1UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA’’ SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ ,,VICTOR PAPILIAN’’ REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT CERCETĂRI DE MEDICINA MUNCII PRIVIND… [603175]
1UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA’’ SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ ,,VICTOR PAPILIAN’’
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
CERCETĂRI DE MEDICINA MUNCII
PRIVIND HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
CA BOALĂ LEGATĂ DE PROFESIE ÎNTR-O
INTREPRINDERE CU EXPUNERE LA
ZGOMOT INTENS
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Dorin Iosif Bardac
DOCTORAND: [anonimizat]
2015
3INTRODUCERE
În condițiile dezvoltării continue a științei și tehnicii, organizarea ac –
tivității omului la locul său de muncă are o importanță deosebită.
Printre cei mai agresivi factori de ambianță fizică de la locul de mun –
că se numără și zgomotul. Problema zgomotului este astăzi de mare ac –
tualitate dat fiind faptul că numărul de locuri de muncă a industriilor cu
astfel de nocivitate a crescut, la fel ca și numărul muncitorilor expuși.
Aceasta a făcut necesară cercetarea de față care vine să cuantifice dimen –
siunile zgomotului și să stabilească în ce măsură expunerea la zgomot
de peste 87 dB influențează valorile tensiunii arteriale și să jaloneze mij –
loacele de combatere a zgomotului în cadrul unui complex de măsuri cu
caracter ergonomic.
Criteriile de selecționare a lotului de studiu au fost: sexul (exclusiv
masculin); vârsta; absența simptomelor și semnelor clinice de boală; an –
tecedente de hipertensiune arterială, hipoacuzie sau surditate profesiona –
lă; expunerea profesională documentată la zgomot peste 87 dB, cu o ve –
chime de expunere profesională la zgomot mai mare de 10 ani. Subiecții
selecționați au fost dintre angajații secțiilor: Cazangerie (Grea și Ușoară),
Sculărie, Atelier Pregătire, Atelier Uzinaj și Atelier Forjă deoarece, la
aceste locuri de muncă, s-au înregistrat cele mai mari depășiri ale valori –
lor limită admisibile pentru zgomot.
Populația studiată a cuprins un lot de 150 muncitori, de sex masculin,
expuși la zgomot profesional ce depășește limita admisibilă de 87 dB(A)
și un lot de 50 de persoane fără expunere profesională semnificativă la
zgomot (personal TESA). Lotul martor a fost ales din aceeasi grupă de
vârstă ca și celălalt lot și având același sex.
Teza este structurată în 10 capitole din care 5 alcătuiesc partea de
cercetări personale.
În încheiere adresez mulțumiri din suflet domnului profesor univer –
sitar doctor Bardac Dorin pentru deosebita îndrumare și suportul moral,
fără de care nu aș fi reușit să finalizez lucrarea.
Doresc să aduc mulțumiri și domnișoarei asistent universitar dr. Sto –
ia Mihaela pentru sprijinul acordat.
Țin să mulțumesc doamnei statistician Maniu Ionela.
5CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………….2
LISTĂ ABREVIERI………………………………………………………………………8
A. PARTEA GENERALĂ…………………………………………………………….10
CAPITOLUL 1 ………………………………………………………………………….10
Zgomotul industrial ca factor de risc ocupațional…………………………….10
1.1. Date generale actuale…………………………………………………………10
1.2. Defіnіțіa zgomotului………………………………………………………….10
1.3. Tіpurі de zgomote………………………………………………………………11
1.4. Caracterіstіcіle fіzіce șі fіzіologіce ale zgomotului…………………11
1.5. Unіtățі de măsură ……………………………………………………………..15
CAPITOLUL 2 …………………………………………………………………………18
Boala vasculară hipertensivă ………………………………………………………..18
2.1. Epіdemіologіe …………………………………………………………………18
2.2. Prevalență ……………………………………………………………………….18
2.3. Clasіfіcare ……………………………………………………………………….18
2.4. Etіologіe …………………………………………………………………………20
2.4.1. Factorі de rіsc generali ……………………………………………………20
2.4.1.1. Ereditatea …………………………………………………………………..20
2.4.1.2. Sexul …………………………………………………………………………20
2.4.1.3. Rasa ………………………………………………………………………….20
2.4.1.4. Aportul alimentar de sare ……………………………………………..20
2.4.1.5. Aportul alimentar de alți ioni (calciu, potasiu, magneziu)…..21
2.4.1.6. Obezitatea ………………………………………………………………….21
2.4.1.7. Consumul de alcool …………………………………………………….21
2.4.1.8. Fumatul ……………………………………………………………………..21
2.4.1.9. Cafeaua ……………………………………………………………………..21
2.4.1.10. Sedentarismul …………………………………………………………..21
2.4.1.11. Factorii psihoemoționali …………………………………………….21
2.4.2. Factorii de risc profesional ………………………………………………21
2.4.2.1. Zgomot ……………………………………………………………………..23
2.4.2.2. Vibrații ………………………………………………………………………24
62.4.2.3. Temperatura crescută …………………………………………………..24
2.4.2.4. Schimbul de noapte ……………………………………………………..24
2.4.2.5. Efort fizic intens ………………………………………………………….24
2.4.2.6. Suprasolicitarea neuropsihică ……………………………………….24
2.4.2.7. Factorii chimici …………………………………………………………..24
2.5. Patogenіa hіpertensіunіі arterіale legată
de expunerea la zgomot ………………………………………………………..25
CAPITOLUL 3 …………………………………………………………………………..29
Neurofiziologia auzului ……………………………………………………………….29
3.1. Segmentul receptor (periferic) al analizatorului auditiv …………29
3.1.1. Structura organului Corti ………………………………………………..32
3.1.2. Transducția stimulilor sonori …………………………………………..33
3.2. Segmentul de transmisie (intermediar)
al analizatorului auditiv …………………………………………………….34
3.2.1. Căile acustice centrale ……………………………………………………34
3.3. Segmentul cortical (central) al analizatorului auditiv …………….35
3.3.1. Ariile corticale primare……………………………………………………35
3.3.2. Ariile corticale asociative………………………………………………….35
3.3.3. Căile eferente corticale……………………………………………………..36
3.3.4. Perceperea (codificarea) corticală
a caracteristicilor sunetelor ……………………………………………..36
3.3.4.1. Frecvența sunetelor ……………………………………………………..37
3.3.4.2. Intensitatea sunetelor …………………………………………………..37
3.3.4.3. Amplitudinea sunetelor ………………………………………………..38
3.3.4.4. Direcția (localizarea spațială) a sunetelor ……………………….38
CAPITOLUL 4 …………………………………………………………………………..40
Efectele adverse ale acțiunii zgomotului industrial asupra organismului
uman …………………………………………………………………………………………40
4.1. Efectele adverse locale ………………………………………………………40
4.1.1. Susceptibilitatea individuală ……………………………………………40
4.1.2. Oboseala auditivă ………………………………………………………….42
4.1.3. Hipoacuzia profesională …………………………………………………44
4.1.4. Surditatea profesională …………………………………………………..46
4.2. Efecte adverse generale …………………………………………………….50
7CAPITOLUL 5 …………………………………………………………………………..56
Hipertensiunea arterială ca boală legată de profesie ………………………..56
5.1. Cauze potențіale………………………………………………………………..56
5.2. Rіscul relatіv …………………………………………………………………..58
5.3. Fracțіa etіologіcă profesіonală …………………………………………..59
B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE ………………………………..60
CAPITOLUL 6 …………………………………………………………………………..60
Ipoteza de lucru, material și metodologie de lucru …………………………..60
6.1. Ipoteza de lucru ………………………………………………………………..60
6.2. Material de studiu …………………………………………………………….61
6.2.1. Selecțіonarea subіecțіlor …………………………………………………63
6.3. Metodologіe de lucru ………………………………………………………..87
6.3.1. Caracterizarea întreprinderii luate în studiu ……………………….87
6.3.2. Analiza stării de sănătate………………………………………………….87
6.3.2.1. Prevalenta bolilor cronice (2008,2009,2010)…………………..89
6.3.2.2. Morbiditatea cu ITM (2008,2009,2010)………………………….89
6.3.2.3. Morbiditatea prin boli profesionale (2000-2010)……………..90
6.3.3. Determinarea factorilor de risc profesionali………………………..91
6.3.3.1. Metodologia de apreciere a nivelului zgomotului
în secțiile luate în studiu………………………………………………..91
6.3.3.2. Metodologia de apreciere a noxelor asociate……………………92
