1UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCA ȚIE FIZIC Ă ȘI SPORT A [613769]

1UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCA ȚIE FIZIC Ă ȘI SPORT A
REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU: 796.012:371.037.1

Mocanu George D ănuț

DEZVOLTAREA CALIT ĂȚILOR MOTRICE LA ELEVII DIN
ÎNVĂȚĂ MÂNTUL GIMNAZIAL ÎN BAZA DOZ ĂRII
DIFEREN ȚIATE A EFORTULUI FIZIC

Specialitatea: 13.00.04 -Teoria și metodologia educa ției fizice, antrenamentului
sportiv și culturii fizice de recuperare

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în pedagogie

CHIȘINĂU, 2011

2Teza a fost elaborat ă în Universitatea de Stat de Educa ție Fizică și Sport a
Republicii Moldova

Catedra Teoria și Metodica Culturii Fizice

Conducător științific:
Carp Ion – doctor în pedagogie, conferen țiar universitar, USEFS, Chi șinău

Referenți oficiali:
Ababei Radu, doctor în ed. fiz., prof esor universitar, Universitatea din Bac ǎu,
România
Boian Ion, doctor în pedagogie, colaborator științific superior, I.Ș.E., Chișinău

Componen ța Consiliului Științific Specializat:
1. Dorgan Viorel, dr. hab. în pedagogie, conf. univ., pre ședinte al C. Ș.S.,
U.S.E.F.S., Chi șinău
2. Jurat Valeriu, dr. în pedago gie, conf. univ., secretar al C. Ș.S., U.S.E.F.S.,
Chișinău
3. Balint Gheorghe, dr. în ed. fiz ., prof. univ., Universitatea din Bac ău, România,
membru
4. Grimalschi Teodor, dr. în ped agogie, prof. univ., U.S.E.F.S. membru
5. Danail Sergiu, dr. în pedagogie, prof. univ., U.S.E.F.S. membru

Susținerea public ă a tezei va avea loc la 18 mai 2011, ora 14.30, la ședința
Consiliului Știin
țific Specializat D 40 – 13.00.04 din cadrul Universit ății de Stat de
Educație Fizică și Sport a Republicii Moldova.
Adresa: or. Chi șinău, str. A. Doga 22.
Teza de doctor și autoreferatul pot fi consulta te la biblioteca Universit ății de
Stat de Educa ție Fizică și Sport și pe pagina web a C.N.A.A. ( www.cnaa.acad.md ).

Autoreferatul a fost expediat la 18 aprilie 2011.

Secretar științific al
Consiliului Științific Specializat
doctor în pedagogie ,
conf. univ. Jurat Valeriu

Conducător științific
doctor în pedagogie ,
conf. univ. Carp Ion

Autor Mocanu George D ǎnuț

© Mocanu George D ǎnuț, 2011

3REPERELE CONCEP TUALE ALE CERCET ĂRII
Actualitatea temei și importan ța problemei abordate În cadrul component elor modelului de
educație fizică, calitățile motrice ocup ă un rol central, nivelul lor ridi cat de dezvoltare fiind o premis ă
obligatorie ce condi ționează realizarea la parametrii optimali a modelului în integralitatea sa. Prin
dozarea diferen țiată a efortului fizic în pro cesul de dezvoltare a calit ăților motrice se evit ă plafonarea
celor dota ți și în acela și timp regresul sau incapacitatea de a face fa ță a celor mai pu țin înzestra ți.
Aceste aspecte privesc realizar ea unui ritm optim de lucru, f ără a forța atingerea acelora și obiective,
evitând apari ția fenomenelor de oboseal ă latentă sau manifest ă și mai ales prevenind abandonul
concretizat în lips ă de interes sau refuzul de a se implica în activitate [7, 17, 19].
Un management eficient al lec ției de educa ție fizică în gimnaziu reclam ă respectarea cu
strictețe a tuturor cerin țelor didactice cunoscute: stabilirea te melor, a obiectivelor de instruire și a celor
operaționale, alegerea celor mai corecte elemente de con ținut, precizarea timpilor necesari pentru
realizarea verigilor, asigurarea unei densit ăți motrice și funcționale ridicate, conceperea lec ției ca un
element inseparabil al unui ciclu (sistem de lec ții), asigurarea unei leg ături strânse între instruire și
educație etc. La toate acestea se adaug ă și nevoia unei doz ări corecte a efortului fizic, dificultatea fiind
mult mai evident ă în cadrul lec țiilor unde sunt abordate teme din calit ățile motrice, acestea asigurând
de regulă cele mai înalte curbe ale efortului fizic și solicitând m ăiestrie pedagogic ă în dozarea sa
corectă.
Planificarea eforturilor fizice pe diferite etape (sisteme de lec ții), cu modificarea permanent ă a
principalilor parametri ai efortu lui fizic, va conduce la solicit ări variate asupra organismului,
concretizate în adapt ări succesive la stimuli diferi ți ca grad de solicitare, instalându-se adaptarea de
lungă durată, existând în acest caz o activitate cumulat ă a funcțiilor și sistemelor organismului (efect
sinergetic), ce permite învi ngerea sarcinilor programate.
Descrierea situa ției în domeniul de cercetare și identificarea problemelor de cercetare .
Procesul de educare a calit ăților motrice în gimnaziu es te luat în calcul cu mult ă atenție de majoritatea
specialiștilor, datorit ă faptului c ă ele asigur ă randamentul activit ăților fizice și exploateaz ă la nivel
înalt poten țialul fiziologic al elev ului puber]. Problema doz ării corecte a efortului fizic este amplificat ă
și de noile prevederi ale curriculei școlare, de ambiguitatea acesto r prevederi în ceea ce prive ște
numărul de ore alocat, de o diversificare poate prea exagerat ă a tipologiei lec țiilor în func ție de
conținuturile abordate și implicit dificult ățile ce rezult ă de aici (ce forme de manifestare ale calit ăților
motrice se vor aborda în lec țiile de trunchi comun, extindere, aprofundare, cum va fi planificat ă
pregătirea fizic ă în lecțiile tip op țional fără existența unei programe elaborat ă la nivel central) [9, 24].
Problema științifică actuală de importan ță majoră în domeniu solu ționată o constituie
folosirea insuficient ă a unor forme diversificate de exersare în procesul de educare a aptitudinilor
motrice, ce ar permite îmbun ătățirea vizibil ă a indicatorilor preg ătirii fizice, în condi țiile în care lucrul

4frontal utilizat preponderent conduce în majoritatea cazurilor la rezultate nesatisf ăcătoare sub acest
aspect.
Ipoteza cercet ării a plecat de la premisa c ă dezvoltarea calit ăților motrice la gimnaziu pe baza
dozării diferen țiate a efortului fizic va contribui la îmbun ătățirea capacit ății de efort și a nivelului de
pregătire fizică, facilitând realizarea obiectivelor cadru specifice claselor V-VIII și a componentelor
modelului absolventului de gimnaziu.
Scopul cercet ării îl constituie perfec ționarea și argumentarea științifică a eficien ței procesului
instructiv-educativ la educa ție fizică pe baza doz ării diferen țiate a efortului fizic, orientat spre
dezvoltarea calit ăților motrice pe perioada ultimu lui an al ciclului gimnazial. Obiectivele cercet ării
sunt:
1.studierea și generalizarea datelor literaturii de specialitate privitoare la procesul de dezvoltare a
calităților motrice în lec ția de educa ție fizică în ciclul gimnazial;
2.aprecierea nivelului de dezvoltare a calit ăților motrice de baz ă, a formelor lor de manifestare
precum și a calităților motrice combinate în gimnaziu;
3.planificarea con ținuturilor (mijloace, metode) în vederea dezvolt ării calităților motrice prin dozarea
diferențiată a efortului fizic ( elaborar ea programei experimentale);
4.argumentarea teoretic ă și experimental ă a procesului de dezvoltare a calit ăților motrice prin
dozarea diferen țiată a efortului fizic.
Metodologia cercet ării științifice. Pentru rezolvarea sarcinilor stabilite pe parcursul cercet ării
au fost folosite în sistem, urm ătoarele metode: analiza teoretic ă și generalizarea datelor literaturii de
specialitate; sondajul sociologic; metoda observa ției; metoda test ării; experimentul pedagogic; metode
matematico-statistice de prelucrare și interpretare a datelor; metoda grafic ă și tabelară. Etapele
cercetării: etapa I (2005-2006) – studierea lite raturii de specialitate, conceperea și realizarea anchetei
tip chestionar; etapa a II-a (2006- 2007) – organizarea experimentului constatativ, formularea ipotezei
de lucru, selec ționarea mijloacelor și conceperea programului de preg ătire pe baza analizei datelor
obținute în urma test ărilor; etapa a III-a (2007-2008) – organizarea și desfășurarea experimentului de
bază, culegerea datelor furnizate, prelucrarea și interpretarea statistic ǎ a datelor ob ținute, formularea
concluziilor și recomand ărilor.
Noutatea și originalitatea științifică este generat ă de: optimizarea tehnologiei de ac ționare
vizând procesul de educare a calit ăților motrice, concretizat ă în obiectivele și conținuturile programei
experimentale; diversitatea și accesibilitatea sistemelor de ac ționare pentru fiecare aptitudine motric ă
la nivelul celor trei grupe valorice constitu ite; stabilirea unui raport optim efort-pauz ă diferențiat în
funcție de nivelul grupei; plasarea ciclurilor tematice pentru favorizarea transferului dintre aptitudini și
influențe pozitive asupra deprinderilor motrice.

5Valoarea teoretic ă constă în conceperea și argumentarea metodologiei de dezvoltare a
calităților motrice și combina țiilor acestora, în planificarea pe unit ăți de învățare distincte, aspecte
complementare tehnologiei preg ătirii fizice a elevilor la finalul pubert ății.
Valoarea aplicativ ă a cercetării se caracterizeaz ă prin: forma distinct ă de proiectare a
unităților de înv ățare la nivelul celor trei grupe valorice pentru fiecare calitate motric ă și combina țiile
acesteia; valorile parametrilor ef ortului fizic ca dozare diferen țiată, cuantificate în durat ă, număr de
serii și repetări, valoarea și natura pauzelor acordate distinc tiv pe grupe valorice; plasarea ra țională a
sistemelor de lec ții în vederea optimiz ării permanente a capacit ății de efort și alternării diferitelor
sisteme energetice.
Rezultatele științifice înaintate spre sus ținere:
¾ argumentarea teoretic ă și practică a formelor de exersare utilizate și metodologiilor specifice
vizând procesul de dezvoltare a calit ăților motrice combinate la finalul ciclului gimnazial;
¾ stabilirea și prezentarea principalelor probe de evaluare vizând verificarea preg ătirii fizice la
elevii etapei pubertare (13-14 ani), as pect ce permite determinarea real ă a gradului de
dezvoltare a aptitudinilor motrice și combina țiilor interesate;
¾ selectarea, dozarea și optimizarea principalelor sisteme de ac ționare utilizat e în vederea
educării aptitudinilor motrice în gimnaziu, incluse în programa experimental ă, acțiuni ce
favorizeaz ă creșterea implic ării și motivării elevilor în lec ție;
¾ eșalonarea și combinarea ra țională a unităților de înv ățare destinate proces ului de influen țare a
calităților motrice la nivelul claselor expe rimentale (a VIII-a), în concordan ță cu cerin țele
curriculei școlare la disciplina educa ție fizică și aprobarea experimental ă a programei propuse
pentru preg ătirea fizic ă.
Implementarea rezultatelor științifice: Datele rezultate în urma investig ării științifice
privitoare la dezvoltarea calit ăților motrice prin dozarea diferen țiată a efortului fizic în gimnaziu au
fost implementate în unit ăți școlare din jude țele Galați și Tulcea. Ele pot fi utilizate în procesul
instructiv-educativ de c ătre cadrele de speciali ști din domeniu și ca material științifico-metodic de
către studen ții facultăților de educa ție fizică și sport la disciplinele „Teoria educa ției fizice și sportului”
și „Metodica educa ției fizice pe grupe de vârst ă”.
Aprobarea rezultatelor științifice: Rezultatele cercet ării efectuate au fost prezentate în reviste
științifice de specialitate, precum și în lucrările diferitelor sesiuni științifice interna ționale.
Conferin ța Științifică Internațională “Prospectiv, creativ, aplicativ în domeniul educa ției fizice
și sportului din România în persp ectiva integrãrii europene” , Gala ți, 2005.
Conferința Științifică Internațională a doctoranzilor “Cultura fizic ǎ: probleme științifice ale
învãțãmântului și sportului”, Chi șinǎu, 2006.

