1TIPURI DE ENTIT ĂȚI FRAZEOLOGICE Ileana Busuioc Universitatea din Bucure ști Multă vreme frazeologia a fost considerat ă o disciplin ă auxiliară, un… [611188]

1TIPURI DE ENTIT ĂȚI FRAZEOLOGICE

Ileana Busuioc

Universitatea din Bucure ști

Multă vreme frazeologia a fost considerat ă o disciplin ă auxiliară, un fel
de latură a terminologiei; nici în prezent lucrurile nu s-au schimbat foarte mult în
esența lor. E adev ărat că, din punct de vedere teoretic și al cercet ării, importan ța
frazeologiei, în special în ceea ce prive ște limbajele specializate, este unanim
recunoscut ă; dar nu s-ar putea spune c ă există o activitate frazeologic ă similară
celei terminologice. Exist ă încă destul de pu ține produse frazeologice iar în
marile bănci de date terminologice, dac ă apar aspecte legate de posibilit ățile, de
particularit ățile și de constrângerile de combinare a termenilor între ei, acestea
fac numai obiectul unor note sau sunt re zultatul constituirii bazelor de date
terminologice pornind de la b ănci de texte. Cu toate acestea, componenta
frazeologic ă a limbajelor de specialitate, combina țiile între termeni reprezint ă,
așa cum arat ă D. Gouadec1, un risc, atât pentru c ă în decodarea lor nu este
suficientă decodarea sensului fiec ărui termen care particip ă la combina ție, cât,
mai ales, din perspectiva transferului dintr-o limb ă spre alta în procesul de
traducere, fiind evident faptul c ă nu exist ă modele universale de combinare a
termenilor, în fiecare limb ă manifestându-se „preferin țe“, dar mai ales
constrângeri. Aceast ă situație este perfect justificat ă, consider ă autorul citat, de
faptul că în limbajele de specialitate ac ționează niște conven ții mai puternice
decât cele de nivel general, de faptul c ă acestea fac obiectul, în multe țări, al
unei politici lingvistice, care presupune standardizare și armonizare iar caracterul
blocat al unor combina ții între termeni r ăspunde acestei tendin țe și, nu în ultimul
rând, de utilizarea tot mai generalizat ă a suportului informatic în activitatea de
traducere, a a șa-numitelor „memorii“ de traducere care înt ăresc caracterul
stereotipic al documentelor.

2
1. Obiectul de studiu al frazeologiei; no țiunea de figement (blocare)

Frazeologia este o disciplin ă care se ocup ă de modul în care se
insereaz ă termenii în discurs, mai precis de felul cum se combin ă aceștia între ei
sau cu diferite cuvinte (în general cuvinte gramaticale). Inconsecvent ă, din
păcate, fa ță de propriile principii, terminologia terminologiei ( și deci a
frazeologiei) consemneaz ă mai mul ți termeni concuren ți pentru desemnarea
acestui concept: frazeologism, unitate/entitate frazeologic ă, frazem.2 În ceea ce
ne privește, vom alege, împreun ă cu D. Gouadec, entitate frazeologic ă, care,
deși mai complicat sau prea lung, este mult mai transparent și precis. Ce este o
entitate frazeologic ă? D. Gouadec propune o defini ție negativ ă: tot ceea ce nu
este termen, un string de caractere purt ător de semnifica ție, particular și
remarcabil prin prisma unui domeniu de aplica ție, de lungime variabil ă, care nu
este un termen; ea începe acolo unde se termin ă termenul.3 Este, mai
precizeaz ă autorul ; o formă de exprimare deosebit ă, care include termeni, dar
depășește limitele acestora formând un „bloc“; o entitate frazeologic ă este o
asociere stabil ă de termeni, un cli șeu lingvistic; prin formarea sa precum și prin
utilizare aceasta este supus ă unor reguli specifice.
Două aspecte sunt importante: a) în limbajele/textele de specialitate
apar atât entit ăți frazeologice apar ținând limbii generale, cât și entități
frazeologice specifice numai unui domeniu de aplica ție – se poate deci vorbi
despre entit ăți frazeologice specifice limbajului juridic, sau celui medical, sau
matematic etc.; b) de la o limb ă la alta structura entit ăților frazeologice poate fi
extrem de diferit ă, ele neputând fi abordate prin prisma fiec ărui termen sau
cuvânt care le formeaz ă în parte, ci prin prisma unit ății, blocului pe care-l
formează. Exemple:
FR il est necessaire de+INF (lg gen.)
// RO este necesar ( ă) + GN (lg.
gen.)
FR c'est +GN+qui/que +GV (lg. gen.)
// RO GN + este cel/cea
care//ceea ce GV (lg. gen.)