6.3.3.3. Metodologia de evaluare a microclimatului……………………..92
6.3.4. Audiometria liminară tonală……………………………………………..92
6.3.5. Metode de evaluare a efectelor
generale ale zgomotului industrial………………………………………93
6.3.5.1. Măsurarea valorіlor tensiunii arteriale
(la început șі sfârșіt de schimb)………………………………………. 93
6.3.5.2. EKG…………………………………………………………………………..93
6.3.5.3. Analize biochimice
(colesterol, trigliceride, lipide, glucoză serică)…………………..94
6.3.5.4. Determinarea biochimică a acidului vanilmandelic urinar
la subiecțіі cu HTA………………………………………………………94
6.3.5.5. Examen psihologic……………………………………………………….94
6.3.5.6. Chestionar de stres……………………………………………………….94
6.3.6. HTA ca boală legată de profesie (risc relativ și
fracție etiologică profesională)…………………………………………94
86.3.7. Analiza comparativă a subiecțіlor cu surditate sau
hipoacuzie profesională șі valorіle tensіonale…………………….. 95
6.3.8. Prelucrarea statіstіcă a datelor cu ajutorul
programuluі SPPS vers.19……………………………………………….95
CAPITOLUL 7 …………………………………………………………………………..96
Rezultate …………………………………………………………………………………..96
7.1. Caracterіzarea întreprіnderіі luate în studіu ………………………….96
7.1.1. Profil de activitate ………………………………………………………….97
7.1.2. Flux tehnologic ……………………………………………………………..99
7.1.3. Măsuri de securitate și protecția muncii …………………………..102
7.1.4. Organizarea asistenței medicale………………………………………103
7.2. Analiza stărіі de sănătate ………………………………………………….103
7.3. Determіnarea factorіlor de rіsc profesionalі ……………………….112
7.4 Rezultatele audiometriei liminare tonale…………………………….116
7.5. Metode de evaluare a efectelor
generale ale zgomotului industrial……………………………………..118
7.6. HTA ca boală legată de profesie………………………………………..139
7.7. Rezultatele analizei comparative a subiecților cu surditate
sau hipoacuzie profesională șі valorile tensionale ……………….141
CAPITOLUL 8 …………………………………………………………………………144
Discuții…………………………………………………………………………………….144
CAPITOLUL 9 …………………………………………………………………………147
Concluzii………………………………………………………………………………….147
CAPITOLUL 10 ……………………………………………………………………….150
Program de intervențіe – prevențіe……………………………………………….150
ANEXE……………………………………………………………………………………159
OPIS TABELE…………………………………………………………………………..193
OPIS FIGURI……………………………………………………………………………197
OPIS ANEXE …………………………………………………………………………..200
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………201
9A. PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL 1. ZGOMOTUL INDUSTRIAL
CA FACTOR DE RISC OCUPAȚIONAL
1.1. Date generale actuale
Zgomotul definit deseori ca un sunet neplăcut, jenant, reprezintă un
disconfort major la locul de muncă.
1.2. Defіnіțіa zgomotului
Conform International Standard Organization, zgomotul este orice
sunet nedorit, jenant. În completarea definiției intră și noțiunea de “ac –
ceptare” a zgomotului, ca ceva necesar din motive sociale, de interes
colectiv sau familial.
Zgomotul profesional este definit ca fiind un complex de sunete, cu
intensități și înălțimi variate, cu caracteristici diferite, rit¬mice sau arit –
mice, produse continuu sau discontinuu, de mașini, instrumente, aparate,
mijloace de transport intrauzinal, vocea omenească, în timpul activității
profesionale. (2)
CAPITOLUL 2. BOALA V ASCULARĂ HIPERTENSIVĂ
Cercetările epidemiologice și studiile de medicină ocupațională au
identificat, printre factorii cauzali potențiali ai hipertensiunii arteriale ca
boală legată de profesiune: factorii psihosociali și factorii legați de muncă
(zgomotul, vibrațiile, temperatura crescută, distresul etc.). (tabelul nr. 4)
2.4.2.1. Zgomot
Zgomotul acționează (la fel ca alți agenți de stres) prin declanșarea în
organism a unui răspuns ce poate fi nociv pe termen lung și apariția unor
tulburări cunoscute sub denumirea de ,,maladia de stres’’(26,27).
Efectele cardiovasculare sunt cele mai importante și se traduc prin
creșterea tensiunii arteriale sau modificarea unor parametrii biologici.
Numeroase studii experimentale au arătat că expunerea la zgomot cu
intensitatea între 85-90 dB(A), a fost urmată de creșterea presiunii ar –
teriale, fără ca aceasta să mai revină la nivelele inițiale după încetarea
expunerii (28).
2.4. Patogenіa hіpertensіunіі arterіale legată de expunerea la
zgomot
Studiile epidemiologice au demonstrat că hipertensiunea arterială
este întâlnită mai frecvent la muncitorii expuși la zgomot.(31) S-a ob –
10servat că procentul de persoane hipertensive crește cu cât vechimea pro –
fesională este mai mare (31,32) și că valorile tensiunii arteriale sunt mai
mari la persoanele expuse profesional la un nivel de zgomot de peste 85
dB(A) (33,34) decât valorile tensiunii arteriale la persoanele care lucrea –
ză într-un mediu unde nivelul zgomotului este sub 80 dB(A).(35)
1) Prima categorie are un caracter specific – ea corespunde percep –
ției zgomotului și răspunsurilor psihofiziologice ale zgomotelor semnifi –
cative pentru subiect.
2) A doua categorie are un caracter nespecific și se manifestă printr-o
activare difuză cerebrală și vegetativă.(40) Determină stimularea siste –
mului activator din creier prin intermediul colateralelor neuronilor audi –
tivi. Centrii auditivi localizați în aceste zone, datorită impulsurilor neu –
ronale continue și/sau de mare intensitate, intră în stare de excitație care,
conform unor legi fundamentale se extinde și poate determina intrarea în
excitație și a altor centre, neexcitate în mod obișnuit de zgomot, centrii
învecinați și care au o importanță în reglarea tensiunii arteriale (centrii
vasomotori) determinând creșterea tensiunii arteriale, în reglarea funcției
pulmonare (centrii respiratori), centrii ce reglează secrețiile exocrine sau
endocrine, centrii ce reglează ritmul veghe-somn, etc. (40)
CAPITOLUL 3. NEUROFIZIOLOGIA AUZULUI
Analizatorul auditiv captează undele sonore din mediul ambiant, le
recepționează și le codifică în impulsuri nervoase și apoi le transmite
spre scoarță unde sunt transformate în senzație auditivă. Cortexul auditiv
este reprezentat de ariile 41, 42 și 22 a lui Brodmann. Câmpurile 41 și
42 au conexiuni cu o serie de arii asociate: limbajul, activitățile motorii,
hipotalamusul, SNV . Aceste arii influențează nu numai urechea internă,
ci întreg organismul: circulație, tensiune arterială, respirație, secreții di –
gestive, ritmul biologic veghe-somn, atenție, comportament psihic.
CAPITOLUL 4. EFECTELE ADVERSE ALE ACȚIUNII
ZGOMOTULUI INDUSTRIAL ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
4.2. Efecte adverse generale
Zgomotul este un stimul sonor indezirabil care poate să determine
efecte specifice (leziuni ale receptorilor) sau nespecifice.(45) Efectele
nespecifice se manifestă la nivel fiziologic (modificări cardio-vasculare,
11tulburări respiratorii, disfuncționalități ale sistemului reglat neurohor –
monal) și la nivel comportamental (senzația de neplăcere, modificări ale
comportamentului general, perturbări ale comunicării și performanței).
CAPITOLUL 5. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
CA BOALĂ LEGATĂ DE PROFESIE
Bolile cardiovasculare au o largă răspândire în întreaga lume.Aceste
boli au devenit o problemă și pentru medicina muncii, dată fiind asocie –
rea cu unii factori ai condiției de muncă.
Evaluarea relației cauzale demonstrative între factorii de risc profesio –
nali și hipertensiunea arterială se poate face prin mai multe procedee. (104)
Riscul relativ reprezintă raportul între incidența în condiții de ex –
punere profesională și incidența bolii în lotul martor (105) și răspunde
la întrebarea: de câte ori subiecții expuși au mai multe șanse față de cei
ne-expuși, pentru a face boala ?