6Conferința Științifică Internațională „Interdisciplinaritatea fundament al cercet ării în educa ție
fizică și sport”, Gala ți, 2007.
Conferința Științifică Internațională „Creativitate și competi ție, atribute europene ale
manifestǎrii științifice și sportive”, Gala ți, 2008.
Conferin ța Științifică Internațională„ Inovare și creativitate în domeniul activit ǎților fizice,
surse ale performan ței umane”, Gala ți, 2009.
Conferința Științifică Internațională a doctoranzilor „Cultura fizic ǎ: probleme științifice ale
învãțãmântului și sportului”, Chi șinǎu, 2009.
Publicațiile la tema tezei: rezultatele cercet ărilor au fost publicateîn 15 lucr ări, 7 in cadrul
volumelor conferin țelor științifice interna ționale și 8 în reviste de circula ție internațională.
Volumul și structura tezei : introducere, 3 capitole, concluzii și recomand ări, bibliografie 237
surse citate, 234 pagini, 142 pagini în partea fundamental ǎ, 10 tabele, 63 figuri și 46 anexe. Rezultatele
obținute sunt publicate în 15 lucr ări științifice.
Cuvinte cheie : aptitudini motrice, dozare orientativ ă și diferențiată, accesibilitate, calit ăți
motrice combinate, sistem de lec ții, parametrii efortului fizic, influen țǎ reciproc ă, programare
științifică, sisteme de ac ționare, densitate motric ă și funcțională.
1. ASPECTE TEORETICO-METODICE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA CALIT ǍȚILOR
MOTRICE ÎN CADRUL LEC ȚIILOR DE EDUCA ȚIE FIZIC Ǎ DIN ÎNV ǍȚǍ MÂNTUL
GIMNAZIAL PRIN DOZAREA EFORTULUI FIZIC (conținutul de baz ă al capitolului 1)
Literatura de specialitate furnizeaz ă o terminologie din ce în ce mai variat ă pentru a defini
calitățile motrice: aptitudine motric ă, calități biomotrice, aptitudi ni psihomotrice, calit ăți biofizice,
calități fizice. Literatura mai recent ǎ [23[ uziteaz ǎ termenul de aptitudine motric ǎ iar publica țiile
din deceniile trecute pe cel de calitate motric ǎ, motiv pentru care in prezen ta lucrare termenii vor fi
folosiți in paralel ca sinonimi . Aptitudinile motrice sunt caracteristici înn ăscute ale organismului
uman, dezvoltându-se de la sine în corela ție cu evolu ția ontogenetic ă a individului pân ă la un moment
de vârf maximal, de unde se instaleaz ă anumite bariere și acest proces stagneaz ă și apoi intr ă în regres.
Influențarea lor prin lec ția de educa ție fizică se manifest ă prin salturi în ceea ce prive ște indicii ce-i
caracterizeaz ă, utilizând în acest scop mijloace și metode specifice standardizate[1, 2, 5, 11, 13, 23].
Rezultatele la probele de control din aptitudinile motrice sunt car acterizate de un grad înalt de
obiectivitate, spre deosebire de evaluarea deprinderilor ce presupune raportarea execu ției la model și
este subiectiv ă. Elevul va sesiza mai u șor rata de progres în ceea ce prive ște forța și rezistența, aceste
aptitudini permi țând o îmbun ătățire radical ă a rezultatelor, fiind deci perfectibile, în antitez ă cu viteza
și capacitatea coordinativ ă – puternic dependente de fondul ereditar [8].
În procesul de educare a aptitudinilor motrice, ac țiunile unilaterale sunt dificil de realizat,
datorită apariției fenomenului de transfer (influențele asupra unei aptitudini motrice, când se urm ărește

7de fapt educarea alteia). Într e aptitudinile motrice exist ă o strâns ă interdependen ță (condiționare
reciprocă), astfel încât, abordarea lor singular ă este făcută doar din ra țiuni de ordin didactic, din
necesitatea fundament ării unei metodologii cât mai eficiente de dezvoltare [3, 18, 25, 26 ]. Termenul
de transfer define ște legătura, influen ța ce poate fi eviden țiată între aptitudinile motrice în procesul lor
de educare.
Analiza comparativ ă a evoluției tinerilor la pubertat e a condus la concluzia c ă generațiile
actuale prezint ă parametri somatici superiori genera țiilor precedente, fenomen numit „accelera ție
biologică”. Pe lâng ă maturizarea biologic ă accelerat ă, s-a constatat și o evolu ție ascendent ă pe plan
psihic și doar cunoa șterea aspectelor extrem de variate al e vârstei respective permit o programare
corectă a elementelor din programa școlară, implicit a celor legate de ap titudinile motrice [12, 20].
În programarea intensit ății efortului în lec țiile de educare a aptitudinilor motrice în gimnaziu,
trebuie luat în calcul c ă evoluția diferen țiată a elevilor din punct de vedere motric și somatic este
temporară, fiind generat ă de genetic ă, mediu, alimenta ție, regim de via ță și nu neap ǎrat de nivelul
aptitudinilor motrice – ce pot fi în stadiul de laten ță și se pot manifesta mai târziu. Deci, în cadrul
aceleiași vârste cronologice, putem avea valori de vârste biologice diferite, ceea ce reclam ă o atentă
programare și reglare a eforturilor fizice [4, 16 ]. În pr ocesul de dozare a efortului fizic trebuie f ăcută
distincția între intensitatea efortului și intensitatea solicit ării [6, p. 132]. Prima este standardizat ă și
independent ă de poten țialul elevilor. Intensitatea solicit ării este cea care face diferen ța între
posibilitățile elevilor, exprimându-se în esen ță în costul energetic pl ătit de fiecare subiect pentru a
presta efortul standardizat.
Toate acumul ările realizate în procesul de dezvoltare a aptitudinilo r motrice nu au un caracter
permanent, fiind definite de termenul de reversibilitate (din punct de ve dere al performan țelor motrice,
modificările structurale și valorile func ționale). Acest aspect negativ se instaleaz ă când procesul
programat se întrerupe pe un interval de timp prea lung.
Ultima etap ă a pubert ății (14-15 ani – clasa a VIII-a), caracterizat ă de poten țial superior al
funcțiilor vegetative, permite eficientizarea procesului de dezvoltare a calit ăților motrice. Etapa trebuie
exploatată la maxim în privin ța motricit ății generale și cu atât mai mult la nivelul principalelor
aptitudini motrice, datorit ă faptului c ă după 16-17 ani, f ără o dezvoltare corespunz ătoare în etapele
anterioare, acestea nu pot înregi stra valori prea ridicate. Dozarea efortului în procesul dezvolt ării
calităților motrice în gimnaziu trebuie atent realizat ă, evitându-se solicit ările maximale sau exhaustive.
Sunt recomandate înc ărcături ușoare efectuate în tempouri variabile, num ărul de serii și repetări fiind
diferit de la o grup ă la alta în func ție de poten țialul constatat [7, 21, 22].

82. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL PROCESULUI DE DEZVOLTARE A CALIT ǍȚILOR
MOTRICE LA ELEVII DIN ÎNV ǍȚǍ MÂNTUL GIMNAZIAL PRIN DOZAREA
DIFEREN ȚIATǍ A EFORTULUI FIZIC (conținutul de baz ă al capitolului 2)
Problematica dezvolt ării aptitudinilor motrice în ciclul gimnazial pe baza doz ării diferen țiate a
efortului fizic, îmbrac ă aspecte complexe ce sunt eviden țiate în literatura științifică de specialitate. Pe
lângă aceste informa ții fundamentale, am conceput un chesti onar ce a fost adresat celor implica ți în
procesul de instruire – cadrele didactice din înv ățământul gimnazial-[10, 14, 15]. E șantionul ce a
răspuns întreb ărilor chestionarului a fost form at din 48 de profesori din jude țele: Brăila, Galați, Tulcea
și Vrancea. Chestionarul a cuprins un num ăr de 16 întreb ări legate de problematica aptitudinilor
motrice în gimnaziu, fiind o combinare într e chestionarul alternat iv (alegerea unui r ăspuns din mai
multe variante prezentate) și chestionarul deschis (r ăspunsuri libere).
În privința intercondi ționării cu restul aptitudini lor motrice, 85,4% consider ă că forța are cele
mai puternice leg ături, 81,2% capacitatea coordinativ ă, 68,7% c ă viteza, 62,5% c ă rezistența și doar
10,4% că suplețea, existând numeroase r ăspunsuri combinate (multiple) ce explic ă procentele
respective. (Figura 1.)
85.481.268.7 62.5
10.4
050100forta
coordonarea
viteza
rezistenta
supletea
Fig. 1. Intercondi ționarea dintre aptitudinile motrice
Parametrii efortului au asupra aptitudinilor motrice urm ătoarea influen ță: 85,4% consider ă că
volumul influențează Rezisten ța și 6,2% mobilitatea, 8,4% fiind r ăspunsuri nule; intensitatea
influențează viteza – 87,5%; For ța 77%, capacitatea coordinativ ă – 25%, rezisten ța 16,6 %, 8,3% fiind
răspunsuri nule; complexitatea influențează capacitatea coordinativ ă 79,1%; mobilitatea 12,5%, 6,2%
fiind răspunsuri nule. Și la aceast ă întrebare procentele ob ținute se explic ă prin existen ța răspunsurilor
multiple. (Figura 2.)

