii, o trăVătură esenĠială a serviciilor,
utilizează termenul:
a)imaterialitate;
b)intangibilitate;
c)perisabilitate;
d)simultaneitate.
36.Serviciile bazate pe informa Ġii, care pot fi înregistrate, stocate pe diverse
suporturi úi oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill:
a)„bunuri tangibile”;
b)„bunuri intangibile”;

36c)„bunuri imateriale”;
d)„bunuri eterogene”.
37.Simultaneitatea produc Ġiei úi consumului unui serviciu decurge din:
a)perisabilitatea serviciului;
b)materialitatea serviciului;
c)tangibilitatea serviciului;
d)intangibilitatea serviciului.
38.Nondurabilitatea serviciilor denot ă:
a)consumul serviciilor în momentul producerii;
b)consumul serviciilor dup ă producere;
c)nonconsumul;
d)consumul serviciilor dup ă un timp precizat.
39.Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflect ă:
a)simultaneitatea livr ării úi consumului serviciilor;
b)precedarea consumului;
c)nesimultaneitatea producerii úi consumului serviciilor;
d)consumul nu se produce.
40.La care din urm ătoarele servicii produc Ġia precede consumul iar clien Ġii
nu trebuie sa fie prezen Ġi:
a)reparaĠii, întreĠinere, cur ăĠenie, asigur ări;
b)VăQătate, învăĠământ, frizerie;
c)transport feroviar, auto, naval, aerian;
d)teatru, radio.
41.Eterogenitatea ca o caracteristic ă a serviciilor, nu are sens de:
a)diferenĠiere;
b)variabilitate;
c)diversitate;
d)complexitate.
42.Variabilitatea este sensul de eterogenitate folosit:
a)mai puĠin;
b)sinonim;
c)cel mai frecvent;
d)de loc.

3743.Eterogenitatea serviciilor reflect ă:
a)nondurabilitatea lor;
b)nestocabilitatea lor;
c)potenĠialul unei variabilit ăĠi ridicate în livrarea serviciilor;
d)materialitatea úi intangibilitatea serviciilor.
44.Eterogenitatea reprezint ă o problem ă particular ă a serviciilor, deoarece:
a)producĠia este simultan ă cu consumul;
b)acestea sunt oferite de persoane diferite, a c ăror performan Ġă nu este constant ă;
c)serviciile nu se pot stoca;
d)serviciile sunt nondurabile.
45.Sectorul ter Ġiar are un con Ġinut:
a)foarte diversificat;
b)mai puĠin diversificat;
c)complicat;
d)simplu.
46.Eterogenitatea serviciilor determin ă:
a)dificultăĠi în standardizarea úi uniformizarea serviciilor;
b)clarificări terminologice;
c)complicarea metodologiei de evident ă;
d)valorificarea resurselor organiza Ġiei.
47.ÎmbunăWăĠirea calităĠii practic ării serviciilor a dus la :
a)reducerea variabilit ăĠii serviciilor;
b)lipsa propriet ăĠii;
c)nestocabilitatea serviciilor;
d)nondurabilitatea serviciilor.
48.Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al
dreptului de proprietate deoarece:
a)serviciul ofer ă consumatorului o satisfac Ġie morală;
b)serviciul se consum ă concomitent cu producerea lui;
c)serviciul este eterogen;
d)serviciul este intangibil.
49. Termenul de tipologie semnific ă:
a)„….enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate dup ă un anumit criteriu”;
b)„studiul útiinĠific al trăVăturilor tipice sau al rela Ġiilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;

38c)„acĠiunea de a (se) clasifica úi rezultatul ei; distribuire, repartizare
sortimental ă pe clase sau într-o anumit ă ordine”;
d)„rezultatul a cel pu Ġin unei activit ăĠi necesare, realizat ă la interfa Ġa dintre
furnizor úi clienĠi”.
50.Termenul de nomenclator semnific ă:
a) „….enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate dup ă un anumit criteriu”;
b)„studiul útiinĠific al trăVăturilor tipice sau al rela Ġiilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;
c)„acĠiunea de a clasifica úi rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimental ă
pe clase sau într-o anumit ă ordine”;
d)„rezultatul a cel pu Ġin unei activit ăĠi necesare realizat ă la interfa Ġa dintre
furnizor úi clienĠi”.
51.Termenul clasificare semnific ă:
a)„….enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate dup ă un anumit criteriu”;
b)„studiul útiinĠific al trăVăturilor tipice sau al rela Ġiilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;
c)„acĠiunea de a (se) clasifica úi rezultatul ei; distribuire, repartizare
sortimental ă pe clase sau într-o anumit ă ordine”;
d)„rezultatul a cel pu Ġin unei activit ăĠi necesare realizat ă la interfa Ġa dintre
furnizor úi clienĠi”.
52.Clasificarea serviciilor prezint ă dificultăĠi deosebite datorit ă:
a)materialit ăĠii;
b)eterogenit ăĠii;
c)tangibilităĠii;
d)nondurabilit ăĠii.
53.Principala institu Ġie care elaboreaz ă clasificările úi nomenclatoarele
unice pe Ġară este:
a)Institutul Na Ġional de Statistic ă;
b)OrganizaĠia NaĠiunilor Unite;
c)Consiliul Uniunii Europene;
d)Camera de Comer Ġúi Industrie a României.

3954. Principalele clasific ări úi nomenclatoare folosite în activitatea statistic ă a
bunurilor úi serviciilor sunt:
a)CAEN úi C.C.I.R.;
b)CAEN úi CPSA;
c)C.C.I.R. úi CPSA;
d)C.C.I.R..
55.Corespunz ător CAEN, activit ăĠile economico-sociale sunt grupate pe
mai multe niveluri constituite dup ă principiul:
a)complexit ăĠii;
b)structurii;
c)eterogenit ăĠii;
d)omogenit ăĠii.
56.Care sunt caracteristicile comune ale clasific ării activit ăĠilor economico-
sociale CAEN?
a)natura bunurilor úi serviciilor prestate;
b)modul de utilizare a bunurilor úi serviciilor;
c)materia prim ă, procesele tehnologice, organizarea úi finanĠarea produc Ġiei;
d)toate enumer ările.
57.Corespunz ător CAEN, activit ăĠile economico-sociale sunt grupate pe
următoarele niveluri:
a)secĠiuni, subsec Ġiuni;
b)diviziuni;
c)grupe úi clase;
d)toate enumer ările de mai sus.
58.După sursele de procurare (provenien Ġă) serviciile pot fi:
a)private úi publice;
b)intermediare úi finale;
c)consum individual úi servicii publice;
d)marfăúi nemarfă.
59.După natura nevoilor satisf ăcute, serviciile pot fi:
a)marfăúi nemarfă;
b)private úi publice;
c)intermediare úi finale;
d)consum individual.

4060.În funcĠie de beneficiar (utilizator), serviciile pot fi:
a)intermediare úi finale;
b)private úi publice;
c)marfăúi ne-marfă;
d)consum individual.
61.După funcĠiile economice îndeplinite, serviciile pot fi:
a)de distribu Ġie, de produc Ġie, sociale úi personale;
b)materiale úi nemateriale;
c)bunuri pur tangibile úi bunuri înso Ġite de servicii;
d)servicii din sectorul public, sectorul asociativ úi sectorul privat.
62.În funcĠie de natura efectelor, serviciile pot fi:
a)de distribu Ġie, de produc Ġie, sociale úi personale;
b)materiale úi nemateriale;
c)bunuri intangibile úi bunuri înso Ġite de servicii;
d)servicii din sectorul public, sectorul asociativ úi sectorul privat.
63.După opinia lui Ph. Kotler oferta de pia Ġă a unei firme include
următoarele:
a)serviciile de distribu Ġie, de produc Ġie, sociale úi personale;
b)materiale úi nemateriale;
c)bunuri pur tangibile úi bunuri tangibile înso Ġite de servicii, hibrid, serviciu
de bază însoĠit de bunuri úi servicii secundare úi serviciu pur;
d)servicii din sectorul public, sectorul asociativ úi sectorul privat.
64.În funcĠie de forma de proprietate úi modul de organizare a
prestatorului de servicii, se disting urm ătoarele categorii de servicii:
a)de distribu Ġie, de produc Ġie, sociale úi personale;
b)materiale úi nemateriale;
c)bunuri intangibile úi bunuri înso Ġite de servicii;
d)servicii din sectorul public, sectorul asociativ úi sectorul privat.
65.După momentul apari Ġiei în sfera vie Ġii economice, se disting:
a)servicii tradi Ġionale úi servicii moderne sau noi;
b)servicii livrate permanent úi servicii discrete;
c)servicii care necesit ă prezenĠa consumatorului în timpul prest ării úi
servicii care nu necesit ă prezenĠa consumatorului în timpul prest ării;
d)servicii publice, servicii asociative, servicii private.

4166.Serviciile de s ăQătate, cercetare etc. necesit ă:
a)personal necalificat;
b)personal calificat;
c)personal specializat;
d)personal cu studii medii.
67.După natura rela Ġiilor cu clien Ġii, serviciile pot fi:
a)servicii publice, servicii asociative úi servicii private;
b)servicii livrate permanent úi servicii discrete;
c)servicii tradi Ġionale úi servicii moderne sau noi;
d)servicii transferabile úi servicii netransferabile.
68.Asigurările, telecomunica Ġiile, protec Ġia poliĠiei sunt servicii:
a)livrate permanent;
b)discrete;
c)asociative;
d)transferabile.
69.Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrad ă sunt servicii:
a)livrate permanent;
b)discrete;
c)asociative;
d)transferabile.
70.Pasagerii unei linii aeriene pe o distan Ġă foarte mare solicit ă:
a)bunuri tangibile pure;
b)bunuri tangibile cu servicii înso Ġitoare;
c)oferte hibride;
d)servicii de baz ă însoĠite de bunuri úi servicii secundare.
1.5. Răspunsuri la întreb ări grilă
1 d 11 c 21 b 31 a 41 d 51 c 61 a
2 a 12 a 22 a 32 d 42 c 52 b 62 b
3 b 13 c 23 a 33 c 43 c 53 a 63 c
4 c 14 a 24 c 34 b 44 b 54 b 64 d
5 d 15 a 25 d 35 c 45 a 55 d 65 a
6 d 16 a 26 a 36 b 46 a 56 d 66 c
7 b 17 a 27 c 37 a 47 a 57 d 67 b
8 c 18 b 28 d 38 a 48 a 58 d 68 a
9 d 19 c 29 a 39 a 49 b 59 b 69 b
10 a 20 b 30 a 40 a 50 a 60 a 70 d

421.6. Întreb ări
1.Care sunt factorii care au determinat dezvoltarea sectorului ter Ġiar?
2.Care sunt consecin Ġele dezvolt ării sectorului ter Ġiar?
3.Ca un produs s ă fie marfă, ce condi Ġii trebuie s ă îndeplineasc ă?
4.Ce înseamn ă autoconsum?
5.DefiniĠi consumatorul.
6.DefiniĠi utilizatorul.
7.Ce înseamn ă producĠie proprie?
8.Ce sunt bunurile reale?
9.Ce sunt bunurile materiale?
10.Ce sunt bunurile imateriale?
11.Ce sunt bunurile nominale?
12.Serviciul reprezint ă o prestare efectiv ă sau nu?
13.Care sunt rela Ġiile ce se realizeaz ă în timpul prest ării unui serviciu?
14.De ce este nevoie în timpul prest ării unui serviciu?
15.Sub ce forme se reg ăsesc rezultatele activit ăĠilor de servicii?
16.În ce const ă definiĠiile negative date conceptului de servicii?
17.Ce au afectat defini Ġiile negative date serviciilor?
18.Care sunt caracteristicile serviciilor úi în ce const ă fiecare caracteristic ă?
19.În ce const ă perisabilitatea drept caracteristic ă a serviciilor?
20.Exemplifica Ġi structurarea ofertei de pia Ġă a unei firme realizat ă de Ph.
Kotler?
1.7. Teme de reflec Ġie
1.DefiniĠi sau redefini Ġi conceptul de servicii.
2.ImportanĠa definirii corecte a conceptului de servicii.
3.Semnifica Ġia úi relevanĠa cunoaúterii caracteristicilor serviciilor.
4.Propuneri de îmbun ăWăĠire a relev ării caracteristicilor serviciilor úi
argumentarea lor.
5.Semnifica Ġia, obligativitatea practic ă a aplicării nomenclatoarelor oficiale
ale tipologiei serviciilor.

43CAPITOLUL 2.
ASPECTE ALE GÂNDIRII ECONOMICE
ùI EVOLU ğIA SERVICIILOR
Serviciile au avut o contribu Ġie deosebit ă la progresul economico-social,
în mod special în perioada postbelic ă. Desigur, dezvoltarea proeminent ă a
serviciilor, atât din punct de vedere cantitativ cât úi structural a fost favorizat ă de
progresul tehnico- útiinĠific, de cre úterea cererii pentru servicii din partea
întreprinderilor, institu Ġiilor cât úi a popula Ġiei. Desigur c ă la expansiunea úi
diversificarea serviciilor un rol deosebit de important revine: adâncirii rela Ġiilor
de întrepătrundere úi de integrare dintre sectorul serviciilor úi celelalte sectoare,
dezvoltării tranzac Ġiilor interna Ġionale32.
În cadrul economiei na Ġionale, rolul úi importan Ġa serviciilor este atât de
mare încât neglijarea acestora poate avea urm ări dezastroase asupra dezvolt ării,
mergând pân ă la regresul economic.
2.1. Începuturile, gândirea clasic ăúi contemporan ă privind serviciile
Amplificarea importan Ġei serviciilor, mai ales în ultimele decenii, a
intensificat eforturile teoreticienilor în direc Ġia conútientizării aportului serviciilor
la dezvoltarea economic ăúi teoretizării unor aspecte ale gândirii privind evolu Ġia
serviciilor. Astfel, din acest punct de vedere s-au conturat mai multe faze33:
ƒprima faz ă,debutul procesului de con útientizare a importan Ġei
serviciilor de c ătre practicieni , care s-au confruntat cu o serie de dificult ăĠi
privind lipsa unei teorii economice fundamentale în domeniul serviciilor, în
condiĠiile introducerii úi dezvoltării acestora, mai ales în industria prelucr ătoare;
ƒa doua faz ă, determinat ă de un grup de economi úti (Orio Giarini, Jean
Gadrey, Jaques Nusbaumer, Juan F. Rada), care în urma observa Ġiilor úi
analizelor efectuate la sfâr úitul deceniului 7 al secolului trecut, úi-au exprimat
opinia potrivit c ăreia serviciile au devenit partea predominant ă a sistemelor
de produc Ġie, având în vedere alocarea resurselor. Grupul respectiv de
32 Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat,
2005, pag. 1833 GhibuĠiu, A., Serviciile úi dezvoltarea. De la prejudec ăĠi la noi orizonturi, Editura Expert,
Bucureúti, 2000, pag. 41-42

44economiúti a susĠinutimportan Ġa strategic ă a serviciilor în alocarea resurselor
úi contribu Ġia deosebit ă a acestora la dezvoltarea economic ă;
ƒfaza a treia a fost determinat ă de includerea serviciilor pe agenda
negocierilor interna Ġionale în GATT, la începutul deceniului 8 al secolului XX,
cu următoarele efecte benefice:
a)dobândirea de c ătre servicii a unui statut oficial în cadrul rela Ġiilor
internaĠionale;
b)impulsionarea puternic ă a cercetării útiinĠifice în domeniul serviciilor.
ƒfaza a patra a fost marcat ă de intrarea în vigoare în anul 1995 a
Acordului General privind Comer Ġul cu Servicii (GATS) úi încorporarea
comerĠului interna Ġional cu servicii în sistemul comercial global patronat de
OrganizaĠia Mondial ă a Comer Ġului (OMC). Prin Acordul General privind
ComerĠul cu Servicii (GATS) s-a realizat o liberalizare progresiv ă a
schimburilor interna Ġionale cu servicii úi de asemenea a fost recunoscut ă
problematica serviciilor de c ătre comunitatea interna Ġională. În cursul anului
1997, au fost convenite noi tratate multilaterale de liberalizare în domeniul
serviciilor financiare úi de telecomunica Ġii, din perspectiva liberaliz ării mai
accentuate a pie Ġei internaĠionale de servicii.
Cu toate realiz ările înregistrate pe parcursul celor patru faze privind
procesul de con útientizare a importan Ġei úi rolului serviciilor, între realit ăĠile
economice referitoare la dezvoltarea serviciilor úi recunoa úterea
potenĠialului acestora exist ă o discrepan Ġă elocvent ă.
Aceastăstare de fapt este determinat ă de:
a)complexitatea úi diversitatea activit ăĠii de servicii;
b)absenĠa definirii unor concepte, no Ġiuni, teorii specifice serviciilor;
c)absenĠa unui instrumentar teoretico-metodologic specific cercet ării
serviciilor;
d)neutilizarea unor metode moderne de culegere, prelucrare úi analiză a
datelor statistice;
e)necorelarea úi lipsa de date statistice privind activitatea de servicii, în
întreaga sa complexitate etc.
În aceste condi Ġii apare necesitatea úi oportunitatea abord ării
interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketing, cercet ări de
marketing, studiul comportamentului consumatorilor, sociologia, psihologia etc.,
datorită:

45-caracterului intangibil al serviciilor, care determin ă ca evaluarea úi
cuantificarea produc Ġiei úi consumului de servicii s ă fie foarte dificile, metodele úi
instrumentarul utilizat pentru bunurile tangibile s ă nu mai fie atât de eficace;
-necesităĠii abordării serviciilor într-un context social úi instituĠional;
-dependen Ġei valorii serviciului pentru consumator de personalitatea
prestatorului/furnizorului serviciului respectiv34.
Din perspectiva istoriei gândirii economice, se disting trei modalit ăĠi de
abordare a serviciilor : abordarea clasică a serviciilor, abordarea tradiĠională
(reziduală) úi abordarea modernă a serviciilor35.
A.Abordarea clasic ă a serviciilor
Datorită faptului c ă serviciile nu puteau fi acumulate, acestea erau
considerate neproductive, nu generau o valoare nou ă. Singura activitate
considerat ă a fi creatoare de valoare, de avu Ġie naĠională, era produc Ġia de bunuri
materiale. Serviciile erau încadrate de c ătre economi útii clasici, în primul rând de
Fătre Adam Smith, în categoria activit ăĠilor din care rezultau cheltuieli
neproductive úi care constituiau o frân ă în calea acumul ării capitalului. Cu toate
acestea, în secolul XVIII (1776), se f ăcea distinc Ġia între activit ăĠile care aveau un
rezultat tangibil (de exemplu agricultura, manufactura) úi activităĠile care aveau o
finalitate intangibil ă, dar deosebit de util ă (de exemplu presta Ġia comercian Ġilor,
medicilor, avoca Ġilor, bancherilor, militarilor etc)36.
Reprezentan Ġii teoriei economice nemarxiste din secolului al XIX-lea,
(Jean Baptiste Say, Alfred Marshall, Frédéric Bastiat, Clément Colson) au
susĠinut ca aprecierea unei activit ăĠi ca fiind produc ătoare sau neproduc ătoare de
valoare s ă se facă în raport de existenĠa unei nevoi úi a unei cereri
corespunz ătoare. Rezultă că relaĠiile economice din economia capitalist ă
respectivă erau considerate relaĠii de servicii , iar munca neproductiv ă era practic
eliminată din literatura economic ă de specialitate.
34 Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat,
2005, pag. 20-2135 Prelucrare dup ă Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor,
teză de doctorat, 2005, pag. 22-2936 Cristureanu, C., Economia imaterialului: tranzac Ġiile interna Ġionale cu servicii, Editura All
Beck, Bucure úti, 1999, p. 5.

46F. Bastiat (1801-1850) úi C. Colson (1835-1939) au contestat
exclusivismul rela Ġiei dintre valoare úi materialitate sau tangibilitate37.
Astfel, F. Bastiat a considerat serviciul ca fiind un concept fundamental
al reprezent ării activităĠii economice, iar teoria valorii bunurilor fiind doar un caz
particular al teoriei serviciilor. În opinia sa, economia de pia Ġă reprezenta un
ansamblu de schimburi de servicii.
C. Colson a definit serviciile ca fiind „ac Ġiunile oamenilor úi utilizările
avuĠiilor neantrenând consumul lor úi care contribuie la satisfacerea nevoilor
umane”.
B.Abordarea tradi Ġională (sau rezidual ă) a serviciilor
Analiza serviciilor din aceast ă perspectiv ă se fundamenteaz ă pe diviziunea
economiei na Ġionale în sectoarele primar, secundar úi terĠiar. Serviciile sunt
încadrate în sectorul ter Ġiar, în categoria activit ăĠilor economice reziduale,
neincluse în agricultur ă, industria extractiva úi industria prelucr ătoare.
Tratarea serviciilor ca un sector distinct al sistemului economic global
aparĠine în principal, urm ătorilor autori:
ƒAllan Fisher (1935) a grupat activit ăĠile economice în trei sectoare:
-sectorul primar compus din activit ăĠi agricole úi extractive,
exploatări forestiere;
-sectorul secundar care cuprinde industriile prelucr ătoare;
-sectorul ter Ġiar definit ca „un amplu complex de activit ăĠi consacrate
furnizării de servicii” (activit ăĠile băncilor, asigur ările, comer Ġul, activit ăĠile
meúteúugăreúti, de repara Ġii etc).
În decursul timpului, A. Fisher a remarcat o deplasare a investi Ġiilor úi a
forĠei de munc ă din sectorul primar spre sectorul secundar úi apoi spre sectorul
terĠiar.
ƒColin Clark (1941) a fundamentat teoria „celor trei faze”, potrivit c ăreia
în decursul istoriei s-au succedat trei tipuri de economii: economia agricol ă,
economia industrial ăúi economia serviciilor. Într-o asemenea optic ă, economia
serviciilor reprezint ă „o formă superioar ă de organizare economic ă”.
ƒJean Fourastié38 (1949) a considerat c ă încadrarea activit ăĠilor în unul
din cele trei sectoare (primar, secundar úi terĠiar) se face în func Ġie de:
37 Bastiat, F. – Harmonies économiques, Guillaumin, 2nd edition Paris, 1851, citat de Flitar, M., P.,
EficienĠa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat, ASE, Bucure úti, 2005, pag. 23

47-dinamica productivit ăĠii muncii;
-nivelul progresului tehnic úi receptivitatea fa Ġă de acesta.
Astfel, fiecare dintre cele trei sectoare prezint ă o serie de caracteristici,
după cum urmeaz ă:
¾sectorul primar se caracterizeaz ă printr-un ritm mediu al
productivit ăĠii muncii úi al progresului tehnic;
¾sectorul secundar se caracterizeaz ă printr-un ritm peste medie de
creútere pentru productivitatea muncii úi pentru progresul tehnic;
¾sectorul ter Ġiar este cel mai pu Ġin receptiv la p ătrunderea progresului
tehnic úi se caracterizeaz ă printr-o productivitate a muncii sub medie.
În aceste condi Ġii, dezvoltarea sectorului ter Ġiar este direct propor Ġională
cu evoluĠia cererii, iar dinamica úi modific ările structurale úi calitative ale
producĠiei necesit ă tot mai multe servicii.
Economia unei Ġări poate avea mai multe ramuri úi sectoare, în func Ġie de
gradul de agregare a activit ăĠilor. Astfel, trebuie remarcat faptul c ă în literatura
economic ă de specialitate, abord ările actuale privind sectoarele economiei
naĠionale propun úiun sector cuaternar (al „materiei cenu úii”, al cercet ării
útiinĠifice úi dezvoltării tehnologiei, al cunoa úterii útiinĠifice) în scopul adapt ării la
realităĠile economice contemporane. Acest sector grupeaz ă serviciile oferite
industriei în amonte de sectorul industrial, iar evolu Ġia sa se verific ă în toate Ġările
industrializate în care sectorul ter Ġiar deĠine o pozi Ġie dominant ă.
C.Abordarea modern ă a serviciilor aparĠine speciali útilor Daniel Bell, V.
R. Fuchs úi J. Singelmann.
ƒDaniel Bell (1973) aprecia c ă societatea post – industrial ă este o societate
de servicii care se eviden Ġiază prin39:
-caracterul ter Ġiar al societ ăĠii post – industriale, datorită populaĠiei
majoritare care î úi desfăúoară activitatea în acest sector;
-creúterea rolului útiinĠei úi noilor tehnologii;
-amplificarea importan Ġei informa Ġiei;
-definirea mai bun ă a locului de Ġinut de profesioni úti úi tehnicieni .
38 Fourastié, J., Le grand éspoir du XX-ème siècle, Gallimard, Paris, 1963, citat de Ioncica, M.,
în lucrarea Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucure úti, 2003, p. 40-41.39 B e ll, D ., T he C o mi ng o f P o s t- I nd u s t r ial S o c ie ty – A Ve ntu re i n S o c ial F o re c as ti ng , B as i c
Books Inc. Publishers, New York, 1973, citat de Ioncic ă, M., în op. cit., p. 23 -25.

48ƒV. R. Fuchs (1968) a realizat o analiz ă mai aprofundat ă a serviciilor,
desprinzând cele mai importante caracteristici ale acestora, El a fost primul autor
care a utilizat în lucr ările sale sintagma „economia serviciilor”.
ƒJonathan Gershuny este sus Ġinătorul teoriei neo-industriale a „self-
service-ului”, potrivit c ăreia principala tendin Ġă se referă la consumul masiv úi
reînnoit de m ărfuri industriale în cadrul menajelor40.
ƒJ. Naisbitt úiM. U. Porat susĠin căeconomia informa Ġionalăconstituie
viitorul societ ăĠii neo-industriale, iar informa Ġia devine în opinia acestora, resursa
fundamental ă a societăĠii.
ƒT. P. Hill (1977) a propus urm ătoarea defini Ġie, care a fost considerat ă un
punct de referin Ġă pentru servicii de c ătre mulĠi economi úti: „ un serviciu poate fi
definit ca o schimbare în condi Ġia unei persoane, sau a unui bun, care a fost
rezultatul activit ăĠii unei persoane sau unit ăĠi economice, cu consim Ġământul
persoanei”.
ƒLa sfârúitul secolului XX, în special în ultimele dou ă decenii, tot mai
mulĠi specialiúti úi-au exprimat opinia potrivit c ăreia societatea viitoare va fi „o
economie a serviciilor”. Printre ace úti speciali úti pot fi aminti Ġi: Orio Giarini,
Walter R. Stahel, Jaques de Brandt, Jean Gadrey, Jean Claude Delaunay, François
Ecalle41.
2.2. Evolu Ġia úi dimensiunile macroeconomice ale serviciilor
Statisticile economice prezentate de c ătre Institutul Na Ġional de Statistic ă
confirmă că România a progresat din punct de vedere economic, mai ales în
perioada 2002-2006, concentrându- úi forĠele pe transformarea unei economii
planificate centralizat într-o economie de pia Ġă. La stabilirea produsului intern
brut úi-a adus îndeosebi contribu Ġia sectorul privat. Cea mai mare contribu Ġie la
stabilirea plus-valorii a fost adus ă în primul rând de sectorul serviciilor, fiind
urmat apoi de industrie, agricultur ă, silvicultur ă, construc Ġii úi turism.
40 Delaunay, J. Cl. úi Gadrey, J., Les enjeux de la société de service, Presse de la Fondation
Nationale des Sciences Politiques, Paris, 1987, p.129-139, citat de Ioncic ă M. în op. cit., p.24-26.41 Ioncică M. op. cit., p.27.

49Tabel nr. 2
Valoarea, indicele de volum a produsului intern brut pe locuitor
úi structura popula Ġiei ocupate în România
comparativ cu Uniunea European ă
U/MRomâniaUE-25 UE-272004 2007
Produsul intern brut
(P.I.B) pe locuitorP.C.S
Mii
euro7,1 10,1 22,5 24,8
Indicele de volum al PIB pe
locuitor
UE-27 = 100% 31 41 100 100
Ponderea popula Ġiei ocupate în:
– agricultur ă
– industrie
– servicii%
%
%31,6
31,2
37,229,5
31,4
39,15,1
25,1
69,85,6
27,7
66,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 797 úi 2008, pag. 886
În anul 2007, corespunz ător informa Ġiilor oferite de Institutul Na Ġional de
Statistică, 39,1% din totalul popula Ġiei ocupate úi-a desfăúurat activitatea în
sectorul serviciilor, cu aproximativ 2% mai mult, comparativ cu anul 2004,
ponderea fiind inferioar ă celei realizate pe ansamblul Ġărilor Uniunii Europene, de
66,7% în anul 2007 úi 69,8% în anul 2004.
Indicele de consum al PIB-ului pe locuitor realizat de România în anul
2007 a fost de 41% din cel realizat pe ansamblul Uniunii Europene, aceast ă
pondere crescând cu 10% fa Ġă de nivelul anului 2004. Produsul intern brut pe
locuitor a fost în anul 2007, pe ansamblul Uniunii Europene, de 24,8 mii euro
(P.C.S.), iar în cazul României de numai 10,1 mii euro.
În anul 2007, comparativ cu anii de analiz ă (2006 úi 2002), produsul
i n t e r n b r u t p e l o c u i t o r î n R o m â n i a a î n r e g i s t r a t d i n a m i c i s u p e r i o a r e f a Ġ ă d e
celelalte Ġări. În anul 2007, România a realizat cel mai mic nivel al produsului
intern brut, cu excep Ġia Bulgariei (9,5 mii euro).

50Tabel nr. 3
Produsul intern brut pe locuitor
(calculat pe baza parit ăĠii puterii de cump ărare – PCS)
pentru Ġările membre ale Uniunii Europene (U-27)
Mii euro Dinamica PIB – % –
Uniunea European ă
(UE-27)2002 2006 20072006/
20022007/
20022007/
2006
Austria 25,8 29,9 31,6 115,9 122,5 105,7
Belgia 25,6 28,3 29,7 110,5 116,0 104,9
Bulgaria 6,3 8,6 9,5 136,5 150,8 110,5
Rep. Cehă 14,4 18,4 20,2 127,8 140,3 109,8
Cipru 18,3 21,7 23,2 118,6 126,8 106,9
Danemarca 26,3 29,6 30,5 112,5 116,0 103,0
Estonia 10,2 15,9 17,6 149,0 172,5 110,7
Finlanda 23,6 27,5 29,0 116,5 122,9 105,5
FranĠa 23,7 26,3 27,6 111,0 116,5 104,9
Germania 23,6 26,9 28,1 114,0 119,1 104,5
Grecia 18,5 22,8 24,1 123,2 130,3 105,7
Irlanda 28,2 34,7 37,1 123,0 131,6 106,9
Italia 22,9 24,3 25,2 106,1 110,0 103,7
Letonia 8,4 12,6 14,4 150,0 171,4 114,3
Lituania 9,0 13,4 15,2 148,9 168,9 113,4
Luxemburg 49,2 65,8 68,9 133,7 140,0 104,7
Malta 16,3 18,2 19,2 111,7 118,5 105,5
Olanda 27,3 31,0 32,9 113,6 120,5 106,1
Polonia 9,9 12,3 13,3 124,2 134,3 108,1
Portugalia 15,8 17,6 18,6 111,4 117,7 105,7
Regatul Unit 24,7 28,1 29,1 107,5 117,8 103,6
România 6,0 9,1 10,1 115,7 168,3 111,0
Slovacia 11,1 15,0 17,0 135,1 153,1 113,3
Slovenia 16,8 21,0 22,6 125,0 134,5 107,6
Spania 20,6 24,7 26,5 119,9 128,6 107,3
Suedia 24,8 29,3 31,3 118,1 126,2 106,8
Ungaria 12,6 15,3 15,8 121,4 125,4 103,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 899
¾ Comparativ cu anul 2002, produsul intern brut a înregistrat o dinamic ă
ascendent ă pe toată perioada analizat ă (2002-2007). Cre úterile procentuale au
variat între 5,2% în anul 2003, pân ă la 36,3% în anul 2007.

51Pe categorii de resurse , în perioada 2002-2007, s-au înregistrat
următoarele tendin Ġe:
dinamici ascendente î n t oĠi a n i i a n a l i z a Ġi l a : c o m e r Ġ; h o t e l u r i úi
restaurante; transport; depozitare úi comunica Ġii; tranzac Ġii imobiliare; închirieri úi
activităĠi de servicii prestate în principal întreprinderilor; înv ăĠământ;
dinamici ascendente în ultimii ani ai perioadei la: administra Ġie publică
úi apărare; săQătate úi asistenĠă socială;
în anul 2007, comparativ cu anul 2002, cele mai accentuate dinamici s-au
constatat la: comer Ġ (104,0%); hoteluri úi restaurante (51,5%); transport,
depozitare úi comunica Ġii (46,6%) úi intermedieri financiare (30,2%).
Tabel nr. 4
Indicii produsului intern brut,
pe categorii de resurse
2002 = 100
2003 2004 2005 2006 2007
Produsul intern brut (PIB)
Agricultur ă, vânătoare úi silvicultur ă
Pescuit úi piscicultur ă
Industrie
ConstrucĠii
ComerĠ
Hoteluri úi restaurante
Transport, depozitare úi comunica Ġii
Intermedieri financiare
TranzacĠii imobiliare, închirieri úi
activităĠi de servicii prestate în
principal întreprinderilor
Administra Ġie publicăúi apărare
ÎnvăĠământ
6ăQătate úi asistenĠă socială105,2
105,2
112,6
104,4
107,0
114,8
101,7
107,7
91,3
101,3
107,3
104,4
101,4114,2
124,6
101,4
112,3
117,1
129,3
106,2
119,2
116,2
108,3
90,0
113,7
104,8118,9
103,2
102,8
115,2
130,2
150,5
118,4
127,7
118,9
119,9
92,0
115,7
108,9128,3
106,8
106,6
123,5
160,6
177,0
136,5
138,7
120,5
135,6
75,3
110,7
96,1136,3
89,1
108,6
130,3
214,5
204,0
151,5
146,6
130,2
145,1
73,3
113,4
99,8
Sursa: I.N.S, Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 478
¾Analizând structura produsului intern brut pe categorii de resurse
(tabel nr. 5) , în perioada 2002-2007, din informa Ġiile oferite de Anuarul statistic
al României 2008 se eviden Ġiază următoarele aspecte mai importante:
ƒpentru anul 2007, contribu Ġiape categorii de resurse a valorii ad ăugate
a produsului intern brut, poate fi ierarhizat ă astfel: 1. tranzac Ġii imobiliare,
închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal întreprinderilor (16,4%); 2.
comerĠ (12,6%); 3. transport, depozitare úi comunica Ġii (11,7%); 4. administra Ġie

52publicăúi apărare (5,1%); 5. înv ăĠământ (3,6%); 6. s ăQătate úi asistenĠă socială
(2,9%); 7. hoteluri úi restaurante (2,3%); 8. intermedieri financiare (1,9%).
ƒo contribu Ġie relativ constant ă la realizarea produsului intern brut
au avut-o urm ătoarele categorii de servicii: comer Ġul; hoteluri úi restaurante;
transport, depozitare úi comunica Ġii; săQătate úi asistenĠă socială etc.
ƒreducerea contribu Ġiei la realizarea valorii ad ăugate în anul 2007
comparativ cu anul 2002, la: intermedieri financiare (de la 2,8% la 1,9%);
ƒcreúterea ponderii contribu Ġiei la realizarea valorii ad ăugate la:
comerĠ (de la 9,4% la 12,6%); transport, depozitare úi comunica Ġii (de la 10,5%
la 11,7%); administra Ġie publicăúi apărare (de la 4,4% la 5,1%) etc., pe seama
reducerii ponderii contribu Ġiei la crearea valorii ad ăugate la agricultur ă (de la
12,6% la 6,4%) úi industrie (de la 30,0% la 27,1%).
Tabel nr. 5
Structura valorii ad ăugate brute a produsului intern brut,
pe categorii de resurse
– % în totalul produsului intern brut –
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Agricultur ă, vânătoare úi silvicultur ă
Pescuit úi piscicultura
Industrie
ConstrucĠii
ComerĠ
Hoteluri úi restaurante
Transport, depozitare úi comunica Ġii
Intermedieri financiare
TranzacĠii imobiliare, închirieri úi
activităĠi de servicii prestate în
principal întreprinderilor
Administra Ġie publicăúi apărare
ÎnvăĠământ
6ăQătate úi asistenĠă socială12,6
< 0,1
30,0
6,3
9,4
2,0
10,5
2,8
15,7
4,4
3,2
2,813,0
< 0,1
27,8
6,4
10,0
1,8
11,1
2,1
14,5
7,0
3,5
2,814,0
< 0,1
27,9
6,6
10,1
1,7
11,2
2,5
14,0
5,3
3,8
2,89,5
< 0,1
28,1
7,4
11,0
2,0
11,5
2,3
15,6
5,7
3,8
3,08,8
< 0,1
27,8
8,4
11,5
2,2
11,4
2,0
16,2
5,3
3,6
2,86,4
< 0,1
27,1
10,1
12,6
2,3
11,7
1,9
16,4
5,1
3,6
2,9
Sur sa: C al c ule re al iz ate pe baz a i n fo rm a Ġi ilo r din Anuar ul St ati sti c al Rom ânie i , I .N.S ,
2005, pag. 415 úi 2008, pag. 477
ƒla sfârúitul anului 2007, populaĠia ocupat ă civilă ( t a b e l n r . 6 ) î n
economie a fost de 8726 mii persoane, din care 50,6% úi-au desfăúurat activitatea
în agricultur ă, vânătoare úi silvicultur ă (28,2%), industrie (22,4%) úi construc Ġii
(6,8%), fa Ġă de 62% cât concentrau aceste ramuri economice în anul 2004.
Serviciile concentrau 42% din popula Ġia ocupat ă civilă,cu 6,5% mai mult
decât în 2004.

53Tabel nr. 6
Structura popula Ġiei ocupate civile,
pe activităĠi ale economiei na Ġionale la 31 dec. 2004
2004 2007
mii
persoane- % -mii
persoane- % –
Total economie
Agricultur ă, vânătoare úi silvicultur ă
Pescuit úi piscicultura
Industrie
din care:
– industria extractiv ă
– industria prelucr ătoare
– energie electric ăúi termică, gaze úi apă
ConstrucĠii
ComerĠ
Hoteluri úi restaurante
Transport, depozitare úi comunica Ġii
Intermedieri financiare
TranzacĠii imobiliare úi alte servicii
Administra Ġie publicăúi apărare
ÎnvăĠământ
6ăQă tate úi asistenĠă socială
Celelalte activit ăĠi ale economiei na Ġionale8238
2634
4
2052
117
1800
135
419
938
133
404
82
383
159
430
367
233100,0
32,0
sub 0,1
24,9
1,5
21,8
1,6
5,1
11,4
1,6
4,9
1,0
4,7
1,9
5,2
4,4
2,88726
2462
3
1958
85
1744
129
594
1200
156
478
109
486
209
429
394
248100,0
28,2
sub 1,0
22,4
1,0
20,0
1,4
6,8
13,8
1,8
5,5
1,2
5,6
2,4
4,9
4,5
2,8
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 180-183, 2008, pag. 122
Pe categorii de servicii, ponderea popula Ġiei ocupate civile înregistrate în
anul 2007 pe ansamblul economiei s-a concentrat astfel: 1. comer Ġ (13,8%); 2.
învăĠământ (4,9%); 3. transport, depozitare úi comunica Ġii (5,5%); 4. tranzac Ġii
imobiliare (5,6%); 5. s ăQătate úi asistenĠă socială (4,5%); 6.administra Ġie publică
úi apărare (2,4%); 7. hoteluri úi restaurante (1,8%); 8. intermedieri financiare
(1,2%).
ƒComparativ cu realiz ările obĠinute în alte Ġări, în ceea ce prive úte
contribuĠia serviciilor la realizarea valorii ad ăugate brute, în România, în
anul 2006, ponderea acestora a fost de numai 51% fa Ġă de 70% în Ġări precum:
Belgia (75,1%), Danemarca (72,0%), Elve Ġia (70%), Fran Ġa (77%), Grecia (76%),
Italia (71%), Letonia (75%), Olanda (73%), Portugalia (72%), Regatul Unit
(75%), SUA (76%), Suedia (70%).
Se constat ă că în anul 2007, comparativ cu anul 2002, a crescut ponderea
populaĠiei ocupate în serviciile: comer Ġ, transport, depozitare úi comunica Ġii,
tranzacĠii imobiliare, administra Ġie publicăúi apărare.

54Tabel nr. 7
Contribu Ġia principalelor activit ăĠi la
realizarea produsului intern brut, în anul 2006 (%)
ğaraAgricultur ă,
silvicultur ă,
vânătoare, pescuitIndustrie
inclusiv
construcĠiiServicii
Albania
Austria
Belgia
Bosnia úi HerĠegovina
Bulgaria
CroaĠia
Rep. Cehă
Danemarca
ElveĠia
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
FederaĠia Rusă
Slovacia
Slovenia
Spania
S.U.A
Suedia
Turcia
Ucraina
Ungaria23,1
2
1
10
9
7
3
2
1
3
3
2
1
3
2
2
4
5
2
2
5
3
1
9
5
4
2
3
1
1
10
9
417,1
30,3
25,6
26,7
30,0
28,9
38,4
26
28
29
32
21
30
21
36
27
21
35
45
25
32
25
24
40
39
32
35
30
23
29
27
35
3055,8
67,5
73,1
61,2
58,6
63,1
58,2
72
70
68
65
77
69
76
62
71
75
59
54
73
64
72
75
51
56
65
63
67
76
70
63
57
66
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 895
De asemenea la realizarea valorii ad ăugate brute, contribu Ġii superioare,
faĠă de cea înregistrat ă în România, dar inferioare celor prezentate mai sus (între
60-70%) s-au înregistrat în urm ătoarele Ġări: Austria (67%), Bosnia úi

55HerĠegovina (65%), Croa Ġia (61%), Estonia (68%), Finlanda (65%), Polonia
(64%), Slovacia (65%), Slovenia (63%) Spania (67%), Ungaria (66%), Turcia
(63%), Bulgaria (60%) úi Irlanda (62%).
În aceeaúi perioadă, contribu Ġia serviciilor la realizarea valorii brute s-a
situat sub pragul de 60% în urm ătoarele Ġări: Albania (56%), Republica Ceh ă
(58%), Lituania (59%) úi Ucraina (57%). A úa cum am ar ătat anterior, România
se situeaz ă în aceast ă categorie, ponderea serviciilor la realizarea valorii
adăugate brute fiind de numai 51%, ceea ce situeaz ăĠara noastr ă pe ultimul
loc în acest clasament.
ƒAnalizând dinamica contribu Ġiei serviciilor la realizarea valorii
adăugate brute s-a constatat o cre útere în anul 2007, comparativ cu anul 1999 la
majoritatea Ġărilor pentru care s-a putut face aceast ă analiză: Austria (de la 66,8%
la 68%), Belgia (de la 71,6% la 75%), Republica Ceh ă (de la 53,7% la 60%),
Finlanda (de la 64,4% la 68%), Fran Ġa (de la 71,6% la 77%), Olanda (de la 58,7%
la 65%), Portugalia (de la 66,4% la 73%), Slovacia (de la 60,2% la 67%),
Slovenia (de la 58,9% la 63%), Spania (de la 66,6% la 67%), Suedia (de la 67,2%
la 71%), Regatul Unit (de la 71,4% la 73%), Ungaria (de la 61,7% la 65%),
Bulgaria (de la 55,9% la 59%), Croa Ġia (de la 61,2% la 62%), Federa Ġia Rusă (de
la 55,3% la 56%), SUA (de la 72,6% la 77%).
În cazul României, cre úterea a fost de 5,2% (de la 50,8% în anul 1999 la
56% în anul 2007).
Tabel nr. 8
Contribu Ġia serviciilor la
realizarea valorii ad ăugate brute în perioada 1999 – 2005
– (%) –
ğaraServicii
1999 2003 2005
Uniunea
European ă
Austria
Belgia
Rep. Cehă
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia66,8
71,6
53,73)
73,1
64,4
71,63)
68,4
69,53)67,5
73,1
58,2
75,5
72,5
67,5
66,2
73,6
70,3
70,568
75
60
74
67
68
77
69
74

56Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Bulgaria
România
Turcia
Belarus1)
Canada3)
CroaĠia
Georgia
Rep. Moldova
Norvegia
Fed. Rusă
S.U.A.68,6
71,3
58,7
66,43)
60,23)
58,9
66,6
67,23)
71,4
61,73)
55,9
50,8
57,3
67,3
61,2
63,3
55,3
72,65)56,31)
70,9
70,9
61,9
83,2
71,72)
72,9
66,3
69,6
64,1
61,51)
68,3
70,9
73,2
66,11)
58,6
52,2
60,9
52,61)
67,3
63,1
54,5
54,0
62,2
60,3
73,94)60
71
74
61
74
65
73
67
63
67
71
73
65
59
56
65
49
62
59
55
56
771)2002.2) 1999.3) 1998.4) 2000.5)1996.
Sursa: I.N.S., Economia mondial ă în cifre, Breviar de statistic ă internaĠională, 2001, pag.
35, 2005, pag. 36, úi 2007, pag.42;
2.3. Acquis-ul comunitar privind libera circula Ġie a serviciilor
Acquis-ul comunitar este ansamblul de drepturi úi obligaĠii asumate de
statele membre ale Uniunii Europene, normele juridice ce reglementeaz ă
activitatea Comunit ăĠilor Europene úi a institu Ġiilor Uniunii Europene, ac Ġiunile úi
politicile comunitare. Acquis-ul comunitar este format din legisla Ġia comunitar ă
primară (tratatele de aderare, Tratatul de la Roma etc.), legisla Ġia secundar ă
adoptată în temeiul tratatelor (regulamente, directive, decizii etc.), jurispruden Ġa
CurĠii de Justi Ġie a Comunit ăĠii Europene úi a Tribunalului de prim ă instanĠă cu
sediul la Luxemburg, declara Ġiile, rezolu Ġiile, acordurile interna Ġionale la care
Comunitatea European ă este parte, precum úi cele încheiate între statele membre
U.E. úi care fac referire la activitatea Uniunii Europene.

57Acquis-ul comunitar înseamn ă tot ce s-a hot ărât úi a fost convenit de la
înfiinĠarea Comunit ăĠilor până în prezent, fiind o construc Ġie complex ă care s-a
dezvoltat în decursul a 50 de ani. Termenul de „acquis” provine din limba
franceză, se scrie úi se citeúte ca în limba de origine. Cuvântul înseamn ă „ceea ce
s-a dobândit”.
România a acceptat acquis-ul comunitar privind Capitolul 3 „Libera
circulaĠie a serviciilor” în vigoare la data de 31 decembrie 2000. România va
implementa acquis-ul comunitar în domeniul liberei circula Ġii a serviciilor, pân ă
la data ader ării, 1 ianuarie 2007, cu excep Ġia a două acte comunitare:
ƒDirectiva Consiliului nr. 84/5/CEE privind aproximarea legilor Statelor
Membre referitoare la asigurarea de r ăspundere civil ă a autovehiculelor, pentru
care România a solicitat o perioad ă de tranziĠie de 5 ani, pân ă la 1 ianuarie 2012;
ƒDirectiva Consiliului nr. 97/9. CE privind schemele de compensare a
investitorilor. ùi în acest caz România a solicitat o perioad ă de tranziĠie de 5 ani úi
anume pân ă la 1 ianuarie 2012.
România, pe toat ă această perioadă (2000-2007) a fost preg ătită să
examineze dezvoltarea acquis-ului în acest domeniu úi să informeze sistematic
ConferinĠa pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legisla Ġia úi
Păsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis.
În cele ce urmeaz ă vor fi prezentate:
I.Dreptul de stabilire úi libera practicare a serviciilor;
II.Serviciile financiare : 1. Servicii bancare; 2. Asigur ări; 3. Investi Ġii úi piaĠa
valorilor imobiliare;
III.Serviciile nefinanciare : 1. Protec Ġia datelor cu caracter personal; 2. Libera
practicare a serviciilor de c ătre fermieri, me úteúugari úi comercian Ġi; 3. Agen Ġii
comerciali independen Ġi; 4. Serviciile societ ăĠii informa Ġionale, (Schimbul de
informaĠii în domeniul standardiz ării úi reglement ărilor tehnice; Semn ătura
electronic ăúi comerĠul electronic).
I.Dreptul de stabilire úi libera practicare a serviciilor;
România a acceptat principiile privind dreptul de stabilire úi libera
practicare a serviciilor stipulate de Articolul 43 úi Articolul 49 din Tratatul de
înfiinĠare a Comunit ăĠii Europene.
În general, legisla Ġia română nu prevede discrimin ări privind na Ġionalitatea pentru
libera practicare a serviciilor. Legisla Ġia, în anul 2000, a fost par Ġial armonizat ă cu
acquis-ul comunitar.

58Prin Legea nr. 123/2001 este reglementat regimul str ăinilor din România,
potrivit căreia cetăĠenii străini pot intra în România în scop oficial, pentru afaceri,
pentru activit ăĠi de presă, pentru angajare în munc ă sau pentru studiu, pe baza
documentelor valabile recunoscute úi acceptate de statul român, în condi Ġiile
valabilităĠii vizei române.
Directiva 73/148/CEE privind abolirea restric Ġiilor cu privire la libera
circulaĠie úi reúedinĠă în cadrul Comunit ăĠii Europene a na Ġiunilor Statelor
Membre referitoare la dreptul de stabilire úi libera practicare a serviciilor, prin
OrdonanĠa de Urgen Ġă nr. 265/2000, aprobat ă prin Legea nr. 227/2001, pentru
cetăĠenii Uniunii Europene s-a desfiin Ġat în mod unilateral regimul vizelor.
Străinii au obliga Ġia de a se prezenta, în termen de 15 zile de la data intr ării în
Ġară, la organul competent al Ministerului de Interne, în scopul lu ării în eviden Ġă
úi de primire a permisului de úedere.
Legea nr. 123/2001 s-a modificat úi completat cu prevederi speciale
referitoare la dreptul de re úedinĠă al cetăĠenilor statelor membre, astfel:
ƒeliberarea permiselor de reziden Ġă conform condi Ġiilor stipulate de actele
normative comunitare, atât pentru cei care desf ăúoară diferite activit ăĠi, cât úi
pentru membrii familiilor lor;
ƒabolirea restric Ġiilor privind libera circula Ġie úi reúedinĠa pentru cet ăĠenii
aparĠinând statelor membre úi membrii familiilor lor;
ƒstabilirea unor reglement ări speciale pentru persoanele angajate úi
lucrătorii independen Ġi, conform cerin Ġelor acquis-ului comunitar.
Barierele referitoare la dreptul de stabilire úi practicare a serviciilor sunt
în curs de identificare úi vor fi eliminate treptat, pân ă la data ader ării. În acest
scop, în cursul anului 2002 s-a constituit în cadrul delega Ġiei sectoriale pentru
negocierea capitolului 3 (Libera circula Ġie a serviciilor) un grup de lucru pentru
monitorizarea barierelor în calea dreptului de stabilire úi liberei practic ării a
serviciilor. Acest grup a avut rolul de a evalua legisla Ġia românăúi practicile în
domeniu.
În legătură cu legisla Ġia privind organizarea úi exercitarea profesiei de
avocat, aceasta a fost armonizat ă cu Directiva 98/5/CE pentru facilitarea profesiei
d e a v o c a t î n t r – u n s t a t m e m b r u a l t u l d e c â t c e l î n c a r e s – a o b Ġi n u t c a l i f i c a r e a
respectivă, úi cu Directiva 77/249/CE privind facilitarea exercit ării de către
avocaĠi a libert ăĠii de a furniza servicii. Amendamentele privesc condi Ġiile
referitoare la domiciliu, la formele úi condiĠiile de exercitare a profesiei.

59II.Servicii financiare
În cadrul serviciilor financiare se vor prezenta: 1. Servicii bancare; 2.
Asigurări; 3. Investi Ġii úi piaĠa valorilor mobiliare.
1.Servicii bancare
În România , activitatea bancar ă se desfăúoară prin:
ƒEănci, persoane juridice române, constituite sub form ă juridică de societ ăĠi
comerciale pe ac Ġiuni úi prin sucursale ale b ăncilor;
ƒpersoane juridice str ăine;
ƒorganizaĠii cooperatiste de credit.
Activitatea b ăncilor române úti úi ale persoanelor juridice str ăine este
reglementat ă prin Legea nr. 58/1998 – Legea bancar ă, modificat ă prin Ordonan Ġa
de UrgenĠă a Guvernului nr. 137/2001.
Activitatea organiza Ġiilor cooperatiste de credit se g ăseúte în proces de
autorizare în baza Ordonan Ġei de Urgen Ġă a Guvernului nr. 97/2000 privind
organizaĠiile cooperatiste de credit, modificat ăúi completat ă prin Ordonan Ġa de
UrgenĠă a Guvernului nr. 272/2000.
Întreaga activitate bancar ă din România este obligatoriu autorizat ă de
Fătre Banca Na Ġională a României. Legisla Ġia româneasc ă nu face discriminare
între bănci, persoane juridice române úti úi străine úi sucursale ale acestora. Ele
beneficiaz ă în totalitate de acela úi tratament. B ăncile cu capital autohton nu se
bucură de un tratament mai favorabil.
CondiĠiile de acces úi exercitare a activit ăĠii bancare de c ătre institu Ġiile de
credit sunt prev ăzute în actele normative comunitare (2000/12/CE, 2000/28/CE,
2000/46/CE). Aceste prevederi au fost transpuse în urm ătoarele acte normative
naĠionale:
ƒLegea nr. 58/1998 – Legea bancar ă, cu modific ări ulterioare;
ƒLegea nr. 101/1998 privind Statutul B ăncii NaĠionale a României,
completat ăúi modificat ă de Legea nr. 156/1999 úi de Ordonan Ġa de Urgen Ġă a
Guvernului nr. 136/2001;
ƒOrdonanĠa de Urgen Ġă a Guvernului nr. 97/2000 privind organiza Ġiile
cooperatiste de credit cu modific ările ulterioare;
ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 1/1999 privind registrul bancar;
ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 2/1999 privind autorizarea
Eăncilor, cu modific ările ulterioare;

60ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 3/1999 privind modific ările în
situaĠia băncilor, cu modific ările ulterioare;
ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 9/1999 privind capitalul minim
al băncilor úi al sucursalelor b ăncilor străine;
ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 4/2000, privind autoritatea
societăĠilor pe acĠiuni rezultate în urma schimb ării formei juridice a organiza Ġiilor
cooperatiste de credit, care au optat pentru func Ġionarea ca banc ă în condi Ġiile
Legii nr. 58/1998 – Legea bancar ă;
ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 6/2000, privind capitalul
agregat minim al unei re Ġele cooperatiste de credit;
ƒNormele B ăncii NaĠionale a României nr. 7/2000, privind autorizarea
organizaĠiilor cooperatiste úi de credit.
Pentru transpunerea integral ă a prevederilor comunitare privind condiĠiile
de acces úi exercitare a activit ăĠii bancare de c ătre institu Ġiile de credit au
fost luate urm ătoarele măsuri:
ƒmodificarea Legii bancare în sensul:
-armonizării definiĠiilor;
-modificării sferei de cuprindere úi a condi Ġiilor pentru ac Ġionarii
semnificativi;
-exercitării în mod direct de c ătre bănci a activit ăĠilor desfăúurate prin
societăĠi distincte etc;
-aplicării la data ader ării a disponibilit ăĠilor privind libera stabilire úi
libera prestare de servicii pe principiul autoriza Ġiei unice recunoscute
în cadrul comunit ăĠii precum úi principiul exercit ării supravegherii
instituĠiilor de credit de c ătre autoritatea competent ă din statul de
origine;
ƒmodificarea legii privind Statutul B ăncii NaĠionale a României;
ƒemiterea de c ătre Banca Na Ġională a României de reglement ări pentru
modificarea normelor privind autorizarea b ăncilor:
-extinderea obiectului de activitate pentru banca universal ă;
-modificarea motivelor de respingere a cererii de autorizare;
-introducerea principiului autoriza Ġiei unice;
ƒemiterea de c ătre Banca Na Ġională a României de reglement ări pentru
modificarea normelor privind schimb ările în situa Ġia băncilor:

61-obiectul de activitate completat cu opera Ġiuni úi cu instrumente
financiare derivate;
-redefinirea sferei de cuprindere úi a condi Ġiilor pentru ac Ġionarii
semnificativi;
ƒnorme ale B ăncii NaĠionale a României cu privire la capitalul caselor
centrale de credit;
ƒemiterea de c ătre Banca Na Ġională a României de norme pentru aplicarea
principiului exercit ării supravegherii institu Ġiilor de credit de c ătre autoritatea
competent ă din Ġara de origine;
ƒemiterea de c ătre Banca Na Ġională a României de norme privind procedurile úi
mecanismul de control intern de care trebuie s ă dispună instituĠiile de credit;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme cu privire la
modificările în situa Ġia organiza Ġiilor cooperatiste de credit;
De asemenea, în procesul implement ării prevederilor comunitare se va
avea în vedere úi Rezolu Ġia Parlamentului European privind comunicarea
interpretativ ă a Comisiei SEC/97/1193.
În vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare privind
fondurile proprii ale institu Ġiilor de credit au fost luate urm ătoarele măsuri:
ƒmodificarea Legii bancare (ex.: definirea institu Ġiei de credit, înlocuirea
“rezervei generale pentru riscul de credit” cu “fondul pentru riscuri bancare generale”,
precum úi amendarea în vederea introducerii normelor contabile armonizate cu
Directiva 86/635/CEE úi cu Standardele Interna Ġionale de Contabilitate);
ƒamendarea, inclusiv dup ă modificarea legisla Ġiei, de c ătre Banca
NaĠională a României, a normelor existente privind fondurile proprii ale b ăncilor
úi introducerea de prevederi privind fondurile proprii ale altor institu Ġii de credit,
altele decât b ăncile úi organiza Ġiile cooperatiste de credit;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme privind
fondurile proprii ale organiza Ġiilor cooperatiste de credit;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme privind
supravegherea consolidat ă a fondurilor proprii ale institu Ġiilor de credit.
În vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare privind
solvabilitatea institu Ġiilor de credit au fost luate urm ătoarele măsuri:
ƒmodificarea legisla Ġiei privind falimentul úi modificarea Legii bancare
(armonizarea unor defini Ġii, introducerea competen Ġelor Băncii NaĠionale a
României legat de supravegherea pe baz ă consolidat ă a instituĠiilor de credit);

62ƒamendarea, de c ătre Banca Na Ġională a României, a normelor privind
solvabilitatea b ăncilor pentru stabilirea de cerin Ġe de capital în cazul expunerilor
din opera Ġiuni cu instrumente financiare derivate;
ƒamendarea, de c ătre Banca Na Ġională a României, a normelor privind
solvabilitatea b ăncilor pentru introducerea prevederilor privind recunoa úterea
acordurilor de compensare bilateral ă, după modificarea Legii bancare úi a
legislaĠiei privind falimentul;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme privind
solvabilitatea organiza Ġiilor cooperatiste de credit;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme privind
supravegherea consolidat ă a solvabilit ăĠii instituĠiilor de credit.
În vederea transpunerii prevederilor comunitare privind supravegherea
pe bază consolidat ă a institu Ġiilor de credit (2000/12/CE) au fost luate
următoarele măsuri:
ƒmodificarea Legii bancare (armonizarea cu defini Ġiile în materie,
introducerea prevederii privind necesitatea supravegherii pe baz ă consolidat ă a
activităĠii instituĠiilor de credit);
ƒmodificarea Legii privind Statutul B ăncii NaĠionale a României;
ƒemiterea de c ătre Banca Na Ġională a României de norme cu privire la
supravegherea pe baz ă consolidat ă, după amendarea corespunz ătoare a legisla Ġiei
úi după intrarea în vigoare a Normelor privind consolidarea conturilor.
În vederea transpunerii prevederilor comunitare privind adecvarea
capitalului institu Ġiilor de credit (93/6/CEE úi 98/31/CE) vor fi luate
următoarele măsuri:
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de reglement ări contabile
în ceea ce prive úte un num ăr limitat de instrumente financiare derivate, cu un
grad de complexitate mai redus (futures pe cursul de schimb, futures pe rata
dobânzii, FRA – forward rate agreements, swap pe rata dobânzii, swap pe cursul
de schimb);
ƒmodificarea, de c ătre Banca Na Ġională a României, a normelor privind
solvabilitatea b ăncilor în sensul trat ării, din punct de vedere al riscului de credit, a
instrumentelor financiare derivate care vor fi reglementate sub aspect contabil;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme în care vor fi
transpuse prevederile Directivei nr. 93/6/CEE, ce au intrat în vigoare (2003 –
2004), pe m ăsura dezvolt ării pieĠelor financiare úi activităĠii băncilor în acest

63domeniu úi acumulării de experien Ġă, de către institu Ġiile de credit, în gestionarea
riscurilor aferente acestui tip de activit ăĠi;
ƒmodificarea, de c ătre Banca Na Ġională a României, a Normelor de aplicare
a Planului de conturi bancar, în sensul includerii de prevederi cu privire la
obligativitatea reclas ării titlurilor din portofoliul de tranzac Ġie ce nu îndeplinesc
condiĠia de a fi tranzac Ġionabile pe o pia Ġă lichidă, în titluri de plasament;
Realizarea acestui obiectiv va conduce la implementarea mai eficient ă a normelor
de transpunere a Directivei nr. 93/6/CEE, în condi Ġiile asigur ării lichidit ăĠii
titlurilor de Ġinute de b ănci în portofoliul de tranzac Ġie úi limitării riscurilor
operaĠionale úi de contrapartid ă în cadrul execut ării operaĠiunilor cu titluri, ca
urmare a organiz ării úi supravegherii adecvate a pie Ġelor de capital;
ƒemiterea, de c ătre Banca Na Ġională a României, de norme în care vor fi
transpuse prevederile Directivei nr. 98/31/CE.
Conturile anuale úi conturile consolidate ale institu Ġiilor de credit úi
publicarea de c ătre sucursalele institu Ġiilor de credit úi instituĠiilor financiare
înfiinĠate într-un Stat Membru úi având sediul în afara acelui Stat Membru a
documentelor contabile anuale ale institu Ġiilor de credit úi financiare sunt
reglementate prin directivele 86/635/CEE úi 89/117/CEE.
În vederea transpunerii în totalitate a prevederilor úi principiilor
recomand ării directivei 90/109/CEE privind transparen Ġa condiĠiilor bancare
referitoare la tranzac Ġiile financiare transfrontaliere se va crea un cadru legal
úi instituĠional, în conformitate úi cu specificul na Ġional, astfel încât la data
aderării să fie asigurate toate condi Ġiile pentru îndeplinirea cerin Ġelor impuse.
În scopul transpunerii integrale a prevederilor Directivei 94/19/CE privind
garantarea depozitelor au fost incluse persoane juridice în schema de garantare
a depozitelor începând cu anul 2005, iar plafonul de garantare se majoreaz ă. Prin
majorarea plafonului de garantare, se va asigura garantarea integral ă a depozitelor
constituite în sistemul bancar.
Activitatea B ăncii NaĠionale a României este reglementat ă de Legea nr.
101/1998 privind Statutul B ăncii NaĠionale a României, cu modific ările
ulterioare, iar atribu Ġiile pe linia supravegherii bancare sunt conferite de Legea nr.
58/1998 úi Ordonan Ġa de Urgen Ġă a Guvernului nr. 97/2000, cu modific ările
ulterioare.
Autorizarea b ăncilor úi reglementarea activit ăĠii acestora sunt realizate de
Fătre DirecĠia Reglementare úi Autorizare, constituit ă dintr-un num ăr de 62 de

64persoane, iar supravegherea activit ăĠii acestora este exercitat ă de Direc Ġia
Supraveghere.
Tehnicile utilizate de Banca Na Ġională a României pentru supravegherea
prudenĠială a activit ăĠii desfăúurate de b ănci sunt supravegherea off-site
(asigurată pe baza raport ărilor transmise de b ănci) úi supravegherea on-site
(asigurată prin inspec Ġii la sediul b ăncilor).
Totodată, în cadrul B ăncii NaĠionale a României a fost creat Comitetul de
Supraveghere al B ăncii NaĠionale a României, ca o structur ă permanent ă cu
caracter deliberativ úi decizional, ale c ărei atribu Ġii úi competen Ġe se refer ă în
principal la:
ƒevaluarea úi monitorizarea func Ġionării băncilor comerciale;
ƒaprobarea programelor de inspec Ġii la bănci úi strategiilor de
supraveghere;
ƒaprobarea aplic ării unor categorii de m ăsuri úi sancĠiuni prev ăzute de
Legea nr. 58/1998 – Legea bancar ă;
ƒaprobarea reglement ărilor Băncii NaĠionale a României din domeniul
contabilit ăĠii bancare;
ƒavizarea, în scopul aprob ării lor de c ătre Consiliul de Administra Ġie, a
propunerilor privind autorizarea, fuziunea úi divizarea b ăncilor, instituirea
Păsurilor de supraveghere special ă úi de administrare special ă a băncilor,
proiectele reglement ărilor Băncii NaĠionale a României privind pruden Ġa bancară,
politica monetar ă, valutară, de credit úi de plăĠi.
În ceea ce prive úte organiza Ġiile cooperatiste de credit, acestea vor fi
incluse sub supravegherea B ăncii NaĠionale a României la momentul finaliz ării
procesului de autorizare a acelor entit ăĠi care au hot ărât să funcĠioneze în cadrul
unei reĠele.
Procesul de restructurare a sectorului bancar continuă, materializându-
se prin:
ƒaprobarea de c ătre Guvern a Strategiei de Privatizare a celei mai
importante b ănci române úti, respectiv Banca Comercial ă Română S.A. (Hot ărârea
Guvernului nr. 1017/2001), având drept obiectiv vânzarea pachetului majoritar de
acĠiuni aparĠinând statului unui investitor strategic – institu Ġie financiar – bancar ă
internaĠională reputată sau un grup de investitori strategici din care s ă facă parte
cel puĠin o institu Ġie financiar – bancar ă reputată;