3FR entrer une valeur/taper une lettre,
un chiffre (informatic ă)
//
EN key in number, value
(informatic ă)
FR amener le curseur sur
(informatic ă) // EN move the cursor to
(informatic ă)
FR financement sur contrat
(informatic ă)// RO finan țare
complementar ă(informatic ă)
În explicarea modului în care apar și funcționează entitățile
frazeologice lingvistica francez ă, mai precis Gustave Gross4, a apelat la no țiunea
de figement (blocare); din punct de vedere lexical, aceasta presupune c ă în
secvența blocat ă elementele constitutive î și pierd propriet ățile paradigmatice
(ex.: în cazul entit ății frazeologice simulator de zbor , unitatea lexical ă pivot nu
poate fi înlocuit ă cu o alta de acela și sens, imitator , fără a afecta entitatea); din
punct de vedere sintactic, structura blocat ă nu are propriet ățile transforma ționale
ale tipului de structur ă căruia îi apar ține (ex.: prendre la tangente , structur ă
tranzitivă, nu accept ă pasivizarea, transformarea cu pronume relativ, înlocuirea
complementului direct al verbului pivot cu un pronume personal, focalizarea cu o
structură de tip c'est – *la tangente prise par…, *la tangente que X prend, *la
prendre, *c'est la tangente que X prend ) sau este vorba de o sintaxa marcat ă:
structura nu accept ă dislocarea ori inser ția unei expansiuni pentru unul din
elemente (ex.: col blanc – *col remarquablement blanc, *col roulé blanc ),
dacă unul din elementele non pivot este de natur ă nominal ă, el nu accept ă
predeterminan ți (ex.: unité de formation et de recherche ); din punct de vedere
semantic, semnifica ția îi este atribuit ă unei entit ăți frazeologice în bloc, sensul
acesteia nu este unul compozi țional pentru c ă nu este ob ținut însumând
sensurile elementelor constitutive, ci este vorba de o opacizare scalar ă în funcție
de gradul de blocare al structurii (ex.: clé neuve – sens transparent, clé anglaise
– opacitate par țială, dar blocare a paradigmei lexicale pentru c ă: *clé
britqnniaue, clé française… , prendre la clé des champs – opacitate total ă). M.
H. Svensson consider ă că este vorba și de o blocare cognitiv ă căci locutorii unei

4limbi memorizeaz ă structurile blocate ca atare, ele corespunzând unui decupaj
conceptual care nu vizeaz ă unitățile discrete, ci entitatea.5