B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE
CAPITOLUL 6. IPOTEZA DE LUCRU, MATERIAL
ȘI METODOLOGIE DE LUCRU
6.1. Ipoteza de lucru
În acest studiu am plecat de la ipoteza că expunerea la zgomot pro –
fesional intens poate determina, pe lângă efecte locale specifice și efecte
generale, mai ales creșterea, pe termen lung a prevalenței hipertensiunii
arteriale. (120, 121, 122)
6.2. Material de studiu
Cercetarea s-a efectuat pe 200 de subiecți care au fost divizați în
două loturi (Fig. nr.8):
�������������������������������������������������������
�����������
���������������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������� �������������������������� ��������������������������������������
���������� ��������� �������� �������������� ������ ��������� ��� ����� ������������� ��� ���������������
������������������������������ ������������������ �����
��������������������������������� ����������������������������������� ���������������������������������
������ ��� ������ ������� ������ �� ��������� ��� �������� ���� ��� ����� ���� ���������� ������� ��� ���� ������
��������������������-�����������������������������
��������������������������������
�������������������������������������������
��������������������
���������I���������������
���������������������������������������������������������������������������
����������������������������������������������������������������������������� ���������
������������������������������������ ����������������������������� ���������������
���������������������������
������������-����������������� ������������������������������������������������ ������
�������
����������������������������������– �� �����������������������������
������������������
������������
�����������������
������������
����������������������������
������������
�����������
�����������������������
�������������������������������������������������������
�����������
���������������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������� �������������������������� ��������������������������������������
���������� ��������� �������� �������������� ������ ��������� ��� ����� ������������� ��� ���������������
������������������������������ ������������������ �����
��������������������������������� ����������������������������������� ���������������������������������
������ ��� ������ ������� ������ �� ��������� ��� �������� ���� ��� ����� ���� ���������� ������� ��� ���� ������
��������������������-�����������������������������
��������������������������������
�������������������������������������������
��������������������
���������I���������������
���������������������������������������������������������������������������
����������������������������������������������������������������������������� ���������
������������������������������������ ����������������������������� ���������������
���������������������������
������������-����������������� ������������������������������������������������ ������
�������
����������������������������������– �� �����������������������������
������������������
������������
�����������������
������������
����������������������������
������������
�����������
�����������������������
12Figura nr. 10. Lotul martor
Ambele loturi sunt formate numai din bărbați și nu există diferen –
țe semnificative statistic sub aspectul parametrilor: vârstă și vechime în
muncă.
În vederea selecționării celor 200 de salariați ce compun lotul de
studiu am folosit următoarele metode de lucru:
– datele din dosarele medicale ale angajaților;
– date din care să reiasă vechimea profesională în mediul cu zgomot
peste limitele maxime admise, date culese din carnetele de muncă ale
salariaților;
– date din registrul de evidență a bolilor profesionale de la nivelul
Direcției de Sănătate Publică a județului Prahova;
– examenul clinic general și pe aparate;
– măsurarea tensiunii arteriale la intrarea și la ieșirea din schimb;
– chestionar pentru evaluarea stării de sănătate a personalului din lo –
�
������������������������������
����������������������������
��������������������������������������������������������������������������������������������
����������������������������� �������������������������
��� �������� �������������� ������ ���� ��� ����� ����� ��� ������� ������ ��� ������� ��� ��������
����������������������������
– �������������������������� �������������������
– ������������������������������������������������ ��������� ���������������������
������������������� ������������������������� �����������������������
– ����� ���� ���������� ��� ��������� �� �������� �� ����������� ��� ��� ������� ��������� ���
������������������� ������������������
– ��������������������������������������
������������
�����������������
������
�����������
����������
CTC
�����������
������-
����������������
����������
�������������
�����������
����������
�����������
�����������
�����������
����������
���������
���������� �����������������
���������������
�������������
������������
���������������
����������
����������� ������
��������
����������� �����������������
����������� �������
������
����������� �������
�����
�����������
13turile studiate: datele personale ale fiecărui salariat selecționat (nume,
prenume, vârstă, condiții de viață, funcție, muncă în tura de noapte, ve –
chimea profesională totală și vechimea profesională în mediu cu zgo –
mot), antecedente heredocolaterale de boli cardiovasculare; antecedente
personale patologice; obiceiurile de a fuma, de a consuma alcool, cafea,
sare; înălțime, greutate, valorile tensionale, incluzând cea mai mare va –
loare a tensiunii arteriale, când a efectuat ultimul control medical de ru –
tină la medicul de familie, enumerarea principalilor factori de risc pentru
sănătate de la locul de muncă ;
– chestionar din care să reiasă dacă locul de muncă este prea zgomo –
tos;
– chestionar ,,testați-vă auzul”.
6.2.1. Selecțіonarea subіecțіlor
Criteriile de selecționare a lotului de studiu au fost: sexul (exclusiv
masculin); vârsta; antecedente de hipertensiune arterială, hipoacuzie sau
surditate profesională; expunerea profesională documentată la zgomot
peste 87 dB, cu o vechime de expunere profesională la zgomot mai mare
de 10 ani.
• în funcție de locul desfășurării activităților
Subiecții selecționați au fost dintre angajații secțiilor: Cazangerie
(Grea și Ușoară), Sculărie, Atelier Pregătire, Atelier Uzinaj și Atelier
Forjă deoarece la aceste locuri de muncă s-au înregistrat cele mai mari
depășiri ale valorilor limită admisibile pentru zgomot. (tabel nr. 10, fig.
nr. 11)
�� – ���������������������������������� ���������������������������������
– ����������������������������������������������������������������� �������������������
��������������������������������������������������������� ������������������������������������
��������������������������������������������� �������������������������������������������
�������������������������������������������������������������������������� ������������
��������������������� ��������������� ����������� ������������������������ ����� ����������
��������������������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������������������������������������������������������������
���������������������������� ������������������������ �
– ������������������������������������ ���������������������������������
– ���������� ���������-����������
���������������������������������
����������������������������������������������� ������������������������������������
�������� ������������ ��� �������������� ����������� ����������� ���� ���������� �������������������������������������������������������� �����������������������������������������
���������������������� ��������������������
/g120 �����������������������������������������������
���������� ������������� ��� ����� ������� ���������� ����������� ����������� ������ ��� ������������������� �������� ����������� �������� ������� ��� �������� ������ ��������� ��� ������� ������� ���
������ �-��� ������������ ����� ���� ����� ��� ������ ���� ���������� ������� ����������� �������
������� ���������������������������
���� ��������
����������������������������� ���������������������������
����
���� ������ ����������������� �������
�� ����������������� ��� �����
�� ��������������� �� ����
�� ����������������� �� �����
�� �������������� � ����
�� ������������� � ��
��� ����� ��� ����
14 11
������������������������������������� ��������������������������������
������������
�������������������������������������������� ������������������������������������������
����
���� ��������������������������� ����������������� �������
�� 1��– ������ � ����
�� ���– ������ �� �����
�� 21 – ������ �� ���
�� ������������ �� ���
�����������
����������������������������������������������������������������������������������������
���� ���� ��������������������������������� ����������������� �������
�� ���– ������ �� ���
�� ���– ������ �� �����
�� 21 – ������ �� �����
�� ������������ �� �����
15 12
���������� ������������������� ����������������������������� �������������������������
����������� �� ����� ���������� ��� ���� ���� ����� �� ��� ������� ����������� ����-��� �������� ���
������������������������������������������������������������������������������������������
����������������������������������������������
�����������������������������������������������������������������������������������������
����������������������������������������������� ���������������������������������������������
�����������
������������������������ �������������������������� �����������������������
��������
������ �������������� ��������� �������
�� ���������� �� ���
�� �������� � �����
�� ��������� 12 ���
�� ������ 1 ���
�� ����� 3 ���
����������������������������������������������������������������������������������������������
������ ��� �������� ����� ���� ������� ��� ��������� ����������� ��� ��������� �������� ����� ���� ���
��������������������������������
12
���������� ������������������� ����������������������������� �������������������������
����������� �� ����� ���������� ��� ���� ���� ����� �� ��� ������� ����������� ����-��� �������� ���
������������������������������������������������������������������������������������������
����������������������������������������������
�����������������������������������������������������������������������������������������
����������������������������������������������� ���������������������������������������������
�����������
������������������������ �������������������������� �����������������������
��������
������ �������������� ��������� �������
�� ���������� �� ���
�� �������� � �����
�� ��������� 12 ���
�� ������ 1 ���
�� ����� 3 ���
����������������������������������������������������������������������������������������������
������ ��� �������� ����� ���� ������� ��� ��������� ����������� ��� ��������� �������� ����� ���� ���
�������������������������������� Fig. nr.18 Distribuția salariaților, din lotul de studiu, cu surdita –
te și hipoacuzie
Surditatea a fost semnalată în 32% din cazuri la secția pregătire, în –
tr-un procent de aproximativ 10% mai scăzut la secțiile cazangerie și
uzinaj iar un procent cu aproximativ 15% mai scăzut la secțiile sculărie
și forjă.