65ƒdeterminarea cerin Ġelor necesare de ordin legal, opera Ġional úi
organizaĠional pentru elaborarea planului de restructurare în vederea privatiz ării
Casei de Economii úi Consemna Ġiuni CEC S.A.;
ƒrestructurarea B ăncii de Export Import a României EXIMBANK S.A. în
contextul amend ării cadrului legal, în sensul încet ării desfăúurării de către aceast ă
bancă a activităĠilor comerciale úi concentr ării rolului acestei b ănci în promovarea
activităĠilor de export úi import în România.
0ăsurile adoptate în cadrul programului de reform ă structural ă, cât úi pe
linia întăririi supravegherii b ăncilor au avut un efect pozitiv asupra evolu Ġiei
principalilor indicatori economico – financiari úi de pruden Ġă bancară ai băncilor
care, dup ă o perioad ă de îmbun ăWăĠiri progresive, s-au stabilizat în jurul unor
valori pozitive. În acest context, se remarc ă evoluĠia favorabil ă a creanĠelor
restante úi îndoielnice în volumul agregat al activelor, al surselor atrase úi
împrumutate úi în cel al capitalurilor proprii, a raportului de solvabilitate care se
înscrie pe un trend ascendent situat deasupra limitei minime reglementate (28% la
31.08.2001) úi a indicatorilor de profitabilitate care se reînscriu pe un trend
pozitiv cresc ător.
2.Asigurări
În România, activitatea de asigurare se desf ăúoară prin societ ăĠi pe acĠiuni,
societăĠi mutuale, filiale ale unor asiguratori str ăini, constituite ca persoane
juridice române, sucursale ale unor asiguratori persoane juridice str ăine,
autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigur ărilor (CSA). În ceea ce prive úte
procedura de autorizare, în principiu aceasta este aceea úi pentru to Ġi solicitan Ġii,
dar asiguratorul str ăin trebuie s ă facăúi dovada c ă în Ġara în care este înregistrat s-
a constituit legal úi desfăúoară, de cel pu Ġin cinci ani, o activitate de asigurare
similară cu cea pentru care solicit ă autorizarea în România. Aceast ă condiĠie va fi
eliminată prin aplicarea Directivei 73/240/CEE referitoare la dreptul de stabilire
úi înlăturarea restric Ġiilor.
Activitatea de asigur ări este guvernat ă de Legea nr. 136/1995 privind
asigurările úi reasigur ările în România, de Legea nr. 32/2000 privind societ ăĠile
de asigurare úi supraveghere a asigur ărilor precum úi de normele emise de
Comisia de Supraveghere a Asigur ărilor în aplicarea legii, publicate în Monitorul
Oficial. Legea nr. 32/2000 creeaz ă cadrul legal general, care va permite
armonizarea cu Standardele Interna Ġionale úi cu acquis-ul comunitar pân ă la data
aderării. Caracterul flexibil al acestei legi va permite ca numeroase elemente –

66cheie ale activit ăĠii de supraveghere, în special prevederile cuprinse în Directivele
de asigur ări de viaĠăúi generale din prima genera Ġie – pentru unele din ele, cu
modificările ulterioare, s ă fie introduse prin norme în aplicarea legii.
Prevederile Directivelor comunitare privind condiĠiile de acces úi
exercitare a activit ăĠii de asigur ări generale (73/239/CEE, 75/580/CEE,
78/473/CEE, 84/641/CEE, 87/343/CEE, 92/49/CEE, 95/26/CEE úi 2000/64/CE)
sunt transpuse par Ġial în legisla Ġia româneasc ă din domeniul asigur ărilor úi se
referă la:
ƒobligativitatea autoriz ării prealabile a societ ăĠilor de asigurare de c ătre
autoritatea competent ă, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigur ărilor;
ƒclasele de asigur ări generale care pot fi practicate;
ƒcondiĠiile de autorizare:
-prezentarea planului de afaceri, con Ġinutul acestuia privind natura
riscurilor care vor fi asumate, principiile de reasigurare, previziunile
financiare;
-cerinĠele privind conducerea societ ăĠii;
-prezentarea condi Ġiilor generale de asigurare;
-aprobarea ac Ġionarilor semnificativi;
-motivarea refuzului de acordare a autoriza Ġiei úi dreptul societ ăĠii de a
contesta refuzul;
ƒdesfăúurarea activit ăĠii de către societ ăĠi úi supravegherea exercitat ă de
autoritatea competent ă;
ƒnecesitatea constituirii rezervelor tehnice;
ƒactivele care reprezint ă rezervele tehnice;
ƒobligaĠia păstrării marjei de solvabilitate;
ƒobligaĠia prezent ării anumitor raport ări (bilanĠ, cont de profit úi pierdere,
alte raport ări);
ƒprezentarea unui plan de redresare de c ătre societăĠile în dificultate;
ƒaprobarea transferului de portofoliu;
ƒprevederile privind retragerea autoriza Ġiei (în cazul în care nu a început s ă
desfăúoare activitate timp de 12 luni de la acordarea autoriza Ġiei, sau nu mai
îndeplineúte condiĠiile de la autorizare).
Prevederile Directivelor comunitare privind condiĠiile de acces úi
exercitare a activit ăĠii de asigur ări de via Ġă(79/267/CEE, 90/619/CEE,
92/96/CEE úi 2000/64/CE) vizează:

67ƒobligativitatea autoriz ării prealabile de c ătre autoritatea competent ă,
Comisia de Supraveghere a Asigur ărilor;
ƒclasele de asigur ări de viaĠă care pot fi practicate;
ƒcondiĠiile de autorizare;
ƒprezentarea unui plan de afaceri, con Ġinutul acestuia privind natura
angajamentelor acoperite, principiile care stau la baza reasigur ărilor úi previziuni
financiare;
ƒcerinĠe privind conducerea societ ăĠii de asigur ări de viaĠă;
ƒavizarea condi Ġiilor úi a elementelor de calcul ale tarifului de prim ă;
ƒaprobarea ac Ġionarilor semnificativi;
ƒmotivarea refuzului de a acorda autoriza Ġia úi dreptul societ ăĠii de a
contesta refuzul;
ƒdesfăúurarea activit ăĠii de către societ ăĠile de asigurare úi supravegherea
exercitată de autoritatea competent ă;
ƒobligaĠia de a constitui rezerve matematice;
ƒobligaĠia de a avea permanent marja de solvabilitate;
ƒmetoda de calcul a marjei de solvabilitate;
ƒo parte din principiile de alegere a activelor care reprezint ă rezerva
matematic ă, úi condiĠiile pentru utilizarea activelor care reprezint ă rezervele
tehnice;
ƒprevederi speciale pentru produsele unit linked;
ƒobligativitatea prezent ării anumitor raport ări (bilanĠ, cont de profit úi
pierderi, raport ări financiare);
ƒprezentarea unui plan de redresare de c ătre societăĠile în dificultate;
ƒaprobarea transferului de portofoliu.
0ăsurile care se vor lua pentru transpunerea integral ă a prevederilor
comunitare privind condi Ġiile de acces úi exercitare a a activit ăĠii de asigur ări de
viaĠă sunt urm ătoarele:
-modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ ăĠile de asigurare úi
supravegherea asigur ărilor (autorizarea extinderii obiectului de activitate cu una
sau mai multe clase de asigur ări de viaĠăúi prezentarea planului de afaceri pentru
a verifica încadrarea în marja de solvabilitate; autorizarea ac Ġionarilor
semnificativi direc Ġi sau indirec Ġi; moneda în care se vor pl ăti angajamentele
asumate;

68-modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ ăĠile de asigurare úi
supravegherea asigur ărilor (fondul minim de garantare, con Ġinutul lui;
supravegherea suplimentar ă a societăĠilor de asigurare care au rela Ġii strânse cu
persoane fizice/juridice; societ ăĠile în dificultate; prevederi referitoare la
retragerea autoriza Ġiei);
-modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ ăĠile de asigurare úi
supravegherea asigur ărilor (notificarea nesistematic ă a condiĠiilor generale úi a
elementelor de calcul ale tarifelor de prim ă; completarea planului de afaceri cu
cerinĠele nepreluate din Directive; cotele aferente activelor admise s ă reprezinte
rezervele tehnice ale societ ăĠii, preluarea integral ă a diferen Ġelor existente la acel
moment);
-modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigur ările úi reasigur ările în
România (informa Ġiile care trebuie prezentate asigura Ġilor înainte de încheierea
contractului de asigurare);
-completarea Normelor Comisiei de Supraveghere a Asigur ărilor nr.
2/2001 privind informa Ġiile úi documentele cerute pentru autorizarea
asiguratorilor úi criteriile pentru aprobarea ac Ġionarilor semnificativi úi a
persoanelor semnificative ale asiguratorilor (situa Ġia financiar ă pe trei ani
cuprinsă în planul de afaceri);
-modificarea Normelor Comisiei de Supraveghere a Asigur ărilor privind
rezervele societ ăĠilor de asigur ări de via Ġă (activele care reprezint ă rezervele
matematice s ă fie stabilite în func Ġie de tipul de activitate);
-emiterea de c ătre Comisia de Supraveghere a Asigur ărilor a normelor
specifice pentru transferul de portofoliu, raport ările financiare pe care le fac
societăĠile de asigur ări de viaĠă, secretul profesional.
Prevederile actelor normative comunitare privind acoperirea r ăspunderii
civile a autovehiculelor pentru accidentele produse ter Ġilor prin:
-asigurarea obligatorie, atât pentru pagube la bunuri, cât úi pentru v ăWăPă ri
corporale;
-înfiinĠarea unui birou na Ġional al asiguratorilor;
-emiterea asigur ării Carte Verde pentru autovehiculele care c ăOătoresc în
alte state;
-verificarea existen Ġei asigur ării Carte Verde la intrarea pe teritoriul
României sunt cuprinse în urm ătoarele acte normative române úti: Legea nr.
136/1995 privind asigur ările úi reasigur ările în România, Legea nr. 32/2000

69privind societ ăĠile de asigurare úi supravegherea asigur ărilor, Normele CSA
privind asigurarea obligatorie de r ăspundere civil ă a autovehiculelor.
Pentru transpunerea integral ă a prevederilor comunitare privind
asigurarea obligatorie de r ăspundere civil ă a autovehiculelor (72/166/CEE,
75/23/CEE, 74/167/CEE, 74/166/CEE, 86/218/CEE, 86/219/CEE, 86/220/CEE,
87/344/CEE, 88/367/CEE, 88/368/CEE, 88/369/CEE, 91/323/CEE, 93/43/CEE,
97/828/CE, 84/5/CEE, 90/232/CEE, 90/618/CEE úi 2000/26/CE) s-au luat
următoarele măsuri:
-înfiinĠarea Biroului Român Carte Verde;
-includerea în asigurarea obligatorie a úoferului úi a membrilor s ăi de
familie în leg ătură cu văWămarea lor corporal ă, chiar dac ă ei au condus
autovehiculul care a produs accidentul;
-crearea unei baze de date unice privind asigurarea obligatorie de
Uăspundere civil ă a autovehiculelor – în vederea identific ării societ ăĠii de
asigurare la care are încheiat ă asigurarea autovehiculul implicat în accident;
-înfiinĠarea unui birou, sau abilitarea unuia deja existent, care s ă plătească
compensa Ġia în situa Ġia în care accidentul a fost produs de un autovehicul
neasigurat, neidentificat, furat sau ob Ġinut prin violen Ġăúi la care victima poate
apela;
-crearea unui centru de informare în care p ăUĠile văWămate să poată găsi
informaĠiile necesare identific ării societ ăĠii de asigurare care a asigurat
autovehiculul implicat în accident;
-înfiinĠarea unui birou sau abilitarea unuia deja existent privind
administrarea fondului de garantare din care se vor desp ăgubi persoanele
Săgubite în cazul în care autovehiculul care a produs accidentul era neasigurat sau
neidentificat;
-înfiinĠarea unui birou de compensare, sau abilitarea unuia deja existent, la
care partea v ăWămată să poată apela atunci când societatea de asigur ări sau
reprezentan Ġa sa pentru daune nu a pl ătit compensa Ġia într-un termen stabilit;
-acoperirea întregului teritoriu al Comunit ăĠii printr-o singur ă primă pentru
asigurarea obligatorie de r ăspundere civil ă a autovehiculelor;
-obligaĠia societăĠilor de asigurare care practic ă asigurarea obligatorie de
Uăspundere civil ă a autovehiculelor s ă deschidă reprezentan Ġe pentru daune în
celelalte State Membre ale Uniunii Europene, reprezentan Ġe care s ă fie

70responsabile pentru administrarea úi stabilirea daunelor în Statul Membru în care
au reúedinĠa.
0ăsurile care se vor lua în vederea alinierii la nivelul compensa Ġiilor
prevăzute în legisla Ġia Uniunii Europene ( D i r e c t i v a 8 4 / 5 / C E E ) s u n t
următoarele:
-crearea unei baze de date centralizate pentru acest tip de asigurare, care s ă
furnizeze date statistice pe baza c ărora să se poată determina prima de asigurare;
-stabilirea nivelului primei de risc pe baza unor factori de risc, folosi Ġi úi în
alte state europene, pentru împ ăUĠirea pool-ului de asigurare în grupuri omogene.
Printre ace úti factori sunt: vechimea autovehiculului, modelul úi fabricantul
autovehiculului, densitatea de trafic, vârsta asiguratului/ úoferului, ocupa Ġia
asiguratului/ úoferului, etc;
-creúterea gradului de cuprindere în asigurare a autovehiculelor, prin
Părirea amenzilor aplicate celor neasigura Ġi etc.;
-creúterea treptat ă a nivelului compensa Ġiei plătite în caz de accidente de
autovehicule, în corela Ġie directă cu creúterea economic ă realizată la nivelul
întregii Ġări.
Procedura de autorizare a societ ăĠilor de asigurare cuprinde dou ă
etape: autorizarea constituirii úi autorizarea func Ġionării.
Neacordarea autoriza Ġiei de func Ġionare atrage dup ă sine, automat, úi
revocarea autoriza Ġiei de constituire. Supravegherea asiguratorilor úi brokerilor de
asigurare este realizat ă de Direc Ġia General ă Supraveghere úi Control úi de
DirecĠia General ă Analiză, Raportări Financiare, Evaluare Active úi Marjă de
Solvabilitate.
3.InvestiĠii úi piaĠa valorilor mobiliare
Codul de conduit ă ce trebuie respectat în efectuarea tranzac Ġiilor mobiliare
este prevăzut în Directiva 77/534/CEE.
Transpunerea Recomand ării 77/534/CEE, este asigurat ă, în parte, de
legislaĠia în vigoare. (Legea 52/1994, Regulamentul nr. 5/1995 privind codul de
eticăúi conduită al membrilor úi personalului CNVM).
Legea privind valorile mobiliare, serviciile de investi Ġii úi pieĠele
r e g l e m e n t a t e a s i g u r ă o s i s t e m a t i z a r e úi o c o m p l e t a r e a a c e s t u i e f o r t d e
armonizare, principiile subliniate în cadrul acestui act reflectându-se la nivelul
titlurilor úi secĠiunilor privind pie Ġele reglementate, protec Ġia investitorilor,
operaĠiunile pe pie Ġele reglementate úi societăĠile de investi Ġii financiare.

71Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare úi bursele de valori prevede
definiĠia valorilor mobiliare negociabile. De asemenea, aceea úi lege con Ġine
prevederi referitoare la autorit ăĠile însărcinate cu autorizarea úi supravegherea,
precum úi la colaborarea între autorit ăĠile competente ale Statelor Membre pentru
îndeplinirea sarcinilor ce le revin. În Legea nr. 52/1994, precum úi în
Regulamentul nr. 2/1996 exist ă prevederi referitoare la forma, mijloacele úi
termenele precise pentru furnizarea informa Ġiei, Ġinând cont de natura, m ărimea úi
necesităĠile pieĠei vizate úi de investitorii care opereaz ă pe piaĠa de capital.
Regulamentul nr. 2/1996 con Ġine úi prevederi referitoare la condi Ġiile ce trebuie
îndeplinite pentru înfiin Ġarea unei societ ăĠi de valori mobiliare legate de
solvabilitatea societ ăĠii, raport ările contabile úi protecĠia investitorilor. În
Regulamentul nr. 3/1998 se reg ăsesc prevederi referitoare la autorizarea úi
exercitarea intermedierii de valori mobiliare.
În vederea armoniz ării Directivei privind reglement ările referitoare la
serviciile de investi Ġii (93/22/CEE úi modific ările ulterioare – 2000/64/CE), în
noul proiect de lege ce modific ă Legea nr. 52/1994, s-au introdus numeroase
concepte úi instituĠii noi în raport cu cadrul legislativ anterior úi s-au adus
completări unor no Ġiuni sau institu Ġii precum: „pia Ġa reglementat ă”, „societ ăĠi de
servicii de investi Ġii financiare”, „servicii de investi Ġii financiare”, „instrumente
financiare”, „valori mobiliare”, etc.
Pentru aplicarea Directivelor comunitare, Comisia European ă pune
accentul pe existen Ġa autorităĠii naĠionale competente. Aplicarea în condi Ġii
optime a legilor úi reglement ărilor pieĠei de capital, impune existen Ġa unui
organism autonom care are drept sarcini reglementarea, supravegherea úi
controlul pie Ġelor de capital.
În România, acest organism este reprezentat de Comisia Na Ġională a
V al ori l or M ob i l i a re (C N V M ) c a re e s te re gl em en ta t oru l pi e Ġel or d e c a pi tal úi de
derivative, fiind responsabil ă de reglementarea burselor, emiten Ġilor, societ ăĠilor
de administrare, de depozitare, organismelor de plasament colectiv, registrelor,
caselor de compensare.
CNVM func Ġionează în baza Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare
úi bursele de valori ca autoritate administrativ ă autonom ă subordonat ă
Parlamentului. Conform articolului 6 din Legea nr. 5/1994, atribu Ġiile CNVM
sunt următoarele:
ƒde a favoriza buna func Ġionare a pie Ġei valorilor mobiliare;

72ƒde a asigura protec Ġia investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive úi
frauduloase;
ƒde a realiza informarea de Ġinătorilor de valori mobiliare úi a publicului
asupra persoanelor care fac în mod public apel la economii b ăneúti úi asupra
valorilor emise de acestea;
ƒde a stabili cadrul activit ăĠii intermediarilor úi agenĠilor pentru valori
mobiliare, regimul asocia Ġiilor profesionale constituite de ace útia, úi al
organismelor îns ărcinate cu asigurarea func Ġionării pieĠei valorilor mobiliare.
III. Servicii nefinanciare
1.ProtecĠia datelor cu caracter personal
Legea pentru protec Ġia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal úi libera circula Ġie a acestor date, transpune integral prevederile
Directivei 95/46/CE úi a intrat în vigoare în luna decembrie 2001.
Această lege con Ġine prevederi referitoare la caracteristicile datelor cu
caracter personal în cadrul prelucr ării, condi Ġiile de legitimitate a prelucr ării,
încheierea opera Ġiunilor de prelucrare, prelucrarea datelor sensibile, drepturile
persoanelor fizice în privin Ġa prelucrării datelor cu caracter personal, anume:
ƒdreptul la informare;
ƒdreptul de acces la date;
ƒdreptul de interven Ġie asupra datelor, care include posibilitatea de a ob Ġine
útergerea, blocarea, corectarea, actualizarea, transformarea în date anonime;
ƒdreptul de a nu fi supus unei decizii individuale adoptate exclusiv pe baza
unei prelucr ări de date cu caracter personal efectuate prin mijloace automate;
ƒdreptul de opozi Ġie;
ƒdreptul de a se adresa justi Ġiei.
Au fost incluse reguli stricte privitoare la confiden Ġialitatea úi securitatea
prelucrărilor, precum úi la transferul în str ăinătate al datelor cu caracter personal,
în concordan Ġă cu Directiva 95/46/CE. Astfel, transferul c ătre un alt stat de date
cu caracter personal care fac obiectul unei prelucr ări sau care sunt destinate a fi
prelucrate dup ă transfer poate avea loc numai în condi Ġiile în care nu se încalc ă
legea român ă, iar statul c ătre care se inten Ġionează transferul asigur ă un nivel de
protecĠie adecvat.
Legea pentru protec Ġia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal úi libera circula Ġie a acestor date nu se va aplica prelucr ărilor úi

73transferului de date cu caracter personal efectuate în cadrul activit ăĠilor în
domeniul ap ăUării naĠionale úi siguranĠei naĠionale.
Autoritatea de supraveghere va monitoriza úi controla, sub aspectul
legalităĠii, prelucr ările de date cu caracter personal care cad sub inciden Ġa acestei
legi sau, dac ă o dispozi Ġie legală prevede aceasta expres, sub inciden Ġa unei legi
speciale úi are o serie de atribuĠii (puteri de investigare, puteri efective de
intervenĠie, puterea de a sesiza organele de urm ărire penal ăúi de a intenta ac Ġiuni
în justiĠie, puteri consultative) úi îúi desfăúoară activitatea dup ă un statut.
2.Libera practicare a serviciilor de c ătre fermieri, me úteúugari úi
comercian Ġi
Directiva 99/42/CE reglementeaz ă libera practicare a serviciilor în
interiorul Uniunii Europene în baza recunoa úterii diplomelor úi a calific ărilor
profesionale. În România, dreptul de a organiza úi desfăúura activit ăĠi economice
independente este reglementat de Decretul Lege nr. 54/1990.
În prezent, în România cet ăĠenii străini pot desf ăúura activit ăĠi în calitate
de angaja Ġi conform Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc ăúi a HG nr.
434/2000 de aprobare a Normelor Metodologice privind procedura de eliberare a
permiselor de munc ă. În conformitate cu articolul 7 din Norme, se stipuleaz ă că,
pentru a dovedi preg ătirea necesar ă practicării unei profesii, sunt necesare
documentele care atest ă calificarea persoanei solicitante în Statul de origine, care
se traduc úi se legalizeaz ă la notarul public.
LegislaĠia privind permisele de munc ă va fi modificat ă în sensul
armonizării depline la exigen Ġele Uniunii Europene privind angajarea în munc ă.
Actele de studii eliberate în str ăinătate sunt recunoscute de c ătre Centrul
NaĠional de Recunoa útere úi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului
EducaĠiei úi Cercetării.
3.AgenĠii comerciali independen Ġi
Contractul de agen Ġie comercial ă definit de Directiva 86/653/CEE are
corespondent în dreptul român: contractul de mandat comercial (mandat cu
reprezentare: mandatarul încheie acte comerciale pe seama úi pe socoteala
mandantului) úi contractul de comision (mandat f ăUă reprezentare, în care caz
comisionarul încheie acte comerciale în nume propriu, dar pe seama
comitentului), fiind prev ăzute în Codul Comercial – Titlul XI. O variant ă a
contractului de comision prin care s-a conferit o protec Ġie sporită agentului
comercial este contractul de consigna Ġie, reglementat de Legea nr.178/1934.

744.Serviciile societ ăĠii informa Ġionale
4.1. Schimbul de informa Ġii în domeniul standardiz ării úi reglement ărilor
tehnice
Implementarea directivelor 98/34/CE, amendat ă prin 98/48/CE, referitoare
la schimbul de informa Ġii în domeniul standardiz ării úi reglement ărilor tehnice, va
concura la dezvoltarea mediului transparent, favorabil liberei circula Ġii a
bunurilor úi serviciilor. De úi, punerea în practic ă a mecanismelor promovate de
cele două directive se va face în momentul ader ării României, preluarea celor
două directive s-a realizat la sfâr úitul anului 2002.
4.2. Protec Ġia juridic ă a serviciilor bazate sau constând în accesul condi Ġional
Directiva 98/84/CE privind protec Ġia juridică a serviciilor bazate pe, sau
constând în accesul condi Ġional a fost transpus ă în legisla Ġia naĠională până la
sfârúitul anului 2003.
4.3. Semn ătura electronic ăúi comerĠul electronic
Trecerea la Societatea Informa Ġională este unul din obiectivele strategice
ale Guvernului României pentru întreaga perioad ă 2001-2004, rezultatele
urmărite prin acest demers vizând în principal îmbun ăWăĠirea calităĠii serviciilor
oferite cet ăĠenilor úi omai mare competitivitate a economiei române úti. AcĠiunile
întreprinse pentru atingerea acestui obiectiv se desf ăúoară pe două planuri:
ƒprimul vizeaz ă derularea în perioada 2001-2004, sub coordonare
guvernamental ă, a unei serii de proiecte privind facilitarea accesului larg la
Internet, educa Ġia úi formarea continu ă, stimularea comer Ġului electronic,
asigurarea accesului rapid al cet ăĠeanului úi al companiilor la serviciile
administra Ġiei publice, trecerea la e-government ;
ƒcel de-al doilea plan are în vedere promovarea unui set de acte normative
care au ca scop dezvoltarea pie Ġei serviciilor societ ăĠii informa Ġionale.
A fost elaborat un pachet de acte normative care pune bazele dezvolt ării
serviciilor societ ăĠii informa Ġionale în România. Acest pachet include, în
principal, proiectul de Lege privind comer Ġul electronic úiLegea nr. 455/2001
privind semn ătura electronic ă.
Legea privind comer Ġul electronic propune astfel un cadru coerent de
reglementare a activit ăĠilor desfăúurate în mediul electronic, în acord cu legisla Ġia
europeană în materie, a c ărui principal ă contribu Ġie constă în eliminarea
incertitudinilor de natur ă juridică, inerente vidului de reglementare. Adoptarea sa
va permite dezvoltarea capacit ăĠii pieĠei române úti de a oferi servicii ale societ ăĠii

75informaĠionale care s ă răspundă imperativelor de legalitate ale Pie Ġei Interne a
ComunităĠii europene.
Legea privind semn ătura electronic ănr. 455 din 18 iulie 2001
transpune prevederile Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European úi a
Consiliului din 13 decembrie 1999 privind stabilirea unui cadru comunitar
pentru semn ăturile electronice .
2.4. Întreb ări grilă
1.În cadrul economiei na Ġionale, rolul úi importan Ġa serviciilor este atât de
mare încât neglijarea acestora pot avea:
a)urmări dezastroase asupra dezvolt ării, mergând pân ă la regresul economic
b)o influenĠă pozitivă asupra dezvolt ării sectoarelor de produc Ġie industriale;
c)o influenĠă pozitivă asupra dezvolt ării agriculturii;
d)nici o influen Ġă.
2.Câte faze s-au conturat în evolu Ġia serviciilor?
a)o fază;
b)două faze;
c)trei faze;
d)patru faze.
3.În direcĠia conútientizării aportului serviciilor la dezvoltarea economic ă
úi teoretiz ării unor aspecte ale gândirii privind evolu Ġia serviciilor s-au
conturat mai multe faze. Ultima faz ă a fost marcat ă de intrarea în
vigoare în anul 1995 a Acordului General privind Comer Ġul cu servicii
(GATS) úi prin care s-a realizat:
a)creúterea importan Ġei strategice a serviciilor în alocarea resurselor;
b)dobândirea unui statut oficial al serviciilor în cadrul rela Ġiilor internaĠionale;
c)impulsionarea puternic ă a cercetării útiinĠifice;
d)liberalizarea progresiv ă a schimburilor interna Ġionale cu servicii.
4.Între realit ăĠile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor úi
recunoaúterea poten Ġialului acestora exist ă:
a)o discrepan Ġă elocventă;
b)nici o discrepan Ġă;
c)o corelaĠie;
d)o corelaĠie perfectă.
5.Din perspectiva istoriei gândirii economice, se disting trei modalit ăĠi de
abordare a serviciilor:

76a)clasică, tradiĠionalăúi modernă;
b)capitalistăúi economie în tranzi Ġie;
c)clasică, rezidualăúi specifică economiei în tranzi Ġie;
d)capitalistăúi modernă.
6.Necesitatea úi oportunitatea abord ării interdisciplinare a serviciilor cu
disciplinele de marketing, cercet ări de marketing, studiul
comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt
determinate de o serie de cauze. Marca Ġi varianta fals ă:
a)caracterul intangibil al serviciilor;
b)abordarea serviciilor într-un context social úi instituĠional;
c)dependen Ġa valorii serviciului pentru consumator de personalitatea
prestatorului/furnizorului serviciului respectiv;
d)fluctuaĠia preĠurilor/tarifelor úi materiilor prime pe pia Ġa regional ă în
condiĠiile globaliz ării.
7.Corespunz ător abord ării clasice, serviciile:
a)se fundamenteaz ă pe diviziunea economiei na Ġionale în sectoarele primar,
secundar úi terĠiar;
b)erau încadrate în categoria activit ăĠilor din care rezultau cheltuieli
neproductive úi care constituiau o frân ă în calea acumul ării capitalului;
c)nu constituiau o preocupare pentru speciali úti;
d)erau incluse în categoria activit ăĠilor economice reziduale.
8.ActivităĠile agricole, extractive exploat ările forestiere apar Ġin:
a)sectorului primar;
b)sectorului secundar;
c)sectorului ter Ġiar;
d)nici unui sector.
9.Industriile prelucr ătoare sunt cuprinse în:
a)sectorului primar;
b)sectorului secundar;
c)sectorului ter Ġiar;
d)nici unui sector.
10.ActivităĠile băncilor, asigur ările, comer Ġul, activit ăĠile meúteúugăreúti,
activităĠile de repara Ġii aparĠin:
a)sectorului primar;

77b)sectorului secundar;
c)sectorului ter Ġiar;
d)nici unui sector.
11.Încadrarea activit ăĠilor economice în unul din cele trei sectoare –
primar, secundar, ter Ġiar – se face în func Ġie de:
a)dinamica productivit ăĠii muncii;
b)nivelul progresului tehnic;
c)receptivitatea activit ăĠii faĠă de progresul tehnic;
d)toate elementele prezentate.
12.Din punct de vedere al productivit ăĠii muncii úi al progresului tehnic
sectorul primar al activit ăĠilor economice se caracterizeaz ă printr-un:
a)ritm mediu;
b)ritm înalt;
c)receptivitate redus ă la progresul tehnic úi o productivitate sub medie;
d)nu prezint ă importan Ġă.
13.Din punct de vedere al productivit ăĠii muncii úi al progresului tehnic
sectorul secundar al activit ăĠilor economice se caracterizeaz ă printr-un:
a)ritm înalt;
b)ritm mediu;
c)sub medie;
d) nu prezint ă importan Ġă.
14.Din punct de vedere al productivit ăĠii muncii úi al progresului tehnic,
sectorul ter Ġiar al activit ăĠilor economice se caracterizeaz ă printr-un:
a)ritm mediu;
b)ritm înalt;
c)este cel mai pu Ġin receptiv la progresul tehnic úi o productivitate sub medie;
d)nu prezint ă importan Ġă.
15.Sectorul cuaternar nu este un sector al:
a)„materiei cenu úii”;
b)cercetării útiinĠifice;
c)dezvoltării tehnologiei úi cunoaúterii útiinĠifice;
d)moderniz ării bazei tehnico-materiale.
16.Primul autor care a utilizat sintagma „economia serviciilor” a fost:
a)D. Bell;
b)V.R. Fuchs;

78c)T.P. Hill;
d)J. Gadrey.
17.După opinia unor speciali úti, economia informa Ġională constituie
viitorul:
a)sectorului primar;
b)societăĠii neo-industriale;
c)sectorului secundar;
d)sectorului ter Ġiar.
18.După opinia unor speciali úti, informa Ġia devine:
a)resursa fundamental ă a societăĠii;
b)important ă pentru societate;
c)mai puĠin important ă;
d)nu are însemn ătate.
19.La sfârúitul secolului XX, în principal în ultimele dou ă decenii, tot mai
mulĠi specialiúti úi-au exprimat opinia c ă societatea viitoare va fi:
a)o economie în tranzi Ġie;
b)o economie a serviciilor;
c)o economie a valorific ării resurselor naturale;
d)o economie a cercet ării útiinĠifice.
20.Considerând 100% PIB pe locuitor, pe ansamblul UE – 25, în anul 2004,
i n d i c e l e d e v o l u m a l P I B p e l o c u i t o r p e n t r u R o m â n i a s e s i t u e a z ă î n
intervalul:
a)30 – 40%;
b)41 – 50%;
c)51 – 60%;
d)61 – 70%.
21.În ce interval s-a situat ponderea popula Ġiei ocupate în activitatea de
servicii pe ansamblul UE – 25, în anul 2004:
a)35 – 40%;
b)41 – 50%;
c)51 – 60%;
d)61 – 75%.
22.În ce interval s-a situat ponderea popula Ġiei ocupate în activitatea de
servicii din România, în anul 2004:
a)35 – 40%;

79b)41 – 50%;
c)51 – 60%;
d)61 – 75%.
23.Contribu Ġia serviciilor la realizarea valorii ad ăugate brute în anul 2003
s-a situat în România, comparativ cu situa Ġia din Ġările dezvoltate din
Europa în una din urm ătoarele variante:
a)52% în România, fa Ġă de peste 70% în Ġările dezvoltate din Europa;
b)65% în România, fa Ġă de peste 75% în Ġările dezvoltate din Europa;
c)70% în România, fa Ġă de peste 80% în Ġările dezvoltate din Europa;
d)75% în România, fa Ġă de peste 85% în Ġările dezvoltate din Europa.
24.Abordarea tradi Ġională sau rezidual ă a serviciilor se fundamenteaz ă pe:
a)diviziunea economiei na Ġionale în sectoarele primar, secundar úi terĠiar;
b)crearea de valoare, de avu Ġie naĠională doar în domeniul produc Ġiei de
bunuri;
c)aprecierea unei activit ăĠi ca fiind produc ătoare sau neproduc ătoare de
valoare;
d)existenĠa unei nevoi úi a unei cereri corespunz ătoare.
25.Din analiza structurii produsului intern brut pe categorii de resurse, din
informaĠiile oferite de Anuarul Statistic al României 2005, cele mai mari
ponderi au fost realizate de serviciile:
a)transport, depozitare úi comunica Ġii;
b)tranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal
întreprinderilor,
c)comerĠ;
d)administra Ġie publicăúi apărare.
2.5. Răspunsuri la întreb ări grilă
1 a 6 d 11 d 16 b 21 d
2 d 7 b 12 a 17 b 22 a
3 d 8 a 13 a 18 a 23 a
4 a 9 b 14 c 19 b 24 a
5 a 10 c 15 d 20 b 25 b
2.6. Întreb ări
1.Care sunt factorii care au favorizat dezvoltarea serviciilor?
2.Ce urmări ar putea avea neglijarea rolului úi importan Ġei serviciilor? De ce?

803.Care sunt fazele constatate în con útientizarea rolului úi importan Ġei
serviciilor? Prin ce se caracterizeaz ă fiecare faz ă?
4.Care sunt factorii care au determinat discrepan Ġa dintre realit ăĠile economice
referitoare la dezvoltarea serviciilor úi recunoaúterea poten Ġialului acestora?
5.Ce înseamn ă abordarea interdisciplinar ă a unui eveniment?
6.De ce este necesar ă abordarea interdisciplinar ă?
7.Care sunt modalit ăĠile de abordare a serviciilor?
8.În ce const ă abordarea clasic ă a serviciilor?
9.În ce const ă abordarea tradi Ġională sau rezidual ă a serviciilor?
10.În ce const ă abordarea modern ă a serviciilor?
2.7. Teme de reflec Ġie
1.Actualitatea úi perspectiva rolului úi importan Ġei serviciilor.
2.Efectele benefice ale dezvolt ării serviciilor.
3.InfluenĠa crizei economice asupra dezvolt ării serviciilor.
4.Care sunt categoriile de servicii ce s-ar putea dezvolta mai mult pe perioada
crizei economice?
5.Care sunt categoriile de servicii a c ăror dezvoltare ar stagna pe perioada
crizei economice?
6.Locul ocupat de România din punct de vedere a dezvolt ării serviciilor în
cadrul Ġărilor Uniunii Europene.

81CAPITOLUL 3.
PIAğA SERVICIILOR
Fenomenele care marcheaz ă evoluĠia pieĠei mondiale în ultimele decenii
stau sub semnul globaliz ării, al interdependen Ġelor úi interacĠiunii. Astfel, orice s-
ar întâmpla, în orice col Ġ al lumii, are efecte mai mult sau mai pu Ġin ample asupra
întregii economii mondiale úi implicit asupra pie Ġei mondiale a serviciilor.
3.1. Globalizarea pie Ġelor
Procesul globaliz ării este de dat ă relativ recent ă. El s-a manifestat mai
ales după al doilea r ăzboi mondial úi a cunoscut o dezvoltare spectaculoas ă mai
ales după anii 80 ai secolului trecut, odat ă cu globalizarea pie Ġelor financiare.
Zonele cele mai “expuse” globaliz ării au cunoscut cele mai înalte cre úteri. Între
1987 úi 2001, ponderea în P.N.B. mondial a Americii Latine a crescut de la 4,1%
la 5,7%, pentru Asia (f ăUă Japonia), de la 8,8% la 12,2%, în timp ce pentru Africa
(zona cel mai pu Ġin atinsă de “virusul” globaliz ării) aceast ă pondere a sc ăzut de la
2,4% la 1,5%. Eficien Ġa finanĠării private în procesul de globalizare este, de
asemenea, demonstrat ă de fapte: investi Ġiile în Ġările emergente au crescut de la
13 miliarde dolari pe an între 1981 úi 1989 la o medie de 84 miliarde pe an între
1990 úi 2001. În ceea ce prive úte Asia, dezvoltarea nu este un mit, ci o realitate.
Durata medie a vie Ġii în Coreea de Sud, Thailanda úi Malaiezia este acum de 68
de ani, faĠă de 57 în anii '70. În aceea úi perioadă, rata de alfabetizare a crescut de
la 83% la 91% în aceste Ġări.
Viteza deosebit ă cu care globalizarea a cuprins întreaga lume i-a f ăcut pe
unii speciali úti să aprecieze c ă „… trăim transform ări profunde care vor rearanja
politica úi economia secolului urm ător. Nu vor mai fi economii na Ġionale, atunci
când acest proces va fi încheiat. Tot ceea ce va mai r ămâne în cadrul unor grani Ġe
vor fi oamenii, care vor compune na Ġiunile … „42.Cu alte cuvinte, tot ceea ce Ġine
de activitatea economic ă va aparĠine unei economii globale, în care na Ġionalul va
fi foarte greu de identificat. În opinia aceluia úi specialist, bun ăstarea oamenilor va
depinde de succesul marilor corpora Ġii úi nu de succesul fiec ărei naĠiuni.
42 Robert Reich – “The Work of Nations”, în Mark Lewis, Robert Fitzgerald, Charles Harvey
“The growth of nations Culture, competitiveness and the problem of globalization”, Bristol
Academic Press, 1996, p. 11

82Rolul statului, în contextul globaliz ării, tinde s ă se minimizeze. Dac ă,
până acum câteva decenii, el reprezenta principalul actor al rela Ġiilor economice
internaĠionale, regulatorul activit ăĠii economice na Ġionale, se apreciaz ă că statul a
pierdut ast ăzi acest rol în favoarea companiilor transna Ġionale.
Cu toate acestea, exist ăúi opinii43 conform c ărora insti tu Ġiile poli tice ale
statului r ămân principala for Ġă în modelarea economiei mondiale. Economia
mondială este astăzi tot mai politizat ă, interdependen Ġele dintre Ġări sunt tot mai
mari, nu numai în plan economic, ci úi politic. Efectele balan Ġelor de pl ăĠi, ale
ratelor de schimb úi ale celorlalte aspecte economice sunt resim Ġite în economia
mondialăúi prin prisma implica Ġiilor lor politice.
În afară de acestea, globalizarea ridic ă úi multe alte controverse.
Volatilitatea ridicat ă a variabilelor pie Ġei (rate de schimb, rate ale dobânzii, cursul
titlurilor) este o consecin Ġă a globaliz ării. Liberalizarea pie Ġelor (80% din pie Ġele
emergente au o total ă convertibilitate a monedei, fa Ġă de 37% în 1987)
concomitent cu men Ġinerea unor rate fixe de convertibilitate au încurajat
speculaĠiile, care au condus în cele din urm ă la declan úarea unor adev ărate crize
(vezi criza din Asia). Alte neajunsuri ale procesului de globalizare a finan Ġelor le
reprezintă deficitele conturilor curente, care în ultima decad ă au crescut,
îngreunând úi mai mult îndatorarea extern ă, peste capacitatea de finan Ġare a
acesteia de la b ănci sau institu Ġii multilaterale. Decalajul între nevoile de finan Ġare
pe termen lung úi resursele disponibile a început s ă fie acoperit de fondurile
volatile pe termen scurt. Dup ă 1992, pie Ġele emergente au devenit puternic
dependente de pie Ġele de export, mai ales ca urmare a politicilor monetare úi
bugetare.
Până la globalizarea finan Ġelor, principalele probleme ce trebuiau avute în
vedere erau de natur ă macroeconomic ă: inflaĠie, buget, comer Ġ exterior. Dup ă anii
'80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate sunt de natur ă
microeconomic ăúi privesc44:
ƒîntărirea sectorului financiar;
ƒevitarea excesului de ofert ă financiar ă, care poate conduce la opera Ġiuni
speculative de anvergur ă;
43 Peter Dicken – “Global shift. The intemationalization of economic activity”, second edition,
Paul Chapman Publishing Ud., 1992, p. 12144 XXX – “The merits and demerits of globalization and the future oftbe Asia”, JElRO
International Symposium, Tokyo, februarie 1999, p. 13

83ƒîntărirea sistemului companiilor private;
ƒevitarea dezechilibrului reformelor structurale, în sensul c ă o deschidere
bruscă către exterior poate conduce la un puternic deficit al balan Ġei de plăĠi;
ƒmodelul asiatic de dezvoltare, în special neajunsurile sale.
Theodore Levitt a semnalat pentru prima dat ă existenĠa unui fenomen, úi
anume globalizarea pie Ġelor lumii úi a explicat din punct de vedere teoretic
standardizarea la nivel global, sus Ġinând că „Lumea este pe cale s ă devină o piaĠă
comună, în care oamenii, indiferent de unde sunt, doresc aib ă aceleaúi produse úi
stiluri de via Ġă. Companiile globale trebuie s ă treacă peste deosebirile particulare
dintre Ġări úi culturi úi să se concentreze asupra satisfacerii nevoilor universale”45.
Th. Levitt consider ă că noile tehnologii din domeniul telecomunica Ġiilor úi
transportului au avut o mare contribu Ġie la creúterea omogenit ăĠii pieĠei mondiale.
Definirea globaliz ării.Pentru fiecare dintre noi globalizarea reprezint ă
altceva. Implica Ġiile pe care acest fenomen le are asupra tuturor componentelor
vieĠii economice úi sociale determin ă apariĠia numeroaselor curente de opinie în
legătură nu doar cu ce reprezint ă aceasta, dar úi cu ceea ce implic ă ea.
În încercările de a defini globalizarea, cel mai la îndemân ă mod este de a
o considera sinonim ă cu schimburile comerciale între na Ġiuni. E o imens ă
greúeală, pentru c ă nu reprezint ă realitatea, globalizarea reprezentând un salt
cantitativ úi calitativ al unei întregi ordinii economice interna Ġionale. Globalizarea
este o nou ă eră, în care nu se mai aplic ă vechile paradigme úi analize, o revolu Ġie
IăUă precedent la scar ă mondială.
Într-un sens neutru, globalizarea este un proces de extindere a tranzac Ġiilor
între oameni dincolo de grani Ġele fiecărei Ġări úi de adâncire a interdependen Ġelor
între entit ăĠi globale, care pot fi private, institu Ġii publice sau guverne. Acest
proces este condus de for Ġe economice (ca liberalizarea schimburilor comerciale),
tehnologice (comunica Ġii, informa Ġii) úi politice (c ăderea comunismului).
Globalizarea difer ă de celelalte forme de intensificare a
interdependen Ġelor între na Ġiuni, ea implic ă un proces calitativ, bazat mai degrab ă
pe o piaĠă globală consolidat ă a produc Ġiei de bunuri úi servicii, distribu Ġiei,
consumului, decât pe pie Ġe naĠionale autonome. Ea implic ă, de asemenea,
creúterea atât a riscurilor cât úi a oportunit ăĠilor pentru indivizi úi comunit ăĠi în
transformarea tradi Ġiilor úi modelului de consum, accentuându-se mobilitatea,
45 Levitt. Th., The Globalisation of Markets, Harvard Business Review, mai-iunie, 1983, pag.
92-102.

84simultaneitatea, pluralismul úi creúterea alternativelor de satisfacere a nevoilor.
Globalizarea implic ă creúterea interdependen Ġelor úilegăturilor în lumea
modernă, ca urmare a dezvolt ării făUă precedent a fluxurilor de bunuri úi servicii,
a capitalurilor, informa Ġiilor, precum úi mobilitatea ridicat ă a persoanelor.
Procesul este condus de cuceririle tehnologice, reducerea costului tranzac Ġiilor úi
are drept actori principali – societ ăĠile transna Ġionale.
Dintr-o perspectiv ă mai practic ă, globalizarea reprezint ă, aúa cum ar ăta
preúedintele grupul american ABB, „libertatea grupului meu de a investi unde úi
când dore úte, de a produce ce dore úte, de a se aprovizioneze de unde dore úte, de e
realiza tot ceea ce dore úte cu cât mai pu Ġine piedici posibile legate de dreptul
muncii úi reguli sociale”.
Originea globaliz ării. Chiar înainte de Christos, negustorii fenicienii úi
grecii aveau reprezentan Ġi dincolo de grani Ġele Ġării lor pentru a vinde sau
cumpăra mărfuri. Expansiunea roman ă a dus cu sine r ăspândirea tehnicilor,
produselor úi a altor simboluri materializate, care se p ăstreazăúi astăzi.
În 1600, compania britanic ă a Indiilor de Est úi-a stabilit sucursale în toat ă
Asia. Cam în aceea úi perioadă, companiile daneze úi-au deschis úi ele sucursale în
Asia.
Succesele repurtate dincolo de grani Ġele propriei Ġări, curiozitatea úi
dorinĠa de a face afaceri în toat ă lumea, chiar úi eúecurile, au contribuit la
menĠinerea vie a interesului pentru pia Ġa externă.
După 1800, tot mai multe firme sunt angrenate în derularea la scar ă
internaĠională a afacerilor lor. Prima firm ă de succes american ă pe piaĠa externă a
fost Singer Sewing Macrune, care a construit o fabric ă în ScoĠia în 1868. În mai
puĠin de dou ăzeci de ani, Singer a devenit o firm ă binecunoscut ă în lume, cu
fabrici în mai multe Ġări. Alte firme americane au urmat exemplul
internaĠionalizării, iar în 1914, cel pu Ġin 37 de companii americane deschiseser ă
unităĠi de produc Ġie în două sau mai multe Ġări. Până la primul r ăzboi mondial,
multe companii, mai ales americane, î úi deschiseser ă porĠile către piaĠa
internaĠională. Compania Ford avea unit ăĠi de asamblare în 14 Ġări, General
Motors úi Chrysler au urmat-o. În anii '20, toate trei companiile de Ġineau
dimensiuni impresionante ale activit ăĠii lor dincolo de grani Ġă. Tot atunci, toate
maúinile vândute în Japonia erau fabricate în Statele Unite úi asamblate în
Japonia. Tot în aceea úi perioad ă, un alt mare investitor american, General
Electric, avea unit ăĠi productive în Europa, America Latin ă úi Asia. Firmele

85americane erau în aceea perioad ă de departe cei mai mari investitori ai lumii. Dar
úi firmele europene î úi îndreptau aten Ġia tot mai mult c ătre piaĠa mondial ă.
Friedrich Bayer úi-a construit fabrici în Rusia, Belgia úi FranĠa, iar astăzi este una
dintre cele mai mari companii de produse chimice din lume.
AtenĠia asupra exteriorului a fost o preocupare permanent ă a omului, înc ă
din cele mai vechi timpuri. Cu toate acestea procesul de globalizare începe s ă se
defineasc ă mai concret dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial, prin participan Ġii săi.
Globalizarea implic ă internaĠionalizarea schimburilor comerciale, a produc Ġiei úi
serviciilor úi în ultimele decenii, a pie Ġelor de capital.
InternaĠionalizarea produc Ġiei este considerat ă inima procesului de
globalizare. În cadrul procesului de interna Ġionalizare a produc Ġiei, de fapt de
globalizare a procesului de produc Ġie, corpora Ġiile transna Ġionale reprezint ă
elementul esen Ġial. Peste 800 000 de filiale, apar Ġinând celor peste 60 000 de
corporaĠii formeaz ă un univers care implic ă atât relaĠii pe bază de transferuri de
capital cât úi aúa numitele non-equity relations, respectiv rela Ġii care nu implic ă
transferuri de capital. Dimensiunea procesului de globalizare la nivelul produc Ġiei
este reflectat ă de amploarea procesului de transna Ġionalizare a economiei
mondiale.
ProducĠia interna Ġională are mai multe dimensiuni. Principalele sale
caracteristici globale pot fi rezumate astfel46:
ƒValoarea produc Ġiei realizate de societ ăĠile transna Ġionale
(societăĠi-mamăúi filiale) reprezint ă un sfert din produsul global mondial, din
care o treime se realizeaz ă în Ġările gazdă. Din punct de vedere al structurii
producĠiei mondiale, în Ġările dezvoltate domin ă producĠia de servicii , în timp
ce în Ġările în dezvoltare domin ă producĠia de bunuri. De altfel, orientarea
investiĠiilor directe la nivel mondial reflect ă schimbările survenite în structura
economiei mondiale precum úi dinamica deosebit ă a sectorului ter Ġiar în toate
categoriile de Ġări;
ƒFluxurile tehnologice joac ă un rol deosebit de important în
procesul de globalizare al produc Ġiei. Tehnologia se export ă prin produsele pe
care o încorporeaz ă (măsurată prin valoarea exporturilor c ătre filiale) direct, ca
urmare a în Ġelegerilor contractuale (m ăsurată prin valoarea pl ăĠilor úi încasărilor
generate de acestea) sau prin intermediul programelor de training (m ăsurată prin
46 X X X – “ W o rld I nv e s tme nt R e p o rt 2 0 0 4 T he s hif ts to w ar d s s e mc e s ”, U N C I D , N ew Yo rk ,
Geneva, 1999, p. 2-25.

86costul resurselor antrenate în aceste procese). Un indicator care reflect ă de
asemenea transferul de tehnologie îl reprezint ă royalty-urile úi taxele din contractele
de licenĠă, care au cunoscut o important ă creútere după 1980. Fluxurile de tehnologie
reprezintă motorul globaliz ării produc Ġiei, iar în Ġările dezvoltate continu ă să deĠină
monopolul tehnologic, esen Ġial în lupta pentru p ăstrarea competitivit ăĠii la nivel
intern úi internaĠional. De altfel, din punct de vedere al încas ărilor din royalty úi taxe
de licenĠă, Ġările dezvoltate de Ġin peste 98%.
ƒÎn strânsă legătură cu fluxurile tehnologice, cercetarea-dezvoltarea
constituie secretul succesului în procesul de globalizare. Activitatea de
cercetare-dezvoltare continu ă, însă, să se deruleze la nivelul companiei mam ă,
adică în Ġările de origine, iar filialele cheltuiesc mult mai pu Ġin în activitatea de
cercetare dezvoltare decât firmele mam ă. Acest lucru este de natur ă a face din
procesul de globalizare o “cale” de p ăstrare a decalajelor ce exist ă între Ġările de
origine (marea lor majoritate Ġări dezvoltate) úi Ġările gazdă în dezvoltare.
ƒComerĠul interna Ġional , în calitate de component ă a procesului de
globalizare, este stimulat de produc Ġia global ă, ca urmare a schimburilor
comerciale pe care le genereaz ă societăĠile transna Ġionale. Se poate aprecia c ă
globalizarea procesului de produc Ġie este o consecin Ġăúi a piedicilor ridicate în
calea comer Ġului interna Ġional, în sensul c ă firmele úi-au transferat produc Ġia în
Ġările cu restric Ġii în calea schimburilor interna Ġionale. Comer Ġul interna Ġional este
astăzi de departe dominat de societ ăĠile transna Ġionale, apreciindu-se c ă ele
derulează peste dou ă treimi din schimburile comerciale interna Ġionale, iar
comerĠul intra-firm ă deĠine cam o treime.
ƒGlobalizarea produc Ġiei genereaz ă oportunit ăĠi de angajare , ceea
ce constituie un aspect pozitiv pentru economia Ġărilor gazd ă, mai ales atunci
când este vorba de Ġări care se confrunt ă cu grave probleme ale úomajului.
În strânsă legătură cu interna Ġionalizarea produc Ġiei, un alt factor care a
favorizat globalizarea îl reprezint ăcomerĠul interna Ġional . Comer Ġul
internaĠional, ca cel mai vechi flux al circuitului mondial a fost devansat de
producĠia globală. ùi comerĠul interna Ġional este puternic dominat de companiile
transnaĠionale.
InstituĠionalizarea comer Ġului interna Ġional dup ă cel de-al doilea R ăzboi
Mondial a avut drept consecin Ġă principal ă reducerea tarifelor, în special la
produsele manufacturate, ceea ce a permis Ġărilor în dezvoltare s ă câútige noi úi
noi pieĠe. Valorificarea oportunit ăĠilor oferite prin prisma globaliz ării s-a

87constituit într-un factor dinamizator al comer Ġului interna Ġional. Ritmul mediu
anual de cre útere al exporturilor interna Ġionale a fost în perioada 1995 – 2000 de
3,6% pe ansamblul economiei mondiale, iar cel al importurilor de 3,8%. Cele mai
ridicate ritmuri le-au înregistrat Ġările în dezvoltare, ceea ce demonstreaz ă o
evoluĠie ascendent ă a poziĠiei lor în comer Ġul interna Ġional.
Cu toate acestea, evolu Ġia comerĠului interna Ġional în ultimii ani a fost
marcată de crizele care au avut loc în diferite regiuni ale lumii. Procesul
globalizării a demonstrat o dat ă în plus că interdependentele dintre state sunt mai
strânse ca oricând úi că nimeni nu este invulnerabil în fa Ġa fenomenelor negative
care afecteaz ă o regiune sau alta. În ceea ce prive úte termenii schimbului, se
constată o înrăutăĠire a acestora, mai ales pentru Ġările africane, ceea ce reflect ă o
adâncire a decalajului dintre aceste Ġări úi cele dezvoltate.
Deúi liberalizarea comer Ġului interna Ġional, în special prin prisma
acordurilor negociate în cadrul Rundei Uruguay, este un fapt de necontestat,
aceasta nu a condus întotdeauna la accelerarea dezvolt ării în Ġările mai pu Ġin
avansate. Produsele de interes la exportul Ġărilor în dezvoltare continu ă să se
confrunte cu bariere la intrarea în Ġările dezvoltate. Este vorba în special de
produsele agricole úi cele textile. Dificult ăĠile resimĠite ca urmare a restric Ġionării
comerĠului cu aceste produse, se reflect ă negativ asupra unor aspecte deosebit de
sensibile ale economiei acestor Ġări. Accesul greu al produselor agricole pe pie Ġele
Ġărilor dezvoltate influen Ġează negativ agricultura acestor Ġări, care este úi aúa
puĠin performant ă. De cealalt ă parte, sectorul textilelor úi confecĠiilor absoarbe
forĠă de munc ă necalificat ăúi în mare parte feminin ă, care este excedentar ă în
aceste Ġări.
Sunt úi alte aspecte care îndrept ăĠesc Ġările în dezvoltare s ă considere c ă
sistemul comercial actual nu sus Ġine întotdeauna în mod real dezvoltarea acestora
Ele se refer ă la maniera în care sunt implementate m ăsurile sanitare úi costurile
de certificare, cre úterea utiliz ării abuzive a m ăsurilor antidumping în acele
domenii în care Ġările în dezvoltare au reu úit să penetreze pie Ġele Ġărilor
dezvoltate, gradul mult mai înaintat de liberalizare a comer Ġului úi serviciilor
pentru acele sectoare de interes pentru Ġările dezvoltate comparativ cu cele de
interes ale Ġărilor în dezvoltare, dificult ăĠile înregistra te de Ġările în dezvoltare în
exercitarea drepturilor lor în cadrul O.M.C., etc.
O component ă important ă a globaliz ării o constituie internaĠionalizarea
fluxurilor financiare interna Ġionale. Momentul esen Ġial al începutului

88globalizării pieĠelor financiare l-a constituit trecerea la cursurile flotante úi
deschiderea pie Ġelor financiare. Ast ăzi, fluxurile financiare interna Ġionale sunt
cele mai dinamice. Conform datelor publicate de PNUD47, între 1980 úi 1995,
fluxul de investi Ġii străine directe a crescut de patru ori, iar exporturile de bunuri
úi servicii, de 1,5 ori (considerând anul 1980=1). Mai mult de 1500 miliarde USD
sunt schimba Ġi pe pieĠele valutare interna Ġionale în fiecare zi. Cu toate acestea,
volatilitatea financiar ă se dovede úte unul din riscurile majore ale globaliz ării
pieĠelor financiare, afectând toate Ġările lumii, chiar dac ă actorii principali sunt
Ġările dezvoltate. Acest lucru a fost demonstrat de efectele pe care le-a avut
asupra întregii economii mondiale criza din Asia.
Dar poate c ă mai mult decât orice, revoluĠia informa Ġională a fost cea
care a dat aripi noi procesului de globalizare. A úa cum remarca un reporter al
televiziunii franceze, acum zece ani nu se vorbea de Internet úi foarte pu Ġini aveau
telefon mobil. Ast ăzi ni se pare imposibil ă viaĠa făUă aceste dou ă instrumente care
ne pot conecta în câteva secunde cu oricine de pe glob. PNUD aprecia c ă la
mijlocul anului 1998 erau peste 140 milioane de utilizatori Internet, pentru ca în
anul 2002 s ă fie peste 740 milioane. Sc ăderea costurilor tehnologiilor
informaĠionale úi continua perfec Ġionare a instrumentelor comunica Ġionale sunt
elemente care contribuie din plin la accelerarea globaliz ării.
Dincolo de aceste aspecte succint prezentate, legate de procesul
globalizării privit mai ales prin prisma implica Ġiilor societ ăĠilor transna Ġionale,
interesante sunt úi opiniile care v ăd în acest fenomen ireversibil o serie de
pericole , care, dac ă sunt ignorate, pot avea un efect total contrar procesului de
dezvoltare. Marginalizarea Ġărilor sărace nu mai reprezint ă o amenin Ġare, ci o
realitate, care, dac ă va persista, nu va face altceva decât s ă adânceasc ă tot mai
mult decalajul dintre boga Ġi úi săraci. Ponderea Africii în exporturile mondiale
este în continu ă scădere din anii '70, precum úi a investi Ġiilor străine directe
orientate c ătre aceast ă regiune. Nici Ġările latino-americane nu înregistreaz ă
creúteri spectaculoase, dup ă unele aprecieri, ponderea lor în produsul global
mondial crescând nesemnificativ. Japonia este considerat ă, intr-o oare care
Păsură, o victima a fenomenului de globalizare. Criza financiara din 1997 din
Asia de Sud Est a afectat foarte puternic economia japonez ă, care nu a avut
puterea să revină. Aúa cum deschiderea c ătre piaĠa mondial ă din deceniile opt úi
47 XXX – ,,Human Development Report 1999”, UNDP, New York, 1999, p. 15

89nouă a favorizat dezvoltarea deosebit ă a Japoniei, expunerea economiei la
fenomenul de globalizare a „permis” observarea úi reversului medaliei:
globalizarea aduce nu doar beneficii, ci implic ăúi riscuri úi nesiguran Ġă.
ğările cu foarte pu Ġine beneficii de pe urma globaliz ării, cum ar fi Ġări ca
Madagascar, Niger, Venezuela devin din ce în ce mai izolate, cu toate c ă multe
dintre ele p ăreau puternic integrate în economia mondial ă. Aceste Ġări resimt
scăderea preĠurilor produselor primare majoritare în exporturile lor. Consecin Ġele
g l o b a l i zăr i i p e n t r u a c e s t e Ġăr i s u n t o c r e út e r e f o a r t e s l a b ă a e x p o r t u r i l o r úi o
atractivitate aproape nul ă pentru investitorii str ăini.
Cu toate progresele înregistrate, inegalităĠile dintre Ġări sporesc .
Decalajul dintre veniturile realizate de cincimea cea mai bogat ă a globului úi
cincimea cea mai s ăracă era de 74la 1 în 1997, de la 60 la 1 în 1990 úi 30 la 1 în
1960. În anii '90, cea mai bogat ă cincime a lumii de Ġinea, comparativ cu cea mai
Văracă cincime a lumii:
ƒ86% din P.I.B. mondial, fa Ġă de 1%;
ƒ82% din pie Ġele mondiale de export, fa Ġă de 1%;
ƒ68% din investi Ġiile străine directe, fa Ġă de 1%;
ƒ74% din liniile mondiale telefonice, principalul mijloc de comunica Ġie
de azi, faĠă de 1,5%.
Ultimele decenii au demonstrat aceast ătendinĠă de concentrare a
avuĠiei la nivelul unor Ġări, corpora Ġii úi persoane:
¾Ġările membre OCDE, cu 19% din popula Ġia globului, de Ġin 71% din
comerĠul mondial cu bunuri úi servicii, 58% din volumul total de investi Ġii străine
directe úi 91% din totalul utilizatorilor de internet;
¾cei mai boga Ġi 200 de oameni ai globului, úi-au văzut crescând averea
mai mult decât de dou ă ori în ultimii patru ani, la mai mult de 1000 de miliarde
USD. Activele primilor trei miliardari sunt mai mari decât PIB-urile celor mai
Vărace Ġări ale lumii úi ale celor 600 de milioane de locuitori ai lor;
¾valurile recente de achizi Ġii úi fuziuni concentreaz ă puterea industrial ă
la nivelul unor megacorpora Ġii, cu riscul erod ării concuren Ġei. Primele 10
corporaĠii în domeniul pesticidelor controleaz ă 85% din pia Ġă, cu 31 miliarde USD,
iar primele 10 din domeniul comunica Ġiilor, 86% din pia Ġă, cu 62 miliarde USD;
¾în 1993, 10 Ġări deĠineau 84% din cheltuielile mondiale în domeniul
cercetării-dezvolt ării.
Există din ce în ce mai multe opinii care privesc globalizarea ca pe un

90fenomen ale c ărui efecte negative dep ăúesc cu mult beneficiile pe care le poate
aduce. Iat ă câteva opinii împotriva globaliz ării48:
ƒEste cunoscut faptul c ă globalizarea este prezentat ă ca ceva pozitiv,
asociat cu progresul uman. Mai mult decât atât, globalizarea este considerat ă un
proces neutru, cu unele elemente negative nefericite, dar datorate mai ales
administr ării defectuoase a unei noi realit ăĠi. În fond, este o realitate crud ă, nu ai
ce să faci, întotdeauna vor fi învin úi; aúa-i lumea. Oricum ar fi, globalizarea este
un proces inevitabil úi singura solu Ġie este adaptarea.
ƒImpactul globaliz ării, împreun ă cu partea sa na Ġională – neoliberalimul
(cu acel trio infernal liberalizare, deregularizare úi privatizare) sunt prezente peste
tot: creúterea economic ă cu pierderea viitoare a 40000 de locuri de munc ă pe an
în ultimii 10 ani în primele 100 de companii multina Ġionale, înc ălzirea planetei,
Uăzboaie úi intoleran Ġă;
ƒTermenul globalizare este mult prea tehnic , prea curat dac ă avem
în vedere realitatea pe care o ascunde. La o privire mai atent ă, globalizarea
reprezintă culmea tendin Ġei de dominare mondial ă a unei vechi mentalit ăĠi.
Globalizarea implic ă dominarea elitei occidentale (mai ales americane) asupra
resurselor materiale úi umane ale lumii;
ƒGlobalizarea se hr ăneúte dintr-un capitalism putred . Dar originile
sale merg dincolo de mercantilism, str ămoúul capitalismului. Globalizarea este
consecinĠa Ia scară mondială a unui mileniu de colonialism prosl ăvit. În acest
sens, globalizatorii sunt institu Ġiile interna Ġionale úi corpora Ġiile multina Ġionale
care par vechii conchistadori, dar cu serviete, construind proiecte comerciale,
acorduri de liber schimb úi împrumuturi condi Ġionate. Cuceritorii lumii de azi
sunt încă în căutarea acelora úi obiective de a subjuga întreaga popula Ġie úi
resursele pentru scopurile lor grubiene úi puterea lor construit ă pe crimă;
ƒGlobalizarea reprezint ă ultimul act al unei opere de 2000 de ani de
concentrare a puterii úi bogăĠiei în mâinile unei elite supreme a b ărbaĠilor;
ƒÎn inima globaliz ării stăcreúterea incredibil ă a capitalurilor
speculative din 1971, care fac bani din bani. Este o rulet ă rusească la nivel
mondial. Investitorii institu Ġionali au 210 000 miliarde USD la dispozi Ġia lor.
Această sumă reprezint ă de două ori PNB – ul tuturor Ġărilor industrializate. Între
1800 úi 2000 de mld. dolari (dac ă ar fi în monezi de un dolar ar parcurge drumul
48 www.globalization.about.com

91până la lunăúi înapoi de 63 de ori) circul ă zilnic cu unicul scop de a influen Ġa
ratele de schimb, sustr ăgându-se salaria Ġilor úi mediului. Astfel de specula Ġii
creează riscuri enorme úi conduc c ătre un viitor imprevizibil. Cre úterea num ărului
de crize financiare (criza din Asia a pus pe drumuri mai mul Ġi oameni decât
marea criz ă din anii '30 ) reprezint ă dovada unei lumi dominat ă de dolar. Dar
soluĠia pe care o ofer ă pieĠele: financiare sunt noi produse financiare, care pentru
o sumă minimă te asigur ă împotriva riscurilor, transformând astfel piromanii în
agenĠi de vânz ări. PieĠele financiare au devenit o loterie distructiv ă unde vraja
banilor sunt bufoneria restului umanit ăĠii;
ƒUn bilanĠ al globaliz ării:creúterea num ărului de r ăzboaie, cre úterea
violenĠei, degradarea ireversibil ă a mediului. O lume în care 30 mil. de copii
pe an sau 340 de copii pe or ă mor de foame;
ƒO nouă formă a colonialismului corporatist, care afecteazăĠă rile
Văraceúi pe săracii din Ġările bogate;
ƒUn proces de r ăspândire a Mc-culturii, respectiv de recunoaútere a
Părcilor americane de b ăuturi răcoritoare.
Globalizarea înseamn ă, însă, úi multe oportunit ăĠi:
¾Mobilitatea capitalurilor conduce la cre úterea accesului la fonduri,
ceea ce, pe termen lung, poate conduce la o diminuare a diferen Ġelor dintre state;
¾InternaĠionalizarea produc Ġiei, introducerea progresului tehnic,
reducerea costurilor de transport contribuie la sc ăderea costurilor de produc Ġie,
ceea ce permite reducerea pre Ġurilor bunurilor úi serviciilor úi creúterea accesului
populaĠiei la bunuri mai ieftine;
¾Reglement ările interna Ġionale în materie de liberă circulaĠie a
Părfurilor faciliteaz ă accesul din ce în ce mai larg c ătre pieĠe. Taxele vamale au
cunoscut o reducere continu ă în ultimii ani, Ia majoritatea produselor industriale
úi multe dintre Ġările în dezvoltare úi-au schimbat orientarea din Ġări predominant
exportatoare de produse primare în Ġări exportatoare de produse prelucrate;
¾Sporirea concuren Ġei conduce la sporirea eficien Ġei, ceea ce are
efecte benefice asupra produc Ġiei, diversit ăĠii de bunuri úi servicii, la difuziune a
cunoútinĠelor, a progresului úi, în final, la cre úterea productivit ăĠii úi satisfacerea
cât mai bun ă a cerinĠelor consumatorilor.

