1UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU PITE ȘTI [628550]
1UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” PITE ȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE
BRĂILA
BUGETUL ȘI EXECUȚIA BUGETARĂ
STUDIU DE CAZ LA PRIMĂRIA COMUNEI SILI ȘTEA
PROFESOR COORDONATOR, ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
2CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………….3
CAP. I. BUGETUL PUBLIC – PRINCIPALUL MECANISM DE TRADUCERE
ÎN FAPT A CONCEPTULUI ȘI FUNCȚIILOR FINANȚELOR PUBLICE ……….5
1.1 Concepte privind mecanismul financiar, sistemul bugetar și bugetul public …..5
1.2 Bugetul de stat și sistemul unitar de bugete ………………………………………………13
1.3 Bugetul și procesul bugetar la nivelul instituțiilor publice ………………………….17
1.4Procesul bugetar la nivelul unităților administrativ terit oriale…………………….23
CAP. II. PROCESUL BUGETAR LA PRIMĂRIA COMUNEI SILIȘTEA ……..31
2.1 Informa ții generale despre activitatea desfășurată de Primăria Comunei
Siliștea………………………………………………………………………………………………………31
2.2 Procesul bugetar la Primăria Comunei Siliștea……………….. ……………………….38
2.2.1 Elaborarea proiectului de buget și aprobarea acestuia; competențe și
responsabilități……………………………………………………………………………………… …..38
2.2.2 Execu ția bugetului și raportarea modului de exe cuție……………. ……….43
CAP. III. STUDIU DE CAZ – ELABORAREA BUGETULUI INI ȚIAL 2020 ȘI
EXECU ȚIA BUGETARĂ LA 30.03.2020 ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI
SILIȘTEA…………………………………. …………………………………………………………….56
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………..76
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………..78
ANEXE
3INTRODUCERE
Defășurarea relațiilor sociale într -un cadru organizat, de tip statal, s-a produs
sub impactul unor factori de natură diferită între care un rol important l -a avut
conștientizarea de către indivizi a existenței unor nevoi comune, precum și a
propriei lor i ncapacități de a le gestiona adecvat în mod individual.
Asumarea satisfacerii nevoilor colective de către autoritățile de tip statal s -a
tradus, în planul relațiilor financiare, în configurarea unui nou tip de procese și
relații economice de redistribuire a produsului creat, corespunzătoare mobilizării
resurselor financiare și alocării/utilizării lor pentru satisfacerea nevoilor publice,
intitulate generic finanțe publice .
„În esență, fenomenul finanțelor publice exprimă procesele economice de
prelevar e de către autoritățile publice a unei părți din veniturile sau averile
indivizilor sau entităților de pe teritoriul lor și de utilizare a fondurilor financiare
astfel formate pentru satisfacerea nevoilor comune, colective.”1
Manifestarea proceselor și relațiilor specifice de mobilizare și utilizare a
resurselor financiare publice, având ca determinant existența nevoilor comune ale
membrilor colectivității, conturează accepția economică a noțiunii de buget public,
care apare în aceste condiții ca un ansamblu (grup) de relații financiare prin care se
realizează repartiția produsului intern brut (mobilizarea și alocarea resurselor
financiare), prin intermediul autorității publice, pentru satisfacerea nevoilor
colective .
1Brezeanu Petre, Marinescu Iulian, Finan țe publice și fiscalitate, București, Editura Fundația
„România de mâine”, 1995;
4Aceste procese și relații economice sunt, la bază, relații între participanții la
viața socială, ceea ce pune în evidență conținutul social al bugetului public,
reflectând raporturi sociale între stat, pe de o parte, și indivizi sau entități în calitate
de contribuabili sau beneficiari ai cheltuielilor publice, pe de altă parte .
Activitatea publică în general este condiționată în desfășurarea sa de
asigurarea resurselor financiare necesare, prin intermediul bugetului public.
Apariția categoriei moderne a bugetului public s -a produs în mod obiectiv pe
fondul existenței nevoilor publice de satisfăcut și al mobilizării și alocării/utilizării
în acest scop a unor resurse financiare de către autoritățile publice, din necesitatea
unei organizări adecvate a acestor relații financiare prin cuprin derea lor într-un
document de prezentare și aprobare a veniturilor și cheltuielilor statului.
Pentru o bună organizare și funcționare a instituțiilor publice implicate în
procesul bugetar s-a creat un cadru general și proceduri privind formarea,
administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice și responsabilitățile ce
derivă din aceste activități.
„În sens juridic, bugetul public (de stat) apare ca un document cu valoare
juridică obligatorie, de lege, care fixează într -o anumită structură indicatorii de
venituri și de cheltuieli publice pentru o perioadă de un an, după reguli prestabilite,
autorizează încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor și asigură premisele
unui control asupra acestora.”2
Bugetul public reprezintă efortul financiar al națiunii și al direcțiilor spre
care acesta este canalizat, asigurând astfel concordanța cu programul de guvernare,
pe baza căruia guvernul a fost învestit cu încrederea reprezentanților națiunii.
2Bran Paul, Rela ții financiare și monetare internaționale, București, Editura economică, 1995;
5Deci bugetul, fie el public, fie bugetul unei unei entități publice sau private,
fie chiar bugetul unei familii, t rebuie să fie bine fundamentat ș i echilibrat, pentru a
nu ajunge în situa ții de blocaj, cheltuind mai mult decât încasăm.
Un buget corect fundamentat și executat oferă liniște și siguranță în orice
activitate desfășurată.
CAPITOLUL 1
BUGETUL PUBLIC – PRINCIPALUL MECANISM DE TRADUCERE ÎN
FAPT A CONCEPTULUI ȘI FUNCȚIILOR FINANȚELOR PUBLICE
1.1. Concepte privind mecanismul financiar, sistemul bugetar și bugetul public
Fiecare țară dispune de un anumit volum de resurse materiale, umane,
financiare, informa ționale etc., de a căror utilizare depinde forța ei economică.
Țara respectivă trebuie să asigure circuitul acestor resurse, să organizeze utilizarea
eficient ă a lor, precum și o serie de programe care s ă conducă la ob ținerea de
rezultate profitabile în întreaga activitate desfasurat ă. Pentru realizarea acestor
obiective trebuie construite anumite structuri, adic ăanumite forme de organizare,
de supraveghere și control. La baza structurilor construite stau o serie de principii
în func ție de care se organizeaz ă activitatea economico –socială , se cuantific ă
resursele, se evalueaz ă efectele ș i se determin ă eficienț a. De asemenea, sunt
stabilite instrumentele cu aju torul că rora se asigur ăstimularea sau frânarea
dezvolt ării anumitor ramuri sau sectoare de activitate, se previn sau se combat
6anumite fenomene, se realizeaz ă echilibrul necesar î n toate domeniile economice și
sociale.
În cadrul mecanismului economic de func ționare al unei ță ri, un loc
important îl ocupa mecanismul financiar.
Mecanismul financiar reprezint ă un ansamblu de metode și instrumente de
natură financiar ă, reglementate de dreptul financiar și aplicate în practică de organe
cu func ții în domeniul finan țelor pentru influen țarea proceselor social economice.
Mecanismul economico-financiar reprezint ă un sistem complex ș i dinamic
de conducere, organizare și utilizare eficient ă a resurselor materiale, de muncă și
bănești ale î ntregii societ ăți.
Elementele structurale ale mecanismului financiar sunt:
– sistemul fondurilor financiare;
– pârghiile economico-financiare;
– metodele administrative de gestiune financiar ă;
– organele și institu țiile cu funcții î n domeniul finan țelor;
– dreptul financiar.
Mecanismul financiar al României este constituit din totalitatea structurilor,
formelor, metodelor, principiilor și pârghiilor economico–financiare prin
intermediul c ărora se constituie, se repartizează și se utilizează fondurile bă nești
ale statului necesare îndeplinirii func țiilor ș i sarcinilor sale în condi țiile economiei
de pia ță și a acț iunii libere a agen ților economici.
Putem afirma c ămecanismul financiar al țării noastre este alc ătuit din
următoarele componente:
„- sistemul de structuri și forme de funcționare a reparti ției financiare ș i de credit;
– sistemul de principii, metode și instrumente de conducere a activit ății financiare;
7- sistemul de modele și tehnici de m ăsurare, urm ărire ș i stimulare a eficien ței
economico-sociale.”3
Mecanismul financiar nu este stabilit odat ăpentru totdeauna, ci este
perfectibil, are un caracter dinamic și o struc turărelativ ă. Unele din componentele
lui prezint ă, relativ, un grad mai mare de stabilitate, cum ar fi sistemul financiar,
structura organelor financiare, în timp ce altele au un caracter mai mobil cum este
cazul pârghiilor financiare, a reglement ărilor juridice referitoare la activitatea
financiar ă.
Aceasta mobilitate a mecanismului financiar este dat ăde faptul c ă, la
elaborarea sa s-a avut în vedere o abordare cibernetic ă a acestuia î n sensul c ă
atunci când se manifest ă o influență a unor factori din afara sistemului, prin
deciziile organelor competente pot fi limitate și chiar deviate aceste influen țe și în
acest fel se poate men ține func ționalitatea mecanismului financiar.
Finan țele României constituie un sistem de rela ții economice, exprimate sub
forma bă neasc ă, prin intermediul că rora se asigur ă formarea, repartizare a și
utilizarea fondurilor băneș ti necesare statului și organismelor sale pentru
satisfacer ea nevoilor generale ale societății, adică pentru îndeplinirea func țiilor
statului și realizarea reproduc ției sociale.
Ansamblul rela țiilor financiare este format din mai multe grupe de rela ții în
funcție de metodele folosite la mobilizarea și repartizarea fondurilor băneș ti și de
destina țiile pe care acestea le primesc. Ansamblul (totalitatea) rela țiilor financiare
îndepline ște condi țiile unui sistem pe care-l denumim sistemul rela țiilor financiare
sau sistemul financiar.
3Vâscan Barbu Teodora, Bugetul statului și agenților economici, București, Editura economică,
1997;
8Categoriile de rela ții financiare ce alc ătuiesc sistemul financiar, care mai
sunt cunoscute și sub numele de verigi ale sistemului rela țiilor financiare sunt
urmă toarele:
• Finan țele întreprinderilor (agenț ilor economici);
• Bugetul de stat;
• Asigur ările sociale;
• Asigur ările de bunuri, persoane și răspundere civil ă;
• Creditul.
Schema nr.1 – Verigile sistemului rela țiilor financiare
Sursa: Brezeanu Petre, Marinescu Iulian, Finan țe publice și fiscalitate, București, Editura
Funda ția „România de mâine”, 1995
Bugetul de stat este veriga central ă a sistemului financiar pentru că relațiile
economice ce reprezint ă conț inutul bugetului de stat mijlocesc constituirea și
repartizarea principalului fond de resurse b ănești ale statului.
Bugetul de stat împreun ăcu fondurile speciale extrabugetare și cu bugetele
locale alcă tuiesc bugetul public na țional.
9Între bugetul de stat ca veriga centra lăa sistemului financiar și celelalte
verigi exist ălegături de intercondi ționare î n sensul c ăresursele bugetului de stat se
formeaz ăpe seama valorii nou create de c ătre agenții economici ș i se utilizeaz ă
pentru îndeplinirea func țiilor și sarcinilor statului ș i pentru satisfacerea altor nevoi
ale societ ății.
Bugetul public este o categorie fundamentală a științei finanțelor, a cărui
definire cunoa ște două abordări: una economico -financiară și una juridică.
Prin bugetul public se proiectează și se desfășoară activitatea financiară,
putând aprecia că bugetul public reflectă activitatea privind finanțele publice ale
unui stat.
„Dintre trăsăturile subliniate în literatura economică de specialitate pentru
bugetul public, relevante sunt urmatoarele:
– bugetul este un act previzional, el prezentându-se sub forma unui tablou
evalutiv și comparativ de venituri publice, indicând ve niturile bă nești ale statului și
destina ția acestora, exprimat ăîn cheltuieli bugetare;
-este un act de autorizare prin care puterea legislativă împuternicește
executivul să cheltuiască și să perceapă venituri în acord cu prevederile legale;
este un act a nual, anul bugetar, de exercițiu financiar fiind cel mai potrivit interval
pentru care se poate efectua programarea și se poate urmării execuția veniturilor și
cheltuielilor;
-bugetul public reprezintă un sistem de fluxuri financiare privind formarea
resurs elor bănești publice, gestionarea, utilizarea și controlul folosirii
acestora.”4
Este recunoscut, de altfel, că activitatea publică în general este condiționată
în desfășurarea sa de asigurarea resurselor financiare necesare, prin intermediul
4Brezeanu Petre, Marinescu Iulian, Finan țe publice și fiscalitate, București, Editura Fundația
„România de mâine”, 1995
10bugetului p ublic. Potrivit opiniilor de specialitate, abordarea economică a
conceptului de buget evidențiază corelațiile macroeconomice și, în special, legătura
cu nivelul și evoluția produsului intern brut, exprimând relațiile economice în
formă bănească ce iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut, în
conformitate cu obiectivele de politică economică, socială și financiară ale fiecărei
perioade.
Relațiile de mobilizare a resurselor financiare publice sunt în majoritatea lor
relații de repartiție (secundară) a produsului intern brut în favoarea statului prin
intermediul prelevărilor fiscale sau parafiscale (impozite, taxe asimilate
impozitelor, contribuții), la care se pot adăuga resursele atrase (de regulă, prin
împrumut), donațiile, ajutoarele, sponsorizările, alte resurse. Pornind de la ideea că
bugetul public reflectă în mod esențial procese de repartiție a produsului creat,
remarcăm că acestea se concretizează, după caz, în: –repartiția primară a
produsului intern brut, în cazul veniturilor ca re se prelevă de la întreprinderile
statului sau provin din exploatarea proprietăților acestuia.
Bugetul public prezintă cel mai înalt grad de reprezentativitate în cadrul
finanțelor publice, exprimând aspecte precum conținutul acestora, dinamica și
efectele lor ori „sănătatea” acestora .
În literatura autohtonă de specialitate, finanțelor (publice) li se atribuie și o
funcție de control asupra activităților economice și sociale, motiv pentru care vom
reține în analiza rolului bugetelor publice în evoluția societății: funcția de repartiție
a produsului intern brut, funcția de control asupra activităților economice și
sociale, respectiv funcția de reglare -stabilizare a economiei.