Fig. 2. Influen ța parametrilor efortului asupra aptitudinilor motrice 79.1
12.5
020406080
c – Rolul complexit ățiiCoordonarea Mobilitatea
85,4
6,2
0102030405060708090
a – Rolul v olumuluiRezisten ța Mobilitatea
87.5
77
2516.6
050100
b – Rolul intensitatiiViteza Forța Coordonarea Rezisten ța

9 Prelucrarea datelor din chestionare a permis ob ținerea unei imagini de ansamblu asupra
procesului de dezvoltare a calit ăților motrice în ciclul gimnazial. Cadrele didactice chestionate au
grade și experien ță variată în învățământ. Propunerile și opiniile lor au permis optimizarea
metodologiei de lucru în pro cesul de dezvoltare a calit ăților motrice în gimnaziu.
Împărțirea pe grupe valori ce în vederea trat ării diferen țiate și atingerii obiectivelor planificate,
necesită o bună cunoaștere a nivelului de dezvoltare fizic ă și funcțională, cumulat ă cu determinarea
potențialului motric, pentru a ști baza concret ă de la care se pleac ă în proiectarea demersului didactic.
Cunoașterea indicatorilor somato-func ționali și motrici asigur ă selectarea celor mai eficiente
metodologii de lucru și sisteme de ac ționare în vederea atingerii finalit ăților propuse.
Cei 7 indicatori morfo-func ționali și 19 indicatori ai preg ătirii fizice analiza ți în urma
experimentului constatativ -clasa a VII-a- au permis compararea cu rezultatele ob ținute pe plan
național în lucrarea „Studiu comparativ al poten țialului biomotric al elevilor din clasele V-VIII la a
treia ediție a evalu ării”, editat ă de Centrul de cercet ări pentru probleme de sport în anul 1994.
Principalul inconvenient es te generat de faptul c ă multe probe de control incluse în lucrarea de fa ță nu
se regăsesc în studiul amintit, fiind posibil ă doar o comparare prin prisma baremului minimal stipulat
de S.N.S.E. și prin raportare la media grupelor i nvestigate, în cadrul probelor Eurofit neexistând nici o
scală de notare în func ție de vârst ă și sex. Reflectarea rezultatelor ob ținute la măsurătorile
antropometrice și funcționale este eviden țiată în Tabelele 1. și 2.
Tabelul 1. Centralizarea principa lilor indicatori statistici rezulta ți la experimentul constatativ
(Băieți)

Tabelul 2. Centralizarea principa lilor indicatori statistici rezulta ți la experimentul constatativ
(Fete)
Elasticitate
toracică(cm) Masa
(kg) Talia
(cm) Bustul
(cm) Capac.
Vitală(cm3) Proba
Ruffier
-valoare- I.A.I.
(cm)
x 6,23 44,40 156,31 80,70 2772,22 15,23 2,43
σ 1,37 6,75 5,61 2,96 211,43 3,12 1,20
cv 22,02 15,20 3,59 3,67 7,62 20,50 49,34
m 0,18 0,91 0,76 0,40 28,77 0,42 0,16

Testările vizând verificarea nivelu lui de dezvoltare a calit ăților motrice cuprind un complex de
probe diversificate pentru fiecare aptitudine motric ă în parte și combina ții ale acestora. Sunt în total 19
probe fizice, valorile ob ținute fiind reprezentate grafic selectiv. ( Figurile 3., 4.) Elasticitate
toracică(cm) Masa (kg) Talia (cm) Bustul
(cm) Capac.
Vitală(cm3) Proba
Ruffier
-valoare- I.A.I.
(cm)
x 6,61 46,33 156,63 79,91 3308,33 11,94 1,61
σ 1,68 8,33 8.99 4,77 515,28 3,77 1,06
cv 25,61 17,98 5.74 5,97 15,57 31,64 66,07
m 0,21 0.61 1,16 0,61 66,52 0,48 0,13

10

61,6738,33
43,3356,66
5545
53,3346,66
41,6658,33
53,3346,66
4555
41,6658,33
5050
51,6648,33
0102030405060708090100
Valori inferioare mediei Valori superioare mediei
Fig. 3. Repartizarea procentual ǎ a indicatorilor de for țǎ fațǎ de valorile medii (b ǎieți)
Flotari
12.16 AMO
31.03
Dinamo-
metrie
30.13 Mentinut
in atarnat
27.33 Rid.trunchi
culc dorsal
22.95
Rid.pic. culc
dorsal
8.96 Rid.trunchi
culc facial
23.46
Rid.bazin
asezat
14.71 S.Lg.Loc.
166.75
Sarit banca
gimn.
20.45
42.5957.41
42.5957.41
37.0462.96
40.7559.25
38.8861.11
21.6678.33
46.353.7
44.4455.55
46.353.7
0102030405060708090100
Valori inferioare mediei Valori superioare mediei
Fig. 4. Repartizarea procentual ǎ a indicatorilor de vitez ǎ, coordonare, rezisten țǎ și
mobilitate fa țǎ de valorile medii (fete) A.vit 50 m
8.96 Al. rezist
5.14
Naveta
5x10m
17.41 Mobilit coxo-
fem
55.88 Mobilit scap-
hum
79.59
Test atinge
placile
18.47 Proba
Matorin
268.51
Test
Flamingo
3.68 Test in
patrat
10.13

11Se poate concluziona c ă măsurătorile antropometrice indic ă o ușoară scădere față de mediile pe
plan național, dar rezultatele la test ările motrice sunt mult mai slabe fa ță de cele ale genera țiilor
anterioare, existând numeroase teste la care elevii nu reu șesc să îndeplineasc ă baremul minimal
existent în S.N.S.E. ( Flot ǎri, Aruncarea mingii de oin ă, Ridicarea bazinului din a șezat, Săritura în
lungime de pe loc, Alergarea de vitez ă, Alergare de rezisten ță. etc.). Din acest motiv, am considerat c ă
o abordare diferen țiată a instruirii pe grupe valorice la ni velul clasei a VIII-a, poate diminua caren țele
constatate și ar permite îmbun ătățirea nivelului de preg ătire fizică a claselor incluse în experimentul de
bază, favorizând progresul elevilor.
Numărul de ore alocat ca și conținuturile din aptitudinile motrice ce vor fi abordate în gimnaziu
sunt stipulate în planul de înv ățământ (planul cadru, cu rriculum la decizia școlii), respectiv programa
școlară. Planul cadru este generos ca num ăr de ore alocat disciplinei educa ție fizică în clasele V-VII,
acest aspect nefiind valabil și în cazul clasei terminale (clasa a VIII-a). De la o clas ă la alta sunt reluate
și apar în acela și timp noi forme de manifestare ale calit ăților motrice. Cum școala la care a avut loc
experimentul formativ a alocat în C.D.S. și a doua or ă de educa ție fizică, s-a recurs la alegerea
variantei de extindere în detrimentul orelor de aprofundare și a celor de tip opțional.
Decalajele dintre elev i semnalate în timpul experimentului constatativ vor fi cu siguran ță
amplificate în etapa urm ătoare. În timpul realiz ării experimentului constata tiv, utilizarea la nivelul
grupelor martor a acelora și mijloace și mai ales a acelora și valori ale volumului și intensității efortului,
a condus la uniformizarea activit ății, existând progrese certe și o solicitare corespunz ătoare doar pentru
cei care înc ărcătura efortului se dovede ște optimǎ. Pentru al ții (cei foarte buni), sarcinile propuse nu
reprezintă un stimul real-progresul fiind nul – dar exist ă și o a treia categorie (cei foarte slabi) ce nu
fac față efortului și ajung rapid la suprasolicitare și abandon. În urma valorilor ob ținute la m ăsurătorile
antropometrice, fiziologice și testărilor motrice realizate la începutul anului școlar 2006-2007 (clasa a
VII-a) și ținând cont de opiniile mai multor speciali ști ce au abordat problematica trat ării diferen țiate,
am ajuns la concluzia c ă organizarea judicioas ă a procesului de educare a calit ăților motrice va fi
realizată pe trei grupe de nivel valoric diferen țiat (foarte buni, nivel mediu și slabi), împ ărțirea
făcându-se pentru fiecare calitate motric ă în parte în func ție de valorile medii ale colectivului testat.
Important este c ă un elev poate face parte din grupe valorice diferite în func ție de tema abordat ă.
Diferențele somato-func ționale și motrice dintre fete și băieți atrag necesitatea demixt ării. Cum
intenția este deja de a împ ărți colectivul pe grupe valorice distinct e, a face acest lucr u separat pentru
fiecare sex ar atrage probleme organizatorice și de utilizare simultan ă a spațiului de lucru și a
materialului didactic. Ca solu ție am considerat c ă în urma performan țelor, fetele vor fi distribuite în
grupele de nivel valoric corespunz ător (în majoritatea cazurilor de nivel slab și mediu pentru rezisten ță
și forță, existând îns ă cazuri de repartizare la avansa ți – pentru coordonare în special).

12Observațiile realizate în timpul expe rimentului constatativ au vi zat aspecte diversificate ale
lecției de educa ție fizică, elevii fiind în permanen ță în centrul aten ției (nivelul de omogenitate sau
eterogenitate al preg ătirii fizice, bagajul tehnic, interesul manife stat pentru efortul fizic, temele de
lecție în care implicarea este foarte bun ă; reacția la diferite intensit ăți ale efortului fizic prin
manifestări fiziologice externe, randamentul și implicarea în func ție de forma de exersare – frontal ă, pe
grupe, pe perechi și individual ă). În utilizarea diferitelor sisteme de ac ționare s-au urm ărit efectele
multiple asupra organismului, a marilor func țiuni și în special asupra indicatorilor aptitudinilor
motrice, determinând astfel influen ța lor dominant ă, specificitatea și eficiența scontată pentru a putea fi
incluse în proiectarea unit ăților de înv ățare. Aceste ac țiuni au avut efecte benefice în privin ța
conceperii ciclurilor de lec ții orientate spre educarea aptitudinilor motrice în cadrul clasei a VIII-a,
familiarizarea elevilor cu majoritatea mijloacelor utilizate un an mai târziu, scurtând timpul necesar învățării ulterioare, evitând astfel densit ăți motrice și fiziologice sc ăzute.
Foarte pu țini elevi înregistreaz ă valori ridicate la nivelul tuturor aptitudinilor motrice (educare
multilateral ă). Unii elevi prezint ă rezultate contrastante și fluctuante de la o aptitudine la alta,
performan ț
e bune înregistrate la testarea unei calit ăți – rezisten ță de exemplu – nu sunt concretizate și
la coordonare, vitez ă sau forță, elevii respectivi fiind în situa ția de repartizare în grupe valorice diferite
de la un sistem de lec ții la altul pe parcursul expe rimentului formativ. O situa ție frecvent întâlnit ă a
fost aceea a elevilor cu nivel de preg ătire fizică scăzut la toate aptitudi nile motrice testate și care este
un argument suplimentar în vederea program ării efortului diferen țiat, pe grupe valori ce. Un alt aspect
ce trebuie semnalat este înclina ția firească a elevilor de a se implica puternic pentru acele aptitudini
sau combina ții pe care deja le au bine dezvoltate și a încerca s ă neglijeze aptitudini mai pu țin
dezvoltate creând astfel dezechilibre puternice pe termen lung. (Exemplu: unii elevi ce preferau
exercițiile de for ță nu agreau mijloacele de educare a rezisten ței și capacității coordinative, cei cu o
viteză și coordonare bun ă nu prefer ă dezvoltarea anduran ței, unii din cei cu o tehnicitate superioar ă
evită eforturile de for ță și rezistență, etc.)
În situația în care la nivelul claselor expe rimentale, prioritare au fost con ținuturile din aptitudini
motrice, planurile anuale vor fi diferite comparativ cu cele al e claselor martor, chiar în condi țiile unui
număr egal de ore de educa ție fizică alocat. Din cele 68 de ore anuale, 42 prezentând cel pu țin o temă
din aptitudini motrice, adic ă 61,7%, existând numeroase lec ții în care exist ă două teme din aptitudini
motrice neconcurente (17 lec ții ce corespund unei valori de 25% )
Chiar dac ă eșalonarea anual ă a sistemelor (ciclurilor) de lec ție sau a unit ăților de înv ățare –
concretizate în elaborarea plan ului tematic anual – nu este obligatorie, am considerat c ă realizarea
acestui document ofer ă o imagine de ansamblu mult mai exact ă în privin ța modului de plasare și
combinare a con ținuturilor tematice abordate la cl asele experimentale. (Figura 5.)