92Pe parcursul dezvolt ării, de la economia interna Ġională la economia
globală, economia cunoa úte grade crescânde de integrare49. În prezent, economia
globală se caracterizeaz ă prin cel mai ridicat grad de integrare a activit ăĠilor
economice. Principalele diferen Ġe dintre procesul de globalizare de la începutul
secolului úi cel din prezent constau în dimensionarea úi ritmul lor. Liberalizarea
comerĠului úi a fluxurilor de capital, precum úi reducerea costurilor de transport
au dinamizat viteza de integrare a pie Ġelor.
În trecut, marile b ăWălii comerciale erau concentrate în Europa de Vest,
Japonia úi S.U.A. În prezent, se manifest ă creúterea rolului economiilor în
dezvoltare în cadrul comer Ġului interna Ġional. Amploarea acestuia a atins úi
regiuni precum America Latin ă, Europa de Est, Rusia, China, India úi alte Ġări din
Asia úi Africa.
La nivel global, s-a intensificat concuren Ġa úi se manifest ă o strâns ă
interdependen Ġă economic ă între Ġări, se înregistreaz ă un num ăr mare de
oportunităĠi în comer Ġul interna Ġional úi un poten Ġial făUă precedent pentru
creúterea ofertei.
3.2. Contextul economic interna Ġional în anii 2006 úi 2007
Încetinirea procesului de dezvoltare economic ă cu care a debutat secolul
XXI a fost relativ întrerupt ă începând cu anul 2002, când s-a declan úatun proces
lent de redresare economic ă50, în pofida:
ƒmenĠinerii unor riscuri cronice în anumite zone geografice;
ƒevoluĠiei abrupte a pre Ġului petrolului;
ƒevoluĠiei sinusoidale a pie Ġelor financiare.
În anul 2007, România a continuat procesul de cre útere economic ă
demarat înc ă din anul 2000, cu toate c ă acest proces a fost influen Ġat de evolu Ġiile
înregistrate de pre Ġul petrolului, de scumpirea materiilor prime de baz ă, perioade
de secetă, războaie úi atacuri teroriste, de evolu Ġiile pieĠelor financiare úi
imobiliare interna Ġionale, de crizele geo-politice ap ărute în diferite continente.
În anii 2006 úi 2007, în economia mondial ă a continuat cre úterea preĠului
petrolului, care, la rândul s ău, a generat: schimbarea raportului dintre principalele
rate de schimb ale monedelor na Ġionale faĠă de dolar úi o evoluĠie ascendent ă a
49 Dumitrescu, S., Bal, A., Economia mondial ă, Editura Economic ă, Bucureúti, 1999, pag. 2050 Material selectat úi prelucrat pe baza studiilor úi analizei statistice, realizat de Institutul
NaĠional de Statistic ă, Starea social ăúi economic ă a României în anii 2006-2007, pag. 7-17

93preĠurilor la export, în cazul Ġărilor produc ătoare de bunuri non-petroliere. În
acelaúi timp a avut loc úi o majorare a consumurilor de petrol în China úi Statele
Unite ale Americii, atât ca efect al cre úterii economice, cât úi a nevoii de creare úi
de menĠinere a unor rezerve strategice cu rol de absorb Ġie a unor eventuale úocuri
mondiale úi/sau zonale.
Aderarea României la Uniunea European ă la data de 1 ianuarie 2007 a
fost rezultatul unei perioade de eforturi sus Ġinute pe linia reform ării societăĠii úi
economiei române úti, demarate în deceniul anterior, dar accelerate îndeosebi
începând cu anul 2000.
P r i m u l a n d e p a r t i c i p a r e a R o m â n i e i î n m e c a n i s m e l e U E a f o s t u n u l
complicat, dar comparativ cu anul precedent, anul 2007 a adus o serie de
modificări pozitive, în România implementându-se politicile economice care iau
în considerare prevederile conceptului de dezvoltare durabil ă, adoptat úi aplicat în
ultimii ani, de majoritatea statelor lumii.
Ritmurile de dezvoltare economic ă din ultimii ani au fost printre cele mai
consistente comparativ cu statele membre UE-27. De exemplu, cre úterea PIB-ului
în anii 2001-2007 a constituit circa 6%, ceea ce devanseaz ă majoritatea statelor
UE. (Seceta din 2007, potrivit calculelor speciali útilor români, a diminuat
creúterea PIB cu 2%).
Într-un timp scurt, România a realizat succese în multe domenii de
activitate, cele mai pronun Ġate fiind ob Ġinute în anii 2004-2007, când efectiv s-au
luat deciziile de principiu privind integrarea european ă, precum úi în primul an de
aderare.
Conform Raportului Mondial al Investi Ġiilor (UNCTAD)51, indicele de
p e rf orm an Ġă al i n v e s ti Ġi i l or s trăi n e di rec te (I S D ), R om ân i a a tre c u t d e p e l oc ul
101 în anul 2005, pe locul 21 în anul 2006.
Datorită schimbării favorabile a imaginii interna Ġionale au sporit
substanĠial investi Ġiile străine. În anii 2004-2007 acestea au dep ăúit volumul de 33
mld. dolari SUA, inclusiv aproape un mld. lunar în anul 2006, România fiind al
doilea beneficiar ca m ărime al ISD din regiune.
InvestiĠiile străine directe (ISD) au suplimentat fondurile interne úi au
asigurat un volum al produsului intern brut (PIB-ului) de circa 100 mld. euro în
anul 2006 úi de circa. 390 mld. lei (cca. 115 mld. euro) în anul 2007.
51 Revista Român ă de Statistic ă nr. 4/2008

94România în 2007, potrivit Raportului Na Ġional al Dezvolt ării Umane
(RNDU), s-a situat pe locul 60 din 177 state, pentru care exist ă informaĠii.
Documentul situeaz ă România printre Ġările cu un Indice al Dezvolt ării Umane
ridicat.
Una dintre cele mai dinamice activit ăĠi ale economiei române úti a fost cea
a construc Ġiilor, unde ritmul de cre útere a reprezentat 34% în anul 2007 (11 luni),
fiind cel mai mare din Europa.
Sectorul IT de asemenea a fost într-o cre útere rapid ă (în 2006, 35%).
În an ul 2007 cu ri tm uri rapi de fa Ġă de cel e al e PIB-ul ui , s-a dezv ol tat úi
comerĠul exterior, unul dintre cele mai dinamice domenii de activitate ale
economiei.
După volumul importurilor România se situeaz ă pe locul 25 în lume. De
peste trei decenii, aproximativ 2/3 din volumul acestor indicatori, revine Ġărilor
membre ale Uniunii Europene.
În anul 2007 cre úterea economiei mondiale52 a înregistrat o temperare
relativă faĠă de ritmul înalt consemnat în ultimii trei ani. Produc Ġia mondial ă a
crescut cu 3,6%, comparativ cu 3,9% în anul 2006. Aceasta s-a datorat par Ġial úi
tensiunilor financiare existente la nivel mondial, care s-au manifestat în a doua
jumătate a anului 2007.
În anul 2007 pre Ġul petrolului a crescut puternic pentru al patrulea an
consecutiv (cu 9% peste media anului 2006). Pre Ġurile materiilor prime53 s-au
majorat cu aproximativ 19% în anul 2007 fa Ġă de anul precedent cea mai mare
creútere fiind înregistrat ă la produsele alimentare úi la cele agricole. Cre úterea
preĠurilor alimentelor la nivel mondial a fost influen Ġată de sporirea considerabil ă
a c e r e r i i d e p r o d u s e a l i m e n t a r e ( î n s p e c i a l d i n p a r t e a C h i n e i ) , p r e c u m úi d e
apariĠia de surse noi ale cererii de m ărfuri agricole, îndeosebi pentru produc Ġia de
biocombustibili. Infla Ġia mondial ă a fost moderat ă În primele nou ă luni ale anului
2007, presiunile infla Ġioniste accentuându-se în luna decembrie, când rata infla Ġiei
a atins nivelul de 3,3%54.
52 Raport anual 2007 úi BalanĠa de plăĠi úi poziĠia investiĠională internaĠională a României 2007,
Banca Na Ġională a României53 Exclusiv resursele energetice54 Se referă la Ġările din Organiza Ġia pentru Cooperare úi Dezvoltare Economic ă (OCDE).

95Zona euro55 a continuat s ă înregistreze o expansiune economic ă puternică
úi în anul 2007 (2,6%), în pofida volatilit ăĠii preĠurilor energiei úi a mediului
economic, marcat de incertitudini sporite, generate de turbulen Ġele financiare din
a doua parte a anului. Principalul motor al expansiunii economice a fost cererea
internă, în special investi Ġiile, care s-au situat cu 4,4% peste nivelul înregistrat în
anul 2006, sus Ġinute de condi Ġiile favorabile de finan Ġare, de profiturile
semnificative ale societ ăĠilor úi de îmbun ăWăĠirea eficien Ġei capitalului în sectorul
corporatist. Exporturile zonei euro au crescut cu 5,9% în anul 2007, reflectând
majorarea puternic ă a cererii externe, în pofida aprecierii monedei euro în cursul
anului úi a intensific ării concuren Ġei din partea Chinei úi a altor Ġări din Asia.
Importurile zonei euro s-au majorat, fiind stimulate de dinamica ridicat ă a
investiĠiilor corporatiste úi a exporturilor, precum úi de aprecierea monedei unice.
Contribu Ġia exporturilor nete la cre úterea PIB a fost pozitiv ă (0,4 puncte
procentuale). Rata medie anual ă a inflaĠiei, măsurată prin indicele armonizat al
preĠurilor de consum, s-a situat la 2,1% în anul 2007, fa Ġă de 2,2% în anul 2006.
Această evoluĠie a fost determinat ă în cea mai mare parte de scumpirea materiilor
prime, în special a energiei úi, în ultimul trimestru al anului, a alimentelor56, iar
pe plan intern de impactul cre úterii impozitelor indirecte úi al constrângerilor
legate de capacit ăĠile de produc Ġie în contextul dezvolt ării economice úi înăspririi
c o n d iĠi i l o r d e p e p i a Ġa f o rĠe i d e m u n c ă. R a t a úo m a j u l u i , c a r e a u rm a t u n t r e n d
descendent începând cu anul 2005, s-a redus în continuare pân ă la 7,1 % la
sfârúitul anului 2007, fiind cel mai sc ăzut nivel înregistrat în ultimii 25 de ani.
Această scădere ilustreaz ă, în egal ă măsură, relansarea economic ă, efectul
evoluĠiilor salariale moderate úi susĠinute, precum úi reformele implementate pe
piaĠa forĠei de munc ă. Deficitul bugetar al zonei euro a coborât la 0,8% din PIB,
de la 1,5% în anul 2006. Deficitele Italiei úi Portugaliei, cele dou ăĠări din zona
euro care au fost supuse procedurii de deficit excesiv, s-au redus pân ă la 2,4% úi,
respectiv, 3%. În aceste condi Ġii, rata datoriei publice în anul 2007 a sc ăzut cu
aproximativ 2% fa Ġă de anul precedent, pân ă la 66,7% din PIB, cel mai sc ăzut
nivel de la începutul celei de a treia etape a Uniunii Economice úi Monetare în
anul 1999.
55 Statele membre UE din zone euro la care se face referire sunt cele 13 state membre UE aflate în
zona euro la sfâr úitul anului 2007: Austria, Belgia, Finlanda, Fran Ġa, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania úi Slovenia.56 Cerealele úi produsele lactate

96ğările membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro57 au continuat
Văúi menĠină ritmul alert al cre úterii economice din anul 2006, dar cu evolu Ġii
diferite de la o Ġară la alta. În anul 2007, dup ă creúterea PIB, Ġările s-ar putea
g r u p a a s t f e l : S t a t e l e B a l t i c e úi S l o v a c i a ( a p r o x i m a t i v 8 % ) , R e p u b l i c a C e h ă,
Polonia úi România (6% – 6,5%), Cipru, Malta, Suedia úi Marea Britanie (2,8% –
4,4%), Danemarca (1,8%) úi Ungaria (1,3%). Cre úterea activit ăĠii economice din
majoritatea Ġărilor a fost stimulat ă de cererea intern ă. Consumul privat a fost
impulsionat de majorarea veniturilor reale disponibile, asociat ă creúterii
accelerate a salariilor úi a gradului de ocupare a for Ġei de munc ă.
PiaĠa forĠei de munc ă continuat s ă se amelioreze în majoritatea statelor
membre ale UE din afara zonei euro, rata úomajului a continuat s ă scadă,
datorită creúterii semnificative a gradului de ocupare a for Ġei de munc ă. În ultimii
ani, migra Ġia externă a forĠei de munc ă a continuat s ă afecteze oferta for Ġei de
muncă din Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia úi România. În anul 2007, Estonia
s-a confruntat cu o situa Ġie similar ă. În schimb, Republica Ceh ă, Danemarca,
Cipru, Ungaria, Malta, Slovacia, Suedia úi Marea Britanie au înregistrat fluxuri
nete pozitive de migrare a for Ġei de munc ă. Rata infla Ġiei, măsurată prin indicele
armonizat al pre Ġurilor de consum, a înregistrat o tendin Ġă ascendent ă în
majoritatea statelor UE din afara zonei euro, fiind stimulat ă de majorarea
semnificativ ă a preĠurilor alimentelor úi energiei, precum úi de expansiunea
cererii interne. Cea mai ridicat ă rată a inflaĠiei s-a înregistrat în Ġările cu un ritm
accelerat de cre útere economic ă, respectiv Statele Baltice, Bulgaria, Ungaria úi
România (între 4,8% úi 10,1%). O rat ă medie a infla Ġiei sub 2% s-a înregistrat în
Danemarca, Malta, Slovacia úi Suedia.
Stabilitatea pre Ġurilor este esen Ġială, nu numai pentru c ă aceasta
protejează valoarea veniturilor tuturor, ci úi pentru c ă menĠinerea stabilit ăĠii
preĠurilor úi credibilitatea pe termen mediu constituie una din condi Ġiile
preliminare care stau la baza dezvolt ării durabile úi creării de locuri de munc ă.
Banca Central ă European ă (BCE)58 a redus primele de risc de infla Ġie,
asigurând astfel un mediu financiar prielnic cre úterii economice úi creării de
locuri de munc ă. De la lansarea monedei uro úi până la sfârúitul anului 2007, în
57 Statele membre UE din afara zonei euro la care se face referire sunt cele 14 state membre UE
aflate în afara zonei euro la sfâr úitul anului 2007: Bulgaria, Republica Ceh ă, Cipru, Danemarca,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Polonia, România, Slovacia, Suedia, Ungaria.58 Buletin Lunar, a 10-a aniversare a BCE – Banca Central ă European ă (Eurosistem), 2008.

97zona euro au fost create peste 15 milioane de locuri de munc ă noi, iar rata
úomajului s-a situat la cel mai sc ăzut nivel de la începutul anilor '80.
Euro deĠine un rol extrem de important în buna func Ġionare a vastei pie Ġe
europene úi, astfel, în realizarea unei adev ărate pieĠe unice. În acela úi timp,
moneda unic ă a contribuit la protejarea economiei din zona euro împotriva
numeroaselor úocuri care s-au produs la nivel mondial úi a turbulen Ġe lor majore
din ultimii ani.
Primii zece ani de la lansarea monedei euro au coincis cu o expansiune
IăUă precedent a Uniunii Europene. La 1 mai 2004, zece Ġări au aderat la Uniune
úi altele dou ă au urmat la data de 1 ianuarie 2007 (România úi Bulgaria). Din
multe puncte de vedere, aceast ă extindere a fost cea mai important ăúi cea mai
vastă din istoria Uniunii Europene. Num ărul total al statelor membre a crescut de
la 15 la 27, iar popula Ġia s-a mărit cu aproximativ 100 de milioane, ajungând la
aproape 500 de milioane. Totodat ă, impactul economic al acestei expansiuni a
Uămas pe ansamblu relativ nesemnificativ. PIB total a crescut cu mai pu Ġin de
10%, venitul pe cap de locuitor în majoritatea noilor state membre fiind, în
momentul ader ării, mult mai sc ăzut decât media UE.
Întrucât se a úteaptă ca toate noile state membre s ă adopte moneda euro la
un moment dat, Eurosistemul a acordat úi acordă în continuare o aten Ġie deosebit ă
extinderii UE. Consiliul general al BCE examineaz ă periodic evolu Ġiile economice,
financiare úi monetare din Ġările candidate úi din Ġările poten Ġial candidate.
Început în a doua jum ătate a anului 2003, revirimentul activit ăĠii
economice din zona euro a continuat În anii 2004 úi 2005. Astfel, ritmul
trimestrial de cre útere a PIB real a fost, în medie, de 0,5% în semestrul I 2004,
cea mai ridicat ă rată de creútere consemnat ă din prima jum ătate a anului 2000.
Dinamica PIB real a înregistrat apoi o relativ ă moderare în semestrul II 2004 úi
semestrul I 2005, datorat ă parĠial majorării cotaĠiilor petrolului, unei deceler ări
temporare a cre úterii economice mondiale, precum úi transmiterii cu un oarecare
decalaj a efectelor aprecierii anterioare a euro.
În ceea ce prive útepreĠurile , inflaĠia anuală medie m ăsurată prin Indicele
armonizat al pre Ġurilor de consum (IAPC) s-a situat la 2,2% în anul 2006 úi 2,1 %
în anul 2007, alimentat ă în principal de cererea intern ă. Rata infla Ġiei a cunoscut
fluctuaĠii însemnate în ambii ani pe fondul evolu Ġiilor la nivelul cota Ġiilor
petrolului. În anul 2006, rata infla Ġiei s-a înscris pe o traiectorie ascendent ă până
în luna august, determinat ă în principal de scumpirea semnificativ ă a energiei.

98Ulterior, rata anual ă a inflaĠiei a scăzut sub 2% pe parcursul anului, ca o
consecinĠă a diminu ării considerabile a cota Ġiilor petrolului úi a manifest ării unor
efecte de baz ă. Până în trimestrul III 2007, ratele anuale ale infla Ġiei au evoluat
conform defini Ġiei BCE a stabilit ăĠii preĠurilor, par Ġial datorit ă unor efecte de baz ă
favorabile generate de evolu Ġiile din anul anterior la nivelul pre Ġurilor energiei.
În schimb, spre sfâr úitul anului 2007, rata anual ă a inflaĠiei a consemnat o
creútere abrupt ă, atingând niveluri sensibil superioare pragului de 2%, în principal
pe fondul scumpirii considerabile a alimentelor úi petrolului pe pie Ġele
internaĠionale în semestrul II 2007. Presiunile puternice pe termen scurt în sensul
creúterii preĠurilor s-au accentuat îndeosebi începând cu trimestrul IV 2007.
Expansiunea economic ă s-a accelerat în semestrul I 2006 úi s-a generalizat
treptat, devenind endogen ă, în principal pe fondul cererii interne. În ansamblu, în
pofida impactului exercitat de volatilitatea úi nivelul ridicat al cota Ġiilor
petrolului, PIB real s-a majorat cu 2,8% în anul 2006 fa Ġă de 1,6% în 2005 úi
2,1% în 2004. În anul 2007, activitatea economic ăúi-a continuat expansiunea
într-un ritm alert. Astfel, nivelul PIB real a crescut cu 2,7%, fiind alimentat în
principal de cererea intern ă. ùi dinamica investi Ġiilor s-a men Ġinut alertă graĠie
condiĠiilor favorabile de finan Ġare, rentabilit ăĠii corporative ridicate úi
îmbunăWăĠirii constante a eficien Ġei capitalului în urma restructur ărilor operate în
sectorul corporativ pe o perioad ă îndelungat ă. Cu toate acestea, perspectivele
privind cre úterea economic ă au fost afectate de un grad extrem de ridicat de
incertitudine, în a doua jum ătate a anului 2007. Aceste incertitudini au fost
generate de dificultatea stabilirii impactului poten Ġial asupra economiei reale
exercitat de turbulen Ġele financiare declan úate în luna august 2007.
Contextul economic interna Ġional presupune úi analiza pie Ġelor forĠei de
muncă din zona euro. Utilizarea forĠei de munc ă, definită ca numărul total de ore
lucrate pe an împ ăUĠit la numărul popula Ġiei totale, s-a majorat cu 0,2% în medie
pe an în perioada 1999-2007 în zona euro. Aceast ă evoluĠie reflectă expansiunea
participării pe pieĠele forĠei de munc ăúi a popula Ġiei ocupate. Rata de participare
a fost de 67,2% în anul 1999, iar în anul 2007 a ajuns la aproximativ 71%. Din
momentul cre ării Uniunii Economice úi Monetare (UEM) în anul 1999, num ărul
angajaĠilor în zona euro a dep ăúit cifra de 15 milioane, în timp ce între anii 1990-
1998 num ărul acestora a crescut cu numai 5 milioane. Între anii 1997-2007,
expansiunea ratei generale de ocupare a for Ġeidemuncă s-a majorat de la 60,3%
la 65,5%. Cre úterea popula Ġiei ocupate a generat sporirea gradului de ocupare a

99forĠei de munc ă în rândul femeilor úi al popula Ġiei vârstnice.
Economia zonei euro este relativ deschis ă, în special în compara Ġie cu alte
două mari economii importante ale lumii: economia Statelor Unite úi economia
Japoniei. În anul 2006, valoarea combinat ă aimporturilor úi exporturilor de
bunuri úi servicii a fost de aproximativ 42% din PIB, comparativ cu aproape
32% în cazul Japoniei úi 28% în cazul Statelor Unite. Zona euro a reprezentat
18% din valoarea exporturilor mondiale, fa Ġă de aproximativ 12% în cazul
Statelor Unite, 6% în cazul Japoniei úi 10% în cazul celor mai mari zece Ġări
exportatoare de petrol. În plus, gradul de deschidere a zonei euro a crescut
semnificativ din 1998 (cu 11 puncte procentuale), în special ca urmare a cre úterii rapide
a schimburilor comerciale cu noile state membre ale Uniunii Europene úi China.
În ultimii ani, schimburile comerciale între Ġările din zona euro s-au
intensificat puternic. Valoarea exporturilor úi importurilor de bunuri în cadrul
zonei euro s-a majorat de la aproximativ 26% din PIB în 1998, anul care a
precedat introducerea euro, la 33% din PIB în 2007. În paralel, au crescut úi
schimburile de servicii în zona euro, de la un nivel de 5% la 7% din PIB. În anul
2007, schimburile dintre Ġările din zona euro au reprezentat aproximativ jum ătate
din schimburile comerciale totale ale zonei euro.
În ceea ce prive úte serviciile, majorarea anual ă a fluxurilor din cadrul
zonei euro a fost de fapt inferioar ă celei înregistrate de schimburile comerciale cu
c e l e t r e i Ġăr i d i n a f a r a z o n e i e u r o , p o s i b i l c a u r m a r e a c r e út e r i i n i v e l u l u i d e
specializare înregistrat de Marea Britanie în sectorul serviciilor úi menĠinerii unui
grad foarte ridicat de fragmentare în cazul pie Ġei interne a serviciilor UE.
Zona euro este, de asemenea, relativ deschis ă din perspectiv ă financiar ă,
activele úi pasivele interna Ġionale dep ăúind 150% din PIB în 2006 fa Ġă de
aproximativ 115% în cazul Statelor Unite úi 90% în cazul Japoniei. În plus,
deschiderea financiar ă externă a zonei euro a crescut semnificativ în ultimii ani,
activele úi pasivele acesteia majorându-se cu aproape 60% din PIB în perioada
1999-2006 fa Ġă de restul lumii.
3.3. Caracteristici úi particularit ăĠi ale pieĠei serviciilor
PiaĠa serviciilor prezint ă o serie de caracteristici, ceea ce determin ă
anumite particularit ăĠi.59
59 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-American ă, Editura
Universitar ă, Bucureúti, 2005, pag. 100-102.

100ŸPrincipalele caracteristici ale pie Ġei serviciilor sunt: diversitatea,
includerea doar a serviciilor marf ă, dificultatea evalu ărilor cantitative privind
structura úi dinamica pie Ġei.
™Diversitatea, primă caracteristic ă a pieĠei serviciilor este determinat ă de:
a)diversitatea categoriilor de servicii care determin ă o structur ă complexă
a pieĠei serviciilor. Astfel, pia Ġa serviciilor de afaceri este constituit ă din:
-piaĠa serviciilor de cercetare;
-piaĠa serviciilor IT;
-piaĠa serviciilor profesionale, care se poate structura astfel:
9piaĠa serviciilor juridice;
9piaĠa serviciilor de arhitectur ă etc.
b)diversitatea modului de manifestare a concuren Ġei. În practic ă se
întâlnesc mai multe forme de concuren Ġă (de la concuren Ġa perfectă la concuren Ġa
de monopol). Concuren Ġa cea mai evident ă, are loc, de regul ă, între întreprinderi
care apar pe pia Ġă cu bunuri identice sau diferen Ġiate nesemnificativ, destinate
satisfacerii acelora úi nevoi60. În acest caz, diferen Ġierea dintre concuren Ġi se
realizează prin imaginea de marc ă, pe care fiecare se str ăduieúte să o confere
produselor proprii, utilizând mijloace úi tehnici corespunz ătoare. De aceea, ea
este cunoscut ă sub denumirea de concuren Ġă de marcă.
Întreprinderile se pot concura îns ăúi prin oferirea de produse similare,
care satisfac în m ăsură diferită aceeaúi nevoie; în acest caz, competi Ġia se
realizează prin diferen Ġierea calitativ ă a produselor. De regul ă, astfel de produse
sunt substituibile în consum. Produc ătorii alcătuiesc împreun ă o industrie, iar
concurenĠa dintre ei se nume úteconcuren Ġa la nivel de industrie . Î n a m b e l e
situaĠii, în care întreprinderile se adreseaz ă deci acelora úi nevoi, cu produse
similare (sau identice), are loc o concuren Ġă directă.
Există numeroase situa Ġii în care aceea úi nevoie poate fi satisf ăcută în mai
multe moduri, cu servicii diferite. De pild ă, nevoia de petrecere a timpului liber
se poate satisface prin vizionarea unui film sau prin practicarea unor sporturi:
întreprinderile care presteaz ă aceste dou ă categorii de servicii úi satisfac aceea úi
nevoie, oferind fiecare alt serviciu, se afl ă în relaĠie de concuren Ġă. Concuren Ġa
dintre aceste firme se nume úteconcuren Ġă formală.
60 Balaure V., (coordonator) – Marketing, edi Ġia a-II-a revizuit ăúi adăugită, Editura Uranus,
Bucureúti 2002, p.110

101În sfârúit toate întreprinderile ac Ġionând în cadrul pie Ġei îúi dispută practic
aceleaúi venituri ale consumatorilor. Concuren Ġa dintre ele are la baz ă categoria
de nevoi c ăreia i se adreseaz ă produsul, fiecare dispunându- úi întâietatea în
satisfacerea acesteia. De pild ă, o întreprindere turistic ă se află în concuren Ġă cu
una profilat ă pe vânzarea de bunuri de folosin Ġă îndelungat ă, anumite categorii de
cumpăUători fiind obliga Ġi la nivelul mai redus al veniturilor s ă opteze între
cumpărarea unor bunuri úi efectuarea unei c ăOătorii turistice. Concuren Ġa, privită
în acest mod, se nume úteconcuren Ġă generică.
CompetiĠia dintre întreprinderile care se adreseaz ă aceloraúi nevoi sau
unor nevoi diferite prin oferirea de produse diferite, poart ă denumirea de
concuren Ġă indirect ă. Sintetizând cele prezentate, avem urm ătorul tablou al
formelor concuren Ġei:
concuren Ġa de marc ă
directă
(din punctul de vedere concuren Ġa la nivel de
Concuren Ġa al produc ătorului) întreprindere
indirect ă concurenĠa formală
(din punctul de vedere concuren Ġa generică
al pie Ġei)
Fig. 8 – Formele concuren Ġei
Sursa: Balaure, V., (coordonator), Marketing, edi Ġia a II-a revizuit ăúi adăugită, Editura
Uranus, Bucure úti, 2002, pag.111
Deci concuren Ġa directă exprimă competiĠia privită din punctul de vedere
al produc ătorului, în timp ce concuren Ġa indirect ă apare ca fiind privit ă din
punctul de vedere al pie Ġei.
Concuren Ġa ideală, numităconcuren Ġă perfectă presupune existen Ġa în
cadrul pie Ġei a următoarelor condiĠii:atomicitatea (existenĠa unui num ăr mare de
vânzători úi cumpăUători, interven Ġiile individuale ale acestora neputând
determina o schimbare a cererii sau ofertei globale), transparen Ġa perfect ă a
pieĠei (respectiv cunoa úterea precis ă de către cumpăUător úi vânzător a tuturor
elementelor pie Ġei),omogenitatea produsului (existenĠa pe piaĠă a unor produse
identice, echivalente), intrarea úi ieúirea liber ă pe piaĠăúi perfecta mobilitate
a factorilor de produc Ġie (toĠi întreprinz ătorii să poată găsi liber úi nelimitat
capitalul úi forĠa de munc ă de care are nevoie la un moment dat).

102În realitate aceste condi Ġii sunt îndeplinite doar par Ġial, ceea ce înseamn ă
Fă piaĠa cunoaúte, de fapt o concuren Ġă imperfect ă, ea manifestându-se în
următoarele forme:
xconcuren Ġa pură, caracteristic ă situaĠiei cu mul Ġi ofertanĠi, acĠionând în
cadrul pie Ġei bunurilor de mas ă (minereuri, combustibili, cereale etc.).
DiferenĠierile nesemnificative dintre produse úi dintre condi Ġiile de comercializare
a acestora impun alinierea tuturor concuren Ġilor la acela úi nivel de pre Ġuri, acestea
având la baz ă raportul cantitativ dintre cerere úi ofertă;
xconcuren Ġa monopolistic ăpresupune, de asemenea mai mul Ġi ofertanĠi
acĠionând în cadrul pie Ġei unor produse care îns ă, prin natura lor, pot fi
diferenĠiate într-o anumit ă măsură (calitate, gabarit, performan Ġe, model, culoare
etc.). Situa Ġia concuren Ġială are ca efect o anumit ă aliniere a pre Ġurilor cu
diferenĠieri corespunz ătoare impuse de diferen Ġele dintre produse. Posibilitatea ca
prin diferen Ġieri faĠă de concuren Ġi să fie obĠinută o situaĠie de „monopol” relativ
pentru un anumit segment de cump ăUători, explic ă denumirea oarecum
contradictorie a acestei forme de concuren Ġă;
xconcuren Ġa oligopolist ăeste caracteristic ă situaĠiilor de pia Ġă cu puĠini
ofertanĠi. Numărul redus al concuren Ġilor creeaz ă premisele unei competi Ġii aspre,
datorită posibilităĠilor de cunoa útere a pozi Ġiei deĠinute de fiecare în cadrul pie Ġei.
Din acest motiv, schimbarea atitudinii unuia dintre concuren Ġi atrage rapid o
reacĠie de răspuns din partea celorlal Ġi. Pe acest fundal pot s ă apară însă
cartelurile, situa Ġie în care, de regul ă în mod ilegal, concuren Ġii principali sau
chiar toĠi concuren Ġii fixează împreună preĠurile úi alte condi Ġii de vânzare.
Atunci când firmele ofer ă aceeaúi marfă, diferenĠiindu-se doar prin
servicii sau pre Ġuri avem de a face cu oligopol pur. Firmele care ofer ă produse
parĠial diferen Ġiate în special prin calitate, modele sau servicii, ac Ġionează în
cadrul concuren Ġei de tip oligopol diferen Ġiat.
În toate cazurile prezentate mai sus, concuren Ġa are ca „actori” ofertan Ġii
Părfurilor, presupunându-se c ă ei vizeaz ă un număr mare de cump ăUători. În
condiĠiile în care exist ă o singură firmă furnizeaz ă un anumit produs sau serviciu
într-o anumit ăĠară sau zonă (poúta, compania de electricitate) ne confrunt ăm cu o
situaĠie de monopol pur . Acest monopol poate fi rezultatul unei hot ărâri
guvernamentale, al unei licen Ġe, al unor economii de scar ă sau a altor factori. Un
monopol neregulat care caut ă să maximizeze profiturile ar cere un pre Ġ mare, ar
face foarte pu Ġină publicitate, úi ar oferi servicii minime, deoarece consumatorii

103sunt obliga Ġi să cumpere produsul oferit de firma respectiv ă, în lipsa altor
variante. Dac ă există însă produse substituibile sau se anun Ġă pericolul unei
concurenĠe, monopolistul pur ar putea investi în servicii de calitate úi tehnologie,
care ar ac Ġiona ca bariere de intrare pentru concuren Ġă. Un monopol regulat, pe de
altă parte, ar fi obligat s ă reducă preĠul úi să furnizeze servicii mai bune.
În unele cazuri, îns ă, ofertanĠii – în num ăr mai mare sau mic – se
confruntă cu un singur cump ăUător. PiaĠa cunoaúte în acest caz o situaĠie de
monopson. ObĠinerea comenzilor, respectiv vânzarea-cump ărarea, se realizeaz ă,
de regulă, pe calea licita Ġiilor care semnific ă, de asemenea, un gen de concuren Ġă.
De asemenea în cadrul pie Ġei se întâlne úte mai rar úi situaĠia în care atât ofertantul
cât úi beneficiarul de Ġin fiecare o situa Ġie de monopol. Aceast ă situaĠie este
cunoscută sub denumirea de monopol bilateral.
™O altă caracteristic ă a pieĠei serviciilor se refer ă laincluderea numai a
serviciilor marf ă. Serviciile publice sau serviciile nonmarket satisfac o parte
semnificativ ă a cererii de servicii din partea popula Ġiei, dar úi cererea manifestat ă
de întreprinderi. Astfel, exist ă categorii de servicii care sunt atât servicii publice
cât úi servicii marf ă (săQătate, învăĠământ etc).
™Dificultatea evalu ărilor cantitative privind structura úi dinamica pie Ġei
serviciilor reprezint ă o altă caracteristic ă a pieĠei serviciilor úi rezultă din
intangibilitatea serviciilor. De regul ă, evaluarea serviciilor este realizat ă calitativ
úi vizează atât serviciul în sine cât úi consecin Ġele acestuia. De exemplu, în cazul
serviciilor medicale, exprim ările cantitative vizeaz ă intensitatea prest ării
serviciilor: num ărul de spitale, num ăr de persoane internate, num ărul de zile de
spitalizare, num ărul de medici la 1000 de locuitori, etc. Dar, dac ă ne propunem s ă
evaluăm calitatea actului medical, preocup ările se complic ă deoarece necesit ă
elaborarea unei metodologii unanim acceptat ăúi validată.
Cu toate aceste dificult ăĠi, sunt categorii de servicii care prin specificul lor
se pot evalua numai cantitativ. De exemplu, serviciile de telecomunica Ġii pentru
care se pot determina indicatori privind intensitatea/traficul (num ărul de abona Ġi),
sau evaluarea calit ăĠii (durata medie a unei convorbiri).
ŸÎn general, pia Ġa serviciilor este o pia Ġă imperfect ă din punct de vedere al
modului de manifestare a concuren Ġei. Printre particularit ăĠile pieĠei serviciilor
rezultate din modul de manifestare a concuren Ġei enumer ăm:
ƒneomogenitatea majorit ăĠii serviciilor;
ƒafectarea atomicit ăĠii;

104ƒexistenĠa unor bariere la p ătrunderea (lansarea) pe pia Ġă;
ƒlimitarea transparen Ġei.
™Neomogenitatea majorit ăĠii serviciilor este determinat ă de:
ƒinseparabilitatea unor servicii de persoana prestatorului úi respectiv a
utilizatorului.
ƒimaterialitatea serviciilor;
În general acela úi serviciu este specific fiec ărui prestator. De exemplu,
calitatea actului medical este determinat ă de preg ătirea de specialitate a
medicului, de experien Ġa úi talentul acestuia. Totu úi sunt servicii, care de úi
consumul serviciului nu necesit ă prezenĠa prestatorului, calitatea este specific ă
fiecărui furnizor (de exemplu, serviciile de editare).
™Afectarea atomicit ăĠii este determinat ă de netransferabilitatea unui serviciu.
De exemplu, dac ă într-o localitate exist ă prestaĠii pentru servicii de acela úi fel
(restaurante, cabinete medicale), pia Ġa se poate deplasa spre o concuren Ġă
monopolist ă, dacă există un singur prestator (un singur restaurant sau un singur
cabinet medical). În aceste condi Ġii, aceste unit ăĠi prestatoare de servicii particip ă
pe piaĠă în calitate de monopol.
™ExistenĠa unor bariere la p ătrunderea (lansarea) pe pia Ġă a serviciilor
Pătrunderea (lansarea) pe pia Ġă a unor servicii este condi Ġionată de o serie de
restricĠii, ce pot fi de natur ă birocratic ă sau economic ă.
™Limitarea transparen Ġei reprezint ă o altă particularitate a pie Ġei serviciilor úi
este cauzat ă de:
ƒimaterialitatea serviciilor;
ƒperisabilitatea serviciilor.RestricĠii de natur ă
birocratic ăƒlicenĠa de emisie î n c a z u l u n o r s e r v i c i i d e
telecomunica Ġii;
ƒbrevetul de turism în cazul serviciilor turistice;
ƒlicenĠa de distribu Ġie în cazul comercializ ării de
produse ce pot afecta securitatea popula Ġiei;
ƒautorizarea sau acreditarea pentru
învăĠământul particular.
RestricĠii de natur ă
economic ăƒcapitalul necesar pentru prestarea serviciilor de
telecomunica Ġii;
ƒcapitalul minim foarte mare în cazul serviciilor
bancare.

105Această particularitate a pie Ġei serviciilor limiteaz ă accesul la informa Ġii úi
poate afecta raportul cerere-ofert ă, în sensul dezechilibr ării acesteia. Pentru
eliminarea într-o propor Ġie cât mai mare a efectelor negative ale acestor cauze ce
determină limitarea transparen Ġei, întreprinderile î úi stabilesc strategii
diferenĠiate, precum: perceperea de tarife diferen Ġiate, acordarea de diferite
facilităĠi, lansarea unor pachete de servicii etc.
Dar sunt servicii a c ăror piaĠă prezintă trăVăturile unei concuren Ġe
perfecte: atomicitatea participan Ġilor, omogenitatea produselor, accesibilitatea,
fluiditatea úi mobilitatea factorilor de produc Ġie. Este cazul pie Ġei serviciilor de
multiplicare a documentelor, develop ări foto etc.
3.4. Cererea de servicii
Consumatorul se manifest ă pe piaĠă în calitate de agent al cererii. El este
cel care beneficiaz ă de serviciile achizi Ġionate pentru a le utiliza în scopul
satisfacerii necesit ăĠilor sale.
În sens microeconomic, cererea de servicii exprim ă cantitatea de servicii
pe care un agent economic sau to Ġi agenĠii economici sunt dispu úi să o
achiziĠioneze într-o perioad ă de timp, în condi Ġiile tarifului existent úi ale altor
împrejurări economice úi subiective care o determin ă, pentru satisfacerea nevoilor
de consum.
3.4.1. Con Ġinutul úi formele de manifestare a cererii de servicii
Plecând de la ideea conform c ăreia consumul este probabil scopul
fundamental al laturii materiale a vie Ġii, vom continua cu analiza nevoii de
consum.
Nevoia de consum reprezint ă ansamblul necesit ăĠilor oamenilor,
unităĠilor economice, institu Ġiilor, deci a tuturor agen Ġilor economici existen Ġi pe
piaĠă. Aceasta poate fi definit ăúi ca o dorin Ġă de satisfacere n ăscută dintr-o
exigenĠă naturală sau din adeziunea la exigen Ġele de comportament ale societ ăĠii,
care incit ă la o acĠiune úi care este satisf ăcută prin intermediul consumului. De
asemenea, nevoia de consum reprezint ă o lipsă perceput ă privind posedarea sau
consumul unui bun oarecare61.
Nevoia de consum se poate exprima printr-o cerere solvabil ă individual ă
sau colectiv ă. Ansamblul trebuin Ġelor ce dau con Ġinutul categoriei de nevoie de
61 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dic Ġionar explicativ, Editura
Economic ă, Bucureúti, 2003, pag. 482-484

106consum apare úi se formeaz ă într-un cadru general, concret, creat de produc Ġia
socială. Prin volum, structur ăúi diversitate, produc Ġia determin ă dimensiunile úi
complexitatea sistemului de nevoi. În raport cu produc Ġia ce se realizeaz ă efectiv,
se pot deosebi urm ătoarele categorii de nevoi:
ƒnevoi efective care pot fi satisf ăcute pe baza poten Ġialului de produc Ġie
actual disponibil în economie;
ƒnevoi latente care ar putea fi satisf ăcute, deoarece exist ă tehnologiile
necesare, dar care înc ă nu s-au manifestat efectiv pe parcursul procesului
economic pân ă în prezent;
ƒnevoi virtuale care sunt clar formulate, dar a c ăror satisfacere nu este
posibilă în prezent datorit ă lipsei tehnologiilor corespunz ătoare.
Ansamblul nevoilor de consum productiv sau neproductiv ale agen Ġilor
economici, institu Ġiilor úi populaĠiei, privite la scara întregii societ ăĠi formeaz ă
nevoia social ă. Nevoile sociale existente la un moment dat se manifest ă pe piaĠă
sub forma cererii de bunuri úi servicii dar nu trebuie confundate nevoile umane cu
cererea, deoarece cererea reflect ă acele nevoi care se pot satisface prin
intermediul pie Ġei.
Nevoile de consum pot fi clasificate dup ă diferite criterii . Astfel, dup ă
gradul de necesitate se pot distinge:
-nevoi de prim ă necesitate;
-nevoi de necesitate medie;
-nevoi de lux.
În func Ġie de posibilitatea de a produce bunurile úi serviciile necesare
satisfacerii nevoilor, acestea pot fi:
-nevoi solvabile, când exist ă posibilitatea real ă de a le procura;
-nevoi nesolvabile, care nu pot fi satisf ăcute datorit ă lipsei puterii de
cumpărare necesare.
Din punct de vedere al raporturilor dintre nevoi , există:
-nevoi care se completeaz ă (principale úi complementare);
-nevoi care se asociaz ă;
-nevoi care se exclud reciproc.
În funcĠie de motivul formativ , nevoile se împart în:
-nevoi de baz ă ale existen Ġei (hrană, îmbrăFăminte etc);
-nevoi generate de procesul de produc Ġie (materii prime, materiale,
combustibili etc).

107În funcĠie de caracterul lor, nevoile pot fi: materiale, spirituale úi sociale.
Nevoile sunt diferite úi în funcĠie de natura valorii de întrebuin Ġare,
care le asigur ă procesul de satisfacere. O serie dintre aceste nevoi, cum sunt cele
de hrană, implică consumarea bunurilor materiale, iar altele se satisfac prin
intermediul anumitor servicii , cum sunt cele de transport, comunica Ġii, instruire,
cultură etc.
Cererea reprezint ă dorinĠa de a intra în posesia unui produs (bun sau
serviciu) la care se adaug ă posibilitatea úi disponibilitatea de a pl ăti preĠul cerut
pentru acesta62.
Prin cererea de servicii se satisface partea principal ă a nevoii de consum,
serviciile procurându-se úi prin intermediul pie Ġei, astfel încât, cererea de servicii
este determinat ă de trei condi Ġii esenĠiale de existen Ġă63:
ƒdisponibilitatea de a cump ăra serviciul respectiv;
ƒexistenĠa dorinĠei clientului de a consuma într-o anumit ă cantitate un
serviciu;
ƒposibilitatea de a achizi Ġiona serviciul respectiv, determinat ă în principal
de solvabilitatea consumatorului.
Cererea de servicii poate fi întâlnit ă în diverse de forme de manifestare ,
datorită ariei foarte largi de cuprindere, dinamismului, mobilit ăĠii úi complexit ăĠii
sectorului de servicii64.
a)Astfel, din punctul de vedere al solvabilit ăĠii, cererea de servicii poate fi:
-cerere efectiv ă, care se manifest ă pe piaĠăúi care poate fi satisf ăcută;
acest tip de cerere îndepline úte două condiĠii úi anume: existen Ġa pe
piaĠă a serviciului úi capacitatea cump ăUătorului de a pl ăti pentru
serviciul respectiv;
-cererea poten Ġială, reprezentat ă de nevoile reale, dar care nu poate fi
satisfăcută datorită incapacit ăĠii unuia dintre cei doi agen Ġi economici
de a asigura producerea úi/sau comercializarea úi consumul.
b)Dupămodul de manifestare în timp , cererea de servicii poate fi:
-cerere curent ă specifică serviciilor ce prezint ă un grad sporit de
necesitate pentru una sau mai multe categorii de consumatori (de
exemplu: serviciile de transport, serviciile de înv ăĠământ etc.);
62 Gherasim, T., Microeconomie, vol. I, Editura Economic ă, Bucureúti, 1993, pag. 6963 Zaharia, N., (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag. 12764 Patriche, D., Tratat de economia comer Ġului, Editura Eficient, Bucure úti, 1998, pag. 215

108-cerere sezonier ă specific ă serviciilor a c ăror necesitate sau
posibilitate de consum apar cu o anumit ă periodicitate (de exemplu:
serviciile de turism de pe litoral, servicii de închiriere a
echipamentelor sportive pentru schi etc.);
-cerere ocazional ă sau rar ă care se manifest ă numai în anumite
condiĠii determinate de ocazii sau evenimente cu caracter de excep Ġie
pentru consumatori (de exemplu: serviciile de renovare a unei
locuinĠe, service-ul pentru bunurile de uz îndelungat etc).
c)Dupăgradul de corelare cu oferta , cererea de servicii poate fi:
-cerere satisf ăcută care în timpul manifest ării pe pia Ġă întâlneúte o
ofertă echivalent ă atât din punct de vedere cantitativ cât úi structural;
-cerere nesatisf ăcută care este reprezentat ă de acea nevoia social ă
pentru care în momentul manifest ării pe piaĠă nu există coresponden Ġă
cu oferta de servicii.
Identificarea cererii nesatisf ăcute prezint ă o deosebit ă importan Ġă pentru
întreprinz ători, deoarece pe baza acesteia î úi pot fundamenta decizia de
dezvoltare a afacerilor, oferind pe pia Ġă tocmai serviciile pentru care s-a
manifestat cererea, dar pentru care pe pia Ġă nu s-a reg ăsit o ofert ă echivalent ă.
d)Din punctul de vedere al manifestării în timp , cererea de servicii poate fi:
-cerere constant ă care se men Ġine relativ neschimbat ă pentru o
perioadă de timp mai îndelungat ă (de exemplu: serviciile medicale
pentru bolile cardiovasculare, serviciile de paz ăúi protecĠie o unor
obiective importante etc);
-cerere descresc ătoare care se manifest ă în cazul serviciilor a c ăror
intensitate a cererii a devenit inferioar ă serviciilor concurente sau
serviciilor care satisfac acelea úi nevoi, dar la un nivel superior (de
exemplu: serviciile pentru repararea înc ăOĠămintei);
-cerere crescătoare care se manifest ă în cazul serviciilor pentru care
influenĠa factorilor determinan Ġi are drept rezultat sporirea solicit ărilor
din partea consumatorilor (de exemplu: serviciile de creditare oferite
de instituĠiile bancare).
e)În funcĠie de agentul economic care exprim ă cererea de servicii, se
deosebesc:
-cerere individual ă care se manifest ă din partea unui individ,
întreprindere sau institu Ġie pentru un anumit serviciu;

109-cerere agregat ă care reprezint ă pe de o parte însumarea tuturor
cererilor individuale de pe pia Ġa unui serviciu într-o perioad ă de timp
úi pe de alt ă parte reprezint ă ansamblul cheltuielilor realizate în cadrul
unei economii na Ġionale pentru procurarea serviciilor.
3.4.2. Factori de influen Ġă ai cererii de servicii
Identificarea úi studierea factorilor de influen Ġă ai cererii de servicii
reprezintă o etapă important ă în procesul complex de evaluare cantitativ ă úi
calitativă a serviciilor. Rezultatele ob Ġinute din acest demers útiinĠific constituie o
bază în fundamentarea investi Ġiilor în acest domeniu, precum úi în fundamentarea
politicilor de pia Ġă ale ofertan Ġilor de servicii.
Factorii de influen Ġă ai cererii de servicii se pot grupa în dou ă mari
categorii: factori generali úi factori specifici65.
3.4.2.1. Factori generali ai cererii de servicii
Din aceast ă categorie de factori ai cererii de servicii fac parte: tarifele
practicate, veniturile consumatorului, tarifele serviciilor substituibile úi
complementare, preferin Ġele consumatorului úi factorul timp.
a)Tarifele practicate constituie un factor puternic de influen Ġă al cererii de
servicii, deoarece când tariful unui serviciu cre úte, consumatorul va cump ăra o
cantitate mai mic ă din serviciul respectiv. Exist ă două explicaĠii pentru aceasta.
În primul rând, alocând un tarif mai mare pentru un serviciu pe care înainte îl
cumpăra cu mult mai pu Ġin, va reduce vizibil o parte din venitul s ău. A doua
situaĠie intervine când consumatorul r ăspunde cre úterii tarifului unui serviciu în
strânsă legătură cu alte servicii, acesta trecând cu u úurinĠă la înlocuirea serviciului
respectiv cu un altul pe care î úi permite s ă îl plătească la acelaúi preĠ pe care îl
aloca serviciului anterior. În general se poate afirma c ă cererea pentru un serviciu
este invers propor Ġională cu tariful, în condi Ġiile menĠinerii unui nivel constant
pentru ceilal Ġi factori.
Modificările cererii de servicii în func Ġie de tarifele practicate depind de:
-nivelul ini Ġial al tarifului;
-calitatea serviciului respectiv;
-raportul existent între calitatea úi tariful serviciului respectiv;
-elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.
65 Zaharia, M., (coord), Economia de servicii, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag. 133-143

110b)Veniturile consumatorului reprezint ă un alt factor de influen Ġă a cererii
de servicii. În func Ġie de evoluĠia cererii , determinat ă de modificarea veniturilor
consumatorului, serviciile pot fi:
-servicii normale , a căror cerere cre úte sau scade în aceea úi direcĠie cu
venitul consumatorului;
-servicii inferioare , a căror cerere evolueaz ă în sens contrar veniturilor
consumatorului.
Efectele influen Ġei veniturilor consumatorului asupra cererii de servicii
poate fi diferit, în func Ġie de mediul economico-social în care se manifest ă
cererea pentru un serviciu sau altul.
c)Tarifele serviciilor substituibile
Serviciile substituibile sunt acele servicii care satisfac nevoi similare.
Dacă tariful la unul dintre servicii creúteare loc sporirea cererii la serviciul
substituibil. În func Ġie de gradul de substituibilitate , serviciile pot fi:
-perfect substituibile atunci când utilitatea serviciului substituit este
aproximativ egal ă cu cea a substituentului;
-parĠial substituibile atunci când substituirea se realizeaz ă doar într-o
anumită proporĠie.
Foarte important este s ă se cunoasc ă disponibilitatea consumatorului de a
substitui un serviciu cu altul.
d)Tarifele serviciilor complementare influenĠează nivelul úi evoluĠia
cererii de servicii în sens contrar. Principala caracteristic ă a serviciilor
complementare se refer ă la manifestarea utilit ăĠii serviciilor consumate împreun ă,
iar creúterea tarifului la unul dintre servicii, diminueaz ă consumul ambelor
servicii. În func Ġie de gradul de complementaritate s e r v i c i i l e p o t f i : strict
complementare , în cazul c ărora gradul de complementaritate este apropiat de 1,
úiparĠial complementare , care au un grad de complementaritate diferit de 1.
e)PreferinĠele consumatorului pentru un anumit serviciu influen Ġează
direct evolu Ġia cererii, astfel, dac ă vor creútepreferinĠele cumpăUătorilor pentru un
serviciu, cererea total ă pentru acel serviciu va cre úte. Preferin Ġele consumatorului
pot fi identificate prin cercet ări de marketing úi în general r ămân constante pe
perioade mai îndelungate de timp. Acest factor prezint ă anumite valenĠe:
-evidenĠiază anumite aspecte calitative cu influen Ġe asupra cererii de
servicii;
-stă la baza criteriilor de segmentare a ofertei de servicii;

111-permite evaluarea cantitativ ă a cererii de servicii, desigur în urma unor
analize complexe a restric Ġiilor de natur ă financiar ă, în principal.
f)Factorul timp este mai pu Ġin important în evaluarea cererii de servicii,
mai ales dac ă avem în vedere simultaneitatea produc Ġiei úi consumului. Acest
factor prezint ă interes doar în m ăsura necesit ăĠii pregătirii necesit ăĠii pregătirii
producătorului pentru a fi capabil de a oferi un anumit serviciu.
3.4.2.2. Factori specifici de influen Ġă ai cererii de servicii
Sectorul ter Ġiar este deosebit de vast úi prezintă un grad ridicat de
complexitate. De aceea, concomitent cu ac Ġiunea factorilor cu caracter general,
cererea de servicii este influen Ġatăúi de o serie de factori cu caracter specific .
Specificitatea factorilor de influen Ġă se diferen Ġiază pe principalele categorii de
servicii:
ƒservicii prestate în special pentru popula Ġie;
ƒservicii prestate în special pentru întreprinderi;
ƒservicii interna Ġionale.
a)Factorii specifici cererii de servicii a popula Ġiei – din aceast ă categorie
fac parte urm ătorii factori: factorii demografici, factorii socio-culturali, raportul
timp liber-venituri.
Principalii factori demografici cu influen Ġă directă asupra structurii úi
dinamicii cererii de servicii a popula Ġiei sunt:
¾numărul popula Ġiei;
¾structura pe sexe úi pe grupe de vârst ă a populaĠiei;
¾repartiĠia teritorial ă a popula Ġiei, atât din punct de vedere numeric cât
úi al structurii pe sexe úi pe grupe de vârst ă.
Factorii demografici privind popula Ġia de pân ă la 19 ani influen Ġează în
mod direct evolu Ġia serviciilor de educa Ġie úi de învăĠământ, în special primar,
gimnazial úi liceal. La cealalt ă extremă se regăseúte popula Ġia de vârsta a III-a
care exercit ă o influen Ġă puternică asupra serviciilor de s ăQătate. Creúterea duratei
medii de via Ġă contribuie la cre úterea cererii pentru serviciile turistice.
Dintre factorii socio-culturali ce influen Ġează cererea de servicii se
evidenĠiază schimbările sociale, urbanismul úi apartenen Ġa la un anumit mediu
cultural ce dispune de tradi Ġii, obiceiuri úi mentalit ăĠi proprii.
Această influenĠă se poate observa îns ăúi în sens contrar, deoarece úi
serviciile pot influen Ġa evoluĠia factorilor socio-culturali. De exemplu,

112dezvoltarea mijloacelor úi căilor de comunica Ġie contribuie substan Ġial la creúterea
úi diversificarea nevoilor consumatorilor de servicii.
Raportul timp liber-venituri influenĠează evoluĠia cantitativ ă úi
structural ă a cererii de servicii. În practic ă, în funcĠie de raportul timp liber-
venituri, consumatorii se pot afla în urm ătoarele situa Ġii:
¾venituri mari úi timp liber limitat –situaĠie specific ă populaĠiei de
vârstă medie, care este preocupat ă în principal de activitatea profesional ăúi este
mare consumatoare de servicii;
¾venituri mari úi timp liber – în aceast ă situaĠie se regăseúte o mică
categorie a popula Ġiei care este preocupat ă de petrecerea cât mai agreabil ă a
timpului liber (servicii turistice, servicii de divertisment etc);
¾venituri mici – situa Ġie specific ă unei anumite categorii de
consumatori, care sunt nevoi Ġi să renunĠe la anumite servicii sau s ă le substituie.
Aceúti consumatori contribuie la formarea cererii de servicii de prim ă necesitate.
b)Factorii specifici cererii de servicii pentru întreprinderi
La identificarea úi analiza acestor factori de influen Ġă ai cererii de servicii
se impune cu necesitate cunoa úterea celor dou ă elemente fundamentale ale
mediului întreprinderii: mediul intern, care se afl ă sub controlul direct al
managementului întreprinderii úi mediul extern, cu cele dou ă componente,
micromediul úi macromediul. Complexitatea mediului intern reprezint ă rezultatul
efectelor tehnologiilor moderne asupra organiza Ġiei, de la mecanizare pân ă la
automatizare úi cibernetizare. Referitor la dinamismul mediului extern trebuie
subliniat în mod deosebit aportul pe care l-au avut amplificarea concuren Ġei, forĠa
furnizorilor de bunuri úi servicii precum úi forĠa clienĠilor.
c)Factorii specifici cererii de servicii interna Ġionale – din cadrul acestei
categorii de factori fac parte66:
-creúterea veniturilor úi modificarea cheltuielilor de consum ale
populaĠiei;
-dezvoltarea úi liberalizarea comer Ġului cu bunuri;
-evoluĠia progresului útiinĠific úi tehnic;
-expansiunea activit ăĠii companiilor multina Ġionale.
Creúterea veniturilor úi modificarea cheltuielilor de consum ale popula Ġiei
au o influen Ġă puternic ă asupra serviciilor interna Ġionale, ca urmare a
66 Ioncică, M., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucure úti, 2002, pag. 175

113modificărilor preferin Ġelor úi a stilului de via Ġă ale diverselor categorii de
consumatori.
Dezvoltarea úi liberalizarea comer Ġului cu bunuri a determinat dezvoltarea
serviciilor complementare (service, transport, asigur ări, servicii bancare etc).
EvoluĠia progresului tehnico- útiinĠific a condus la amplificarea serviciilor
privind transferul de tehnologie, serviciilor de inginerie úi informatic ă, a
serviciilor de protec Ġie a informa Ġiilor.
Expansiunea activit ăĠii companiilor multina Ġionale are ca efecte
dinamismul serviciilor de cercetare a pie Ġelor, cre úterea serviciilor de
telecomunica Ġii, a serviciilor bancare etc.
3.4.3. Metode utilizate în studierea cererii de servicii
În cele ce urmeaz ă se vor preciza principalele categorii de metode
utilizate în studierea cererii de servicii a popula Ġiei, precum úi rezultatele unei
analize a satisfacerii cererii popula Ġiei pentru servicii.
Pentru studierea cererii de servicii exist ă o paletă largă de metode, care de
fapt úi-au dovedit valabilitatea úi în cazul bunurilor de consum. Spre deosebire de
acestea, în cazul serviciilor dificultatea întâmpinat ă se refer ă la calitatea
informaĠiilor privind cererea de servicii, dificultate cauzat ă de complexitatea,
diversitatea úi caracteristicile serviciilor.
În funcĠie de modalitatea de abordare úi modul de rezolvare, metodele de
studiere a cererii de servicii se pot grupa astfel67:
-metode analitice;
-metode statistice;
-metode normative.
Metodele analitice se bazeaz ă pe un instrumentar matematic, cu ajutorul
Făruia se ob Ġin soluĠii optime la diferitele obiective stabilite, în func Ġie de valorile
parametrilor avu Ġi în vedere. În cazul situa Ġiilor deosebit de complexe, în activitatea
practică de studiere a cererii de servicii sunt utilizate tehnicile de simulare, care
vor avea ca rezultat ob Ġinerea mai multor solu Ġii corespunz ătoare scenariilor.
Metodele statistice sunt utilizate în analiza seriilor de date, ce
caracterizeaz ă evoluĠia cererii efective exprimate de consumatorii de servicii în
anumite perioade de timp.
67 Zaharia, M., (coordonator), Economia de servicii, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag. 144-145

114Metodele normative se bazeaz ă pe utilizarea unor „norme” de consum
determinate de regul ă statistic. Aceste norme se refer ă la volumul cererii
individuale úi/sau colective pentru o serie de servicii, de regul ă de interes public,
cum sunt serviciile de furnizare a energiei electrice úi termice, a gazului metan,
precum úi serviciile de transport, po úWă etc.
În studierea cererii de servicii aceste metode nu sunt utilizate izolat, ci în
funcĠie de situa Ġiile concrete úi informa Ġiile disponibile sunt utilizate toate cele
trei categorii de metode, acestea completându-se reciproc.
ŸCheltuielile pentru plata serviciilor deĠin în medie, pe ansamblul
gospodăriilor, o pondere de 24,7% în totalul cheltuielilor de consum (24,9% în
anul 2006).
Tabel nr. 9
Nivelul úi structura cheltuielilor totale de consum,
pe categorii de gospod ării, după statutul ocupa Ġional
al capului gospod ăriei, în anul 2007
Total
gospodăriiGospodării de:
SalariaĠiLucrători pe
cont propriu
în activităĠi
neagricoleAgricultori ùomeri Pensionari
Cheltuieli totale de
consum, lei
-m e d i i l u n a r e p e o
gospodărie din care,
în % pentru:
– consumul alimentar
– mărfuri nealimentare
– plata serviciilor1104,7
45,0
30,3
24,71456,2
40,1
32,3
27,31059,0
48,2
30,2
21,6779,4
62,0
24,8
13,2931,8
49,0
26,3
24,7881,0
48,4
28,8
22,8
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României 2006 úi 2007, pag. 160
Cea mai mic ă pondere a cheltuielilor pentru servicii s-a înregistrat la
gospodăriile de agricultori (13,2%), iar cea mai mare în cazul gospod ăriilor de
salariaĠi (27,3%), amplitudinea varia Ġiei acestei ponderi fiind de 14,4 puncte
procentuale.
Un factor important care diferen Ġiază cheltuielile de consum pe o persoan ă
din gospod ărie este Părimea gospod ăriei, respectiv num ărul de persoane care
compun gospod ăria. Astfel, în anul 2007, ponderea cheltuielilor de consum medii
pe o persoan ă din gospod ărie pentru plata serviciilor în ansamblul cheltuielilor
totale de consum descre úte pe măsură ce numărul persoanelor care compun

115gospodăria creúte. Acest indicator calculat pentru gospod ăriile compuse din úase
persoane sau mai multe reprezint ă 17,2% din totalul cheltuielilor totale de
consum, fa Ġă de 21,6% pentru gospod ăriile cu cinci persoane, de 25% pentru
gospodăriile cu patru persoane, de 26,2% gospod ăriile cu trei persoane, de 25,5%
gospodăriile cu dou ă persoane úi de 26,2% pentru gospod ăriile cu o persoan ă.
Ponderea cheltuielilor totale de consum pentru plata serviciilor se
diferenĠiază semnificativ pe categorii de gospod ării,urban (28,9%) úirural
(16,6%), fa Ġă de media realizat ă pe ansamblul gospod ăriilor (24,7%).
Referitor la structura cheltuielilor totale de consum, pe destina Ġii, în
anul 2007, cheltuielile pentru locuin Ġă, apă, electricitate, gaze úi alĠi combustibili
au deĠinut de 15,5%, cheltuielile pentru transport 5,9%, cheltuielile pentru
comunica Ġii 5,1%, cheltuielile pentru mobilier, dotarea úi întreĠinerea locuin Ġei úi
respectiv cheltuielile pentru recreere úi cultură câte 4,6%, cheltuielile pentru
VăQătate 3,9%, cheltuielile pentru hoteluri, cafenele úi restaurante 1,2%,
cheltuielile pentru educa Ġie 0,8% etc.
3.5. Oferta de servicii
Oferta de servicii, în termenii de baz ă economici, reprezint ă cât de mult úi
ce anume poate oferi pia Ġa serviciilor, o defini Ġie destul de simpl ă în aparen Ġă, dar
cu multe implica Ġii úi conotaĠii de ordin economic pe pia Ġa de consum a
serviciilor.
3.5.1. Categorii de oferte ale serviciilor
În literatura de specialitate se reg ăsesc două modalităĠi de prezentare a
ofertei de servicii: oferta individual ă de servicii úi oferta agregat ă68.
¾Oferta individual ăreprezintă
-oferta de servicii la nivelul unui singur agent economic;
-cantităĠile dintr-un serviciu pe care un agent economic le pune la
dispoziĠia clienĠilor spre vânzare.
Pentru ca o întreprindere prestatoare de servicii s ăúi formeze o ofert ă de
servicii trebuie îndeplinite mai multe condiĠii:
xdisponibilitatea producerii unui anumit serviciu; orice agent
economic are libertatea de a întreprinde sau nu, o afacere în domeniul serviciilor,
úi ce anume;
68 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag.
154-155