Prin conținutul specific, funcția de repartiție atribuită finanțelor publ ice
(bugetului public) exprimă elemente comune ale funcțiilor de alocare și de
distribuire, semnificând mijlocirea de către acestea a repartiției în formă bănească a
11produsului creat în activitățile materiale, ca premisă a realizării acestui proces și în
formă materială, pentru satisfacerea nevoilor de consum public.
În plan concret, manifestarea acestei funcții a finanțelor publice presupune
realizarea unor fluxuri financiare vizând constituirea de fonduri bănești publice și
distribuirea lor în raport cu obiectivele urmărite la diferite niveluri de organizare și
funcționare a societății.
Fondurile bănești în discuție nu reprezintă altceva decât bugetele publice,
ceea ce susține atribuirea unei funcții de repartiție bugetului public, realizată la
diferite niveluri sau în raport cu anumite obiective (nivel central, regional sau
local, fonduri speciale etc.).
Observăm că manifestarea funcției de repartiție a finanțelor publice nu ar fi
posibilă practic fără mijlocirea proceselor economice specifice acesteia de către
instrumente adecvate de lucru, prin intermediul cărora să se pună în practică
deciziile privind mărimea fondurilor constituite, sursele de formare a acestora,
destinațiile date resurselor mobilizate etc., ceea ce impune constatarea că bugetele
publice cristalizează conținutul funcției de repartiție.
În acest context, bugetul public se relevă ca un instrument esențial implicat
de redistribuirea produsului creat, autorizând și materializând asigurarea resurselor
financiare necesare îndeplinirii sarc inilor publice și modul de utilizare a acestora.
Bugetul public concretizează astfel mijloacele financiare alocate furnizării
bunurilor publice și servește în egală măsură unei redistribuiri (mai echitabile) a
resurselor financiare între domenii, sectoare și ramuri de activitate, unități
administrativ-teritoriale sau indivizi.
Conținutul acestei funcții reliefează raporturile financiar -bugetare dintre
autoritățile publice și contribuabili, integrând și manifestarea interrelațiilor dintre
bugetele publice, în contextul în care au loc fluxuri financiare determinate de
nevoia formării veniturilor bugetare (de exemplu, prin transferuri generale), de
12nevoia de echilibrare a acestora (prin transferuri, împrumuturi sau subvenții
efectuate între bugetele publice), de nevoia de reglare a unor fluxuri de formare a
veniturilor sau de distribuire a acestora (transferurile de regularizare sau
compensare), de situațiile speciale în care se află unele colectivități locale
(transferurile de întrajutorare), instituții sau î ntreprinderi publice (împrumuturi,
subvenții etc.). În acest context, în funcție de modul în care aceste interrelații sunt
concepute și se manifestă, ele pot susține funcționalitatea sistemului bugetar public
sau, dimpotrivă, pot deveni un factor perturbă tor asupra acesteia.
În manifestarea funcției de repartiție (alocare – distribuire) a bugetelor
publice, un aspect important este acela al delimitării clare a nivelului administrativ
care va furniza anumite bunuri publice (implicit a componentei bugetare din care
se va finanța producerea lor) .
În viziunea economistului american Richard Musgrave, bunurile publice ar
trebui furnizate de acel nivel care îndeplinește simultan două condiții: este cel mai
apropiat de cetățeni și poate furniza eficient acel bun p ublic.5
În raport cu aceste cerințe, rezultă necesitatea unei delimitări adecvate a
nevoilor „naționale” față de cele „locale”, bugetele publice reflectând acțiunile
corespondente și cheltuielile implicate.
Ca urmare, bugetele centrale și cele ale administrațiilor locale vor reflecta
atât competențe distincte, exclusive de drept public, cât și competențe „partajate”
cu alte niveluri administrative, fiecare dintre ele materializând „secvențe” ale
aceleiași activități (de exemplu, în bugetul central se reflectă cheltuielile cu
drumurile europene sau naționale, în bugetul județean cele efectuate pentru
drumurile județene, iar în bugetele orașelor sau comunelor cheltuielile pentru
drumuri locale).
5 Richard Musgrave -Public Finance in Theory and Practice”, New York, McGrawHill, 1998
13Pe acest fond, între componentele sistemului bugetar public intervin
interrelații specifice, reflectate în fluxuri financiare ce decurg din necesitatea
funcționării fiecărei componente, dar și a sistemului în ansamblu.
Modul în care se realizează delimitarea sarcinilor p ublice pe niveluri de
guvernare (reflectate în bugetele publice) și modul de concepere și funcționare a
interrelațiilor dintre aceste componente bugetare sunt esențiale pentru ca sistemul
bugetar public să aibă un aport real și consistent la dezvoltarea ec onomico- socială.
1.2. Bugetul de stat si sistemul unitar de bugete
În Romania, gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un
sistem unitar de bugete, sistem care are stabilit prin lege principiile, cadrul general
și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor
publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul
bugetar. Acest sistem unitar cuprinde urmatoarele bugete:
a) bugetul de stat este documentul elaborat și administrat de către Guvern,
adoptat de către Parlament , prin lege, și care cuprinde veniturile ș i cheltuielile
aprobate prin legea bugetar ă anuală ;
b) bugetul asigurărilor social e de stat este bugetul care se întocme ște distinct față
de bugetul de stat și se aprobă de Parlament prin lege separate, fiind administrat și
gestionat prin Ministerul Muncii și Protecție i Sociale;
c) bugetel e fondurilor speciale se aprobă prin legi speciale, care se constituie și
se administrează în afara bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat,
sunt: bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate și bugetul asigurărilor
14de șomaj. Aceste bugete se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat și, respectiv,
la legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Proiectele acestor bugete se
elaborează de către Ministerul Finanțelor Publice pe baza propunerilor
ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.
Elaborarea, aprobarea și execuția acestor bugete se efectuează potrivit legilor de
constituire a acestora și prevederilor prezentei legi se întocmesc în vederea
finan țării anumitor obiective și acțiuni, necesare î n perioada considerat ă, pentru
care se instituie prelev ări obligatorii instituite prin legi speciale;
d) bugetul trezoreriei statului este documentul în care sunt înscrise veniturile și
cheltuielile trezoreriei, privind ac tivitatea desfasurată de aceasta în scopul
îndeplinirii func țiilor sale;
e) bugetele instituțiilor publice auto nome sunt bugetele de venituri și cheltuieli
elaborate de unitatile administrativ teritoriale, în mod autonom, fapt ce stimulează
inițiativa locală în realizarea veniturilor și satisfacerea nevoilor locale;
f) bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial di n bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, include
cheltuielile anuale ale institu țiilor publice ce func ționeaz ădoar pe baza resurselor
primi te de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele
fondurilor speciale. Cuprinde veniturile și cheltuielile anuale institu țiilor publice ce
primesc subven ții de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale și bugetele fondurilor speciale, în completarea fondurilor proprii și sunt în
subordinea institu țiilor publice autonome ;
g) bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii reprezintă
documente prin care sunt prev ăzute ș i aprobate veniturile și cheltuielile unor
institu ții publice af late în subordinea unor institu ții publice autonome, ce
funcționeaz ădoar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de
evenimente cultural – sportive, etc;
15 h) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de
stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice,
este documentul prin care sunt aprobate veniturile și cheltuielile fondurilor externe
contractate sau garantate de stat, și a că ror rambursare, dobânzi și alte costuri se
asigur ădin fonduri publice;
i) bugetul fondurilor externe nerambursabile, reprezint ădocumentul prin care
sunt prev ăzute veniturile ș i cheltuielile fondurile externe care nu sunt rambursate.
O alta clasifica ție a bugetelor este:
”- buget de mijloace – reprezintă bugetul î n forma sa trdi țional ă, în care sunt
prezentate și detaliate mijloacele financiare, alocate diferitelor categorii de venituri
publice și care are fin alitate anual ă;
– buget func țional –datorită insuficien ței resurselor, se impune selectarea
(resurselor și randamentului serviciilor publice ) cheltuielilor publice ce pot fi
finan țate la un moment dat;
– bugete-program care sunt instrumente moderne ale gestiunii finan țelor publice și
care sunt elaborate în func ție de obiect ivele propuse în condi țiile lărgirii orizontului
de referin țăla un numar mai mare de ani (3,5 ani).”6
Bugetul de stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor
de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu
excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de
asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu
alte bugete.
Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor.
6Vâscan Barbu Teodora, Bugetul statului și agenților economici, București, Editura economică,
1997;
16Ministerul Finan țelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, cu
contribu ția ministerelor de resort și a altor agenții. Acest exercițiu este gestionat de
către Direcția politici bugetare și sinteză bugetară a Ministerului Finanțelor.
Bugetul de stat este veriga centrală a sistemului financiar pentru ca rela țiile
economice ce reprezint ă conț inutul bugetului de stat mijlocesc constituirea și
repartizarea principalului fond de resurse b ănesti ale statului.
Bugetul de stat împreun ăcu fondurile speciale extrabugetare și cu bugetele
locale alcă tuiesc bugetul public na țional.
Între bugetul de stat ca veriga cent rală a sistemului financiar și celelalte
verigi există legături de intercondiționare în sensul că resursele bugetului de stat se
formeaz ăpe seama valorii nou create de c ătre agen ții economici și se utilizeaz ă
pentru îndeplinirea func țiilor și sarcinilor statului și pentru satisfacerea altor nevoi
ale societ ății.
“Bugetul de stat prevede și autorizează, în formă legislativă, cheltuielile și
resursele statului.”7
Ca document oficial, bugetul de stat eviden țiază nivelul aprobat al
cheltuielilor ce se vor efectua în viitor și mă rimea veniturilor ce pot fi mobilizate la
dispozi ția statului, ca și durată detimp pentru care se elaborează bugetul.
Sub aspect economic, conceptul de buget subliniază corela țiile
macroeconomice și, în special, legătura cu nivelul și evoluția produsului intern
brut. În teoria economic ă modernă, bugetul este considerat ca o variabilă
esențială în determinarea produsului intern brut și a nivelului folosirii resurselor.
În acest context, politica bugetară generează numeroase dispute, iar efectele
acesteia sunt, cel mai adesea, contradictorii.
7Moșteneanu Tatiana, Buget și trezorerie publică, București, Editura Didactică și pedagogică,
1997;
17Un anumit nivel al produsului intern brut și măsura în care acesta este
repartizat pentru formarea brută de capital și consum determină nivelul
indicatorilor bugetari și constituie baza evoluției favorabile a resurselor în viitor.
Bugetul de stat exprimă relațiile economice în formă bănească ce iau na ștere
în procesul reparti ției produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de
politică economică, socială și financiară ale fiecărei perioade.
Aceste rela ții se manifestă în dublu sens: pe de o parte, ca rela ții prin
intermediul cărora se mobilizează resursele bănești la dispoziția statului, iar pe de
altă parte, ca rela ții prin care se repartizează aceste resurse.
Relațiile de mobilizare a resurselor sunt, în principal, relații de repartiție a
produsului intern brut în favoarea statului, prin intermediul impozitelor, taxelor și
contribu țiilor, al prelevărilor din venituri, la care se adaugă atragerile de
disponibilități temporar libere din economie prin intermediul împrumuturilor de
stat interne.
Insuficien ța resurselor, generată de repartiția produsului intern brut,
determină relații ale statului cu străinătatea, concretizate în diverse tipuri de
finan țări externe.
1.3. Principiile bugetare aplicabile bugetelor unităților administrative teritoriale
Bugetul este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an
veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de
finanțare a instituțiilor publice.
Bugetul reprezintă deci, un plan financiar, ceea ce sugerează ideea de
echilibru între două componente: venituri și cheltuieli.
18Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare
an veniturile și cheltuielile unităților administrativ -teritoriale.
Bugetul local pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București –
însumează totalitatea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și
bugetului propriu al județului, respectiv ale sectoarelor și al municipiului
București.
Bugetul este aprobat prin lege. În cadrul legilor bugetare anuale se include:
a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat;
b) legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Legile de rectificare sunt legile care modifică legile bugetare anuale în cursul
exercițiului bugetar. Acestea sunt elaborate, teoretic, cel mai târziu până la data de
30 noiembrie, de și, în realitate, acestea se elaboreaz ă și în luna decembrie. Legilor
de rectificare li se vor aplica ace leași proceduri ca și legilor bugetare anuale
inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.
Legile de rect ificare bugetară sunt aprobate î ncepand cu data de 1 iulie (deci
începand cu semestrul al doilea al anului).
Prin excepție, în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor
macroeconomici poate fi promovată o rectificare bugetară în primul semestru a l
anului, caz ce s-a întamplat și anul acesta datorită crizei create de pandemia
COVID 19.
De asemenea, rezultatele fiecărui exercițiu bugetar se aprobă prin:
a) legea privind contul general anual de execuție a bugetului de stat;
b) legea privind contul general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale
de stat.
Parlamentul adoptă legile bugetare anuale și leg ile de rectificare, elaborate
de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
19 În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost
adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului
anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita
Parlamentului apl icarea procedurii de urgență.
Guvernul asigură realizarea politicii fiscal -bugetare, care ia în considerare
perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de g uvernare
acceptat de Parlament și elaboreaz ă raportul privind situația macroeconomică
pentru anul bugetar respectiv și proiecția acesteia în următorii 3 ani, elaborează
proiectele legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare
Parlamentului, în cadrul termenului limită prevăzut de prezenta le ge, exercita
condu cerea generală a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în
care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea
sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz, supune spre adoptare
Parlamentului proiecte le legilor de rectificare și a contului general anual de
execuție, utilizează fondul de rezervă bugetară și a fondul de intervenție la
dispoziția sa, pe bază de hotărâri.
La elaborarea și întocmirea bugetelor se ț ine seam ă de principiile ș i regulile
care trebuie respectate și aplicate.
Principiul universalității, conform c ăruia veniturile și cheltuielile se includ în
buget în totalitate, în sume brute, iar veniturile bugetare nu pot fi afectate direct
unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au
stabilite destinații distincte și care î mpreun ăcu vânz ările unor bunuri din domeniul
public sau privat al statului sau unit ăților administrativ teritoriale, se înscriu în
buget în momentul în care au fost primite, respectiv, în momentul în care s-au
încasat sumele din vânz ări.