Hipoacuzia a fost prezentă în 41% din cazuri la secția cazangerie, în
aproximativ 35% la secțiile sculărie și pregătire și în procent de aproxi –
mativ 20% la secțiile uzinaj și forjă.
Tabel nr.18
Distribuția salariaților, din lotul de studiu, cu hipertensiune arterială
Hipertensiunea arterială a fost întâlnită mai frecvent la secțiile forjă
și pregătire (aprox. 50%), un procent ușor mai scăzut în secțiile cazange –
rie și sculărie (aprox. 40%) iar în secția uzinaj doar un caz (20%).
16Tabel nr.19
Distribuția salariaților, din lotul de studiu,pe secții în funcție de
bolile cronice
13 �����������
����������������������������������������� �������������������������������������������
���
����
������ �����
�������� ��������� ��������� ������
������� �����
�������� �
�������� �������� ����������
����
�� ���������� ���
��� 31 ��� � �� 11 ��� 1 �� � ��
�� �������� 1
���� 2 ����� 1 ���� 1 ���� 1 ���� 1 ����
�� ��������� ��
��� � ��� 1 �� 3 ��� 2 �� 3 ���
�� ������ � 1
��� � � � 1
���
�� ����� � 2
3���� � 1
����� � �
����������������������������� �-�������������������������������
/g120 ������������������������ �����������������������������������������������
������������
�����������������������������������������������������
����
���� ������ ����������������� �������
�� ��������������� �� ���
�� ������������������������ � ���
�� ��������������� 13 ���
�� ����������������������������������� 12 ���
�� ����������������������� 3 ��
��� ����� �� ����
������������
����������������������������� ���������������������������� ���������������������������
�������� ��������������������������� ����������������� �������
�� ���– ������ � ���
�� ���– ������ � ���
�� 21 – ������ � ���
�� ������������ �� ��� Caracterizarea lotului martor s-a făcut după aceleași criterii:
• în funcție de locul desfășurării activităților (tabel nr.20, fig.nr.21)
Tabel nr. 20
Distribuția salariaților, din lotul martor, pe secții
Tabel nr. 21
Distribuția salariaților, din lotul martor, pe grupe de vechime
profesională totală
17 �� �����������
������������������������ ����������������������� �����������������������
����
����
������ ������������� ���������
�������
�� ��������������� 2 �����
�� �������������� ���������� 1 �����
�� ������������������ � ��
�� ����������������������������������� 2 �����
�� ����������������������� � ��
����������������������������������������������������������������������������������������������
������������������������������������
�����������
����������������������������������������� �����������������������������������������
���
����
������ ����� �������� ��������
������ ���� ������ ������� ����� �������� ��������� �������� ����������
�������
�� ��������������� 2
����� � ����� 1 ���� 1 ���� 2 ����� 1 ����
�� �������������
����������� � 3
����� 2 ��� 1 ����� 1 ����� 1 �����
�� ������������i 1
���� 2 ����� � � 1
���� 3 �����
�� ����������
��������������������� �3 ��� � ����� � � � 1
����
�� ����������������������� � 3
���� � 1
����� � 1
�����
������ ��������� ���������� �� ����� ���������� ��� ���� ���� ������� ��� ������� �����������
������������������������������������ ������������������������������
������������������������������
������������������������������� ����������������������
���������������������������������������������
������������������������������ �������������������������� ����������������������������
������������������������������������� Tabel nr.27
Distribuția salariaților, din lotul martor, cu hipertensiune arterială
Hipertensiune arterială întâlnim la salariații din serviciile proiectare
tehnologică, CTC, și managementul calității (aprox. 15%).
Tabel nr.28
Distribuția salariaților, din lotul martor, pe secții în
funcție de bolile cronice
Boală cardiacă ischemică a fost semnalată în 25% din cazuri la sec –
ția proiectare tehnologică și sub 15% din cazuri la secțile CTC și birou
vânzări.
6.3. Metodologіe de lucru
6.3.1. Caracterizarea intreprinderii luate in studiu conține date
despre: profilul de activitate, fluxul tehnologic, factorii de risc profesio –
nal, sănătatea și securitatea în muncă.
6.3.2. Analiza stării de sănătate
Bolile cronice au fost înregistrate în dosarele medicale ale salaria –
ților. Analiza bolilor cronice s-a făcut pe secții, pe grupe de vârstă, în
funcție de vechimea profesională totală și în mediu cu zgomot. O atenție
deosebită s-a acordat hipertensiunii arteriale (tabel nr. 31, 32, 33, 34, fig.
18nr. 29) în condiții de expunere la zgomot.
La secția cazangerie, hipertensiunea arterială este întâlnită la toate
cele 4 grupe de vechime cu incidență mai mare în cazul vechimii mai
mare de 25 de ani (74%). La secțiile sculărie și pregătire peste 90% din
cazuri sunt muncitori cu vechime peste 25 de ani, respectiv un procent
de 66 % la secția forjă. La secția uzinaj avem un singur caz la grupa de
vechime 16-20 ani.
Tabel nr. 31
Distribuția salariaților cu hipertensiune arterială, din lotul de
studiu, pe secții și grupe de vechime profesională totală
Tabel nr. 32
Distribuția salariaților cu hipertensiune arterială,
din lotul de studiu, pe secții și durată de expunere la zgomot
La secțiile cazangerie și pregătire se observă o creștere a numărului
de cazuri cu hipertensiune arterială odată cu creșterea duratei de expune –
re la zgomot. La secțiile uzinaj și forjă majoritatea cazurilor sunt întâlnite
în situația unei durate de expunere între 16 și 20 ani. �� �������������������������������������������������� ��������������������������������������������������-��
������ ��� �������� ��� ������ ��� �������� ��� �������� ��� ��������� ������������� ������� ��� ��� ������ ���
�����������������������������-������������������� ����������������������������������������������������
��� ����������������� �����������������
���������������������������������������������������������������������������������������������������
���������� ���� ����� ��� ������ ��������� ���� ����� ��� ��� ��� ���� ������� ��� ��������� ��������� ���
������������������������������������������������� ������������������������ ���������������������
����������������������� ���������������������������������� ��������������� �����������-������������������������������������
������������
����������������������������� ��������������������� �������������������������������������
������������������� �����������������
��������
������
���������������������������
���– ������ ���– ������ 21 – ������� ������������
�� ���������� 2 ������ 3 ���� � ����� 32 �������
�� �������� � � � � ������
�� ��������� � 1 ������ � 11 �������
�� ������ � 1 ������ � �
�� ����� � 1 ������� � 2 �������
������������
����������������������������� ��������������������� �������������������������������������
������������������ ���������
����
����
������ ����������������������������
���– ������ ���– ������ 21 – ������� ������������
�� ���������� � ������ � ������� � ������� �� �������
�� �������� � � � � ������
�� ��������� � 2 ������� 2 ������� � �������
�� ������ � 1
���� � �
�� ����� � 2 ������� � 1 �������
�� �������������������������������������������������� ��������������������������������������������������-��
������ ��� �������� ��� ������ ��� �������� ��� �������� ��� ��������� ������������� ������� ��� ��� ������ ���
�����������������������������-������������������� ����������������������������������������������������
��� ����������������� �����������������
���������������������������������������������������������������������������������������������������
���������� ���� ����� ��� ������ ��������� ���� ����� ��� ��� ��� ���� ������� ��� ��������� ��������� ���
������������������������������������������������� ������������������������ ���������������������
����������������������� ���������������������������������� ��������������� �����������-������������������������������������
������������
����������������������������� ��������������������� �������������������������������������
������������������� �����������������
��������
������
���������������������������
���– ������ ���– ������ 21 – ������� ������������
�� ���������� 2 ������ 3 ���� � ����� 32 �������
�� �������� � � � � ������
�� ��������� � 1 ������ � 11 �������
�� ������ � 1 ������ � �
�� ����� � 1 ������� � 2 �������
������������
����������������������������� ��������������������� �������������������������������������
������������������ ���������
��������
������ ����������������������������
���– ������ ���– ������ 21 – ������� ������������
�� ���������� � ������ � ������� � ������� �� �������
�� �������� � � � � ������
�� ��������� � 2 ������� 2 ������� � �������
�� ������ � 1
���� � �
�� ����� � 2 ������� � 1 �������
196.3.3. Determinarea factorilor de risc profesional
Am efectuat determinări la nivelul Laboratorului ASP , acreditat RE –
NAR, cu aparatură ce corespunde standardelor de calitate europene.