116xcapabilitatea întreprinderii de a produce un anumit serviciu, care
necesită resurse umane cu o preg ătire profesional ă de specialitate, resurse
materiale, resurse informa Ġionale úi tehnologice, precum úi resurse financiare. În
cele mai frecvente cazuri întreprinderea trebuie s ă facă dovada capabilit ăĠii sale
de a presta un anumit serviciu: brevet, autoriza Ġie, licenĠă etc.;
xmanagement performant care să asigure recuperarea costurilor
necesitate de producerea úi comercializarea serviciului din veniturile realizate din
această activitate úi obĠinerea de profit.
¾Oferta agregat ă
-reprezintă cantităĠile totale de servicii puse la dispozi Ġia
consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat;
-este constituit ă din ofertele individuale ale tuturor întreprinderilor
prestatoare.
3.5.2. Particularit ăĠi ale ofertei de servicii
Particularit ăĠile ofertei de servicii rezult ă din caracteristicile acestora. În
cele ce urmeaz ă vor fi prezentate particularit ăĠi ale ofertei, ce se reg ăsesc la
majoritatea serviciilor.
ƒNetransferabilitatea ofertei derivă din nematerialitatea úi
nestocabilitatea serviciilor. Serviciile nefiind materiale úi stocabile, nici nu se pot
transfera de pe o pia Ġă pe alta. De exemplu, serviciile hoteliere de cazare, nu se
pot transfera în alt ă localitate unde cererea este mai mare sau invers, când cererea
pentru cazare este foarte mare, peste num ărul locurilor de cazare, nu se pot
transfera astfel de servicii din alte localit ăĠi.
ƒDificultatea protec Ġiei juridice a serviciului rezultă din nematerialitatea
úi intangibilitatea unor servicii. Aceste dou ă caracteristici ale serviciilor creeaz ă
condiĠiile de cre útere a posibilit ăĠilor de imitare ale acestora. Datorit ă
nematerialit ăĠii úi particip ării cump ăUătorului la producerea serviciului,
prestatorul poate foarte u úor săúi particularizeze oferta, astfel încât atât teoretic
cât úi practic exist ă reale posibilit ăĠi de a prezenta un alt serviciu. Protec Ġia
juridică se limiteaz ă în astfel de cazuri la marc ă.
ƒImplicarea consumatorului în producerea serviciului generează:
-producerea unor servicii personalizate, ceea ce poate crea dificult ăĠi
pentru prestator;
-un sistem aparte de rela Ġii stabilite între prestator úi consumator, cu
consecinĠe benefice pentru ambele p ăUĠi;

117În aceste condi Ġii prestatorul (servicii medicale, înv ăĠământ etc.) are
posibilitatea s ă valorifice rela Ġiile cu clien Ġii săi pentru înt ărirea rela Ġiilor cu
aceútia, în scopul dobândirii, men Ġinerii úi chiar consolid ării poziĠiei pe pia Ġa
serviciului respectiv.
ƒOrganizarea produc Ġiei úi structurarea întreprinderii pornind de la
consumator este determinat ă de:
-inseparabilitatea serviciului de prestator úi consumator;
-simultaneitatea produc Ġiei úi consumului;
-nematerialitatea serviciului;
-nestocabilitatea serviciului;
-intensificarea concuren Ġei pe piaĠa serviciilor;
Persoana care ofer ă serviciul este cea mai important ă pentru client,
oferindu-i acestuia satisfac Ġia aúteptată.
ƒOferta de servicii este o ofert ă potenĠială, care devine real ă numai în
momentul consumului, fapt determinat de nestocabilitatea serviciului úi de
simultaneitatea produc Ġiei úi consumului serviciului.
3.5.3. Factori de influen Ġă ai ofertei de servicii
Oferta de servicii se afl ă sub influen Ġa unui complex de factori cu ac Ġiune
concomitent ă. Cei mai importan Ġi factori69 dintre ace útia, sunt enumera Ġi în
continuare:
xVolumul úi structura cererii influenĠează oferta de servicii úi poate avea
mai multe forme de manifestare.
Cererea nesatisf ăcută, care pentru o perioad ă de timp nu a reg ăsit o
ofertă echivalent ă. Important din acest punct de vedere este cunoa úterea atât
cantitativă úi structural ă, cât úi a localiz ării în timp úi spaĠiu a cererii
nesatisfăcute. Orientarea investitorilor pentru ini Ġierea úi dezvoltarea afacerilor în
direcĠia prestării serviciilor care au fost solicitate de c ătre consumatori úi care nu
au putut fi satisf ăcute datorit ă lipsei ofertei, ar fi foarte benefic ă, atât pentru
prestatori, care au toate úansele de a ob Ġine profit, cât úi pentru consumatori, care
vúi satisfac o nevoie social ă.
Manifestarea cererii efective influenĠează volumul ofertei pentru un
anumit serviciu, dar úi tarifele percepute de prestatorii care activeaz ă pe piaĠa
respectivă.
69 Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag.
155-159

118Cererea poten Ġială reprezint ă un factor de influen Ġă deosebit de
important a ofertei de servicii. Pentru ca cererea poten Ġială să fie transformat ă în
cerere efectiv ă, se impune cunoa úterea elementelor constitutive ale cererii
potenĠiale, precum úi a cauzelor pentru care nevoia social ă nu s-a exprimat într-o
astfel de cerere. Printre aceste cauze, se pot enumera: lipsa mijloacelor financiare,
inexistenĠa ofertanĠilor de servicii care constituie obiectul nevoii sociale, calitatea
serviciilor, tarifele acestora, raportul pre Ġ-calitate etc.
Creúterea volumului úi diversific ării cererii efective de servicii se poate
realiza prin:
-reducerea tarifelor;
-îmbunăWăĠirea raportul calitate – pre Ġ;
-creúterea num ărului de prestatori;
-informarea permanent ă a consumatorilor privind oferta de servicii.
xCosturile de produc Ġie reprezint ă un factor deosebit de important mai
ales pentru debutul unei afaceri în domeniul serviciilor (de exemplu, în
telecomunica Ġii, cabinete stomatologice, saloane de coafur ă-cosmetic ă etc).
Există însăúi servicii pentru care costurile de produc Ġie nu prezint ă o asemenea
importanĠă (de exemplu, serviciile de consultan Ġă, traduceri etc).
xTariful de pia Ġă al serviciului constituie un factor de influen Ġă a ofertei
de servicii úi prezintă o serie de particularit ăĠi determinate de caracteristicile
serviciilor. De regul ă, tariful unui serviciu este determinat în cea mai mare
proporĠie de către consumator. Rezultatul confrunt ării cererii cu oferta este mai
puĠin determinant úi această situaĠie îl avantajeaz ă pe consumator.
Simultaneitatea produc Ġiei úi consumului unor servicii conduce în cele
mai frecvente cazuri la constituirea unui monopol sau oligopol. Aceast ă
particularitate a tarifului serviciilor îl dezavantajeaz ă foarte puternic pe
consumator.
Cantitatea oferit ă se referă, de fapt, la volumul unui anumit serviciu pe
care prestatorii sunt dispu úi să o pună la dispozi Ġia consumatorului în momentul
primirii unui anumit pre Ġ. Astfel, elementul esen Ġial în determinarea ofertei îl
reprezintă corelaĠia dintre pre Ġúi cantitatea dintr-un serviciu oferit ă pe piaĠă.
ğinta ofertan Ġilor de servicii o reprezint ă câútigarea celor mai mari
profituri posibile. Ei vor presta orice serviciu care este profitabil.
RelaĠia dintre cantitatea oferit ăúi preĠ este exprimat ă prin legea ofertei,
potrivit căreia cantitatea din orice produs pe care o firm ă o va produce úi o va

119oferi spre vânzare este în rela Ġie pozitiv ă cu preĠul produsului, adic ă va creúte
când preĠul produsului cre úte úi scade când pre Ġul produsului scade.
Un aspect deosebit de important în analiza tarifului, ca factor de influen Ġă
a ofertei, se refer ă laelasticitatea ofertei în funcĠi e de tarif (E Q/T). Elasticitatea
ofertei eviden Ġiază în ce măsură cantitatea de servicii oferit ă răspunde modific ării
de tarif intervenite pe pia Ġa de consum.
De-a lungul timpului, economi útii au dezvoltat o m ăsură numeric ă a
fenomenului de elasticitate, cunoscut ă sub denumirea de coeficient de
elasticitate , pentru a exprima cât mai clar gradul diferit de r ăspuns al
prestatorilor la schimb ările de tarif (pre Ġ) ale diferitelor servicii (produse). Oferta
se poate g ăsi în următoarele situa Ġii: ofertă elasticăúi ofertă inelastică.
Oferta elastic ă intervine în momentul în care modificarea cantit ăĠii oferite
este mai mare decât modificarea tarifului. Firmele sunt dispuse s ă crească
producĠia de servicii destul de repede în momentul în care tarifele cresc. În acest
punct, ele trebuie s ă dispună de forĠă de munc ă disponibil ă dar úi de maúini,
utilaje aflate în num ăr suficient de mare úi în bune condi Ġii.
Oferta inelastic ă este întâlnit ă în situaĠiile în care modificarea procentual ă
a cantităĠii oferite are loc într-un procent mai sc ăzut decât modificarea
procentual ă a tarifului. La o sc ădere a tarifului firmele sunt dispuse s ă îúi
micúoreze cantitatea de servicii oferit ă.T
T1T2
Q Q2 Q1Curba
ofertei
Fig. 9 – Corela Ġia dintre ofert ăúi tarif

120Coeficientul de elasticitate a ofertei în func Ġie de tarif se calculeaz ă cu
următoarea formul ă, cu ajutorul c ăreia putem interpreta úi analiza cât de sensibil ă
este modificarea ofertei unui anumit serviciu la o modificare procentual ă a
tarifului:
¸¸
¹·
¨¨
©§u¸
¹·¨
©§
'' 'u' '' '' QT
TQ
TT
QQ
TT
QQ
TQ
TQEC :%%,
unde:TQEC reprezintăcoeficientul de elasticitate a ofertei în func Ġie de tarif;
ǻQ reprezint ă modificarea ofertei de servicii;
Q reprezint ă cantitatea ofertei de servicii;
ǻT reprezint ă modificarea tarifului serviciului;
T reprezint ă tariful serviciului.
Astfel, în cazul ofertei, putem întâlni urm ătoarele situa Ġii:
ƒdacă EQ/P > 1, oferta este elastic ă, adică se modific ă în acelaúi sens cu
tariful, dar mai intens (cu alte cuvinte oferta este sensibil ă la modific ările
de preĠ); cu cât elasticitatea ofertei este mai mare, cu atât prestatorii de
servicii sunt mai sensibili la modific ările de tarif;
ƒdacă EQ/P = 1, oferta este unitar ă, adică se modific ă în acelaúi sens cu
preĠul úi cu aceea úi intensitate;
ƒdacă EQ/P <1>0 oferta este inelastic ă adică se modific ă în acelaúi sens cu
preĠul, dar mai lent (oferta nu este sensibil ă la modific ările care intervin la
tariful serviciului).
De regulă, în cazul serviciilor, coeficientul de elasticitate a ofertei de
servicii este supraunitar în raport cu tarifele úi negativ în raport cu veniturile.
xTariful úi cantitatea serviciilor substituibile reprezint ă alĠi factori cu
influenĠă puternică asupra ofertei de servicii. Serviciile substituibile sunt acele
servicii care satisfac acelea úi categorii de nevoi úi care pot fi înlocuite cu alte
servicii (de exemplu dac ă un consumator doreúte să se deplaseze dintr-o localitate
în alta, acesta poate apela la serviciile unei firme de transport feroviar, la
serviciile unei firme de transport aerian sau la serviciile unei firme de transport
rutier). De asemenea úi produsele substituibile pot contribui substan Ġial la
satisfacerea cererii pentru bunuri care pot fi oferite direct prin procesul de
producĠie industrial ă sau prin prestarea de servicii (de exemplu, confec Ġiile, ca
rezultat al industriei u úoare sau ca rezultat al prest ării unui serviciu la comand ă).

121Aceste dou ă categorii de bunuri se g ăsesc în raporturi de concuren Ġă úi
influenĠează oferta de servicii în sens contrar.
xPreĠurile úi cantităĠile de servicii complementare determin ă o influen Ġă
directă asupra ofertei serviciilor. Aceast ă influenĠă poate fi pozitiv ă sau negativ ă.
De exemplu, un hotel, pe lâng ă serviciile de cazare úi masă poate oferi úi diverse
servicii complementare, cum ar fi: închirierea unor s ăli de conferin Ġe, transport,
servicii de curierat, servicii de vânzare de suveniruri. Astfel, cu cât cantitatea de
servicii complementare este mai mare, oferta de servicii va fi mai bogat ă. De
asemenea, este cunoscut faptul c ă, cu cât pre Ġul serviciilor de cazare este mai mic
úi oferta de servicii complementare va fi mai redus ă.
De exemplu, o cantitate redus ă de bunuri de uz îndelungat necesit ă dezvoltarea
serviciilor de service, iar o ofert ă bogată de astfel de bunuri úi la preĠuri accesibile
populaĠiei poate avea efecte negative asupra nivelului ofertei de servicii de
service.
Serviciile complementare pot influen Ġa oferta de servicii pe m ăsura
instaurării úi generaliz ării unor raporturi de asociere .
xTaxele, impozitele úi subvenĠiile au úi ele o influen Ġează semnificativ ă
asupra ofertei de servicii. Astfel, cre úterea taxelor va conduce la mic úorarea
ofertei de servicii în schimb reducerea acestora va contribui substan Ġial la
creúterea ofertei de servicii. De asemenea, major ările sau mic úorările subven Ġiilor
determină modificări ale ofertei de servicii în acela úi sens.
xNumărul prestatorilor de servicii reprezint ă un alt factor care
influenĠează oferta de servicii. În func Ġie de num ărul prestatorilor existen Ġi pe o
piaĠă, se creeaz ă diferitele tipuri de concuren Ġă, de la monopol la concuren Ġa
perfectă. Pentru a putea face o analiz ă cât mai bun ă a numărului de ofertan Ġi, se
recomand ă ca aceasta s ă nu fie efectuat ă pe ansamblul pie Ġei serviciilor, fiind
necesară o analiză pentru fiecare categorie de servicii oferite, în scopul reflect ării
oportunităĠilor de afaceri în domeniul serviciilor úi satisfacerii cât mai deplin a
nevoilor consumatorilor.
xFactorul timp îndepline úte un rol mai pu Ġin important în raportul dintre
cererea úi oferta de servicii, dac ă se are în vedere faptul c ă, în general, serviciile
se consum ă în momentul producerii lor. Cu toate acestea, factorul timp prezint ă
importanĠă mai ales pentru acele categorii de servicii care necesit ă pregătirea
prestatorului cu mult timp înainte de a presta serviciul.

122Desigur, prezentarea acestor factori de influen Ġă a ofertei de servicii are
un caracter general, urmând ca în func Ġie de specificul fiec ărei categorii de
servicii s ă se cunoasc ă úi să se analizeze úi alĠi factori, în vederea cre ării
posibilităĠilor de dezvoltare a afacerilor în acest domeniu úi de satisfacere a
nevoilor popula Ġiei.
3.5.4. Tendin Ġe în evolu Ġia ofertei de servicii
Sfârúitul secolului XX úi începutul secolului XXI au fost marcate de o
serie de tendinĠe în evoluĠia ofertei de servicii70:
ƒcreúterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte
sectoare;
ƒasocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri úi de servicii;
ƒcreúterea rolului úi importan Ġei calităĠii în domeniul serviciilor;
ƒdinamici diferen Ġiate pe categorii de servicii.
ƒCreúterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta
celorlalte sectoare reprezintă o tendinĠă înregistrat ă atât pe pia Ġa româneasc ă cât úi pe
piaĠa internaĠională. Dezvoltarea sectorului ter Ġiar a fost favorizat ă de dezvoltarea
economiei în ansamblu, care a avut efecte pozitive asupra nivelului de trai, ceea
ce a determinat în final apari Ġia úi diversificarea nevoii sociale pentru servicii.
Această tendinĠă este susĠinută de:
-creúterea ponderii popula Ġiei ocupate în sectorul serviciilor în România;
-creúterea ponderii serviciilor la crearea produsului intern brut în România;
-tendinĠa de creútere a contribu Ġiei serviciilor la realizarea valorii ad ăugate
brute (vezi punctul 2.2. din capitolul 2);
ƒAsocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri úi de servicii prezintă
tendinĠe contradictorii în prezent, dar datorit ă desfăúurării úi dinamismului
fenomenelor economico-sociale din prezent, aceste tendin Ġe sunt considerate
normale. Aceast ă stare de fapt se datoreaz ă:
-intensificării pătrunderii progresului tehnic în toate domeniile societ ăĠii;
-creúterii nivelului de trai úi respectiv a calit ăĠii vieĠii;
-diversific ării nevoilor sociale.
TendinĠa de disociere a ofertei de servicii de oferta de bunuri se manifest ă:
70 Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, Editura Uranus, Bucure úti, 2002, pag.
136-139

123-î n t r e o f e r t a d e s e r v i c i i úi o f e r t a d e b u n u r i , de exemplu serviciul de
software se vindea împreun ă cu calculatorul, îns ă în prezent, acest serviciu se
produce úi se comercializeaz ă separat, devenind chiar o activitate distinct ă;
-în interiorul ofertei de serviciu , de ex em pl u, dezv ol tarea servi cii l or de
catering în cadrul serviciilor de alimenta Ġie publică.
TendinĠa de asociere s-a remarcat úi a fost determinat ă de raporturile de
complementaritate dintre bunuri úi servicii, úi numai dintre servicii:
-oferta dintre bunuri úi servicii: de exemplu, transportul, montarea,
efectuarea serviciilor de între Ġinere în perioada de garan Ġie úi postgaran Ġie;
-în interiorul ofertei de servicii: de exemplu, decorarea locuin Ġei, zugrăvit,
montat faian Ġa, aer condi Ġionat sau producerea de mobilier nou, etc.
ƒCreúterea rolului úi importan Ġei calităĠii serviciilor devine un obiectiv
esenĠial în cadrul oric ărei economii de pia Ġă. Pe o pia Ġă competitiv ă, în care
firmele se întrec în produse, servicii úi preĠuri, calitatea constituie una dintre
condiĠiile necesare câ útigării unui avantaj competitiv. Dac ă vor primi calitatea
Dúteptată, consumatorii î úi vor arata loialitatea lor apelând în mod repetat la
serviciile aceluia úi prestator sau recomandând serviciile acestuia rudelor úi
prietenilor. De asemenea, concuren Ġa puternic ă îi va determina pe prestatorii de
servicii să adopte o atitudine de conectare úi adaptare la mediul economico-social,
aflat într-un permanent dinamism.
ƒDinamici diferen Ġiate pe categorii de servicii – din analiza dinamicii
produsului intern brut pe categorii de resurse în anul 2004 fa Ġă de anul 1998 s-au
înregistrat urm ătoarele: intermedieri financiare 146,8%, tranzac Ġii imobiliare,
închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal întreprinderilor 144,8%,
comerĠ 142,3%, transport, depozitare úi comunica Ġii 127,9%, administra Ġie
publicăúi apărare 124,0%, înv ăĠământ 113,4%.
3.6. PreĠurile de consum ale serviciilor
Nivelul pre Ġurilor de consum ale serviciilor este rezultatul unei opera Ġiuni
deosebit de complexe úi dificile datorit ă diversităĠii serviciilor (categorii, clase
etc), simultaneit ăĠii producerii úi consumului serviciilor, etc.
În literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative
de stabilire a tarifelor serviciilor pe pie Ġe cu concuren Ġă imperfect ă71:
71 Zaharia, M., (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag. 180-
186

124xMetoda marjei de profit ad ăugată la costuri – este cea mai simpl ă
metodăúi oferă cele mai reduse garan Ġii producătorului; profitul realizat este egal
cu profitul planificat úi nu se Ġine cont de cump ăUătorul poten Ġial, de cerin Ġele sau
de posibilit ăĠile financiare ale acestuia;
xMetoda pragului de rentabilitate – porneúte de la ipoteza unui asemenea
tarif, astfel încât veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii s ă fie
egală cu valoarea costurilor; aceast ă metodă se poate aplica în dou ăproceduri :
ƒdeterminarea producĠiei minime c a r e , l a u n t a r i f d a t , a s i g u r ă o
activitate rentabil ă;
ƒdeterminarea tarifului minim , care pentru o anumit ă producĠie,
asigură rentabilitatea activit ăĠii.
xMetoda costului marginal egal cu venitul marginal – reprezint ă o
metodă apropiată de cea care se utilizeaz ă pe o piaĠă liberăúi se aplic ă cel mai
bine în condi Ġiile în care produc ătorul deĠine pe pia Ġă o poziĠie relativ
monopolist ă. Spre deosebire de celelalte metode, aceasta Ġine seama atât de
comportamentul consumatorului cât úi de cel al produc ătorului.
ŸIndicii pre Ġurilor de consum ai serviciilor
În perioada 2002-2007, pre Ġurile de consum pe ansamblul bunurilor úi
serviciilor au înregistrat o tendinĠă de scădere , de la 122,5% în anul 2002, fa Ġă
de anul 2003, la 104,8% în anul 2007, fa Ġă de aul 2006. Aceea úi tendinĠă de
scădere a indicilor pre Ġurilor de consum s-a constatat úi în cazul serviciilor, de la
126,8% la 105,5%.
Din analiz ă rezultă că în cazul serviciilor, pre Ġurile de consum au
înregistrat dinamici superioare bunurilor de consum.
Cea mai sus Ġinută dinamică a preĠurilor de consum s-a înregistrat la
următoarele servicii: chirii, 171,8% în anul 2007, fa Ġă de anul precedent; ap ă,
canal, salubritate, 115,8%; servicii po útale 109,7%; igien ă, cosmetic ă 108,3%.

125Tabel nr. 10
Indicii pre Ġurilor de consum pe total úi servicii
Anul precedent = 100
2002 2003 2004 2005 2006 2007
TOTAL
Servicii
ConfecĠionat úi reparat
îmbrăFăminte úi încăOĠăminte
Chirie
Apă, canal, salubritate
Cinematografe, teatre, muzee,
cheltuieli cu înv ăĠământul úi
turism
ReparaĠii auto, electronice úi
lucrări foto
Îngrijire medical ă,
Igienă cosmetic ă
Transport urban
Transport interurban
CFR, exclusiv abonamente
Rutier
Auto-abonamente
PoúWăúi telecomunica Ġii
Servicii po útale
Telefon
Abonamente radio-TV
Restaurante, cafenele, cantine
Alte servicii cu caracter
industrial
Alte servicii
Plata cazării în unităĠile
hoteliere122,5
126,8
118,5
124,1
140,7
120,2
119,9
116,9
123,8
136,0
133,0
177,6
114,9
118,8
118,0
131,1
112,2
131,7
123,0
121,8
130,0
126,1115,3
114,8
116,2
115,5
127,7
112,1
117,8
121,9
116,9
120,8
113,2
109,1
113,3
115,3
105,8
151,8
113,0
87,6
116,5
117,3
118,4
119,3111,9
114,7
111,8
115,9
123,5
112,1
115,5
116,1
115,8
117,2
114,8
116,2
112,3
115,9
110,3
150,9
110,0
109,8
112,8
111,9
114,9
112,6109,0
110,5
110,4
109,0
125,8
105,5
112,3
113,9
114,1
121,0
117,0
111,2
115,9
120,8
100,0
133,8
97,6
106,6
110,2
108,9
113,8
112,7106,5
108,2
108,2
105,9
123,1
107,2
108,5
109,8
108,2
111,9
110,1
110,0
107,1
111,4
100,5
103,1
98,6
106,0
107,1
106,4
110,7
150,6104,8
106,5
105,4
171,8
115,8
104,6
105,9
106,4
108,3
105,4
108,8
126,0
104,2
106,1
98,0
109,7
96,5
102,1
105,8
105,2
111,3
102,9
Sursa: I.N.S, Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 399, 2008, pag. 459
3.7. Conjunctura serviciilor
Ancheta de conjunctur ă în servicii se bazeaz ă pe estim ările managerilor
de întreprinderi, cu privire la tendin Ġa de evolu Ġie a activit ăĠii economice.
Ancheta s-a efectuat pe un e úantion de 1093 agen Ġi economici, reprezentativ pe
ansamblul sectorului. M ărimea eúantionului a fost stabilit ă astfel încât eroarea de
estimare maxim admis ă este ±5% pe total sector. S-a utilizat sondajul stratificat
simplu aleator, iar variabilele de stratificare sunt activitatea úi mărimea
întreprinderii. Pentru ob Ġinerea rezultatelor agregate, r ăspunsurile întreprinderilor

126sunt ponderate cu variabila de selec Ġie, respectiv cifra de afaceri. Propor Ġia
alternative lor de evolu Ġie (creútere, stabilitate, sc ădere) reprezint ăponderea
întreprinderilor (care au ales alternativa respectiv ă) în volumul de activitate
al sectorului. DiferenĠa procentual ă între alternative le extreme (%creútere – %
scădere) constituie soldul conjunctural , c a r e e x p r i m ă t e n d i nĠa d e e v o l u Ġi e a
indicatorilor fa Ġă de perioada de referin Ġă. Anchetele de conjunctur ă sunt realizate
în cofinan Ġare, cu contribu Ġia Comisiei Europene – DGECF1N (Bruxelles).
Conform estim ărilor din luna ianuarie 2007, cererea de servicii (cifra de
afaceri) va cunoa úte pentru urm ătoarele trei luni, o tendin Ġă de stabilitate pe
ansamblul sectorului (sold conjunctural +4%). De asemenea, se estimeaz ă o
stabilitate úi a numărului de salaria Ġi (+6%). Dup ă opinia managerilor, pre Ġurile
de vânzare sau facturare va înregistra o cre útere în urm ătoarele trei luni (sold
conjunctural +25%).
Tabelul nr. 11
Realizări úi estimări în luna ianuarie 2007
%, serii neajustate
Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural ă în servicii nr. 1/2009, pag 2Ramuri ale sectorului
de serviciiAprecierea
situaĠiei
economiceAprecierea
cererii de
serviciiAprecierea
numărului
de salaria ĠiEstimarea
cererii de
servicii în
urm. 3 luniEstimarea
nr. de
salariaĠi în
urm. 3 luniEstimarea
preĠurilor
în urm.3
luni
Total 10 4 4 4 6 25
Hoteluri úi restaurante (55) -5 -15 -18 -19 -17 27
Transporturi terestre
(60-62)11 6 7 1 8 24
ActivităĠi anexe úi
auxiliare de transport,
activ. ale ag. de turism
(63.3)1 -7 -9 10 -1 -19
Închirierea maúinilor úi
echipamentelor f ăUă
operator (71)-5 -11 -9 -1 0 -5
Informatic ăúi activităĠi
conexe (72)5 7 -5 0 -2 21
Cercetare -dezvoltare (73) 3 0 -14 -22 -28 1
Alte activ. de servicii
prestate în princ.
întreprinderilor (74)4 -2 -2 -11 -3 22
SelecĠia úi plasarea
forĠei de munc ă (74.5)28 -35 -11 37 -40 6
Eliminarea de úeuri lor úi
a apelor uzate, etc. (90)14 17 4 47 -14 40

127În estimarea cre úterii cererii de servicii în urm ătoarele trei luni, pe primul
loc se afl ă sectorul de eliminare a de úeurilor úi a apelor uzate (divizia 90, sold
conjunctural + 47 %), activit ăĠi ale agen Ġiilor de voiaj úi a tur-operatorilor,
activităĠi de asisten Ġă turistică (grupa 63.3, sold conjunctural +10%), urmate de
transporturi (diviziunile 60-62, sold conjunctural +1%).
PreĠurile de facturare a prest ărilor va cre úte în urm ătoarele trei luni. Cele
mai semnificative cre úteri se semnaleaz ă în sectorul de eliminare a de úeurilor úi a
apelor uzate (sold conjunctural +40%), hoteluri úi restaurante (sold conjunctural
+27%), transporturi (sold conjunctural +24%).
Din analiza conjunctural ă a evoluĠiei cererii de servicii, dup ă mărimea
întreprinderii, tendin Ġe de cre útere mai pronun Ġate se înregistreaz ă la
întreprinderile mari (cu 500 salaria Ġi úi peste) care au un sold conjunctural de
+51% úi la întreprinderile mici (sold conjunctural -16%).
La toĠi indicatorii urm ăriĠi, întreprinderile cu 500 de salaria Ġi úi peste s-au
constatat solduri conjuncturale pozitive, deci aprecieri pozitive, tendin Ġe de
creútere privind tendin Ġele evenimentelor urm ărite (aprecierea situa Ġiei economice
+50%, aprecierea num ărului de salaria Ġi +44%, estimarea cererii de servicii în
următoarele 3 luni +48%, estimarea num ărului de salaria Ġi în următoarele 3 luni
+43%, estimarea pre Ġurilor în urm ătoarele 3 luni +53%).
Tabel nr. 12
EvoluĠia activităĠii din sectorul de servicii,
pe grupe de salaria Ġi, în trimestrul I/2009
– solduri conjuncturale –
%, serii neajustate
Ramuri ale
sectorului
de serviciiAprecierea
situaĠiei
economiceAprecierea
cererii de
serviciiAprecierea
numărului
de salaria ĠiEstimarea
cererii de
servicii în
urm. 3 luniEstimarea
nr. de
salariaĠi în
urm. 3 luniEstimarea
preĠurilor
în urm.3
luni
Total 10 4 4 4 6 25
1-49 salaria Ġi
50-249 salaria Ġi
250-499 salaria Ġi
500 salaria Ġi úi
peste-8
-8
17
50-16
-17
18
51-11
-6
-40
44-23
-4
-3
48-10
-11
9
4315
6
34
53
Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural ă în servicii nr. 1/2009, pag 3

128Principalele cauze care afecteaz ă derularea corespunz ătoare a activit ăĠii
de servicii la întreprinderile mici, cu un num ăr cuprins între 1-49 salaria Ġi sunt:
-cererea insuficien Ġă (54%);
-probleme financiare (30%);
-lipsa spaĠiului sau a echipamentelor (2%);
-lipsa forĠei de munc ă (3%);
-alte cauze (13%).
Managerii întreprinderilor mijlocii (50-249 salaria Ġi), apreciaz ă că prin
specificul activit ăĠii de servicii, exist ă anumiĠi factori care restric Ġionează
activitatea acestui sector:
-cererea insuficient ă (46%);
-probleme financiare (28%);
-lipsa spaĠiului sau a echipamentelor (5%);
-alte cauze (18%).
Indicatorul de confiden Ġă reprezint ă media aritmetic ă a soldurilor
conjuncturale pentru urm ătoarele trei componente: aprecierea situa Ġiei
economice, aprecierea úi estimarea cererii de servicii.
Tabel nr. 13
Indicatorul de confiden Ġă pentru Ġările Uniunii Europene,
a celor din zona de influen Ġă euro úi pentru Bulgaria, România)
%, serii neajustate
Indicatorul
de
confidenĠăÎncepând cu data de
01/19902005 2009
Minim Media Maxim04 05 06 07 08 09 10 11 12 01Val. Data Val. Data
UE -2801/0912 3303/98 6 6 7 0 -2-4-10 18-23 -28
Zona Euro -2201/0912 3503/98 7 8 9 1 1 0 -7-12-17 -22
Bulgaria
România6
501/09
06/0631
2548
5703/07
06/0439
2538
2234
2034
1738
1738
2238
2334
138
96
8
Sursa: I.N.S., Ancheta conjunctural ă în servicii nr. 1/2009, pag 4
Indicatorul de confiden Ġă mediu pentru România are valori superioare fa Ġă
de mărimile realizate pentru Ġările Uniunii Europene úi a celor din zona de
influenĠă Euro, ceea ce indic ă o situaĠie negativ ă. Cu toate c ă indicatorul de
confidenĠă mediu pentru România este de 25, iar cel al Bulgariei 31, aceast ă
comparaĠie este defavorabil ă României deoarece media realizat ă s-a obĠinut prin
solduri conjuncturale aflate într-un interval foarte larg (5 úi 57), ceea ce denot ă
opinii foarte variate datorit ă complexit ăĠii úi dificult ăĠilor întâmpinate în
activitatea practic ă. În cazul Bulgariei, acest interval este mai restrâns (6-48).

1293.8. Întreb ări grilă
1.Fenomenele care marcheaz ă evoluĠia pieĠei mondiale în ultimele decenii
stau sub semnul:
a)globalizării;
b)crizei energetice;
c)dezvoltării culturale;
d)evoluĠiei dinamice a progresului tehnic.
2.Procesul globaliz ării este de dat ă:
a)îndepărtată în trecut;
b)recentă;
c)viitoare;
d)străvechi timpuri.
3.Dezvoltarea spectaculoas ă a procesului globaliz ării s-a realizat mai ales
după anii:
a)imediat dup ă al doilea r ăzboi mondial;
b)80 ai secolului trecut;
c)90 ai secolului trecut;
d)2000.
4.Dezvoltarea spectaculoas ă a procesului globaliz ării s-a realizat odat ă cu:
a)dezvoltarea economic ă;
b)creúterea importan Ġei infrastructurii;
c)globalizarea pie Ġelor financiare;
d)intensificarea eforturilor de ap ărare.
5.Pe lângă efectele negative, globalizarea înseamn ă însă úi multe
oportunit ăĠi. MarcaĠi varianta fals ă:
a)mobilizarea capitalurilor úi internaĠionalizarea produc Ġiei;
b)libera circula Ġie a mărfurilor;
c)sporirea concuren Ġei;
d)intensificarea colonialismului corporatist.
6.PiaĠa serviciilor nu se caracterizeaz ă prin:
a)omogenitate;
b)diversitate;
c)includerea numai a serviciilor marf ă;
d)dificultatea evalu ărilor cantitative privind structura úi dinamica.

1307.Diversitatea, o caracteristic ă a pieĠei serviciilor este determinat ă de:
a)materialitatea úi imaterialitatea serviciilor;
b)diversitatea defini Ġiilor date no Ġiunii de serviciu;
c)diversitatea categoriilor de servicii úi a modului de manifestare a concuren Ġei;
d)tangibilitatea úi intangibilitatea serviciilor.
8.Printre particularit ăĠile pieĠei serviciilor rezultate din modul de
manifestare a concuren Ġei nu se enumer ă:
a)neomogenitatea majorit ăĠii serviciilor;
b)afectarea atomicit ăĠii;
c)existenĠa unor bariere la p ătrunderea (lansarea) serviciilor pe pia Ġă;
d)lipsa propriet ăĠii.
9.Printre particularit ăĠile pieĠei serviciilor rezultate din modul de
manifestare a concuren Ġei nu se enumer ă:
a)neomogenitatea majorit ăĠii serviciilor;
b)existenĠa unor bariere la p ătrunderea (lansarea) serviciilor pe pia Ġă;
c)limitarea transparen Ġei
d)reducerea variabilit ăĠii serviciilor.
10.Printre restric Ġiile de natur ă birocratic ă impuse la lansarea pe pia Ġă a
unor servicii nu se reg ăsesc:
a)licenĠa de emisie;
b)capitalul necesar;
c)brevetul de turism;
d)licenĠa de distribu Ġie.
11.Printre restric Ġiile de natur ă birocratic ă impuse la lansarea pe pia Ġă a
unor servicii nu se reg ăsesc:
a)capitalul minim foarte mare;
b)licenĠa de emisie;
c)licenĠa de distribu Ġie;
d)autorizarea sau acreditarea.
12.Drept restric Ġie de natur ă economic ă impusă pentru prestarea pe pia Ġă a
unui serviciu de telecomunica Ġii se refer ă la:
a)capitalul necesar;
b)eficienĠa de emisie;
c)brevetul de turism;
d)acreditarea.

13113.Printre restric Ġiile de natur ă economic ă impuse la lansarea pe pia Ġă a
unui serviciu bancar se reg ăseúte:
a)capitalul minim foarte mare;
b)licenĠa de emisie;
c)brevetul de turism;
d)licenĠă de distribu Ġie.
14.Limitarea transparen Ġei reprezint ă o particularitate a pie Ġei serviciilor úi
este cauzat ă de:
a)afectarea atomicit ăĠii;
b)existenĠa unor bariere la p ătrunderea (lansarea) serviciilor pe pia Ġă;
c)imaterialitatea úi perisabilitatea serviciilor;
d)capitalul minim obligatoriu.
15.Cererea de servicii este determinat ă de trei condi Ġii esenĠiale de
existenĠă. MarcaĠi varianta fals ă:
a)disponibilitatea de a cump ăra serviciul respectiv;
b)existenĠa dorinĠei clientului de a consuma într-o anumit ă cantitate un
serviciu;
c)posibilitatea de a achizi Ġiona serviciul respectiv, determinat ă în principal
de solvabilitatea consumatorului;
d)existenĠa unor bariere la p ătrunderea (lansarea) pe pia Ġă a serviciilor.
16.Din punctul de vedere al solvabilit ăĠii, cererea de servicii poate fi:
a)efectivăúi potenĠială;
b)curentă, sezonier ă, ocazional ă sau rară;
c)satisfăcutăúi nesatisfăcută;
d)constantă, descresc ătoare úi crescătoare.
17.După modul de manifestare în timp, cererea poate fi:
a)efectivăúi potenĠială;
b)curentă, sezonier ă, ocazional ă sau rară;
c)satisfăcutăúi nesatisfăcută;
d)constantă, descresc ătoare úi crescătoare.
18.După gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:
a)efectivăúi potenĠială;
b)curentă, sezonier ă, ocazional ă sau rară;
c)satisfăcutăúi nesatisfăcută;
d)constantă, descresc ătoare úi crescătoare.

13219.Din punctul de vedere al manifest ării în timp, cererea de servicii poate
fi:
a)efectivăúi potenĠială;
b)curentă, sezonier ă, ocazional ă sau rară;
c)satisfăcutăúi nesatisfăcută;
d)constantă, descresc ătoare úi crescătoare.
20.MarcaĠi categoriile de factori de influen Ġă ai cererii de servicii:
a)generali úi specifici;
b)generali úi particulari;
c)obiectivi úi subiectivi;
d)generali.
21.Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor
substituibile sunt factori de influen Ġă ai cererii de servicii cu caracter:
a)general;
b)specifici;
c)obiectivi;
d)subiectivi.
22.Modificările cererii de servicii în func Ġie de tarifele practicate nu depind
de:
a)nivelul ini Ġial al tarifului;
b)calitatea serviciilor;
c)structura veniturilor consumatorului;
d)elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.
23.Veniturile consumatorului reprezint ă un factor de influen Ġă a cererii de
servicii cu caracter:
a)specific;
b)general;
c)obiectiv;
d)subiectiv.
24.În funcĠie de evolu Ġia cererii, determinat ă de modificarea veniturilor
consumatorului, serviciile pot fi:
a)simple úi complexe;
b)normale úi inferioare;
c)frecvente úi rare;
d)obiúnuite.

13325.În funcĠie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi:
a)general úi parĠial substituibile;
b)obiúnuit substituibile;
c)nesubstituibile;
d)perfect úi parĠial substituibile.
26.Tarifele serviciilor complementare reprezint ă un factor de influen Ġă al
cererii de servicii, cu caracter:
a)specific;
b)general;
c)obiectiv;
d)subiectiv.
27.În funcĠie de gradul de complementaritate serviciile pot fi:
a)strict úi parĠial complementare;
b)general úi parĠial complementare;
c)necomplementare;
d)strict complementare.
28.În cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate
este:
a)indiferent;
b)egal cu 1;
c)mai mare decât 1;
d)apropiat de 1.
29.În cazul serviciilor par Ġial complementare, gradul de complementaritate
este:
a)diferit de 1;
b)nu are semnifica Ġie;
c)egal cu 1;
d)nu se poate determina.
30.PreferinĠele consumatorului, ca factor de influen Ġă a cererii de servicii,
nu prezint ă una din valen Ġele enumerate:
a)determină creúterea veniturilor personale;
b)evidenĠiază anumite aspecte calitative cu influen Ġe asupra cererii de servicii;
c)stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;
d)permite evaluarea cantitativ ă a cererii de servicii.
31.Factorul timp influen Ġează cererea de servicii doar în m ăsura:
a)distribuirii serviciilor;
b)promovării serviciilor;

134c)pregătirii produc ătorului;
d)puterii de cump ărare a clientului.
32.Specificitatea factorului de influen Ġă asupra cererii de servicii nu
prezintă importan Ġă pentru:
a)servicii prestate în special pentru popula Ġie;
b)servicii cu caracter general;
c)servicii prestate în special pentru întreprinderi;
d)servicii interna Ġionale.
33.Factorii demografici úi factorii socio-culturali ai cererii de servicii fac
parte din urm ătoarea categorie de factori:
a)factori specifici cererii de servicii pentru întreprinderi;
b)factori specifici cererii de servicii a popula Ġiei;
c)factori generali ai ofertei de servicii;
d)factori specifici ai ofertei de servicii.
34.Din categoria factorilor demografici cu influen Ġă directă asupra
structurii úi dinamicii cererii de servicii a popula Ġiei, nu fac parte:
a)numărul popula Ġiei;
b)structura pe sexe úi pe grupe de vârst ă;
c)urbanismul;
d)repartizarea teritorial ă a populaĠiei, atât din punct de vedere numeric cât úi
al structurii pe sexe úi pe grupe de vârst ă.
35.Din categoria factorilor socio-culturali ce influen Ġează cererea de servicii
nu se eviden Ġiază:
a)schimbările sociale;
b)urbanismul;
c)apartenen Ġa la un grup cultural, ce dispune de tradi Ġii, obiceiuri úi
mentalităĠi proprii;
d)repartizarea teritorial ă a populaĠiei, pe total, sexe úi grupe de vârst ă.
36.În funcĠie de raportul timp liber-venituri, consumatorii nu se pot afla în
situaĠia:
a)venituri mari úi timp liber limitat;
b)venituri mari úi timp liber;
c)venituri mici;
d)nu prezint ă importan Ġă.

13537.În funcĠie de modalitatea de abordare úi modul de rezolvare, metodele
de studiere a cererii de servicii nu cuprind:
a)metode analitice;
b)ancheta pilot;
c)metode statistice;
d)metode normative.
38.Metodele analitice utilizate în studierea cererii de servicii prezint ă
următoarele elemente specifice:
a)obĠinerea de solu Ġii optime la diferite obiective stabilite, în func Ġie de
valorile parametrilor avu Ġi în vedere;
b)analiza seriilor de timp, care caracterizeaz ă evoluĠia cererii efective;
c)utilizarea unor „norme” de consum determinate de regul ă statistic;
d)realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
39.Metodele statistice utilizate în studierea cererii de servicii prezint ă
următoarele elemente specifice:
a)obĠinerea de solu Ġii optime la diferite obiective stabilite, în func Ġie de
valorile parametrilor avu Ġi în vedere;
b)analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaz ă
evoluĠia cererii efective;
c)utilizarea unor „norme” de consum determinate de regul ă statistic;
d)realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
40.Metodele normative utilizate în studierea cererii de servicii prezint ă
următoarele elemente specifice:
a)obĠinerea de solu Ġii optime la diferite obiective stabilite, în func Ġie de
valorile parametrilor avu Ġi în vedere;
b)analiza seriilor de timp, care caracterizeaz ă evoluĠia cererii efective;
c)utilizarea unor „norme” de consum determinate de regul ă statistic;
d)realizarea de scenarii privind consumul de servicii.
41.Pentr u ca o întrepr inder e pr estatoar e de ser vicii s ăúi formez e o ofer t ă
de servicii, trebuiesc îndeplinite mai multe condi Ġii. Marca Ġi varianta
falsă:
a)disponibilitatea;
b)capabilitatea;
c)managementul performant;
d)amplasarea în localit ăĠi urbane.

13642.Netransferabilitatea ofertei de servicii deriv ă din:
a)nematerialitatea úi intangibilitatea serviciilor;
b)materialitatea úi nematerialitatea serviciilor;
c)materialitatea úi intangibilitatea serviciilor;
d)nematerialitatea úi nestocabilitatea serviciilor.
43.Oferta de servicii are o serie de particularit ăĠi. MarcaĠi varianta fals ă:
a)netransferabilitatea ofertei;
b)dificultatea protec Ġiei juridice a serviciului;
c)materialitatea úi imaterialitatea ofertei;
d)implicarea consumatorului în producerea serviciului.
44.Oferta de servicii este o ofert ă:
a)efectivă;
b)frecventă;
c)potenĠială;
d)ocazional ă.
45.Dificultatea protec Ġiei juridice a serviciilor rezult ă din:
a)nematerialitatea úi intangibilitatea unor servicii;
b)nestocabilitatea serviciilor;
c)simultaneitatea produc Ġiei úi consumului;
d)intensificarea concuren Ġei pe piaĠa serviciilor.
46.Implicarea consumatorului în producerea unui serviciu genereaz ă:
a)inseparabilitatea serviciului de prestator úi consumator;
b)producerea unor servicii personalizate úi stabilirea unui sistem aparte de
relaĠii între prestator úi consumator;
c)intensificarea concuren Ġei pe pia Ġa serviciilor úi nestocabilitatea
serviciului;
d)cantităĠi mari de servicii puse la dispozi Ġia consumatorilor finali sau
utilizatorilor la un moment dat.
47.ExcludeĠi din urm ătoarele enumer ări factorii care nu influen Ġează oferta
de servicii:
a)volumul úi structura cererii de servicii;
b)costurile de produc Ġie;
c)tariful de pia Ġă al serviciului;
d)volumul úi structura veniturilor.

13748.Sfârúitul secolului XX úi începutul secolului XXI au fost marcate de o
serie de tendin Ġe în evolu Ġia ofertei de servicii. Marca Ġi varianta fals ă:
a)creúterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte sectoare;
b)asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri úi de servicii;
c)creúterea rolului úi importan Ġei calităĠii serviciilor úi dinamicii diferen Ġiate
pe categorii de servicii;
d)influenĠa pozitiv ă sau negativ ă a preĠurilor úi cantităĠile de servicii
complementare.
49.Cea mai sus Ġinută dinamic ă a preĠurilor de consum s-a înregistrat la
următoarele servicii:
a)apă, canal, salubritate, servicii po útale;
b)abonamente radio – TV;
c)servicii cu caracter industrial;
d)transport urban.
50.Soldul conjunctural exprim ă:
a)creúterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte sectoare;
b)tendinĠa de evolu Ġie a indicatorilor fa Ġă de perioada de referin Ġă;
c)asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri úi de servicii;
d)dinamici diferen Ġiate pe categorii de servicii.
51.Indicatorul de confiden Ġă se determin ă ca o media aritmetic ă simplă a
soldurilor conjuncturale pentru trei componente. Marca Ġi varianta fals ă:
a)aprecierea situa Ġiei economice;
b)aprecierea cererii de servicii;
c)aprecierea num ărului de salaria Ġi
d)estimarea cererii de servicii
52.În contextul globaliz ării, rolul statului tinde:
a)Vă se minimizeze;
b)Vă se maximizeze;
c)Vă rămână la acelaúi nivel;
d)Vă nu fie afectat.
53.Viteza deosebit ă cu care globalizarea a cuprins întreaga lume i-a f ăcut
pe unii speciali úti (R. Reich, R. Fetzgerald etc.) s ă aprecieze c ă:
a)„trăim transform ări care vor rearanja politica úi economia secolului
următor”;
b)„nu va mai fi economii na Ġionale, atunci când acest proces va fi închiriat”;

138c)„tot ceea ce va r ămâne în cadrul unei grani Ġe vor fi oamenii, care vor
cuprinde na Ġiunile…”
d)toate cele trei variante.
54.După unii autori (P. Dicken), principala for Ġă în modelarea economiei
mondiale, în procesul globaliz ării, se refer ă la institu Ġiile:
a)politice;
b)sindicale;
c)economice;
d)sociale.
55.După anii ’80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate în
perioada globaliz ării pieĠelor lumii sunt de natur ă:
a)macroeconomic ă;
b)microeconomic ă;
c)financiară;
d)zonală.
56.Pentru prima dat ă existenĠa procesului globaliz ării pieĠelor lumii a fost
semnalat ă de:
a)Ph. Koller;
b)P. Dicken;
c)Th. Levitt;
d)R. Reich.
57.În procesul globaliz ării, produc Ġia industrial ă are mai multe dimensiuni.
MarcaĠi caracteristica fals ă:
a)valoarea produc Ġiei realizat ă de societ ăĠile transna Ġionale;
b)fluxurile tehnologice joac ă un rol important;
c)creúterea popula Ġiei urbane;
d)cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.
58.În procesul globaliz ării, dinamismul cel mai mare s-a înregistrat în domeniul:
a)fluxurilor financiare interna Ġionale;
b)comerĠului cu bunuri;
c)comerĠului cu servicii;
d)circuitelor de persoane.
59.Procesul globaliz ării a fost accentuat de revolu Ġia:
a)industrial ă;
b)transporturilor de persoane;

139c)informaĠională;
d)transporturilor de m ărfuri.
60.Printre realiz ările aderării noilor state la UE nu se realizeaz ă:
a)îmbunăWăĠirea calitativ ă a produselor úi serviciilor;
b)intensificarea particip ării acestor state la distribu Ġia interna Ġională de
bunuri úi servicii;
c)creúterea infla Ġiei;
d)ameliorarea datoriilor externe.
61.Printre factorii specifici cererii de servicii interna Ġionale nu se înscrie:
a)creúterea veniturilor úi modificarea cheltuielilor de consum ale popula Ġiei;
b)dezvoltarea úi liberalizarea comer Ġului cu bunuri;
c)stagnarea progresului útiinĠific úi tehnic;
d)expansiunea activit ăĠii companiilor interna Ġionale.
62.În studierea cererii de servicii metodele nu se utilizeaz ă:
a)în funcĠie de situa Ġiile concrete;
b)în funcĠie de informa Ġiile disponibile;
c)izolat;
d)în funcĠie de mărimea eúantionului.
63.Oferta individual ă de servicii reprezint ă:
a)oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantit ăĠile dintr-un
serviciu pe care un agent economic le pune la dispozi Ġia clienĠilor spre vânzare;
b)oferta de servicii existent ă într-o localitate;
c)oferta de servicii pus ă la dispozi Ġia clienĠilor cu dizabilit ăĠi;
d)oferta de servicii dintr-un depozit en gros.
64.Oferta agregat ă reprezint ă:
a)toate serviciile puse la dispozi Ġia consumatorilor finali úi utilizatorilor la
un moment dat;
b)întreaga ofert ă a unui agent economic;
c)un serviciu de acela úi fel oferit de toate întreprinderile prestatoare;
d)toate serviciile puse la dispozi Ġia consumatorilor la un moment dat.
65.MarcaĠi factorul care nu influen Ġează oferta de servicii:
a)volumul úi structura cererii;
b)costurile de produc Ġie;
c)tariful de pia Ġă al serviciului;
d)implicarea consumatorului în producerea serviciului.

14066.C r eút e r e a v o l u m u l u i úi d i v e r s i f i c ăr i i c e r e r i i e f e c t i v e d e s e r v i c i i n u s e
poate realiza prin:
a)reducerea tarifelor;
b)îmbunăWăĠirea raportului calitate-pre Ġ;
c)reducerea num ărului surselor de informare;
d)creúterea num ărului de prestatori.
67.În raportul dintre cerere úi oferta de servicii, factorul timp îndepline úte:
a)un rol mai pu Ġin important
b)un rol foarte important
c)nici un rol
d)un rol condi Ġionat
68.Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri úi de servicii prezint ă
tendinĠe contradictorii în prezent, dar datorit ă desfăúurării úi
dinamismului fenomenelor economico-sociale din prezent, aceste
tendinĠe sunt considerate:
a)normale;
b)anormale;
c)nu prezint ă importan Ġă;
d)indiferente.
69.În sectorul ter Ġiar, tendin Ġa de disociere se manifest ă:
a)atât între oferta de servicii úi oferta de bunuri, cât úi în intermediul ofertei de servicii;
b)datorită intensificării pătrunderii progresului tehnic în toate domeniile societ ăĠii;
c)în condiĠiile creúterii nivelului de trai;
d)datorita diversific ării nevoilor sociale.
70.Indicatorul de confiden Ġă mediu pentru România are valori superioare
faĠă de mărimile realizate pentru Ġările Uniunii Europene úi indică o situaĠie:
a)pozitivă;
b)negativă;
c)neînsemnat ă;
d)contradictorie.
71.Într-o economie de pia Ġă, creúterea rolului úi importan Ġei calităĠii
serviciilor devine un obiectiv:
a)esenĠial;
b)important;
c)indiferent;
d)neînsemnat.

14172.Pe o pia Ġa competitiv ă, în care firmele se întrec în produse, servicii,
preĠuri, calitatea constituie una din condi Ġiile necesare câ útigării:
a)de noi niúe de piaĠa;
b)unui avantaj competitiv;
c)altor segmente de consumatori;
d)unor profituri mai mari.
73.În literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode
cantitative de stabilire a tarifelor serviciilor pe o pia Ġă cu concuren Ġa
imperfect ă. MarcaĠi varianta fals ă:
a)metoda marjei de profit ad ăugată la costuri;
b)metoda pragului de rentabilitate;
c)metoda costului marginal egal cu venitul marginal;
d)metoda cre úterii veniturilor popula Ġiei.
74.Metoda marjei de profit ad ăugată la costuri ca metoda de stabilire a
tarifelor de consum a serviciilor ofer ă producătorului:
a)cele mai reduse garan Ġii;
b)cele mai mari garan Ġii;
c)nici o garan Ġie;
d)asigură rentabilitatea activit ăĠii.
75.Metoda marjei de profit ad ăugată la costuri, ca metod ă de stabilire a
tarifelor de consum a serviciilor nu Ġine cont de:
a)cumpăUătorul poten Ġial, cerinĠele úi posibilit ăĠile financiare ale acestuia;
b)nivelul profitului realizat;
c)costurile realizate;
d)oferta de servicii de pe pia Ġa.
76.Metoda pragului de rentabilitate, ca metod ă de stabilire a tarifelor de
consum a serviciilor, porne úte de la ipoteza:
a)profitul realizat este egal cu cel planificat;
b)Vă fie cea mai simpl ă metodă;
c)veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii s ă fie egală
cu valoarea costurilor;
d)producătorul să deĠină pe piaĠa o poziĠie relativ monopolist ă.
77.Metoda costului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a
tarifelor serviciilor pe o pia Ġă cu concuren Ġă imperfect ă se aplică cel mai
bine în condi Ġiile în care:
a)producătorul deĠine o pozi Ġie relativ monopolist ă;
b)consumatorul î úi exprimă cereri foarte mari de servicii;

142c)producătorul oferă servicii diversificate;
d)cererea de servicii este nesatisf ăcută;
78.Spre deosebire de celelalte metode, metoda costului marginal egal cu
venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o pia Ġă
cu concuren Ġa imperfect ă, spre deosebire de celelalte metode se
diferenĠiază prin:
a)atât de comportamentul consumatorului cât úi de cel al produc ătorului;
b)numai de comportamentul consumatorului;
c)numai de comportamentul produc ătorului;
d)atitudinea indiferent ă.
79.Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor
serviciilor pe pia Ġa cu concuren Ġă imperfect ă, se poate aplica prin
procedeele:
a)determinarea nivelului cererii de servicii a popula Ġiei;
b)determinarea produc Ġiei minime úi determinarea tarifului minim;
c)cercetarea cererii nesatisf ăcute de servicii a popula Ġiei;
d)cercetarea cererii de servicii a întreprinderilor.
80.În funcĠie de agentul economic care exprim ă cererea de servicii, se deosebesc:
a)cerere individual ăúi agregată;
b)cerere constant ă descrescătoare úi crescătoare;
c)cerere curent ă, sezonier ăúi ocazional ă;
d)cerere satisf ăcutăúi nesatisfăcută.
3.9. Răspunsuri la întreb ări grilă
1 d 11 a 21 a 31 c 41 d 51 c 61 c 71 a
2 b 12 a 22 c 32 b 42 d 52 a 62 d 72 b
3 b 13 a 23 b 33 b 43 c 53 d 63 a 73 d
4 c 14 c 24 b 34 c 44 c 54 a 64 a 74 a
5 d 15 d 25 d 35 d 45 a 55 b 65 d 75 a
6 a 16 a 26 b 36 d 46 b 56 c 66 c 76 c
7 c 17 b 27 a 37 b 47 d 57 d 67 a 77 a
8 d 18 c 28 d 38 a 48 d 58 a 68 a 78 a
9 d 19 d 29 a 39 b 49 a 59 c 69 a 79 b
10 b 20 a 30 a 40 c 50 b 60 c 70 b 80 a

1433.10. Întreb ări
1.Care sunt principalele caracteristici ale globaliz ării?
2.Care sunt efectele negative ale globaliz ării?
3.Care sunt efectele pozitive ale globaliz ării?
4.Care sunt oportunit ăĠile globaliz ării?
5.Care sunt factorii care au determinat dinamica economic ă a României în ultimii ani?
6.Care sunt principalele caracteristici ale pie Ġei serviciilor?
7.Care sunt particularit ăĠile pieĠei serviciilor?
8.Care sunt restric Ġiile de natur ă birocratică privind pătrunderea pe pia Ġa serviciilor?
9.Care sunt restric Ġiile de natur ă economic ă privind pătrunderea pe pia Ġa serviciilor?
10.Care sunt formele de manifestare a cererii de servicii?
11.Care sunt factorii generali de influen Ġă ai cererii de servicii?
12.Care sunt factorii specifici de influen Ġă ai cererii de servicii?
13.Care sunt principalele metode de studiere a cererii de servicii?
14.Care sunt condi Ġiile ce trebuie îndeplinite pentru formarea ofertei de servicii?
15.Care sunt particularit ăĠile ofertei de servicii?
16.Care sunt factorii de influen Ġă a ofertei de servicii?
17.Care sunt principalele tendin Ġe în evolu Ġia ofertei de servicii?
18.Care este semnifica Ġia soldului conjunctural?
19.Care este semnifica Ġia indicatorului de confiden Ġă în conjunctura serviciilor?
20.Care sunt principalele cauze care afecteaz ă derularea corespunz ătoare a
activităĠii de servicii la întreprinderile mici úi mijlocii?
3.11. Teme de reflec Ġie
1.Atenuarea efectelor negative ale globaliz ării;
2.Locul ocupat de România în cadrul Ġărilor UE;
3.InfluenĠa formelor concuren Ġei asupra nivelului úi dinamismului pie Ġei serviciilor;
4.Necesitatea restric Ġiilor de pătrundere pe pia Ġa serviciilor;
5.RelaĠia timp liber – venituri úi cererea de servicii;
6.Perspectiva ponderii cheltuielilor cu plata serviciilor;
7.Perspectiva ofertei de servicii;
8.CorelaĠia dintre pre Ġurile serviciilor úi preĠurile bunurilor de consum;
9.Definirea conjuncturii serviciilor;
10.Analiza comparativ ă a conjuncturii serviciilor dintre România úi Ġările UE.