Principiul transparenței și publicității, conform c ăruia, procesul bugetar este
deschis și transparent, acesta realizându -se prin: publicarea în presa locală, pe
20pagina de internet a instituției publice, sau afișarea la sediul autorității
administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului
anual de execuție a acestuia, prin dezbaterea publică a proiectului de buget local,
cu prilejul aprobării acestuia ș i prin pre zentarea contului anual de execuție a
bugetului local în ședință publică.
Principiul unității, conform c ăruia veniturile și cheltuielile bugetare se
înscriu într- un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și
monitorizarea fondurilor publice locale și se interzic reținerea și utilizarea de
venituri în regim extrabugetar, precum și constituirea de fonduri publice locale în
afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
Principiul unității monetare, conform că ruia toa te operațiunile bugetare se
exprimă în monedă națională.
Principiul anualității, conform că ruia veniturile și cheltuielile bugetare sunt
aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului
bugetar, toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în
contul unui buget aparținand exercițiului corespunzător de execuție a bugetului
respectiv.
Principiul specializării bugetare, conform căruia veniturile și cheltuielile
bugetare se înscr iu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora.
Principiul echilibrului, conform căruia cheltuielile unui buget se acoperă
integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenți.
Cheltuielile bugetare reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii
Europene se cuprind în bugetul de stat, la valoarea stabilită potrivit reglementărilor
Uniunii Europene.
Pentru unit ățile administrative -teritoriale, mai există ș i alte principii care se
poate aplica, și anume :
21- principiul solidarității, conform că ruia prin politicile bugetare locale se
poate realiza ajutorarea unităților administrativ -teritoriale, precum și a
persoanelor fizice aflate în situație de extremă dificultate, prin alocarea
de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local la
cererea publică a primarilor acestor unități administrativ -teritoriale sau
din proprie inițiativă ;
– principiul autonomiei locale financiare , conform c ăruia unitățile
administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care
autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea
atribuțiilor lor, pe baza și în limitele prevăzute de lege, au competența
stabilirii nivelurilor impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii,
alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu
trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităților
administrației publice locale în domeniul lor de competență, iar sumele
defalcate cu destinație specială se utilizează în con formitate cu
prevederile legale;
– principiul proporționalității, conform că ruia resursele financiare ale
unităților administrativ -teritoriale treb uie să fie proporționale cu
responsabilitățile autorităților administrației publice locale stabilite pri n
lege;
– principiul consultării, conform căruia autoritățile administrației publice
locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie cons ultate
asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat
către bugetele locale.
De asemenea, trebuie respectate anumite reguli bugetare:
1. Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, cu excepția
cazurilor în care legea prevede altfel.
22 2. Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de
autorizările conținute în legi speciale și în legi le bugetare anuale.
3. Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici nu poate fi angajată și
efectuată din acest buget, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
4. Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și
plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și
surse de finanțare.
5. După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații
asupra acestora, dar numai cu precizarea surse lor de acoperire a diminuării
veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar
pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
6.La elaborarea bugetului, ordonatorii de credite și autoritățile deliberative au
oblig ația să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la
finele anului anterior celui pentru care se întocmește bugetul.
7. În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în buget
în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite
fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor
din anul precedent. Gradul de realizare a veniturilor proprii se stabilește potrivit
metodologiei aprobate prin ordi n comun al ministrului administrației și internelor
și al ministrului finanțelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor
asociative ale autorităților administrației publice locale.
8. Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetului să asigure
achitarea plăților restante din anul precedent, precum și a plăților restante rezultate
în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale,
doar după achitarea arieratelor, cu excepția celor provenite din neaco rdarea
sumelor cuvenite conform contractelor de finanțare a proiectelor derulate prin
23programe naționale. De asemenea, se pot încheia noi angajamente legale pentru
proiecte/programe finanțate din fonduri externe nerambursabile .
Bugetul de stat, bu getul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele
fondurilor externe nerambursabil e, se aprobă prin lege, iar bugetele instituțiilor
publice autonome, de către organ ele abilitate în acest scop prin legi speciale.
1.4. Procesul bugetar la nivelul unităților administrative teritoriale
La elaborarea bugetelor se ține cont de l egile bugetare anuale care prevă d:
a) la venituri, estimările anului bugetar;
b) la cheltuieli, creditele de angajament și creditele bugetare determinate de
autorizările conținute în legi specifice, în structură funcțională și economică a
acestora;
c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
d) reglementări specifice exercițiului bugetar.
De asemenea se ține cont ș i de anexele la legile bugetare ( sintezele
bugetelor, bugetele ordonatorilor principali de credite și anexele la acestea, sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și criteriile de repartizare a
acestora, alte anexe specifice).
Proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către
Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza:
„a) prognozelor indicatorilor macroeconomici și sociali pentru anul bugetar
pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani;
b) politicilor fiscale și bugetare;
24 c) prevederilor memorandumurilor de finanțare, ale memorandumurilor de
înțelegere sau ale altor acorduri internaționale cu organisme și instituții financiare
internaționale, semnate și/sau ratificate;
d) politicilor și strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite în formularea
propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
f) programelor întocmite d e către ordonatorii principali de credite în scopul
finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective
precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de
estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze:
acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate
pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este
justificată;
g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum și de transferuri consolidabile pentru autoritățile administrației publice
locale;
h) posibilităților de finanțare a deficitului bugetar. ”8
Proiectele bugetelor locale se elaborează de către ordonatorii pri ncipali de
credite, avându-se în vedere:
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul
bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3
ani, elaborate de organele abilitate;
b) cadrul fiscal- bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal -bugetară,
precum și cadrul de cheltuieli pe termen mediu;
8Legea nr. 500/2002 privind finan țele publice, actualizată
25 c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale
memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, semnate
și/sau ratificate;
d) politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile s tabilite în
formularea propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
f) programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul
finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective
precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de
estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze:
acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate
pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este
justificată;
g) programele de dezvoltare economico- socială în perspectivă ale unității
administrativ- teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel
național, regional, județean, zonal sau local.
Bugetele sunt structurate astfel:
1. Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare
aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
2. Veniturile sun t structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.
3. Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
4. Numărul de personal, permanent și temporar, precum și fondul salariilor de
bază se aprobă distinct, prin anexa la bugetul fiecărei instituții publice. Numărul de
salariați aprobat fiecărei instituții publice nu poate fi depășit.
5. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu
creditele de angajament și cu duratele de realizare a investițiilor.
26 6. Programele se aprobă ca anexe la bugete.
Pentru finanțarea cheltuielilor publice, precum și pentru echilibrarea
bugetelor locale ale unităților administrativ -teritoriale, prin legea bugetului de stat
se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinație
specială și, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale vor fi repartizate p e județe, iar de aici , î n func ție de num ărul
popula ției ș i de suprafe țele de teren deț inute de unit ățile administrative teritoriale,
se va repartiza 20% c ătre prim ăriile de comune.
De asemenea se fac transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie și
Guvernul, potrivit legii, și se aprobă anual, în poziție globală, prin lege a bugetului
de stat.
Pentru elaborarea bugetelor se stabile ște un calendar la nivel naț ional.
Prognozele indicatorilor macroecon omici și sociali, se elaborează de către
Comisia Națională de Prognoză, până la data de 1 iunie a anului curent. Aceste
prognoze vor fi actualizate, după caz, pe parcursul desfășurării procesului bugetar
și vor fi publicate pe site -ul Comisiei Naționale de Prognoză.
Ministerul F inanțelor Publice va înainta Guvernului, până la data de 31 iulie a
fiecărui an, limitele de cheltuieli pentru anul bugetar următor, precum și estimările
pentru următorii 3 ani, stabilite pe ordonatorii principali de credite.
Ministrul finanțelor publice v a transmite ordonatorilor principali de credite,
până la data de 1 august a fiecărui an, o scrisoare -cadru, care va specifica contextul
macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile
de elaborare a acestora, precum și limi tele de cheltuieli aprobate de Guvern.
Limitele de cheltuieli aprobate și stabilite pe ordonatori i principali de credite
pot fi redimensionate de către Ministerul Finanțelor Publice, pe baza prognozelor
27de toamnă ale Comisiei Naționale de Prognoză sau în cazul modificării ulterioare a
legislației din domeniu, în funcție de specificul ordonatorului principal de credite,
cu informarea Guvernului.
Ordonatorii principali de credite au obligația ca, până la data de 1 septembrie
a fiecărui an, să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru
proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea
în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii 3 ani, însoțite de
documentații și fundamentări detaliate.
Camera Deputaților și Senatul, cu consultarea Guvernului, își aprobă
bugetele proprii și le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul
bugetului de stat.
Autoritățile administrației publice locale au aceeași obligație pentru
propunerile de trans feruri consolidate și de sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat.
Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor
principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și
proiecte le bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură, până la data
de 30 septembrie a fiecărui an.
Proiectul legii bugetului de stat este însoțit de un raport privind situația
macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget
și proiecția acesteia în următorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al
politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de
buget, precum și strategia Guvernului în domeniul investițiilor publice.
Raportul și p roiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-
bugetară a Guvernului, precum și alte informații relevante în domeniu.
În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni
ale anului, calendarul este următor ul:
28Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor
principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și
proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15
zile de la învestirea noului Guvern;
După însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, le
supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără
a depăși data de 31 decembrie a anului în curs.
Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părți, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe ordonatorii
principali de credite, pentru anul bugetar, precum și creditele de angajament pentru
acțiuni anuale și multianu ale.
Creditele bugetare și creditele de angajament estimate pentru următorii 3 ani
sunt prezentate Parlamentului și publicate în Monitorul Oficial al României, având
valoare orientativă.
Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informații privind neces arul de
finanțare pe termen mediu și nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari
respectivi.
Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de
expirarea exercițiului bugetar, Guvernul îndeplinește sarcinile prevăzut e în bugetul
anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși de regulă 1/12 din
prevederile bugetelor anului precedent, cu excepția cazurilor deosebite, temeinic
justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 di n sumele
propuse în proiectul de buget, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele
din anul precedent.
Prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică
a acestora.
29Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
Alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali
de credite și, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și
utilizate la alte articole de cheltuieli.
Alocațiile pentru cheltuielile de investiții aprobate pe ordonator principal de
credite nu pot fi virate și utilizate pentru alte naturi de cheltuieli.
Ordonatorii principali de c redite au obligația să întreprindă toate măsurile
necesare pentru încadrarea în alocațiile de cheltuieli de personal și în numărul
maxim de posturi aprobate prin legile bugetare anuale.
Autoritățile administrației publice locale pot să prevadă și să a probe
vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru secțiunea de dezvoltare numai dacă
au asigurate integral venituri programate necesare acoperirii cheltuielilor secțiunii
de funcționare.
Pe parcursul execuției bugetare, ordonatorii de credite asigură în totalitate
cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor respective.
În situația în care secțiunea de funcționare înregistrează deficit în cursul
anului, ordonatorul principal de credite propune autorității deliberative rectificarea
bugetului local, inclusiv prin diminuarea sumelor reprezentând vărsăminte din
secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare, cu condiția ca sumele
respective să nu facă obiectul unor angajamente legale.
În situația în care, în execuție, se constată că sumel e reprezentând
vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare sunt mai mari
decât sumele aprobate prin rectificarea bugetară locală, sumele transferate în plus
se restituie de la secțiunea de dezvoltare la secțiunea de funcționare pr in ordin de
plată.
În lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat, și cel târziu în
decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au
30obligația de a prezenta în ședință publică, spre analiză și aprobare de căt re
autoritățile deliberative, execuția bugetelor întocmite pe cele două secțiuni, cu
excepția bugetului împrumuturilor externe și interne, cu scopul de a redimensiona
cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară
locală, astfel încât la sfârșitul anului:
a) să nu înregistreze plăți restante;
b) diferența dintre suma veniturilor încasate și excedentul anilor anteriori utilizat
pentru finanțarea exercițiului bugetar curent, pe de o parte, și suma plăților
efectuate și a plăților restante, pe de altă parte, să fie mai mare decât zero.
Ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităților/subdiviziunilor
administrativ- teritoriale care înregistrează arierate au obligația să diminueze lunar
volumul acestor a cu cel puțin 5%, calculat la soldul lunii anterioare.
În cazul ner espectării raportării plăților restante ș i diminu ării lunar a
arieratelor cu 5%, directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene,
respectiv Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București sistează
alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
La sfârșitul anului, bugetul general consolidat al unității administrativ –
teritoriale, respectiv al subdiviziunii acesteia, după caz, trebuie să îndeplinească
următoarea condiție: suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile
contractate și a sumelor utilizate din excedentul bugetului să fie mai mare decât
suma plăților efectuate.
31CAPITOLUL II
PROCESUL BUGETAR LA PRIMĂRIA COMUNEI SILIȘTEA
2.1 Informa ții generale despre activitatea desfășurată de Primăria Comunei Siliștea
Comuna Sili ștea se află la o distanță de 10 km față de orașul Brăila,
reședință de județ, pe drumul național Brăila -Focșani, (DN.23).
Comuna Sili ștea – Jude țul Brăila, se întinde pe o suprafață de 11.611 ha
(218 ha intravilan și 11.393 ha extravilan) și are ca reședință satul Siliștea, cu cele
doua cartiere I.A.S. Agrosil și Oremixt și cinci sate componente : Cotu Lung, Cotu
Mihalea, Mărtacești, Muchea, Vameșu. Populația comunei este de 1930 persoane.
Sursa: comune.ro
În comuna Sili ștea nu există minorități conlocuitoare, toată populația este de
naționalitate română.
32Prima atestare documentară datează din secolul al XVIII – lea, anul 1711, în
timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. (Studiul istoric privind patrimonial
cultural de pe raza U.A.T. Sili ștea, județul Brăila).