2. Tipuri de entit ăți frazeologice

Cele mai multe entit ăți frazeologice sunt construite în jurul unui pivot
care este un termen, cel mai adesea de natur ă nominal ă, de natur ă verbală,
uneori de natur ă adjectival ă sau adverbial ă; altele, mai pu ține la num ăr, impun
scheme, modele de formulare; le vom numi pe primele microstereotipuri
(„stereo“=solid) și pe celelalte macrostereotipuri .
2.1. Microstereotipuri
Microstereotipurile sunt de obicei inventariate în proiectele de gestiune
terminologic ă fiind considerate termeni complec și; este o realitate pe care oricine
o poate constata faptul c ă, probabil din cauza complexit ății noilor concepte cu
care opereaz ă gândirea uman ă, devine tot mai dificil ca în procesul de denumire,
deci de crea ție neologic ă, să se poat ă găsi termeni simpli și că în inventarele
recente de termeni majoritatea sunt de fapt sintagme lexicalizate. Nu înseamn ă
însă că studierea acestor termeni din punct de vedere frazeologic este inutil ă: o
analiză a structurilor care sunt cele mai „fericite“ ofer ă o platform ă pentru
standardizare și armonizare.
În funcție de intensitatea constrângerilor care le guverneaz ă,
microstereotipurile pot fi clasificate astfel: colocații și restricții sintactice .
Colocațiile sunt, dup ă Coseriu, de pild ă, niște solidarit ăți lexicale; ele
apar în urma unor afinit ăți, preferin țe față de anumite combina ții. Într-un text de 6
pagini din revista Sciences et techniques având ca subiect c ărbunele, R.
Kocourek a consemnat 52 de ocuren țe ale termenului charbon , din care 42
reprezentau structuri colocative dup ă următoarele modele: charbon+ADJ,
GV+charbon, GN +de+charbon , unele dintre acestea putând fi considerate
termeni complec și (veine de charbon, couche de charbon ). Un bun dic ționar
francez de economie și afaceri6 care consemneaz ă și colocațiile, inventariaz ă
pentru termenul capital trei tipuri de coloca ții: capital+ADJ,

5GN+PRP+capital/capital+PRP+GN, GV+capital și nominaliz ările acestei
structuri, în total 20 de coloca ții pentru prima clas ă, 30 pentru cea de-a doua și
19 pentru ultima clas ă (ex.: capital social, capital juridique, capital fixe,
capitaux flottants, capitaux permanents…/augmentation de capital, dotation en capital, stock de capital, compte de capital, sortie des capitaux, balance
des capitaux, capital de départ, capital -risque, capital en nature…/apporter
des capitaux à une entreprise, faire fructifier son capital, participer dans le
(au) capital d'une entreprise, placer son capital… ). În general, aceste
combina ții sunt previzibile: de pild ă, pentru un pivot cum ar fi lege ne putem
aștepta la coloca ții de natur ă verbală cum ar fi: a promulga o lege, a
anula/aboli/abroga o lege, a face legea, a modifica o lege, a se supune legii,
a respecta legea… Există un suport conceptual pentru constituirea coloca țiilor;
astfel un pivot nominal ca budget („ansamblu de decizii“) va participa la coloca ții
verbale mobilizând verbe de ac țiune cum sunt: dresser, augmenter, annoncer,
réduire , pe când termenul conjoncture („rezultat, ceva asupra c ăruia nu se
poate ac ționa“) genereaz ă colocații cu verbe ca se redresser, s'améliorer, se
dégrader .
În structura unei coloca ții se poate întotdeauna distinge o bază
colocativ ă, unitatea care „alege“, și un domeniu colocativ constituit din sateli ți,
unitățile „alese“, privilegiate care au în general un fel de numitor comun
semantic, rezultat al unei coeren țe și orientări în decupajul conceptual operat în
amonte de constituirea coloca ției.
În cele mai multe cazuri coloca țiile sunt transparente din punct de
vedere semantic, se preteaz ă la o lectur ă lineară, compozi țională și nu pun
probleme de decodare în vederea traducerii; nu este mai pu țin adevărat că
pentru aceea și bază colocativ ă din dou ă limbi în contact, pot exista domenii
colocative diferite.
Restricțiile semantice prezintă un grad de coeziune mai mare și, așa
cum arat ă și termenul care le desemneaz ă, sunt rezultatul unor constrângeri
formale: ordine a elementelor determinat ă (în limbile romanice, ordinea este
determinat+expansiune determinant ă cu absen ța predeterminantului în cazul