144CAPITOLUL 4.
SERVICII DE PIA ğĂ
Serviciile de pia Ġă reprezint ă activităĠi care fac obiectul vânz ării úi
cumpăUării pe piaĠă, indiferent de momentul pl ăĠii, tipul de pre Ġ practicat (pre Ġ de
vânzare, tarif etc.) úi modalităĠile de încasare72.
ActivităĠile de servicii de pia Ġă cuprind:
ƒservicii de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie;
ƒservicii de pia Ġă prestate în principal pentru operatorii economici;
ƒservicii de transporturi, depozitare úi comunica Ġii.
4.1. Servicii de pia Ġă pentru popula Ġie
Serviciile de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie, pentru
operatorii economici úi serviciile de transporturi, po úWăú i telecomunica Ġii
cuprind veniturile realizate, atât de întreprinderile care au activitate principal ă de
servicii, cât úi de întreprinderile cu alte activit ăĠi principale, care ob Ġin venituri
din activit ăĠi de servicii.
4.1.1. Con Ġinutul úi structura serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie
Serviciile de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie, conform
CAEN Rev 1. cuprind urm ătoarele activit ăĠi:
ƒhoteluri úi restaurante (diviziunea 55);
ƒagenĠii de voiaj (clasa 6330);
Ĕnchirierea bunurilor personale (clasa 7140);
ƒactivităĠi fotografice (clasa 7485);
ƒactivităĠi recreative (diviziunea 92);
ƒalte activit ăĠi de servicii personale (diviziunea 93).
Serviciile de pia Ġă pentru popula Ġie se pot grupa în func Ġie de mai multe criterii73:
ƒcaracteristicile beneficiarului;
ƒnatura relaĠiilor economice úi financiare ce intervin între prestator úi beneficiar;
ƒdin punct de vedere existen Ġial;
ƒconĠinutul activit ăĠii;
ƒnivelul de dezvoltare úi importan Ġa pentru consumul popula Ġiei.
72 INS, Anuarul Statistic al României , pag. 707-70873 Zaharia, M., (coordonato r), Economia serviciilor, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2004, pag. 202

145Sursa: Ioncic ă, M., Economia serviciilor. Teorie úi practică, EdiĠia a II-a, Editura
Uranus, Bucure úti, 2002, pag. 242
4.1.2. Nivelul de dezvoltare, dinamic ă úi structura pe activit ăĠi a
serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie
O privire de ansamblu asupra serviciilor de pia Ġă prestate în principal
pentru popula Ġie,pe total úi pe forme de proprietate relevă următoarele:
-evoluĠie valorică ascendent ă, de la an la an în toat ă perioada 1999-2004;
-evoluĠia sinusoidal ă a cifrei de afaceri realizate de c ătre întreprinderile cu
activitate principal ă de servicii de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie. În
anul 2007, s-a înregistrat o valoare de 21.707,8 miliarde lei pre Ġuri curente, cu
23,5% mai mult decât în anul precedent, dar sub valorile realizate în anii anteriori;
-forma de proprietate majoritar ă privată deĠine ponderea cea mai mare (de
la 83,6% în anul 1999, la 89,2% în anul 2006, la 90,1% în anul 2007.Servicii
pentru
populaĠieServicii
personale
(individuale)
Servicii
colectiveServiciile
privind în
principal
bunurile
Servicii cu
efect direct
asupra
persoanelorServicii cu
caracter
locativ
Servicii de
reparaĠii úi
întreĠinereÎnchirieri de locuin Ġe;
Închirieri de bunuri;
Închirieri de autoturisme
Repararea bunurilor
de uz îndelungat,
servicii dup ă vânzare,
spăOătorii, curăĠătorii
Servicii cu efect
asimilabil
investiĠiilor
Servicii
asimilabile
consumuluiÎnvăĠământ,
informatic ă,
VăQătate
Transport,
telecomunica Ġii,
turism
Servicii personalizate
(individualizate)ÎnvăĠământ, săQătate,
asistenĠă socială
Servicii
destinate
colectivităĠii în
ansamblul s ăuApărare naĠională, relaĠii
externe, men Ġinerea
ordinii, protejarea
mediului, serviciile
instituĠiilor culturale
(radio, televiziune etc).
Fig. 10 – Tablou sinoptic al serviciilor pentru popula Ġie

146Tabel nr. 14
Servicii de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie,
pe forme de proprietate
1999 2000 2003 2006 2007
Total –miliarde lei
preĠuri curentex 22612,9 36001,9 76346,5 17583,2 21707,8
pe forme de proprietate %
– majoritar de stat
– majoritar privat ă16,4
83,614,3
85,713,1
86,910,8
89,29,9
90,1
x)Exclusiv serviciile de transport, depozitare úi comunica Ġii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 712, Starea social ăúi
economic ă a României 2006, 2007, pag. 133
FaĠă de creúterea de 18,4% realizat ă în anul 2007 comparativ cu anul
2006, pe total servicii de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie,dinamica
cea mai ascendent ă s-a înregistrat la urm ătoarele categorii de servicii:
-agenĠii de turism úi asistenĠă turistică (29,3%);
-activităĠi sportive úi alte activit ăĠi recreative (28,6%)
-campinguri úi alte facilit ăĠi pentru cazare de scurt ă durată (24,9%)
-restaurante (22,4%).
Tabel nr. 15
Indicii serviciilor de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie
Anul precedent = 100
2006 2007
Total 131,4 118,4
Hoteluri 114,0 116,0
Campinguri úi alte facilit ăĠi pentru cazare de scurt ă durată 225,5 124,9
Restaurante 131,9 122,4
Baruri, cantine úi alte unit ăĠi de preparare a hranei 150,8 105,5
AgenĠii de turism úi asistenĠă turistică 132,6 129,3
Închirierea bunurilor pers onale úi gospodăreúti 123,4 109,7
ActivităĠi fotografice, traduceri, secretariat, multiplic ări 167,5 90,7
ProducĠia, distribu Ġia úi proiecĠia de filme cinematografice
úi video98,4 115,7
ActivităĠi de radio úi televiziune 118,6 118,1
ActivităĠi de artăúi spectacole 105,7 104,6
ActivităĠi ale agen Ġiilor de pres ă, ale bibliotecilor,
muzeelor, gr ădinilor botanice úi zoologice154,7 118,7
ActivităĠi sportive úi alte activit ăĠi recreative 143,3 128,6
Alte activit ăĠi de servicii 131,2 106,0

147În anul 2007, în total servicii pentru popula Ġie,ponderea cea mai mare
au deĠinut-o restaurantele (19,5% din veniturile totale realizate), activit ăĠi
sportive úi alte activit ăĠi recreative (18,4% din veniturile totale realizate), hoteluri
(13,7% din veniturile realizate), baruri, cantine úi alte unit ăĠi de preparare a
hranei (11,9% din veniturile totale realizate), agen Ġii de turism úi asistenĠă
turisticăúi activităĠile sportive úi alte activit ăĠi recreative (11,4% din veniturile
totale realizate).
Totodată,cele mai mici ponderi din venituri s-au înregistrat din
campinguri úi alte facilit ăĠi pentru cazare de scurt ă durată (2,1%), activit ăĠi
fotografice, traduceri, secretariat, multiplic ări (2,0%), activit ăĠi de artă úi
spectacole (1,5%), activit ăĠi ale agen Ġiilor de pres ă, ale bibliotecilor, muzeelor,
grădinilor (0,6%), precum úi închirierea bunurilor personale úi gospod ăreúti
(0,3%).
Tabel nr. 16
Structura serviciilor de pia Ġă prestate
în principal pentru popula Ġie, pe activit ăĠi
%
1999 2004 2006 2007
Totalx)100,0 100,0 100,0 100,0
Hoteluri 17,3 14,5 14,0 13,7
Campinguri úi alte facilit ăĠi pentru cazare de
scurtă durată0,6 1,0 2,0 2,1
Restaurante 14,4 19,1 18,9 19,5
Baruri, cantine úi alte unit ăĠi de preparare a
hranei12,0 14,0 13,3 11,9
AgenĠii de turism úi asistenĠă turistică 10,1 9,8 10,6 11,4
Închirierea bunurilor personale úi gospodăreúti 0,1 0,2 0,3 0,3
ActivităĠi fotografice, traduceri, secretariat,
multiplicări2,1 2,7 2,7 2,0
ProducĠia, distribu Ġia úi proiecĠia de filme
cinematografice úi video1,8 3,5 2,7 2,5
ActivităĠi de radio úi televiziune 13,2 13,9 12,2 11,8
ActivităĠi de artăúi spectacole 1,2 2,2 1,6 1,4
ActivităĠi ale agen Ġiilor de pres ă, ale muzeelor ,
bibliotecilor, gr ădinilor botanice úi zoologice0,3 0,7 0,6 0,6
ActivităĠi sportiv e úi alte activit ăĠi recreative 19,7 13,9 16,6 18,4
Alte activit ăĠi de servicii 7,1 4,5 4,5 4,4x)Exclusiv serviciile de transport, depozitare úi comunica Ġii
Sursa: prelucrat dup ă I.N.S, Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 713, Starea
socialăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 133

1484.2. Servicii de pia Ġă prestate în principal pentru întreprinderi
Serviciile de pia Ġă prestate în principal pentru întreprinderi, conform
CAEN Rev 1. cuprind urm ătoarele activit ăĠi:
ƒtranzacĠii imobiliare (diviziunea 70);
ƒînchirierea ma úinilor úi echipamentelor f ăUă operator (grupele 711-713);
ƒactivităĠi de informatic ă (diviziunea 72);
ƒcercetare-dezvoltare (diviziunea 73);
ƒactivităĠi juridice, contabilitate úi revizie contabil ă (grupa 741);
ƒarhitectur ă, inginerie, alte consulta Ġii tehnice (grupele 742-743);
ƒpublicitate (grupa 744);
ƒasanarea úi îndepărtarea gunoaielor, salubritate (diviziunea 90);
ƒalte servicii (grupele 745-747, clasele 7482, 8486, 7487).
Tabel nr. 17
Servicii de pia Ġă prestate în principal pentru
operatorii economici, pe forme de proprietate
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Total (miliarde lei pre Ġuri
curente)30853,5 57922,9 197554,7 261418,5 81367,0 101109,0
pe forme de proprietate %
– majoritar de stat
– majoritar privat ă21,1
78,913,3
86,77,3
92,78,1
91,94,5
95,53,5
96,5
x)Exclusiv serviciile de transport, depozitare úi comunica Ġii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 716, Starea social ăúi
economic ă a României, 2006 úi 2007, pag.134 úi 135
În anul 2007, valoarea total ă a serviciilor de pia Ġă prestate în principal
pentru operatorii economici a fost de 101109,0 miliarde lei preĠuri curente, din
care 96,5% au fost servicii prestate de sectorul majoritar privat . Ponderea
sectorului majoritar privat a înregistrat o tendin Ġă de creútere în perioada 1999-
2007, de la 78,9%, la 96,5%.
PeactivităĠi,structura serviciilor de pia Ġă prestate în principal pentru
operatorii economici se prezint ă după cum urmeaz ă:
ƒtranzacĠiile imobiliare reprezentau cea mai mare pondere în total, 19,9%
în anul 2007, cu 1,6 mai multe procente decât în anul 2006;

149ƒo serie de servicii, precum informatica úi activităĠi conexe (12,4%);
activităĠi juridice, contabilitate úi revizie contabil ă (17,4%); arhitectur ă, inginerie
úi alte consulta Ġii tehnice (14,0%); publicitate (12,7);
ƒactivitatea de cercetare-dezvoltare a de Ġinut o pondere foarte redus ă, doar
de 2,4% în anul 2007, chiar sc ăzând cu 0,3 procente fa Ġă de anul 2006;
ƒasanarea úi îndepărtarea gunoaielor, salubritate úi alte activit ăĠi similare
deĠineau doar o pondere de 4,7% în anul 2007, cu 0,4 procente mai mult decât în 2006.
Tabel nr. 18
Servicii de pia Ġă prestate în principal pentru
operatorii economici, pe activit ăĠi
Miliarde lei
preĠuri curenteStructura –
% -2006/
2007
2006 2007 20062007 -%-
Total 41813,8 57089,1 100,0 100,0 136,5
TranzacĠiileimobiliare
din care:
-administrarea imobilelor pe baz ă
de tarife sau contract (chirie)7644,3
404,211345,7
563,218,3
1,019,9
1,0148,4
139,3
Închirierea ma úinilor úi
echipamentelor f ăUă operator940,8 1292,7 2,2 2,3 137,4
Informatic ăúi activităĠi conexe 5050,5 7085,0 12,0 12,4 140,2
Cercetare -dezvoltare 1128,3 1373,5 2,7 2,4 121,7
ActivităĠi juridice, contabilitate úi
revizie contabil ă7789,4 9930,1 18,6 17,4 127,5
Arhitectură, inginerie úi alte
consultaĠii tehnice5705,1 7985,4 13,6 14,0 140,0
Publicitate 5350,8 7259,1 12,8 12,7 135,7
Asanarea úi îndepărtarea
gunoaielor, salubritate úi alte
activităĠi similare1794,9 2673,8 4,3 4,7 149,0
Alte servicii 6409,9 8143, 815,2 13,2 127,1x) Exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunica Ġii
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag.134 úi 135
Cele mai mari cre úteri, peste media de 32,3%, s-au înregistrat la:
tranzacĠiile imobiliare (48,4%), asanarea úi îndepărtarea gunoaielor, salubritate úi
alte activit ăĠi similare (49,0%), arhitectur ă, inginerie úi alte consulta Ġii tehnice
(40,0%), informatic ă úi activităĠi conexe (40,2%). În cadrul tranzac Ġiilor
imobiliare, cu toate c ă deĠineau o pondere de numai 1,0% (în anul 2007),
serviciile privind administrarea imobilelor pe baz ă de tarife sau contract au
crescut în anul 2007 cu 39,3 % fa Ġă de anul precedent.

150ŸÎn anul 2007, cifra de afaceri din activitatea de transporturi, depozitare
úi comunica Ġii a fost de 52606 milioane úi a reprezentat 52% din totalul cifrei de
afaceri prestate în principal pentru operatorii economici.
P e c a t e g o r i i d e s e r v i c i i d e t r a n s p o r t s i t u a Ġi a s e p r e z i n t ă d u pă c u m
urmează:
Tabel nr. 19
Structura veniturilor din servicii de transport,
depozitare úi telecomunica Ġii
%
2006 2007
Transporturi terestre 40,8 42,3
Transporturi aeriene 1,6 1,6
ActivităĠi anexe úi auxiliare de transport 2,8 3,5
Telecomunica Ġii 2,9 2,6
Transporturi pe ap ă 16,3 16,2
Transporturi prin conducte 2,6 3,2
PoúWăúi curierat 33,0 30,6
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag.136
Transporturile terestre de Ġin cele mai mari ponderi (42,3% în anul 2007 úi
40,8% în anul 2006), urmate de po úWăú i curierat (30,6%, respectiv 33,0%) úi
transporturi pe ap ă (16,2%, respectiv 16,3%).
4.3. Întreb ări grilă
1.ActivităĠile ce fac obiectul vânz ării úi cumpăUării pe pia Ġă, indiferent de
m o m e n t u l p l ăĠi i , t i p u l d e p r e Ġ p r a c t i c a t ( p r e Ġ d e v â n z a r e , t a r i f e t c . ) úi
modalităĠile de încasare reprezint ă:
a)serviciile de pia Ġă;
b)serviciile tradi Ġionale;
c)serviciile livrate permanent;
d)serviciile discrete.
2.Serviciile de pia Ġă pentru popula Ġie se pot grupa în func Ġie de mai multe
criterii. Marca Ġi varianta fals ă:
a)caracteristicile beneficiarului serviciului;
b)natura rela Ġiilor economice úi financiare ce intervin între prestator úi beneficiar;
c)conĠinutul activit ăĠii prestaĠiei;
d)dimensiunile cererii nesatisf ăcute.

1513.Serviciile pentru popula Ġie se pot grupa în:
a)servicii personale (individuale) úi servicii colective;
b)servicii din sectorul public, asociativ úi privat;
c)servicii tradi Ġionale, servicii moderne sau noi;
d)serviciile livrate permanent úi servicii discrete.
4.Serviciile privind în principal bunurile fac parte din categoria
serviciilor:
a)cu efect direct asupra persoanelor;
b)personale (individuale);
c)colective;
d)personalizate.
5.Închirierile de locuin Ġe, închirierile de bunuri, închirierile de
autoturisme sunt servicii:
a)de reparaĠii úi întreĠinere;
b)cu efect direct asupra persoanelor;
c)personalizate (individualizate);
d)cu caracter locativ.
6.Repararea bunurilor de uz îndelungat, serviciile dup ă vânzare,
spăOătorii, cur ăĠătorii sunt servicii:
a)de reparaĠii úi întreĠinere;
b)cu efect direct asupra persoanelor;
c)personalizate (individualizate);
d)cu caracter locativ.
7.Serviciile cu efect asimilabil investi Ġiilor sunt servicii:
a)cu efect asupra persoanelor;
b)asimilabile consumului;
c)privind în principal bunurile;
d)personalizate.
8.Serviciile asimilabile consumului sunt servicii:
a)cu efect asupra persoanelor;
b)cu efect asimilabil investi Ġiilor;
c)privind în principal bunurile;
d)personalizate.
9.Serviciile de înv ăĠământ, informatic ăúi săQătate sunt servicii:
a)cu caracter locativ;

152b)cu efect asimilabil investi Ġiilor;
c)asimilabile consumului;
d)de reparaĠii úi întreĠinere.
10.Serviciile de transport, telecomunica Ġii úi turism sunt servicii:
a)cu caracter locativ;
b)cu efect asimilabil investi Ġiilor;
c)asimilabile consumului;
d)de reparaĠii úi întreĠinere.
11.Apărarea na Ġională, relaĠiile externe, men Ġinerea ordinii, protejarea
mediului sunt servicii:
a)destinate colectivit ăĠii în ansamblul s ău;
b)personalizate;
c)cu caracter lucrativ;
d)personale.
12.Serviciile de pia Ġă pentru popula Ġie erau în anul 2004 privatizate în propor Ġie de:
a)100%;
b)91 – 99%;
c)80 – 90%;
d)sub 80%.
13.MarcaĠi categoria de servicii colective pentru popula Ġie:
a)personalizate (individualizate) úi servicii destinate colectivit ăĠii în ansamblul s ău;
b)privind în principal bunurile úi serviciile cu efect direct asupra persoanelor;
c)cu caracter locativ úi servicii de repara Ġii úi întreĠinere;
d)cu efect asimilabil investi Ġiilor úi servicii asimilate consumului.
14.ActivităĠile de servicii de pia Ġă nu cuprind:
a)servicii de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie;
b)servicii de pia Ġă prestate în principal pentru operatorii economici;
c)servicii de transporturi, depozitare úi comunica Ġii;
d)servicii destinate colectivit ăĠii în ansamblul s ău.
15.În cadrul serviciilor de pia Ġă prestate în principal pentru întreprinderi,
în anul 2004, cea mai mare pondere o de Ġin:
a)tranzacĠiile imobiliare;
b)informatica úi activităĠile conexe;
c)activităĠile juridice, contabilitate úi revizie contabil ă;
d)arhitectur ă, inginerie úi alte consulta Ġii tehnice.

1534.4. Răspunsuri la întreb ările grilă
1 a 4 b 7 a 10 c 13 a
2 d 5 d 8 a 11 a 14 d
3 a 6 a 9 b 12 c 15 a
4.5. Întreb ări
1.Ce sunt serviciile de pia Ġă?
2.Ce cuprind activit ăĠile de servicii de pia Ġă?
3.Care sunt criteriile de grupare a serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie?
4.Care este tendin Ġa structurii serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie? Dar pentru
întreprinderi pe forme de proprietate?
5.Care este tendin Ġa în evolu Ġia volumului serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie?
Dar pentru întreprinderi?
4.6. Teme de reflec Ġie
1.CorelaĠia dintre venituri, cheltuieli úi serviciile de pia Ġă pentru popula Ġie.
2.Cauzele diferen Ġierii pe venituri a volumului úi structurii serviciilor de pia Ġă
pentru popula Ġie.
3.Structura úi tendinĠa serviciilor de pia Ġă pentru popula Ġie.
4.Structura úi tendinĠa serviciilor de pia Ġă pentru întreprinderi.
5.CorelaĠia dintre volumul úi structura serviciilor de transporturi, depozitare úi
comunica Ġii úi dezvoltarea economic ă.

154CAPITOLUL 5.
EVOLUğII, DINAMICI ùI STRUCTURI
PE CATEGORII DE SERVICII
La sfârúitul anului 2004, în România func Ġionau 312.731 de întreprinderi
de servicii, ceea ce reprezenta 79,3% din num ărul total de întreprinderi active din
industrie, construc Ġii, comerĠúi alte servicii.
Peclase de m ărime, dup ă numărul de salaria Ġi, cea mai mare pondere
(92,3%) din num ărul de întreprinderi de servicii au func Ġionat cu pân ă la 10
salariaĠi, faĠă de 73,7% cât s-a înregistrat în cazul întreprinderilor active din
industrie úi construc Ġii.
Tabel nr. 20
Întreprinderile active din comer Ġúi alte servicii
pe clase de m ărime, în anul 2004
Totaldin care, pe clase de m ărime,
după numărul de salaria Ġi
0-9 10-49 50-249 250 úi peste
Total î ntreprinderi active din
industrie, construc Ġii comerĠúi alte
servicii394519
100,0348881
88,534823
8,88840
2,21975
0,5
ComerĠ cu ridicata úi cuaPănuntul,
repararea úi întreĠinerea autovehiculelor,
motocicletelor úi a bunurilor personale
úi casnice191196
100,0176034
92,113600
7,01443
0,8119
0,1
Hoteluri úi restaurante25119
100,022487
89,52047
8,2481
1,9104
0,4
Transporturi, depozitare úi
comunica Ġii17240
100,015430
89,51414
8,2327
1,969
0,4
TranzacĠii imobiliare, închirieri úi
activităĠi de servicii prestate în
principal întreprinderilor61220
100,057800
94,42500
4,1789
1,3131
0,2
ÎnvăĠământ1075
100,0989
92,079
7,37
0,7-
–
6ăQă tate úi asistenĠă socială6834
100,06603
96,6205
3,024
0,42
sub 0,1
Alte activit ăĠi de servic ii colective,
sociale úi personale10047
100,09279
92,4547
5,5190
1,831
0,3
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 572
Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor cu 0-9 salaria Ġi s-au constatat la
tranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal
întreprinderilor (94,4%) úi la unităĠile de săQătate úi asistenĠă socială (96,6%)

155Întreprinderile de servicii cu 10-49 de salaria Ġi deĠin ponderi mai mari în cazul:
-hotelurilor úi restaurantelor (9,1%);
-întreprinderilor de transporturi, depozitare úi comunica Ġii (8,2%);
-întreprinderilor de comer Ġ cu ridicata úi cu amănuntul, repararea úi
întreĠinerea autovehiculelor úi a bunurilor personale úi casnice (7,0%).
Din numărul total de întreprinderi de servicii, pe categorii de servicii , la
sfârúitul anului 2004, situa Ġia se prezenta dup ă cum urmeaz ă:
-comerĠ cu ridicata úi cu am ănuntul, repararea úi întreĠinerea
autovehiculelor, motocicletelor úi a bunurilor personale úi casnice 61,1%;
-transport, depozitare úi comunica Ġii 8,0%;
-tranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal
întreprinderilor 19,6%;
-hoteluri úi restaurante 5,6%.
Tabelul nr. 21
Întreprinderile din comer Ġúi alte servicii
pe forme de proprietate
úi după natura capitalului social în anul 2004
Totaldin care pe forme de
proprietatedin total, cu
capital
integral str ăin Majoritar
de statMajoritar privat ă
număr % număr%
Total întreprinderi active din industrie,
construcĠiicomerĠúi alte servicii394519 1134 393385 99,7 11311 2,9
ComerĠ cu ridicata úi cuamănuntul, repararea
úi întreĠinerea autovehiculelor, motocicletelor
úi a bunurilor personale úi casnice191196 60 191136 99,9 5228 2,7
Hoteluri úi restaurante 17240 33 17207 99,8 304 1,8
Transport, depozitar e úi comunica Ġii 25119 128 24991 99,5 406 1,6
TranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de
servicii prestate în principal întreprinderilor61220 255 60965 99,6 2181 3,6
ÎnvăĠământ 1075 2 1073 99,8 18 1,7
6ăQătate úi asistenĠă socială 6834 2 6832 99,9 47 0,7
Alte activit ăĠi de servicii colective, sociale úi
personale10047 36 10011 99,6 171 1,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 577
$úa cum reiese din tabelul urm ător, ponderea întreprinderilor de servicii
cucapital majoritar privat este de aproape 100%. Întreprinderile de servicii cu
capital integral str ăin deĠin ponderi relativ reduse (tranzac Ġii imobiliare,
închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal întreprinderilor 3,6%,

156comerĠ cu ridicata úi cu amănuntul, repararea úi întreĠinerea autovehiculelor,
motocicletelor úi a bunurilor personale úi casnice 2,7%, etc).
Referitor la evoluĠia numărului de întreprinderi active din comer Ġúi
alte servicii în perioada 1999-2004 situaĠia se prezint ă astfel:
-a crescut în fiecare an numărul de întreprinderi de transporturi,
depozitare úi comunica Ġii, de la 12,4 mii la 25,1 mii, întreprinderi de
tranzacĠii imobiliare, închirieri úi activităĠi de servicii prestate în principal
întreprinderilor, de la 15,2 mii la 61,2 mii, înv ăĠământ, de la 0,6 mii la 1,1
mii, etc.;
-s-a redus numărul de întreprinderi în 2000-2004, urmând dup ă aceea o
creútere a acestuia la întreprinderile de comer Ġ cu ridicata úi cu
amănuntul, repararea úi întreĠinerea autovehiculelor, motocicletelor úi a
bunurilor personale úi casnice (de la 217,4 mii la 191,2 mii).
Tabel nr. 22
Întreprinderile active din comer Ġúi alte servicii
– mii –
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total înt reprinderi active din
industrie construc Ġii, comerĠúi alte
servicii318,7 308,1 311,3 315,1 349,1 394,5
ComerĠ cu ridicata úi cu amănuntul,
repararea úi întreĠinerea
autovehiculelor, motocicletelor úi a
bunurilor personale úi casnice217,4 202,8 192,6 177,7 179,3 191,2
Hoteluri úi restaurante 10,1 9,9 10,5 13,5 15,4 17,2
Transport, depo zitare úi comunica Ġii 12,4 12,7 15,6 18,0 21,2 25,1
TranzacĠii imobiliare, închirieri úi
activităĠi de servicii prestate în
principal întreprinderilor15,2 18,0 24,0 30,5 45,7 61,2
ÎnvăĠământ 0,6 0,5 0,6 0,8 0,9 1,1
6ăQă tate úi asistenĠă socială 3,9 3,6 4,1 4,4 5,5 6,8
Alte activit ăĠi de servicii colective,
sociale úi personale6,2 6,3 6,3 6,4 8,5 10,0
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 571
La sfârúitul anului 2006, în România func Ġionau 149.386 întreprinderi
care prestau servicii de pia Ġă, din care 37.653 erau întreprinderi prestatoare de
servicii, în principal, pentru popula Ġie (25,2%) úi 111.733 erau întreprinderi
prestatoare de servicii, în principal, pentru întreprinderi (74,8).

157Tabel nr. 23
Numărul, structura úi volumul activit ăĠii
întreprinderilor prestatoare de servicii de pia Ġă, în anul 2006
U/
MTotal
între-
prinderigrupaĠidupă numărul de salaria Ġi
0-9 10-19 20-49 50-249250 úi
peste
SERVICII DE PIA ğĂ
Număr întreprinderimii 149,4 137,6 6,1 3,4 1,8 0,5
Efecti v de salaria Ġi la sfârúitul
anului 2006mii
pers.1024,
2268,3 84,5 101,5 196,2 373,7
Numărul mediu anual de salaria Ġimii
pers.998,2 260,1 81,0 103,3 190,0 363,8
Cifra de afacerimld.
lei96,9 24,4 10,1 11,8 16,7 33,9
Venituri din vânzarea de lucr ări
executate úi servicii prestatemld.
lei88,9 23,5 9,1 10,4 13,6 32,3
SERVICII DE PIA ğĂ
PRESTATE PTR. POPULA ğIE
Număr întreprinderi mii 37,7 34,1 2,1 1,0 0,4 0,05
Efectiv de salaria Ġi la sfârúitul
anului 2006mii
pers.200,2 71,9 28,8 29,2 35,1 35,1
Numărul mediu anual de salaria Ġimii
pers.199,3 72,7 27,3 30,5 34,7 34,1
SERVICII DE PIA ğĂ PRESTATE
PTR. ÎNTREPRINDERI
Număr întreprinderi mii 111,7 103,5 4,0 2,4 1,4 0,4
Efectiv de salaria Ġi la sfârúitul
anului 2006mii
pers.824,0 196,4 55,7 72,3 161,1 338,6
Numărul mediu anual de salaria Ġimii
pers.798,9 187,4 53,7 72,8 155,3 329,7
Sursa: I.N.S., Rezultate úi performan Ġe ale întreprinderilor din comer Ġúi servicii,
EdiĠia 2008, pag. 90, 94 úi 150
În aceste întreprinderi exista la sfâr úitul anului 2006, un efectiv de salaria Ġi
de 1024,2 mii persoane (19,5% în întreprinderile prestatoare de servicii pentru
populaĠie úi 80,5% în întreprinderile prestatoare de servicii pentru întreprinderi).
În anul 2006, au realizat o cifr ă de afaceri de 96,9 miliarde lei, din care 91,7%
reprezentau venituri realizate vânzarea de lucr ări executate úi servicii prestate.
Întreprinderile prestatoare de servicii de pia Ġă sunt întreprinderi mici, cu
până la 10 salaria Ġi (92,1%). Num ărul lor scade pe m ăsura creúterii numărului de
salariaĠi.

1585.1. Transporturi úi comunica Ġii
5.1.1. Volumul úi structura activit ăĠiiINDICATORI SPECIFICI
A.Mijloace de transport
1.Transport
feroviar
2.Transport pe
Făi navigabile
3.Transport
maritim
4.Transport
rutier
5.Aeronave
civile
înmatriculate-număr locomotive, din care:
-electrice
-Diesel
-număr úi capacitate (mii tone) vagoane pentru trenuri marf ă
-număr úi capacitate (mii tone) vagoane pentru trenuri de pasageri
-număr úi capacitate (mii tone) de nave f ăUă propulsie pentru
transportul m ărfurilor
-număr úi capacitate (mii CP) de remorchere úi împingătoare
-număr úi capacitate (mii locuri) de nave pentru transportul
pasagerilor
-număr úi capacitate (mii tdw) de nave pentru transportul
Părfurilor – total
din care-nave pentru m ărfuri generale
-mineraliere
-petroliere
-număr autovehicule înscrise în circula Ġie la sfârúitul anului
-transportul rutier de m ărfuri, pe tipuri de autovehicule, m ărfuri
transportate respectiv parcursul m ărfurilor-autobuze
-microbuze
-autoturisme (inclusiv taxiuri)
-motorete (inclusiv mopede)
-motociclete (inclusiv mototricicle)
-autovehicule de marf ă
-3,5 – 7,5 tone
-7,6 – 12,0 tone
-12,1 – 17,0 tone
-peste 17,0 tone
-număr úi capacitate (locuri) pentru transportul pasagerilor
-număr úi capacitate (tone) pentru transportul m ărfurilor

159B.Infrastructura existent ă pentru desf ăúurarea activit ăĠii de transporturi
1.Liniile de
cale ferată
în exploatare
2.Drumurile
publice
C.Transporturi de m ărfuri-total (km), din care:
-electrificate
-linii cu ecartament normal (cu o linie; cu dou ă linii);
-linii cu ecartament îngust
-linii cu ecartament larg
-drumuri publice (km), din care
-densitatea drumurilor publice pe 100 km2a.modernizate
cu îmbrăFăminte uúoară rutiere
b.drumuri na Ġionale, din care
-modernizate
-cu îmbrăFăminte uúoară rutiere
c.drumuri jude Ġene úi comunale, din care
-modernizate
-cu îmbrăFăminte uúoară rutiere
-Transporturi de m ărfuri poúWă al aeroporturilor
Total (tone)
-Transporturi de m ărfuri
a.pe moduri de transport: m ărfuri transportate (mii tone),
parcursul m ărfurilor (milioane tone – km), din care:
-transport feroviar
-transport rutier
-transport pe c ăi navigabile interioare
-transport maritim
-transport aerian
-transport prin conducte petroliere magistrale
b.pe forme de proprietate: m ărfuri transportate (mii tone),
parcursul m ărfurilor (milioane tone – km), din care:
-transport feroviar
-transport rutier
-transport pe c ăi navigabile interioare
-transport maritim
-transport aerian
-transport prin conducte petroliere magistrale
-Principalele grupe de m ărfuri transportate-încărcate
-descărcate

160D.Transportul de pasageri
-Transport interurban úi internaĠional de pasageri (mii pasageri úi
milioane de pasageri – km), total úi forme de proprietate, din care:
-Trafic de pasageri al aeroporturilor (num ăr), din care îmbarca Ġi, debarcaĠi
E.PoúWăúi telefonie
F.Comunica Ġii radio úi televiziune
-mijloace de radiocomunica Ġii (la sfârúitul anului)
-radio
-televiziune
G.DistribuĠia de gaze naturale
-numărul localit ăĠilor în care de distribuie gaze naturale
-lungimea simpl ăa conductelor de distribu Ġie a gazelor naturale (km)
-gaze naturale distribuite (milioane m3) din care, pentru uz casnic
H.Distribuirea apei potabile
-numărul localit ăĠilor cu instala Ġii de alimentare cu ap ă potabilă
-lungimea total ă simplă a reĠelei de distribu Ġie a apei potabile (km)
-apa potabil ă distribuită consumatorilor (mil. m3), din care, pentru uz casnic
I.Canalizare public ăúi spaĠii verzi
-numărul localit ăĠilor cu instala Ġii de alimentare cu ap ă potabilă
-lungimea total ă simplă a conductelor de canalizare (km)
-suprafaĠa spaĠiilor verzi în ora úe úi municipii (km2)-transport feroviar
-transport rutier
-transport pe c ăi navigabile interioare
-transport maritim
-transport aerian
-numărul unităĠilor de po úWă, din care, în localit ăĠile rurale
-activităĠi de poúWă
-activităĠi de telefonie
-conexiuni la re Ġeaua de telefonie (mii) la sfâr úitul anului
– total, din care:
-la reĠeaua telefonic ă fixă
-la reĠeaua telefonic ă mobilă
-staĠii publice
-staĠii private
-staĠii publice
-staĠii private
-translatoare de televiziune-corespondenĠă expediată (milioane buc ăĠi) úi imprimate
-trimiteri recomandate (mii buc ăĠi)
-trimiteri cu valoare declarat ăúi colete (mii)

1615.1.1. Volumul úi structura activit ăĠii
În anul 2004, încas ările din serviciile de transporturi, depozitare úi
comunica Ġii s-au situat la nivelul de 374531,0 miliarde lei pre Ġuri curente, din
care 74,5% s-au realizat în întreprinderile cu capital majoritar privat.
Ponderea încas ărilor din serviciile de transporturi, depozitare úi
comunica Ġii realizate în sectorul privat în perioada 1999-2004 au înregistrat o
tendinĠă de creútere, de la 41,3%, la 74,5% în volumul total.
Tabel nr. 24
Servicii de transporturi, depozitare úi comunica Ġii
pe forme de proprietate
– miliarde lei pre Ġuri curente –
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total
pe forme de proprietate
– majoritar de stat
– majoritar privat ă84012,4
58,7
41,3125639,2
56,7
43,3180631,6
51,2
48,8223240,1
46,7
53,3291431,6
40,1
59,9374531,0
25,5
74,5
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 717
Pe categorii de transport, structura realiz ărilor din anii 2003-2004 se
prezintă după cum urmeaz ă:
Tabel nr. 25
Servicii de transporturi, depozitare úi comunica Ġii
Miliarde lei pre Ġuri
curenteStructura
– % –
2003 2004 2003 2004
Total 291431,6 374531,0 100,0 100,0
Transporturi terestre
din care
– transporturi pe calea ferat ă128452,4
44464,5163830, 0
55735,144,1
34,643,7
34,0
Transporturi pe ap ă 4097,1 5865,6 1,4 1,6
Transporturi aeriene 8645,6 9475,9 3,0 2,5
Transporturi prin conducte 10082,4 10968,3 3,4 2,9
ActivităĠi anexe úi auxiliare de transport 42046,5 53078,2 14,4 14,2
PoúWăúi curi erat 6945,3 9003,1 2,4 2,4
Telecomunica Ġii 91162,3 122309,9 31,3 32,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 717
Din analiza încas ărilor realizate în anii 2003 úi 2004 rezult ă: transporturile
terestre de Ġin ponderea cea mai mare (43,7% în anul 2004), urmate de
telecomunica Ġii (32,7%); transportul pe calea ferat ă a reprezentat în anul 2004,
34,0% din totalul serviciilor de transport.

162EvoluĠia activităĠii în domeniul transporturilor úi comunica Ġiilor a fost
influenĠată de: starea úi structura bazei tehnico-materiale; capacitatea de investire
a operatorilor economici; modific ările structurale înregistrate de volumul de
activitate al principalelor ramuri ale economiei na Ġionale – ca efect a derul ării
reformelor specifice tranzi Ġiei, precum úi a celor necesare ader ării la structurile
europene; reorientarea fluxurilor comerciale interna Ġionale, inclusiv a acelora din
zona geografic ă în care este situat ăúi România.
Orientarea spre modernizarea úi dezvoltarea infrastructurii transporturilor
din România este motivat ăúi de principalele caracteristici ale acesteia, dintre care
menĠionăm:
ƒreĠeaua de cale ferat ă totalizeaz ă 11053 de kilometri, din care peste 35%
este electrificat ă; Bucureútiul, capitala României, este un important nod de cale
ferată cu 8 linii principale, majoritatea fiind conectate úi la liniile interna Ġionale;
ƒamplasarea geografic ă a Ġării noastre la intersec Ġia a două coridoare rutiere
paneuropene, úi anume: Coridorul IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-
Bucureúti-Istambul-Salonic) úiCoridorul IX (Helsinki – St. Petersburg – Moscova – Pskov
– Kiev – Ljubasevka – Chi úinău – Bucure úti – Dimitrovgrad – Alexandroupolis);
ƒreĠeaua public ă de transport rutier are o densitate medie de 33,3 de
kilometri/100 km2 de teritoriu;
ƒBucureútiul, se afl ă la intersec Ġia principalelor rute ce pornesc în toat ăĠara,
unele dintre acestea fiind conectate la drumurile interna Ġionale, cum este cazul
drumului E 60, care leag ă porturile Hamburg úi ConstanĠa, via Oradea úi Bucureúti;
ƒtraficul fluvial se realizeaz ă pe Dunăre pentru vase mici (adâncimea fluviului
este de pân ă la 2 metri) de la Buzia ú (punctul în care Dun ărea intră în România) la
Brăila, iar pentru vase maritime între Br ăila úi Sulina (adâncimea Dun ării este de pân ă
la 7 metri); principalele porturi la Dun ăre sunt Or úova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu
0ăgurele, Olteni Ġa, CăOăraúi, Giurgiu, Cernavod ă, GalaĠi, Brăila, Tulcea úi Sulina;
ƒaproape 60% din comer Ġul interna Ġional, România îl deruleaz ă prin Portul
ConstanĠa, care este úi cel mai important port maritim. În ultimii ani, la Marea
Neagră s-a construit, la Agigea, noul port maritim Constan Ġa Sud;
ƒtransporturile aeriene sunt asigurate prin úase mari companii române úti
(TAROM; LAR; CARPATAIR; ğIRIAC AIR; ACVILA AIR; ROMAVIA);
principalele aeroporturi (Bucure úti – Henri Coand ăúi Băneasa; Constan Ġa; Timiú;
Suceava; Cluj, etc.) deservesc 17oraúe din România, iar liniile aeriene
internaĠionale române úti sunt conectate cu 50 de ora úe de pe 4 continente.

1635.1.2. Mijloacele de transport
În anul 2007, mijloacele de transport feroviar au cuprins 1986 locomotive,
care aveau o putere de 7032 mii CP, din care 71,6% au fost locomotive Diesel. De
asemenea, baza tehnico-material ă a transportului feroviar a mai inclus 54.713
vagoane de marf ă, cu o capacitate de 2515 mii tone úi 5326 vagoane pentru trenuri de
pasageri, cu o capacitate de 365 mii locuri.
Analiza evolu Ġiei bazei tehnico-materiale aferente transporturilor feroviare
evidenĠiază vârsta înaintat ă a parcului de locomotive, care, în anul 2007 comparativ cu
anul 2006, a înregistrat modific ări nesemnificative din punct de vedere numeric (0,2%)
úi din punct de vedere a puterii de cump ărare (0,9%). La vagoanele pentru marf ă s-au
înregistrat sc ăderi cu 1,4% în ceea ce prive úte numărul úi cu 4,0% în ceea ce prive úte
capacitatea de transport. În anul 2007 fa Ġă de anul 2003, la vagoanele pentru pasageri s-
au înregistrat sc ăderi numerice dar úi ale capacit ăĠii de transport a acestora.
Mijloacele de transport pentru c ăile navigabile interioare, în anul 2007 nu au
înregistrat evolu Ġii importante.
Tabel nr. 26
Mijloacele de transport feroviar, pe c ăi navigabile
interioare úi maritim în anii 2006 úi 2007
U.M. 2006 2007
Transport feroviar
Locomotive
Vagoane pentru trenuri de marf ă
Vagoane pentru trenuri de pasageri
Transport pe c ăi navigabile interioare
Nave pentru transportul m ărfurilor
Nave pentru transportul pasagerilor
Transport maritim
Nave pentru transportul m ărfurilornumăr
mii CP
număr
mii tone capacitate
număr
mii locuri
număr
mii tone capacitate
număr
mii locuri
număr
mii tdw1982
6972
55503
2619
5522
411
1207
1589
60
10
35
1461986
7032
54713
2515
5326
326
1199
1565
72
11
31
114
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României în anii 2006-2007, Bucure úti, 2008, pag. 85
În anul 2007, fa Ġă de anul 2006, baza tehnic ă materială aferentă transporturilor
maritime pe tipuri de nave maritime a cunoscut urm ătoarea evolu Ġie: reducerea
numărului de nave pentru transportul m ărfurilor generale cu 22,2% úi respectiv 4,8% la
capacitatea de transport; cre úterea num ărului de nave petroliere a crescut cu 12,5% úi
respectiv 2,1% la capacitatea de transport.

164Transport rutier (autovehicule în circula Ġie) – la sfârúitul anului 2007 au
fost înscrise în circula Ġie 17,2 mii autobuze, 17,1 mii microbuze, peste 3,5
milioane autoturisme (inclusiv taxiuri), 502,0 mii autovehicule de marf ă, precum
úi 27,1 mii motociclete.
Tabel nr. 27
Autovehicule înscrise în circula Ġie
– mii –
1999 2006 2007
Autobuze 27,3 16,8 17,2
Microbuze 13,3 15,5 17,1
Autoturisme (inclusiv taxiuri) 2702,1 3220,7 3541,2
Motorete (inclusiv monopede) 141,5 17,3 29,4
Motociclete (inclusiv mototricicle) 101,1 26,5 27,1
Autovehicule de marf ă 417,8 457,0 502,0
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 661, Starea social ăúi economic ă
în anii 2006 úi 2007, pag. 86
Comparativ cu anul 2006, în anul 2007, parcul autovehiculelor de
transport rutier a înregistrat majorarea num ărul de autoturisme (cu 320,6 mii,
respectiv cu 10,0%), de autovehicule de marf ă (cu 44,9 mii, respectiv cu 9,8%),
de microbuze (cu 1,5 mii, respectiv cu 10,2%) precum úi numărul de motociclete
(cu 0,5 mii, respectiv cu 2,2%).
Transportul rutier de m ărfuri, în anul 2007, a fost de 356,7 milioane tone,
din care 77,7% s-a realizat cu autovehicule pe cont propriu. Pe tipuri de vehicule
structura volumului m ărfurilor transportate a fost urm ătoarea: 37,1% cu
autovehicule de 7,6-12,0 tone; 30,5% cu autovehicule de 12,1-17,0 tone; 25,6%
cu autovehicule de 17,0 tone; 6,8% cu autovehicule de 3,5-7,5 tone.
Aeronave civile înmatriculate – la sfârúitul anului 2007 erau certificate
pentru transportul pasagerilor 62 de aeronave, cu o capacitate total ă de 5317 locuri.
Tabel nr. 28
Aeronave civile înmatriculate (la sfâr úitul anului)
U.M. 1999 2000 2003 2004 2006 2007
Aeronave pentru
transportul pasagerilornumăr
locuri1)38
363028
286634
261733
235357
441962
5317
Aeronave pentru
transportul m ărfurilornumăr
tone1)4
3803
3161
801
80-
–
-1)capacitate disponibil ă de transport
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 661, Starea social ăúi economic ă
în anii 2006 úi 2007, pag. 87

1655.1.3. Infrastructura existent ă pentru desf ăúurarea activit ăĠii de transporturi
Liniile de cale ferat ă în exploatare
Lungimea liniilor de cale ferat ă, în exploatare, la sfâr úitul anului 2007, era
de 10.777 de kilometri, din care liniile electrificate reprezentau 36,9%. Liniile de
cale ferată cu ecartament normal sunt predominante (98,7 % din lungimea total ă a
liniilor de cale ferat ă), iar dintre acestea liniile cu o cale de Ġin o pondere de
72,7%.
Tabel nr. 29
Liniile de cale ferat ă în exploatare,
în anii 2006 úi 2007 (la sfâr úitul anului)
2006 2007anul 200 7faĠă de anul
2006, diferen Ġe
+/- %
-kilometri –
Total
Din care: electrificate
Din total:
Linii cu ecartament normal1) – total10789
3965
1073110777
3974
10639-12
9
-92-0,1
0,2
-0,9
-în procente fa Ġă de total –
Total
Din care: electrificate
Din total:
Linii cu ecartament normal1) – total100,0
35,8
99,5100,0
36,9
98,70,0
0,1
-0,1
1)Linii la care distan Ġa între úine este de 1435 mm
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2006-2007, pag. 87
Densitatea medie a liniilor de cale ferat ă, la sfârúitul anului 2007, era de 45,2
kilometri la 1000 km2 teritoriu, cu manifestarea unor puternice diferen Ġieri pe regiuni
de dezvoltare; astfel, peste nivelul mediu al densit ăĠii liniilor de cale ferat ă s-au situat
următoarele regiuni de dezvoltare: Bucure úti-Ilfov (cu 108,0 kilometri de cale ferat ă la
1000 km2 teritoriu); regiunea Vest (cu 13,9 kilometri la 1000 km2); regiunea Sud Est
(cu 3,6 kilometri la 1000 km2) regiunea Nord – Vest (cu 3,6 kilometri la 1000 km2);
totodată, sub densitatea medie pe Ġară a liniilor de cale ferat ă s-a aflat regiunile Sud –
Vest Oltenia (cu 11,4 kilometri de cale ferat ă la 1000 km2 teritoriu), regiunea Sud
Muntenia (cu 8,9 kilometri la 1000 km2), precum úi regiunea Centru (cu 6,1 kilometri
la 1000 km2).
La sfârúitul anului 2007, fa Ġă de acelaúi moment de referin Ġă din anul 2006, s-
au înregistrat urm ătoarele modific ări ale indicatorului lungimea liniilor de cale ferat ă:
-s-a produs sc ădere a lungimii liniilor de cale ferat ă, în exploatare, cu 12

166ki l om e tri , re s p e c ti v c u 0 ,1 %, d a r úi o c reúte re a l u n gi m i i l i ni i l or d e c al e
ferată electrificate cu 9 kilometri;
-lungimea liniilor de cale ferat ă cu ecartament normal cu o singur ă cale a
crescut cu 8 kilometri, respectiv cu 0,1%, în timp ce lungimea liniilor de
cale ferată cu două căi a scăzut cu 100 kilometri, respectiv 3,3%;
-lungimea liniilor de cale ferat ă cu ecartament îngust a înregistrat o cre útere
cu 3 kilometri.
Comparativ cu alte Ġări, România se situeaz ă sub nivelul multor Ġări din
punct de vedere al:
ƒdensităĠii reĠelei de cale ferat ă la 1000 km2– 46,2 km la 1000 km2 în
România, fa Ġă de 67,3 km în Austria, 115,2 km în Belgia, 121,7 km în
Cehia, 100,3 km în Germania, etc.;
ƒlungimii liniilor de cale ferat ă – km la 10.000 de locuitori : 5,05 km în
România, 11,25 în Finlanda, 6,96 km în Austria, 9,41 km în Cehia, 5,96
km în Republica Rus ă, 6,80 km în Slovacia etc.;

167Tabel nr. 30
Lungimea úi densitatea liniilor de cale ferat ă
în exploatare, în anul 2005
ğaraLungimea liniilor de
cale ferat ă în
exploatareDensitatea
reĠelei
pe 1000 km2Lungimea liniilor de
cale ferat ă (km la
10.000 locuitori)
Austria
Belgia
Bulgaria
Canada
Rep. Cehă
CroaĠia
Danemarca
ElveĠia
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Fed. Rusă
Serbia úi Muntenegru
Slovacia
Slovenia
Spania
S.U.A.
Suedia (2000)
Turcia
Ucraina (2001)
Ungaria5642
3544
4154
72280
9614
2726
2644
5159
925
5732
30871
38206
2414
1912
15985
2270
1771
275
4087
2810
20253
2801
16458
10948
85286
4058
3658
1228
12639
153956
11017
8697
22051
768567,3
116,1
37,5
7,2
121,9
48,2
61,4
125,0
20,5
17,0
56,0
107,0
18,3
27,2
53,1
35,1
27,1
106,3
10,6
67,7
62,7
30,5
67,8
45,9
5,0
39,7
74,6
60,7
25,4
16,0
24,5
11,1
36,8
82,66,96
3,40
5,37
22,40
9,41
5,99
4,87
7,08
6,95
10,97
5,10
4,62
2,20
4,61
2,78
9,7
5,1
6,11
8,85
1,72
5,26
2,79
2,76
5,06
5,06
3,85
6,77
6,23
2,98
5,16
12,19
1,19
4,53
7,61
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2008, pag. 937
Drumurile publice
La sfârúitul anului 2007 lungimea drumurilor publice a fost de 80,9 mii
kilometri, din care drumurile modernizate cu îmbr ăFăminte rutiere u úoară au
reprezentat 26,5,%.

168Din lungimea total ă a drumurilor publice, drumurile jude Ġene úi comunale
au reprezentat 80,1%, iar drumurile na Ġionale 19,9%. De úi drumurile jude Ġene úi
comunale de Ġin cea mai mare pondere, totu úi mai puĠin de jum ătate din acestea
sunt fie modernizate (11,4% din lungimea total ă a drumurilor jude Ġene úi
comunale), fie au îmbr ăFăminte uúoară rutieră (31,2%).
Tabel nr. 31
Drumurile publice (la sfâr úitul anului)
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Drumuri publice –total –mii km
din care:
Modernizate
Cu îmbr ăFăminte uúoară rutieră
Din total drumuri publice:
Drumuri na Ġionale
din care:
Modernizate
Cu îmbr ăFăminte uúoară rutieră
Drumuri jude Ġene úi comunale
din care:
Modernizate
Cu îmbr ăFăminte uúoară rutieră
Densitatea drumurilor publice pe
100 km2 teritoriu73,4
18,1
20,8
14,7
13,4
1,1
58,8
4,7
19,7
30,878,5
19,4
20,0
14,8
13,4
1,2
63,7
6,0
18,8
32,979,0
20,4
19,7
15,1
13,8
1,1
63,9
6,5
18,7
33,179,5
20,9
20,2
15,7
14,2
1,2
63,7
6,7
19,0
33,379,9
21,5
21,0
16,0
14,5
1,2
64,0
7,0
19,8
33,580,9
22,0
21,4
16,1
14,7
1,2
64,7
7,4
20,2
33,9
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 661, Starea social ăúi
economic ă a României, în anii 2006-2007, pag. 88
Structura pe regiuni de dezvoltare indic ă o relativă distribuire echilibrat ă a
lungimii totale a drumurilor publice – regiunea Nord – Est (16,7% din lungimea
totală a drumurilor publice); regiunea Sud – Muntenia (15,3%); regiunea Nord –
Vest (14,7%); regiunea Sud – Est (13,3%); regiunea Sud – Vest Oltenia (13,2%);
regiunea Vest (12,8%); regiunea Centru (13,0%) – cu excep Ġia drumurilor publice
din regiunea Bucure úti – Ilfov (1,1 %).
Pe regiuni de dezvoltare lungimea total ă a drumurilor na Ġionale a avut
următoarea structur ă: regiunea Sud – Muntenia (17,5% din lungimea total ă a
drumurilor na Ġionale); regiunea Nord – Est (16,6%); regiunea Centru (13,9%);
regiunea Sud – Vest Oltenia (12,8,0%); regiunea Nord – Vest (12,6%); regiunea
Sud – Est (13,2%); regiunea Vest (11,7%); a f ăcut excep Ġie regiunea Bucure úti –
Ilfov (1,9%).

169La sfârúitul anului 2007, pe regiuni de dezvoltare lungimea total ă a
drumurilor jude Ġene úi comunale a avut o structur ă asemăQătoare cu cea a
drumurilor publice: regiunea Nord – Est (16,8% din lungimea total ă a drumurilor
judeĠene úi comunale); regiunea Nord – Vest (15,3%); regiunea Sud – Muntenia
(14,8%); regiunea Sud – Est (13,4%); regiunea Sud – Vest Oltenia (13,3%);
regiunea Vest (13,0%); regiunea Centru (12,7%); a f ăcut excep Ġie regiunea
Bucureúti – Ilfov (0,9%);
Densitatea drumurilor publice la 100 km2 de teritoriu a fost la sfâr úitul
anului 2007 de 33,9 kilometri în cre útere cu 0,4 kilometri la 100 km2 faĠă de anul
anterior. Peste densitatea medie a drumurilor publice s-au situat urm ătoarele
regiuni de dezvoltare: Bucure úti-Ilfov (cu 15,0 km de drumuri publice la 100 km2
teritoriu); regiunea Sud – Vest Oltenia (cu 2,5 km la 100 km2) ; r e g i u n e a S u d
Muntenia (cu 2,0 km la 100 km2); regiunea Nord – Vest (cu 1,0 km la 100 km2);
regiunea Nord – Est (2,8 km la 100 km2;
L a sf â rúi tul an ul ui 2 0 0 7 , c om p a ra ti v c u ac el a úi m om en t d e re f e ri n Ġă di n
anul 2006, s-a înregistrat o cre útere a lungimii drumurilor publice cu 1,2%,
respectiv cu 941 kilometri úi a drumurilor modernizate cu 493 kilometri (cu 2,3%);
(cu 245 kilometri, respectiv cu -2,1%).
Densitatea drumurilor publice, la sfâr úitul anului 2007, comparativ cu
acelaúi moment de referin Ġă din anul 2006, a crescut cu 0,4 kilometri la 100 km2
de teritoriu.
Referitor la lungimea str ăzilor orăúeneúti, în anul 2004 a fost de 25003
km, cu 6,7% mai mult decât în anul 2003 úi cu doar 9,1% fa Ġă de anul 1999.
Străzile modernizate în anul 2004 reprezentau o pondere doar de 58,6%,
situându-se la acela úi nivel din anul 1999.
Tabel nr. 32
Lungimea str ăzilor orăúeneúti
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total –km
din care:
Modernizate22915
1331022659
1329122789
1344123012
1367223441
1400925003
14643
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 261

1705.1.4. Transportul de m ărfuri
Transportul portuar de m ărfuri a înregistrat o cantitate de 78,4
milioane de tone, din care 42,1% au fost m ărfuri încărcate úi 57,8%, m ărfuri
descărcate, 0,1% fiind m ărfuri în tranzit.
Transportul maritim a însumat, în anul 2007, o cantitate de 48,9 mii
tone, din care 41,5% au fost m ărfuri încărcate úi 58,5% m ărfuri desc ărcate, în
întregime, în transportul interna Ġional.
În anul 2007, activitatea în domeniul transporturilor a continuat s ă fie
influenĠată de modific ările structurale úi evoluĠia pe plan interna Ġional.
În anul 2007, volumul total al m ărfurilor transportate a fost de 452,8
milioane tone, din care 78,8% pe c ăi rutiere, urmat de transport feroviar (15,2%).
Tabel nr. 33
Transportul de m ărfuri, pe moduri de transport
2006 20072007/
2006Structura -%-
-%- 2006 2007
0ărfuri transportate –mil. tone
0ărfuri transportate – total
din care
Transport feroviar
Transport rutier
Transport pe c ăi navigabile interioare
Transport maritim431,4
68,3
335,3
14,9
0,077452,8
68,8
356,7
15,0
0,049105,0
100,7
106,4
100,7
63,6100,0
15,8
77,7
3,5
sub 0,1100,0
15,2
78,8
3,3
sub 0,1
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 91
În anul 2007 comparativ cu anul 2006, volumul total de m ărfuri
transportate s-a majorat cu 21,4 milioane tone, respectiv cu 5%; aceast ă majorare
s-a realizat în principal pe seama transportului rutier, care a crescut cu 21,4
milioane tone, respectiv 6,4%.
5.1.5. Transportul de pasageri
Transportul interurban úi internaĠional
Transportul interurban úi internaĠional de pasageri a înregistrat, în anul
2007, un num ăr de 322,7 milioane pasageri úi a avut urm ătoarea structur ă:
71,52% transport rutier; 27,4% transport feroviar; 1,0% transport aerian; 0,1%
transportul pe c ăile navigabile interioare.
Parcursul pasagerilor din transportul interurban úi internaĠional a fost de
23,6 miliarde pasageri – km, din care 51,4% a apar Ġinut transportului rutier,
31,6% a revenit transportului feroviar, 16,9% transportului aerian úi 0,1%

171transportul pe c ăile navigabile interioare. În anul 2007, comparativ cu anul 2006,
parcursul pasagerilor din transportul interurban úi internaĠional s-a mic úorat cu
1180 milioane pasageri – km, respectiv cu 5,3%.
Tabel nr. 34
Transportul de pasageri,
pe moduri de transport
2006 20072007/
2006Structura -%-
-%- 2006 2007
Transportul interurban úi internaĠional
de pasageri – mil. pasageri
Pasageri transporta Ġi – total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport pe c ăi navigabile interioare
Transport aerian
Parcursul pasagerilor din transportul
interurban úi internaĠional de pasageri
– mil. pasageri km
Pasageri transporta Ġi – total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport pe c ăi navigabile interioare
Transport aerian324,7
94,4
228,0
0,2
2,1
22459
8093
11735
13
2618322,7
88,2
231,1
0,2
3,1
23639
7476
12156
23
398499,4
93,4
101,4
100,0
147,6
105,3
92,4
103,6
176,9
152,2100,0
29,1
70,2
0,1
0,6
100,0
36,0
52,2
176,9
152,2100,0
27,3
71,6
sub 0,1
1,0
100,0
31,6
51,4
0,1
16,9
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 94
EvoluĠia indicatorului parcursului pasagerilor din transportul interurban úi
internaĠional, pe moduri de transport a fost diferit ă, astfel: s-au înregistrat cre úteri
la toate modurile de transport, cu excep Ġia transportului feroviar, la care s-a
înregistrat o sc ădere (de 617 milioane pasageri – km, respectiv 7,6%).
Transportul urban de pasageri
În anul 2004, în România, exista transport urban de pasageri în 104
localităĠi urbane (31,1% din num ărul total de ora úe úi municipii). Num ărul
localităĠilor urbane cu transport urban de pasageri din anul 2004 a fost cu 24,7%
mai mic decât în anul 1999.
Exceptând transportul cu metroul , transportul pe celelalte categorii de
mijloace de transport s-a redus substan Ġial în perioada 1999-2004.

172Tabel nr. 35
Transportul urban de pasageri
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Număruloraúelorcutransport urban
de pasageri
Lungimea liniei simple (km)
Tramvaie
Troleibuze
Metrou
Numărul vehiculelor în inventar
Tramvaie
Autobuze úi microbuze
Troleibuze
Metrou (vagoane)138
1016,0
947,3
120,0
2049
6220
945
502115
994,3
973,8
153,7
1929
5535
947
502115
988,5
884,6
153,7
1914
6448
960
502115
984,2
805,3
153,7
1864
5783
874
50293
963,0
738,0
154,0
1798
6159
828
598104
932,5
700,5
154,0
1733
6126
847
610
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 261
Numărul de pasageri transporta Ġi în mediul urban în anul 2004 a fost de
2131 milioane persoane, cu 4,2% mai mult decât în anul 2003. Cu autobuze úi
microbuze s-au deplasat 49,7% din totalul num ărului de pasageri, cu tramvaiele
35,6%.
Tabel nr. 36
Transportul urban de pasageri
pe moduri de transport, în anii 2002-2004
Milioane pasageri Indici -%-
2002 2003 2004 2004/2002 2004/2003
Total
din care, cu:
– tramvaie
– autobuze úi microbuze
– troleibuze
– metrou2031
695
964
260
1122046
692
1012
235
1072131
716
1059
239
117104,9
103,0
110,0
91,9
104,5104,2
103,5
104,6
101,7
109,3
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 261
Cea mai mare dinamic ă s-a înregistrat la transportul de pasageri cu
metroul, 9,3% în anul 2004, fa Ġă de anul anterior.
5.1.6. Comunica Ġii
PoúWăúi telefonie – telegrafie
În anul 2007 au func Ġionat 7079 de unităĠi de poúWăúi telefonie. Regresul,
în timp, a num ărului unit ăĠilor de po úWă s-a încadrat în tendin Ġele înregistrate pe
plan interna Ġional. Men Ġionăm că în România peste 86,3% din num ărul total al
unităĠilor de po úWăúi telefonie sunt situate în mediul rural.

173Tabel nr. 37
UnităĠile de poúWăúi telefonie
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2003 2004 2006 2007
UnităĠi–număr
din care:
în localit ăĠi rurale9728
834910150
83477682
64887335
62607079
61207079
6110
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 662, Starea social ăúi
economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 97
În anul 2007, coresponden Ġa expediat ă a însumat 280 milioane buc ăĠi,
trimiterile recomandate 43,9 milioane buc ăĠi, iar num ărul de trimiteri cu valoare
declarată a fost de 1,5 milioane buc ăĠi.
ActivităĠile de poúWă desfăúurate în anul 2007, comparativ cu anul 2006,
au înregistrat o amplificare la coresponden Ġăúi imprimate (cu 50 milioane buc ăĠi,
respectiv cu 21,7%).
Pe regiuni, în anul 2007, cea mai intens ă activitate de coresponden Ġă
expediată a fost realizat ă de regiunea Bucure úti-Ilfov (61,1% din toat ă
c ore s p on d en Ġa ex p e di a t ă), N ord – V e s t (1 3 ,6 %) , p re c um úi d e re gi un e a N ord –
Est (6,6%). 61,2% din activitatea de mesagerii a fost derulat ă prin regiunile
Bucureúti-Ilfov (37,2% din toat ă activitatea de mesagerii), Sud – Muntenia
(14,2%), precum úi prin regiunea Nord – Vest (9,6%).
Tabelul nr. 38
ActivităĠile de poúWăúi telefonie – telegrafie
Anii Coresponden Ġă
expediatăúi
imprimate
(mil. buc.)Abonamente telefonice –mii–
(la sfârúitul anului)
Totaldin care:
LareĠeaua
telefonică fixăLa reĠeaua
telefonică
mobilă
1999 308 4.831 3.705 1.126
2000 230 5.832 3.813 2.019
2001 243 8.624 4.029 4.595
2002 263 9.306 4.207 5.099
2003 267 11.395 4.330 7.065
2004 318 14.604 4.389 10.215
2006 230 21589 4170 17419
2007 280 27132 4257 22875
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 663, Starea social ăúi
economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 97

174În anul 2007 numărul de abonamente telefonice a fost de 27132 mii, din
care 84,3% (22875 mii) au fost la re Ġeaua telefonic ă mobilăúi 15,7% (4257 mii)
la reĠeaua telefonic ă fixă.
Analiza evolu Ġiei numărului total de abonamente telefonice, în anul 2007
faĠă de anul 2006, relev ă o tendinĠă de creútere cu 5543 mii, respectiv cu 25,7%.
Progresul continuu înregistrat de acest indicator este reflectat prin compararea
evoluĠiei raportului dintre componentele sale, respectiv de raportul dintre num ărul
de abonamente la re Ġeaua telefonic ă fixăúi cel de la re Ġeaua telefonic ă mobilă,
care în anul 2003 a fost de 1 la 1,63, în anul 2004 acesta a ajuns de la 1 la 2,33,
iar în anul 2007 acesta a ajuns de la 1 la 5,37.
Referitor la numărul de utilizatori telefoane mobile la 1000 persoane ,
în România, în anul 2000 acest indicator a avut o valoare doar de 25, comparativ
cu 572 în Finlanda, 355 în Italia, 282 în Austria, 235 în Elve Ġia, 474 în Norvegia,
87 în Slovacia, 105 în Ungaria74.
Comunica Ġiile radio úi televiziune
În anul 2007 mijloacele de comunica Ġie radio au fost reprezentate de 761
staĠii radiodifuziune, din care marea majoritate (78,6%, respectiv 598 sta Ġii) au
fost de sta Ġii private de radiodifuziune.
În ceea ce prive útemijloacele de comunica Ġie prin televiziune , în anul
2007, acestea au num ărat 657 sta Ġii de televiziune. De asemenea, în anul 2007 au
funcĠionat úi 200 translatoare de televiziune.
Tabel nr. 39
Mijloacele de radiocomunica Ġii
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2003 2004 2006 2007
Radio
StaĠii publice de radiodifuziune
StaĠii private de radiodifuziune
Translatoare radio
Televiziune
StaĠii publice de televiziune
StaĠii private de televiziune
Translatoare televiziune132
199
4
65
88
424140
239
4
74
104
427131
294
4
101
110
416163
324
–
113
119
409163
535
–
449
174
200163
598
–
450
207
200
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 663, Starea social ăúi
economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 98
74I.N.S.,Economia mondial ă în cifre, Breviar de statistic ă internaĠională 2001, pag. 106-107

1755.1.7. Distribu Ġia de gaze naturale
La sfârúitul anului 2004, num ărul localit ăĠilor în care se distribuiau gaze
naturale au fost de 684, cu 25,3% mai multe decât în anul 1999, ceea ce
reprezenta doar 21,8% din num ărul total de localit ăĠi (municipii, ora úe, comune).
Tabel nr. 40
ReĠeaua úi volumul gazelor naturale distribuite
1999 2000 2001 2002 2003 2004
ƒNumărul localit ăĠilor(municipii,
oraúe, comune) în care se distribuie
gaze naturale (la sfâr úitul anului)
ƒLungimea simpl ă a conductelor de
distribuĠie a gazelor naturale (km) la
sfârúitul anului
ƒGaze naturale distribuite (milioane m3)
din care:
– pentru uz casnic546
20331
11871
3921542
21598
9194
3742578
22613
11701
3388609
24068
10018
3086625
23917
10295
3476684
25879
12734
2745
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 262
Lungimea simpl ă a conductelor de distribu Ġie a gazelor naturale a fost în anul
2004, de 25879 km, cu 8,2% mai mult decât în anul anterior úi cu 27,3% mai mult
decât în anul 1999.
Volumul gazelor naturale distribuite a înregistrat o tendin Ġă oscilatorie în
perioada 1999-2004, ajungând la sfâr úitul perioadei la valoarea de 12734 milioane m3,
cu 23,7% mai mult decât în anul 2003 úi cu 7,3% decât în anul 1999. pentru consumul
casnic s-au distribuit 2745 milioane m3, ceea ce reprezenta la nivelul anului 2004 o
pondere de 21,6%.
5.1.8. Distribuirea apei potabile
La sfârúitul anului 2004, în 1860 de localit ăĠi (ceea ce reprezenta 59,2% din
numărul total de municipii, ora úe úi comune din România) s-a distribuit ap ă potabilă,
cu 5,9% mai multe localit ăĠi decât în anul 2003 úi cu 15,7% decât în anul 1999.
Lungimea total ă simplă a reĠelei de distribu Ġie a apei potabile a fost la sfâr úitul
anului 2004 de 44987 km, mai mult cu 6,4% decât în anul 2003 úi cu 20,8% fa Ġă de
anul 1999.
În perioada 1999-2004 apa potabil ă distribuit ă consumatorilor a înregistrat
o tendinĠă de scădere, de la 1849 milioane m3, în anul 1999, la 1161 milioane m3
în anul 2004, cu 52,8% mai pu Ġin. Apa potabil ă distribuit ă pentru uzul casnic a
reprezentat o pondere de 60,9% în anul 2004, pondere în sc ădere faĠă de anul
1999, când s-a înregistrat 65,3%.