13Semestrul 1 Semestrul al II-lea
Septembri e Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Unități de învățare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Viteză
Coordonare
Forța
Calități motrice
Rezistență
Deprinderi
aplicativ-utilitare
Alergări
viteză
Alergare
rezist.
Săritura în
lungime
Atletism
A.M.O.
Handbal
(fete+bǎieți)

Jocuri și sportive
Jocuri de
interior
Acrobatic ă
Sărituri la
aparate
Probe și ramuri sportive
Gimnastic ă
Programe
alternative
Evaluare
22.12 – 06.01 – VACAN ȚĂ DE CRĂCIUN

4.02 – 10.02 – VACAN ȚĂ INTERSEMESTRIAL Ă
24.08 – 04.09 – VACAN ȚĂ DE PAȘTE

Fig. 5. Programa experimental ǎ: Eșalonarea anual ă a unităților de înv ățare. Clasa a VIII-a, 2 ore / s ăptămână- anul școlar 2007 / 2008

14În privința unităților de înv ățare, în func ție de importan ța, complexitatea și intervalul de timp
alocat, acestea se împart în principale și secundare. Cele secundare abordeaz ă în principal temele din
calitățile motrice, aceste aptitudini mo trice abordate neconstituind un scop în sine, fiindu-le alocat un
interval de timp mai redus decât deprinderilor mo trice, plasându-se înaintea sau în timpul ciclurilor
tematice din deprinderile pe care le sus țin și condiționează ca nivel de execu ție (exemplu: dezvoltarea
vitezei de reac ție și repetiție înaintea ciclului tematic alergarea de vitez ă; educarea elementelor
capacității coordinative în parale l cu temele din handbal, etc). Singur ele cicluri tematice considerate a
fi principale s-au ax at pe dezvoltarea for ței musculare, datorit ă faptului c ă sistemul de evaluare impune
acordarea a dou ă note în calculul medi ei finale la educa ție fizică pentru aceast ă calitate, atunci când
sunt acordate dou ă ore pe săptămână.
Am alocat un num ăr mare de teme din for ță și coordonare datorit ă nivelului slab constatat în
urma test ărilor inițiale și pentru c ă majoritatea celorlalte aptitudini sunt in strâns ǎ legǎturǎ cu ele,
condiționând calitatea mi șcărilor efectuate. Pentru rezisten ță și viteză numărul de lec ții este mai redus,
având în vedere c ă efecte puternice sunt resim țite și în sistemele de lec ții din atletism bazate pe aceste
calități.
Viteza a fost programat ă pe două cicluri tematice distinct e abordând la începutul și sfârșitul
anului școlar forme de manifestare diferi te. Primul ciclu tematic este progr amat în luna septembrie, de
4 lecții și urmărește viteza de reac ție și execuție în acte complexe și cea de deplasare în regim de
îndemânare. Dup ă finalizarea acestei unit ăți de învățare, câștigurile înregistrate vor fi transferate în
sistemul de lec ții destinat probei atleti ce (alergarea de vitez ă), la încheierea c ăruia elevii vor fi testa ți la
probele alergarea de vitez ă – 50 m și naveta 5×10 m. Al doilea ciclu tematic a fost plasat în luna mai și
cuprinde 6 lec ții, fiind axat pe dezvoltarea vitezei de deplasare în condi ții variate, pe distan țe
progresive și în combina ție cu rezisten ța, aspecte importante în vederea optimiz ării performan țelor în
probele de 1000 m b ăieți și 800 m fete, unde capacitatea anaerob ă lactacidă mai ridicat ă permite
finișuri susținute. Ca timp alocat, acesta se încadreaz ă în intervalul 7'-9', restul fiind necesar pentru
jocul sportiv și alergarea de rezisten ță.
Capacitatea coordinativ ă a fost planificat ă tot în dou ă sisteme distincte, plasate în fiecare
semestru în vederea sus ținerii ramurilor de sport predate (j ocul sportiv, respectiv gimnastica
acrobatică). Primul sistem are 10 lec ții, urmărind dezvoltarea îndemân ării în regim de vitez ă și a celei
specifice, precizia mi șcărilor, combinarea și transformarea mi șcărilor, sim țul ritmului, orientarea
spațio-temporal ă, ambidextria, aplicarea în condi ții variabile, etc. Timpul alocat este scurt (7'-8'),
lăsând posibilitatea concentr ării pe jocul bilateral și educarea rezisten ței. Al doilea sistem de lec ții are
tot 10 ore alocate și același interval de timp (7'-8'), fiind îns ă cuplat cu teme din gimnastic ă acrobatic ă
și cele de for ță, activitatea desf ășurându-se la interior. Elementele capacit ății coordinative urm ărite
prioritar vizeaz ă orientarea corpului în spa țiu și coordonarea segmentar ă și finețea, precizia mi șcărilor

15și îndemânarea specific ă gimnasticii, ce necesit ă în afara celor men ționate anterior un bun echilibru și
control, al ături de o combinare ra țională și creatoare a mi șcărilor în cazul liniilor acrobatice. Cum
elementele capacit ății coordinative sunt eval uate prin calitatea execu țiilor din jocurile sportive, s ărituri
și acrobatic ă, am inclus test ările specifice (proba Tapping și testul în p ătrat), la finalul ciclului din
semestrul I, respectiv proba Matorin și testul Flamingo, pentru ciclul doi.
Preocupările pentru dezvoltarea forței s-au concentrat pe segmente și grupe musculare diferite,
testate prin cuplu de probe la finalul celor dou ă cicluri tematice (membre superioare și inferioare
pentru primul, spate și abdomen pentru ultimul). În plus, la finalul celui de-a l doilea ciclu sunt plasate
alte patru lec ții pentru educarea for ței în regim de rezisten ță prin metoda lucrului în circuit, vizând
alternarea și prelucrarea tuturor grupelor mu sculare. Primul sistem de lec ții a fost plasat în perioada
noiembrie-decembrie, fiind constituit din 8 lec ții. Timpul alocat este mai mare în primele dou ă lecții
(10'-15') datorit ă cuplajului cu programele alternative, fi ind debutul în activitatea la interior. În
celelalte lec ții, numărul de teme cre ște (apare cuplajul cu depr inderile aplicativ utilitare și săriturile la
aparate, unde exist ă o puternic ă susținere a for ței pentru realizarea acestor con ținuturi) – deci timpul
afectat va fi mai redus (8'-10'). Form ele de manifestare abordate sunt for ța exploziv ă a membrelor
superioare și detenta membrelor inferioare în regim dinamic. S-a încercat ca efortul s ă se axeze mai
mult pe explozia mi șcărilor dar și pe tonifierea grupelor muscul are, crescând gradual valoarea
stimulilor pentru noi forme de adaptare. Ciclul tema tic secundar a fost planificat în perioada ianuarie-
februarie, urm ărind educarea for ței musculaturii abdominale și a spatelui iar în ultima etap ă a
combinației forță-rezistență. Timpul alocat este tot de 8'-10, c uplajul de teme fiind realizat cu
gimnastica acrobatic ă și capacitatea coordinativ ă. Mijloacele și aparatura utilizat ă vizează grupele
musculare interesate, insistând pe contrac ții dinamice în regim concentric, iar la grupa de avansa ți se
poate încerca men ținerea anumitor pozi ții câteva secunde (regim izometric). Se încearc ă realizarea
unor exerci ții de mobilitate articular ă și întindere muscular ă în pauze, aspect ce favorizeaz ă
parcurgerea con ținuturilor din gimnastica acrobatic ă.
Pentru rezistență am alocat un singur ciclu de lec ții în primul semestru, fiind grupat ă cu temele
din coordonare și jocul sportiv. Formele de mani festare abordate sunt rezisten ța cardio-respiratorie
aeroba, mixta, specifica ramurilor si probelor sportive si in regi m de coordonare etc. Preocup ările vor
fi orientate și în semestrul II în cazul ciclului aloc at probei atletice alergarea de rezisten ță, ce va testa la
sfârșitul lunii mai performan ța la aceast ă aptitudine. Dac ă la grupele de nivel sc ăzut se insist ă în
special pe rezisten ță aerobă-anduranță, la cele de nivel mediu – pe rezisten ță mixtă, în cazul grupelor
avansate se poate educa și cea anaerob lactacid ă. Mijloacele propuse nu au un caracter plictisitor,
ridicând tonusul emo țional și interesul elevilor, ace știa implicându-se în majoritatea situa țiilor fără a
mai conștientiza starea de oboseal ă, realizând astfel un volum important de lucru.

16Alergare 800 mTest pătrat
Test Flamingo
Proba
Matorin
Test
atinge placileMobilit
sca p-hume rMobilit.
coxo-femNaveta 5×10 mAl. viteză-50 m
012345678
tes tare final ă-experiment tes tare final ă-martor
tes tare ini țială-martor tes tare ini țială-experiment8,35
15,58,60
8,70
8,75
Fig. 6. Reprezentarea indicatorilor de vitez ă, coordonare, mobilitate
și rezisten ță obținuți în urma experimentului formativ (fete) 17,5
332” 17,5
57.256.6
274.268.
82.082.1330”322”302”
57.3
60.4
80.2
73.4 16.818.118.919.3273.
291.3.593.49 3.25 2.94 9.60
9.87
9.98
10.13. ARGUMENTAREA EXPERIMENTAL Ǎ A EFICIEN ȚEI DEZVOLT ǍRII CALIT ǍȚILOR
MOTRICE LA ELEVII DIN ÎNV ǍȚǍ MÂNTUL GIMNAZIAL PRIN DOZAREA
DIFEREN ȚIATǍ A EFORTULUI FIZIC (conținutul de baz ă al capitolului 3)
Rezultatele ob ținute în urma test ărilor inițiale și finale din experimentul realizat au permis
compararea datelor și identificarea ratelor de progres, diferen țiat, pe loturi martore și experimentale,
pentru fete și băieți. (Figurile 6., 7., 8., 9.)