În anul 1906, în urma unor săpături arheologice executate între Siliștea și
Muchea, arheologul Vasile Pârvan a gasit urme de locuire din epoca neolitică,
cultura Boian (3000 – 4000 de ani î.e.n.). Obiectele pre țioase descoperite au fost
consemnate în analele Muzeului de istorie Brăila. Descoperirile confirmă faptul că
satul Nazâru, actual Sili ștea, este una din cele mai vechi așezari ale județului.
Satul re ședință de comună – Sili ștea, a fost atestat documentar în anul 1963.
Primăria Comunei Siliștea este o unitate administrativ – teritor ială a cărei
activitate, asemenea activităților celorlalte primării din țară, o reprezintă
organizarea și funcționarea administrației publice locale.
Administrația publică în cadrul primăriei se organizează și funcționează în
temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, eligibilității autorităților
primăriei, consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes
deosebit, c ooperării, reponsabilității, constrângerii bugetare.
Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe
baza și în limitele prevăzute de lege.
Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și
atribuțiile primăriei, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin
comunei.
Autonomia locală garantează autorităților primăriei dreptul ca , în limitele
legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în
competența altor autorități publice.
Deși populaț ia nu este mare, suprafe țele agricole întinse, precum și
apropierea de ora șul Brăila au atras mulți investitori, atat români, cât și străini,
veniturile din taxele și impozitele încasate fiind însemnate.
33Activitatea Primă riei Sili ștea – Jude țul Brăila, se desfășoară pe două surse de
finan țare: Sursa A – Bugetul local și Sursa E – Bugetul de venituri proprii și
subven ții.
Primăria nu desfășoară activități de producție.
Veniturile primăriei se realizează în cea mai mare part e din încasarea taxelor
și impozitelor locale. Dar aceste venituri mai sunt completate cu sume defalc ate
din taxa pe valoare adăugată pentru finan țarea cheltuieli lor descentralizate la
nivelul comunelor, ora șelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului Bucure ști
(11.02.02), precum și cu sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru
echilibrarea bugetului local (11.02.06), cote defalcate din impozitul pe venit
(04.02.01), sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale (04.02.04, sume repartizate din Fondul la dispozi ția
Consiliului Jude țean (04.02.05), subvenții de la bugetul de stat .
La nivelul Comunei Sili ștea s -au accesat, de asemenea, fonduri externe
nerambursabile și fonduri guvernamentale, prin care împreună cu veniturile
încasate din taxe și impozite locale , s -au realizat numeroase investi ții.
Pâna la momentul actual au fost finalizate trei proiecte pe fonduri externe
nerambursabile ( înfiin țare spațiu public de recreere în Comuna Siliștea, Ext indere
rețea electrică în Comuna Siliștea, Îmbunătățire Compartiment S.V.S.U. și achiziții
publice prin achizi ționarea unei autoutilitare), iar la sfârșitul anului 2019 s -a mai
semnat încă un proiect, în parteneriat cu încă 4 instituții, ”Economie socială =
Misiune socială”, care se va desfășura pe o perioadă de 3 ani.
34Spațiu recreere – Comuna Sili ștea
35Spațiu recreere și Căminul cultural – Comuna Sili ștea
36Primăria Comunei Siliștea
37 Ansamblul folcloric “ Spicul ” al Comunei Sili ștea
În anul 2018 s-a finalizat, pe fonduri guvernamentale, PNDL 1, o investi ție
de 7.000.000 lei pentru asfaltarea străzilor în comună, iar actualmente, tot pe
fonduri guvernamentale se derulează a doua investiție pentru asfaltarea drumurilor
din întreaga comună pe PNDL 2, în valoare de 6.500.000 lei.
Ca urmare a acestor investi ții toate străzile din satele componente ale
comunei vor fi asfaltate.
382.2 Procesul bugetar la Prim ăria Comunei Siliș tea
2.2.1 Elaborarea proiectului de buget si aprobarea acestuia; competen țe și
responsabilităț i
Activitatea bugetară este structurată pe mai multe capitole bugetare:
• 51.02 – Autorități publice și acțiuni externe
• 65.02 – Învățământ
• 67.02 – Cultură, recreere și religie
• 68.02 – Asisten ță sociala
• 70.02 – Locuin țe, servicii și dezvoltare publică
• 74.02 – Protec ția mediului
• 80.02 – Ac țiuni generale economice , comerciale și de muncă
• 84.02 – Transporturi.
Prima etapa din procedura bugetara este fără îndoială elaborarea proiectului
de buget.
În cadrul Primăriei Comunei Silișt ea proiectul de buget se realizeaz ă în
raport cu Scrisoarea cadru îndrumarile metodologice elaborate de Ministerul
Finan țelor Publice, cu respectarea principiilor b ugetare: principiul universalității,
publicității, anualităț ii, specializării bugetare, unităț ii monetare.
Proiectul de buget se elaborează de către ordonatorul p rincipal de credite
(primarul), avându-se în vedere: prognozele principalilor indicatori
macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul
de buget, precum și pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate, cadrul
fiscal- bugetar cu prognozele bugetare și politica fis cal-bugetară, precum și cadrul
de cheltuieli pe termen mediu, prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau
externe încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri
internaționale, semnate și/sau ratificate, politicile și strategiile sectoriale și locale,
39precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget, propunerile de
cheltuieli detaliate ale ordonatorului de credite din subordine, programele
întocmite de către ordonatorul principal de credite în scopul finanțării unor acțiuni
sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de
rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a
performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile
asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori,
măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată, programele de
dezvoltare economico- socială în perspectivă ale unității administrativ -teritoriale, în
concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal
sau local.
Proiectul de buget (numit și proiect de buget multianual) cuprinde realiz ările
anului precedent, prevederile bugetare ale anului în curs, proiectul pentru bugetul
anului urm ător ș i previziunile pentru urm ătorii 3 ani. Previziunile se fac în func ție
de coeficien ții prevă zuți în Scrisoarea cadru.
Pentru sumele prev ăzute a fi primite de la bugetul de stat : cotele defalcate
din impozitul pe venit (04.02.01), sumele alocate din cotele defalcate din impozitul
pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (04.02.04), sume reartizate din Fondul
la dispozi ția Consiliului Județ ean (04.02.05), sumele defalcate din taxa pe valoare
adaugat ă pentru finanț area cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor,
orașelor, municipiilor, ș i sectoarelor Municipiului Bucure ști (11.02.01), sume
defalca te din valoarea pe taxa adaugată pentru echilibrarea bugetelor locale
(11.02.06), subven ții pentru acordarea ajutorului pentru încalzirea locuin ței cu
lemne, că rbuni, combustibili petrolieri (42.02.34), sumele se respect ă și ca valoare
și ca repartizare conform adreselor primite de la finan țe și de la Consiliul Județ ean.
Primul lucru care se face dup ăcentralizarea tuturor datelor, este întocmirea
Fișei de TVA, î n care introducem toate sumele repartizate de la bugetul de stat și
40de la Consiliul Judetean a șa cum au fost repartizate, precum și veniturile proprii,
și, dup ă aceasta introducem datele î n formularul de buget.
Menționăm că proiectul de buget se aprob ăpe cele dou ă secț iuni: sec țiunea
de func ționare și secț iunea de dezvoltare.
Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare
aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
Veniturile sunt s tructurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate și paragrafe, după caz.
Este foarte importantă fundamentarea veniturilor, deoarece în funcție de
veniturile încasate se pot efectua cheltuieli.
La fundamentarea veniturilor se ține cont de valoarea masei impozabile, de
sumele rămase de încasat la sfârșitul anului, de posibilitatea reală de încasare
(deoarece de multe ori anumite venituri nu mai pot fi încasate datorită
imposibilit ății încasării de la anumiți contribuabili care nu dețin nici un fel de venit
sau de bun, sau intrării în faliment a unor firme), de subvențiile primite de la
bugetul de stat, de posibilitatea atragerii de fonduri nerambursabile, de eventualele
contracte de parteneriat încheiate cu alte institu ții.
De asemenea, se mai ține cont și de anumite taxe speciale pe care Consiliul
Local le poate aproba conform legii precum și anumite scutiri pe care le poate
acorda în afara celor prevăzute de Codul fiscal.
Chetui elile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
La fundamentarea cheltuielilor sec țiunii de funcționare se ține cont în primul
rând de cheltuielile salariale.
Numărul de personal, permanent și temporar, precum și fondul sal ariilor de
bază se aprobă distinct, prin anexa la buget. Numărul de salariați aprobat conform
organigramei și statului de funcții nu poate fi depășit. La fundamentarea salariilor
se ține cont nu numai de personalul angajat ci și de faptul că anual venitul minim
41pe țară crește, de posibilitatea ocupării posturilor vacante, de promovarea anumitor
salaria ți în clasă sau grad profesional, sau îndeplinirea condițiilor pentru trecere în
altă tranșă de vechime.
În ceea ce prive ște asistența socială, din experie nțele anterioare am constatat
că numărul persoanelor cu probleme sociale este în creștere. De aceea trebuie să
fim pregătiți pentru orice eventualitate. Chiar dacă pentru c heltuielile cu asisten ța
socială se primesc și sume de la bugetul de stat (sume din TVA), trebuie să avem și
sume din bugetul local pentru sus ținerea acestei activități, deoarece în anul 2019
am avut surpriza de a nu primi nici un ban de la bugetul de stat, și chiar a existat la
un moment dat propunerea ca această activitate să fie susținută integral din bugetul
local.
Aceasta ar fi însemnat o povară destul de grea pentru primăria noastră (c ât și
pentru cele lalte primării), deoarece organigrama instituției prevede 22 de posturi,
din care la momentul actual 6 posturi sunt vacante, iar num ărul indemnizaț iilor
persoanelor cu handicap este de 24.
La fundamentarea cheltuielilor sec țiunii de func ționare trebuie să ț inem cont
și de nevoile unităț ii subordonate – Școala Gimnazială Siliștea. Pentru școală
trebuie să asigurăm transportul cadrelor didactice, tichetele pentru grădiniță,
bursele de merit, de studiu și sociale ale elevilor din cadrul școlii, precum și o parte
din cheltuielile cu bunuri și servicii.
Tot la sec țiunea de funcționare se analizează situația cheltuielilor cu bunuri
și servicii. În primul rând sunt cheltuielile curente cu electricitatea, gazele și apa.
De asemenea trebuie ținut cont de toate contractele încheiate pentru prestarea
serviciilor de func ționare a instituției (asistență sof tware, asisten ță juridică,
mentenan ță IT, consultanță protecția datelor cu caracter personal etc.). Se iau în
calcul și cheltuielile cu mediu (colectarea deșeurilor și taxele care se plătesc către
Ministerul Mediului) precum și cheltuielile cu situațiile de urgență (cheltuieli în
42caz de inunda ții, înzăpeziri, incendii, asigurări de viață pentru voluntarii ISU,
precum și cheltui eli în caz de calam ități sau catastrofe naturale).
În ce prive ște cheltuielile de capital, acestea se cuprind la fiecare capitol
bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și cu duratele de realizare a
investițiilor.
La fundamentarea cheltuielilor de capital se ține cont de investițiile în curs,
acestea având prioritate, deoarece trebuiesc finalizate, se ține cont de proiectele cu
finan țare nerambursabilă și cele finan țate de la bugetul de stat.
Dacă în cadrul secțiunii de funcționare bugetul trebuie sa fie echilibrat pe
toate trimestrele, adic ă veniturile să fie egale cu cheltuielile, în cadrul secțiunii de
dezvoltare putem avea deficit (cheltuielile mai mari decât veniturile), care se poate
acoperi cu venituri din cadrul excedentului din anii preceden ți, sau cu alimentarea
secțiunii de dezvoltare din secțiunea de funcționare. Alimentarea secțiunii de
dezvoltare din sec țiunea de funcționare se poate face doar în momentul în care sunt
acoperite toate cheltuielile de func ționare.
Primarul comunei îndepline ște funcția de ordonator principal de credite.
Acesta, împreună cu contabilul instituției, întocmește proiectul bugetului comunei
și contul de încheiere a exe rcițiului bugetar și le supune spre aprobare Consiliului
Local.
Veniturile și cheltuielile aprobate în buget se repartizează pe trimestre, în
funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este
necesară efectuarea cheltuielilor, repartizarea pe trimestre a veniturilor și
cheltuielilor bugetare, precum și modificarea acestora se aprobă de către:
Ministerul Finanțelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor
ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile
generale ale finanțelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii
43bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate
se repartizează pe unități administrativ -teritoriale de către direcțiile generale ale
finanțelor publice; ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru
bugetele locale și bugetele instituțiilor subordonate.
Deși co nform legii, proiectul de buget și încheierea exercițiului financiar se
elaborează de către primari, în cazul primăriilor, în realitate munca și
responsabilitatea cea mai mare o au contabilii, mai ales că în procent foarte mare
primarii nu au pregătire de specialitate. Contabilii sunt cei care țin evidența ș i care
averti zează primarii dacă apar anumite nereguli.
2.2.2 Executia bugetului și raportarea modului de execu ție
Execuția bugetară este activitatea prin care se încasează veniturile bugetare
și se efectueaz ăplata cheltuielilor aprobate prin buget.
Execuția de casă a bugetului reprezintă totalitatea opera țiunilor care se referă
la încasarea veniturilor și la plata cheltuielilor bugetare.
Exercițiu bugetar este egal cu anul bugetar pentru care se elaborează, se
aprobă, se execută și se raportează bugetul, care cuprinde veniturile și creditele
bugetare în structura clasificației bugetare.
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
Cheltuielile de personal apr obate nu pot fi majorate prin virări de credite
bugetare.
Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației
bugetare și de la un program la altul se aprobă de că tre Consiliul Local, pe baza
justificărilor corespunzătoa re ale ordonatorului principal de credite (primarul), și
se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor (virare de credite bugetare este
44opera țiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a
clasificației bugetare care prezintă disponibilități și se majorează corespunzător o
altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozițiilor
legale de efectuare a operațiunilor respective).
Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între
programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor legii bugetului de stat
sau legii de rectificare, sunt în competența ordonatorului principal de credite,
pentru bugetul propriu și bugetul instituției subordonate, și se pot efectua înainte
de angajarea cheltuielilor.
Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri
și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și
subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului de la care se
disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și
a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.