176Tabel nr. 41
ReĠeaua úi volumul apei potabile distribuite
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
ƒNumărul localit ăĠilor(municipii,
oraúe, comune) cu instala Ġii de
alimentare cu ap ă potabilă
din care:
– Municipii úi oraúe
ƒLungimea total ă simplă a reĠelei de
distribuĠie a apei potabile(km)
din care:
– Municipii úi oraúe
ƒApă potabilă distribuită
consumatorilor (mil. m3)
din care:
– pentru uz casnic1607
263
37417
22443
1849
12081620
265
38238
22622
1700
11061648
265
38953
22852
1529
9871691
268
40269
23207
1349
8111756
276
42263
23835
1218
7141860
309
44987
24647
1161
707
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 262
În municipii úi oraúe, apa potabil ă s-a distribuit în anul 2004 în 98,4% din
numărul lor total, iar lungimea total ă simplă a reĠelei de distribu Ġie a apei potabile a
reprezentat 54,8% din total.
5.1.9. Canalizare public ăúi spaĠii verzi
La sfârúitul anului 2004, doar 675 de localit ăĠi (municipii, ora úe úi comune)
erau dotate cu instala Ġii de canalizare public ă (ceea ce însemna 21,5% din num ărul
total de municipii, ora úe úi comune). În 96,2% din num ărul municipiilor úi oraúelor
din România existau instala Ġii de canalizare public ă. În perioada 1999-2004 lungimea
totală simplă a conductelor de canalizare a înregistrat o tendin Ġă de creútere, de la
16080km în anul 1999, la 17514 km în anul 2004, cu 8,9% mai mult.
SuprafaĠa spaĠiilor verzi în municipii úi oraúe a înregistrat în perioada
analizată o tendinĠă oscilatorie, situându-se în jurul a 20100 -20500 hectare.
Tabel nr. 42
Canalizare public ăúi spaĠii verzi (la sfâr úitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
ƒNumărul localităĠilor(municipii, ora úe,
comune) cu instala Ġii de canalizare
din care: Municipii úi oraúe
ƒLungimea total ă simplă a conductelor
de canalizare (km)
ƒSuprafaĠa spaĠiilor verzi în municipii
úi oraúe623
262
16080
20551639
264
16348
20124647
264
16590
20224644
266
16812
20184664
276
17183
20597675
302
17514
20122
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 262

1775.2. Activitatea de cercetare – dezvoltare
Cheltuielile pentru activitatea de cercetare – dezvoltare în anul 2002 au
deĠinut în produsul intern brut o pondere doar de 0,38%, foarte pu Ġin comparativ
cu realizările din alte Ġări, precum: Austria 2,21%, Belgia 2,23%, Rep. Ceh ă
1,3%, Danemarca 2,51%, Germania 2,64%, Ungaria 1,01%, etc.INDICATORI SPECIFICI
A.Ponderea cheltuielilor cu cercetare – dezvoltare în PIB
B.Personalul din activitatea de cercetare – dezvoltare, pe principalele
categorii
-număr personal în echivalent norm ă întreagă;
din care:
-număr de salaria Ġi din activitatea de cercetare – dezvoltare
total, din care, pe ocupa Ġii:
-efectivul cercet ătorilor, pe grupe de vârst ă;
-structura salaria Ġilor pe domenii útiinĠifice:
C.Cheltuieli curente de cercetare – dezvoltare, pe tipuri de cercetare
úi sectoare de execu Ġie
-Cercetare fundamental ă
-Cercetare aplicativ ădin care
-Cercetare experimental ă
D.S t r u c t u r a s u r s e l o r d e f i n a n Ġa r e a c h e l t u i e l i l o r d e c e r c e t a r e –
dezvoltare – Total , din care:
-Fonduri din Ġară, din care
-Fonduri din str ăinătate
E.Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare – dezvoltare
pe principalele tipuri de programe – total, din care:
-producĠia úi tehnologia industrial ă;
-cercetări fundamentale;
-cercetări din fondurile generale pentru înv ăĠământul superior;
-producĠia úi tehnologia agricol ă;
-poluarea úi protecĠia mediului;
-alte cercet ări civile;
-producĠia, distribu Ġia úi utilizarea energiei;
-VăQătatea public ă.-cercetători;
-tehnicieni;
-cercetători, din care cercet ători atesta Ġi;
-tehnicieni úi asimilaĠi;
-alte categorii de salaria Ġi;
-útiinĠe naturale úi exacte;
-útiinĠe inginere úti úi tehnologice;
-útiinĠe medicale;
-útiinĠe agricole;
-útiinĠe sociale;
-útiinĠe umaniste;
-sectorul întreprinderilor;
-sectorul guvernamental;
-sectorul înv ăĠământ superior;
-sectorul privat non -profit;
-întreprinderi;
-fonduri publice;
-unităĠi din învăĠământul superior

178Cheltuielile pentru activitatea de cercetare – dezvoltare în anul 2002 au
deĠinut în produsul intern brut o pondere de doar 0,38%, foarte pu Ġin comparativ
cu realizările din alte Ġări, precum: Austria 2,21%, Belgia 2,23%, Rep. Ceh ă
1,3%, Danemarca 2,51%, Germania 2,64%, Ungaria 1,01%, etc.INOVARE
F.Structura surselor de informare, pe tipuri de surse, total, din care:
-surse interne: – din interiorul întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi
-surse de pia Ġă:
-surse de la institu Ġii
-alte surse:
G.Ponderea întreprinderilor inovative úi a celor non-inovative
-întreprinderi non-inovative;
-inovare numai de produs;
-inovare numai de proces;
-inovare de produs úi de proces;
-întreprinderi cu inov ări nefinalizate sau abandonate
H.Ierarhizarea activit ăĠilor inovatorilor de succes (% întreprinderi)
I.Structura întreprinderilor care au introdus inov ări organiza Ġionale
úi de marketing,
Total, din care: industrie, servicii
din care: întreprinderi mici, mijlocii úi mari;
J.Structura cheltuielilor de inovare, pe elemente componente úi
activităĠi
Total, din care:
K.Efectele inov ării
-produse noi sau semnificativ îmbun ăWăĠite;
-ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inov ări de
produse în cifra de afaceri total ă.-furnizori de echipamente;
-clienĠi sau cump ăUători;
-concurenĠi;
-consultan Ġi;
-universităĠi;
-institute de cercetare;
– -conferinĠe;
-târguri;
-asociaĠii profesionale;
-achiziĠii de maúini, echipamente úi software;
-achiziĠii de cuno útinĠe externe;
-cercetare – dezvoltare intern ă;
-cercetare –dezvoltare extern ă;

179Tabel nr. 43
Cheltuieli cu cercetarea – dezvoltarea în anul 2002
1)2000;2)2001
Sursa: I.N.S., Economia mondial ă în cifre, Breviar de Statistic ă InternaĠională,
2005, pag. 111-112
În cercetare – dezvoltare úi-au desfăúurat activitatea în anul 2004 un
număr de 33,4 mii persoane în echivalent norm ă întreagă, din care 63,7% au fost
c e r c e tăt o r i úi 1 6 , 6 % t e h n i c i e n i . Î n t a b e l u l u r m ăt o r s e p r e z i n t ă p e r s o n a l u l d i n
activitatea de cercetare – dezvoltare pe principalele categorii din România,
comparativ cu alte Ġări.ğaraPonderea cheltuielilor
cu cercetarea-
dezvoltarea în PIBğaraPonderea cheltuielilor
cu cercetarea-
dezvoltarea în PIB
% %
Uniunea
European ă
Austria
Belgia
Rep. Cehă
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia2
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg1
Malta12,21
2,23
1,30
….
2,51
0,81
3,46
2,27
2,64
0,65
….
….
0,46
0,68
1,71
….Olanda2
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia2
Regatul Unit
Ungaria
ğări candidate
Bulgaria
România
Turcia
Alte Ġări
Islanda
Japonia
Norvegia
S.U.A.1,89
0,59
0,93
0,59
1,54
1,04
4,27
1,88
1,01
0,49
0,38
0,67
3,11
3,11
1,67
2,67

180Tabel nr. 44
Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare
pe principalele categorii
ğara AnulNumăr persoane
în echivalent
normă întreagăDin care:
cercetători tehnicieni
număr % număr %
Belgia
Bulgaria
Rep. Cehă
R.P.Chinez ă
(inclusiv RAS
Hong Kong)
Cipru
CroaĠia
Danemarca
ElveĠia
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Irlanda
Italia
Japonia
Letonia
Lituania
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
România
FederaĠia Rusă
Slovacia
Slovenia
Spania
Turcia
Ungaria2004
2003
2003
2002
2003
2002
2003
2000
2003
2002
2002
2003
2003
2002
2002
2003
2003
2003
2001
2003
2003
2004
2003
2003
2003
2003
2002
200362892
15453
27957
1035197
840
12960
42663
52284
4083
55044
343718
480500
15415
164023
857300
4858
9648
28488
89664
77040
26211
33361
973382
13353
8718
151487
28964
2331136167
9589
15809
810525
460
8572
25130
25808
2976
38632
186420
267000
10449
71242
646547
3203
6606
20239
45328
58595
197661
21257
487477
9626
4789
92523
23995
1518057,5
62,1
56,5
78,3
54,8
66,1
58,9
49,4
72,9
70,2
54,2
55,6
67,8
43,4
75,4
65,9
68,5
71,0
50,5
76,1
75,4
63,7
50,0
72,1
54,9
6,1
82,8
65,11981
16620
22840
5525
256715,3
31,8
2,5
16,6
8,9
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 859
În activitatea de cercetare – dezvoltare s-au înregistrat la sfâr úitul anului
2007 un num ăr de 42,4 mii salaria Ġi, cu 0,6% mai mult decât anul precedent. Cea
mai mare propor Ġie s-au reg ăsit în unit ăĠile de înv ăĠământ superior úi clinici
universitare (46,3%), urmate de unit ăĠile specializate de cercetare – dezvoltare
(40,1%).

181Tabel nr. 45
SalariaĠii din activitatea de cercetare – dezvoltare
din sectorul întreprinderii de servicii
– număr la sfârúitul anului –
2006 20072007/
2006Structura -%-
-%- 2006 2007
Total
UnităĠi specializate de cercetare- dezvoltare
UnităĠi economice úi sociale
StaĠiuni úi institute de cercetare úi
producĠie agricolă
UnităĠi de învăĠământ superior úi
clinici universitare
OrganizaĠii non-profit
Sectorul întreprinderi
Sectorul guvernamental
Sectorul privat non-profit
Sectorul înv ăĠământ superior42220
16533
5390
1221
18906
170
14438
8706
170
1890642484
17033
4616
1004
19649
182
13468
9185
182
19649100,6
103,0
85,6
82,2
103,9
107,1
93,4
105,5
107,1
103,9100,0
39,2
12,8
2,9
44,8
0,3
34,2
20,6
0,4
44,8100,0
40,1
10,9
2,4
46,3
0,3
31,7
21,6
0,4
46,3
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 201
5.3. Educa Ġie
Pe ansamblul formelor de înv ăĠământ num ărul unităĠilor de înv ăĠământ a
fost în 2006-2007 de 8230, cu 19403 unit ăĠi mai puĠin decât în anul 1999 (cu
70,2% mai pu Ġin). În aceea úi perioad ă populaĠia úcolară, numărul elevilor úi
personalul didactic a înregistrat o tendin Ġă de scădere.
Tabel nr. 46
ÎnvăĠământul pe niveluri de educa Ġie – total
1999/
20002000/
20012003/
20042004/
20052005/
20062006/
2007
UnităĠi
PopulaĠia úcolară (mil. pers)
Copii în gr ădiniĠe (mii pers)
Elevi (mil. pers)
StudenĠi (mii pers)
Personalul didactic (mii pers)27633
4,6
616,3
3,5
452,6
301,424481
4,6
611,0
3,4
533,2
294,918012
4,5
636,7
3,2
620,8
281,214396
4,4
644,9
3,1
650,3
285,98484
4,3
648,9
2,9
785,5
277,38230
4,4
650,3
2,8
907,4
276,8
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 325, 2008, pag. 387
Din analiza indicatorului număr de elevi la 10000 de locuitori úinumăr
de studen Ġi la 10000 de locuitori , în perioada 1999-2005 rezult ă o scădere până
în anul 2001-2002, pentru ca în anii 2003-2004 úi 2004-2005 s ă se constate o
redresare a acestor indicatori.

182Tabel nr. 47
Rate la 10000 locuitori
1999/
20002000/
20012001/
20022002/
20032003/
20042004/
2005
Elevi (mil. pers)
StudenĠi (mii pers)1563
2021525
2381498
2601501
2741479
2861434
300
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 326
5.3.1. Baza material ă
În anul universitar 2007 – 2008 re Ġeaua unit ăĠilor cuprinse în sistemul
naĠional de educa Ġie era format ă din 1731 gr ădiniĠe, 4737 úcoli primare úi
gimnaziale, 185 de licee, 147 úcoli de arte úi meserii, 83 úcoli postliceale úi 106
instituĠii de învăĠământ superior.
ÎnînvăĠământul pre úcolar au fost înregistrate 1731 de gr ădiniĠe, cu 11
unităĠi mai mult comparativ cu anul precedent. Din totalul gr ădiniĠelor, 41,6%
erau grădiniĠe cu program normal, 56,3% cu program prelungit, 2,1% gr ădiniĠe cu
program s ăptămânal úi speciale.
ÎnvăĠământul primar úi secundar inferior (gimnazial) cuprinde 4737
úcoli, cu 6,1% mai pu Ġin decât în anul úcolar precedent, datorit ă, în principal,
transform ării unor úcoli cu clasele I – IV, unde num ărul de elevi era mai mic de
200, în sec Ġii ale úcolilor cu clasele I – VIII, precum úi comasării sau desfiin Ġării
altora.
Majoritatea unit ăĠilor din înv ăĠământ primar úi secundar inferior, pe
regiuni de dezvoltare, se prezint ă astfel: Nord – Est (17,6%), Sud – Est (13,4%),
Sud – Muntenia (17,8%), Sud – Vest Oltenia (11,3%), Vest (9,2%), Nord – Vest
(12,9%), Centru (12,5%), Bucure úti – Ilfov (5,3%).
ÎnvăĠământ secundar superior dispunea de o re Ġea formată din 1426 unit ăĠi
independente, din care 185 licee, 1241 grupuri úcolare úi 147 úcoli de arte úi meserii.
Liceele din filiera tehnologic ă deĠin cea mai mare pondere (47,2%), iar
dintre acestea, profilul tehnic este majoritar (71,8%). Înv ăĠământul liceal
particular este nereprezentativ (2,9% din totalul liceelor din Ġară).
Schimbările structurale din domeniul economic au influen Ġat úi
funcĠionalitatea diferitelor profiluri ale liceelor existente. Astfel, în anul úcolar
2007 – 2008, comparativ cu anul úcolar anterior, s-a înregistrat o tendin Ġă de
creútere a num ărul de licee industriale (cu 3%), precum úi a celor economice,

183administrative úi de servicii (cu circa 5%).
ReĠeaua învăĠământului postliceal a cuprins 83 de unit ăĠi independente,
precum úi un număr de 344 sec Ġii care func Ġionau pe lâng ă alte tipuri de unit ăĠi
úcolare. Aceste unit ăĠi se aflau în mediul urban úi 30,1% apar Ġineau sectorului
public úi 69,9% erau în proprietate privat ă.
În anul úcolar 2007-2008, infrastructura sistemului na Ġional de educa Ġie a
cuprins 106 institute de învăĠământ superior , în cadrul c ărora au func Ġionat 631
facultăĠi. Număr instituĠiilor de înv ăĠământ superior se afl ă în scădere, fenomen
generat de cerin Ġele impuse pentru atestarea lor úi de diversificarea
învăĠământului public.
În învăĠământul superior, distribu Ġia unităĠilor între sectorul public úi cel
privat este aproximativ echilibrat ă (52,8% public úi 47,2% privat).
5.3.2. Popula Ġia úcolară
În anul úcolar 2007-2008, popula Ġia úcolară a crescut cu 1,4% fa Ġă de anul
úcolar precedent, cre útere datorat ă, în principal, cre úterii popula Ġiei úcolare din
învăĠământul postliceal úi superior.
Pe niveluri de educa Ġie, creúterile popula Ġiei úcolare s-au înregistrat astfel:
învăĠământ pre úcolar cu 0,2%, înv ăĠământul liceal cu 1,3%, cel postliceal cu
20,8%, precum úi învăĠământul universitar cu 15,5%.
Structura popula Ġiei úcolare pe sexe este echilibrat ă pentru toate nivelurile
de educaĠie, cu excep Ġia învăĠământului profesional (unde fetele de Ġin o pondere de
37,9%) úi a învăĠământului postliceal (unde b ăieĠii deĠin o pondere de 26,5%).
ÎnînvăĠământul superior , s-au înregistrat 907,4 mii studen Ġi, distribui Ġi
pe grupe de specializ ări astfel: útiinĠe economice (32,4%), universitar – pedagogic
(29,3%) úi tehnice (19,7%).
Peregiuni de dezvoltare , populaĠia úcolară a fost distribuit ă după cum
urmează: Nord – Est 17,0%, Sud – Est 11,6%, Sud – Muntenia 12,6%, Sud – Vest
O l t e n i a 9 , 8 % , V e s t 9 , 0 % , N o r d – V e s t 1 2 , 7 % , C e n t r u 1 1 , 6 % úi B u c u r eúti – Il f ov
15,7%.
5.3.3. Gradul de cuprindere în înv ăĠământ a popula Ġiei de vârst ăúcolară
În anul úcolar 2007-2008, comparativ cu anul precedent, gradul de
cuprindere în înv ăĠământ a popula Ġiei de vârst ăúcolară a fost de 79,7%, cu 2,4
puncte procentuale mai mult. Rata de cuprindere a înregistrat cea mai mare
valoare pentru popula Ġia úcolară din grupa de vârst ă 7 – 10 ani (96,0%).

184Valori sc ăzute ale ratei nete úcolare s-au înregistrat pe regiuni de
dezvoltare, astfel: Sud – Est (59,5%), atingând un minim în jude Ġul Vrancea (50,1)
úi Sud – Muntenia (59,2%), cu un minim de 51,5% în jude Ġul Giurgiu. La polul opus
se află regiunea Bucure úti – Ilfov, unde rata net ă de cuprindere a înregistrat valoarea
de 99,2% în municipiul Bucure úti.
5.3.4. Performan Ġele sistemului de educa Ġie
Evaluarea calit ăĠii procesului educa Ġional se realizeaz ă pe baza
principalelor rezultate ale activit ăĠii educaĠionale, utilizându-se indicatori
statistici relevan Ġi, precum:
numărul absolven Ġilor;
numărul elevilor promova Ġi;
gradul de promovabilitate;
situaĠia úcolară a elevilor promova Ġi după media ob Ġinută;
numărul elevilor declara Ġi repetenĠi;
rata abandonului úcolar.
5.3.5. Personalul didactic
Resursele umane cuprinse în sistemul na Ġional de educa Ġie a înregistrat în
ultimii ani o evolu Ġie oscilant ă care nu a fost corelat ă cu evolu Ġia popula Ġiei
úcolare în aceea úi perioadă.
În anul úcolar 2007-2008, numărul mediu de preúcolari, elevi úi studenĠi
ce au revenit la un cadru didactic a fost de 16.
Pe niveluri de educa Ġie, evoluĠia numărul de elevi la un cadru didactic în
anul úcolar-universitar 2007-2008 comparativ cu 2006-2007, prezint ă o uúoară
creútere numai în înv ăĠământul superior (de la 26 la 28 studen Ġi la un cadru
didactic).
În anul úcolar 2007-2008, activitatea educa Ġională din grădiniĠe a fost
asigurată de 37,3 mii cadre didactice: 21,1 mii (56,5%) în mediul urban úi 16,2
mii (43,5%) în mediul rural, la un cadru didactic revenind 16 copii în mediul
urban úi 20 copii în mediul rural.
Cadrele didactice de sex feminin de Ġineau o pondere important ă în totalul
personalului didactic (72,6%), mai ales în înv ăĠământul pre úcolar (99,7%) úi cel
primar úi gimnazial (75,3%). În înv ăĠământul superior s-a înregistrat o pondere
superioară a cadrelor didactice de sex masculin (56,7%).

1855.4. SăQătate
INDICATORI SPECIFICI
A.Infrastructura sistemului de s ăQătate
-numărul unităĠilor sanitare – total;
din care, pe forme de proprietate
-numărul de paturi – total;
din care, pe forme de proprietate;
din care, pe unele specialit ăĠi;
-gradul de utilizare a paturilor, (zile/an), pe total, úi pe specialit ăĠi;
-număr de paturi de spital la 1000 locuitori, pe total, pe regiuni de
dezvoltare;
B.Personalul medico – sanitar
-numărul úi structura personalul medico – sanitar, total,
din care:
-numărul popula Ġiei ce revine la un cadru medico-sanitar, pe total úi
sectorul public úi sectorul privat;
C.Principalii indicatori de s ăQătate
-rata mortalit ăĠii (la 100.000 locuitori), total, masculin úi feminin;
-rata mortalit ăĠii (la 100.000 locuitori), pe principalele cauze
-decese sub un an (rata la 1000 n ăscuĠi vii), urban úi rural;
-cazuri de îmboln ăviri prin boli infec Ġioase úi parazitare (la 100.000
locuitori);
din care
-cazuri noi de SIDA (la 100.000 locuitori);
-numărul pacien Ġilor care au beneficiat de asisten Ġă medicală de
urgenĠă (la 100.000 locuitori);
-numărul pacien Ġilor ieúLĠi din spitale (la 100.000 locuitori) pe total
úi pe unele clase de boli;
D.AsistenĠa medical ă de urgen Ġă în unităĠi publice
-numărul de autosalv ări la sfârúitul anului;
-număr pacienĠi asistaĠi
din care, persoane transportate, persoane asistate;-pe niveluri de preg ătire profesional ă;
-pe sectorul public úi sectorul privat;
-pe specialit ăĠi;
-boli ale aparatului circulator (masculin úi feminin);
-tumori (masculin úi feminin);
-boli ale aparatului respirator (masculin úi feminin);
-TBC;
-boli diareice acute;
-etc.

1865.4.1. Infrastructura sistemului de s ăQătate
Serviciile de îngrijire a s ăQăWăĠ ii au fost furnizate printr-o re Ġea de unit ăĠi
sanitare (spitale, policlinici, dispensare úi alte institu Ġii), aparĠinând, în principal,
sectorului public, completat ă după anul 1990 de o re Ġea de unit ăĠi private, care în
ultimii ani s-a dezvoltat tot mai mult. În anul 2007, re Ġeaua sistemului de s ăQătate
era format ă din peste 46.700 unit ăĠi sanitare publice úi private.
Tabel nr. 48
Principalele unit ăĠi sanitare, în anii 2006 úi 2007
– număr unităĠi –
20062007
Total din care:
proprietate public ă
Spitale
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de s ăQătate
Sanatorii T.B.C.
Sanatorii balneare
Preventorii
UnităĠi medico-sociale
Cabinete medicale de medicin ă generală
Cabinete medicale úcolare úi studenĠHúti
Cabinete medicale de familie úi
individuale de familie
Societate medical ă civilă
Cabinete stomatologice
Societate stomatologic ă civilă medicală
Laboratoare medicale
Laboratoare de tehnic ă dentară
Creúe
Farmacii úi puncte farmaceutice
Centre de diagnostic úi tratament
Centre medicale de specialitate
Cabinete medicale de specialitate
Societate civil ă medicală de specialitate
Depozite farmaceutice
Alte tipuri de cabinete medicale436
260
211
53
7
10
5
60
1007
843
10969
54
9948
95
1840
2047
273
6209
26
120
6878
102
427
425447
263
208
46
5
9
4
66
1036
857
11048
66
10532
74
2296
2158
272
6906
27
133
8370
156
424
380425
22
206
45
5
8
4
66
44
857
8524
16
3123
23
1547
495
272
525
7
3
1433
92
–
308
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2006-2007, pag. 215
Î n a n u l 2 0 0 7 , f a Ġă d e a n u l a n t e r i o r , reĠeaua unit ăĠilor sanitare a înregistrat
modificări importante, pe total, cre úterea fiind de 8,1% (peste 3500 de unit ăĠi), cu
modificări a numărului de spitale (2,5%), policlinici (10,0%), unit ăĠi medico-sociale etc.

187În sectorul public, modific ările intervenite în structura re Ġelei sanitare s-au
datorat m ăsurilor luate în cadrul programului de restructurare. Cele mai
importante modific ări s-au constatat la spitale (6 unit ăĠi), la ambulatoriile de
spital úi de specialitate cu 6 unit ăĠi, la cabinetele medicale de specialitate cu 56
unităĠi etc.
Numărul paturilor din unit ăĠile sanitare
În anul 2007, au existat un num ăr de 138,0 mii paturi în unit ăĠile
sanitare (inclusiv paturile de spital din centrele de s ăQătate), cea mai mare
parte fiind în sectorul public (99,3% din numărul total), cu 1,8% mai pu Ġin
decât în anul precedent.
În anul 2004, regiunile de dezvoltare cu cel mai mare num ăr de paturi în
unităĠile sanitare au fost Bucure úti – Ilfov (cu 16,2% din num ărul total de paturi
de spital), regiunea Nord – Est (15,1%) úi regiunea Nord – Vest (14,1 %); cel mai
mic număr de paturi de spi tal a fost în regiunea Sud – Vest Ol tenia (9,5%) úi în
regiunea Vest (10,0%).
Tabel nr. 49
Paturile din unit ăĠile sanitare, pe forme de proprietate,
în anii 2003-2004 úi 2006-2007
– număr de paturi – mii
2003 2004 2006 2007
Paturi în unit ăĠile sanitare – total
– proprietate majoritara de stat
– proprietate majoritar ă privată142,7
142,6
0,063142,5
142,0
0,544142,0
141,2
0,8138,0
137,1
1,0
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006,
pag. 239, 2006 – 2007, pag. 217;
Gradul de utilizare a paturilor din spitale inclusiv paturile de spitale din
centrele de s ăQătate a fost de 287 zile/an (indicatorul înregistrând aceea úi valoare
ca úi în anul 2006), paturile din preventorii 235 zile/an, a unit ăĠilor TBC – 286
zile/an.

188Tabel nr. 50
Numărul de paturi din unit ăĠile sanitare pentru unele specialit ăĠi,
din sectorul majoritar de stat, în anii 2006 úi 2007
– mii paturi –
2006 2007Structura
%
2006 2007
Total
din care:
Interne
Chirurgie
Obstetrică-ginecologie
Nou născuĠi úi imaturi
Pediatrie
Boli infec Ġioase
Tuberculoz ăúi pneumologie
Psihiatrie úi neuropsihiatrie
Oftalmologie
O.R.L
Neurologie
Dermato-venerologie
Alte specialit ăĠi142,0
30,0
23,2
11,0
5,3
10,0
6,8
10,1
17,2
2,3
3,0
5,8
2,3
15,0138,0
29,1
22,3
10,2
4,9
9,4
6,6
9,9
17,1
2,1
2,5
5,9
2,0
16,2100,0
21,1
16,3
7,8
3,8
7,0
4,8
7,1
12,1
1,6
2,1
4,1
1,6
10,6100,0
21,1
16,1
7,4
3,6
6,8
4,6
7,2
12,4
1,6
1,8
4,3
1,4
11,7
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2006-2007, pag.
217
În anul 2007, pe specialit ăĠi, numărul paturilor de spital din sectorul
public a înregistrat urm ătoarea distribu Ġie:
peste 70% din num ărul de paturi din unit ăĠile sanitare a fost înregistrat
la specialit ăĠile: interne (2,1%), chirurgie (16,1%), psihiatrie úi
neuropsihiatrie (12,4%), obstetric ă – ginecologie (7,4%), pediatrie (6,8%),
tuberculoz ăúi pneumologie (7,2%);
cele mai sc ăzute ponderi în num ărul total de paturi existente în
sistemul public sunt la specialit ăĠile O.R.L. (1,8%), oftalmologie
(1,6%), precum úi în dermato-venorologie (1,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare num ăr de paturi la 1000 locuitori,
s-a înregistrat în: Bucure úti – Ilfov (9,8 paturi la 1000 locuitori) úi în Nord – Vest,
Vest úi Centru (între 7,3 – 7,0 paturi la 1000 locuitori). Cea mai mic ă valoare a
acestui indicator s-a înregistrat în regiunea Sud – Muntenia (4,8 paturi la 1000
locuitori).

189Numărul paturilor din unit ăĠile sanitare la 1000 locuitori
Numărul paturilor din unit ăĠile sanitare din sectorul majoritar de stat ce
reveneau la 1000 locuitori în anul 2007 a fost de 6,4. Comparativ cu anii
anteriori, în anul 2007, tendin Ġa acestui indicator a fost relativ sta Ġionară, după ce
în anul 2003 fa Ġă de anul 2002 se înregistrase o reducere (de la 7,5 paturi de spital
la 1000 locuitori la 6,6); men Ġionăm căúi pe plan mondial se manifest ă astfel de
fenomene, deoarece exist ă o orientare cert ă de mutare a accentului c ătre îngrijirea
ambulatorie. În plus, în România sectorul majoritar privat este în expansiune úi
este de natur ă a contrabalansa actualele fenomene din sectorul majoritar de stat.
În perioada 2000-2007, m ărimea acestui indicator este prezentat ă în tabelul urm ător:
Tabel nr. 51
Paturile din unit ăĠile sanitare
(la sfârúitul anului)
– mii paturi –
2000 2001 2002 2003 2004 2006 2007
Total num ăr paturi în spitale
Număr paturi în spitale la
1000 locuitori1668
7,4167,9
7,5162,7
7,5142,7
6,6142,6
6,6142,0
6,6138,0
6,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 307, Starea social ăúi
economic ă a României, în anii 2006-2007, pag. 217
5.4.2. Personalul medico-sanitar
În anul 2007, activitatea medical ă a unităĠilor din sistemul na Ġional de
VăQătate a fost asigurat ă de 269603 cadre sanitare. Din totalul personalul medical,
26,3% (70958 persoane) aveau preg ătire superioar ă (medici, stomatologi,
farmaciúti), 50,6% (136353 persoane) au fost cadre sanitare cu preg ătire sanitar ă
medie úi 23,1% (62292 persoane) au reprezentat personal sanitar auxiliar.
Comparativ cu anul 2006, personal medico-sanitar cu studii superioare a
crescut, înregistrându-se cu 3470 persoane mai mult (5,1%), num ărul cadrelor
sanitare cu studii medii a crescut cu 9740 persoane (7,7%), iar num ărul
personalului sanitar auxiliar cu 3168 persoane mai mult (respectiv 5,4%).
În 2007 au fost înregistra Ġi cu 2,7% mai mul Ġi medici decât în anul 2006,
cu 9,7% mai mul Ġi stomatologi úi cu 11,8% mai mul Ġi farmaciúti.
DistribuĠia personalului sanitar, dup ă forma de proprietate a unit ăĠii
sanitare arat ă că în sectorul public î úi desfăúoară activitatea 86,6% din totalul
medicilor, respectiv 77,8% din totalul medicilor de familie.

190De asemenea, în sectorul public lucreaz ă úi majoritatea personalului
sanitar mediu úi auxiliar: 86,9% din personalul sanitar mediu úi 97,6% din
personalul sanitar auxiliar.
În sectorul privat î úi desfăúoară activitatea 65,1 din totalul medicilor
stomatologi úi 92,4% din totalul farmaci útilor.
Tabelul nr. 52
Personalul medico-sanitar, în anii 2003- 2004
úi 2006-2007 (la sfâr úitul anului)
2003 2004 2006 2007
Medici -exclusiv stomatologi
Locuitori la un medic
Medici la 10000 locuitori
Stomatologi
Locuitori la un stomatolog
Stomatologi la 10000 locuitori
Farmaciúti
Locuitori la un farmacist
Farmaciúti la 10000 locuitori
Personal sanitar mediu
Locuitori la un cadru mediu
Personal sanitar mediu la 10000
locuitori
Personal auxiliar46919
463
21,6
9447
2301
4,3
7793
2789
3,6
120740
180
55,6
5867048150
450
22,2
9907
2188
4,6
8763
2473
4,0
121683
178
56,1
5890446936
460
21,7
10620
2032
4,9
9932
2173
4,6
126613
170
58,7
5912448199
447
22,4
11651
1849
5,4
11108
1939
5,2
136353
180
63,3
62292
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006, pag. 241,
2006 – 2007, pag. 219
În anul 2007, indicatorul numărul popula Ġiei ce revine la un cadru
medico-sanitar , în sectorul public úi cel privat, se prezint ă astfel: 447 locuitori la
un medic (460 în anul 2006); 1849 locuitori la un stomatolog (2032 în anul
2006); 1939 locuitori la un farmacist (2173 în anul 2006); 158 locuitori la un
cadru sanitar mediu (fa Ġă de 170 în anul 2006).
Î n a n u l 2 0 0 7 , î n p r o f i l t e r i t o r i a l , r e g i u n e a d e d e z v o l t a r e î n c a r e s – a
înregistrat cel mai mare num ăr de cadre medico-sanitare a fost Bucure úti – Ilfov,
în care la 10000 locuitori au revenit 51,2 medici, 11,3 stomatologi, 9,8 farmaci úti
úi 121,6 personal sanitar mediu. Aceasta a fost urmat ă de regiunile de dezvoltare:
Vest, unde la 10000 locuitori au revenit 28,6 medici, 8,4 stomatologi, 6,1
farmaciúti úi 64,3 personal sanitar mediu úi Nord – Vest unde la 10000 locuitori
au revenit 23,5 medici, 6,2 stomatologi, 5,5 farmaci úti úi 64,6 personal sanitar

191mediu. Regiunile de dezvoltare cu cel mai mic num ăr de personal sanitar la
10000 locuitori au fost: Nord – Est (cu 17,2 medici, 4,0 stomatologi, 4,4
farmaciúti úi 56,2 personal sanitar mediu); Sud – Est (cu 15,6 medici, 4,6
stomatologi, 4,1 farmaci úti úi 55,2 personal sanitar mediu) úi Sud-Muntenia (cu
12,8 medici, 3,1 stomatologi, 2,8 farmaci úti úi 45,2 personal sanitar mediu).
Tabel nr. 53
Numărul medicilor úi stomatologilor, în anul 2005
– la 100.000 locuitori –
ğara Medici Stomatologi ğara Medici Stomatologi
Austria
Belgia
Rep. Cehă
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia356
413
357
198
363
329
310
339
341
436
286
382
316
401
225
352
323
223
34152
68
68
73
90
84
91
68
79
113
57
60
63
72
57
49
46
31
58Slovaci a
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Bulgaria
România
Turcia
Alte Ġări
Belarus
Canada
ElveĠia
Islanda
Israel
Norvegia
FederaĠia Rusă
S.U.A.
Ucraina325
218
307
300
160
278
366
219
121
466
202
382
368
353
370
425
533
30044
59
41
…
39
45
84
47
22
46
54
51
96
107
85
32
57
41
Sursa: I.N.S., Economia mondial ă în cifre, Breviar de Statistic ă InternaĠională,
2007, pag. 117
Din punct de vedere a indicatorului numărul medicilor úi stomatologilor
la 100.000 locuitori situaĠia din România anului 2005 prezint ă starea actual ă
precară comparativ cu alte Ġări: 219 medici úi 47 stomatologi la 100.000 locuitori,
faĠă de 356 úi respectiv 52 în Austria, 339 respectiv 68 în Fran Ġa, 366 respectiv 84
în Bulgaria etc.
5.4.3. Principalii indicatori de eficacitate ai func ĠionalităĠii sistemului de
VăQătate
În perioada 2006 – 2007, majoritatea indicatorilor privind s ăQătatea
populaĠiei s-au ameliorat, dar au existat úi unele excep Ġii.
În anul 2007, comparativ cu anul 2006, num ărul de decese la copii sub un an

192s-a micúorat cu 478 decese la copii sub un an. Pe medii de reziden Ġă, evoluĠia acestui
indicator s-a ameliorat atât în mediul rural (a sc ăzut cu 323 decese la copii sub un
an) cât úi în mediul urban (a sc ăzut cu 155 decese la copii sub un an).
Rata mortalit ăĠii la 100000 locuitori, în perioada analizat ă a scăzut cu
24,2 decese la 100000 b ărbaĠi úi cu 27,4 decese la 100000 femei.
Tabel nr. 54
Principalii indicatori de s ăQătate,
în anii 2003-2004 úi 2006-2007
2003 2004 2006 2007
Rata mortalit ăĠii (Ia 100000 locuitori)
Masculin
Feminin
Rata mortalit ăĠii (Ia 100000 loc.) pe principalele
cauze
– Boli ale aparatului circulator
Masculin
Feminin
– Tumori
Masculin
Feminin
– Boli ale aparatului respirator
Masculin
Feminin
Decese sub un an (rata la 1000 n ăscuĠi-vii)
Urban
Rural
Cazuri noi de îmboln ăviri prin boli infec Ġioase
úi parazitare (la 100000 locuitori), din care:
TBC
Boli diareice
Cazuri SIDA (la 100000 locuitori)
Numărul pacien Ġilor care au beneficiat de
asistenĠă medicală de urgen Ġă în unităĠi cu
proprietate majoritar ă de stat (la 100000 loc.)
Numărul pacienĠilor ieúLĠi din spital (la 100000 loc.)1345,5
1113,2
749,8
773,8
241,0
162,8
83,2
47,0
16,7
13,7
19,4
4262,4
116,1
401,2
99,0
12285,2
20878,21309,6
1085,0
721,9
747,0
244,1
163,8
80,8
46,2
16,8
14,0
19,9
4494,6
114,3
381,5
42,7
10489,5
21079,81295,1
1101,2
722,7
762,4
252,6
170,4
74,5
43,7
13,9
11,2
17,1
3424,6
94,5
328,4
1,2
13144,9
22154,11270,9
1073,8
698,0
735,9
254,9
168,7
75,5
42,8
12,0
10,2
14,1
3193,3
90,5
320,4
1,1
11527,6
20816,2
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006,
pag. 239, úi 2006-2007, pag. 220
În anul 2007 comparativ cu anul 2006, pe principalele cauze de deces s-
au înregistrat urm ătoarele evolu Ġii: a scăzut rata mortalit ăĠii la bolile aparatului
circulator, cu 24,4 decese la 100000 b ărbaĠi, respectiv cu 26,5 decese la 100000
femei, la tumori cu 1,7 decese la 100000 femei úi la bolile aparatului respirator cu

1930,9 decese la 100000 femei; rata mortalit ăĠii a înregistrat u úoare creúteri cu 2,1
decese la 100000 b ărbaĠi la tumori úi respectiv cu 1,0 decese la 100000 b ărbaĠi la
bolile aparatului respirator.
În anul 2007 fa Ġă de anul 2006, cazurile de noi îmboln ăviri prin boli
infecĠioase úi parazitare, au scăzut cu 231,3 la 100000 locuitori; o tendin Ġă de
scădere a înregistrat úi numărul de cazuri noi de îmboln ăvire prin TBC cu 4,0 cazuri
la 100000 locuitori úi prin boli diareice acute cu 0,8 cazuri noi la 100000 locuitori.
Numărul cazurilor noi de SIDA a înregistrat o sc ădere (cu 0,1 cazuri la
100000 locuitori, respectiv cu 8,3%).
SituaĠia cazurilor noi de îmboln ăvire prin boli infec Ġioase úi parazitare, a
cunoscut, în general o evolu Ġie pozitiv ă, înregistrându-se o reducere a inciden Ġei
pentru majoritatea bolilor.
Astfel la 100000 locuitori au fost înregistrate urm ătoarele evolu Ġii: s-a
redus num ărul cazurilor noi de leptospiroz ă (16,7%), rubeol ă (17,0%), erizipel
(15,7%), sifilis (13,4%), hepatit ă virală (12,2%), tuberculoz ă (4,2%), salmoneloz ă
(3,3%), boli diareice acute (2,4%) úi toxiinfec Ġii alimentare (1,8%).
Tabel nr. 55
Cazuri noi de îmboln ăviri prin unele boli infec Ġioase úi parazitare,
în anii 2003-2004 úi 2006-2007, la 100000 locuitori
– număr –
2003 2004 2006 2007
Boli diareice acute
Hepatită virală
Tuberculoz ă
Rubeolă
Gripă
Dizenterie
Sifilis
Tuse convulsiv ă
Scarlatină
Toxiinfec Ġii alimentare
Rujeolă
Erizipel
Trichineloz ă
Salmoneloz ă
Leptospiroz ă401,2
59,8
116,1
554,4
75,4
7,3
44,6
0,4
15,1
18,9
0,1
13,6
2
4,6
1,1381,5
62,9
114,3
218,5
33,6
6,6
40,8
1,1
15,4
15,2
0,5
11,7
3,6
4,3
1,2328,4
36,2
94,5
16,5
1,1
2,8
26,2
0,2
14,7
11,1
16,3
8,3
1,6
3,0
1,8320,4
31,8
90,5
13,7
2,7
3,4
22,7
0,2
16,6
10,0
1,6
7,0
2,0
2,9
1,5
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006,
pag. 244, 2006-2007, pag. 221;

194Cea mai mare sc ădere au înregistrat-o cazurile noi de rujeol ă, unde la
100000 locuitori s-au înregistrat cu 90,2% mai pu Ġine cazuri noi în anul 2007 fa Ġă
de anul 2006, dar s-a înregistrat úi o creútere a cazurilor noi la 100000 locuitori la
gripă (145,5%), trichineloz ă (25,0%), dizenterie (21,4%) úi scarlatin ă (12,9%).
Un alt indicator de caracterizare a func ĠionalităĠii sistemului sanitar îl
reprezintăasistenĠa medical ă de urgen Ġă.Indicatorii disponibili apar Ġin sectorului
majoritar de stat úi sunt num ărul de autosalv ări existent la sfâr úitul anului úi
numărul de pacien Ġi deserviĠi.
Numărul de autosalv ări existent la sfâr úitul anului 2007 în sectorul
majoritar de stat a fost de 3097 buc ăĠi, mai mul Ġi decât anul precedent cu numai
15 autosalv ări.
AsistenĠa medical ă de urgen Ġă acordată populaĠiei în anul 2007 a num ărat
circa 2,5 milioane persoane, din care 71,6% au fost pacien Ġi transporta Ġi úi 28,4%
au fost pacien Ġi asistaĠi.
În anul 2007 comparativ cu anul 2006, s-a redus num ărul pacien Ġilor care
au beneficiat de asisten Ġă medicală de urgen Ġă prin sistemul majoritar de stat ca
efect al dezvolt ării sectorului majoritar privat.
Tabel nr. 56
AsistenĠa de urgen Ġă, în unităĠi cu proprietate majoritar ă de stat
în anii 2003 úi 2004
2003 2004 2006 2007
Autosalvări (număr) la sfârúitul anului
PacienĠi asistaĠi (milioane):
din care:
persoane transportate
persoane asistate3464
2,67
1,63
1,033303
2,27
1,53
0,733077
2,8
1,9
0,93092
2,5
1,8
0,7
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006,
pag. 246, 2006-2007, pag. 223
Cheltuielile totale pentru s ăQătate au reprezentat în anul 2002 o pondere
de 6,3% în produsul intern brut, iar ponderea cheltuielilor publice pentru s ăQătate
în cheltuielile guvernamentale a fost în acela úi an de 12,7%, iar în anul 2004,
ponderea acestora a sc ăzut la 3,4%, respectiv 10,6%, în timp ce în celelalte Ġări
ponderea cheltuielilor totale cu s ăQătatea în PIB sau în cheltuielile
guvernamentale a înregistrat cre úteri.

195Tabel nr. 57
Cheltuieli pentru s ăQătate, în anii 2002 úi 2004
– % –
ğaraPonderea cheltuielilor totale
pentru săQătate în PIBPonderea cheltuielilor publice pentru
VăQă tate în cheltuielile guvernamentale
2002 2004 2002 2004
Austria
Belgia
Rep. Cehă
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
Bulgaria
România
Turcia
Africa de Sud
Argentina
Australia
Canada
R.P.Chinez ă
Japonia
FederaĠia Rusă
S.U.A.7,7
9,1
7,0
7,0
8,8
5,1
7,3
9,7
10,9
9,5
7,3
8,5
5,1
5,9
6,2
9,7
8,8
6,1
9,3
5,9
8,3
7,6
9,2
7,7
7,8
7,4
6,3
6,5
8,7
8,9
9,5
9,6
5,8
7,9
6,2
14,610,3
9,7
7,3
5,8
8,6
5,3
7,4
10,5
10,6
7,9
7,2
8,7
7,1
6,5
8,0
9,2
9,2
6,2
9,8
7,2
8,7
8,1
9,1
8,1
7,9
8,0
3,4
7,7
8,6
9,6
9,6
9,8
4,7
7,8
6,0
15,410,5
12,8
14,7
6,8
13,1
11,0
11,0
13,8
17,6
10,8
16,4
13,3
9,3
14,0
12,0
14,3
12,2
9,8
14,2
10,3
14,7
13,6
13,5
15,8
10,4
10,1
12,7
10,3
10,7
15,3
17,1
15,9
10,0
17,0
9,5
23,115,4
14,1
14,6
5,9
12,8
11,5
11,3
15,4
17,3
10,7
16,8
13,7
11,1
15,8
16,7
14,4
12,4
10,0
15,1
13,7
13,8
14,7
13,6
15,9
11,6
11,6
10,6
14,3
10,8
15,1
18,5
17,1
10,1
17,2
9,8
18,9
Sursa: I.N.S., Economia mondial ă în cifre, Breviar de Statistic ă InternaĠională, 2005,
pag. 113, 2007, pag. 116

1965.5. Cultura
Efectele proceselor de reform ăúi restructurare s-au reflectat úi înINDICATORI SPECIFICI
A.Numărul úi activitatea bibliotecilor
-număr biblioteci;
-număr volume existente (mii);
-număr utilizatori (mii);
-distribuĠia numărului de biblioteci, volumelor existente, utilizatorilor,
volumelor elaborate pe regiuni de dezvoltare, jude Ġe, municipii, ora úe
úi comune, pe forme de proprietate;
-indicatori de performan Ġă;
-numărul total de titluri de manuale úcolare tipărite,
din care: dup ă limba de predare;
-numărul total de titluri de cursuri universitare tip ărite, tiraj;
-titluri, ziare, reviste úi publicaĠii periodice,
total, din care cotidiene;
B.Muzee úi colecĠii publice
-numărul muzeelor úi colecĠiilor publice;
-suprafaĠa expoziĠională
-pe total;
-pe tipuri de muzee úi colecĠii publice,
din care,
din care, pe tipuri:-numărul de volume împrumutate spre lectur ă ce revine
unui utilizator;
-numărul de volume ce revine unui utilizator;
-numărul de utilizatori ce revine unei biblioteci;
-de importan Ġă naĠională;
-de importan Ġă regională;
-de importan Ġă judeĠeană;
-de importan Ġă locală;
-muzee de art ă;
-muzee de arheologie úi istorie;
-muzee de útiinĠăúi istorie natural ă;
-muzee de etnografie úi antropologie;
-muzee specializate;
-muzee generale;
-alte muzee;
-monumente arhitectonice;
-grădini botanice, zoologice, acvarii;
-rezervaĠii naturale;

197C.InstituĠii de spectacole úi concerte
-număr instituĠii de spectacole úi concerte
total, din care,
pe tipuri:
-număr de spectacole, total úi tipuri;
-număr de spectatori, total úi tipuri;
-număr de locuri în s ălile proprii de spectacole, pe total úi tipuri;
D.ProducĠia, distribu Ġia úi exploatarea cinematografic ă
-numărul úi activitatea cinematografelor;
-număr de cinematografe pe regiuni de dezvoltare;
-număr de spectacole pe regiuni de dezvoltare;
-număr de spectatori pe regiuni de dezvoltare;
E.Structura programelor de radio úi televiziune
-număr ore-program pentru:
¾radio
¾televiziune
-numărul úi structura programelor radio difuzate terestru sau re Ġele
de telecomunica Ġii, pe genuri de programe (informare, divertism ent,
educaĠie, cultură, religie, publicitate, etc.);-teatre dramatice;
-teatre de p ăpuúi úi marionete;
-opere;
-teatre muzicale, de estrad ă sau operet ă;
-filarmonici úi orchestre simfonice;
-ansambluri artistice;
-orchestre populare;
-etc.
-număr cinematografe;
-număr de spectacole;
-număr de spectatori;
-număr de locuri în s ălile cinematografelor
pe emisiuni interne, sta Ġii, centrale (actualit ăĠi, sportive,
sociale, publicistice, literare úi de artă, copii úi tineret
etc.), staĠii teritoriale, emisiuni externe (vorbite, muzicale
úi diverse), limbile minorit ăĠilor naĠionale (maghiar ă,
germană, sârbă, alte limbi);
total, emisiuni în limba român ă, emisiuni ale
studiourilor teritoriale (din care, emisiuni în
limbile minorit ăĠilor naĠionale);

198Efectele proceselor de reform ă úi restructurare s-au reflectat úi în
domeniul culturii, unde au ap ărut o serie de muta Ġii în ceea ce prive úte
diversificarea structurilor de proprietate úi, în direct ă legătură cu aceasta,
modificarea dimensiunilor úi specificului activit ăĠilor cultural-artistice prestate de
instituĠiile din domeniu.
Sectorul privat continu ă să domine în domeniul produc Ġiei editoriale úi
tipografice, în produc Ġiile de radio úi televiziune. De asemenea, în anul 2007 fa Ġă
de anul 2006, au continuat s ă apară noi ziare úi reviste finan Ġate din fonduri
majoritar sau integral private.
Transform ările majore pe care le-a parcurs societatea româneasc ă au
condus în domeniul culturii úi artei la un proces de descentralizare a activit ăĠii
cultural – artistice, prin schimb ările intervenite în structura organizatoric ă a
unităĠilor culturale úi prin dezvoltarea sectorului privat, precum úi prin
diversificarea modalit ăĠilor prin care actul de cultur ă se adreseaz ă publicului.
ReĠeaua unit ăĠilor úi a serviciilor culturale oferite popula Ġiei cuprinde:
activitatea bibliotecilor, muzeelor úi colecĠiilor publice, activitatea institu Ġiilor de
spectacole úi concerte, produc Ġia, distribu Ġia úi exploatarea cinematografic ă,
activitatea posturilor de radio úi televiziune publice úi private.
5.5.1. Num ărul úi activitatea bibliotecilor
ReĠeaua bibliotecilor
ReĠeaua bibliotecilor care a func Ġionat la sfâr úitul anului 2007 a cuprins
12366 unit ăĠi administrative, din care 69,6% au fost biblioteci úcolare, 23,8%
biblioteci publice, 5,8% biblioteci specializate, iar 0,9 % sunt biblioteci na Ġionale
sau de importan Ġă naĠionalăúi ale institu Ġiilor de înv ăĠământ superior. Comparativ
cu anul 2006 num ărul bibliotecilor a crescut cu 285 unit ăĠi (102,4%).-numărul úi structura programelor de televiziune difuzate prin satelit
(total úi din care, genuri de programe – informare, divertisment,
educaĠie, cultură, religie, publicitate, filme;
-numărul posturilor úi al licenĠelor radio úi televiziune, dup ă modul
de difuzare (terestru, satelit, cablu), num ăr licenĠe, număr posturi
în funcĠiune;
-număr de abonamente la radio (mii);
-număr de abonamente la televiziune (mii);
-număr abonamente la 1000 locuitori la radio, respectiv televiziune;

199Numărul volumelor din biblioteci
Numărul volumelor existente în biblioteci (c ăUĠi, broúuri, publica Ġii sociale
etc.), la sfâr úitul anului 2007, a fost de 171990 mii exemplare, mai mare cu 758
mii exemplare (0,4%) fa Ġă de anul anterior.
Tabel nr. 58
Numărul úi activitatea bibliotecilor, în anii 2006 úi 2007
AniiBiblioteci
numărVolume
existente
miiUtilizatori
miiVolume
eliberate
mii
Biblioteci -total
Biblioteci na Ġionale*
Biblioteci ale institu Ġiilor
de învăĠământ superior
Biblioteci specializate
Biblioteci úcolare
Biblioteci publice2006
2007
2006
2007
2006
2007
2006
2007
2006
2007
2006
200712081
12366
4
4
106
102
789
715
8257
8602
2925
2943171232
171990
20751
20840
25278
23995
12594
11835
62582
64919
50027
504014997
4697
40
39
673
634
124
102
2208
2186
1952
173669611
65795
913
611
12354
10790
1047
964
23597
23345
31700
30085*) Sunt incluse: Biblioteca Na Ġională a României, Biblioteca Academiei Române,
Biblioteca Pedagogic ă NaĠionalăúi Biblioteca Militar ă NaĠională;
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2006-2007, 2009,
pag. 224
Repartizarea volumelor existente la sfâr úitul anului 2007 pe categorii de
biblioteci a fost urm ătoarea: 37,7% din num ărul total al volumelor existente la
sfârúitul anului a fost în biblioteci úcolare; 29,3% în biblioteci publice; 14,0% în
biblioteci ale institutelor de înv ăĠământ superior; 12,1% în biblioteci na Ġionale úi
de importan Ġă naĠională (Biblioteca Na Ġională a României, Biblioteca Academiei
Române, Biblioteca Pedagogic ă NaĠionalăúi în Biblioteca Militar ă NaĠională);
6,9% în biblioteci specializate.
În anul 2007, ca úi în anul precedent, pe regiuni de dezvoltare, numărul cel
mai mare de volume de carte existente în dotarea bibliotecilor a fost în regiunea
Bucureúti – Ilfov, aici fiind concentrate cele mai multe biblioteci na Ġionale, de
importanĠă naĠionalăúi ale institu Ġiilor de înv ăĠământ superior. S-a redus cu 2%
(777 mii) num ărul volumelor de carte existent în bibliotecile din regiunea
B u c u reúti – Il f ov úi c u 2 ,4 % (3 8 2 m i i ) î n re gi un e a S u d – Es t . B i b l i ote ci l e di n

200regiunea Sud – Vest Oltenia, Sud – Muntenia, Nord – Est, Nord – Vest úi Vest au
înregistrat cre úteri ale num ărului de volume existent la sfâr úitul anului între 1,2%
– 3,4% (cre úteri până la 500 mii fiecare).
Numărul de cititori înscri úi úi numărul volumelor eliberate
În anul 2007, numărul utilizatorilor (persoane fizice) serviciilor de
bibliotecă a fost de 4697 mii, mai mic cu 6,0% (300 mii persoane) fa Ġă de anul
2006. Repartizarea num ărului utilizatorilor pe tipuri de biblioteci a fost
următoarea: 46,5% din num ărul total al utilizatorilor au fost în biblioteci úcolare;
37,0% în biblioteci publice; 13,5% în biblioteci ale institutelor de înv ăĠământ
superior; 2,2% în biblioteci specializate; 0,8% în biblioteci na Ġionale úi de
importanĠă naĠională.
În anul 2007, în toate regiunile de dezvoltare s-a înregistrat o sc ădere a
numărului utilizatorilor serviciilor de bibliotec ă, cea mai mare sc ădere de 19,2%
(122 mii) înregistrându-se în regiunea Sud – Vest Oltenia.
Numărul volumelor eliberate diferi Ġilor utilizatori a fost de 65795 mii volume.
Î n a n u l 2 0 0 7 , f a Ġă d e a n u l 2 0 0 6 , s – a î n r e g i s t r a t o s c ăd e r e a n u m ăr u l u i d e v o l u m e
eliberate utilizatorilor cu 3816 mii volume reprezentând 5,5%; în ceea ce prive úte
numărul de volume eliberate unui utilizator în perioada analizat ă s-a înregistrat o
Xúoară creútere de la 13,9 la 14 a num ărului de volume eliberate fa Ġă de anul precedent.
În anul 2007, repartizarea num ărului documentelor de bibliotec ă
împrumutate (volume eliberate) pe tipuri de biblioteci, a fost urm ătoarea: 45,7%
din numărul total al volumelor eliberate utilizatorilor a fost în biblioteci publice;
35,5% în biblioteci úcolare; 16,4% în biblioteci ale institu Ġiilor de înv ăĠământ
superior; 1,5% în biblioteci specializate; 0,9% în biblioteci na Ġionale úi de
importanĠă naĠională.
În anul 2007, fa Ġă de anul 2006, în marea majoritate a regiunilor de
dezvoltare a scăzut num ărul de volume împrumutate (volume eliberate)
utilizatorilor serviciilor de bibliotec ă, excepĠie făcând regiunea Sud – Vest
Oltenia unde s-a înregistrat o cre útere cu 1,7% (116 mii volume).
În anul 2007, au func Ġionat 2943 biblioteci publice (jude Ġene, municipale,
orăúeneúti úi comunale), unit ăĠi de cultur ă la care are acces publicul larg.
În cursul anul 2007, în bibliotecile publice au intrat 1141 mii volume, din
care: 583 mii volume în bibliotecile jude Ġene; 156 mii volume în bibliotecile
municipale úi orăúeneúti; 402 mii volume în bibliotecile comunale.

201La o bibliotec ă publică revin 7318 locuitori (cu 61 locuitori mai pu Ġin
decât în anul precedent); la un locuitor revin dou ă volume de carte (50401 mii
volume existente în bibliotecile publice) úi 1736 mii utilizatori au beneficiat de
serviciile acestor biblioteci (8,1% din popula Ġia Ġării).
După forma de proprietate au beneficiat, 96,8% din totalul bibliotecilor
sunt unităĠi de stat (proprietate public ă de interes na Ġional úi local), ponderea cea
mai mare având-o bibliotecile úcolare (8465 unit ăĠi).
5.5.2. CăUĠi, broúuri, manuale úi cursuri universitare
Numărul total de titluri de manuale úcolare tip ărite
Numărul total de titluri de manuale úcolare tip ărite, în anul 2004, a fost de
255, cu 42,5% (cu 76 titluri de manuale úcolare tip ărite mai multe decât în anul
2003. Din num ărul total de titluri de manuale úcolare tip ărite în anul 2004 cea
mai mare pondere a revenit titlurilor în limba român ă (79,2% din num ărul total).
Comparativ cu anul 2003, num ărul total de titluri tip ărite, în anul 2004, în limba
română a fost în cre útere (cu 40,3%, respectiv cu 58 titluri).
De asemenea, în anul 2004, s-au tip ărit 53 titluri de manuale úcolare în
limba minorit ăĠilor naĠionale (maghiar ă, german ă, sârbă, croată), în englez ă,
franceză, precum úi în alte limbi de predare. Ponderi mai mari au avut manualele
úcolare în limba maghiar ă (9,0% din num ărul total de titluri de manuale úcolare,
respectiv 67,6% din num ărul total de manuale úcolare tip ărite în limba
minorităĠilor naĠionale), precum úi cele în limba german ăúi engleză (3,1% úi
respectiv 2,4%).
Comparativ cu anul 2003, în anul 2004, num ărul titlurilor de manuale
úcolare a înregistrat cre úteri (Între 35,3% – la titlurile de manuale úcolare în limba
maghiarăúi 200,0% – la titlurile de manuale úcolare în limbile sârb ă, croată,
slovacă), cu excep Ġia numărului de titluri de manuale în limba german ă, care s-au
redus cu 20,0%; de asemenea, men Ġionăm că la categoria titluri de manuale
úcolare în alte limbi s-a înregistrat o cre útere de 10 ori (de la un singur titlu în
anul 2003 la 10 titluri în anul 2004).
Tirajul manualelor úcolare tip ărite
Tirajul total al manualelor úcolare tip ărite, în anul 2004, a fost de 528 mii
exemplare de 1,8 ori mai mare decât în anul 2003. Din tirajul total al manualelor
úcolare tip ărite în anul 2004, cele mai multe (432 mii) au fost în limba român ă
(81,8% din num ărul total).
Manualele úcolare în limba minorit ăĠilor naĠionale (maghiar ă, germană,

202sârbă, croată), engleză, francezăúi alte limbi de predare au fost tip ărite într-un
tiraj de 96 mii exemplare, cre útere ce a fost de 2,2 ori mai mare fa Ġă de cel din
anul anterior (44 mii exemplare).
În anul 2004, structura tirajului de manuale úcolare în limba minorit ăĠilor
n aĠi o n a l e a f o s t u r m ăt o a r e a : î n l i m b a m a g h i a r ă 6 , 5 % d i n t i r a j u l t o t a l a l m a n u a l e l o r
úcolare úi respectiv 58,6% din tirajul manualelor úcolare în limba minorit ăĠilor naĠionale;
î n l i m b a g e r m a n ă 3 , 0 % úi r e s p e c t i v 2 7 , 6 % ; î n l i m b a s â r b ă, s l o v a că, c r o a tă 1 , 5 % úi
respectiv 13,8%; în limba englez ă 1,1%; în limba francez ă 0,4%; în alte limbi 5,7%.
Tabel nr. 59
Manuale úcolare tip ărite, dup ă limba de predare*),
în anii 2003 úi2004
2003 2004 Anul 2004 fată de anul 2003
Titluri Tiraj
(mii)Titluri Tiraj
(mii)Titluri Tiraj (mii)
(+/-) % (+/-) %
Total
din care, tip ărite în:
Limba român ă
Limba maghiar ă
Limba german ă
Limba sârb ă,
croată, slovacă
Limba englez ă
Limba francez ă
Alte limbi179
144
17
10
1
4
2
1287
243
19
8
1
2
3
11255
202
23
8
3
6
3
10528
432
34
16
8
6
2
3076
58
6
-2
2
2
1
942,5
40,3
35,3
-20,0
200,0
50,0
50,0
900,0241
189
15
8
7
4
-1
1984,0
77,8
78,9
100,0
700,0
200,0
-33,3
172,7*) Intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Na Ġionale a României
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006,
pag. 249
În anul 2004, comparativ cu anul 2003, tirajul manualelor úcolare s-a
majorat cu excep Ġia manualelor úcolare în limba francez ă (la care tirajul s-a redus
cu o mie buc ăĠi, respectiv cu -33,3%). Cele mai mari cre úteri de tiraje s-au
înregistrat la manualele úcolare în limba sârb ă, croată, slovacă (de 8,0 ori); în
limba englez ă (de 3,0 ori), în alte limbi (de 2,7 ori), precum úi la cele în limba
germană (de 2,0 ori).
Numărul total de titluri de cursuri universitare tip ărite
Numărul total de titluri de cursuri universitare tip ărite în anul 2004 a fost
de 1007, cu -33,3% mai mic decât în anul 2003 (-497 titluri de cursuri
universitare tip ărite).

203Din numărul total de titluri tip ărite, în anul 2004, titlurile în limba român ă
(894) au de Ġinut cea mai mare pondere (88,8% din num ărul total de titluri).
Comparativ cu anul 2003, num ărul total de titluri la cursurile universitare tip ărite
în limba român ă, în anul 2004, s-a mic úorat cu 30,2% (-386 titluri). De asemenea,
în anul 2004, au mai fost tip ărite 113 titluri de cursuri universitare în alte limbi de
predare, în sc ădere cu 49,6% (-111 titluri de cursuri universitare în limbile
minorităĠilor).
Tabel nr. 60
Cursuri universitare tip ărite, după limba de predare*)
în anii 2003 úi 2004
2003 2004 Anul 2004 fată de anul 2003
Titluri Tiraj
(mii)Titluri Tiraj
(mii)Titluri Tiraj (mii)
(+/-) % (+/-) %
Total
din care, tip ărite în
limbile:
română
maghiară
germană
sârbă, croată,slovacă
engleză
franceză
Alte limbi de predare1504
1280
0
4
–
102
44
74581
504
0
1
–
35
16
251007
894
6
8
–
52
31
16322
284
2
2
–
20
8
6-497
-386
6
4
–
-50
-13
-58-33,0
-30,2
–
100,0
–
-49,0
-29,5
-78,4-259
-220
2
1
–
-15
-8
-19-44,6
-43,7
–
100,0
–
-42,9
-50,0
-76,0*)Intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Na Ġionale a României
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, în anii 2003-2004, 2006, pag. 250
Cele mai multe cursuri tip ărite în alte limbi de predare au fost cele în
limba englez ă (52 titluri, respectiv 5,2% din num ărul total de titluri de cursuri
universitare tip ărite), precum úi în limba francez ă (31 titluri, respectiv 3,1 %).
Tirajul total de cursuri universitare
Tirajul total de cursuri universitare tip ărite în anul 200 a fost de 322 mii
exemplare, cu 259 mii exemplare mai pu Ġine (cu -44,6%) decât în anul anterior.
Din numărul total de exemplare tip ărite în anul 2004 cursurile universitare
în limba român ă (284 mii exemplare) au de Ġinut cea mai mare pondere (88,2%
din tirajul total). Comparativ cu anul 2003, tirajul total la cursurile universitare în
limba român ă, tipărite în anul 2004 s-a mic úorat cu 43,7% (cu -220 mii
exemplare tip ărite).

204Tirajul la cursurile universitare în limbi str ăine a fost în anul 2004 de 38
mii exemplare tip ărite, în descre útere faĠă de anul anterior (cu 50,6%, respectiv cu
39 mii exemplare de cursuri universitare în limbi str ăine tipărite).
Analiza evolu Ġiei tirajului la cursurile universitare în limbi str ăine, în anul
2004 faĠă de anul 2003, relev ă următoarele aspecte mai importante: s-a înregistrat
o reducere de tiraj la cursurile universitare în limba englez ă (cu 42,9%, respectiv
cu -15 mii exemplare tip ărite), în limba francez ă (cu -50,0%, respectiv cu -8 mii
exemplare tip ărite), precum úi la cursurile universitare în "alte limbi" (cu -76,0%,
respectiv cu -19 mii exemplare tip ărite). Totodat ă, menĠionăm că tirajul la
cursurile universitare în limba german ă s-a dublat (cu o mie exemplare), iar
tirajul la cursurile universitare în limba sârb ăúi croată, a rămas la nivelul anului
2003.
5.5.3. Ziare, reviste úi alte publica Ġii periodice
În anul 2004, în România s-au înregistrat 2120 de titluri, cu 6,7% mai
mult decât în anul 1999 (cu 134 titluri periodice). Fa Ġă de anul 2003, num ărul
acestora a crescut cu 107 titluri (cu 5,3%).
Tabel nr. 61
Ziare, reviste úi alte publica Ġii periodice
Periodicitatea 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Titluri -total
Cotidiene
Alte periodicit ăĠi1986
118
18681932
108
18641923
98
18251947
94
18532013
69
19442120
84
2036
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 375
Din num ărul total de titluri, în anul 2004, un num ăr de 84 au fost
cotidiene, ceea ce a reprezentat 4,0%.
5.5.4. Num ărul de emisiuni transmise prin sta Ġiile de radio úi televiziune
În anul 2007, programul de emisie al sta Ġiilor de radio publice centrale úi
teritoriale a fost de 122321 ore, cu 1,1% (1320 ore-program) mai mult decât în
anul 2006, din care: 102515 ore-program emisiuni interne (83,8% din total) úi
19806 ore-program emisiuni externe (16,2%). Din num ărul total al orelor
program de radio emisie, 7,4% (9110 ore-program emisie) au fost în limba
minorităĠilor naĠionale.