6.3.3.1. Metodologia de apreciere a nivelului zgomotului în secți –
ile luate în studiu
Am determinat nivelul zgomotului în secțiile luate în studiu cu aju –
torul sonometrului digital cu integrator tip Quest model 2900, cu rețele
de ponderare A, C și LIN. Limita maximă admisă este de 87 dB(A) Leq
pentru expunere zilnică de 8 ore. (106)
6.3.3.2. Metodologia de apreciere a noxelor asociate
Pulberile reprezintă aerosoli de particule inerte.
Pentru detectarea pulberilor prezente sub formă de particule solide
am efectuat determinări momentane de aluminiu, cupru, nichel, titan, di –
oxid de siliciu liber cristalin în atmosfera locurilor de muncă în zona
respiratorie a muncitorilor din Secția Cazangerie, Secția Sculărie, Atelier
Uzinaj, Atelier Pregătire și Atelier Forjă.
6.3.3.3. Metodologia de evaluare a microclimatului
Am determinat umiditatea relativă, temperatura și viteza curenților
de aer cu trusa digitală tip Therm-Ahlborn.
Datorită faptului că muncitorii care lucrează în secțiile și atelierele
selecționate depun un efort fizic mediu (clasa de metabolism 234<M<360
W) limita maximă pentru temperatură este de 25° C, viteza curenților de
aer nu trebuie să depășească 0,4 m⁄secundă și umiditatea relativă trebuie
să fie sub 70%. (conform EN 27243, stresul termic la om pe baza indice –
lui WBGT.)
6.3.4. Audiometria liminară tonală
Audiometria liminară tonală reprezintă examinarea de bază a auzului
și permite aprecierea pragului de detectare al sunetelor. Rezultatul aces –
tui test oferă două curbe pentru fiecare ureche. Interpretarea acestor curbe
ne permite aprecierea gradului pierderii auditive și a tipului de surditate.
6.3.5. Metode de evaluare a efectelor generale ale zgomotului
industrial
6.3.5.1. Măsurarea valorіlor tensiunii arteriale (la început șі
sfârșіt de schimb)
În cadrul examenului clinic am măsurat tensiunea arterială, prin de –
terminări repetate, la început și sfârșit de schimb, la subiecții examinați
20cu ajutorul unui tensiometru clasic cu manșetă.
Conform recomandărilor din ghidurile europene, valorile norma –
le ale tensiunii arteriale sunt situate sub 140 mmHg TA sistolică și 90
mmHg TA diastolică și se consideră hipertensiune arterială când valori –
le înregistrate sunt peste aceste valori, încadrându-se în cele 3 clase de
risc cardiovascular. Măsurarea corectă a tensiunii arteriale este extrem de
importantă pentru diagnostic, fiind absolut necesară îndepărtarea poten –
țialilor factori de eroare: „hipertensiunea de halat alb” sau alte condiții
speciale care ar putea determina creșterea tensiunii (fumatul, stressul,
consumul de cafea etc.).
6.3.5.2. EKG
În cadrul examenului clinic am efectuat electrocardiograma cu aju –
torul unui electrocardiograf portabil marca Aspel. Electrocardiograma
poate fi normală sau poate evidenția hipertrofie atrială stângă, hipertrofie
ventriculară stângă, modificări ischemice ale segmentului ST și undei T,
precum și diferite tipuri de aritmii. (8,107)
6.3.5.3. Analize biochimice (colesterol,trigliceride, lipide, gluco –
ză serică)
Colesterolul total, trigliceridele, lipidele și glucoza serică au fost de –
terminate după recoltarea sângelui prin metoda spectrofotometrică folo –
sind un analizator automat.
Valorile normale pentru colesterolul total sunt < 200 mg⁄dl, pentru
trigliceride < 150 mg⁄dl, pentru lipide 400 – 700 mg⁄dl și pentru glucoza
serică între 60 – 110 mg⁄dl.
6.3.5.4. Determinarea biochimică a acidului vanilmandelic uri –
nar la subiecțіі cu HTA
Determinarea acidului vanilmandelic se face din urina colectată în 24
ore. Se folosește metoda cromatografică – spectrofotometrică folosind un
analizator automat. Valorile normale 1-11 mg/24h.
6.3.5.5. Examen psihologic
– suprasolicitare psihică prin ritmul de muncă, (118)
– suprasolicitare psihică prin decizii în termen scurt,
– suprasolicitare psihică prin operații repetitive rapide, (119)
– monotonia muncii.
6.3.5.6. Chestionar de stres
Chestionarul este confidențial, cu întrebări care iau în calcul proble –
21mele legate de influența zgomotului de la locul de muncă asupra stării de
sănătate a muncitorilor expuși. (109,110)
6.3.6. HTA ca boală legată de profesie (risc relativ și fracție
etiologică profesională)
Pentru a arăta că există o legătură de cauzalitate între factorii de risc
din mediul de muncă, respectiv zgomotul și hipertensiunea arterială apă –
rută după un interval de timp de expunere profesională la zgomot peste
limitele maxim admise am calculat riscul relativ (RR) și fracția etiologică
profesională (FEP). (23, 105, 112) (Tabel nr. 36)
6.3.7. Analiza comparativă a subiecțіlor cu surditate sau hi –
poacuzie profesională șі valorіle tensіonale
Am efectuat o analiză comparativă pe lotul de studiu cu privire la
valorile tensionale ale subiecților cu surditate sau hipoacuzie.
6.3.8. Prelucrarea statіstіcă a datelor cu ajutorul programuluі
SPPS versiunea 19.
CAPITOLUL 7
REZULTATE
7.1. Caracterіzarea întreprіnderіі luate în studіu
Întreprinderea luată în studiu este unul din principalii fabricanți de
utilaje sub presiune pentru rafinării, industria chimică, petrochimică,
energetică din România.
7.1.3. Măsuri de securitate și protecția muncii
În uzină există Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă care
funcționează în baza deciziei angajatorului și a regulamentului propriu
cu respectarea prevederilor H.G. 1425/2006 (5) modificată prin H.G.
955/2010 (6).
7.1.4. Organizarea asistenței medicale
Asistența medicală este organizată sub forma Cabinetului Medical de
medicina muncii unde funcționează, permanent, un medic de medicina
muncii/medicină generală și un cadru mediu medical.
7.2. Analiza stărіі de sănătate
Îmbolnăvirile prin boli cronice care au fost depistate au fost consem –
nate de către medicul specialist de medicina muncii în dosarele medicale
ale angajaților.
22Au fost investigate 150 de persoane care compun lotul de studiu din
secțiile Cazangerie, Sculărie, Atelierele de Pregătire, Uzinaj și Forjă și 50
de persoane care compun lotul martor din Serviciul CTC, Biroul vânzări,
Serviciul proiectare tehnologică și Serviciul marketing.(fig. nr. 34)
Tabel nr. 51
Valorile nivelului de zgomot pe secții
Din punct de vedere al noxelor determinate, se observă că zgomotul pre –
zintă valori peste limita admisă de 87 dB în secțiile: Cazangerie, Pregăti –
re și Uzinaj.(tabel nr.51)
Fig. nr. 50 Studiu privind valorile tensionale la subiecții din lotul de
studiu în funcție de durata de expunere la zgomot �� ������������������� �����������
������������������������������������������������� ���������������������� ��������������������
�������������������������������� �����������������������������������
����������������������������� ����������������������������� �������������������������������
������������������ ������������������ ���������������������������� �����������������������
�������������������������������� ����������� ����������������� �����������������������������
�����������������������
������������
��������������������������������������
����
���� ������ ����������� ������������������
����� ���������������������
����� ����������������������
������������� �����
�� ���������� ���� �� ����
�� �������� ���� �� –
�� ��������� ���� �� ���
�� ������ ���� �� ���
�� ����� ���� �� –
������������������� ��������������������������� ����������������������� �������������������
��������������������������� ��������������� �������������������� ��������������������
����� ���� ��� ������� �������� ��������� ����������� ��� ���������� ���� ������ ��� ������� ���
����������������� ����������������������������������������������������������������������������������������������
�� ������������������� �����������
������������������������������������������������� ���������������������� ��������������������
�������������������������������� �����������������������������������
����������������������������� ����������������������������� �������������������������������
������������������ ������������������ ���������������������������� �����������������������
�������������������������������� ����������� ����������������� �����������������������������
�����������������������
������������
��������������������������������������
����
���� ������ ����������� ������������������
����� ���������������������
����� ����������������������
������������� �����
�� ���������� ���� �� ����
�� �������� ���� �� –
�� ��������� ���� �� ���
�� ������ ���� �� ���
�� ����� ���� �� –
������������������� ��������������������������� ����������������������� �������������������
��������������������������� ��������������� �������������������� ��������������������
����� ���� ��� ������� �������� ��������� ����������� ��� ���������� ���� ������ ��� ������� ���
����������������� ����������������������������������������������������������������������������������������������
23La cei 150 subiecți din lotul de studiu și 50 subiecți din lotul martor am
determinat valorile glucozei serice, colesterolului, trigliceridelor și lipi –
delor totale.