6unei expansiuni nominale; de asemenea, mai multe expansiuni pentru acela și
pivot indic ă prezența mai multor microstereotipuri: pied à repriser et à broder
indică existența a doi termeni complec și: pied à repriser și pied à broder ;
pivotul macrostereotipului trimite de obicei la conceptul generic, expansiunile
constituie recuperarea tr ăsăturilor specifice ale conceptului denumit de
microstereotipul respectiv; de aceea este imposibil ă reluarea pivotului ca element
anaforic: dose efficace de stérilisation nu poate fi reluat numai prin dose
efficace ), blocarea elementului de jonc țiune (de obicei prepozi ții polisemantice –
de, à în francez ă sau specializate pentru redarea unui raport logic între pivot și
expansiune), posibilitatea ca un macrostereotip s ă aibă în limba țintă un
concordant care s ă fie un termen simplu: remboursement anticipé are în
engleză corespondentul prepayment ).
Din punct de vedere semnatic, microstereotipurile rezultate în urma
unor restric ții sintactice pot uneori reprezenta un fel de paradox, c ăci fie sunt
opace, fie sunt ambigui mai ales atunci când con țin multe expansiuni
determinante care pot determina pivot, dar se pot determina și unele pe altele,
aceste rela ții de determinare nefiind întotdeauna clare; ex.: jet d'oxygène de
coupe d'un chalumeau coupeur (termen complex discutat de Vigner și Martin7)
unde pentru a ajunge la semnifica ția entității aceasta trebuie segmentat ă în
grupe func ționale, la rândul lor microstereotipuri, care sunt evidente numai pentru
specialist: jet d'oxygène (tipul), jet d'un chalumeau (apartenen ța), oxygène de
coupe (funcția); sau gardien d'asile de nuit (sintagm ă discutat ă de Kocourek în
lucrarea men ționată mai sus) unde se pot efectua dou ă segment ări gardien
[d'asile de nuit] [gardien d'asile] (travaillant)de nuit . În aceste cazuri
decupajul prezint ă dificultăți, în limbile romanice el este în general evident la
stânga ( anticorps monoclonaux spécifiques d'antigènes tumoraux ) iar în
engleză la dreapta ( remote digital loopback test) .
De asemenea, de și foarte frecvente, microstereotipurile care sunt
restricții semantice prezint ă multe dezavantaje în utilizare cel mai adesea din
cauza lungimii lor; Kocourek le-a numit sintagme fluviu furnizând și câteva
exemple concludente: modification par l'éthanol des réactions de fixation du

7fer ferrique sur un copolymère non ionisable d'esther carboxylique en
milieu chlorhydrique, palan électrique à engrenages à chaîne à maillons à
commande par boîte pendante à boutons-pressoirs, maillot de bain féminin
d'une seule pièce dégageant les côtes, le bas du dos et les hanches .

2.2. Macrostereotipuri

Cantitativ macrostereotipurile sunt mai importante decât
microstereotipurile, ceea ce nu înseamn ă însă că acesta poate constitui un
criteriu de identificare; ceea ce justific ă distincția între micro- și macrostereotipuri
este pivotul în jurul c ăruia se articuleaz ă structurile blocate: în primul caz este
vorba de un termen, în al doilea, de o schem ă, un model de formulare, un cli șeu
de exprimare. Macrostereotipurile sunt rezultatul unui mod de structurare, de
organizare a discursului; ele sunt, dup ă D. Gouadec, blocuri de exprimare.
În structura acestora se poate identifica acea schem ă, acel model de
formulare, pe care D. Gouadec o nume ște matrice , care este întotdeauna, la
rândul ei, o structur ă blocată, în jurul c ăreia sau în interiorul c ăreia graviteaz ă
prin permuta ție grupuri de unit ăți terminologice, numite de acela și autor
variabile . Exemplu: EN / in oder to/ clear the screen, /press/ „enter“ , această
matrice este reexploatabil ă, ea poate fi repetat ă, dar invariabil a șa cum este: /in
order to/move the cursor one step to the left, /press/ „backspace“ , /in order
to/scroll back, press both „schift“ and ↑. Matricea con ține subiacent o
structură logică, în exemplul dat este vorba de enun țarea unui obiectiv și de
acțiunea care trebuie executat ă pentru realizarea lui. Nu întotdeauna aceast ă
logică este aceea și de la o limb ă la alta; franceza are mai degrab ă tendința de a
enunța acțiunea și apoi de a anun ța ce efecte are aceasta, entitatea frazeologic ă
macroscopic ă având cu totul alt ă matrice: / enfoncer/ la touche de contrôle
/pour/ libérer le cliquet iar româna structureaz ă conceptual conform ambelor
modele: / pentru/ Ajutor referitor la o op țiune, /face ți clic/ pe semnul
întrebării, iar apoi face ți clic pe op țiune(Help on-line Word 2000) sau
/executați clic/ pe butonul Ok /pentru a salva/ valorile configurate în