205StaĠiile de televiziune publice centrale (TVR1, TVR2, TVR Cultural,
TVR Interna Ġional) úi teritoriale (TVR Ia úi, TVR Cluj, TVR Timi úoara, TVR
Craiova) au realizat în anul 2007 ca úi în anul 2006, 35040 ore-program emisie,
iar 1,8% (628 ore-program emisie) au fost programe în limbile minorit ăĠilor
naĠionale. TVR Interna Ġional a difuzat un num ăr de 8760 ore-program emisie prin
satelit.
În anul 2007, în cadrul emisiunilor radio transmise la intern de posturile
publice, cea mai mare pondere a revenit urm ătoarelor domenii: muzic ă (15,2%
din numărul total de ore program); actualit ăĠi (3,4%); educa Ġie, útiinĠă, învăĠământ
(3,2%); litere úi artă (2,1%); sociale (1,0%); diverse (0,5%); variet ăĠi (0,7%).
MenĠionăm că emisiunile publicistice úi cele pentru copii úi tineret au de Ġinut cea
mai mică pondere în num ărul total de ore program transmise (0,2%).
Tabel nr. 62
Emisiuni ale posturilor publice de radio úi televiziune
ore – program
2006 20072007 faĠă de
2006Structura
%
(+/-) % 20062007
I. RADIO -total
Emisiuni interne
a)StaĠii centrale
ActualităĠi
Sportive
Sociale
Publicistice
Economice
Literare úi de artă
Copii úi tineret
EducaĠie, útiinĠă, învăĠământ
Teatru
VarietăĠi
Muzicale
Publicitate
Diverse
b)StaĠii teritoriale
Emisiuni externe
Vorbite
Muzicale
Diverse121001
102128
33712
4671
405
1218
160
945
1360
50
3331
796
895
18717
185
979
68416
18873
9752
7253
1868122321
102515
35040
4250
409
1205
132
895
2590
162
3981
1050
898
18594
203
671
67475
19806
9315
7314
31771320
387
1328
-421
4
-13
-28
-50
1230
112
650
254
3
-123
18
-308
-941
933
-437
61
13091,1
0,4
3,9
-9,0
1,0
-1,0
-17,5
-5,2
90,4
224,0
19,5
31,9
0,3
-0,7
9,7
-31,5
-1,4
4,9
-4,4
0,8
70,0100,0
84,4
33,0
4,6
0,4
1,2
0,2
0,9
1,3
0,0
3,3
0,8
0,9
18,3
0,2
1,0
67,0
15,6
8,1
6,0
1,5100,0
83,8
34,2
4,1
0,4
1,2
0,1
0,9
2,5
0,2
3,9
1,0
0,9
18,1
0,2
0,7
65,8
16,2
7,6
6,0
2,6

2062006 20072007faĠă de
2006Structura
%
(+/-) % 2006 2007
Din total: în limbile
minorităĠilor naĠionale
Maghiară
Germană
Sârbă
Alte limbi
II. TELEVIZIUNE – total
Emisiuni în limba român ă
ùtiri
ActualităĠi de interes general
EducaĠie, cultură, útiinĠă, viaĠă spirituală
Sport
Filme artistice,seriale, desene animate
Emisiuni pentru copii
Divertisment
Publicitate
Diverse (altele)1)
Emisiuni ale studiourilor teritoriale
din total:
Emisiuni în limbile
minorităĠilor naĠionale6725
5102
825
369
429
35040
34511
3680
6188
5759
1677
7776
341
4533
1505
2872
180
5299110
6252
1252
1105
501
35040
34412
4000
7521
5023
1164
6850
359
4502
1948
2565
480
6282385
1150
427
736
72
–
-99
320
1333
-736
-513
-926
18
-31
443
-307
300
9935,5
22,5
51,8
199,5
16,8
–
-0,3
8,7
21,5
-12,8
-30,6
-11,9
5,3
-0,7
-29,4
-10,7
166,7
18,75,6
4,2
0,7
0,3
0,4
100,0
98,5
10,5
17,7
16,4
4,8
22,2
1,0
12,9
4,3
8,2
0,5
1,57,4
5,1
1,0
0,9
0,4
100,0
98,2
11,4
21,5
14,3
3,3
19,5
1,0
12,8
5,6
7,3
1,4
1,8
1) Exclusiv orele-program ale postului TV Moldova Chi úinău
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 232
În cadrul emisiunilor transmise în limbile minorit ăĠilor naĠionale de
posturile radio publice (9110 mii ore, respectiv 7,4%) ponderea cea mai mare a
revenit emisiunilor în limba maghiar ă (68,6%) úi emisiunilor în limba german ă
(13,7%).
În anul 2007, emisiunile difuzate de posturile publice de televiziune au
totalizat, un num ăr de 35040 ore-emisie (acela úi număr ca în anul precedent).
Emisiunile în limba român ă ale posturilor publice de televiziune (98,2%
din totalul orelor-program) s-au axat, în principal, pe urm ătoarele tipuri de
programe: filme artistice, seriale, desene animate (19,5% din num ărul total de ore
de emisie); actualit ăĠi de interes general (21,5%); educa Ġie, cultură, útiinĠă, viaĠă
spirituală (14,3%); divertisment (12,8%); útiri (11,4%); publicitate (5,6%).
MenĠionăm că emisiunile pentru copii au de Ġinut cele mai sc ăzute ponderi în
totalul orelor-program ale emisiunilor în limba român ă difuzate de posturi publice
de televiziune (1,0%).

207Emisiunile la televiziunea public ă transmise în limbile minorit ăĠilor
naĠionale au însumat un num ăr de 628 ore-program, respectiv 1,8 % din total.
FaĠă de anul 2006, durata emisiunilor la televiziunea public ă transmise în limbile
minorităĠilor naĠionale a crescut cu 18,7% (99 ore-program).
În anul 2007 au func Ġionat 601 posturi de radio particulare cu mod de
difuzare terestru (cu 206798 zile – emisie/an) din care, 510 au difuzat program
propriu (169678 zile – emisie). Comparativ cu anul 2006 s-a înregistrat o cre útere a
numărului de posturi cu 64 (11,9%), respectiv cu 25887 num ărul de zile-emisie/an
(14,3%). Corespunz ător, s-a înregistrat úi o creútere de 26038 zile-emisie/an program
propriu (18,1%). În principal, structura serviciului de programe a cuprins: 58,9%
programe de divertisment úi alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 34,1%
programe de informare; 7,0% programe educative, culturale, religioase.
Numărul posturilor de televiziune particulare cu mod de difuzare terestru
care au func Ġionat a fost de 207, cu 30 de posturi mai mult (14,2%) fa Ġă de anul
precedent úi care au difuzat un num ăr de 71823 zile – emisie/an, mai mult cu
10664 zile – emisie/an (21%). Un num ăr de 152 posturi de televiziune cu mod de
difuzare terestru au avut un program propriu 51548 zile – emisie/an, cu 8377 zile
– emisie/an mai mult fa Ġă de anul 2006 (13,6%).
Structura serviciului de programe ale posturilor de televiziune particulare
difuzat terestru a cuprins: 58,2% programe de informare; 28,4% programe de
divertisment úi alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 10,8% programe
educative, culturale, religioase; 2,6% filme (de fic Ġiune, de anima Ġie, documentare,
seriale).
SocietăĠile de cablu au difuzat prin re Ġele de telecomunica Ġii, programe radio
cu 1200 zile – emisie/an úi programe de televiziune cu 90029 zile – emisie/an.
Structura serviciului de programe radio a cuprins: 71,0% programe de
divertisment alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.); 26,7% programe de
informare; 2,3% programe educative, culturale, religioase.
Structura serviciului de programe de televiziune a cuprins: 74,9%
programe de informare; 19,5% programe de divertisment alte tipuri de programe
(publicitate, promo etc.); 3,9% programe educative, culturale, religioase; 1,7%
filme (de fic Ġiune, de anima Ġie, documentare, seriale).
În anul 2007, au func Ġionat 31 de posturi de radio úi 75 de posturi de
televiziune particulare care au difuzat programe prin satelit, cu 5 posturi de radio,
respectiv 10 posturi de televiziune mai multe fa Ġă de anul 2006. Programele

208difuzate prin satelit de posturile particulare de radio úi televiziune au echivalat
10693 zile – emisie/an programe radio úi 24055 zile – emisie/an programe de
televiziune. S-a înregistrat, fa Ġă de anul 2006, cre úterea cu 25,5% (2172 zile –
emisie/an) úi 19,8% (3976 zile – emisie/an) a duratei de difuzare prin satelit a
programelor radio, respectiv televiziune.
Structura serviciului de programe de radio difuzate prin satelit a cuprins:
73,6% programe de divertisment alte tipuri de programe (publicitate, promo etc.);
14,1% programe de informare; 8,5% programe de publicitate, promo etc.; 12,3%
programe educative, culturale, religioase.
În anul 2007 au fost acordate 672 licenĠe de funcĠionare ale posturilor de
radio particulare (număr existent úi până la sfârúitul anului); au fost func Ġiune
632 posturi, cu un existent la sfâr úitul anului de 636 posturi.
Structura serviciului de programe de televiziune difuzate prin satelit a
cuprins: 40,0% programe de divertisment alte tipuri de programe (publicitate,
promo etc.); 30,9% filme (de fic Ġiune, de anima Ġie, documentare, seriale); 19,7%
programe de informare; 9,4% programe educative, culturale, religioase.
Marea majoritate a licen Ġelor (94,8%) au fost reprezentate de licen Ġele
terestre; au fost date un num ăr de 650 licenĠe de func Ġionare ale posturilor de
televiziune particulare , distribuite, în principal, între televiziunea prin cablu
(46,2%) úi televiziunea terestr ă (38,5%).
Numărul de abonamente la radio úi la televiziune a înregistrat în perioada
1999-2004 o tendin Ġă oscilatorie. La sfâr úitul anului 2004 s-au înregistrat 5369
mii abonamente la radio, cu 811 mii mai pu Ġin decât în 2003 (-13,1%) úi 5822 mii
abonamente la televiziune, cu 123 mai pu Ġin decât în 2003 (-2,1%). Indicatorul
abonamente la 1000 locuitori a înregistrat aceea úi tendinĠă oscilatorie în perioada
analizată. În anul 2004, s-au înregistrat 248 abonamente radio la 1000 locuitori,
cu 59,0% mai mult decât în anul 1999, dar cu 12,7% mai pu Ġin decât în 2003.
Tabel nr. 63
Abonamente la radio úi televiziune
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Abonamente la radio (mii)
Abonamente la televiziune (mii)
Abonamente la 1000 locuitori
– radio
– televiziune3591
3710
156
1653055
3462
136
1543010
3390
134
1512641
3280
121
1516180
5945
284
2745369
5822
248
269
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 379

209Numărul de abonamente pentru televiziune la 1000 locuitori a fost în anul
2004 de 269 fa Ġă de 274 în anul 2003 (-1,8%), dar cu 63,0% mai mult decât în
anul 1999.
5.5.5. Institu Ġii de spectacol úi cinematografe
InstituĠii de spectacol
În anul 2007, re Ġeaua institu Ġiilor de spectacole úi concerte a cuprins 156
unităĠi (cu o unitate mai mult decât în anul 2006, respectiv 0,6%), cu urm ătoarea
structură: 62 de teatre dramatice; 25 de teatre de p ăpuúi úi marionete; 8 teatre de
operă; 8 teatre muzicale, de estrad ă sau de operet ă; 17 filarmonici úi orchestre
simfonice; 28 de ansambluri artistice; 7 orchestre populare; un circ.
În anul 2007, cele mai reprezentative institu Ġii de spectacole úi concerte au
fost teatrele dramatice (39,7% din total), ansambluri artistice (17,9%), teatrele de
Săpuúi úi marionete (16,0%), precum úi filarmonicile úi orchestrele simfonice
(10,9%).
Tabel nr. 64
ReĠeaua úi activitatea institu Ġiilor de spectacol
Tipuri de unitateUnităĠi SpectacoleSpectatori
– mii-Locuri în
Vălile proprii
de spectacole
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007
Total
Teatre dramatice*)
Teatre de p ăpuúi úi
marionete*)
Opere
Teatre muzicale de
estradă sau operet ă
Filarmonici úi
orchestre simfonice
Ansambluri artistice
Orchestre populare
Circ155
61
24
9
7
18
26
9
1156
62
25
8
8
17
28
7
118758
7753
4210
1065
756
1460
2829
518
16719982
8022
4302
955
729
2539
2791
440
2044281
1684
619
331
166
271
874
193
1434386
1177
503
332
199
414
1386
231
14441212
21273
3460
2708
1909
5794
4394
…
167439926
19997
3315
2455
2087
6345
4714
…
1013
…= lipsă date.
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006 úi 2007, pag. 232
Numărul total de spectacole úi concerte sus Ġinute În anul 2007 a fost de
19982, în cre útere, faĠă de anul 2006 cu 6,5%, iar num ărul de spectatori a fost de
4386 mii crescând cu 105 mii persoane (2,5%).

210În anul 2007, pondere mai mare au avut-o spectacolele de teatru dramatic
(40,1% din total), teatru de p ăpuúi úi marionete (21,5%), ansamblurile artistice
(14,0%), precum úi filarmonicile úi orchestrele simfonice (12,7%); spectacolele
de circ au înregistrat o cre útere de la 0,9% în anul 2006 la 1,0% în anul 2007. S-a
înregistrat o sc ădere a ponderii spectacolelor sus Ġinute de orchestrele populare de
la 2,7% în anul precedent la 2,2%.
În anul 2007 fa Ġă de anul 2006 a crescut num ărul total de spectacole atât
pe ansamblu (cu 1224), cât úi în majoritatea institu Ġiilor, excep Ġie făcând
spectacolele de oper ă, orchestrele populare úi teatrele muzicale, de estrad ă sau
operetă, la care num ărul total de spectacole s-a redus cu 110 (10,3%), cu 78
(15,1%) úi respectiv cu 27 (3,6%).
În anul 2007, în ceea ce prive útenumărul spectatorilor úi auditorilor, cei
mai mulĠi au preferat ansamblurile artistice (31,6%), teatrele dramatice (26,8%),
teatrele de p ăpuúi úi marionete (11,5%), úi spectacolele sus Ġinute de filarmonici úi
orchestre simfonice (9,4%) úi spectacolele de oper ă (7,6%). Pe ultimul loc În
preferinĠele publicului s-au situat spectacolele sus Ġinute de orchestrele populare
(5,3%), spectacolele de estrad ă sau de operet ă (4,5%) úi cele de circ (3,3%).
În anul 2007 fa Ġă de anul 2006, evolu Ġia numărului spectatorilor úi
auditorilor pe total unit ăĠi a crescut cu 105 mii, urmând aceea úi tendinĠă cu cea a
numărului de spectacole. Pe tipuri de unit ăĠi au fost evolu Ġii diferite: la teatrele
dramatice úi teatrele de p ăpuúi úi marionete, de úi numărul de spectacole a crescut,
numărul de spectatori a sc ăzut faĠă de anul 2006. Astfel la teatrele dramatice
numărul spectatorilor a sc ăzut cu 507 mii (30,1%), iar la teatrele de p ăpuúi úi
marionete cu 116 mii (18,7%). În cazul spectacolelor sus Ġinute de filarmonici úi
orchestre simfonice úi a celor sus Ġinute de ansamblurile artistice, atât num ărul de
spectacole, cât úi numărul de spectatori au avut o evolu Ġie pozitivă.
În anul 2007 fa Ġă de anul 2006, pe regiuni de dezvoltare, num ărul
instituĠiilor de spectacole úi concerte care a func Ġionat a crescut, cu câte o unitate
în regiunea Nord – Vest úi în regiunea Sud – Muntenia; în regiunea Bucure úti-
Ilfov a sc ăzut numărul institu Ġiilor de spectacole úi concerte cu o unitate
înregistrându-se 34 institu Ġii de spectacole úi concerte, cu toate acestea a crescut
numărul spectacolelor cu 26,3% (1254 spectacole mai mult) úi al spectatorilor cu
461 mii (40,5%); în regiunea Nord – Vest s-a înregistrat o sc ădere a num ărului de
spectacole cu 9,3% (241 spectacole mai mult) fa Ġă de anul precedent; cea mai
mare scădere a num ărului de spectacole a fost în regiunea Sud – Est, cu 257

211spectacole mai pu Ġin (12,3%), în timp ce num ărul spectatorilor a avut o cre útere
de 5,1% (15 mii spectatori mai mult).
În anul 2007, num ărul spectatorilor la institu Ġiile de spectacol ce a revenit
la 1000 locuitori a fost de 204 spectatori, fat ă de 198 spectatori cât s-a înregistrat
în anul precedent.
ReĠeaua cinematografic ă
În anul 2007, producĠia de filme pentru marele ecran, a cuprins 24 filme
de ficĠiune (artistice) produc Ġie româneasc ă (10 de lung metraj úi 14 de scurt
metraj), 4 filme de fic Ġiune În coproduc Ġie (3 de lung metraj úi unul de scurt
metraj), 5 filme documentare úi útiinĠifice (3 de lung metraj úi două de scurt
metraj) úi un film de anima Ġie de lung metraj.
ProducĠia de filme pentru televiziune din an,ul 2007 a cuprins un film serial
documentar cu 31 de episoade úi 4 filme de fic Ġiune (artistice) de scurt metraj.
În anul 2007 au fost distribuite în cinematografe 430 filme de lung metraj:
25(5,8%) filme na Ġionale, 4 (0,9%) filme în coproduc Ġie úi 401 (93,3%) filme str ăine.
ProiecĠia cinematografic ăa cuprins 99 mii spectacole, care au fost
vizionate de 2928 mii spectatori, În cre útere cu 5,4% (151 mii spectatori) fa Ġă de
anul anterior.
ReĠeaua cinematografic ăexistentă la sfârúitul anului 2007 a cuprins 72
cinematografe cu band ă normală (71 cinematografe úi o caravan ă) cu un
cinematograf mai pu Ġin (1,4%) decât în anul 2006.
Tabel nr. 65
Numărul úi activitatea cinematografelor
2006 20072007faĠă de
anul 2006
(+/-) %
Cinematografe –total (l a sfârúitul anului)
Spectacole – total (mii)
Spectatori – total (mii)
Locuri în s ălile cinematografelor73
96
2777
4464372
99
2928
43057-1
3
151
-1586-1,4
3,1
5,4
-3,6
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006-2007, 2006, pag. 230
Pe regiuni de dezvoltare, cele mal multe cinematografe sunt în regiunile:
Bucureúti-Ilfov (18 3%), Nord – Vest (16,9%), Sud – Est (15,4%), Nord – Est úi
Vest (12,7% fiecare), Centru úi Sud – Muntenia (8,5% fiecare); cele mai pu Ġine
cinematografe sunt în regiunea: Sud – Vest Oltenia (7,0%).

212Numărul locurilor în sălile cinematografice a fost de 43057 locuri, în
scădere cu 3,6% (1586 locuri) fa Ġă de anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe locuri în s ălile de cinematograf
sunt în regiunile: Bucure úti – Ilfov (24,7%), Sud – Est (21,5%) úi Nord – Est
(13,7%); cel mai mic num ăr de locuri figureaz ă în regiunile: Sud – Vest Oltenia
úi Centru (5,0% úi respectiv 4,2%).
În anul 2007, de úi numărul unităĠilor cinematografice s-a redus, s-a
înregistrat o cre útere a numărului spectacolelor cinematografice de circa 3 mii
spectacole (respectiv cu 3,1% mai mult decât în anul 2006).
Numărul de spectatori de film a fost de 2928 mii (2896 mii spectatori la
cinematografe cu band ă normală) comparativ cu anul anterior, acest indicator a
crescut cu 151 mii spectatori de film (5,4 % mai mult). Num ărul mediu de
spectatori ce revine pe un spectacol cinematografic a fost în medie de 29
persoane, la fel ca în anul precedent.
Pe regiuni de dezvoltare, cei mai mul Ġi spectatori în s ălile de cinematograf
au fost înregistra Ġi în regiunile: Bucure úti – Ilfov (68,1%), Nord – Vest (15,6%) úi
Centru (4,8%); în regiunea Sud – Muntenia s-a înregistrat cel mai mic num ăr de
spectatori în s ălile de cinematograf (0,9%).
5.5.6. Muzee úi colecĠii publice
În anul 2007, reĠeaua muzeelor úi colecĠiilor publice care a funcĠionat a
cuprins 679unităĠi (din care 405unităĠi de bază, respectiv 59,6% din total) cu
o suprafa Ġă expoziĠională de4773 mii metri p ătraĠi.
Pe tipuri de muzee úi colecĠii publice, înanul 2007, a crescut num ărul
muzeelor de arheologie úi istorie (cu o unitate, respectiv 0,9%), al celor
specializate (cu 7unităĠi, respectiv 7,2%) úi al celor de art ă (cu 6unităĠi,
respectiv 4, 1%); numărul muzeelor úi colecĠiilor publice de útiinĠăúi tehnică,
de útiinĠăúi istorie natural ă, al celor generale a fost acela úi cu cel din anul
precedent; num ărul rezerva Ġiilor naturale s-a redus cu 9unităĠi, respectiv cu
50%. A crescut, fa Ġă de anul 2006, numărul muzeelor mixte (cu 6unităĠi,
respectiv 8,6%), al celor de etnografie úi antropologie (cu 3unităĠi, respectiv
2,7%). Numărul grădinilor botanice a sc ăzut cu o unitate, respectiv 3,3%.
După aria de acoperire teritorial ă, după mărimea úi importan Ġa
patrimoniului au func Ġionat: 56 muzee úi colecĠii publice de importan Ġă naĠională
(34 unităĠi de bazăúi 22 filiale/sec Ġii),63de importan Ġă regională(14unităĠi de

213bazăúi49filiale/sec Ġii),192de importan Ġă judeĠeană(50unităĠi de bazăúi142
filiale/sec Ġii),368de importan Ġă locală(307 unităĠi de bazăúi 61 filiale/sec Ġii).
La31decembrie 2007, numărul bunurilor culturale (piese de muzeu) a
fost de 28927 mii, înregistrându-se o sc ădere de 407mii piese, respectiv 1,4%
faĠă de anul 2006.
Pe categorii de unit ăĠi, creúteri ale num ărului de bunuri culturale
deĠinute s-au înregistrat în muzeele specializate (cu 49mii piese de muzeu
mai mult, respectiv 0,3%) úi în muzeele de útiinĠăúi tehnică (cu 4mii bunuri
mai mult, respectiv 3,9%). La categoria „alte muzee (mixte)” s-a înregistrat o
creútere important ă a exponatelor (cu 154 mii bunuri, respectiv 4,0%).
Popularea rezerva Ġiilor naturale a determinat cre úterea cu dou ă mii de
exemplare (66,7%) a numărului speciilor de plante úi animale.
În anul 2007 numărul vizitatorilor la muzee úi colecĠii publice, a fost de
12255 mii persoane, în cre útere cu 20,9% (2120 mii persoane) fa Ġă de anul
precedent, cre útere înregistrat ă la toate categoriile de muzee.
Astfel, cre úteri semnificative ale num ărului de vizitatori au fost
înregistrate la muzeele de art ă (cu 640 mii vizitatori mai mul Ġi, respectiv 20,5%),
arheologie úi istorie (cu 297mii vizitatori mai mul Ġi respectiv 27,4%), muzeele de
etnografie úi antropologie (cu 258 mii vizitatori mai mul Ġi respectiv 31,8%).
Punctele de atracĠie au fost monumentele istorice unde au fost înregistra Ġi cu 622
mii vizitatori mai mul Ġi faĠă de anul precedent. În acela úi timp, la categoria
„grădini botanice, zoologice úi acvarii s-a înregistrat cea mai mic ă creútere a
numărului de vizitatori (2593 mii respectiv cu doar 2,9% vizitatori mai mult).
În anul 2007, num ărul muzeelor úi al colec Ġiilor publice care au
funcĠionat (deschise publicului) pe regiuni de dezvoltare, se prezint ă astfel: în
regiunea Sud – Est au fost înregistrate 72 unit ăĠi, cu două unităĠi mai mult decât
în anul precedent, cu un num ăr de 1224 bunuri culturale (cu 1,9% mai mult) úi
849 mii vizitatori (cu 3,2% mai mult); în regiunea Sud – Vest Oltenia a crescut
cu două unităĠi numărul unităĠilor muzeale (70 unit ăĠi), cu un num ăr de 534 mii
bunuri culturale (cu 1,1% mai pu Ġin) úi s-au înregistrat 3205 mii vizitatori (cu
34,2% mai mult. A crescut num ărul muzeelor úi colecĠiilor publice cu cinci
unităĠi în regiunea Nord – Est unde au func Ġionat 129 unit ăĠi, cu un num ăr de
2897 mii bunuri culturale (în cre útere cu 0,6%), la care s-au înregistrat un num ăr
de 1825 vizitatori (cu 1,3% mai pu Ġin) úi regiunea Sud – Muntenia în care au
funcĠionat 94 muzee úi colecĠii publice, cu 909 mii exponate (cu 5,0% mai mult),

214care au avut 1195 mii vizitatori (cu 15,5% mai mult). În regiunea Vest au
funcĠionat 57 muzee úi colecĠii publice (cu 9 unit ăĠi mai puĠin), cu un num ăr de
998 mii bunuri culturale (cu 38,4% mai pu Ġin) úi s-a înregistrat o cre útere a
numărului de vizitatori la 580 mii (cu 51,4% mai mult). În regiunea Bucure úti –
Ilfov, unde au func Ġionat 58 muzee úi colecĠii publice (cu o unitate mai mult), cu
un număr de 17198 mii bunuri culturale (cu 0,2% bunuri culturale mai mult) úi s-
a înregistrat un num ăr de 1378 mii vizitatori (cu 7,9% mai mult). În regiunea
Nord – Est, de úi au fost deschise publicului 90 muzee úi colecĠii publice (cu dou ă
unităĠi mai mult), úi cu un num ăr de 2162 mii bunuri culturale (cu 2,2% mai mult)
s-a înregistrat un num ăr de 773 mii vizitatori, în cre útere cu 13,7% fa Ġă de anul
precedent. În regiunea Centru a crescut fa Ġă de anul 2006, num ărul unităĠilor
muzeale la 109 (cu 6 unit ăĠi mai mult), al bunurilor culturale la 3005 (cu 2,2%
mai mult) úi s-au înregistrat 2450 mii vizitatori (cu 44,1% mai mult).
Tabel nr. 66
Numărul muzeelor úi al colecĠiilor publice
Tipuri de unitateUnităĠiNumărul
bunurilor
culturale
– mii –Vizitatori
– mii-
2006 2007 2006 2007 2006 2007
Total
Muzee de art ă
Muzee de arheologie úi istorie
Muzee de útiinĠăúi istorie
naturală
Muzee de útiinĠă tehnică
Muzee de etnografie úi
antropologie
Muzee specializate
Muzee generale
Alte muzee (mixte)
Monumente arhitectonice
Grădini botanice, zoologice,
acvarii
RezervaĠii naturale666
145
117
44
21
113
97
7
70
4
30
18679
151
118
44
21
116
104
7
76
4
29
929334
657
3793
4325
102
811
14688
137
3806
18
994
3289927
620
3467
4290
106
806
14737
137
3960
10
789
510135
3127
1082
573
125
811
589
43
1079
11
2519
17612255
3767
1379
675
130
1069
635
62
1701
34
2593
210
Sursa: I.N.S., Starea social ăúi economic ă a României, 2006-2007, pag. 228
După forma de proprietate, muzeele úi colecĠiile publice proprietate
publică de interes na Ġional úi local reprezint ă 88,1% din num ărul total úi deĠin
99,7% din num ărul bunurilor culturale.

215În anul 2007 s-au organizat 4683 expoziĠii (1799 expozi Ġii de bazăúi 2884
expoziĠii temporare). Au fost organizate de muzee 2156 expozi Ġii temporare din
care, 1756 expozi Ġii la sediu úi 400 expozi Ġii itinerante (282 în Ġarăúi 118 în
străinătate); 533 expozi Ġii temporare au fost g ăzduite de muzee; 195 expozi Ġii
organizate de alte muzee (163 organizate în Ġarăúi 32 în str ăinătate).
În anul 2007, num ărul publica Ġiilor apar Ġinând muzeelor úi colecĠiilor
publice a fost de 824, cu un tiraj total anual de 711 mii exemplare.

216CAPITOLUL 6.
EFICIEN ğA ECONOMIC ĂùI SOCIAL Ă
A SERVICIILOR
Orice activitate economic ă implică un consum de resurse naturale,
materiale, umane úi financiare úi se cheltuie úte muncă socială.
În sectorul serviciilor, datorit ă particularit ăĠilor pe care acestea le prezint ă,
procesul de evaluare a eficien Ġei este destul de complex úi dificil de realizat. Cu
toate acestea, totu úi, ca orice activitate economic ăúi în acest domeniu eficien Ġa
economic ăúi creúterea continu ă a acesteia reprezint ă o lege obiectiv ă generală.
6.1. Particularit ăĠi privind eficien Ġa în sectorul serviciilor
CompetiĠia tot mai puternic ă dintre agen Ġii economici ce î úi desfăúoară
activitatea într-o economie de pia Ġă liberă, impune cu necesitate obiectiv ă
desfăúurarea unor asemenea activit ăĠi, a căror rezultate s ă răspundă nevoilor
materiale úi spirituale ale membrilor societ ăĠii.
Termenul „eficienĠă” provine din limba latin ă, regăsindu-se sub formele
„efficere”, „efficiere” sau „eficax”, cu sensul de a produce efectul sau rezultatul
dorit.
NoĠiunile de eficienĠăúieficacitate nu se suprapun, acestea fiind diferite
din punct de vedere conceptual.
Prin eficienĠă se înĠelege obĠinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici
intrări (inputuri) posibile sau ob Ġinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel
dat al resurselor.
În sens general, eficienĠa economic ă este expresia raportului dintre
e f e c t u l u t i l ( r e z u l t a t u l ) úi e f o r t u l d e p u s ( r e s u r s e l e u t i l i z a t e úi c o n s u m a t e ) s a u
eficienĠa economic ă reprezint ă raportul dintre efort úi efect. Eficacitatea exprimă
Păsura în care efectul realizat se apropie de cel dorit.
EficienĠa socială vizează relaĠia dintre efectele sociale ob Ġinute úi efortul
Iăcut, la nivel micro sau macroeconomic.
Efectele sociale privesc rezultatele economice ale întreprinderilor úi
efortul social (efortul f ăcut de societate) din punctul de vedere al consumatorilor
individuali sau colectivi.

217Cele două laturi ale eficien Ġei se completeaz ă în cele mai multe cazuri, ele
presupunându-se úi condiĠionându-se reciproc. De exemplu, diversificarea gamei
produselor, ob Ġinerea lor la costuri cât mai sc ăzute determin ă o creútere a
rezultatelor economice, dar în acela úi timp determin ăúi o îmbun ăWăĠire a gradului
de satisfacere a nevoilor consumatorilor75.
EficienĠa în domeniul serviciilor prezint ă aceleaúi trăVături definitorii,
comune tuturor activit ăĠilor economice din toate sectoarele. Dar eterogenitatea úi
complexitatea efectelor utile rezultate din activit ăĠile de servicii confer ă eficienĠei
o sferă mult mai larg ă de cuprindere úi evaluare.
De aceea, este necesar s ă se ia în considerare :
ƒtoate categoriile de resurse, precum úi structura acestora;
ƒefectele directe úi indirecte produse de activit ăĠile de servicii;
ƒaspectele cantitative úi calitative ale efectelor;
ƒfactorul timp, ce poate ac Ġiona diferit asupra resurselor úi asupra efectelor;
ƒimpactul economic úi social al acestor activit ăĠi.
La nivel macroeconomic , eficienĠa sectorului ter Ġiar este influen Ġată de
modul de alocare a resurselor în economie:
Ĕntre diferite sectoare ale economiei;
ƒîntre consum úi investiĠii; pentru alocarea cât mai bun ă a resurselor la
nivel global sunt utilizate o serie de instrumente de politic ă economic ă, cum sunt
nivelul dobânzilor, nivelul impozitelor, menite s ă stimuleze economiile úi
investiĠiile, ceea ce influen Ġează pozitiv eficien Ġa economic ă a sectorului
serviciilor. Prin libera circula Ġie a bunurilor, serviciilor, persoanelor úi capitalului
în spaĠiul pieĠei unice europene sunt create condi Ġiile de amplificare a
concurenĠei, ceea ce contribuie la înl ăturarea prestatorilor de servicii de o calitate
mai slabăúi încurajarea celor care presteaz ă servicii de o calitate superioar ă.
La nivelul întreprinderii de servicii, eficien Ġa economic ă este determinat ă
de76:
ƒeficienĠa de alocare a resurselor (naturale, materiale, financiare, umane);
ƒeficienĠa de utilizare a factorilor de produc Ġie;
ƒeficienĠa de distribu Ġie a serviciilor.
75 Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al., Marketing, Dic Ġionar explicativ, Editura
Economic ă, Bucureúti, 2003, pag. 229-23076 Dobrotă, N., (coord.), Dic Ġionar de economie, Editura Economic ă, Bucureúti, 1999, pag. 198

218Alocarea resurselor este eficient ă în măsura în care serviciile se
realizează cu costuri minime úi se presteaz ă acele servicii care sunt solicitate de
consumatori, satisf ăcându-le nevoile la cel mai ridicat nivel. Deci, eficien Ġa de
alocare a resurselor se poate exprima prin mixul optim al factorilor de produc Ġie
utilizaĠi pentru produc Ġia serviciilor solicitate de societate77. În aceast ă direcĠie un
rol important revine alegerii tehnologiei de produc Ġie, în func Ġie de resursele de
forĠă de muncăúi de capital. În Ġările în curs de dezvoltare, în general se folosesc
tehnologii ce presupun utilizarea de for Ġă de munc ă mai ieftin ă, în timp ce în
Ġările dezvoltate sunt folosite tehnologii moderne, care necesit ă capital.
Folosirea factorilor de produc Ġieai întreprinderii prestatoare de servicii
este eficient ă în condiĠiile în care produc Ġia de servicii se ob Ġine cu cel mai redus
cost de produc Ġie. Eficien Ġa de utilizare a factorilor de produc Ġie este dat ă de
rezultatele (efectele utile) produse cu cel mai redus cost de oportunitate.
Costul de oportunitate reprezint ă costul ales din mai multe variante
posibile úi poate fi definit ca pre Ġuirea, aprecierea – în expresie fizic ăúi/sau
monetară – acordat ă celei mai bune dintre úansele sacrificate atunci când se face
o alegere, când se adopt ă o decizie de a produce, a cump ăra, a întreprinde o
acĠiune. Insuficien Ġa resurselor în raport cu nevoile úi totodată, incertitudinea
alternativelor în care poate fi folosit ă orice resurs ă face ca alegerea uneia dintre
ele să fie înso Ġită de sacrificarea celorlalte. Costul de oportunitate m ăsoară
„câútigul” prin „pierderea” celei mai bune dintre úansele sacrificate.
DistribuĠia serviciilor este eficient ă în condiĠiile existen Ġei unei concordan Ġe
între volumul úi structura serviciilor prestate úi exigenĠele consumatorilor, inclusiv
disponibilitatea acestora de a- úi cheltui o parte din venituri.
EficienĠa sectorului de servicii prezint ă o serie de particularit ăĠi, atât în
ceea ce prive úte semnifica Ġia cât úi modalităĠile de evaluare78.
a)O primă particularitate se refer ă laformele specifice de exprimare a
efectelor utile produse în urma prest ării unor activit ăĠi. Deúi pentru prestarea
unui serviciu, se consum ă factori de produc Ġie similari cu alte ramuri sau sectoare
ale economiei, totu úi formele de exprimare a rezultatelor sunt specifice, datorit ă,
în principal, caracterului imaterial al serviciilor.
77 Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat,
A.S.E., Bucure úti, 2005, pag. 5278 Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat,
A.S.E., Bucure úti, 2005, pag. 53-55

219Sunt categorii de servicii ale c ăror efecte utile sunt dificil de cuantificat
sau altele sunt observabile dup ă o perioad ă lungă de timp (ocrotirea s ăQăWăĠ ii,
învăĠământul etc.). În toate aceste cazuri se urm ăreúte cu prioritate eficacitatea
utilizării resurselor úi nu obĠinerea de profit.
b)O altă particularitate a eficien Ġei serviciilor se refer ă la:
ƒexistenĠa efectelor directe , fiecărui factor de produc Ġie utilizat fiindu-i
asociat un efect direct;
ƒexistenĠa efectelor indirecte , multiplicatoare generate de servicii; de
exemplu: efectele multiplicatoare ale înv ăĠământului, ale cercet ării útiinĠifice, ale
comerĠului, ale turismului etc.
c)O altă particularitate a eficien Ġei serviciilor se refer ă la faptul c ă prestaĠia de
servicii genereaz ă pe lângăefectele economice ce vizează rezultatele economice ale
agenĠilor economici úi ale sectorului de servicii úiefecte sociale , concretizate în:
ƒgradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor;
ƒnivelul calitativ al serviciilor.
Aceste efecte sociale se constituie într-un important factor al dezvolt ării
economice, al progresului úi civilizaĠiei.
De exemplu, turismul constituie la men Ġinerea úi îmbunăWăĠirea stării de
VăQătate a popula Ġiei în general úi a forĠei de munc ă în special, la extinderea
orizontului de cultur ă al individului, la promovarea unui climat de pace úi a
colaborării interna Ġionale79. ComerĠul, prin rela Ġiile pe care le genereaz ă
(financiare, juridice, sociale, etice, morale, publicitare, de informare úi
comunicare) influen Ġează toate sectoarele de activitate din cadrul unei economii úi
contribuie la asigurarea unui anumit standard de via Ġă a popula Ġiei. Prin influen Ġa
pe care o exercit ă asupra întregii vie Ġi sociale úi economice, comer Ġul reprezint ă o
sursă important ă de putere úi influenĠă a oricărei societăĠi, fiind o puternic ă forĠă a
schimbării sociale. El contribuie la transformarea útiinĠei úi tehnicii în bunuri úi
servicii de natur ăeconomico-social ă. De-a lungul timpului, popula Ġia a considerat
comerĠul ca pe un r ău necesar sau din contr ă, ca pe ceva benefic social úi
economic. Diferitele segmente ale societ ăĠii conútientizeaz ă comerciantul pentru
o mare implicare în problemele sociale în domeniul rela Ġiilor cu:
ƒconsumatorul (informare corect ă privind produsul, ambalajul úi publicitatea,
calitatea bunurilor, siguran Ġa produselor, serviciilor, garan Ġii, dialog etc.);
79 Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucure úti, 2001, pag. 286

220ƒmediul (comerĠul contribuie la ameliorarea polu ării fonice, vizuale, olfactive);
ƒindividul (comerĠul practic ă acĠiunii nediscriminatorii úi de angajare
cinstită, asigurarea siguran Ġei locului de munc ă etc.);
ƒcomunitatea (comercian Ġii se implic ă în problemele comunit ăĠii,
dezvoltării urbane, rurale, cooper ării cu administra Ġia locală etc.);
ƒguvernul (comerĠul respectăúi îndepline úte obligaĠiile rezultate din legisla Ġie,
coopereaz ă cu administra Ġiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale);
ƒsocietatea (comerĠul întreĠine relaĠii strânse cu diferite grup ări de interese,
cu asocia Ġii profesionale, cu Consiliul Na Ġional al Întreprinderilor mici úi
mijlocii etc.)80.
d)RelaĠia dintre eficien Ġă ú i calitatea serviciilor reprezint ă o altă
particularitate a eficien Ġei sectorului de servicii. Calitatea serviciilor implic ă, de
regulă, o compara Ġie între serviciul furnizat úi cel aúteptat de consumatori.
Optimizarea rela Ġiei calitate-eficien Ġă în domeniul serviciilor asigur ă garanĠia
desfăúurării unei activit ăĠi în concordan Ġă cu exigen Ġele consumatorilor úi
cerinĠele pieĠei, constituie cheia succesului pentru întreprinderile de servicii81.
ÎmbunăWăĠirea calităĠii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere a
nevoilor consumatorului, ceea ce are urmări pozitive pe dou ă planuri:
ƒîn relaĠie cu piaĠa
-contribuie la îmbun ăWăĠirea imaginii întreprinderii de servicii pe pia Ġa
de referin Ġă datorită calităĠii;
-creúterea úi consolidarea cotei de pia Ġă.
ƒîn interiorul întreprinderii
-elaborarea unor strategii de practicare de pre Ġuri mai mari;
-obĠinerea de venituri mai mari din vânz ările realizate;
-creúterea productivit ăĠii muncii prin investi Ġii în utilaje, materii úi
materiale mai bune, mai performante;
-realizarea unor profituri mai mari;
-realizarea de costuri mai mici de produc Ġie de unitatea de serviciu.
80 Ionaúcu, V., Popescu, M., Economia comer Ġului, sinteze, studii de caz, aplica Ġii practice,
legislaĠie, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2003, pag. 26-2781 Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat,
A.S.E., Bucure úti, 2005, pag. 54

221Figura nr. 11 – RelaĠia dintre îmbun ăWăĠirea calităĠii serviciilor
úi rezultatele activit ăĠii întreprinderii
Sursa: Prelucrare dupa Zeithami, V. A. si Bitner, M. J. – Services Marketing, McGraw –
H i l l , N e w Y o r k , 1 9 9 6 úi C e r t o , S a m u e l C . – M a n a g e m e n t u l m o d e r n . D i v e r s i t a t e a ,
calitatea, etica úi mediul global, Editura Teora, Bucure úti, 2002.
După opinia unor speciali úti82, îmbunăWăĠirea eficien Ġei, respectiv
realizarea unei activit ăĠi performante de c ătre o întreprindere se poate realiza
prin: calitate superioar ă; inovaĠie; atenĠie sporită acordată clienĠilor.
Performan Ġa reprezint ă o stare de competitivitate a unei întreprinderi
care îi asigur ă o prezen Ġă durabilă pe piaĠă. Este sinonim ă cu avantajul
competitiv .
O creútere cât de mic ă a calităĠii serviciilor, mergând pân ă la serviciile de
calitate superioar ă, are un impact deosebit asupra avantajului competitiv,
manifestându-se prin:
ƒo imagine mai bun ă în rândul clien Ġilor;
ƒposibilitatea întreprinderii de a promova pre Ġuri mai mari;
82 Flitar, M., P., Eficien Ġa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor, tez ă de doctorat,
A.S.E., Bucure úti, 2005, pag. 57-58ÎmbunăWăĠirea calităĠii
Creúterea
productivit ăĠiiSporirea gradului de
satisfacĠie a consumatorului
Costuri mai mici
de produc ĠiePreĠuri mai mari Imagine favorabil ă
datorită calităĠii
Cotă de piaĠă mărită
Venituri úi profituri sporite

222ƒdesfăúurarea unei activit ăĠi cu costuri unitare mai mici;
ƒrealizarea unei eficien Ġe economice sporite.
I n o v aĠi a r e p r e z i n t ă f u n d a m e n t u l p e r f o r m a n Ġe i úi p o a t e f i d e f i n i t ă c a o
preluare de idei noi úi de transformare a acestora în bunuri úi servicii ce satisfac
anumite nevoi ale consumatorilor.
Figura nr. 12 – Impactul inova Ġiei, calităĠii, responsabilit ăĠii
faĠă de client asupra performan Ġelor întreprinderii
Prin performan Ġele realizate de o întreprindere, se cumuleaz ă calitate
superioară, inovaĠie, satisfacerea mai bun ă a nevoilor consumatorilor, grij ă
permanent ă faĠă de clienĠi, ridicată la rang de responsabilitate, respectiv fa Ġă de
celelalte întreprinderi concurente, în sensul ocup ării unei pozi Ġii mai bune pe
piaĠa de referin Ġă.
6.2. Criterii de evaluare úi indicatori de exprimare a eficien Ġei serviciilor
Principalele criterii de evaluare a eficienĠei serviciilor sunt83:
a)rentabilitatea;
b)nivelul costurilor;
c)eficienĠa utilării factorilor de produc Ġie;
d)eficienĠa investiĠiilor;
e)eficienĠa socială.
83 Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, EdiĠia a II-a rev ăzută, Editura Uranus,
Bucureúti, 2002, pag. 358-365.InovaĠieCosturi unitare
scăzute
DiferenĠiere faĠă
de concuren ĠăCalitate
superioară
Responsabilitate
faĠă de clientPerforman Ġă=
avantaj competitiv

223a)Rentabilitatea reprezint ă capacitatea unei întreprinderi de a ob Ġine profit
sau venit net úi exprimă sintetic eficien Ġa economic ă. Aceasta se m ăsoară prin
niveluri absolute úi relative .
Nivelul absolut al profitului
ƒreprezintă diferenĠa dintre veniturile totale úi costurile totale;
ƒprezintă particularit ăĠi în funcĠie de categoriile de servicii:
xactivităĠi de produc Ġie:
profit = pre Ġ de produc Ġie (făUă T.V.A.) – costurile de produc Ġie
xcomerĠ
profit = adaos comercial – cheltuielile comerciale
xalimentaĠie publică
profit = venituri – cheltuieli (unde veniturile reprezint ă adaosul
comercial úi adaosul de alimenta Ġie publică)
xturism
profit = încas ări – cheltuieli
Nivelul relativ al profitului se exprim ă prin rata rentabilit ăĠiiúi poate fi:
ƒRata rentabilit ăĠii comerciale (R c)
Rc= 100uCARE sauRc= 100uQRE
unde RE – rezultatul exerci Ġiului (profit sau pierdere minus impozitul pe profit);
CA – cifra de afaceri ; Q – produc Ġia exerciĠiului.
ƒRata rentabilit ăĠii economice (R e)
Re= 100uAtRE
unde RE – rezultatul exerci Ġiului; At – activele totale.
ƒRata rentabilit ăĠii financiare (R f)
Rf= 100uKRE sau Rf= 100uKpRE
unde RE – rezultatul exerci Ġiului; K – capitalurile proprii ;
Kp – capitalurile permanente.
b)Nivelul costurilor vizează suma total ă a cheltuielilor úi cuprinde:
ƒcheltuieli directe , care se reg ăsesc úi se pot repartiza direct pe activit ăĠi;
ƒcheltuieli indirecte (amortizarea, administrative, generale ale
întreprinderii etc.).

224Nivelul relativ al costurilor (n) relev ă consumul de resurse în raport cu rezultatele
economice ob Ġinute úi exprimă cheltuielile la 100 sau 1000 lei cifra de afaceri.
n = 100u¦
CAchunde ¦ch=suma cheltuielilor; CA =cifra de afaceri
c)EficienĠa utilizării factorilor de produc Ġieexprimă nivelul produc Ġiei pe
unitatea de factor de produc Ġie consumat.
W= 100uXR
unde W – productivitatea medie a factorilor de produc Ġie;
R – produc Ġia; X – consumul de factori de produc Ġie.
EficienĠa utilizării factorilor de produc Ġie se poate exprima úi prin
indicatorii:
ƒprofitul realizat în medie de un salariat;
ƒprofitul realizat la 1000 lei capital fix;
ƒprofitul realizat la 1000 lei cheltuieli;
ƒcoeficientul de utilizare a capacit ăĠii (raportul dintre capacitatea efectiv
utilizatăúi capacitatea teoretic ă);
ƒcifra de afaceri sau volumul încas ărilor pe un metru p ătrat suprafa Ġă de
producĠie sau suprafa Ġă comercial ă etc.
d)EficienĠa investiĠiilor se evalueaz ă prin:
ƒdurata (termenul) de recuperare (Tr) – reprezint ă perioada în care
întreprinz ătorul îúi recupereaz ă volumul ini Ġial al investi Ġiei
Tr =
anualPI
unde I – volumul ini Ġial al investi Ġiei;
Panual – profitul anual estimat a se realiza prin punerea în func Ġionare a
investiĠiei.
ƒrata de rentabilitate minim ă (r)
r = 100uIP
unde P – profitul estimat; I – volumul investi Ġiei.
e)EficienĠa socială este foarte dificil a fi exprimat ă cu ajutorul indicatorilor
cantitativi. În literatura de specialitate se fac referiri la diferite modele privind

225Păsurarea calit ăĠii serviciilor, prin care se urm ăreútereducerea diferen Ġei dintre
nivelul serviciilor oferite úi nivelul a úteptat de consumatori.
Economistul american L.S. Simon define úte nivelul serviciului (y) ca:
y = in
iifyu¦ 1
unde y i – nivelul de satisfac Ġie al clientului în raport cu criteriul „i”
fi –ponderi care exprimă importan Ġa relativă a criteriului „i” în diferite
situaĠii specifice.
Astfel, L.S. Simon propune cinci criterii pentru m ăsurarea nivelului de
satisfacĠie a clientului:
1.gradul de anticipare a nevoilor clientului (procentul serviciilor care nu
se presteaz ă din cauz ă că nu au fost avute în vedere de c ătre furnizorul
serviciului, de úi clientul se a útepta să i se ofere);
2.gradul de precizie în definirea con Ġinutului serviciului (numărul mediu
al „rundelor” de discu Ġii dintre furnizorul úi beneficiarul serviciului pân ă se
ajunge la un acord în privin Ġa definirii con Ġinutului serviciului);
3.gradul de satisfacere a cererii de servicii (se calculeaz ă ca procent a
tuturor cererilor clien Ġilor de servicii care nu pot fi satisf ăcute din lips ă de
specialiúti, de bază materială, etc.);
4.gradul de flexibilitate (promptitudine) cu care se r ăspunde la situa Ġii
de urgen Ġă(timpul mediu de la primirea cererii clientului pân ă când serviciul
respectiv a fost oferit);
5.gradul de eficien Ġă în rezolvarea problemelor privind serviciul (se
calculează ca procent al tuturor problemelor pentru care serviciul promis nu poate
fi oferit în intervalul de timp stabilit ini Ġial).
Prin acest model se realizeaz ă o evaluare cantitativ ă a serviciului raportat
la necesităĠile úi aúteptările clientului.
Datorită complexit ăĠii úi specificit ăĠii serviciilor la evaluarea eficien Ġei
sociale a serviciilor pentru popula Ġie sunt utiliza Ġi mulĠi alĠi indicatori, precum:
ƒnumăr de unit ăĠi (comerciale, de înv ăĠământ, spitale, muzee, biblioteci,
Văli de teatru, s ăli de spectacol etc.) la 1000 de locuitori ;
ƒnumăr de locuitori ce revin la un pat de spital, la un medic etc.;
ƒnumăr de elevi, studen Ġice revin la un cadru didactic;
ƒnumăr de studen Ġila 100.000 locuitori;
ƒtimpul mediu de efectuare a cump ăUăturilor;

226ƒtimpul cheltuit de popula Ġie pentru transport etc.
Însectorul serviciilor, Făile de cre útere a eficien Ġei economice se pot
concretiza în dou ă direcĠii:
a)creúterea/maximizarea veniturilor;
b)raĠionalizarea/minimizarea cheltuielilor.
a)Creúterea/maximizarea veniturilor se realizeaz ă prin:
ƒcreúterea cifrei de afaceri, a încas ărilor, a valorii ad ăugate de servicii
úi se poate realiza prin creúterea cantitativ ă a produc Ġiei (a num ărului de clien Ġi,
a cantităĠilor de m ărfuri transportate, a num ărului de opera Ġiuni efectuate, a
numărului de solicit ări etc);
ƒmodificarea structurii activit ăĠiicare să conducă laspecializarea sau
diversificarea produc Ġiei de servicii în scopul cre úterii numărului de clien Ġi;
ƒcreúterea tarifelor motivată de îmbun ăWăĠirea calităĠii serviciilor.
b)RaĠionalizarea/minimizarea cheltuielilor , având drept obiective creúterea
productivit ăĠii factorilor de produc Ġieúi eficienĠa de alocare.
Prin raĠionalizare se înĠelege acĠiunea de a folosi metodele úi procesele
tehnologice cele mai eficiente, a utiliza la maxim mijloacele de produc Ġie în
vederea cre úterii productivit ăĠii muncii úi a reducerii costurilor.
EficienĠa de alocare vizează optimizarea combina Ġiei factorilor de
producĠie84.
Principalele Făi de cre útere a productivit ăĠii muncii în sistemul
serviciilor sunt:
ƒperfecĠionarea form ării úi calificării forĠei de munc ă;
ƒîmbunăWăĠirea metodelor de motivare a angaja Ġilor;
ƒutilizarea cu prioritate a rezultatelor progresului útiinĠific úi tehnic;
ƒpracticarea unui management modern;
ƒperfecĠionarea rela Ġiilor cu clien Ġii etc.
6.3. Rezultate úi performan Ġe ale întreprinderilor de servicii de pia Ġă
Sursa de date pentru realizarea acestui punct o reprezint ă rezultatele Anchetei
Statistice Anuale în întreprinderi (AS), publicate de Institutul Na Ġional de Statistic ă în
lucrarea „Rezultate úi performan Ġe ale întreprinderilor din comer Ġúi servicii”.
AS este o cercetare statistic ă de tip structural, realizat ă prin sondaj, a c ărei
84 Ioncică, M., Economia serviciilor, Teorie úi practică, EdiĠia a II-a Editura Uranus, Bucure úti,
2002, pag. 363.

227sferă de cuprindere acoper ă ansamblul întreprinderilor care î úi desfăúoară
activitatea pe teritoriul României. Pentru anul 2004 aceast ă anchetă s-a realizat pe
un eúantion de 47.373 întreprinderi, selectate din cele 410.495 de întreprinderi
active existente la începutul anului 2004 în Registrul Statistic al agen Ġilor
e c on om i ci úi s oci al i (R EG IS ) u ti l i za t c a b a z ă d e s on d aj p en tru t oa te c e rc e t ări l e
statistice realizate de Institutul Na Ġional de Statistic ă.
În cele ce urmeaz ă se prezint ă succint principalii indicatori economici úi
financiari raporta Ġi la cifra de afaceri în anul 2004 pentru:
-ansamblul serviciilor de pia Ġă;
-servicii de pia Ġă prestate pentru popula Ġie;
-servicii de pia Ġă prestate în principal pentru întreprinderi.
6.3.1. Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de
afaceri pentru servicii de pia Ġă
În an ul 2 0 0 4 , a c e úti i n di ca to ri s -a u di f e ren Ġi a t p e c el e d ou ă c a te g ori i de
servicii: pentru popula Ġie úi servicii prestate în principal pentru întreprinderi, dup ă
cum urmeaz ă:
Tabel nr. 67
Principalii indicatori economici úi financiari
raportaĠi la cifra de afaceri pentru serviciile de pia Ġă
– % faĠă de cifra de afaceri –
Servicii de
piaĠă
– Total -Servicii de pia Ġă
prestate pentru
populaĠieServicii de pia Ġă
prestate în
principal pentru
întreprinderi
ProducĠia exerciĠiului 91,16 93,10 90,81
Venituri de vânz ări de mărfuri 9,96 8,23 10,27
Venituri din vânz ări de lucrări executate úi
servicii prestate89,10 90,95 88,77
Valoarea ad ăugată brută la costul factorilor 37,79 29,86 39,20
Cheltuielile cu personalul –total 16,93 15,78 17,14
Excedentul brut de exploatare 20,85 14,08 22,06
Rezultat ul brut al exerci Ġiului 11,22 4,82 12,36
ProducĠia de imobiliz ări 0,14 0,08 0,15
InvestiĠii 14,71 11,55 15,27
Cheltuieli cu importurile, taxe úi
Yărsăminte asimilate1,53 2,85 1,29

228Cifra de afaceri (exclusiv TVA) reprezint ă suma veniturilor rezultate din
vânzări de bunuri, vânz ări de mărfuri, executarea de lucr ări úi prestări de servicii,
mai puĠin rabaturile, remizele úi alte reduceri acordate clien Ġilor.
Valoarea ad ăugată brută la costul factorilor reprezintă suma salariilor úi altor
elemente legate de costul factorilor de munc ă, a profitului, a subven Ġiilor de exploatare, a
amortizării capitalului fix, total din care se scad impozitele legate de produc Ġie.
Rezultatul brut al exerci Ġiului – reprezint ă diferenĠa dintre suma
v e n i t u r i l o r d i n e x p l o a t a r e , a c e l o r f i n a n c i a r e úi a c e l o r e x c e p Ġi o n a l e úi s u m a
cheltuielilor de exploatare, financiare úi a cheltuielilor excep Ġionale. Dac ă
rezultatul este pozitiv reprezint ă profitul, iar dac ă este negativ reprezint ă pierderi.
Excedentul brut de exploatare – reprezint ă soldul conturilor de exploatare úi
arată ceea ce rămâne din valoarea nou creat ă în procesul de produc Ġie.
ProducĠia exerciĠiului – reprezint ă suma cifrei de afaceri, produc Ġiei de
imobilizări úi variaĠiei stocurilor de produc Ġie.
Cheltuieli cu personalul – reprezint ă salariile cu personalul, asigur ările úi
protecĠia socială, contribu Ġia unităĠii la asigur ările sociale úi asigurările pentru
ajutorul de úomaj, cheltuieli cu preg ătirea úi perfecĠionarea profesional ăúi alte
cheltuieli cu personalul, suportate de unitatea patrimonial ă.
Adaosul comercial – reprezint ă diferenĠa între veniturile din vânz ări de
Părfuri úi cheltuielile privind m ărfurile.
Din analiza comparativ ă a principalilor indicatori economici úi
financiari raporta Ġi la cifra de afaceri pentru serviciile de pia Ġă rezultă:
-obĠinerea de profit a serviciilor de pia Ġă, atât pentru popula Ġie cât úi pentru
serviciile prestate în principal pentru întreprinderi;
-realizarea de investi Ġii mai mari în cadrul sectorului de servicii prestate în
principal pentru întreprinderi;
-obĠinerea de profit de circa 2,6 ori mai mare în cazul serviciilor prestate în
pentru întreprinderi (12,36% fa Ġă de 4,83%);
-pentru serviciile de pia Ġă prestate în principal pentru întreprinderi s-au
obĠinut indicatori superiori fa Ġă de nivelul acestora realizat pentru serviciile de
piaĠă prestate pentru popula Ġie;

2296.3.2. Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de
afaceri pentru servicii de pia Ġă prestate pentru popula Ġie
În tabelul urm ător sunt prezenta Ġi principalii indicatori economici úi
financiari raporta Ġi la cifra de afaceri pentru 13 categorii de servicii de pia Ġă
prestate pentru popula Ġie.
Tabel nr. 68
Principalii indicatori economici úi financiari
raportaĠi la cifra de afaceri pentru servicii de pia Ġă
prestate pentru popula Ġie în anul 2004
– % faĠă de cifra de afaceri –
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total 93,108,23 90,95 -29,86 15,78 14,08 4,82 11,55
Hoteluri 89,17 12,01 87,37 -39,08 19,72 19,36 19,91 26,40
Campinguri úi alte facilit ăĠi pentru
cazare de scurt ă durată129,93 11,59 81,41 – 22,69 15,01 7,64 – 52,66
Restaurante 90,26 12,41 86,18 -23,23 16,65 8,58 6,06 9,36
Baruri, cantine úi alte unităĠi de
preparare a hranei88,51 12,57 86,37 – 19,14 13,52 5,63 2,95 5,06
ActivităĠi ale agen Ġiilor de voi aj úi
turoperatorilor; activit ăĠi de
asistenĠă turistică n.c.a.98,45 1,56 98,43 – 8,25 4,16 4,09 2,06 2,42
Închirierea bunurilor personale úi
gospodăreúti79,65 20,96 79,04 2,91 47,91 10,82 37,10 33,73 7,51
Activi WăĠi fotografice, de sec retariat
úi traducere84,42 15,79 84,05 0,15 33,39 19,27 14,11 9,02 6,75
ProducĠia, distribu Ġia úi proiecĠia
de filme cinematografice úi video95,01 7,07 92,93 – – 14,94 – -14,36
ActivităĠi de radio úi televiziune 99,51 0,83 98,65 0,02 43,08 24,06 19,02 9,59 8,36
ActivităĠi de crea Ġie úi interpretare
artistică úi literară; de gestionare a
Vălilor de spectacol, bâlciuri úi parcuri
de distracĠii, alte activit ăĠi de spectacole
n.c.a.84,04 16,32 83,68 3,52 32,44 10,40 22,04 18,23 10,95
ActivităĠi ale agen Ġiilor de pres ă,ale
bibliotecilor úi arhivelor úi alte activit ăĠi
culturale, conservarea monumentelor úi
clădirilor istorice, gr ădinilor botanice úi
zoologice úi ale rezerva Ġiilor naturale94,08 4,98 94,82 – 20,48 13,11 7,37 3,68 9,63
ActivităĠi sportive úi alte activit ăĠi
recreative95,85 4,38 95,61 – 63,79 9,73 54,06 14,39 6,91
Alte activit ăĠi de servicii 87,97 12,73 82,48 1,88 41,37 31,44 9,93 6,55 14,25
Notă: 1= Produc Ġia exerciĠiului; 2 = Venituri din vânz ări de mărfuri; 3 = Venituri din
lucrări executate úi servicii prestate; 4 = Adaos comercial; 5 = Valoare ad ăugată brută la
costul factorilor; 6 = Cheltuielile cu personalul (total); 7 = Excedentul brut al
exerciĠiului; 8 = Rezultatul brut al exerci Ġiului; 9 = Investi Ġii.

230În anul 2004, din analiza principalilor indicatori economici úi financiari
raportaĠi la cifra de afaceri pentru serviciile de pia Ġă prestate popula Ġiei au rezultat
următoarele:
ƒacoperirea tuturor cheltuielilor efectuate pentru activitatea curent ă din
veniturile realizate, la unele categorii de servicii ob Ġinându-se profit; cele
mai mari valori ale rezultatului brut al exerci Ġiului s-au realizat la hoteluri
(19,9%), închirierea bunurilor personale úi gospodăreúti (33,7%), activit ăĠi
de creaĠie úi interpretare artistic ăúi literară; de gestionare a s ălilor de
spectacol, bâlciuri úi parcuri de distrac Ġii, alte activit ăĠi de spectacole
(18,2%) úi activităĠi sportive úi alte activit ăĠi recreative (14,4%);
ƒcele mai mari investi Ġii s-au realizat la: campinguri úi alte facilit ăĠi pentru
cazare de scurt ă durată (52,6%), hoteluri (26,4%) úi producĠia, distribu Ġia
úi proiecĠia de filme cinematografice úi video (14,3%) etc;
ƒcheltuielile cu personalul s-au situat într-un interval cuprins între 4,16% la
activităĠi ale agen Ġiilor de voiaj úi turoperatorilor, activit ăĠi de asisten Ġă
turisticăúi 31,4% pentru alte activit ăĠi de servicii; valori ob Ġinute în jurul
mediei (15,7%) s-au realizat la: hoteluri (19,7%); activit ăĠi fotografice, de
secretariat úi traducere (19,2%); restaurante (16,6%); campinguri úi alte
facilităĠi pentru cazare de scurt ă durată (15,0%) etc.
6.3.3. Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de
afaceri pentru serviciile de pia Ġă prestate în principal întreprinderilor
În tabelul urm ător sunt prezenta Ġi principalii indicatori economici úi
financiari raporta Ġi la cifra de afaceri pentru categorii de servicii de pia Ġă prestate
în principal întreprinderilor.