�� ����������������������������������������������� ��������������������� ������������������
������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������� ������������������������������
����������� �������������������������� �����������������������������
����������� �������������������������������������������������������� �� ����������������������������������������������� ��������������������� ������������������
������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������� ������������������������������
����������� �������������������������� �����������������������������
����������� �������������������������������������������������������� �� ����������������������������������������������� ��������������������� ������������������
������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������� ������������������������������
����������� �������������������������� �����������������������������
����������� �������������������������������������������������������� Fig. nr. 51 Distribuția valorilor
glucozei serice în lotul de studiu
Fig. nr. 52 Distribuția valorilor
colesterolului în lotul de studiu
Fig. nr. 53 Distribuția valorilor
trigliceridelor în lotul de studiu
24Distribuția valorilor glucozei serice, colesterolului și trigliceridelor în lo –
tul martor este redată în figurile: 57, 58, 59.
21 ������������ ���������� ��������� �������� ��������� ������ ��� ���������������� ��� ������ ������� �����
�������������������������������
�������������������������������������� ����������������������������
�������������������������������������� ���������������������������
������������������������������������������������������������������
21 ������������ ���������� ��������� �������� ��������� ������ ��� ���������������� ��� ������ ������� �����
�������������������������������
�������������������������������������� ����������������������������
�������������������������������������� ���������������������������
������������������������������������������������������������������ 21 ������������ ���������� ��������� �������� ��������� ������ ��� ���������������� ��� ������ ������� �����
�������������������������������
�������������������������������������� ����������������������������
�������������������������������������� ���������������������������
������������������������������������������������������������������ Fig. nr. 57 Distribuția valorilor
glucozei serice în lotul martor
Fig. nr. 58 Distribuția valorilor
colesterolului în lotul martor
Fig. nr. 59 Distribuția valorilor
trigliceridelor în lotul martor
25Tabel nr. 70
Corelații între nivelul de zgomot, hipertensiunea arterială
și valorile acidului vanilmandelic urinar la lotul de studiu
22
������������
���������������������������� ������������������������� ����������������������������
��������������������� ������������������
�������
�������
��� ����� ������������ �������������� ������������ ������� ��������� ��������� �������������� ���
���������������������� ��������������������������������� �������������������� �����������������
�������������������������������
���������������������������������������������� ������������������������������������������
��������������������������������������������������������������������������������
���������� Nu sunt considerate semnificative diferențele dintre valorile acidului
vanilmandelic la cele 5 secții atât în cazul persoanelor care prezintă HTA
(p=0.905) cât și cazul persoanlor care nu prezintă HTA (p=0.285).
Se constată însă, în toate secțiile, valori semnificativ mai scăzute
ale acidului vanil mandelic la persoanle care nu prezintă HTA față de
persoanele care prezintă HTA (p=0.000).
267.6. HTA ca boală legată de profesie
Tabel nr. 71
Studiu comparativ al riscului de a avea HTA la persoanele
expuse la zgomot/ persoanele neexpuse la zgomot
23 ����������������������� �������������
���� ����� ��
����������������� ������ ���������������������� ������� ��������������������/
�����������������������������
������ �������� �����
��������� ������� ���
������
��
��
���
��������� ��������� ���������
�
�� ��
������������ �������
�����–––– ������
������������������������������������������������������������������������������������������
�����- 1
������–––– ���������������
�����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������
����������������������������� �������������������������� �������������������������������
����������������������������������������������� �������������������������� �������������������������������������������������
������������������������ ����������-������������������������������ ��������������������������������
�����������
��������������������������������������������������������������������������������������
�������������������������������������������� �����������������������������������������������
��������������������������������������������������
��
�����–– ������������������������� �����– ��������������������������������
���
�
�����– ������������������������ �����– ������������������������������������
��
27Probabilitatea de îmbolnăvire prin hipertensiune arterială în lotul de
studiu este de 43 % iar în lotul martor este de 10 %.
7.7. Rezultatele analizei comparative a subiecților cu surditate
sau hipoacuzie profesională șі valorile tensionale
T a b e l n r . 7 3
Distribuția salariaților cu hipoacuzie și hipertensiune
arterială, din lotul de studiu
�� ������������������� ������������������������ ������������������������ ������������������������
���������������������������������
����� ������������ ��������� ������������ �� � ����������� ��� ������� ��� ���� �����������
��������������� ��������������������
������������
����������������������������� ������������������� ��������������������������������������
����
����
������ ����������������������������
���– ������ ���– ������ 21 – ������� ������������
�� ���������� 3
����� � ����� 3 ����� �� �����
�� �������� � � � �
����
�� ��������� � 2
����� 1 ����� � �����
�� ������ � 1
���� � �
�� ����� � � � 1
����
������� ����
����������������������������� ���������������������������� ����������������������������
�� ������������������� ������������������������ ������������������������ ������������������������
���������������������������������
����� ������������ ��������� ������������ �� � ����������� ��� ������� ��� ���� �����������
��������������� ��������������������
������������
����������������������������� ������������������� ��������������������������������������
����
����
������ ����������������������������
���– ������ ���– ������ 21 – ������� ������������
�� ���������� 3
����� �
����� 3 ����� �� �����
�� �������� � � � �
����
�� ��������� � 2
����� 1
����� � �����
�� ������ � 1
���� � �
�� ����� � � � 1
����
������� ����
����������������������������� ���������������������������� ����������������������������
Tabel nr.75
Distribuția salariaților cu surditate și hipertensiune
arterială, din lotul de studiu
28Procentul celor la care s-a instalat surditatea și nu prezintă
HTA (24 cazuri, 68,6%) este semnificativ mai mare (testul Binomial:
p=0.041) decât al celor la care s-a instalat surditatea și prezintă HTA
(11 cazuri, 31.4%) (Tabel nr.75, fig. nr. 62).
În figura de mai jos se prezintă secțiile unde avem persoane la care
s-a instalat surditatea și prezinta HTA (11 cazuri) (Figura nr.63)
��
�������������������������-������������������������������������������������������������
����� ������������� ���� ���� �������� ��� ������� ��������� ������ ��� ������ ��� ����� �-��
����������������������������������������� �����������������������������������������
������������������������������������������������ ���������������������� -����������������������
��������������� ����������� ��������������
������������������������������������������������������������� ������������������������������
������
�������������������������-������ ���������������������������������� ����������� �����
������������� ���� ����� ������ ��� ������ ��� ����� �-�� ��������� ����������� ��� ��������� ��� ����
���������
����������������������������������������������� �����������������������������������������������
��������� ��������������� ���������� ��� ����� � ��� ������� �������� ���� � ����������� �����������
������������������������������������������������ ��������������������������������������������
������������������������������������������������������������������������������������������������������ ��� ������������� �������� ��������� ��������� ��� ��������� ������� ��� ���� ����������
������������������������� ��������������-�������������� �����������������������
Fig. nr. 63 Distribuția salariaților cu surditate și hipertensiune
arterială, din lotul de studiu
Procentul celor la care s-a instalat surditatea și nu prezintă HTA (24
cazuri) este semnificativ mai mare decât al celor la care s-a instalat surdi –
tatea și prezintă HTA (11 cazuri).