8fereastra Setup și din nou pe Ok /pentru a închide/ fereastra Data Source
Adminstrator (manual de utilizare Access'97, Teora). La fel cum termenii se
înregistreaz ă decontextualizat în repertoriile terminologice, și macrostereotipurile
ar putea fi consemnate cu ajutorul formaliz ării matricei și inventarierii posibilelor
variabile; dar este o activitate extrem de anevoioas ă și în general se prefer ă, în
ghidurile de redactare, în șiruirea formulelor recurente ca atare.
Macrostereotipurile pot fi deosebite ca apar ținând unui domeniu de
aplicație anume (medicina, informatica, ma tematica, limbajul publicitar au
dezvoltat matrice care le sunt proprii), unui tip de discurs (macrostereotipurile din
discursul descriptiv/explicativ prezint ă o tipologie diferit ă față de cele din
discursul injonctiv, manipulativ) sau unui tip de document anume ori a unei p ărți
anume dintr-un document (un contract va folosi macrostereotipuri diferite de
notiță cu indica ții de utilizare a unui medicament, în textele acquis-ului comunitar
în preambul, referirile și expunerea de motive din orice tip de document folosesc
macrostereotipuri specifice: iat ă ce precizeaz ă Îndreptarul stilistic de traducere în
limba român ă pentru uzul traduc ătorilor acquis-ului comunitar , elaborat de
Direcția de coordonare a traducerilor din cadrul IER:
– referirile încep cu având în vedere… (EN Having regard to …; FR
vu…; DE gestützt auf…, auf… ) și se termin ă cu o virgul ă;
– în expunerea de motive fiecare motiv începe cu întrucât (EN
whereas , FR considérant que, ), este desp ărțit prin punct și virgulă
de celelalte, cu excep ția ultimului motiv care este urmat de virgul ă;
după o pauză în interiorul expunerii de motive, prezentarea motivelor
se reia cu întrucât precedat de punct și virgulă, fără a începe un
paragraf nou; în limba german ă, expunerea de motive începe cu
formula unic ă in Erwägung nachstehender Gründe: , după care
urmează enumerarea motivelor sub forma unor fraze separate; dup ă
fiecare motiv se pune punct, cu excep ția ultimului, dup ă care se pune
liniuță.
Formulele privind valabilitatea actelor, cui li se adreseaz ă și multe altele sunt, de
asemenea, strict standardizate:

9EN This Decision
shall take effect (enters into
force) on the
day following its
adoption. FR La présente
décision prend effet (entre en
vigueur) le jour
suivant celui de
son adoption. DE Dieser
Beschluss wird am Tag
nach seiner
Erlassung
wirksam (tritt
… in Kraft). RO Prezenta
decizie intr ă
în vigoare în
ziua
următoare
adoptării.
sau
EN This Directive
(Decision) is
addressed to
the Member
States. FR Les Etats
membres sont
destinataires
de la présente
directive
(décision). DE Diese Richtlinie
(Entscheidung)
ist an die
Mitgliedstaaten
gerichtet. RO Prezenta
directivă (decizie)
se adreseaz ă
statelor membre.