17,09

Sărit
banca gimn.
A.M.O.S. lg. Loc
Ridicare
bazin așezat
Rid. tr.
culc. facial
Ridic. pic. culc.
dorsalRid. tr. culc.
dorsalDinamometrieMenținut în
atârnatFlotări
0123456
tes tare final ă-experiment tes tare final ă-martor
tes tare ini țială-martor tes tare ini țială-experiment8,00
5.91
7.5
7.35
7.30
Fig. 7. Reprezentarea indicatorilor de for ță obținuți în urma
experimentului formativ (fete) 4.18
22.14.68
22.64.16
23.222.8
21.821.622.122.624.0
22.723.1
25.3
24.3
8.27.88 7.70
22.3
9.84 23.9
25.212.3
13.5
15.120.7
154.
154.
12.7159.167.
16.817.018.0
Alergare 1000 mTest pătrat
Test Flamingo
Proba
Matorin
Test
atinge placileMobilit
sca p-hume rMobilit.
coxo-femNaveta 5×10 mAl. viteză-50 m
012345678
tes tare final ă-experiment tes tare final ă-martor
tes tare ini țială-martor tes tare ini țială-experiment7,80 14,3
8,02
8,14
8,17
Fig. 8. Reprezentarea indicatorilor de vitez ă, coordonare, mobilitate
și rezisten ță obținuți în urma experimentului formativ (b ǎieți) 15,8
294 15,3
53,753,5
319 307,
83,8 84,1291 284267
54,8
57,6
82,6
76,1 15,316,717,317,4309,
336,3,433,33 3,03 2,31 7,03
7,39
7,55
7,72 15,7Sărit
banca gimn.
A.M.O.S. lg. Loc
Ridicare
bazin așezat
Rid. tr.
culc. facial
Ridic. pic. culc.
dorsalRid. tr. culc.
dorsalDinamometreMenținut în
atârnatFlotări
0123456
tes tare final ă-experiment tes tare final ă-martor
tes tare ini țială-martor tes tare ini țială-experiment14,00
30,8
13,3
13,1
13,0

Fig.9. Reprezentarea indicatorilor de for ță obținuți în urma
experimentului formativ (b ǎieți) 28,2
33,628,7
31,527,9
24,224,2
24,723,833,734,737,3
31,8
32,9
35,3
26,910,9,76 9,5
25,3
10,725,1
26,915,1
16,117,224,9
184,
183
15,4188,198,
20,320,521,8

17Desfășurarea activit ății experimentale la nivelul loturilo r selectate din clasele terminale ale
ciclului gimnazial, a presupus o planificare științifică riguroasă a conținuturilor tematice cu influen ță
directă asupra preg ătirii fizice a elevilor. În acest sens, au fost selectate, combinate, e șalonate și dozate
corespunz ător obiectivelor urm ărite o întreag ă gamă de sisteme de ac ționare, care în func ție de
specificitatea lor au asigurat influen țele dorite la nivelul aptitudinilor motrice combinate din fiecare
ciclu de lec ție.
Probele de control utilizate în determinarea nivelului general de preg ătire fizică sunt acelea și
folosite și pe parcursul experimentului cons tatativ, aspect ce a permis evolu ția dinamicii în preg ătire pe
parcursul experimentului formativ, surprinzând poten țialul motric al elevilor în clasa a VIII-a și mai
ales acumul ările realizate de ace știa. Din toate datele prezentate și analizate anterior reiese c ă ratele de
progres sunt mult mai mari la grupele experimentale fa ță de loturile martor, la toat ă gama de test ări
utilizate. Valoarea și semnifica ția acestor diferen țe înregistrate vor fi eviden țiate prin utilizarea
calculului statistic, eliminând astfel suspiciunile în privin ța altor factori externi ce ar fi putut influen ța
hotărâtor atingerea rezultatelor respective.
Eficiența programei propuse grupei experiment se exprim ǎ și prin densit ǎțile motrice și
funcționale obținute în lec țiile ce abordeaz ǎ teme din aptitudini motrice. Au fost realizate 5 protocoale
de densitate pentru grupa experiment în diferite momente ale anului școlar, fiind vizat ă activitatea
elevilor în toate ciclurile de lec ții ce prev ăd teme din calit ǎți motrice activitatea elevilor în toate
ciclurile de lec ții ce prevăd teme din calit ǎți motrice (Tabelul 3.)
Tabelul 3. Evolu ția principalelor tipuri de densitate pe parcursul experimentului
Determinarea gradului de preg ătire fizică a elevilor a presupus testar ea pe baza unei baterii de
probe extrem de diversif icate, demonstrarea leg ăturilor dintre aceste te ste impunând calcularea
coeficienților de corela ție. Ținând cont c ă totuși corelația pozitiv ă este prezent ă la toate combina țiile
de teste utilizate, unele m ăsurând calit ăți aparent f ără nici o leg ătură, ba chiar concurente (vitez ă și
rezistență de exemplu), aspectul poate fi explicat prin nivelul ini țial precar de preg ătire fizică, ce a
permis acumul ări la nivelul tuturor apti tudinilor motrice, solicit ările destinate une i aptitudini (for ță de
exemplu), având efecte benefice și asupra celorlalte aptitudini (vitez ă, rezisten ță muscular ă locală,
mobilitate, controlul și precizia mi șcărilor, etc.). Valorile sunt pr ezentate în matricea de corela ție
(Figura 10.). PERIOADA

SEPTEMBRIE 2007
NOIEMBRIE2007
DECEMBRIE2007 FEBRUARIE 2008 MAI2008

DENSITATEA
MOTRIC Ǎ
60,26%
68%
54,13%
53,5%
64%

PAUZA
ACTIVǍ
15,23%
11,7%
23,73%
22,4%
17,1%

PAUZA
PASIVǍ
24,41%
20,3%
22,1%
24,1%
18,9%

18

Fig. 10. Reprezentarea grafic ă a corelației dintre probele de control

Nr.
Crt.
1
Al.vit
50m 2
Naveta
5x10m 3
Al.rez
4
Mobil.cox
o. fem. 5
Mobil.
Scap.
Hum. 6
Atinge
placile 7
Proba
matorin 8
Test
flamingo9
Test
In
patrat 10
Flotari 11
Mentinut
atarnat 12
AMO 13
Dinam 14
Rid.tr.
c.dors. 15
Rid.pic.
c.dors.
16
Rid.tr
c.fac. 17
Rid. baz.
asezat 18
S.lg.
loc 19
Sarit.
b.gim.
1 0,591 0,548 0,462 0,420 0,541 0,407 0,426 0,439 0,371 0,402 0,448 0,403 0,368 0,396 0,411 0,376 0,362 0,523
2 0,633 0,418 0,407 0,560 0,554 0,401 0,392 0,487 0,413 0,401 0,370 0,409 0,521 0,412 0,387 0,370 0,435
3 0,414 0,437 0,417 0,453 0,610 0,431 0,585 0,540 0,422 0,403 0,624 0,471 0,621 0,449 0,409 0,581
4 0,465 0,478 0,512 0,470 0,432 0,376 0,397 0,450 0,392 0,516 0,630 0,416 0,531 0,490 0,417
5 0,486 0,439 0,447 0,422 0,519 0,606 0,552 0,399 0,373 0,428 0,580 0,503 0,426 0,424
6 0,466 0,510 0,563 0,458 0,442 0,405 0,500 0,451 0,440 0,423 0,505 0,469 0,572
7 0,576 0,562 0,410 0,477 0,366 0,429 0,405 0,438 0,483 0,410 0,545 0,589
8 0,566 0,451 0,429 0,407 0,384 0,427 0,592 0,498 0,414 0,457 0,600
9 0,396 0,389 0,461 0,419 0,425 0,452 0,446 0,479 0,594 0,630
10 0,514 0,587 0,513 0,599 0,534 0,433 0,624 0,420 0,463
11 0,424 0,637 0,418 0,432 0,428 0,434 0,441 0,460
12 0,405 0,467 0,406 0,615 0,378 0,459 0,423
13 0,445 0,478 0,491 0,459 0,464 0,427
14 0,558 0,596 0,443 0,474 0,419
15 0,455 0,388 0,421 0,427
16 0,396 0,495 0,579
17 0,442 0,424
18 0,375
19

19Chiar dac ă sunt numeroase situa țiile în care corela țiile bune și foarte bune pot fi justificate prin
natura asem ănătoare a probelor, prin acelea și mecanisme energetice și grupe musculare solicitate sau
procese de coordonare implicate (vezi leg ătura bună între toate probele capacit ății coordinative, între
cele de for ță a membrelor superioare, abdominale și a spatelui sau între cele ce solicit ă viteza sau
combinația viteză-coordonare), exist ă numeroase exemple în care aceste argumente nu mai sunt
valabile, fiind necesar ă găsirea altor explica ții. Ca exemplu, corela ția bună dintre alergarea de
rezistență și anumite probe de for ță poate avea la baz ă importan ța musculaturii abdominale în actul
respirator, ce favorizeaz ă performan țele în probele de rezisten ță.
Trebuie men ționatǎ și legătura puternic ă a celor dou ă probe de mobilitate cu multe probe de
forță (statică, dinamică, exploziv ă, în regim de rezisten ță), ceea ce poate re considera importan ța acestei
aptitudini în cadrul lec ției de educa ție fizică, prin includerea unor test e de evaluare a sa, dublat ă de
planificarea ei ca tem ă distinctă în lecție.
Din aceste considerente, se poate afirma c ă abordarea unilateral ă în ciclul gimnazial în privin ța
educării aptitudinilor motr ice nu este justificat ă, întregul proces de preg ătire fizică necesitând o
planificare și abordare sistemic ă, în care influen țele reciproce pe baza fenome nelor de transfer sunt
favorizate, amplificate și evidențiate de rezultatele ob ținute în urma experimentului formativ.
Diferențierea în programarea exerci țiilor pentru cei de nivel sc ăzut s-a făcut alternând mai des
efortul cu odihna, prin pauze mai multe sa u mai mari, evitând eforturile prea lungi și intense ce nu pot
fi ușor suportate. În acest caz, sistemele de ac ționare sunt cât mai simple posibil pentru a fi accesibile
iar parametrii efortului au valori mult mai sc ăzute față de grupele de nivel mediu și avansat,
urmărindu-se în principal rezolvarea corect ă a sarcinilor și creșterea încrederii în propriul poten țial.
Pentru elevii de nivel mediu dar mai ales pentru cei foarte buni, mijloacele selec ționate sunt ceva mai
complexe și presupun combinarea de structuri deja cunoscute, efectuate în tempouri și cu încărcătură
ce diferă în funcție de calitatea motric ă abordată. Din acest motiv sistemele de ac ționare sunt prezente
in 2-3 lec ții în ciclul tematic respectiv și înlocuite apoi cu altele ce au ins ă obligatoriu aceea și
dominant ă-influență asupra sistemelor energetice – și conduc la realizarea acelora și obiective,
explicând astfel progresel e lotului experimental.
Pragurile de semnifica ție (privind diferen ța în cadrul acelora și grupe) ob ținute de lotul
experimental (P<0,001; 0,01; 0,05) sunt net mai bune decât cele ale grupei martor (p>0,05) în
majoritatea test ǎrilor, demonstrând astfel superiorit atea programei experimentale elaborate și aplicate.
Diferențele între test ările inițiale ale grupelor martor și experimentale sunt nesemnificative (p>0,05).
În schimb, diferen țele la nivelul test ărilor finale în cadrul acelora și loturi comparate, se încadreaz ă într-
un prag (p<0,05), fiind semnificative, eviden țiind astfel progresul puternic al grupei experimentale la
întreaga baterie de teste utilizat ă. Tabelele 4. și 5. prezint ă selectiv semnifica țiile diferen țelor intre
testǎrile finale și inițiale la nivelul acelora și loturi, între loturi diferite și pe sexe diferite.