Conform legii, virările de credite bugetare, se pot efectua începând cu
trimestrul al III-lea al anului bugetar, cu excep ția cazului când apar modificări
semnificative ale indicatorilor macroeconomici sau în situa ții deosebite de urgență ,
cum a fost și cazul pandemiei de Covid 19.
Pe parcursul execuției bugetare, ordonatorul de credite asigură î n totalitate
cheltuielile secțiunii de funcționare a bugetului (veniturile secțiunii de funcționare
în cadrul Prim ăriei Comunei Siliștea sunt următoarele: venituri proprii, obținute
din încasarea impozitelor și taxelor locale, cu excepția veniturilor din valorificarea
unor bunuri, subvenții pentru finanțarea cheltuielilor curente, sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente,
vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru finanțarea secțiunii de dezvoltar e,
care se reflectă cu valoare negativă, iar cheltuielile secțiunii de funcț ionare sunt:
45cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii, asistență socială, alte
cheltuieli.
Autoritățile administrației publice locale pot să prevadă și să aprob e
vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru secțiunea de dezvoltare numai dacă
au asigurate integral venituri programate necesare acoperirii cheltuielilor secțiunii
de funcționare.
Veniturile secțiunii de dezvoltare, sunt reprezentate de vărsăminte d in
secțiunea de funcționare, sume rezultate din valorificarea unor bunuri, subvenții
pentru cheltuieli de capital, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
pentru finanțarea cheltuielilor de capital, sume primite de la Uniunea Europeană
contul plăților efectuate și prefinanțări, subvenț ii de la alte nivele ale administra ției
publice, iar cheltuielile secțiunii de dezvoltare, sunt reprezentate de cheltuieli de
capital și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de postaderar e.
Trebuie men ționat faptul c ă Primă ria Sili ștea nu a facut pâ nă acum
împrumuturi, toate investi țiile realizate s-au facut din venituri proprii și din
subven țiile primite.
Contabilul urm ărește și analizează lunăde lun ă situaț ia încas ărilor realizate
și a cheltuielilor efectuate, pentru a nu avea surpriza de a înregistra deficit în
cursul anului, în cadrul sec țiunii de funcț ionare.
Deși în fiecare an s -au fă cut vir ări din secțiunea de funcționare în secț iunea
de dezvoltare pentru realizarea unor investi ții, aceste viră ri s-au facut conform
bugetului aprobat, fă răa afecta cheltuielile sec țiunii de funcț ionare.
În lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat ( după
întocmirea situa țiilor financiare trimestriale), și cel târziu în decembrie, pentru
trimestrul al patrulea, ordonatorul principal de credite prezint ă în ședință publică,
spre analiză și aprobare de către Consiliul Local, execuția bugetului întocmit pe
cele două secțiuni, cu scopul de a redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de
46colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară locală, astfel încât la sfârșitul
anului să nu înregistreze plăț i restante iar diferen ța dintre suma veniturilor încasate
și excedentul anilor preceden ți utilizat pentru finanțarea exercițiului bugetar curent,
pe de o parte, și suma plăților efectuate mare decât zero.Trebuie menționat faptul
că din anul 2013 Primăria Siliștea nu a mai înregistrat plăț i restante (arierate).
Acele arierate au fost înregistrate atunci datorit ăcrizei economice din anul 2010,
când Guvernul nu a mai virat subven țiile de la bugetul de stat pentru l ucrările de
alimentare cu apă care s -au derulat în acea perioad ă.
Lunar, până cel târziu la data de 6 a fiecărei luni, se raportează către Direcția
General ăa Finanțelor Publice Județene Galați, și prin programul Forexebug, că tre
Ministerul Finan țelor, situația plăților restante î nregistrate la nivelul comunei, la
finele lunii precedente.
În cazul înregistrarii de arierate (ceea ce nu este cazul institu ției noastre)
ordonatorul de credite al bugetului local are obligația să diminueze lunar volumul
acestora cu cel puțin 5%, calculat la soldul lunii anterioare.
În cazul nerespectării transmiterii plăților restante la termenul prevăzut,
precum și reducerea arieratelor cu minim 5% calculat la soldul lunii anterioare,
directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, sistează alimentarea
atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Veniturile și cheltuielile aprobate în buget se repartizează pe trimestre, în
funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este
necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea pe tr imestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și
modificarea acestora se aprobă de către: Ministerul Finanțelor Publice, pentru
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile de la
47acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor
locale și de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale.
Creditele bugetare aprobate prin buget pot fi folosite prin deschideri de
credite efectuate de ordonatorul de credite, în limita sumelor aprobate, potrivit
destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează
efectuarea cheltuielilor respective, precum și cu respectarea procedurilor și
calendarului aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.
Deschiderea de credite bugetare se face cu cel putin 10 zile lucrătoare
înainte de efectuarea p lăților.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente
justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor
mater iale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor
drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.
La momentul actual, contabilitatea bugetară se ține î n dou ăprograme:
programul clasic de contabilitate, unde înregistr ăm bugetul pe trimestre, plăț ile
efectuate, veniturile încasate, notele contabile, înregistram pe magazii și gestiuni
materialele și obiectele de inventar, î nregistr ăm pe domenii (public ș i privat)
mijloacele fixe , efectuă m inventarirea acestora.
De asemenea, întocmim situa țiile financiare lunare ( bilan țul lunar),
trimestriale și anuale. Bugetul și situaț iile financiare se export ădin programul de
contabilitate, sub formă de loturi ( sunt ni ște coduri folosite pen tru fiecare primă rie
– Prim ăria Sili ștea are lotul 25.02) î n programul de finan țe, se prelucreaz ă, se
validează și se transmit online la Direcț ia buget din cadrul Direc ției Generale
Județene a Finanțelor Publice Galaț i. Aici sunt verificate și dac ă sunt în regul ăse
transmit , cu adresa de înaintare, și în sistem letric.
Lunar se transm ite către finanț e, atât online (pe baza de loturi) cât și letric,
monitorizarea cheltuielilor de personal, iar trimestrial, aceast ămonitorizare se
48trimite detaliat pe func ționari publici, pe contractuali și pe demnitari (anexele a, b
și c – Monitorizare trimestriala 31.03.2020).
Dar, în acela și timp tran smitem online, că tre Ministerul Finan țelor Publice,
bugetul, plăț ile resante, situa țiile nontrezor (situa ție care se transmite obligatoriu –
cu valori sau fă răvalori – și reprezint ă situația operațiunilor efectuate prin bă nci
comerciale), balan ța lunar ă. Aceste trei formulare se transmit lunar, iar trimestrial,
pe lâng ăaceste trei formulare se mai tansmit înc ă șapte formulare.
Pentru a putea efect ua o plată trebuie s ă avem prevăzute în buget credite
bugetare, să avem efectuat ădeschiderea de credite, iar în forexebug, s ăavem
rezervat definitiv angajament legal pe aricolul și aliniatul din care urmez ăsăse
facăplata (angajamentele legale se fac pe fiecare furnizor în parte, fiecare furnizor
primind un cod de angajament) și să avem rezervar e facută. Numai î n aceast ă
situa ție putem efectua plata. Men ționam c ă dacă angajamentul definitiv se
introduce astăzi, rec epția plății se poate face mâ ine iar plata se poate face abia
poimâine.
Pentru salarii, bunuri și servicii, proiecte finanț ate din fonduri
nerambursabile, angajamentele se pot face global, primind un singur cod de
angajament. Pentru celelalte cheltuieli, se fac angajamente pe fiecare furnizor în
parte, introducându-se toate datele de identificare ale furnizorului și denumirea
contractului.
Pentru plăț ile efectuate pentru investi ții (î n afar ăde prevedere bugetar ă,
deschidere de credite, angajament bugetar rezervat definitiv, recep ție plat ă), cu cel
puțin trei zile înainte de efectuarea plăț ii, se trimite spre aprobare, c ătre finanț e, un
proiect de angajament cu numele investi ției, capitolul de la care se face plata și
suma solicitată a fi platită .
49Denumire institu ție publică : COMUNA SILI ȘTEA ANEXA 2
Cod identificare – 4721298
Dată înregistrare
Proiect de angajament legal din care rezultă cheltuieli pentru investiții publice
aferente obiectivului/proiectului/ categoriei de investiții CONTRACT LUCRĂRI –
„REABILITARE DRUMURI COMUNALE ÎN COMUNA SILI ȘTEA”
la data de :
Buget- sursă de
finan țareCapitol/titlu
de
cheltuialăNumarul de
înregistrare a
proiectului de
angajament la
institu ția
publicăValoarea totală
a proiectului de
angajament
legalCredite
bugetare
destinate plății
obliga țiilor care
derivă din
angajamentul
legal pentru
anul curent
1. 2. 3. 4. 5.
02 84.02.03.03 29.04.2020 1.000.000 1.000.000
TOTAL 1.000.000 1.000.000
Ordonator de credite al institu ției publice
După ce finanț ele verific ădacă investiția respectivă se află în l ista
angajamentelor legale, lista ce a fost aprobată împreun ă cu bugetu l local, verifică
50cheltuielile efectuate până la acel moment pentru investiț ia respectiv ă și aprobă
proiectul de angajament, abia atunci se poate face plata.
În ce prive ște investi țiile finanț ate din fonduri guvernamentale (Oronan ța 28)
plata lucr ărilor se face diferit de a celorlalte investi ții. Furnizorul efectue ază
lucrarea, sau o parte din lucrare (asfalt ări), emite factura împreun ă cu devizul de
lucrări verificat și semn at de dirigintele de șantier, se aduce și se î nregistreaz ă la
primă rie. Prim ăria face cerere de plat ăcătre Ministerul Dezvoltării la care ataș ează
cele doua anexe (Anexa 4 si Anexa 5, factur a, devizul de lucrări )completate și
semnate de primar, împreună cu copiile conforme cu originalul ale facturii și
devizului de lucr ări. În termen de zece zile ministerul vir ează banii în contul
primăriei, care este obligată ca î n decurs de o lun ă să plateasc ăfurnizorul și să
comu nice ministerului efectuarea plăț ii către furnizor. În caz de neplat ă a
furnizorului, primă ria este obligat ăsăreturneze banii c ătre minister.
Pentru a verifica concordan ța între situa țiile emise de c ătre Direcția
Județeană de Finan țe și situaț iile aflate în contabilitate la nivelul comunei,
contabilul urmă rește zilnic extrasele de cont cu veniturile încasate și plăț ile
efectuate, pentru c ă, în caz de neconcordan ță, săse poat ăface regl ările la timp.
Trebuie men ționat ș i faptul c ă dacă în programul forexebug nu sunt
transmise la timp și în ordinea cerut ă, formulare solicitate, se blochează plăț ile. De
asemenea, pentru corectarea unei erori, trebuie facut ă corecț ie (numit ă corecție
cab) în decursul unei luni, dac ă nu, se blochează plăț ile.
O alt ăproblem ă pe care o întalnim î n cadrul prim ăriei noastre (probabil și la
celelal te primă rii), o constituie încasarea veniturilor prin poprire pe salarii sau
pensii. De obicei, contribuabilii restan țieri au restanț e pe mai multe tipuri de
impozite și taxe (de exemplu: impozit pe cladiri, impozit pe teren extravilan,
impozit pe mijloace de transport, taxa habitat). În momentul în care se face re ținere
ni se vireaz ă banii î ntr-un singur cont, din acest motiv lunar trebuie să facem
51ordine de plat ăde reglare prin care ducem sumele din contul în care s-au virat în
contul corect.
De asemenea, în momentul în care avem de restituit din venituri o sumă , nu
avem voie sărestitui m prin casierie din veniturile încasate, ci trebuie să complet ăm
un formular de restituire prin care se explic ă motivul restituirii, ș i împreun ăcu
ordinul de plat ăse transmite la finan țe.
În cazul mijloacelor de transport, persoane fizice și juridice, mai mari de 12
tone, din sumele încasate 40% se vireaz ăCosiliului Jude țean. Dar sumele nu se
încasează direct în conturile pentru impozitele pe mijloacele de transport, ci într-un
cont tranzitoriu (5033), din care, apoi, cu ordin de plat ă, se v irează 60% î n contul
de impozit pe mijloace de transport al prim ăriei și 40% î n contul de impozit pe
mijloace de transport al Consiliului Jude țean.
În ceea ce prive ște fondurile externe nerambursabile acestea vor fi încasate
într-un cont distinct în afara bugetului local și vor fi cheltuite numai în limita
disponibilităților existente în acest cont și în scopul în car e au fost acordate. Toate
situa țiile financiare pentru fondurile externe narambursabile se țin separat.
În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele
faze: angajarea (fază în procesul execuției bugetare, prin care instituția publică își
asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor
stipulate într- un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări,
prestarea de servicii și onorarea obligațiilor de plată rezultate în baza legilor,
hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătorești, în limita creditelor de
angajament aprobate prin legea bugetară anuală), lichidare (faza din procesul
execuției bugetare, în care se verifică existența angajamentelor, se determină sau se
verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate a
angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile
respective), ordonanțare (faza din procesul execuției bugetare, în care se confirmă
52că livrările de bunuri și servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate
și că plata poate fi realizată), plată (faza din procesul execuției bugetare,
reprezentând actul final prin care instituția publică achită obligațiile sale față de
terți.
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor
care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea
de contabil.
Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în
competența ordonatorului de credite și se efectuează pe baza avizelor
compartime ntelor de specialitate ale primă riei.
Plata cheltuielilor este asigurată de șeful biroului financiar, contabilitate,
taxe și impozite locale, la care se ține evidenț a fondurilor disponibile.
Instrumentele de plată sunt însoțite de documentele justificative. Aceste
documente certific ă exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea
serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Din pacate,
în cadrul primă riei noastre șeful de birou financiar, contabilitate, taxe și impozite
locale este singurul contabil din prim ărie ș i face tot ce ține de contabilitate.
Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe
bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai
după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.
Deși legea permite pentru anumite categorii de cheltuieli s ăse poat ăefectua
plăți în avans de până la 30% , totu și primă ria nostr ănu lucreaz ăcu pl ăți în avans,
deoarece au fost multe cazuri în care furnizorul a intrat în insolven ță și atunci este
foarte greu să -ți recuperezi banii .