231Tabel nr. 69
Principalii indicatori economici úi financiari raporta Ġi la cifra de afaceri
pentru servicii de pia Ġă prestate în principal întreprinderilor în anul 2004
– % faĠă de cifra de afaceri –
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total 90,8 10,2 88,7 -39,2 17,4 22,0 12,3 15,2
Transporturi
-Transporturi pe calea ferat ă
-Transporturi terestre (exclusiv calea
ferată)
-Transporturi prin conducte
-Transporturi maritime úi de coastă
pe căi navigabile interioare
-Transporturi aeriene dup ă grafic
ocazionale; transport spa Ġial;
-Manipulări, depozit ări úi activităĠi
anexe transporturilor93,2
97,6
88,0
91,3
99,8
99,6
96,87,2
2,5
12,5
9,3
1,8
0,5
3,292,4
97,2
87,0
90,6
97,0
99,4
96,30,7
0,3
1,4
0,4
0,1
0,1
0,133,8
41,7
28,6
54,3
12,8
26,5
35,116,7
25,8
12,8
14,8
10,3
9,3
17,817,1
15,8
15,7
39,4
9,5
17,1
17,26,5
5,2
6,7
7,3
–
5,0
11,013,5
8,23
16,1
28,8
6,3
7,2
12,8
PoúWăúi telecomunica Ġii
-ActivităĠile poútei naĠionale úi de curierat
-Telecomunica Ġii95,2
92,6
95,45,8
7,3
5,794,0
91,8
94,1-
1,5
-53,6
53,5
53,617,4
46,6
15,236,1
6,9
38,319,4
2,4
20,718,7
4,6
19,7
TranzacĠii imobiliare 94,0 9,0 90,4 – 43,5 11,7 31,8 23,4 63,5
Închirieri (loca Ġie) úi servicii
furnizate în principal întreprinderilor
precum úi activităĠi pentru asanarea,
salubrizarea úi gestionarea de úeurilor
-Închirierea ma úinilor úi
echipamentelor f ăUă operator
-Informatic ăúi activităĠi conexe
-Cercetare – dezvoltare
-ActivităĠi juridice, contabilitate, studii
de piaĠăúi de sondaj, consulta Ġii pentru
afaceri úi management
-ActivităĠi de arhitectur ă, inginerie úi
servicii de consultan Ġă tehnică legate
de acestea, test ări úi analize tehnice
-Publicitate
-Eliminarea de úeurilor úi a apelor uzate
asanări, salubritate úi activităĠi similare
-Alte activit ăĠi de servicii (selectarea úi
plecarea for Ġei de munc ă, investiga Ġii
úi protecĠie a bunurilor úi persoanelor,
întreĠinerea úi curăĠarea c Oădirilor,
ambalarea úi alte servicii prestate în
principal întreprinderilor84,0
91,7
67,4
104,2
72,2
95,2
96,2
97,8
91,416,9
8,9
33,9
4,8
28,7
7,8
4,0
5,0
9,080,7
90,6
65,7
64,8
69,2
90,8
94,3
94,5
89,90,66
–
5,4
1,8
0,7
1,0
–
0,3
-35,6
59,2
36,9
53,2
34,7
47,2
1,9
47,0
40,918,1
6,2
19,2
44,8
11,5
22,1
5,0
27,1
26,417,5
53,0
17,5
8,4
23,2
25,1
–
19,9
14,513,2
10,6
14,2
6,03
21,2
22,1
–
10,1
12,18,7
9,9
6,5
7,7
8,6
10,8
4,1
15,9
11,0
Notă: 1= Produc Ġia exerciĠiului; 2 = Venituri din vânz ări de mărfuri; 3 = Venituri din lucr ări
e x e c u t a t e úi s e r v i c i i p r e s t a t e ; 4 = A d a o s c o m e r c i a l ; 5 = V a l o a r e a d ău g a tă b r u tă l a c o s t u l

232factorilor; 6 = Cheltuielile cu personalul (total); 7 = Excedentul brut al exerci Ġiului; 8 =
Rezultatul brut al exerci Ġiului; 9 = Investi Ġii.
În anul 2004, din analiza principalilor indicatori economici úi financiari
raportaĠi la cifra de afaceri pentru serviciile de pia Ġă prestate în principal pentru
întreprinderi au rezultat urm ătoarele:
ƒacoperirea tuturor cheltuielilor efectuate pentru activitatea curent ă din
veniturile realizate, la unele categorii de servicii ob Ġinându-se profit; cele
mai mari valori ale rezultatului brut al exerci Ġiului s-au realizat la tranzac Ġii
imobiliare (23,4%); telecomunica Ġii (20,7%); activit ăĠi de arhitectur ă,
inginerie úi servicii de consultan Ġă tehnică legate de acestea, test ări úi
analize tehnice (22,1%) etc.;
ƒcele mai mari investi Ġii s-au realizat la: tranzac Ġii imobiliare (63,5%);
transporturi prin conducte (28,8%), telecomunica Ġii (19,7%) etc.;
6.4. Întreb ări grilă
1.Prin eficien Ġă se înĠelege:
a)obĠinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ări (input-uri) posibile
sau obĠinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b)expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) úi efortul depus
(resursele utilizate úi consumate);
c)Păsura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;
d)relaĠia dintre efectele sociale ob Ġinute úi efortul f ăcut, la nivel micro úi
macroeconomic.
2.Prin eficien Ġă economic ă se înĠelege:
a)obĠinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ări (input-uri) posibile
sau obĠinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b)expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) úi efortul depus
(resursele utilizate úi consumate);
c)Păsura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;
d)relaĠia dintre efectele sociale ob Ġinute úi efortul f ăcut, la nivel micro úi
macroeconomic.
3.Prin eficacitate se în Ġelege:
a)obĠinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ări (input-uri) posibile
sau obĠinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b)expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) úi efortul depus
(resursele utilizate úi consumate);
c)Păsura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;

233d)relaĠia dintre efectele sociale ob Ġinute úi efortul f ăcut, la nivel micro úi
macroeconomic.
4.Prin eficien Ġă socială se înĠelege:
a)obĠinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intr ări (input-uri) posibile
sau obĠinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor;
b)expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) úi efortul depus
(resursele utilizate úi consumate);
c)Păsura în care efectul realizat se apropie de cel dorit;
d)relaĠia dintre efectele sociale ob Ġinute úi efortul f ăcut, la nivel micro úi
macroeconomic.
5.Eterogenitatea úi complexitatea efectelor utile rezultate din activit ăĠile
de servicii confer ă eficienĠei:
a)calităĠi deosebite, greu de comensurat;
b)o sferă mult mai larg ă de cuprindere úi evaluare;
c)o sferă restrânsă de cuprindere úi evaluare;
d)calităĠi identice cu ale bunurilor materiale.
6.La nivel macroeconomic, eficien Ġa sectorului ter Ġiar este influen Ġată de
modul de alocare a resurselor în economie între:
a)diferite sectoare ale economiei úi între consum úi investiĠii;
b)diferite ramuri industriale produc ătoare de bunuri materiale úi între
investiĠii;
c)sectoarele primar, secundar úi terĠiar;
d)diferite categorii de servicii cuprinse în sectorul ter Ġiar.
7.EficienĠa sectorului de servicii prezint ă o serie de particularit ăĠi privind:
a)semnifica Ġia úi modalitatea de evaluare;
b)conĠinutul;
c)complexitatea metodologiei de calcul;
d)modalitatea de evaluare.
8.Unele dintre particularit ăĠile eficien Ġei serviciilor se refer ă la:
a)existenĠa efectelor directe úi a efectelor indirecte;
b)puterea de cump ărare a clien Ġilor;
c)dimensiunile timpului liber al popula Ġiei;
d)stilul de via Ġă al consumatorului.
9.ÎmbunăWăĠirea calit ăĠii serviciilor contribuie la sporirea gradului de
satisfacere a nevoilor consumatorului, cu urm ări pozitive în planurile:
a)relaĠiilor de familie úi societate;
b)social, cultural úi economic;
c)relaĠiilor cu pia Ġa úi în interiorul întreprinderilor;
d)managementului.
10.Performan Ġa reprezint ă:
a)desfăúurarea unei activit ăĠii în condi Ġii de profitabilitate;

234b)o stare de competitivitate a unei întreprinderi care îi asigur ă o prezenĠă
durabilă pe piaĠă;
c)acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate;
d)realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.
11.Performan Ġa este sinonim ă cu:
a)eficienĠa economic ă;
b)eficienĠa socială;
c)eficacitatea;
d)avantaj competitiv.
6.5. Răspunsuri la întreb ări grilă
1 a 4 d 7 a 10 b
2 b 5 b 8 a 11 d
3 c 6 a 9 c
6.6. Întreb ări
1.Ce înseamn ă eficienĠă?
2.Ce înseamn ă eficacitate?
3.Ce înseamn ă eficienĠă economic ă?
4.Ce înseamn ă eficienĠă socială?
5.Ce înseamn ă performan Ġă?
6.Ce înseamn ă avantaj competitiv?
7.La nivelul întreprinderii de prestare a serviciilor, eficien Ġa economic ă este
determinat ă de:
8.Care sunt particularit ăĠile eficien Ġei în sectorul de servicii?
9.Care sunt c ăile de îmbun ăWăĠire a calităĠii serviciilor?
10.Care sunt efectele îmbun ăWăĠirii calităĠii serviciilor?
11.Ce relaĠie există între îmbun ăWăĠirea calit ăĠii serviciilor úi rezultatele
activităĠii întreprinderii prestatoare?
12.Care este impactul inova Ġiei, calităĠii, responsabilit ăĠii faĠă de client asupra
performan Ġelor întreprinderii prestatoare?
13.Care sunt criteriile de evaluare a eficien Ġei serviciilor?
14.Care sunt indicatorii de exprimare a eficien Ġei serviciilor?
15.Care sunt criteriile pentru m ăsurarea nivelului de satisfac Ġie a clientului?

2356.7. Teme de reflec Ġie
1.RelaĠia dintre eficien Ġă, eficacitate úi performan Ġa activit ăĠii unei
întreprinderi prestatoare de servicii;
2.RelaĠia dintre calitatea serviciilor úi eficienĠa economic ă, performant ă;
3.Indicatori economici úi financiari privind rezultatele úi performan Ġele
întreprinderilor de servicii de pia Ġă;

236

237ANEXE
Anexa nr. 1
Servicii de transport, depozitare úi telecomunica Ġii conform
Clasificării produselor úi serviciilor activit ăĠilor asociate 2008
ISERVICII DE TRANSPORT, DEPOZITARE ùI TELECOMUNICA ğII
IASERVICII DE TRANSPORT, DEPOZITARE ùI TELECOMUNICA ğII
60 Servicii de transport terestru úi de transport prin conducte
601 Servicii de transport pe calea ferat ă
6010 Servicii de transport pe calea ferat ă
6010.1 Servicii de transport interurban de c ăOători pe calea ferat ă
6010.11 Servicii de transport interurban de c ăOători pe
calea ferat ă
6010.12 Servicii de transport interurban de pasageri úi
autoturisme proprii, pe calea ferat ă
6010.2 Servicii de transport de m ărfuri pe calea ferat ă
6010.21 Servicii de transport frigorific pe calea ferat ă
6010.22 Servicii de transport a produselor petroliere pe
calea ferat ă
6010.23 Servicii de transport de alte lichide în vrac úi de
gaze, pe calea ferat ă
6010.24 Servicii de transport de m ărfuri containerizate, pe
calea ferat ă
6010.25 Servicii de transport po útal pe calea ferat ă
6010.26 Servicii de transport de bunuri uscate, în vrac
(cereale, faina, nisip, etc.), pe calea ferat ă
6010.27 Servicii de transport al altor m ărfuri n.c.a., pe
calea ferat ă
6010.3 Servicii de împingere sau de remorcare, pe calea ferat ă
6010.30 Servicii de împingere sau de remorcare, pe calea ferat ă
602 Alte servicii de transport terestru
6021 Alte servicii de transport terestru de c ăOători, pe baza de grafic
6021.1 Servicii de transport urban úi suburban de c ăOători pe
calea ferat ă
6021.10 Servicii de transport urban úi suburban de c ăOători
pe calea ferat ă (inclusiv cea subteran ă sau suspendat ă)
6021.2 Servicii de transport terestru mixt
6021.20 Servicii de transport terestru mixt (combinat)
6021.3 Servicii de transport urban úi suburban de c ăOători, altul
decât cel pe calea ferat ă

2386021.31 Servicii de transport rutier de pasageri, urban úi
suburban, pe baza de grafic
6021.32 Alte servicii speciale de transport rutier de
pasageri, urban úi suburban
6021.4 Servicii de transport rutier interurban de pasageri
6021.41 Servicii de transport rutier interurban de pasageri,
pe baza de grafic
6021.42 Servicii speciale de transport rutier interurban de
pasageri
6021.5 Alte servicii de transporturi terestre de c ăOători
6021.51 Servicii de transport de c ăOători cu funiculare,
teleferice úi ski-lifturi, sc ări rulante, etc.
6021.52 Alte servicii de transport de c ăOători n.c.a.
6022 Servicii de taxi úi servicii de închiriere a automobilelor, cu úofer
6022.1 Servicii de taxi úi servicii de închiriere a automobilelor,
cu úofer
6022.11 Servicii de taxi
6022.12 Servicii de închiriere a automobilelor, cu úofer
6023 Servicii de transport terestru de c ăOători, ocazional
6023.1 Servicii de transport terestru ocazional, de c ăOători
6023.11 Servicii de închiriere a autobuzelor úi autocarelor,
cu úofer
6023.12 Servicii de organizare a excursiilor cu autocarul
6023.13 Servicii de transport de c ăOători cu vehicule cu
tracĠiune animal ă sau uman ă
6023.14 Alte servicii de transport ocazional de c ăOători, n.c.a.
6024 Servicii de transport rutier de m ărfuri
6024.1 Servicii de transport rutier de m ărfuri, cu vehicule specializate
6024.11 Servicii de transport rutier frigorific
6024.12 Servicii de transport rutier de produse petroliere
6024.13 Servicii de transport rutier de produse lichide úi
gazoase, în vrac
6024.14 Servicii de transport rutier de m ărfuri containerizate
6024.15 Servicii de transport rutier de mobil ă
6024.16 Servicii de transport rutier de m ărfuri uscate, în vrac
6024.17 Alte servicii de transport rutier specializat, n.c.a.
6024.2 Servicii de transport rutier de m ărfuri, cu vehicule
nespecializate
6024.21 Servicii de transport po útal
6024.22 Servicii de transport rutier al altor m ărfuri n.c.a.
6024.3 Servicii de închiriere a vehiculelor comerciale de
marfă, cu úofer

2396024.30 Servicii de închiriere a vehiculelor comerciale de
marfă, cu úofer
603 Servicii de transport prin conducte
6030 Servicii de transport prin conducte
6030.1 Servicii de transport prin conducte
6030.11 Servicii de transport de petrol rafinat sau nerafinat
úi de produse petroliere, prin conducte
6030.12 Servicii de transport de gaze naturale, prin conducte
6030.13 Servicii de transport ale altor produse, prin conducte
61 Servicii de transport pe ap ă
611 Servicii de transport maritim úi de coast ă
6110 Servicii de transport maritim úi de coast ă
6110.1 Servicii de transport maritim úi de coast ă, de pasageri
6110.11 Servicii de transport de c ăOători cu bacul (inclusiv
vehicule, vagoane, bagaje, etc.), maritim úi de coast ă
6110.12 Alte servicii de transport de pasageri, maritim úi
de coastă
6110.2 Servicii de transport maritim úi de coast ă, de mărfuri
6110.21 Servicii de transport maritim úi de coast ă, de
Părfuri congelate sau refrigerate
6110.22 Servicii de transport maritim úi de coast ă, de
produse petroliere brute
6110.23 Servicii de transport maritim úi de coast ă, de
produse lichide în vrac úi gazoase
6110.24 Servicii de transport de marf ă containerizat ă,
maritim úi de coast ă
6110.25 Servicii de transport po útal, maritim úi de coast ă
6110.26 Servicii de transport maritim úi de coast ă, a
bunurilor uscate, în vrac
6110.27 Servicii de transport maritim úi de coast ă, al altor
Părfuri n.c.a.
6110.3 Alte servicii de transport maritim úi de coast ă
6110.31 Servicii de închiriere a navelor maritime cu echipaj
6110.32 Servicii de împingere úi remorcare pe mare
612 Servicii de transport pe c ăi navigabile interioare
6120 Servicii de transport pe c ăi navigabile interioare
6120.1 Servicii de transport de c ăOători, cu vase, pe c ăi
navigabile interioare úi fluviale
6120.11 Servicii de transport de c ăOători cu bacul (inclusiv
automobile úi bagaje înso Ġitoare), pe apele interioare úi fluviale
6120.12 Alte servicii de transport de c ăOători pe c ăile
navigabile interioare

2406120.2 Servicii de transport fluvial de m ărfuri
6120.21 Servicii de transport fluvial de m ărfuri refrigerate
6120.22 Servicii de transport fluvial de produse petroliere
brute
6120.23 Servicii de transport fluvial de produse lichide în
vrac úi gazoase
6120.24 Servicii de transport fluvial de marf ă containerizat ă
6120.25 Servicii de transport fluvial al altor m ărfuri
6120.3 Alte servicii de transport fluvial
6120.31 Servicii de închiriere a vaselor fluviale cu echipaj
6120.32 Servicii de împingere úi remorcare a vaselor de
transport fluvial úi pe apele interioare
62 Servicii de transport aerian
621Servicii de transport aerian, dup ă grafic
6210 Servicii de transport aerian, dup ă grafic
6210.1 Servicii de transport aerian, de c ăOători, după grafic
6210.10 Servicii de transport aerian, de c ăOători, după grafic
6210.2 Servicii de transport aerian, de m ărfuri, dup ă grafic
6210.21 Servicii de transport aerian po útal, după grafic
6210.22 Servicii de transport aerian, de m ărfuri
containerizate, dup ă grafic
6210.23 Servicii de transport aerian ale altor m ărfuri, dup ă
grafic
622Servicii de transport aerian, ocazional
6220 Servicii de transport aerian, ocazional
6220.1 Servicii de transport aerian de c ăOători, ocazional
6220.10 Servicii de transport aerian, de c ăOători, ocazional
6220.2 Servicii de transport aerian de m ărfuri, ocazional
6220.20 Servicii de transport aerian de m ărfuri, ocazional
6220.3 Servicii de închiriere a avioanelor cu echipaj
6220.30 Servicii de închiriere a avioanelor cu echipaj
623Servicii de transport spa Ġial
6230 Servicii de transport spa Ġial
6230.1 Servicii de transport spa Ġial
6230.10 Servicii de transport spa Ġial
63 Servicii anexe úi auxiliare transportului; servicii ale agen Ġiilor de turism
631 Servicii de manipulare úi depozitare a m ărfurilor
6311 Servicii de manipulare a m ărfurilor
6311.1 Servicii de manipulare a m ărfurilor
6311.11 Servicii de manipulare a m ărfurilor containerizate
6311.12 Servicii de manipulare a m ărfurilor necontainerizate
6312 Servicii de stocare úi depozitare

2416312.1 Servicii de stocare úi depozitare
6312.11 Servicii de depozitare a bunurilor congelate sau
refrigerate
6312.12 Servicii de depozitare a lichidelor în vrac úi a gazelor
6312.13 Servicii de depozitare a grânelor în silozuri
6312.14 Alte servicii de stocare úi depozitare
632 Alte servicii anexe de transport
6321 Alte servicii anexe de transport terestru
6321.1 Servicii anexe de transport pe calea ferat ă
6321.10 Servicii anexe de transport pe calea ferat ă
6321.2 Servicii anexe de transport rutier
6321.21 Servicii anexe ale sta Ġiilor de autobuz úi ale
autogărilor
6321.22 Servicii de exploatare a autostr ăzilor
6321.23 Servicii de exploatare a podurilor úi tunelurilor
6321.24 Servicii de parcare
6321.25 Alte servicii anexe de transport rutier (inclusiv ale
agenĠiilor de bilete, n.c.a.
6322 Alte servicii anexe de transport pe apa (inclusiv ale agen Ġiilor
de bilete)
6322.1 Alte servicii anexe de transport pe ap ă (inclusiv ale
agenĠiilor de bilete)
6322.11 Servicii de exploatare a porturilor úi căilor navigabile
6322.12 Servicii de pilotaj (intrarea úi ieúirea din port)
6322.13 Servicii de remorcare pentru acostarea navelor în docuri
6322.14 Servicii de protec Ġie a naviga Ġiei maritime úi fluviale
6322.15 Servicii de salvare úi repunere pe linia de plutire a
navelor naufragiate
6322.16 Alte servicii anexe de transport pe ap ă n.c.a.
6323 Alte servicii anexe de transport aerian
6323.1 Alte servicii anexe de transport aerian
6323.11 Servicii de exploatare a aeroporturilor, cu excep Ġia
serviciilor de manipulare a m ărfurilor úi bagajelor c ăOătorilor
6323.12 Servicii de control al traficului aerian
6323.13 Alte servicii anexe transportului aerian, n.c.a.
633 Servicii ale agen Ġiilor de turism úi ale ghizilor pentru turism;
servicii de asisten Ġă pentru turism, n.c.a.
6330 Servicii ale agen Ġiilor de turism úi ale ghizilor pentru turism;
servicii de asistenta pentru turism, n.c.a.
6330.1 Servicii ale agen Ġiilor de turism úi ale ghizilor pentru
turism; servicii de asisten Ġă pentru turism, n.c.a.

2426330.11 Servicii pentru organizarea de excursii
6330.12 Vânzarea biletelor de c ăOătorie, organizarea de
excursii cu cazare pe baza de taxa sau contract
6330.13 Servicii de informare turistic ă
6330.14 Servicii de ghid turistic
634 Servicii ale altor agen Ġii de transport
6340 Servicii ale altor agen Ġii de transport
6340.1 Servicii ale agen Ġiilor de transport de marf ă
6340.11 Servicii de navlosire (inclusiv servicii de curtaj
maritim)
6340.12 Alte servicii de expediere a m ărfurilor (servicii de
mesagerie, servicii de organizare a transportului m ărfurilor)
6340.2 Alte servicii anexe úi auxiliare transportului
6340.20 Alte servicii anexe úi auxiliare transportului
(servicii legate de formalit ăĠi vamale, fiscale, bancare, de
asigurare, sanitare, de verificarea documentelor, facturilor,
ambalajelor, con Ġinutului, de cânt ărire úi luare de mostre,
de recepĠionare a m ărfii
64 Servicii de po úWăúi telecomunica Ġii
641 Servicii de po úWăúi de curier
6411 Servicii ale po útei naĠionale
6411.1 Servicii po útale
6411.11 Servicii po útale de distribuire a presei
6411.12 Servicii po útale de coresponden Ġă
6411.13 Servicii de mesagerie
6411.14 Servicii ale oficiilor po útale
6411.15 Alte servicii po útale
6412 Servicii de curier, altele decât serviciile po útale naĠionale
6412.1 Servicii de curier, altele decât serviciile po útale naĠionale
6412.11 Servicii de curier multi-modale (ridicarea,
transportul úi livrarea prin curier a scrisorilor úi pachetelor
folosind unul sau mai multe moduri de transport private
sau publice, altele decât cele ale po útei naĠionale)
6412.12 Alte servicii de curier
642 Servicii de telecomunica Ġii
6420 Servicii de telecomunica Ġii
6420.1 Servicii de transmitere a mesajelor úi datelor
6420.11 Servicii de telefonie publica local ă
6420.12 Servicii de telefonie publica interurban ă
6420.13 Servicii de telefonie mobil ă
6420.14 Servicii de re Ġea specializate pentru afaceri
(stabilirea de comunica Ġii telefonice între localit ăĠi

243selectate prin intermediul unei re Ġele publice)
6420.15 Servicii de re Ġea exclusiv pentru afaceri (stabilirea
de comunica Ġii telefonice între localit ăĠi selectate prin
intermediul liniilor private)
6420.16 Servicii de re Ġea pentru comunica Ġii de date
6420.18 Servicii Internet
6420.2 Alte servicii de telecomunica Ġii
6420.21 Servicii de televiziune prin sta Ġii de televiziune úi
întreĠinerea reĠelei specifice
6420.22 Servicii de radiodifuziune úi întreĠinerea reĠelei
specifice
6420.23 Servicii de interconexiune
6420.28 Alte servicii de telecomunica Ġii n.c.a
6420.3 Servicii de radio úi televiziune prin cablu
6420.30 Servicii de radio úi televiziune prin cablu

244Anexa nr. 2
Categorii de servicii conform
Acordul general asupra tarifelor úi comerĠului (GATT)
I. Servicii de afaceri
A.Servicii profesionale
a)Servicii juridice
b)Servicii de înregistr ări, revizii úi contabilitate
c)Servicii de percepere de impozite
d)Servicii de arhitectur ă
e)Servicii de engineering
f)Servicii de engineering integrat
g)Servicii de proiectare urban ăúi de arhitectur ă peisagistic ă
h)Servicii medicale úi dentare
i)Servicii veterinare
j)Servicii practicate de moa úe, surori, fizio-terapeu Ġi úi personal
paramedical
k)Altele
B.Servicii de calcul electronic úi legate de computere
a)Servicii de consultan Ġă legate de instalarea de echipamente de calcul
electronic
b)Servicii de implementare de software
c)Servicii de procesare de date
d)Servicii de baz ă de date
e) Altele
C.Servicii de cercetare-dezvoltare
a)Servicii de cercetare úi dezvoltare în útiinĠe naturale
b)Servicii de cercetare úi dezvoltare în útiinĠe sociale úi umaniste
c)Serviciu de cercetare úi dezvoltare interdisciplinar ă
D.Servicii de agen Ġii imobiliare
a)Implicând proprietatea personal ă sau închiriat ă
b)Pe bază de contract sau taxe (onorariu)
E.Servicii de închiriere f ăUă operatori
a)Legate de vapoare (nave)
b)Legate de aparate de zbor
c)Legate de alte echipamente de transport
d)Asociate cu alte ma úini úi echipamente
e)Altele
F.Alte servicii de afaceri
a)Servicii de publicitate
b)Servicii legate de cercetarea pie Ġei úi sondarea opiniei publice
c)Servicii de management-consulting

245d)Servicii legate de consultan Ġa-management
e)Servicii de testare tehnic ăúi de analiz ă
f)Servicii ocazionate de agricultur ă, vânătoare úi silvicultur ă
g)Servicii ocazionate de pescuit
h)Servicii ocazionate de minerit
i)Servicii ocazionate de industria prelucr ătoare
j)Servicii ocazionate de distribu Ġia de energie
k)Servicii de plasament úi oferte de personal
l)Anchetăúi siguranĠă (securitate)
m)Servicii asociate consulting-ului tehnic úi útiinĠific
n)ÎntreĠinerea úi repararea echipamentului (nu include navele
maritime, aparatele de zbor, sau alte echipamente de transport
o)Servicii de cur ăĠenie pentru cl ădiri
p)Servicii fotografice
q)Servicii de ambalare
r)Tipărire, publicare
s)Serviciu pe baz ă de înĠelegere
t)Altele
II. Servicii de comunica Ġii
A.Servicii po útale
B.Servicii curier
C.Servicii de telecomunica Ġii
a)Servicii telefon-voce
b)Servicii de transmisie pachet de date (packet-switched data)
c)Servicii de transmisie circuit pachete de date (circuit-switched data)
d)Servicii de telex
e)Servicii de telegraf
f)Servicii de fax
g)Servicii de circuite concesionate (închiriate) pentru folosin Ġă privată
h)Transmisii electronice (electronic mail)
i)Transmisii verbale (voice mail)
j)InformaĠii directe (on-line) úi refacere de baz ă de date
k)Interschimb de date electronice
l)Servicii de m ărire, înfrumuse Ġare úi îmbogăĠire de documente,
inclusiv stocare, expediere úi recuperare
m)Conversie de coduri úi protocoale
n)InformaĠii directe úi/sau procesare date (inclusiv procesare
tranzacĠii)
o)Altele
D.Servicii audio-vizuale
a)Servicii de produc Ġie úi distribuĠia de filme úi casete video
b)Servicii de proiec Ġie de filme

246c)Servicii de radio úi televiziune
d)Servicii de transmisii RTV
e)Înregistrări de sunet
f)Altele
III. Servicii de construc Ġii úi engineering asociat
A.Lucrări generale de construc Ġii pentru cl ădiri
B.Lucrări generale de construc Ġii pentru engineering civil
C.Lucrări de instala Ġii úi montaj
D.Lucrări de finalizare úi finisare de cl ădiri
E.Altele
IV. Servicii de vânzare
A.Servicii de agen Ġii pe bază de comision
B.Servicii de comer Ġ cu ridicata
C.Servicii de comer Ġ cu amănuntul
D.Franchising
E.Altele
V. Servicii de înv ăĠământ
A.Servicii de înv ăĠământ de nivel primar
B.Servicii de înv ăĠământ de nivel secundar
C.Servicii de înv ăĠământ de nivel universitar
D.Servicii de înv ăĠământ pentru adul Ġi
E.Alte servicii de înv ăĠământ
VI. Servicii de ambient
a)Servicii de canalizare
b)Servicii de colectare úi eliminare a gunoaielor
c)Servicii de salubritate úi similare
d)Altele
VII. Servicii financiare
A.Toate serviciile de asigurare úi legate de asigur ări
a)Servicii de asigurare a vie Ġii, a săQăWăĠ ii úi în caz de accident
b)Servicii de asigur ări pentru bunuri
c)Reasigurare úi retrocedare
d)Servicii auxiliare asigur ărilor
B.Servicii bancare úi alte servicii financiare (exclusiv asigur ările)
a)Acceptarea de depozite úi alte fonduri respl ătibile către public
b)Acordarea de împrumuturi de toate tipurile inclusiv “inter allia”
creditul consumator, creditul de garan Ġie (gajul, ipoteca), factoringul
úi finanĠarea tranzac Ġiilor comerciale
c)Leasingul financiar
d)Toate plăĠile úi serviciile de transmitere a banilor
e)GaranĠii úi angajamente (obliga Ġii)
f)Afaceri pe cont propriu sau în contul clien Ġilor

247g)Participarea la toate tipurile de titluri de proprietate
h)Broking de bani
i)Servicii de management de portofoliu, toate formele de management
de investi Ġie colectiv ăúi altele
j)Servicii de decontare úi compensare de averi financiare, inclusiv
titluri de proprietate, produse derivate úi/sau alte instrumente
negociabile
k)Consiliere financiar ăúi alte servicii financiare auxiliare
l)3ăstrare sau transfer de informa Ġii financiare úi procesare de date
financiare úi legate de software de c ătre prestatorii de alte servicii
financiare
C.Altele
VIII. Servicii legate de s ăQătate úi sociale
A.Servicii spitalice úti
B.Alte servicii pentru s ăQătatea uman ă
C.Servicii sociale
D.Altele
IX. Turism úi servicii legate de c ăOătorii
A.Hoteluri úi restaurante (inclusiv catering)
B.AgenĠii de turism úi servicii ale operatorilor de turism
C.Servicii ale ghizilor turistici
D.Altele
X. Servicii recreative, culturale úi sportive
A.Servicii de petrecere a timpului liber (inclusiv teatral, alte spectacole pe
viu, circul)
B.Servicii ale agen Ġiilor de útiri
C.Biblioteci, arhive, muzee úi alte servicii culturale
D.Sport úi alte servicii recreative
E.Altele
XI. Servicii de transport
A.Servicii de transport maritim
a)Transportul de pasageri
b)Transportul de m ărfuri
c)Închirierea navelor cu echipaj
d)ÎntreĠinerea úi repararea navelor
e)Servicii de remorcare úi împingere
f)Servicii de sus Ġinere (sprijinire) pentru transportul maritim
B.Transport pe c ăi navigabile interne
a)Transport de pasageri
b)Transport de m ărfuri
c)Închirierea navelor cu echipaj
d)ÎntreĠinerea úi repararea navelor

248e)Servicii de remorcare úi împingere
f)Servicii de sus Ġinere (sprijinire) pentru transportul pe c ăi naviga bile interne
C.Servicii de transport aerian
a)Transport de pasageri
b)Transport de m ărfuri
c)Închirierea de aparate de zbor cu echipaj
d)ÎntreĠinerea úi repararea aparatelor de zbor
e)Servicii de sus Ġinere pentru transportul aerian
D.Transport spa Ġial
E.Servicii de transport pe calea ferat ă
a)Transport de pasageri
b)Transport de m ărfuri
c)Servicii de remorcare úi împingere
d)ÎntreĠinerea úi repararea echipamentului de transport pe calea ferat ă
e)Servicii de sus Ġinere (sprijinire) pentru transportul pe calea ferat ă
F.Servicii de transport rutier
a)Transport de pasageri
b)Transport de m ărfuri
c)Închirierea de vehicule comerciale cu úofer
d)ÎntreĠinerea úi repararea echipamentului de transport rutier
e)Servicii de sprijinire a transporturilor rutiere
G.Transport prin conduct ă
a)Transport de combustibil
b)Transportul altor bunuri
H.Servicii auxiliare pentru toate modalit ăĠile de transport
a)Servicii de manipulare a înc ărcăturilor
b)Servicii de stocare úi depozitare
c)Servicii ale agen Ġiilor de transport marf ă
d)Altele
I.Alte servicii de transport
XII. Alte servicii neincluse în alt ă grupă
Sursa: United Nations Statistics Division, Manual on Statistics of International
Trade in Services, New York, 2000, pag. 151-156

249Anexa nr. 3
PosibilităĠi de satisfacere a nevoilor de consum ale gospod ăriilor,
pe categorii de gospod ării în anul 2005
Total
Gospo-
GăriiDin care, gospod ării de:
Salari-
DĠiPatroniLucrători
pe cont
propriu în
activităĠi
neagricoleAgri-
cultoriùomeriPensio-
nari
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Gospodării care pot face
faĠă cheltuielilor cu
venitul total net lunar
realizat45,6 56,3 82,6 40,5 32,2 22,0 42,6
Gospodării ca re nu pot
face faĠă cheltuielilor cu
venitul total net lunar
realizat54,4 43,7 17,4 59,5 67,8 78,0 57,4
Gospodării care datorit ă
lipsei resurselor financi-
are s-au aflat în
imposibilitatea de a:
ƒplăti la timp:
– chiria
– întreĠinerea locuin Ġei
– energia electric ă
– telefonul
– abonamentul radio-tv
ƒde a cump ăra produse
alimentare suficiente
pentru asigurarea
hranei1,5
35,1
18,2
6,4
7,7
80,42,1
41,5
16,1
8,3
8,2
76,9-
48,3
13,6
7,7
5,5
80,52,4
35,5
23,3
5,1
7,0
83,00,3
23,5
23,8
3,1
8,3
82,32,9
39,0
22,6
7,0
11,6
82,51,0
33,4
16,8
6,2
6,8
81,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 260

250Anexa nr. 4
Nivelul úi structura cheltuielilor pentru
plata serviciilor, pe regiuni
Regiuni
AniiNord
EstSud
EstSud
MunteniaSud
Vest
OlteniaVestNord
VestCentruBucureúti
Ilfov
Total cheltuieli
lei lunar pe o
gospodărie2004
2005148,4
180,0150,9
184,6144,6
167,7126,6
151,8174,1
213,4172,1
207,5195,5
241,2282,7
342,5
din care, în %
pentru:
ƒServicii legate
ƒde locuinĠă2004
200545,2
45,646,9
47,044,6
46,750,5
49,655,5
57,046,7
48,054,6
54,256,3
55,0
– energie electric ă2004
200518,6
18,419,3
18,920,8
20,924,6
23,523,1
22,019,6
20,118,0
17,414,8
14,0
-apă, canal,
salubritate úi
servicii comunale2004
20058,3
7,911,5
11,38,0
8,47,2
8,310,3
9,78,4
8,98,9
8,216,0
16,8
ƒServicii de
ƒVăQătate2004
20054,4
4,04,6
4,05,3
4,32,4
1,82,8
1,63,8
2,82,6
2,22,4
2,2
ƒServicii de
transport2004
20059,5
9,99,0
9,111,3
11,67,2
6,95,4
6,09,6
8,27,2
7,26,6
6,8
ƒServicii de
telefonie2004
200518,3
18,619,9
20,318,0
19,219,7
20,420,3
19,920,7
21,018,5
18,621,6
21,3
ƒAbonamente
ƒradio, TV2004
20056,7
7,27,0
7,36,7
7,16,3
7,25,8
6,06,9
7,86,0
6,33,8
4,4
ƒServicii de
ƒeducaĠie2004
20053,9
4,24,6
4,35,4
2,93,6
3,52,0
2,44,1
4,02,9
2,94,3
3,7
ƒServicii turistice2004
20051,5
2,00,8
0,82,3
2,03,1
2,12,1
1,40,7
1,11,2
2,41,3
2,3
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 8

251Anexa nr. 5
Nivelul úi structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor, dup ă nivelul de instruire
al capului gospod ăriei
AniiNivelul de instruire
PrimarxSecundar Superior
Total cheltuieli, lei lunar
pe o gospod ărie2004
200566,7
76,5170,9
206,6380,0
440,1
Din care, în % pentru:
ƒServicii legate de locuin Ġă2004
200552,8
53,050,9
52,047,0
45,0
– energie electric ă2004
200531,9
32,320,0
19,512,4
12,3
-apă, canal, salubri tate
úi servicii comunale2004
20056,6
6,510,7
10,79,9
10,3
ƒServicii de s ăQătate2004
20056,9
4,53,4
2,92,8
2,6
ƒServicii de transport2004
20059,9
10,28,9
8,75,8
6,3
ƒServicii de telefonie2004
200513,7
15,019,1
19,823,5
21,9
ƒAbonamente radio, TV2004
20058,6
9,26,4
6,94,0
4,6
ƒServicii de educa Ġie2004
20052,1
1,54,1
3,34,2
4,8
ƒServicii turistice2004
20050,7
0,30,8
0,84,2
5,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 78

252Anexa nr. 6
Nivelul úi structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor, pe categorii de gospod ării,
după statutul ocupa Ġional al capului de familie
AniiTotal
Gospo-
GăriiGospodării de:
Salari-
DĠiPatroniLucrători
pe cont
propriu în
activităĠi
neagricoleAgri-
cultoriùomeriPensio –
nari
Total cheltuieli, lei
lunar pe o gospod ărie2004
2005171,6
207,6254,5
311,7503,1
525,1173,0
190,666,0
79,4140,0
177,4126,9
153,0
Din care, în % pentru:
ƒServicii legate de
locuinĠă2004
200550,2
50,548,3
48,440,1
38,339,7
50,245,3
43,852,5
53,955,4
54,7
-energie electric ă2004
200519,2
18,816,5
15,912,0
13,520,0
21,635,2
34,721,4
20,022,0
21,5
-apă, canal,
salubritate úi servicii
comunale2004
200510,2
10,411,0
11,16,9
7,96,1
7,72,4
2,111,3
11,010,6
10,4
ƒServicii de s ăQătate2004
20053,5
2,92,6
2,31,0
2,93,8
3,14,2
6,01,5
2,25,3
3,7
ƒServicii de transport2004
20058,3
8,38,4
8,16,9
5,411,3
8,213,4
15,19,8
8,47,3
8,0
ƒServicii de telefonie2004
200519,7
19,921,5
21,227,2
27,521,9
21,114,4
16,216,9
19,217,1
18,0
ƒAbonamente radio,
TV2004
20056,0
6,55,3
5,63,5
3,85,3
6,59,1
9,46,7
7,47,1
7,7
ƒServicii de educa Ġie2004
20053,9
3,55,1
4,63,8
5,82,7
2,62,4
1,45,7
3,31,9
2,0
ƒServicii turistice2004
20051,5
1,81,7
2,610,7
7,30,9
1,10,4
0,21,9
1,00,6
0,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 76

253Anexa nr. 7
Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe destina Ġii úi
categorii de gospod ării, după statutul ocupa Ġional
al capului gospod ăriei, în anul 2005
– medii lunare pe o gospod ărie –
Total
Gospo-
GăriiGospodării de:
Salari-
DĠiPatroniLucrători pe
cont propriu
în activităĠi
neagricoleAgricul
-toriùomeriPensio-
nari
Cheltuieli totale de
consum863,9 1132,2 1763,9 881,6 658,2 743,4 695,8
Produse agroalimentare
si băuturi nealcoolice381,5 443,5 530,6 398,3 380,2 360,6 331,9
%ăuturi alcoolice,
tutun50.3 64,7 79,4 55,8 50,7 51,1 37,8
ÎmbrăFăminte úi
încăOĠăminte54,0 84,8 155,5 62,2 39,7 37,7 32,1
LocuinĠă, apă,
electricitate, gaze úi
alĠi combustibili135,1 175,5 214,4 126,3 74,3 120,7 117,7
Mobilier, dotarea úi
întreĠinerea locuin Ġei32,6 48,0 71,8 30,6 21,6 25,2 23,4
6ăQă tate 33,2 26,2 39,8 19,5 15,7 15,9 46,1
Transport 55,8 90,2 251,7 72,2 30,6 31,3 32,6
Comunica Ġii 42,0 67,0 146,9 41,8 12,9 34,6 27,9
Recreere úi cultură 36,4 57,9 120,9 34,1 16,1 31,7 23,3
EducaĠie 7,3 14,4 30,5 5,0 1,1 5,9 3,0
Hoteluri, cafenele úi
restaurante9,4 16,3 44,7 11,4 4,6 9,1 4,1
Diverse produse úi
servicii26,3 43,7 77,7 24,4 10,7 19,6 15,9
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 62

254Anexa nr. 8
Dinamica cheltuielilor totale de consum reale úi a cheltuielilor
pentru plata serviciilor pe categorii de gospod ării, după statutul
ocupaĠional al capului gospod ăriei, în anul 2005
– anul precedent =100 –
Cheltuieli totale de
consumCheltuieli pentru plata
serviciilor:
Total gospod ării
Gospodării de:
-SalariaĠi
-Patroni
-Lucrători pe cont
propriu în activit ăĠi
neagricole
-Agricultori
-ùomeri
-Pensionari105,4
105,9
104,0
100,2
104,6
106,6
104,8111,0
112,4
95,7
101,0
110,4
116,3
110,6
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 57
Anexa nr. 9
Nivelul cheltuielilor totale de consum úi cheltuielilor b ăneúti de consum
úi ponderea cheltuielilor pentru plata serviciilor în cheltuielile totale
de consum pe medii de reziden Ġă
Cheltuieli totale
de consumCheltuieli b ăneúti
de consumPondere a cu
plata serviciilor
în cheltuielile
totale de consum
– % -lei lunar pe o gospod ărie
2004 2005 2004 2005 2004 2005
Total gospod ării
din care, în mediul:
– urban
– rural752,0
842,7
637,7863,9
980,1
713,2615,8
754,1
441,6720,3
885,0
506,822,8
28,2
13,924,0
29,3
14,7
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 59

255Anexa nr. 10
Nivelul cheltuielilor totale de consum úi ponderea cheltuielilor
pentru plata serviciilor pe categorii de gospod ării, după statutul
ocupaĠional al capului gospod ăriei
Cheltuieli totale de
consum medii lunare pe o
gospodărie
– lei -din care, în procente
pentru plata serviciilor:
2004 2005 2004 2005
Total gospod ării
Gospodării de:
-SalariaĠi
-Patroni
-Lucrători pe cont
propriu în activit ăĠi
neagricole
-Agricultori
-ùomeri
-Pensionari752,0
981,1
1556,0
807,3
577,1
639,6
743,4863,9
1132,2
1763,9
881,6
658,2
609,0
695,822,8
25,9
32,3
21,4
11,4
21,9
23,824,0
27,5
29,8
21,6
12,03
20,8
22,0
Sursa: I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile úi consumul
populaĠiei, în anul 2005, 2006, pag. 57
Anexa nr. 11
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielile b ăneúti
de consum ale gospod ăriilor, în anii 1999-2004
– % –
Total
gospodăriidin care, gospod ării de:
SalariaĠi Agricultori ùomeri Pensionari
1999 25,5 25,2 20,6 24,1 27,2
2000 26,9 27,2 20,2 25,4 28,1
2001 27,1 28,3 16,1 26,5 27,0
2002 28,3 30,0 16,6 27,1 27,5
2003 28,0 29,4 17,0 28,1 27,9
2004 27,9 29,5 18,4 27,3 26,7
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 236

256Anexa nr. 12
Structura cheltuielilor totale de consum,
în anul 2004
– % –
Total
gospodăriiSalariaĠi ùomeri Agricultori Pensionari
Cheltuiel i pentru:
-produse alimentare
– mărfuri nealimentare
– plata serviciilor49,6
27,6
22,844,3
29,8
25,955,1
23,0
21,964,0
24,6
11,453,4
25,8
20,8
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 215
Anexa nr. 13
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în
cheltuielile totale ale gospod ăriilor
în anii 2003 úi 2004
– % –
Total
gospodăriiSalariaĠi ùomeri Agricultori Pensionari
2003 16,1 18,3 6,1 17,6 15,5
2004 16,3 18,2 6,8 17,7 15,4
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 232-233
Anexa nr. 14
Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielile totale
ale gospod ăriilor, grupate dup ă numărul persoanelor
în anul 2004
– % –
Total
gospodăriiGospodării cu:
1
persoană2
persoane3
persoane4
persoane5
persoane6
persoane
úi mai
multe
16,3 18,7 17,2 18,0 16,5 12,6 11,1
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 232-233

257Anexa nr. 15
Structura cheltuielilor totale de consum
ale gospod ăriilor în anii 2003 úi 2004
– % –
AniiTotal
gospo-
Găriidin care, gospod ării de:
SalariaĠiAgricultori ùomeri Pensionari
Produse alimentare
úi băuturi
nealcoolice2003
200448,6
46,442,4
41,463,2
59,652,9
52,052,9
50,2
%ăuturi alcoolice,
tutun2003
20046,3
5,96,0
5,79,2
7,56,9
6,76,0
5,7
ÎmbrăFăminte úi
încăOĠăminte2003
20046,1
6,37,5
7,56,3
5,65,4
5,34,2
4,8
LocuinĠă, apă,
electricitate, gaze úi
alĠi combustibili2003
200414,8
14,715,1
14,78,3
10,614,2
14,016,0
16,1
Mobilier, dotarea úi
întreĠinerea locuin Ġei2003
20043,5
3,84,2
4,32,7
3,02,9
4,03,2
3,2
6ăQătate2003
20043,0
3,61,9
2,31,4
2,32,2
1,74,9
6,1
Transport2003
20045,4
6,17,1
7,63,6
4,74,2
4,53,6
4,2
Comunica Ġii2003
20044,0
4,55,0
5,71,1
1,63,9
3,73,2
3,6
Recreere úi cultură2003
20043,8
3,94,8
4,61,9
2,63,5
3,63,0
3,1
EducaĠie2003
20040,8
0,91,1
1,30,1
0,31,1
1,30,4
0,4
Hoteluri, cafenele úi
restaurante2003
20041,1
1,11,5
1,50,8
0,80,7
1,00,6
0,5
Diverse produse úi
servicii2003
20042,6
2,83,4
3,41,4
1,42,1
2,22,0
2,1
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 234-235

258Anexa nr. 16
Indicatori de conjunctur ă în servicii,
pe ramuri de activitate, în luna iunie 2006
– solduri conjuncturale, % –
Ramuri ale
sectorului de serviciiAprecierea
situaĠiei
economiceAprecierea
cererii de
serviciiEstimarea
cererii de
servicii în
următoa-
rele 3 luniAprecierea
numărului
de salaria ĠiEstimarea
numărului
de salaria Ġi
în urmă-
toarele
3 luniEstimarea
preĠurilor
în urmă-
toarele 3
luni
Total 19 9 22 -2 6 17
Hoteluri úi
restaurante24 27 44 2 18 20
Transporturi
terestre24 12 25 -1 1 27
ActivităĠi anexe úi
auxiliare de
transport, activit ăĠi
ale agenĠiilor de
turism64 62 84 2 17 31
Închirierea ma úini-
lor úi echipamente-
lor făUă operator39 39 60 32 40 8
Informatic ăúi
activităĠi conexe14 8 39 4 20 7
Cercetare –
dezvoltare8 6 0 -9 -22 6
Alte activit ăĠi de
servicii prestate în
principal
întreprinderilor25 24 24 -3 15 10
SelecĠia úi plasarea
forĠei de munc ă11 25 17 0 10 13
Eliminarea
deúeurilor úi a
apelor uzate27 27 27 12 5 16
Notă:ProporĠia alternativelor de evolu Ġie (creútere, stabilitate, sc ădere) reprezint ă
ponderea întreprinderilor (care au ales alternativa respectiv ă) în volumul de
activitate al sectorului. Diferen Ġa procentual ă între alternativele extreme (%
creútere, – % sc ădere) constituie soldul conjunctural care exprim ă tendinĠa de
evoluĠie a indicatorilor.
Sursa: I.N.S., Buletin statistic lunar, nr. 5/2006, pag. 87 úi 166

259Anexa nr. 17
Indicatorul de confiden Ġăx) în servicii pentru Ġările Uniunii Europene,
a celor din zona de influen Ġă Euro úi pentru viitoarele state membre UE
(Bulgaria úi România)
– %, serii ajustate sezoniere –
Indicatorul de confiden Ġă
Uniunea
European ăZona Euro Bulgaria România
Începând cu data 01/1990
Minim – Valoare
– Data
Media
Maxim – Valoare
– Data-6
03/2003
17
32
08/1998-5
11/2001
18
34
08/199816
03/2006
28
41
06/20023
06/2005
27
56
06/2004
2005 –iunie
– iulie
– august
– septembrie
– octombrie
– noiembrie
– decembrie9
11
11
11
13
15
129
12
10
11
14
14
1334
30
23
24
23
27
25-1
20
18
20
20
22
30
2006 –ianuarie
– februarie
– martie
– aprilie
– mai
– iunie15
14
15
19
19
1815
14
15
18
20
1923
19
16
22
38
3331
30
22
16
24
4x) Indicatorul de confiden Ġă este media aritmetic ă a soldurilor conjuncturale
pentru urm ătoarele trei componente: aprecierea situa Ġiei economice, aprecierea
cererii de servicii, estimarea cererii de servicii.
Sursa: I.N.S., Buletin statistic lunar, nr. 5/2006, pag. 87

260Anexa nr. 18
Indicii serviciilor de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie,
pe activit ăĠi
anul precedent =100
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Totalx)101,0 112,4 94,4 107,7 107,9 123,7
Hoteluri 93,8 107,0 106,9 101,9 100,6 115,0
Campinguri úi alte facilit ăĠi
pentru cazare de scurt ă durată103,0 80,3 126,2 130,6 110,2 187,4
Restaurante 95,9 109,7 111,6 120,8 123,5 114,8
Baruri, cantin e úi alte unit ăĠi
de preparare a hranei84,1 148,2 71,9 122,6 107,5 130,3
ActivităĠi ale agen Ġiilor de
voiaj úi turoperatorilor;
activităĠi de asisten Ġă turistică
n.c.a.110,2 128,4 95,2 115,3 88,0 127,6
Închirierea bunurilor
personale úi gospodăreúti56,7 383,5 185,5 55,6 135,2 37,2
ActivităĠi fotografice, de
secretariat úi traducere167,9 80,8 153,1 172,1 128,4 93,3
ProducĠia, distribu Ġia úi
proiecĠia de filme
cinematografice úi video108,6 170,0 106,3 122,7 75,7 193,7
ActivităĠi de radio úi
televiziune153,0 120,7 82,5 126,5 123,1 115,3
ActivităĠi de creaĠie úi
interpretare artistic ăúi literară;
de gestionare a s ălilor de
spectacol, bâlciuri úi parcuri de
distracĠii, alte activit ăĠi de
spectacole n.c.a.150,1 81,9 200,0 98,6 93,5 213,5
ActivităĠiale agenĠiilor de pres ă,
ale bibliotecilor úi arhivelor úi
alte activit ăĠi culturale,
conservarea monumentelor úi
clădirilor istorice, gr ădinilor
botanice úi zoologice úi ale
rezervaĠiilor naturale79,8 171,4 70,6 136,4 109,1 205,0
ActivităĠi sportive úialte
activităĠi recreative102,0 86,0 81,0 69,6 111,9 141,5
Alte activit ăĠi de servicii 80,6 100,4 100,5 78,8 104,6 108,6x)exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunica Ġii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României 2005, pag. 714-715

261Anexa nr. 19
Servicii de pia Ġă prestate în principal pentru popula Ġie,
pe activit ăĠi
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Totalx)22612,9 36001,9 45709,6 59780,8 76846,5 105850,4
Hoteluri 3905,6 5911,6 8457,9 10598,4 12045,5 15385,5
Campinguri úi alte facilit ăĠi
pentru cazare de scurt ă durată130,6 143,2 239,4 387,1 505,2 1050,3
Restaurante 3256,9 5023,7 7500,2 11087,1 15877,9 20223,8
Baruri, cantine úi alte unit ăĠi
de preparare a hranei2713,0 5695,1 5516,5 8315,8 10192,8 14825,6
ActivităĠi ale agen Ġiilor de
voiaj úi turoperatorilor;
activităĠi de asisten Ġă turistică
n.c.a.2278,9 4290,3 5545,2 7594,5 7323,2 10390,9
Închirierea bunurilor
personale úi gospodăreúti26,7 157,7 396,1 289,3 433,4 185,0
ActivităĠi fotografice, de
secretariat úi traducere473,4 497,1 989,1 1987,0 2797,8 2822,8
ProducĠia, distribu Ġia úi
proiecĠia de filme
cinematografice úi video415,0 915,0 1312,7 1912,6 1712,3 3750,9
ActivităĠi de radio úi
televiziune2984,3 4693,1 5201,8 7763,6 11270,9 14676,3
ActivităĠi de creaĠie úi
interpretare artistic ăúi literară;
de gestionare a s ălilor de
spectacol, bâlciuri úi parcuri de
distracĠii, alte activit ăĠi de
spectacole n.c.a.271,4 285,6 788,7 876,1 960,2 2334,4
ActivităĠi ale agen Ġiilor de
presă, ale bibliotecilor úi
arhivelor úi alte activit ăĠi
culturale, conservarea
monumentelor úi clădirilor
istorice, gr ădinilor botanice úi
zoologice úi ale rezerva Ġiilor
naturale76,0 177,4 161,6 263,8 326,5 736,2
ActivităĠi sportive úi alte
activităĠi recreative4464,8 5858,6 6404,0 5580,3 9099,6 14757,2
Alte activităĠi de servicii 1616,3 2353,3 3196,4 3125,2 3801,2 4711,5x)exclusiv serviciile de transport, depozitare, comunica Ġii
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României 2005, pag. 713

262Anexa nr. 20
PopulaĠia úcolarăúi cheltuielile publice
pentru educa Ġie, în 2002/2003
ğaraRata brut ă de cuprindere
úcolară (%)Elevii ce revin la
un cadru didacticCheltuieli
publice cu
învăĠământul,
% din Venitul
NaĠional BrutÎnvăĠă-
mânt
primarÎnvăĠă-
mânt
secundarÎnvăĠă-
mânt
superiorÎnvăĠă-
mânt
primarÎnvăĠă-
mânt
secundar
Africa de Sud
Agentina
Australia
Austria
Belgia
Brazilia
Bulgaria
Rep. Cehă
R. P. Chinez ă
China, RAS Hong Kong
Cipru
Columbia
Congo
Republica Coreea
Danemarca
EveĠia
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
India
Indonezia
Irlanda
Italia
Japonia
Letonia
Lituania
Malaezia
Noua Zeeland ă
Olanda
Portugalia
Regatul Unit
România
FederaĠia Rusă
Slovacia
Slovenia106
119
104
103
105
147
100
102
115
107
98
110
80
104
104
108
101
102
104
99
108
112
106
101
100
94
98
93
102
108
115
100
104
118
101
10889
100
154
100
161
110
98
97
70
80
98
71
…
90
129
98
96
128
109
100
53
61
107
99
102
95
102
70
118
122
113
170
84
95
92
10915
60
74
49
61
21
39
36
16
31
32
24
4
85
67
49
66
88
56
51
12
16
52
57
51
73
72
29
74
58
56
64
39
69
34
6834
17
…
13
12
24
17
17
21
20
19
27
65
31
…
…
…
16
19
14
41
20
19
11
20
14
16
19
18
…
11
17
17
17
18
1330
17
…
11
…
19
12
11
19
18
12
21
…
18
…
…
…
…
11
14
32
14
…
11
13
11
11
18
…
13
9
19
13
11
13
145,4
4,3
5,0
5,8
6,2
…
3,6
4,6
…
4,3
6,4
5,4
4,4
4,2
8,6
5,5
6,0
6,4
5,6
4,8
…
1,3
5,3
4,8
…
5,8
6,0
8,7
7,1
5,2
5,9
…
3,0
3,9
4,4
6,1

263ğara Rata brut ă de cuprindere
úcolară (%)Elevii ce revin la
un cadru didacticCheltuieli
publice cu
învăĠământul,
% din Venitul
NaĠional BrutÎnvăĠă-
mânt
primarÎnvăĠă-
mânt
secundarÎnvăĠă-
mânt
superiorÎnvăĠă-
mânt
primarÎnvăĠă-
mânt
secundar
Spania
SUA
S.U. Mexicane
Suedia
Ungaria108
98
110
111
100117
94
79
139
10662
83
22
83
5114
15
27
11
1011
15
17
13
114,5
…
5,4
7,7
5,8
Notă:ÎnvăĠământul primar reprezint ăúcoala primar ă;învăĠământul secundar
reprezintă învăĠământul gimnazial, liceal, profesional, organizat în cicluri potrivit
reglement ărilor fiec ărei Ġări;ÎnvăĠământul universitar (de scurt ă úi lungă
durată) úi învăĠământul postliceal (studii neechivalate nivelului universitar).
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 858

264Anexa nr. 21
Rata brut ă a studen Ġilor înscri úi
în anul universitar 2002/2003
– (%) –
ğaraRata brut ă a studen Ġilor înscri úi
Tota l Masculin Feminin
Uniunea European ă
Austria
Belgia
Rep. Cehă
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
FranĠa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ungaria
ğări candidate
Bulgaria
România
Turcia
Alte Ġări
Belarus
Canada
ElveĠia
Islanda
Israel
Norvegia
FederaĠia Rusă49
61
36
32
67
66
88
56
51
74
52
57
73
72
12
30
58
60
56
34
68
62
83
64
51
39
35
28
62
58
49
63
57
81
6945
56
34
32
55
50
80
49
51
71
45
49
55
56
11
25
56
50
48
31
58
57
66
57
43
36
31
32
52
50
53
45
49
64
…53
66
37
33
79
83
96
63
51
78
59
65
91
88
13
35
61
71
64
36
79
67
102
72
59
42
39
24
72
66
44
81
66
99
…

265ğara Rata brut ă a studen Ġilor înscri úi
Total Masculin Feminin
S.U.A.
Ucraina83
6271
5696
67
Notă: Rata brut ă de cuprindere a înv ăĠământului superior reprezint ă numărul total
al studenĠilor, indiferent de vârst ă, ca raport în popula Ġia totală de vârstă oficială
(19-23 ani) corespunz ătoare acestui nivel de înv ăĠământ
Sursa: I.N.S., Economia mondial ă în cifre, Breviar de Statistic ă InternaĠională, 2005,
pag. 109
Anexa nr. 22
UnităĠile sanitare
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Spitale
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de s ăQătate
Sanatorii T.B.C.
Sanatorii balneare
Preventorii
UnităĠi medico-sociale
Cabinete medicale
Cabinete medicale úcolare
Cabinete medicale
studenĠHúti
Cabinete medicale de familie
Cabinete medicale individuale
de familie
Cabinete stomatologice
Cabinete stomatologice
individuale
Laboratoare medicale
Laboratoare de tehnic ă dentară
Creúe
Farmacii
Puncte farmaceutice
Cabinete medicale de
specialitate individuale
Centre medicale
Depozite farmaceutice428
447
1234
89
14
–
13
–
3820
–
–
–
–
3405
–
359
1151
388
4052
755
–
18
516442
253
908
91
14
6
11
–
4698
–
–
–
9026
3937
2727
397
1302
358
4267
743
804
64
523446
202
406
88
12
7
11
–
5220
–
–
–
8937
4140
3096
429
1266
348
4268
692
1314
60
515447
205
442
74
11
4
8
–
5758
716
48
–
8803
4536
2989
398
1195
288
4269
618
968
87
490427
208
304
65
9
5
6
18
2483
733
50
–
9278
4934
3275
414
1194
294
4428
519
1196
113
47
5425
236
267
61
9
5
6
54
1021
771
50
1875
9049
5282
3262
483
1243
289
4772
617
1177
112
46
9
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 304

266Anexa nr. 23
Personalul medico-sanitar
(la sfârúitul anului)
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Medici
din care: femei
Locuitori la un medic
Medici la 10000 locuitori
Stomatologi
din care: femei
Locuitori la un stomatolog
Stomatologi la 10000 locuitori
Farmaciúti
din care: femei
Locuitori la un farmacist
Farmaciúti la 10000 locuitori
Personal sanitar mediu
din care: femei
Locuitori la un cadru mediu
Personal mediu la 10000
locuitori
Personal mediu la un medic
Personal auxiliar
din care: femei46238
29599
486
20,6
7708
4945
2914
3,4
6610
5831
3398
2,9
118875
106115
189
52,9
2,6
57753
5179345786
30530
490
20,4
8307
5243
2701
3,7
7189
6516
3121
3,2
119446
107341
188
53,2
2,6
57459
5153446773
30789
479
20,9
8694
5153
2577
3,9
7298
6585
3070
3,3
120433
108886
186
53,7
2,6
57708
5143045805
30621
476
21,0
8830
5236
2468
4,1
7328
6694
2974
3,4
123836
112510
176
56,8
2,7
60757
5190146919
31544
463
21,6
9447
5766
2301
4,3
7793
7177
2789
3,6
120740
1 1 0477
180
55,6
2,6
58670
5018348150
32117
450
22,2
9907
6337
2188
4,6
8763
8026
2473
4,0
121683
111680
178
56,1
2,5
58904
50131
Sursa: I.N.S., Anuarul Statistic al României, 2005, pag. 306
Anexa nr. 24
Numărul úi activitatea bibliotecilor – total
AniiBiblioteciVolume e xistente
– mii –Cititori înscri úi
– mii -Volume liberate
– mii -(la sfârúitul anului)
1999 13785 160457 6071 76401
2000 13422 162232 6025 77648
2001 13442 167294 6008 79022
2002 13377 174164 5898 81056
2003 13169 170573 6373 75124
2004 12574 173363 5673 72664
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 374

267Anexa nr. 25
Programe de radio úl televiziune, pe forme de proprietate
– mii ore – program
2000 2001 2002 2003 2004
Programe radio –total
– proprietate majoritar de stat
– proprietate majoritar privat ă
Programe televiziune – total
– proprietate majoritar de stat
– proprietate majoritar privat ă96,0
1789,0
15,3
512,2102,1
1277,5
22,0
169,7110,6
1585,9
25,1
123,0113,0
1312,3
33,2
96,9106,2
1539,7
35,1
178,7
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 377
Anexa nr. 26
Numărul úi activitatea cinematografelor
1999 2000 2001 2002 2003 2004
Cinematografe úi instalaĠii
cinematografice – total
(la sfârúitul anului)
Locuri în s ălile cinematografelor úi
instalaĠiilor cinematografice cu band ă
normală – mii
Spectacole cinematografice – total (mii)
Spectatori – total (mii)321
129,4
185
4196279
114,0
179
4450264
110,9
197
5728230
98,5
177
5317191
86,9
156
4527155
70,5
125
4002
Sursa: I.N.S., Anuarul statistic al României, 2005, pag. 376

268

269BIBLIOGRAFIE
1.Balaure V., (coordonator) – Marketing , ediĠia a II-a revizuit ăúi adăugită,
Editura Uranus, Bucure úti 2002
2.Bastiat, F. – Harmonies économiques , Guillaumin, 2- ème édition Paris, 1851
3.B e l l , D . – The Coming of Post-Industrial Society – A Venture in Social
Forecasting , Basic Books Inc. Publishers, New York, 1973
4.Certo, Samuel C. – Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica úi
mediul global , Editura Teora, Bucure úti, 2002
5.Comisia Na Ġională de Statistic ă,Clasificarea Activit ăĠilor din Economia
NaĠională, Editura Regia Autonom ă „Monitorul Oficial”, Bucure úti 1998
6.Cristureanu, C. – Economia imaterialului: tranzac Ġiile interna Ġionale cu
servicii, Editura All Beck, Bucure úti, 1999
7.Delaunay, J., Cl., Gadrey, J. – Les enjeux de la société de service , Presses de
la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris, 1987
8.D o b r o tă, N . , ( c o o r d o n a t o r ) – DicĠionar de economie , Editura Economic ă,
Bucureúti, 1999
9.Dumitrescu, S., Bal, A. – Economia mondial ă, Editura Economic ă, Bucureúti,
1999
10.Fr. École – L’économie des services, PUF, Paris, 1989
11.Fitzsimmons, James, A., Fitzsimmons Mona J. – Service Management:
Operations, Strategy, and Information Technology, 3rd Edition,
Irwin/McGraw-Hill, 2001
12.F l i ta r, M ., P . – EficienĠa serviciilor în rela Ġie cu exigen Ġele consumatorilor ,
teză de doctorat, ASE, Bucure úti, 2005
13.Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N., Al. – Marketing, Dic Ġionar explicativ ,
Editura Economic ă, Bucureúti, 2003
14.Fourastié, J. – Le grand espoir du XX-ème siècle , Gallimard, Paris, 1963
15.Gherasim, T. – Microeconomie, vol. I, Editura Economic ă, Bucureúti, 1993
16.GhibuĠiu, A. – Serviciile úi dezvoltarea. De la prejudec ăĠi la noi orizonturi,
Editura Expert, Bucure úti, 2000
17.I.N.S. – Economia mondial ă în cifre, Breviar de statistic ă internaĠională,
2005
18.Institutul Na Ġional de Statistic ă –Anuarul Statistic al României , 2005
19.Institutul Na Ġional de Statistic ă –Ancheta conjunctural ă în servicii nr. 2/2006
20.Institutul Na Ġional de Statistic ă –Starea social ăúi economic ă a României în
anii 2003-2004
21.Ionaúcu, V., Popescu, M. – Economia comer Ġului, sinteze, studii de caz,
aplicaĠii practice, legisla Ġie, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2003
22.Ioncică, M. – Economia serviciilor, Teorie úi practică, ediĠia a II-a rev ăzută,
editura Uranus, Bucure úti, 2002

27023.Ioncică, M., Minciu, R., St ănciulescu, G. – Economia serviciilor , EdiĠia a II-a
revăzutăúi adăugită, Editura Uranus, Bucure úti, 1999
24.Ioncică, M. – Economia serviciilor , Editura Uranus, Bucure úti, 2002
25.K o t l e r , P h . – Managementul marketingului , ediĠia a IV-a, Editura Teora,
Bucureúti, 2005
26.K otl e r, P h . – Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s ă le
cunoască orice manager , Editura Codecs, Bucure úti, 2004
27.Levitt, Th. – The Globalisation of Markets , Harvard Business Review, May-
June, 1983
28.Lovelock, Christopher – Classifying services to gain strategic market insight,
Journal of Marketing, vol. 16, 1983
29.M a r k L e w i s , R o b e r t F i t z g e r a l d , C h a r l e s H a r v e y – „The growth of nations
Culture, competitiveness and the problem of globalization” , Bristol Academic
Press, 1996
30.Minciu, R. – Economia turismului , Editura Uranus, Bucure úti, 2001
31.O l t e a n u , V . – Marketingul serviciilor – o abordare managerial ă, Editura
Ecomar, Bucure úti, 2003
32.P a t r i c h e , D . – Tratat de economia comer Ġului, Editura Eficient, Bucure úti,
1998
33.Peter Dicken – „Global shift. The intemationalization of economic activity” ,
second edition, Paul Chapman Publishing Ud., 1992
34.Petre, I., Iordache, G., Simionescu, G., Mihai, St. – Studiul calit ăĠii
produselor serviciilor , Editura Niculescu ABC, Bucure úti, 2005
35.Pop, N., Al. – Marketing, Editura Didactic ăúi Pedagogic ă, Bucureúti, 2001
36.Zaharia, M., (coordonator) – Economia serviciilor , Universitatea Româno-
American ă, Editura Universitar ă, Bucureúti, 2005
37.Z e i t h a m i , V . A . , B i t n e r , M . J . – Services Marketing, McGraw -Hill, New
York, 1996
38.*** – DicĠionarul Explicativ al Limbii Române , EdiĠia a II-a, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure úti, 1998
39.*** – ,,Human Development Report 1999” , UNDP, New York, 1999
40.*** – „The merits and demerits of globalization and the future of the Asia”,
JEIRO International Symposium, Tokyo, February 1999
41.*** – „World Investment Report 2004 The shifts towards semces” , UNCID,
New York, Geneva, 1999
42.*** – World Economic Situation and Prospects, IMF, Washington D.C., 2005
43.www.globalization.about.com
44.www.insse.ro