20Tabelul 4. Semnifica ția diferen ței in cadrul acelora și grupe-Fete (dinamica indicatorilor de vitez ă, coordonare,
mobilitate si rezisten ță)
Grupa martor n=26 Grupa experiment n=28
Testare ini țială Testare final ă Testare ini țială Testare final ă r
Nr.
crt.

Denumire test

mX± mX± t P mX± mX± t P
1 A. vit. 50m (sec.)
8,70±0,10 8,60±0,09 0,96 >0,05 8,75±0,10 8,35±0,08 3,94 <0,001
2 Naveta 5x10m (sec.)
17,58±0,61 17,09±0,53 0,77 >0,05 17,53±0,60 15,59±0,48 3,18 <0,01
3 A. rezist 800m (sec.)
332,00±6,81 322,00±6,24 1,39 >0,05 330,00±6,80 302,00±6,11 3,88 <0,001
4 Mob. coxo-fem (cm.)
56,61±1,17 57,38±1,13 0,61 >0,05 57,25±1,18 60,43±0,98 2,65 <0,05
5 Mob.scap-hum. (cm.)
82,07±2,52 80,23±2,38 0,68 >0,05 82,14±2,56 73,43±2,13 3,31 <0,01
6 Test “atinge pl ăcile” (sec.)
19,38±0,51 18,15±0,44 2,02 >0,05 18,91±0,54 16,88±0,42 3,76 <0,001
7 Proba Matorin (grade)
268,84±5,43 273,07±5,32 0,72 >0,05 274,46±5,71 291,78±5,23 2,83 <0,01
8 Test Flamingo (nr.încerc.)
3,59±0,15 3,25±0,12 2,26 <0,05 3,49±0,15 2,94±0,10 3,92 <0,001
9 Test în pătrat (sec.)
10,11±0,11 9,87±0,10 2,07 <0,05 9,98±0,10 9,60±0,09 3,80 <0,001
Notă: P – 0,05 0,01 0,001
n=28 t = 2,052 2,771 3,690
n=26 t = 2,060 2,787 3,725

Tabelul 5. Semnifica ția diferen ței între test ǎrile inițiale și finale pe grupe diferite (B ăieți-probele de for ță)

Notă: n=30 P – 0,05 0,01 0,001
t = 2,002 2,664 3,505

Testare ini țialăTestare final ă
Grupa
martor
n=30 Grupa experiment
n=30 Grupa martor
n=30 Grupa experiment
n=30 Nr.
crt.

Denumire test

mX± mX± t P
mX± mX± t P
1 Flotări (nr.rep.)
13,12±0,27 13,09±0,24 0,08 >0 ,05 13,36±0,23 14,00±0,20 2,13 <0,05
2 Ment. în atârnat (sec.)
27,95±0,77 28,23±0,82 0,25 >0 ,05 28,73±0,71 30,86±0,70 2,13 <0,05
3 A.M.O. (m)
33,70±0,96 33,66±0,98 0,03 >0 ,05 34,77±0,92 37,30±0,83 2,04 <0,05
4 Dinamometrie (kg/f)
31,80±0,92 31,53±0,91 0,21 >0 ,05 32,91±0,88 35,33±0,80 2,03 <0,05
5 Ridic. tr. culcat dorsal (nr.rep.)
23,83±0,66 24,76±0,68 0,99 >0 ,05 25,30±0,60 26,91±0,53 2,01 <0,05
6 Ridic. pic. culc dorsal (nr.rep.)
9,50±0,25 9,76±0,27 0,72 >0,05 10,10±0,24 10,78±0,23 2,06 <0,05
7 Ridic. tr. culcat facial (nr.rep.)
24,26±0,66 24,23±0,65 0,03 >0 ,05 25,12±0,63 26,90±0,58 2,09 <0,05
8 Ridic. bazin a șezat (nr.rep.)
15,16±0,42 15,43±0,43 0,45 >0 ,05 16,13±0,41 17,26±0,39 2,02 <0,05
9 S. lg. loc (cm.)
183,00±3,58 184,06±3,56 0,21 >0,05 188,86±3,39 198,66±3,08 2,14 <0,05
10 Sărit. banca de gimn. (nr.rep.)
20,50±1,17 20,30±1,17 0,12 >0 ,05 21,84±1,08 24,90±0,99 2,09 <0,05

21CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMAND ĂRI

1. Din interpretarea informa țiilor științifice in privin ța procesului de dezvoltare a aptitudinilor motrice
în ciclul gimnazial, se poate afirma c ǎ programa școlarǎ are un pronun țat caracter unitar, maniera de
structurare a acesteia nepermi țând însǎ orientarea con ținuturilor în mod diferen țiat și adaptarea facil ǎ a
acestora la poten țialul eterogen al colectivelor de elevi.
2. Interpretarea r ăspunsurilor ob ținute în urma anchetei chesti onar a demonstrat o preocupare
permanent ă a profesorilor de educa ție fizică în vederea optimiz ării procesului didactic și importan ța pe
care aceștia o acord ă aptitudinilor motrice în lec ție, ca premis ă a realizării obiectivelor cadru și de
referință prezentate în programa școlară.
3. Programa școlară oferă suficiente con ținuturi în privin ța aptitudinilor motrice în gimnaziu -forme de
manifestare și combina ții în ultima clas ǎ (a VIII-a). Singurul impediment îl constituie sc ăderea
numărului de ore de educa ție fizică la clasa a VIII-a (maxim dou ă), ce creeaz ă probleme reale în
privința parcurgerii eficiente a tuturor con ținuturilor din aptitudini motrice prin activitatea frontal ă.
Datorită faptului c ă programa școlară asigură îmbinarea caracterului concentric (reluarea anumitor
conținuturi din calit ățile motrice parcurse în anii anteriori) cu cel liniar (abordarea de noi elemente din
aptitudinile motrice combinate în clasa a VIII-a) este favorizat ă planificarea gradual ă în funcție de
complexitatea temelor, permi țând sesizarea progreselor sau neînde plinirea obiectivelor pe diferite
teme.
4. La elevii de nivel sc ăzut nu se remarc ă neapǎrat incapacitatea de a în țelege structurile motrice
propuse pentru exersare, problem ele fiind generate de poten țialul fizic prea sc ăzut ce determin ă frica
de eșec și atitudinii negative fa ță de lecție, aspecte amplificate și de tachin ările elevilor bine cota ți
atunci când se lucreaz ă frontal în temele de lec ție.
5. În urma experimentului constatativ s-a eviden țiat nivelul precar de dezvoltare a capacit ății de efort,
reflectat în indicatorii calit ăților motrice ob ținuți la probele de control. Pe ntru contracararea acestei
situații nedorite, abordarea diferen țiată a conținuturilor pe grupe valorice este singura solu ție ce s-a
dovedit viabil ă. Nivelul de implicare în efort a elevilor și participarea activ ă au fost superioare la
grupele experimentale -a șa cum reiese din protocoalele de densitat e-, evitarea lucrului frontal în temele
de lecție demonstrând c ă sunt șanse reale de optimizare a activit ății și prin celelalte forme de exersare,
singurul aspect mai delicat fiind legat de efortul mult mai dificil al planific ării. Analiza protocoalelor
de densitate la nivelul claselor experimentale a demonstrat c ă în temele de educare a aptitudinilor
motrice, solicit ările motrice și funcționale sunt net superioare grupelor martor, acesta fiind un
argument suplimentar ce sus ține lucrul diferen țiat în lecția de educa ție fizică.
6. Rezultatele ob ținute de elevii inclu și în experimentul de baz ǎ demonstreaz ă superioritatea
planificării diferen țiate a eforturilor fizice în lec ția de educa ție fizică în care sunt abordate teme din

22calitățile motrice, argumentând soluționarea problemei științifice actuale de importan ță majoră în
domeniu. Acest aspect a îmbun ătățit indicatorii preg ătirii fizice indiferent de nivelul ini țial de la care
s-a plecat. Rezultatele superioare la probele de preg ătire fizică în clasele experimentale sunt datorate și
volumului de lucru ridicat (din 68 de lec ții anuale, 42 au teme din aptit udini motrice, deci 61,7% din
total), în multe situa ții fiind întâlnite și două teme din aptitudini diferite în aceea și lecție.
7. Programarea eforturilor or ientate spre educarea calit ăților motrice pe grupe valorice, a fost
concretizat ă în unitățile de înv ățare elaborate separat pentru fiecare e șalon valoric și pentru fiecare
aptitudine motric ă plus combina țiile acesteia, documente ce pot fi consultate de cadrele didactice
angrenate în înv ățământul gimnazial și studenților facult ăților de profil. Dozarea diferen țiată a
efortului pentru fiecare grup ă în parte a permis înl ăturarea situa țiilor negative înregistrate în cazul
lucrului frontal, permi țând elevilor slabi s ă beneficieze de solicit ări mai reduse, conform cu
posibilitățile reale și celor foarte buni s ă nu se plafoneze prin eforturi de solicitare medie, argumentând
experimental eficien ța programei propuse.
8. Calculul statistic a demonstrat c ă diferențele obținute la nivelul grupelor experimentale și între
grupele martor și experiment sunt semnificative, corespunz ătoare unor praguri de semnifica ție
(P<0,05; P<0,01; P<0,001). Corela țiile probelor de control s unt toate pozitive (r >0,361) și chiar
puternice(r >0,618), eviden țiind interdependen ța și transferul calit ăților motrice pe to t parcursul anului
școlar.
*****
• Utilizarea unor mijloace standardizate la aceea și parametri nu conduce la ef ecte favorabile pentru tot
colectivul, fiind recomandabil ă dozarea diferen țiată pe grupe valorice și chiar schimbarea (alternarea)
sistemelor de ac ționare cu rol de stimuli noi pentru elevi, prin utilizarea structur ilor ce au efecte
diferite în func ție de dominanta efortului: alerg ările permit atât educarea vitezei de deplasare dar și a
diferitelor forme de manifestare a rezisten ței, în func ție de distan țe, intensitatea efortului și valoarea
pauzelor acordate, ce variaz ă de la o grup ă la alta.
• Se recomand ă obișnuirea elevilor cu determinarea și interpretarea valorilor frecven ței cardiace în
efort pentru a putea controla și conștientiza gradul de soli citare a organismului și a preveni
suprasolicit ările.
• Este necesar ca indiferent de structuril e motrice utilizate pentru educarea calit ăților motrice,
creșterea implic ării elevilor și nivelului de atractivitate în lec ție să se facă prin exersarea sub form ă de
întrecere, parcursuri aplicative, lucrul pe perechi echilibrate, schimbarea condi țiilor de lucru, sarcini
noi etc. În afara temelor ce abordeaz ă calitățile motrice, tratarea diferen țiată se recomand ă și în cele ce
abordează deprinderi motrice, ritmul de înv ățare și stabilitatea celor asimilate, al ături de capacitatea de
efort fiind extrem de variabile de la un elev la altul.