Salariile în cadrul prim ăriei se plătesc o dată pe lună pentru luna precedentă
și data plăț ii a fost stabilit ăde către finanț ele publice, la propunerea ordonatorului
de credite.
53Ordonatorul principal de credite întocme ște și prezintă spre aprobare
Consiliului Local, până la data de 31 mai a anului următor, contul anual de
execuție a bugetului în următoarea structură:
a) la venituri:
-prevederi bugetare inițiale;
– prevederi bugetare definitive;
-încasări realizate;
b) la cheltuieli:
-credite bugetare inițiale;
– credite bugetare definitive;
-plăți efectuate.
Trimestrial și anual, ordonatorul principal de credite întocmeste situații
financiare asupra execuției bugetare, (în realitate ordonatorul de credite doar
semnează aceste situatii, pentru că de înt ocmit le întocme ște contabilul) , care se
depun la direcțiile generale ale finanțelor publice.
Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către
primar, spre aprobare, Consiliului Local.
Pe viitor se preconizeaz ăsănu se mai transmit ă situațiile financiare către
direc țiile generale ale finan țelor publice, ci balan ța însoț ităde mai multe formulare
să fie transmisă prin intermediul programului forexepublic c ătre Ministerul de
Finan țe, iar acesta î n baza datelor colectate s ăemităbilan țul fiecărei instituții î n
parte.
La sfar șitul anului, sumele primite de la bugetul de stat care nu au fost
cheltuite se returnează în contul de unde au fost primite.
Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exercițiului
bugetar, pe cele două secțiuni, după efectuarea regularizărilor se reportează în
exercițiul financiar următor și se utilizează, în baza hotărârilor Consiliului Local,
54astfel: ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare sau, la î nceputul
anului pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele
între veniturile și cheltuielile secțiunilor de funcționare și dezvoltare în anul curent.
De asem enea mai poate fi folosit pentru acoperirea definitivă a eventualelor
deficite ale secțiunilor de funcționare și dezvoltare, după caz, la sfârșitul
exercițiului bugetar , ceea ce nu s-a întamplat pân ă acum î n cadrul Prim ăriei
Siliștea, deoarece î n fiecare an aceasta a încheiat exerci țiul financiar cu excedent.
Subvențiile de la bugetul de stat către bugetul local, necesare susținerii
implementării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare,
rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului
local și se utilizează în anul următor cu aceeași destinație pentru care aceste
fonduri au fost acordate, în cadrul secțiunii de dezvoltare, până la finalizarea
proiectelor respective.
Prefinanțarea acordată, rămasă neutilizată la finele exercițiului bugetar, se
reflectă în excedentul bugetului local și se utilizează în anul următor cu aceeași
destinație, în cadrul secțiunii de dezvoltare.
Execuția de casă a bugetului local se efectuează prin unitatea teritorială ale
Trezoreriei Municipiului Br ăila, evidențiindu -se în conturi distincte:
a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificației bugetare;
b) efectuarea plăților dispuse de persoana autorizată a prim ăriei, în limita
creditelor bu getare și a destinațiilor aprobate potrivit dispozițiilor legale;
c) efectuarea altor operațiuni financiare în contul Primă riei Sili ștea;
d) păstrarea disponibilităților reprezentând fonduri externe nerambursabile sau
contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri și înțelegeri
guvernamentale și de la organisme internaționale, și utilizarea acestora potrivit
bugetului aprobat;
f) alte operațiuni financiare prevăzute de lege.
55 În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat se efectuează lunar de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Galaț i, pe
baza deschiderii de credite și conform repartiză rii din Fi șa de TVA.
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată în
cadrul prevederilor bugetare și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa
sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de
drept.
Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile , se reportează în
anul următor cu aceeași destinație.
La sfârșitul fiecarui an, bugetul general consolidat al Primăriei Comunei
Siliștea a înregistrat excedent, respectând condi ția că suma veniturilor încasate, și a
sumelor utilizate din excedentul anului pre cedent, pe de o parte, să fie mai mare
decât suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte.
56CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
ELABORAREA BUGETULUI INITIAL 2020 ȘI EXECUȚIA BUGETARĂ LA
31.03.2020 ÎN CADRUL PRIMĂRIEI COMUNEI SILIȘ TEA
Chiar dacă în anul 2019 s-a elaborat proiectul de buget pe anul 2020 și
previziunile pe anii 2021, 2022, 2023, totu și bugetul iniț ial al anului 2020 a suferit
destule modificări față de proiect, deoarece la sfar șitul anului am avut o situa ție
concretă a execu ției bugetare, știind exact veniturile î ncasate în decursul anului,
veniturile r ămase de î ncasat ( rămășiță și major ări), cheltuielile efectuate,
investi țiile finalizate și cele rămase î n curs de executie, anul bugetar 2019
încheindu-se cu un excedent în valoare 253.600 lei.
Deși teoretic, ordonatorul de credite răspunde de elaborarea și
fundamentarea bugetului, în realitate aportul cel mai mare îl are contabilul. Acesta
adun ă și centralizează toate informațiile, chiar dă sfaturi ordonatorului de credite și
întocme ște efectiv bugetul.
La elaborarea bugetului, în primul r ănd s-au luat în calcul sursele de venit:
• Impozitele și taxele locale
• Cotele defalcate din impozitul pe venit (04.02.01)
• Sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale (04.02.04)
• Sume reartizate din Fondul la dispozi ția Consiliului Jude țean (04.02.05)
• Sumele defalcate din taxa pe valoare adaugat ăpentru finan țarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, ora șelor, municipiilor, ș i sectoarelor
Municipiului Bucure ști (11.02.01)
57• Sume defalcate din valoarea pe taxa adaugat ăpentru echilibrarea bugetelor
locale (11.02.06)
• Subven ții pentru acordarea ajutorului pentru încalzirea locuin ței cu lemne,
cărbuni, combustibili petrolieri (42.02.34).
De asemenea s-au mai luat în calcul:
• Venituri din vânzarea unor bunuri apar ținând domeniului privat al statului
sau al unităț ilor administrativ teritoriale (39.02.07). (Aici men ționez faptul
că Primăria Comunei Siliștea are o suprafață de teren cu pământ galben, care
este foarte căutat în anumite lucrări de construcție, î n acest sens având
încheiat și un contract de v ânzare pentru Podul de peste Dunăre. A fost
prinsă în buget o sum ădeoarece pân ă la î ncheierea bugetului a fost emis ăo
factur ăcare a și fost plă tită–știm c ălegea bugetar ănu permite s ă prindem
în buget sume din vânzarea unor bunuri din domeniul public sau privat al
statului sau unităț ilor administrative teritoriale , dec ăt după încasarea lor.
• Subven ții de la bugetul de stat – Finan țarea Programului de Dezvoltare
Local ă (PNDL) (42.02.65) -În acest sens, primă ria are un contract de
finan țare guvernamental ăîn valoare de 7.500.000 lei (conform Ordonan ței
28) – PNDL 2 – pentru proiectul “Reabilitare drumuri comunale în Comuna
Siliștea, Jude țul Brăila”. Trebuie menț ionat faptul c ă în 2018 s -a încheiat un
proiect pe PNDL 1, prin care s-au asfaltat 60% din str ăzile comunei, iar prin
acest al doilea proiect se vor asfalta pana la 90% din s trăzile comunei (e o
realizare foarte mare ținând cont c ăe vorba de 6 sate).
• Subven ții de la alte nivele ale administra ției publice (42.03.29) – Prim ăria
Siliștea are două investi ții în parteneriat cu Consiliul Județean Bră ila.
• De asemenea, în cursul anului 2020 se deruleaz ă și dou ăproiecte din
fonduri nerambursabile, unul din Programul FEADR (48.02.04), care se și
58finalizează în acest an, iar celalalt prin Fondul Social European (48.02.02),
proiect de o valoare de 1.300.000 lei, în parteneriat cu înc ă 4institu ții.
• De asemenea, t ot la capitolul de venituri se înregistrează și vă rsămintele din
secțiuea de func ționare pentru alimentarea sec țiunii de dezvoltare (37.02.03)
– suma înregistrat ă cu minus, și vă rsăminte din secțiunea de funcț ionare
(37.02.04), înregistrat ăcu semnul plus.
În ceea ce prive ște impozitele și taxele locale, acestea sunt reprezentate de :
impozitul pe veniturile din transferul propriet ăților imobiliare din patrimonial
personal (03.02.18); impozitul și taxa pe cl ădiri (07.02 01); imp ozitul și taxa pe
teren (07.02.02); impozitul pe mijloacele de transport (16.02.02); taxe și tarife
pentru eliberarea de licen țe și autoriza ții de func ționare (16.02.03); alte taxe pe
utilizarea bunurilor sau pe desfăș urarea de activit ăți (16.02.50); alte imozite și
taxe (18.02.50); venituri din concesiuni și închirieri(30.05.30); venituri din
prest ări de servicii (33.02.08); venituri din amenzi și alte sanc țiuni aplicate
potrivit dispozi țiilor legii (35.02.01), alte venituri (36.02.50).
Acestea sunt veniturile pentru Sursa A – Bugetul local. Dar pe lâng ăSursa
A, prim ăria Sili ștea mai are ș i Sursa E – Bugetul din venituri proprii și
subven ții.
Veniturile acestui buget sunt reprezentate de : alte venituri din concesiuni și
închirieri de c ătre instituț iile publice (30.10.05.30) – aici încasându-se veniturile
din concesionare păș unii locuitorilor din comuna care de țin animale, venituri
din prest ări de servicii (33.10.08) – aici mai sunt de încasat sume din vechi
pentru alimentare cu apa.
Dar înainte de a introduce veniturile în formularul de buget se întocme ște
Fișa de TVA pentru a putea repartiza corect veniturile primite de la bugetul de
stat, a șa cum au fost repartizate ca valoare pe trimestre, conform adreselor
primite de la Direc ția Generală Regional ăa Finan țelor Publice Gala ți –
59Administra ția Județ eană a Finanț elor Publice Br ăila și de la Consiliul Județean
Brăila.
FIȘĂ TVA 2020
mii lei
SUME DEFALCATE
DIN TVA
SECTIUNEA
FUNC ȚIONAREAN TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV
11.02.02 442 127 125 105 85
65.02.20 72 18 18 19 17
65.02.57.02.01 4 2 1 1 0
65.02.57.02.03 5 2 1 1 1
68.02.05.57.02.01 358 103 104 84 67
68.02.15.57.02.01 3 2 1 0 0
CAP. 65.02 AN TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV
65.02.10 165 60 48,5 29,5 27
V.P. 10.01.15 28 8 8,5 6,5 5
V.P. 10.01.10 137 52 40 23 22
65.02.20 193 106 40,5 24,5 22
TVA 72 18 18 19 17
V.P. 121 88 22,5 5,5 5
65.02.50/57 9 4 2 2 1
57.02.01 4 2 1 1 0
TVA 4 2 1 1 0
57.02.03 5 2 1 1 1
TVA 5 2 1 1 1
68.02.05 400 115 116 94 75
TVA 358 103 104 84 67
V.P. 42 12 12 10 8
68.02.10 28 7 7 7 7
TVA 20 5 5 5 5
VP 8 2 2 2 2
68.02 AN TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV
68.02.57 372 108 109 87 68
TVA 338 98 99 79 62
V.P. 34 10 10 8 6
TITLUL 10 28 7 7 7 7
TVA+V.P. 28 7 7 7 7
TITLUL 57 400 118 115 91 76
42.02.34 10 4 1 1 4
57.02.05 372 108 109 87 68
57.02.15 6 3 2 0 1
60TVA 3 2 1 0 0
V.P. 3 1 1 0 1
68.02.50 12 3 3 3 3
V.P. 12 3 3 3 3
SEC ȚIUNEA DE
DEZVOLTAREAN TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV
VENITURI TOTALE 10429 3385 2003 5041 0
Varsăminte din S.F. 957 916 0 41 0
SD TVA echilibrare C.J. 0 0 0 0 0
Cote din I.V. echilibrare
C.J.0 0 0 0 0
Venituri proprii buget
local957 916 0 41 0
Venituri din valorificare
bunuri50 50 0 0 0
Subventii de la bugetul
de stat 42.02.657927 1400 1527 5000 0
Subventii contracte
parteneriat 43.02.39500 224 276 0 0
Sume primite de la UE 995 795 200 0 0
CHELTUIELI
TOTALE10429 3385 2003 5041 0
11.02.06 605 190 191 95 129
Sume A.J.F.P. 605 190 191 95 129
Sume C.J. 0 0 0 0 0
04.02.04 223 80 70 43 30
Sume A.J.F.P 223 80 70 43 30
Sume C.J. 0 0 0 0 0
04.02.05 542 190 190 82 80
04.02.01. 707 200 200 200 107
49.90 Venituri proprii 3637 1800 660 634 543
Venituri proprii din
impozite si taxe2930 1600 460 434 436
Excedent la 31.12.2019 253,60 SURSA A
Excedent la 31.12.2019 92,75 SURSA E
VENITURI SEC ȚINUNEA DE FUNCȚIONARE
COD Denumire
indicatorPrevederi
Program
2020Prevederi
trimestriale
Trim
ITrim
IITrim
IIITrim
IV
61000102 Total venituri 3687 1155 977 794 761
000202 Venituri curente 3677 1151 976 793 757
000302 Venituri fiscale 4229 1867 921 779 662
030218 Impozitul pe veniturile
din transferul
proprietăților imobiliare
din patrimoniul personal12 3 3 3 3
0402 Cote și sume defalcate
din venit1472 470 460 325 217
040201 Cote defalcate din
impozitul pe venit707 200 200 200 107
040204 Sume alocate din cotele
defalcate din impozitul
pe venit pentru
echilibrarea bugetelor
locale223 80 70 43 30
040205 Sume repartizate din
Fondul la dispozi ția
Consiliului Jude țean542 190 190 82 80
0702 Impozite și taxe pe
proprietate1507 985 122 227 173
070201 Impozit și taxe pe clădiri 765 520 55 110 80
070202 Impozit și taxe pe teren 742 465 67 117 93
1102 Sume defalcate din TVA 1047 317 316 200 214
110202 Sume defalcate din TVA
pentru finantarea
cheltuielilor
descentralizate la nivelul
comunelor, ora șelor,
municipiilor442 127 125 105 85
110206 Sume defalcate din TVA
pentru echilibrarea
bugetelor locale605 190 191 95 129
160202 Impozit pe mijloacele de
transport165 80 15 20 50
160203 Taxe și tarife pentru
eliberarea de licen țe și
autoriza ții de
funcționarea10 5 2 1 2
160250 Alte taxe pe utilizarea
bunurilor11 5 2 2 2
180250 alte impozite și taxe 5 2 1 1 1
300205 Venituri din concesiuni și
închirieri200 20 20 20 50
330208 Venituri din prestari
servicii60 30 10 10 10
62350201 Venituri din amenzi și
alte sanc țiuni120 50 20 20 30
360250 Alte venituri 25 10 5 5 5
370203 Varsăminte din SF pentru
finan țarea SD a bugetului
local-957 -916 0 -41 0
420234 Subven ții pentru
acordarea ajutorului
pentru încalzire10 4 1 1 4
4990 VENITURI PROPRII 3587 1750 660 634 543
VENITURI SEC ȚIUNEA DE DEZVOLTARE
000102 TOTAL VENITURI 10429 3385 2003 5041 0
000202 VENITURI CURENTE 957 916 0 41 0
370204 Varsaminte din sec țiunea
de func ționare 957 916 0 41 0
390207 Venituri din vânzarea
unor bunuri apa ținând
domeniului privat al
unității administrativ
teritoriale50 50 0 0 0
420265 Finan țarea Programului
Național de Dezvoltare
Locală7927 1400 1527 5000 0
430239 Subven ții acordate în
baza contractelor de
parteneriat sau asciere500 224 276 0 0
480202 Fondul Social European 400 200 200 0 0
48020201 Sume primite în contul
plăților efectuate în anul
curent100 100
48020203 Prefinan țare 300 100 200 0 0
480204 Fondul European de
Dezvoltare Rurală595 595 0 0
48020401 Sume primite în contul
plăților efectuate în anul
curent595 595 0 0 0
4990 VENITURI PROPRII 50 50 0 0 0
VENITURI SEC ȚIUNEA DE FUNC ȚIONARE – SURSA E
63000110 TOTAL VENITURI 53 0 44 4 5
000210 VENITURI CURENTE 53 0 44 4 54
301005 Venituri din concesiuni și
închirieri49 0 40 4 5
331008 Venituri din prestări
servicii4 0 4 0 0
Pentru fundamentarea cheltuielilor, înc ăde la sfâr șitul anului s-au f ăcut
referate de necesitate de că tre toate birourile, care s-au centralizat. De
asemenea, s- a făcut analiza investițiilor, s -a văzut ce investi ții s-au finalizat și
care sunt în curs de executare (investi ții multianuale) și ce propuneri sunt pentru
următorul an. S -a întocmit Planul anual al achizi țiilor publice pentru anul 2020,
care va fi apoi adaptat în func ție de bugetul aprobat.