Dacă în absența surdității și hipoacuziei sau prezența hipoacuziei și
absența surdității este prezentă hipertensiunea arterială în mediu cu zgo –
mot intens, după instalarea surdității profesionale de percepție, cu lezarea
urechii interne (organul lui Corti, ganglionul spiral al lui Corti) cât și
posibil a structurilor cerebrale aferente, valorile tensionale scad, uneori
până la normalizare. Aceasta datorită faptului că influxul nervos nu mai
depășește urechea internă care se constituie într-o barieră în transmiterea
zgomotului.
29CAPITOLUL 8
DISCUȚII
Studiul a fost efectuat la UZUC Ploiești, una din principale între –
prinderi producătoare de utilaje sub presiune pentru rafinării, industria
chimică, petrochimică, energetică din România.
Scopul cercetării a fost acela de a analiza factorii de risc profesional
și de a demonstra că expunerea la zgomot profesional intens poate deter –
mina, pe termen lung, creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale.
Premisa de la care am plecat a fost aceea că zgomotul peste limita
maximă admisă de 87 dB, asociat cu o vechime profesională în zgomot
mai mare de 10 ani, produce scăderea auzului, care evoluează progresiv
până la surditate completă.
Studiul realizat a demonstrat că, expunerea la zgomot a crescut riscul
de îmbolnăvire prin hipertensiune arterială de 6,88 ori la lotul de studiu
comparativ cu lotul martor – RR este 6,88 iar FEP este 85,46 %. Proba –
bilitatea de îmbolnăvire prin hipertensiune arterială în lotul de studiu este
de 43 % iar în lotul martor este de 10 %. Aceste rezultate sunt în concor –
danță cu alte studii din literatura internațională și literatura de specialitate
de la noi din țară. Considerații clinice, epidemiologice și patogenetice
”(132); ,,Influența zgomotului profesional asupra stării de sănătate – stu –
diu comparativ pe profesii și locuri de muncă ”(133); ,, Aspecte privind
impactul zgomotului profesional într-o societate comercială tânără din
județul Timiș”(134); ,,Impactul zgomotului asupra capacității de muncă
a salariaților”(135).
Pentru a preveni apariția hipoacuziei și surdității datorate expune –
rii la zgomot profesional, dar și a hipertensiunii arteriale această analiză
complexă poate constitui un punct de plecare pentru elaborarea unui pro –
gram de conservare a auzului la locul de muncă.
Acest program poate contribui la educarea și motivarea salariaților
pentru a se proteja de expunerea la zgomot. Prevenirea pierderii audi –
tive de origine profesională determină o mai bună calitate a vieții prin
menținerea comunicării verbale interumane, a capacității de recepționare
a semnalelor de avertizare sonoră din cadrul activității profesionale, di –
minuarea senzației de oboseală auditivă datorită reducerii expunerii la
zgomot.
30CAPITOLUL 9
CONCLUZII GENERALE
Analizând datele statistice ale studiului și concluziile analizelor
clinico-biologice se poate spune că:
1. În acestă lucrare mi-am propus să studiez corelația între expunerea
profesională la zgomot de peste 87 dB și hipertensiunea arterială.
2.Populația studiată a cuprins un lot de 150 muncitori, de sex mas –
culin, expuși la zgomot profesional ce depășește limita admisibilă de 87
dB și un lot de 50 de persoane fără expunere profesională semnificativă
la zgomot (personal TESA).
3. Zgomotul profesional reprezintă o noxă importantă în afectarea
sănătății lucrătorilor și în creșterea riscului de boli profesionale și acci –
dente de muncă.
4. Analiza a demonstrat că hipertensiunea arterială poate fi o boală
legată de profesie în condițiile expunerii la zgomot, atunci când este vor –
ba de expuneri peste limitele admise la locul de muncă.
5. S-a remarcat că zgomotul, ca toți stimulii senzoriali, exercită efec –
te specifice și nespecifice asupra structurilor nervoase centrale care con –
trolează comportamentul.
6. Zgomotul care a atins un anumit grad de intensitate, dacă acționea –
ză un timp îndelungat, produce scăderea auzului, care evoluează progre –
siv până la surditate completă.
7. În acest studiu s-a plecat de la premisa că expunerea la zgomot
profesional intens poate determina, pe lângă efectele locale specifice și
efecte generale, mai ales creșterea, pe termen lung a prevalenței hiper –
tensiunii arteriale.
8. Ipoteza conform căreia expunerea la zgomot peste LMA este un
subiect pentru care există puține dovezi epidemiologice clare în acest
sens.
Studiile mari internaționale au arătat că există o creștere a riscului
relativ pentru hipertensiunea arterială la la persoanele expuse la un nivel
de zgomot de peste 85 dB.
9. Analiza stării de sănătate prin boli cronice a acordat o atenție deo –
sebită hipertensiunii arteriale influențată de expunerea la zgomot intens.
10. S-a constatat că zgomotul din întreprinderea analizată prezintă
31valori peste limita admisă de 87 dB.
11. Atât ultima valoare, cât și cea mai mare valoare a tensiunii ar-
teriale sunt semnificativ mai mari (p= 0,000) în cazul lucrătorilor care
prezintă hipoacuzie față de cei care prezintă surditate sau cei care nu
prezintă nici surditate, nici hipoacuzie.
12. Valorile tensiunii arteriale la lotul de studiu, expus la zgomot in –
tens, sunt semnificativ mai mari față de valorile tensiunii la lotul martor,
fără expunere la zgomot.
13. Există diferențe semnificative ale tensiunii arteriale între lotul
martor și lotul de studiu doar în cazul lucrătorilor cu o vechime profesio –
nală mai mare de 25 ani.
14. Indiferent de durata de expunere la zgomot tensiunea la intrare
este mai mică decât cea la ieșirea din schimbul de lucru.
15. Există o corelație semnificativă, pozitivă, între glucoza serică și
colesterol, atunci când valorile glucozei serice sunt scăzute și valorile
colesterolului sunt, deasemenea, scăzute iar unor valori crescute ale glu –
cozei serice la care corespund valori crescute ale colesterolului (r=0,487,
p=0,000).
16. Există o corelație semnificativă, pozitivă (r=0,618, p=0,000), în –
tre glucoza serică și trigliceride, atunci când valorile glucozei serice sunt
scăzute și valorile trigliceridelor sunt scăzute iar unor valori crescute ale
glucozei serice le corespund valori crescute ale trigliceridelor .
17. Există o corelație semnificativă, pozitivă (r=0,446, p=0,000), în –
tre trigliceride și colesterol, atunci când valorile trigliceridelor sunt scă –
zute și valorile colesterolului sunt, deasemenea, scăzute iar unor valori
crescute ale trigliceridelor le corespund valori crescute ale colesterolului.
18. Există o corelație semnificativă, pozitivă (p=0,000) atât între TAS
la intrare și glucoza serică, colesterol, trigliceride cât și între TAS la ieșire
și aceiași parametrii.
19. Există o corelație semnificativă, pozitivă (p=0,000) atât între
TAD la intrare și glucoza serică, colesterol, trigliceride cât și între TAD
la ieșire și aceiași parametrii.
20. Se observă valori ale coeficienților de corelație ușor mai scăzute
în TAD la ieșire, față de TAD la intrare.
21. În cazul persoanelor cu hipertensiune, la o vârstă mai înaintată
apar modificări ale glucozei serice, în timp ce la persoanele fără tensiune
32nu apar modificări ale glucozei serice indiferent de vârstă.
22. Valorile glucozei serice la lotul de studiu sunt mai mari decât la
lotul martor.
23. Valorile colesterolului la lotul de studiu sunt semnificativ mai
mari (p=0,000) decât la lotul martor.
24. Valorile trigliceridelor, la lotul de studiu, sunt semnificativ mai
mari decât la lotul martor(p=0,002).
25. Se constată că, în toate secțiile din lotul de cercetat, sunt valori
semnificativ mai scăzute ale acidului vanilmandelic la persoanele care nu
prezintă HTA față de persoanele care prezintă HTA (p=0,000).
24. Expunerea la zgomot intens determină un efect de mascare a vo –
cii, respectiv a diferitelor semnale sonore și verbale în timpul desfășurării
proceselor de muncă, ducând la eforturi deosebite de atentie, obositoare,
scăzând eficiența uneia din cele mai importante funcții ale audiției, func –
ția informațională.