23 • Este recomandabil ca individualizarea strict ă a efortului -ce implic ă solicitarea puternic ă a
profesorului în adaptarea doc umentelor de planificare- s ă se aplice doar extremelor (elevii foarte buni
ce pot urma un program separat de preg ătire și cei slabi ce au nevoie de asisten ță permanent ă și regim
special de efort pentru a compensa în preg ătire fizică). Dozajul diferen țiat (pe grupe, pe perechi sau
chiar individualizarea) ofer ă avantaje certe și progrese vizibile în educar ea aptitudinilor motrice, îns ă
necesită și un nivel de organizare și instruire superioar ă a elevilor pentru ca activitatea s ă nu fie
periodic frac ționată și densitatea s ă scadă.
• Se recomand ă ca programarea eforturilor s ă se facă în strâns ă concordan ță cu poten țialul bio-
fiziologic și motric real al grupelor și doar pe baza acelor mijloace pe care elevii le st ăpânesc perfect
ca tehnică de execu ție, având în vedere solicit ările intense la care este supus organismul în temele din
calitățile motrice și șansele crescute de accident ări dacă aceste reguli nu su nt respectate.
• Este indicat ă utilizarea mijloacelor variate incluse în programa experimental ă pentru fiecare
aptitudine motric ă și grupă valorică în parte, ca și dozajele relative, cu limita inferioar ă și superioar ă
(Exemplu: 2-4 serii x 10 repet ări), ce permit profesorului s ă adapteze procesul de educare în func ție de
condițiile materiale existente, dar mai ales în func ție de reac ția elevilor la mijloacele propuse. În acest
fel se asigur ă posibilitatea select ării mijloacelor dar și necesitatea modific ării dozajului (distan țe, timpi
de execuție, număr de serii și repetări, frecven ță, pauze), asigurând acces ibilitatea eforturilor.
• De la o grup ă valorică la alta, este recomandat ca parametrii și tipul de efort s ă fluctueze în func ție
de aptitudinea motric ă propusă a fi dezvoltat ă și posibilit ățile grupului respectiv (la grupele de nivel
avansat intensitatea efortului și dificultatea mijloacelor incluse in program ă sunt superioare
conținuturilor propuse celorlalte grupe, datorit ă capacității de efort și nivelului motric peste media
clasei).
• Se recomand ă ca plasarea temelor din aptitudini motrice pe parcursul anului școlar să fie corelat ă cu
a celor din deprinderi mo trice, în vederea sus ținerii și accelerării procesului de predare a acestor
conținuturi (coordonarea, viteza și rezisten ța cu temele din structuri tehnico-tactice specifice jocului
sportiv, for ța cu săriturile la aparate și gimnastica acrobatic ă). Pot exista și două teme distincte din
calități, alături de una din deprinderi. Exemplu: coordonare, acrobatic ă, forță. Se evit ă scurtarea
pauzelor pentru cre șterea intensit ății efortului fizic la grupele de nivel sc ăzut și mediu, existând
pericolul apari ției stărilor de suprasolicitare și a accidentelor.

24Bibliografie

1. Albu V. Teoria educa ției fizice și sportului. Constanța: Exponto, 1999. 274 p.
2. Badiu T. Teoria educa ției fizice și sportului. Gala ți: Mongabit, 2002. 117 p.
3. Bompa T.O. Dezvoltarea calit ăților biomotrice (periodizarea). Bucure ști: Exponto, 2001. 282 p.
4. Carp I. P. Aspecte teoretico-metodice cu privire la dozarea efortului în lec ția de educa ție fizică. În:
Teoria și arta educa ției fizice în școală, Chișinău, 2006, nr.2, p. 31-35
5. Cârstea G. Teoria și metodica educa ției fizice și sportului. Bucure ști: ANDA, 2000. p. 67-79, 90-
132 6. Dragnea A., Teodorescu Mate S. Teoria sportului. Bucure ști: FEST, 2002. 610 p.
7. Marolicaru M. Tratarea diferen țiată în educația fizică. București: Sport-Turism, 1986. 128 p.

8. Mocanu G. Rolul fi șei individuale și metodologia aplic ãrii Sistemului Na țional Școlar de Evaluare
în ciclul gimnazial. În: Analele Universitã ții Dunãrea de Jos Gala ți, Fascicula XV, Educa ție Fizicã și
Management în Sport, 2005, p. 34-36. 9. Mocanu G. Analiza formelor de organizare și practicare a exerci țiilor fizice în învã țãmântul
preuniversitar pe baza legãturilo r dintre curriculum-ul nucleu ș
i cel extins. În: Prospectiv, creativ,
aplicativ în domeniul educa ției fizice și sportului din România în pers pectiva integrãrii europene.
Conferința Interna țională de Comunic ări Științifice. Gala ți: Universitatea Dunãrea de Jos, 2005, p.
68-72.

10. Mocanu G. Metodologia elaborãrii chestionarului în vederea studierii problematicii dezvoltãrii
calitãților motrice la elevii ciclului gimnazial. În: Analele Universitã ții Dunãrea de Jos Gala ți,
Fascicula XV, Educa ție Fizicã și Management în Sport, 2006, p. 51-53.
11. Mocanu G. Analiza complexului de factori ce condi ționeazã dezvoltarea și manifestarea for ței
musculare. În: Analele Universitã ții Dunãrea de Jos Gala ți, Fascicula XV, Educa ție Fizicã și
Management în Sport, 2006, p. 54-55. 12. Mocanu G. Importan ța particularit ǎților morfo-func ționale și psihice ale elevilor din ciclul
gimnazial în procesul de dezvoltare a calit ăților motrice. În: Perspectivele moderne ale impactului
societǎții contemporane asupra educa ției fizice și sportului. Materialele Conferin ței Științifice
Internaționale a doctoranzilor. Chi șinǎu: INEFS, 2007, p.60-64.
13. Mocanu G. Capacitatea coordinativ ă: elementele componenete și metodologia dezvolt ării. În:
Interdisciplinaritatea, fundament al cercet ării în educa ție fizic
ă și sport. Conferin ța Științifică
Internațională. Galați: Universitatea Dunãrea de Jos, 2007, p. 79-82.
14. Mocanu G., Carp I. Rezultate le finale ale opiniei speciali știlor referitoare la rolul și importan ța
calitǎților motrice la disciplina educa ție fizicǎ în ciclul gimnazial (part1.). În: Analele Universitã ții
Dunãrea de Jos Gala ți, Fascicula XV, Educa ție Fizicã și Management în Sport, 2008, p. 62-65.
15. Mocanu G., Sava L. Rezultate le finale ale opiniei speciali știlor referitoare la rolul și importan ța
calitǎților motrice la disciplina educa ție fizicǎ în ciclul gimnazial (part2.). În: Analele Universitã ții
Dunãrea de Jos Gala ți, Fascicula XV, Educa ție Fizicã și Management în Sport, 2008, p. 200-203.

25 16. Mocanu G. Metodologia proiect ǎrii unitǎții de înv ǎțare viteza în cadrul grupelor valorice
experimentale (clasa a VIII-a). În: Analele Universitã ții Dunãrea de Jos Gala ți, Fascicula XV,
Educație Fizicã și Management în Sport, 2008, p. 204-207.
17. Mocanu G. Particularit ǎți de aplicare a trat ǎrii diferen țiate în lec ția de educa ție fizicǎ la nivel
gimnazial. În: Creativitate și competi ție, atribute europene ale manifest ǎrii științifice și sportive.
Conferința Științifică Internațională. Galați: Universitatea Dunãrea de Jos, 2008, p. 427-430.
18. Mocanu G. Analiza interdependen ței dintre probele de control util izate în verificarea nivelului de
dezvoltare a calit ǎților motrice combinate (clasa a VIII-a). În: Inovare și creativitate în domeniul
activitǎților fizice, surse ale performan ței umane. Conferin ța Științifică Internațională. Galați:
Universitatea Dunãrea de Jos, 2009, p. 87-90. 19. Mocanu G. Determinarea c ǎilor de influen țare a procesului de dezvoltare a calit ǎților motrice
prin dozarea diferen țiatǎ a efortului fizic la elevii învã ț
ãmântului gimnazial. În: Inovare și
creativitate în domeniul activit ǎților fizice, surse ale performan ței umane. Conferin ța Științifică
Internațională. Galați: Universitatea Dunãrea de Jos, 2009, p. 91-95.
20. Mocanu G. Analiza nivelului de dezvoltare somato-func ționalǎ a elevilor ciclului gimnazial în
urma desf ǎșurǎrii experimentului constatativ (clasa a VII-a). În: Cultura fizic ǎ: probleme științifice
ale învãțãmântului și sportului. Materialele Conferin ței Științifice Interna ționale a doctoranzilor.
Chișinǎu: USEFS, 2009, p. 44-49.

21. Mocanu G. Analiza nivelului de preg ǎtire fizicǎ a elevilor din înv ǎțǎmântul gimnazial (
experiment constatativ clasa a VII-a). În: Analele Universitã ții Dunãrea de Jos Gala ți, Fascicula XV,
Educație Fizicã și Management în Sport, 2009, p. 86-90.

22. Mocanu G. Argumentarea experimental ǎ a eficien ței dezvolt ǎrii calitǎților motrice la elevii din
învǎțǎmântul gimnazial prin dozarea diferen țiatǎ a efortului fizic (clasa a VIII-a ). În: Analele
Universitã ții Dunãrea de Jos Gala ți,Fascicula XV, Educa ț
ie Fizicã și Management în Sport, 2009, p.
91-94

23. Rață G., Rață B.C. Aptitudinile în activitatea motric ă. Bacău: EduSoft, 2006. 318 p.
24. Scarlat E., Scarlat M.B. Educa ție fizică și sport. Manual pentru înv ățământul gimnazial. Bucure ști:
E.D.P., 2002. 528 p.
***
25. Кузнецов В.С., Колоднецкий Г.А. Физкультурно -оздоровительная работа в школе :
Метод .пособие .-М.: Изд.во НЦЭНАС , 2003.- 184 с.
26. Матвеев Л. П. «Теория и методика физического воспитания в начальной школе » Москва ,
Виадос -пресс , 2003. – 206 с.

26ADNOTARE
Mocanu George D ǎnuț „Dezvoltarea calit ǎților motrice la elevii din înv ǎțǎmântul gimnazial în
baza dozǎrii diferen țiate a efortului fizic”
Teză de doctor în științe pedagogice, Chi șinău, 2011.