La fundamentarea cheltuielilor ținem seam ă și de cererile Școlii
Gimnaziale Sili ștea, care e ste în subordinea prim ăriei. Î n afara sumelor primite
de la bugetul de stat, școala prime ște ș i venituri din bugetul din veniturile
proprii ale prim ăriei (pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, pentru bursele
școlare).
Menționăm că pentru investi țiile care se fac pentru școală și
grădinițele din comun ă, primarul și Consiliul Local au hot ărât s ănu se
repartizeze bani c ătre șco ală , ci achiziț iile și derularea contractelor să se facă
prin intermediul prim ăriei.
De asemenea, la fundamentarea cheltuielilor se ține seamă de
posibilitățile reale de î ncasare a veniturilor estimate.
Ca și la venituri, și la cheltuieli, în momentul în care începem să
introducem datele în formularul de buget, consultăm din nou Fișa de TVA, ș i
64introducem mai întai cheltuielile aferente fondurilor primite de la bugetul de
stat, conform repartiz ării pe trimestre a veniturilor.
Sumele și repartizarea pe trimestre a veniturilor primite de la bugetul
de stat nu pot fi modificate, și ca atare ș i repartizarea cheltuielilor t rebuie să fie
corespunză toare.
În primul rând, fundament ăm cheltuielile secț iunii de func ționare ș i
apoi cele ale sec țiunii de dezvoltare.
În cadrul Primă riei Sili ștea, la sec țiunea de funcț ionare, cele mai mari
cheltuieli sunt la capitolul 51.02 – Ac țiuni publice ș i autorit ăți executive.
La acest capitol figurează cel mai mare numar de angaja ți din prim ărie
– 16 – dintre care 2 demnitari publici (primarul și viceprimarul), 8 func ționari
publici și 4 contractuali și 10 consilieri.
Este normal ca la fundamentarea cheltuielilor s ă începem cu
cheltuielile salariale.
Aici am ținut cont de numarul de personal aprobat prin organigram ă
(deoarece la momentul actual avem 2 posturi vacante și angajarea a încă două
persoane înseamn ă cheltuieli suplimentare), am ținut cont c ă la î nceputul
anului cre ște venitul min im pe economie, am analizat dacă exist ăpersonal care
urmeaz ăsă promoveze î n cursul anului în grad sau în treapt ăprofesional ă, am
analizat câte persoane vor merge la cursuri de perfec ționare în cursul anului
2020.
De asemenea, la cheltuielile cu facturile curente (electricitate, gaze,
apă, poș tă,telecomunica ții) am luat în considerare ș i surprizele pe care le putem
avea în cursul anului – cre șterea pre țului, anumite defec țiuni care pot duce la
creșterea consumului (lucru care s-a mai întamplat), diferite evenimente care
pot avea loc.
65Tot de la acest capitol, se pl ătesc cheltuielile cu repara țiile și piesele
de schimb pentru utilajele pe care prim ăria le are î n dotare (tractor,
buldoexcavator, trei autoturisme precum și ma șinile de tuns iarba folosite
pentru activitatea de curăț enie în cadrul comunei), precum și aprovizionare cu
combustil a acestor utilaje.
La articolul 20.01.09 – Materiale și prest ări de servicii cu caracter
funcțional și la articolul 20.01.30 – Alte bunuri și servicii pentru întreț inere și
funcționare se aprob ăsume mai mari deoar ece de la aceste articole se plătesc
toate contractele de prestari servicii ( servicii software, servicii juridice, servicii
PSI, consultan ță protec ția datelor, mentenan țăIT etc). La momentul actual nu
este stabi lit clar de la ce articol se plă tește fiecare serviciu, lucru ce se
preconizeaz ăpentru viitor.
La capitoulul 65.02 – Înv ățământ avem prev ăzute cheltuielile cu
școala, dar avem cei doi șoferi de pe microbuzele ș colare ca angaja ți ai
prim ăriei.
Din veniturile proprii, plă tim școlii cheltuielile de transport ale
personalului didactic (lucru care nu se întampl ăcu salaria ții primăriei care fac
naveta), plă tim o parte din cheltuielile cu bunuri și servicii, tichetele sociale
pentru gr ădinița, precum și bursele ș colare.
În ceea ce prive ște cei doi șoferi angaja ți pe microbuzele ș colare,
menționăm că avem prev ăzute cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu materiale de
curățenie ș i cheltuieli cu combustibilul, piese de schimb și repara ții pentru
microbuzele școlare.
La acest capitol este o problem ă, deoarece când transmitem bugetul în
forexebug, trebuie să transmitem doar cheltuielile cu cei doi șoferi, iar
cheltuielile efective ale școlii, le transmite școala, pe câ nd în bugetul pe care-l
transmitem că tre finan țe cheltuielile sunt cumulate.
66Un alt capitol bugetar pe care îl avem în cadrul prim ăriei este 67.02 –
Cultură , recreere și religie, care are mai multe subcapitole: 67.02.03.02 –
Biblioteci publice comunale, orăș enești, municipale (unde avem angajată o
persoan ăpe post de bibliotecar ă și aici avem prev ăzute cheltuieli de personal, ș i
cheltuieli cu c ărți, publica ții și alte documenta ții); 67.02.03.07 -Cămine
culturale (unde avem pr evăzute cheltuielile curente – electricitate, gaze, ap ă,
precum și cheltuieli de între ținere și funcț ionare ), 67.02.06 – Servicii religioase
(unde avem prev ăzute cheltuielile cu electricitatea, gazele și apa la cele trei
biserici din comună), 67.02.50 – Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și
religiei (unde avem prevă zute cheltuieli pentru diversele activit ăți culturale care
se desfășoară în cadrul comunei. În acest sens avem înfiin țate dou ăechipe de
dansuri populare : Ansamblul „Spicul Junior” și Ansamblul ”Spicul Senior”,
care au câ știgat numeroase premii jude țene, naț ionale și o stea de aur la un
festival interna țional din Macedonia. De asemenea, în fiecare an în luna
septembrie se organizeaz ăla nivelul comnei Festivalul interjude țean
”Gospodarul Sili ștean”).
La capitolul 68.02 – Asigur ări și Asisten ță Socială avem prevă zute în
buget 10% din cheltuieli din venituri proprii, iar diferen ța este asigurat ădin
sumele defalcate din taxa pe valoare adaugat ă pentru finanț area cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, ora șelor, municipiilor, și sectoarelor
Municipiului Bucure ști.În acest sens avem prevă zute cheltuieli salariale pentru
asisten ții personali, pentru indemniza țiile persoanelor cu handicap, pentru
ajutorul de înc ălzire. De asemenea, avem prev ăzute cheltuieli și pentru
ajutoarele de urgen ță.
La capitolul 70.02 – Locuin țe, servicii și dezvoltare, sunt prev ăzute
cheltuieli pentru iluminatul public stradal.
67La capitolul 74.02 – Protec ția mediului, avem prevă zute cheltuieli la
articolul 20.01.30 -Alte bunuri și servicii pentru între ținere ș i func ționare,
articol de unde pl ătim firma de salubrizare care colecteaz ăgunoiul la nivelul
comunei, precum și taxele de mediu, că tre Ministerul Mediului.
La capitolul 80.02 –Ac țiuni generale economice ș i de munc ăsunt
prevăzute toate cheltuielile legate de situa țiile de urgen ță(carburan ți, prestă ri
servicii, obiecte de inventar, prime de asigurare non via ță, ajutoare pentru daune
provocate de calamit ăți naturale).
La sec țiunea de func ționare e ste obligatoriu ca veniturile să fie egale
cu cheltuielile, aici nu avem voie s ăavem deficit sau excedent.
CHELTUIELI SEC ȚIUNE DE FUNCȚIONARE
5002 TOTAL CHELTUIELI 3687 1155 977 794 761
01 CHELTUIELI
CURENTE3687 1155 977 794 761
10 CHELTUIELI DE
PERSONAL2042 551 503,5 483,5 504
1001 Cheltuieli salariale în
bani1956 503 489,5 471,5 492
100101 Salarii de bază 1697 423 418 413 443
100112 Indemniza ții plătite unor
persoane din afara
unității130 35 35 30 30
100115 Aloca ții pentru
transportul la și de la
locul de muncă28 8 8,5 6,5 5
100117 Indemniza ții de hrană 61 17 16 15 13
100130 Alte drepturi salariale în
bani40 20 12 7 1
1002 Cheltuieli salariale în
natură38 35 1 1 1
100206 Vouchere de vacan ță 38 35 1 1 1
1003 Contribu ții 48 13 13 11 11
100307 Contribu ția asiguratorie
pentru muncă48 13 13 11 11
20 BUNURI ȘI SERVICII 1200 472 346,50 208,50 173
2001 Bunuri și servicii 851 336 220,5 152,5 142
68200101 Furnituri de birou 18 4 5,50 3 5,50
200102 Materiale pentru
curățenie17,50 5 5 4 3,50
200103 Încalzit, iluminat și forță
motrică275,50 134 65 32 44,50
200104 Apă, canal și salubritate 7,50 2,50 3 2 0
200105 Carburan ți și lubrefianți 84 28 25 13 18
200106 Piese de schimb 37 17 8 6 6
200107 Transport 5 1 1 2 1
200108 Poștă, telecomunicații,
radio, TV , internet54,50 15,50 13 13,50 12,50
200109 Materiale și prestări
servicii cu caracter
funcțional72 17 18 18 19
200130 Alte bunuri și servicii
pentru într ținere și
funcționare280 112 77 59 32
2002 Reparat ții curente 84 30 30 12 12
2005 Bunuri de natura
obiectelor de inventar113 57 37 17 2
200530 Alte obiecte de inventar 113 57 37 17 2
2006 Deplasări, detașări,
transferuri7 3 2 1 1
200601 Deplasări interne,
detașări, transferuri7 3 2 1 1
2011 Cărți, publicații și
materiale documentare 7 3 2 1 1
2013 Pregătire profesională 50 20 20 10 0
2030 Alte cheltuieli 88 23 35 15 15
203001 Reclamă și publicitate 4 1 1 1 1
200303 Prime de asigurare non-
viață22 2 20
203030 Alte cheltuieli cu bunuri
și servicii62 20 14 14 14
57 ASISTEN ȚĂ
SOCIALĂ409 122 117 93 77
5702 Ajutoare sociale 409 122 117 93 77
570201 Ajutoare sociale în
numerar404 120 116 92 76
570203 Tichete de cre șă șă
tichete sociale pentru
grădiniță5 2 1 1 1
59 ALTE CHELTUIELI 36 10 10 9 7
5901 Burse
5902 Ajutoare pentru daune 12 3 3 3 3
69provocate de calamnități
naturale
5912 Susținerea cultelor 14 4 4 4 2
CHELTUIELI ALE SEC ȚIUNII DE DEZVOLTARE
5002 TOTAL CHELTUIELI 10429 3385 2003 5041 0
01 Cheltuieli curente 995 795 200 0 0
58 Proiecte cu finan țare
din fonduri externe
nerambursabile
aferente financiar 2014-
2020995 795 200 0 0
5802 Programe din Fondul
Social European400 200 200 0 0
580201 Finan țare națională 50 50
580202 Finan țare externă
nerambursabilă300 100 200 0 0
580203 Cheltuieli neeligibile 50 50 0 0 0
5804 Programr din FEADR 595 595 0 0 0
580401 Finan țare națională 50 50 0 0 0
580402 Finan țare externă
nerambursabilă265 265 0 0 0
580403 Cheltuieli neeligibile 280 280 0 0 0
70 Cheltuieli de capital 9434 2590 1803 5041 0
71 Active nefinanciare 9434 2590 1803 5041 0
7101 Active fixe 9343 2590 1803 5041 0
710101 Construc ții 9097 2253 1803 5041 0
710102 Mașini, echipamente ș i
mijloace de transport6 6 0 0 0
710103 Mobilier, aparatură
birotică și alte active
corporale11 110 0 0 0
710130 Alte active fixe 320 320 0 0 0
CHELTUIELI VNITURI PROPRII ȘI SUBVENȚII
5010 TOTAL CHELTUIELI 53 0 44 4 5
20 Bunuri și servicii 53 0 44 4 5
2001 Bunuri și servicii 53 0 44 4 5
200209 Materiale și prestări
servicii cu caracter
funcțional7 0 2 2 3
70200130 Alte bunuri și servicii
pentru într ținere și
funcționare6 0 2 2 2
2002 Reparatii curente 40 0 40 0 0
La sec țiunea de dezvoltare întocmim lista investi țiilor în care sunt
prezentate investi țiile detaliate pe capitole și pe fel de investiție: investiții în
continuare (A), investi ții noi (B), și alte cheltuieli cu investi ții (C ):
LISTA
obiectivelor de investiții pe anul 2 020,
cu finanțare parțială sau integrală de la bugetul local,
repartizate pentru Comuna Sili ștea
-mii lei_
Nr
.