25. Zgomotul intens determină scăderea capacității de muncă prin
apariția unei stări de tensiune, scăderea posibilităților de concentrare a
atenției, a coordonării unor mișcări tehnice profesionale, a aptitudinii de
apreciere critică a unor situații.
26. Recepționarea ineficientă a semnalelor acustice de avertizare,
prelungirea timpului de reacție motor și existența unui sindrom de obo –
seală, mai mult sau mai puțin marcat, pot favoriza producerea acciden –
telor de muncă în sectoarele de activitate cu o poluare fonică intensă.
26. Procentul celor la care s-a instalat surditatea și nu prezintă
HTA este semnificativ mai mare decât al celor la care s-a instalat sur –
ditatea și prezintă HTA.
27. Zgomotul acționează asupra întregului organism, inclusiv ure –
chea internă, influențând major tensiunea arterială.
28. Dacă în absența surdității și hipoacuziei sau prezența hipoacu –
ziei și absența surdității este prezentă hipertensiunea arterială în mediu
cu zgomot intens, după instalarea surdității profesionale de percepție,
cu lezarea urechii interne (organul lui Corti, ganglionul spiral al lui
Corti) cât și posibil a structurilor cerebrale aferente, valorile tensionale
scad, uneori până la normalizare. Aceasta datorită faptului că influxul
nervos nu mai depășește urechea internă care se constituie într-o bari –
eră în transmiterea zgomotului.
3329. In final putem concluziona că în lucrarea de față, caracterul
de noutate rezidă în primul rând din aspectul legat de faptul că după
apariția surdității, tensiunea arterială scade.
30. Aceste observații devin foarte importante deoarece au un caracter
de noutate pentru că această problemă, din informațiile pe care le deți –
nem a fost puțin studiată la noi în țară.
CAPITOL 10
PLAN DE INTERVENȚIE – PREVENȚIE
Obiectivul principal al acestui plan de intervenție – prevenție este
acela de a preveni apariția hipoacuziei și surdității (datorate expunerii
profesionale la zgomot) precum și a hipertensiunii arteriale.
Obiectivul secundar este acela de a educa și motiva salariații de a se
proteja împotriva expunerii nonprofesionale la zgomot, la fel de pericu –
loasă ca cea profesională și de a transmite, din cunoștințele lor în materie
de conservare a auzului și persoanelor din anturaj.
Evaluarea expunerii la zgomot este primul pas al planului. Ea pre –
supune ca elemente minimale: măsurarea, înregistrarea și interpretarea
rezultatelor măsurătorii sonometrice.
Primele acțiuni care derivă după stabilirea nivelului de expunere sunt
reprezentate de stabilirea periodicitații evaluării precum și stabilirea pos –
turilor de muncă care vor fi analizate; în acest fel se face trecerea de la
evaluarea inițială la procesul de monitorizare.
În urma evaluării expunerii, medicul :
– poate efectua catagrafierea locurilor de muncă cu nivele peste
80dB(A); angajații care lucrează în aceste locuri țintă vor fi incluși în
programele de conservare a auzului;
– poate beneficia de cunoașterea nivelului de expunere personală zil –
nică la zgomot pentru fiecare post. Nivelul măsurat va fi consemnat în
dosarele medicale ale lucrătorilor.Menționarea expunerii personale zilni –
ce la zgomot, în dosarele medicale ale salariaților, este utilă pentru evalu –
area rezultatelor planului de prevenție – protecție și/sau pentru stabilirea
diagnosticului de profesionalitate, atunci când este cazul;
Pe de altă parte, în urma măsurătorilor, se poate realiza o hartă de
zgomot a unității unde sunt evidențiate zonele în care:
34- angajații sunt implicați în programul de conservare a auzului;
– purtarea echipamentului de protecție auditivă este obligatorie.
Protecția auditivă reprezintă un moment important al planului. En –
ciclopedia de Securitate și Sănătate în Muncă (127) stipulează criteriile
esențiale pentru selectarea tipului de protectori auditivi:
– confortul purtării echipamentului de protecție;
– comoditatea percepută de angajat (echipamentul de protecție este
special adaptat fiecărui expus);
– nivelul de atenuare real care poate fi obținut;
– verificarea adaptării căștilor de protecție și a antifoanelor standard;
– alegerea trebuie făcută între cel puțin două tipuri de antifoane (de
mai multe dimensiuni) și o cască de protecție. Este preferabil ca salariatul
să aibă trei antifoane și două căști de protecție;
Pentru a evalua gradul de protecție realizat se efectuează o nouă exa –
minare audiometrică pentru fiecare angajat, cu scopul de a verifica adap –
tarea cu purtarea echipamentului și utilizarea corespunzătoare a acestuia.
– lucrătorii sunt instruiți cum să poarte în mod corespunzător și cum
să întrețină echipamentul;
– echipamentul de protecție auditivă este înlocuit în mod regulat.
Examinarea audiometrică – la fel ca toate examinările, materialele
necesare și tehnica de realizare a unei audiograme necesită o standardi –
zare.
Pentru angajații a căror audiție s-a deteriorat față de examinarea an –
terioară, este necesară o identificare a cauzelor și inițiarea de noi acțiuni
de instruire sau tehnico-organizatorice, după caz.
Evaluarea eficacității de ansamblu a programului privind prevenirea
pierderii auzului indusă de zgomotul de la locul de muncă se realizează
prin analiza datelor audiometrice.
Departe de a fi o problemă simplă, un plan de intervenție – prevenție
implică o echipă multidisciplinară și o susținere a managementului com –
paniei la realizarea lui. Recomandările la nivel international – prezentate
pe scurt in acest capitol – pot fi o sursă de inspirație pentru crearea unui
ghid de bună practică a programelor de conservare a auzului în Româ –
nia. În esență profilaxia zgomotului se bazează pe trei elemente clasice:
selecție, supravegherea medicală a muncitorilor expuși la zgomot și con –
servarea auzului printr-un complex de măsuri: tehnico-organizatorice,
35ergonomice și medicale. Considerăm că acest lucru este realizabil prin
implicarea tuturor celor care participă la program: evaluatori de risc, res –
ponsabili cu protecția muncii, medici de medicina muncii, medici ORL-
iști, specialiști în asigurări, inspectori de muncă, ergonomi.
BIBLIOGRAFIE – SELECTIVĂ
1. Niculescu T. -Manual de patologie profesională vol. II Editura me –
dicală București 1987
2. Niculescu T. – Medicina Muncii, București: Medmun; 2003. p.
249-51.
3. Estimation du risque auditif attribuable à la musique pour les pro –
fessionnels du monde du spectacle. NS 239, 2004, 29 p.
4. Noise Health. 1998;1(1):6-12. Organizația Mondială a Sănătății și
prevenirea surdității și a deficiențelor de auz cauzate de zgomot. Smith
AW. Prevenirea Surdității și a Deficiențelor de Auz, Organizația Mondi –
ală a Sănătății, CH-1211 Geneva 27, Elveția.
23. Prof. Dr. I. Bardac , Dr. Mihaela Stoia . Elemente de medicina
muncii și boli profesionale . Sibiu : Editura Mira Design ; 2004 .
24. Hotărârea nr. 1.169 din 25 noiembrie 2011 pentru modificarea și
completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/ 2007 privind supravegherea
sănătății lucrătorilor publicată în Monitorul Oficial nr. 873 din 12 decem –
brie 2011.
25. HG. Nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea și comple –
tarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității
și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.425/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.. 661 din 27 septembrie
2010.
28. Prof.. Dr. Toma Niculescu Manual de boli profesionale vol 3 .
București : Editura Medmun; 2010.
29. Aristotel Cocarlă . Medicină Ocupațională vol I . Cluj Napoca :
Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu ; 2009 .
38. Passchier-Vermeer W. Noise and Health. Geluid en gezondheid
[in Dutch]. Review. Publication no. A93/02E. The Hague:Health Council
of the Netherlands, 1993.
3640. Prof. Dr.I. Bardac, Dr. Mihaela Stoia .Efecte otice și extraotice
datorate zgomotului. Revista Maramureșul Medical , 2010 Dec.; nr . 42.
44. Toma I. Practica medicinii muncii. Craiova: Sitech; 2011. p. 129-
36.
127. Encyclopédie de sécurité et de santé au travail De Jeanne Mager
Stellman, Chantal Dufresne 2004.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA’’ SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ ,,VICTOR PAPILIAN’’ REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT CERCETĂRI DE MEDICINA MUNCII PRIVIND… [603175] (ID: 603175)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