Structura tezei : Introducere, 3 capitole, concluzii generale și recomand ări, bibliografie 237
surse, 234 pagini, 142 pagi ni în partea fundamental ǎ, 10 tabele, 63 figuri și 46 anexe. Rezultatele
obținute sunt publicate în 15 lucr ări științifice.
Cuvinte cheie : aptitudini motrice, dozare orientativ ă și diferențiată, accesibilitate, calit ăți
motrice combinate, sistem de lec ții, parametrii efortului fizic, influen țǎ reciproc ă, programare
științifică, sisteme de ac ționare, densitate motric ă și funcțională.
Domeniul de studiu: pedagogia înv ățământului gimnazial în aspectul educa ției fizice
Scopul cercet ării îl constituie argumentarea științifică a eficien ței procesului instructiv-
educativ la educa ție fizică și perfecționarea pe baza doz ării diferen țiate a efortului fizic, orientat spre
dezvoltarea calit ăților motrice pe perioada ultimul ui an al ciclului gimnazial.
Obiectivele tezei sunt: studierea și generalizarea datelor literaturii de specialitate privitoare la
procesul de dezvoltare a calit ăților motrice în lec ția de educa ție fizică în ciclul gimnazial; aprecierea
nivelului de dezvoltare a calit ăților motrice de baz ă, a formelor lor de manifestare precum și a
calităților motrice combinate în gimnaziu; planificarea con ținuturilor (mijloace, metode) în vederea
dezvoltării calităților motrice prin dozarea diferen țiată a efortului fizic (elaborarea programei
experimentale); argumentarea teoretic ă și experimental ă a procesului de dezvoltare a calit ăților motrice
prin dozarea diferen țiată a efortului fizic.
Noutatea și originalitatea științifică este generat ă de: optimizarea tehnologiei de ac ționare
vizând procesul de educare a calit ăților motrice, concretizat ă în obiectivele și conținuturile programei
experimentale; diversitatea și accesibilitatea sistemelor de ac ționare pentru fiecare aptitudine motric ă
la nivelul celor trei grupe valorice constitu ite; stabilirea unui raport optim efort-pauz ă diferențiat în
funcție de nivelul grupei; plasarea ciclurilor tematice pentru favorizarea transferului dintre aptitudini și
influențe pozitive asupra deprinderilor motrice.
Valoarea teoretic ă constă în conceperea și argumentarea metodologiei de dezvoltare a
calităților motrice și combina țiilor acestora, în planificarea pe unit ăți de învățare distincte, aspecte
complementare tehnologiei preg ătirii fizice a elevilor la finalul pubert ății.
Valoarea aplicativ ă a cercetării se caracterizeaz ă prin: forma distinct ă de proiectare a
unităților de înv ățare la nivelul celor trei grupe valorice pentru fiecare calitate motric ă și combina țiile
acesteia; valorile parametrilor ef ortului fizic ca dozare diferen țiată, cuantificate în durat ă, număr de
serii și repetări, valoarea și natura pauzelor acordate distinc tiv pe grupe valorice; plasarea ra țională a
sistemelor de lec ții în vederea optimiz ării permanente a capacit ății de efort și alternării diferitelor
sisteme energetice.
Implementarea rezultatelor cercet ării. Datele rezultate în urma investig ării științifice
privitoare la dezvoltarea calit ăților motrice prin dozarea diferen țiată a efortului fizic în gimnaziu au
fost implementate în unit ăți școlare din jude țele Galați și Tulcea. Ele pot fi utilizate în procesul
instructiv-educativ de c ătre cadrele de speciali ști din domeniu și ca material științifico-metodic de
către studen ții facultăților de educa ție fizică și sport la disciplinele „Teoria educa ției fizice și sportului”
și „Metodica educa ției fizice pe grupe de vârst ă”.
Problema științifică actuală de importan ță majoră în domeniu soluționată o constituie
folosirea insuficient ă a unor forme diversificate de exersare în procesul de educare a aptitudinilor
motrice, ce ar permite îmbun ătățirea vizibil ă a indicatorilor preg ătirii fizice, în condi țiile în care lucrul
frontal utilizat preponderent conduce în majoritatea cazurilor la rezultate nesatisf ăcătoare sub acest
aspect.

27АННОТАЦИЯ

Мокану Жеорже Дэнуц “ Развитие физических качеств у учащихся гимназического цикла
на основе дифференцированного дозирования физической нагрузки ”
Докторская диссертация в области педагогических наук , Кишинёв , 2011

Структура диссертации : Введение , 3 главы , выводы и рекомендации , библиография – 237
цитируемых источников , 234 страницы , 142 страниц основной части , 10 таблицы , 63 рисунков и
46 приложения . Достигнутые результаты , были опубликованы в 15ти научных работах .
Ключевые слова : двигательные способности , ориентировочное и дифференцированное
распределение , доступность , комбинированные двигательные качества , система уроков ,
параметры физической нагрузки , воздействие , научное программирование , системы
воздействия , моторная и функциональная плотность .
Область исследования : педагогика физического воспитания в гимназическом цикле .
Цель исследования состоит в совершенствовании и научном обосновании эффективности
учебно – воспитательного процесса по физическому воспитанию на основе
дифференцированного дозирования физических нагрузокб направленных на развитие
физических качеств учащихся гимназий .
Цели диссертации :
1. Изучение и обобщение данных специальной литературы по проблеме развития физических
качеств на занятиях по физической культуре в гимназиях ;
2. Оценка уровня развития основных и комбинированных физических качеств у гимназистов и
проявления их форм ;
3. Разработка содержания (средств и методов ) экспериментальной программы по развитию
физических качеств путём дифференцированного дозирования физических нагрузок ;
4. Теоретическое и экспериментальное обоснование процесса развития физических качеств ,
посредством дифференцированного дозирования физических нагрузок .
Научная новизна состоит : в оптимизации технологии воздействия на процесс развития
физических качеств , конкретизированная в содержании экспериментальной программы ; в
дифференцированности и доступности систем воздействия каждого двигательного качества на
уровне всех трёх групп : в создании оптимального соотношения нагрузок и интервалов отдыха
в зависимости от уровня подготовленности группы ; в проектировании тематических циклов для
положительного переноса физических качеств и навыков .
Теоретическая значимость заключаются в разработке и обосновании методологии развития
комбинированных двигательных качеств , в планировании конкретных единиц обучения для
детей среднего школьного возраста .
Практическая значимость исследования заключается в разработке оптимальной
отличительной формы планирования системы уроков на уровне трех групп и для каждого
отдельного физического качества и их комбинаций ; в дифференцированном дозировании
параметров физической нагрузки и интервалов отдыха в процессе занятии с учащимися
гимназий .
Внедрение результатов исследования Результаты полученные в процессе исследования были
внедрены в школах уездов Галац и Тулча (Румыния ) и могут быть применены в качестве
методических рекомендации для развития физических качеств на уроках физического
воспитания путем дифференцированного дозирования физических нагрузок учащихся
гимназий .
Актуальность и значение научной проблемы состоит в неэффективном использовании
различных форм занятии физическими упражнениями в процессе развития двигательных
способностей которые позволят значительно улучшить уровень физического развития по
средствам дифференцированного дозирования физической нагрузки в условиях которого
фронтальный метод неэффективен .

28ANNOTATION
Mocanu George D ǎnuț „The Development Of Moving Capaciti es In Secondary Education For A
Different Distribution Of The Physical Effort”
Doctoral Thesis In Pedagogical Sciences, Chi șinău, 2011.

Thesis Structure : Introduction, 3 chapters, conclusions and recommendations, bibliography –
237 quoted sources, 234 pages, 1 42 pages in the fundamental part , 10 tables, 63 images and 46
addenda. The results are publishe d in 15 scientific papers.
Keywords : moving abilities, oriented and different distribution of effort, accessibility,
combined moving abilities, lessons sy stem, physical effort parameters , mutual influence, scientific
programming, acting systems, m oving and functioning density.
Domain Of Study : pedagogy of secondary education in the aspect of physical education
The Purpose Of This Research is the improvement and scientifical argumentation of the
efficiency of educational process in physical edu cation on differentiated dosing of physical effort,
aimed at motion skills development duri ng the last year of secondary cycle.
Thesis Objectives: study and generalization of special literature data on the development
process of moving capacities during the physical e ducation lesson in the secondary education;
measure the development level of basis moving cap acities, their manifestation form and combined
moving capacities in the secondary education; content planning (methods, facilities) for the development of moving capacities by a different di stribution of the physical effort (experimental
program elaboration); theoretic and experimental arguments on th e development process for moving
capacities by a different distribut ion of the physical effort.
Scientific Novelty And Originality is generated by: optimizati on of technology on the moving
capacities education process that is set into func tion by means of the objectiv es and content of the
experimental program, diversity and accessibility of the acting systems for each moving capacity at the
level of the three value groups; establish an optimal different balance effort-break according to the
group level; organize the thematic cycles for enab ling the transfer between abilities and positive
influences on moving capacities.
Theoretic Significance represents the creation and argumentation for educating the combined
moving capacities, the planning on dis tinctive learning units, aspects that are a dditional to technology
for physical training of pupils at th e end of their p uberty period.
The Applied Value of this research is characterized by: the distinct form of conceiving the
learning units according to the three value groups for each motion quality and its combinations; the values of the physical effort parame ters as differentiated dosage, quan tified in duration, number of sets
and repetitions; the value and natu re of the breaks granted distin ctively by value groups; reasonable
placing of the lessons systems in order to permanen tly optimize the effort capacity and to alternate
various energy systems.
Implementation Of Research Results. The data resulting from this scientific investigation
regarding the development of moti on qualities by differentiated dosage of physical effort for secondary
school students have been implemented in school units in Galati and Tulcea counties. They can be
used in the educational process by teaching specialis ts and as scientifical and methodological materials
by the students of the faculties in the field of physical education and sports, in disciplines like "Theory
Of Physical Education And Sports" and "Method ology Of Physical Education By Age Groups" .
The resolved current major scie ntific problem in the area is the insufficient use of diverse
types of practice in the process of driving skills education, fact that would visibl y help to improve the
indicators of physical training, given that the primar ily used frontal teaching leads in most cases to
unsatisfactory results in this respect.

29

Mocanu George D ǎnuț

DEZVOLTAREA CALIT ĂȚILOR MOTRICE LA ELEVII DIN
ÎNVĂȚĂ MÂNTUL GIMNAZIAL ÎN BAZA DOZ ĂRII
DIFEREN ȚIATE A EFORTULUI FIZIC

Specialitatea 13.00.04 – Teoria și metodologia educa ției fizice, antrenamentului sportiv și culturii
fizice de recuperare

Autoreferat al tezei de doctor în pedagogie

Aprobat spre tipar
Hârtie ofset. Tipar ofset Coli de tipar 1,81
Formatul hârtiei 60×84 1/16
Tirajul
Comanda

Universitatea de Stat de Educa ție Fizică și Sport
Republica Moldova, Chi șinău, Str. A. Doga 22

30