Cr
t.Denumirea
obiectivelor
de investi țiiValoare
a
totalăValoare
a totală
actualiz
atăCheltui
eli
totaleDe la
buget
ul
localData
finalizării
0 1 2 3 4 10 13
A.
B.
C.TOTAL
Lucr ări în
continuare
Lucr ări noi
Alte cheltuieli de
Investi ții
din Total,
desfasurat, potrivit
clasifica ției, pe
capitole bugetare:10429
9487
607
335
179110429
9487
607
335
179110429
9487
607
335
179110429
9487
607
335
1791
71A1
A2
A3
B1
A4
A5
B2
B3
B4
B5
C1
A6Cap.51.02
Alimentare cu
energie electric ă,
racordare și
utilizare sal ăde
festivit ăți
Mărtăcești
Modernizare centru
civic în localit ățile
Mărtăcești și
Siliștea, Jude țul
Brăila
Amenajare teren
minifotbal și spațiu
de joac ăpentru
copii, parcaje, Sat
Muchea
Împrejmuire teren
prim ărie, sat Cotu
Mihalea, comuna
Siliștea
Construire
împrejmuire
parțiala teren,
amenajare acces și
spații verzi – Sala
de festivit ăți
Mărtăcești
Construire spa țiu
evenimente
comemorative,
spațiu de joac ă
pentru copii,
împrejmuire și gard
de separare între
spații, Agrosil
Montaj grup
electrogen Școala
Muchea
Misiune social ă=
Economie social ă
Reparatii gard
grădinițăSiliștea
Repara ții Sal ăde 55
330
400
5
90
450
5
400
7
40
9
755
330
400
5
90
450
5
400
7
40
9
755
330
400
5
90
450
5
400
7
40
9
755
330
400
5
90
450
5
400
7
40
9
731.07.2020
31.12.2021
31.12.2020
31.12.2020
31.07.2020
31.12.2021
30.09.2020
31.12.2022
31.07.2020
31.12.2020
31.09.2020
72A7
B6
C2
C3
C4
C5
A8
C6
C7
A9sport Sili ștea
Achizi ție plas ă
protec ție sal ăde
sport
Cap. 67.02.50
Amplasare
Monumentul
eroilor, reabilitare
monument existent,
platform ătunuri și
împrejmuire
Cap. 70.02.06
Rețea separat ă
iluminat public
satele Mucheni,
Cotu Mihalea,
Vame șu, IAS
Siliștea, IAS
Latinu, Cotu Lung,
Siliștea, Muchea,
Mărtăcești
Extindere iluminat
public în comuna
Siliștea
Cap. 70.02.50
P.U.G.
PUZ și PUD, c ărți
funciare
Studiu de
fezabilitate și
proiectare re țea
gaze în comuna
Siliștea
Proiect „Construire
spațiu evenimente
comemorative,
spațiu de joac ă
pentru copii,
împrejmuire și gard
de separare între
spații, Agrosil”7
600
450
150
370
75
75
195
25
621
595
20
6
7140
71407
600
450
150
370
75
75
195
25
621
595
20
6
7140
71407
600
450
150
370
75
75
195
25
621
595
20
6
7140
71407
600
450
150
370
75
75
195
25
621
595
20
6
7140
714031.12.2021
31.12.2020
31.12.2020
31.12.2021
31.12.2021
31.12.2020
31.12.2020
30.06.2020
31.12.2020
31.12.2020
31.12.2023
73Cap. 80.58.04
Îmbun ătățirea
Compartimentului
S.V.S.U și achizi ții
publice al Comunei
Siliștea, Jude țul
Brăila
Sistem detec ție
Gradini ța Sili ștea
Instalare l ămpi
iluminat panic ă
Cap. 84.02.03.03
Reabilitare drumuri
rurale în Comuna
Siliștea, Jude țul
Brăila
Confirmăm pe propria răspundere că obiectivele de mai sus se încadrează atât ca
obiective, cât și ca surse, în lista investițiilor aprobată ca anexă la bugetul local, conform
Hotararii Consiliului Local nr 42. din data de 29.04.2020.
Menționăm cătoate lucr ările care se execut ă pentru ș colile și
grădinițile din comună , precum și pentru cele trei biserici, nu se vireaz ă
banii c ătre acestea, ci lucr ările se efectueaz ăprin intermediul prim ăriei.
Daca în cadrul sec țiunii de funcționare bugetul trebuie să fie
echilibrat, în sensul c ă veniturile trebuie să fie egale cu cheltuielile, în cadrul
secțiunii de dezvoltare nu se întamplă acela și lucru – aici cheltuielile pot fi
mai mari decât veniturile. Diferen ța dintre venituri și cheltuieli în cadrul
secțiunii de dezvolatare poate fi acoperit ăfie din excedentul anilor
preceden ți, fie prin alimentarea sec țiunii de dezvoltare din secțiunea de
funcționare .
74După elaborarea bugetului î n programul de contabilitate, se export ă
loturile (fiecare prim ărie are un cod de la finan țe) din programul de
contabilitate în programul de finan țe, se prelucreaz ă și se transmit către
finan țe spre verificare. Dac ătotul a fost OK, se listeaz ă bugetul în două
exemplare și se trimite c ătre finan țe : unul la biroul buget iar cel de al doilea
exemplar la trezorerie.
Execu ția bugetară la sfarșitul trimestrului I al acestui an este urmatoarea:
PREVEDERI
BUGETARE
TRIM. IREALIZĂRI
TRIM. IPROCENT
REALIZĂRI
TRIM. I (%)
SEC ȚIUNE DE FUNCȚIONARE – SURSA A
VENITURI 1.155.000 988.836 85,61
CHELTUIELI 1.155.000 554.989 48,05
SEC ȚIUNEA DE DEZVOLTARE SURSA
VENITURI 3.385.000 2.094.980 61,89
CHELTUIELI 3.385.000 2.042.154 60,33
SEC ȚIUNE DE FUNCȚIONARE – SURSA E
VENITURI 0 6701 6701
CHELTUIELI 0 0 0
În ceea ce prive ște execuția bugetară la sfârșitul primului trimestru al anulu i,
trebuiesc date ni ște explicaț ii.
De obicei, în primul trimestru al anului se încasează cele mai mari venituri,
deoarece până la data de 31 martie se acordă o bonificație de pâna la 10% de
către fiecare primărie (Primăria Siliștea a acordat în fiecare procentul maxim).
Din păcate, în acest an ,datorită pandemiei COVID 19 , o parte din
contribuabili, de și au dorit să vină să -și achite datoriile către bugetul local, nu
au putut ajunge datorită interdicțiilor impuse. Iar un alt motiv, este acela, că tot
datorită pandemiei s-a prelungit termenul de acordare a bonifica ției p ânăpe
75data de 30 iunie (iar o parte din contribuabili preferă să plătească la sfârșitul
perioadei de acordare a bonifica ției).
Dacă la oraș plățile se pot face și online, la țară este mai dificil, oamenii încă
nu s-au obi șnit cu acest mod de plată .
La sec țiunea de funcționare pentru bugetul din venituri proprii și s ubven ții,
deoarece cheltuielile se fac începând din trimestrul al II- lea al anului (este
vorba de lucrări de într eținere a pășunii), și încasarea veniturilor s -a preconizat
tot din acest trimestru, iar suma încasată reprezintă arenda pe care ș coala o
încasează trimestrial pentru un teren proprietate privată a școlii, pe care l -a
arendat unui fermier.
Trebuie men ționat că și lucrările de investiții au fost întrerupte în această
perioadă.
Dar, sperăm că până la sfârșitul lunii iunie situația să se remedieze și să
reușim să încasăm veniturile preconizate, mai ales că, periodic, colegele care
lucrează la taxe și impozite fac debitări în teren.
CONCLUZII
76Apari ția bugetului derivă tocmai din necesitatea corelării veniturilor și
cheltuielilor publice în fiecare an.
Necesitatea și importanța bugetulul este dată de implicațiile economice,
sociale, politice, ale veniturilor și cheltuielilor bugetare.
Elaborarea bugetului reprezintă un proces complex care se supune unor
reguli, unor principii, care trebuie cu stricte țe respectate.
În zilele noastre, bugetul nu reprezintă doar un document care prezintă
veniturile și cheltuielile unui stat pe un an de zile, ci reprezintă un plan financiar
la nivel macroeconomic, un instrument de previziune, atât pe termen scurt, cât
și pe termen mediu (programele pentru cheltuielile pentru investițiile publice) al
veniturilor și cheltuielilor.
Procesul bugetar are rolul de a orienta activitatea tuturor compartimentelor
spre acelea și obiective: rentabilitate, lichidita te, diminuarea ( și dacă se poate,
chiar eliminarea) riscurilor.
Într-o comunitate mai mică, cum este Comuna Siliștea, contribuabilul are
mai mult preten ția de a vedea cum s -a cheltuit banul său (banul public), și la
nivel de comună se văd mai clar iniția tivele și realizările (sau nerealizările) în
timpul unui mandat de primar.
De obicei, la nivel de comună, contribuabilul asociază orice realizare sau
nerealizare, cu primarul – pentru el, primarul ”a făcut sau nu a făcut”, primarul
are meritul sau prima rul este de vină.
Într-adevăr, primarul este gospodarul comunei, dar în spatele fiecărei
realizări, există ore în șir de muncă pentru compartimentele de specialitate din
subordinea primarului.
Trebuie să recunoaștem că î ntr-o primărie, persoanele de bază, care în
spatele primarului conduc primăria, sunt secretarul general al unității
administrativ teritoriale și contabilul. Dacă între cei trei nu există colaborare,
77totul se duce de râpă -secretarul general al comunei este juristul primăriei, cel
care î ndrumă corecta aplicare a legislației, și contabilul, care ține ”punga cu
bani a primăriei” și care știe cum să -i cheltuie cu chibzuin ță, pentru a nu exista
riscul de a rămâne fără bani.
Un rol important îl are și Consiliul Local care poate influen ța fo arte mult
activitatea primăriei. Din fericire, în cadrul Primăriei Siliștea nu au existat
divergen țe politice între consilierii locali și de fiecare data hotărârile locale s -au
votat în unanimitate.
În ceea ce prive ște elaborarea bugetului și execuția acestuia, consider că
pesoana care are rolul principal este contabilul. Fiecare primar trebuie să se
consulte în permanen ță cu contabilul și să țină cont de sfaturile și indicațiile
acestuia. De și primarul este ”șeful”, și el trebuie să se supună și să respe cte
regulile impuse de legisla ția în vigoare și să fie un exemplu pentru ceilalți.
Mai ales acum, de când se lucrează și în sistemul FOREXEBUG, tranparența
este totală, nu se mai pot face sub nici o formă plăți fără avea angajamente
legale, nu se mai pot face plăți oricând vrem noi și în felul acesta și primarii
sunt obliga ți să respecte normele în vigoare.
Ca o concluzie, putem spune că buna funcționare a oricărei instituții publice,
o func ționare fără riscuri majore, depinde de corecta fundamentare a bugetului,
de posibilitatea reală de încasare a veniturilor, de buna gestionare a
cheltuielilor, lucrul pe care-l poate face un contabil profesionist.
BIBLIOGRAFIE
78- Bran Paul, Rela ții financiare și monetare internaționale, București, Editura
economică, 1995;
– Brezeanu Petre, Marinescu Iulian, Finan țe publice și fiscalitate, București,
Editura Funda ția „R omânia de mâine”, 1995;
– Mo șteneanu Tatiana, Buget și trezorerie publică, București, Editura
Didactică și pedagogică, 1997;
– Musgrave Richard: „Public Finance in Theory and Practice”, New York,
McGrawHill, 1998;
– Negrea A., Bugetul public na țional, Editura Exponto, Constan ța, 2009;
– Negoiescu Gheorghe, Risc și incertitudine în economia contemporană,
Gala ți, Editura Alter -Ego Cristian, 1995;
– Stroe Radu, Finan țe, Editura ASE București, 2002;
– Toma Mihai, Finan țe și gestiune financiară, București, Editura economică,
1994;
– Vâscan Barbu Teodora, Bugetul statului și agenților economici, București,
Editura economică, 1997;
– Legea nr. 500/2002 privind finan țele publice, actualizată;
-Legea nr. 82/1991, legea contabilității, actualizată;
– Legea nr. 273/2006 privind finan șele publice locale, actualizată;
– Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal , cu modificările și completările
ulterioare;
– ORDIN nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice,
precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și
legale, actualizat.
79- Ordinul 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publi ce, Planul de
conturi pentru institu țiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia,
actualizat.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU PITE ȘTI [628550] (ID: 628550)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.