3. Tratarea entit ăților frazeologice și traducerea

Entitățile frazeologice nu prezint ă, aparent riscuri majore în activitatea
de traducere (poate de aceea nici un au fost tratate coerent pân ă în prezent):
dacă necunoa șterea unui termen, a termenului concordant în limba țintă duce la
blocarea iremediabil ă a traducerii, necunoa șterea entit ății frazeologice
concordante în limba țintă nu atrage dup ă sine acest sup ărător accident:
traducătorul va reu și să continue traducerea, oferind o echivalare „banalizat ă“, o
parafrază explicativ ă aparținând limbii generale. Dar, evident, va pierde din
credibilitate iar textul țintă oferit nu va fi unul recognoscibil pentru specialistul
care îl va consulta. D. Gouadec propune un exemplu concludent; în industria de
prelucrare a laptelui, în momentul în care laptele p ătrunde într-un dispozitiv unde
va fi preg ătit pentru a fi transformat în lapte praf, speciali știi francezi spun le lait
est admis dans le chambreur ; desigur c ă la traducere s-ar putea formula le lait
entre dans le chambreur , pentru c ă, în fond, utilizatorul traducerii în țelege

10același lucru. Dar aceasta marcheaz ă diferența între cel care știe și cel care se
preface c ă știe. „Dac ă ruptura fa ță de stereotipul a șteptat este marcat ă, cititorul
este surprins. […] De fapt, conformitatea frazeologic ă a traducerii îl lini ștește
pe cel care a comandat-o/pe utilizatorul ei sau, mai precis, contribuie la
anihilarea eventualei lui neîncrederi f ăcându-l s ă considere c ă traducătorul „știe
despre ce vorbe ște din moment ce vorbe ște ca cei care știu“. (D. Gouadec:
1997, p. 169).
De aceea concordan țele entităților frazeologice nu pot face obiectul
nici unei inven ții, nici unei negocieri; pentru un stereotip din limba surs ă,
traducătorul trebuie s ă identifice stereotipul echivalent, în acela și domeniu de
aplicație, tip de discurs și tip sau parte de document, din limba țintă. În general
pentru aceasta, se recomand ă consultarea îndreptarelor și ghidurilor de
redactare, a repertoriilor frazeologice, dac ă există și sunt credibile, a unor
documente similare celui de tradus elaborate în limba țintă, a unor traduceri
oficiale sau oficial recunoscute din acela și domeniu, de acela și tip de discurs sau
document și, nu în ultimul rând, consultarea cu speciali ști din domeniul respectiv.

11

Note

1 Gouadec, Daniel, Terminologie et phraséologie pour traduire. Le concordancier du traducteur , Paris, La
Maison du dictionnaire, 1997.
2 R. Kocourek inventariaz ă, pentru desemnarea acestui concept în lingvistica general ă, nu mai pu țin de 27
de termeni în francez ă (lexie, synapsie, paralexème, mot complexe, syntagme codé, groupe lexical, lexie
complexe, lexème complexe, groupe lexicalisé, locution composée, syntagme lexical, syntagme autonome,
syntagme lexicalisé, syntagme dénominatif, lexème syntagmatique, composé syntagmatique, dénomination complexe, groupe de mots, syntagme de lexique, unité de signification, unité lexicale complexe, unité
sémantique complexe, unité lexicale supérieure, unité syntagmatique de signification, unité lexicale syntagmatique complexe, unité syntagmatique à vocation lexicale, unité lexicale à deux et plus de deux
éléments) și alți 15 în englez ă (idiom, lexical cluster, semantically exocentric expression, phrase, frozen
collocation, formula, locution, composite lexeme, compound lexical unit, phrase idiom, polylexonic lexeme, specialized hypermorpheme, super unit, lexeme, phrasal compound) (in Kocourek, Rostislav, La langue
française de la technique et de la science , Wiesbaden, Oscar Braudstetter Verlag GMBH&Co, 1982, pp.
136-137.
3 Gouadec, Daniel, „Nature et traitement des entités phraséologiques“ in Terminologie et phraséologie.
Acteurs et aménageurs , Paris, La Maison du Dictionnaire, 1994, pp. 167-193.
4 Gross, Gustave, Les expressions figées en français , Paris, Ophrys, 1996. Trebuie men ționat că înainte de
G. Gross, E. Benveniste a propus o analiz ă amănunțită a ceea ce el numea sinapsii sau structuri sinaptice
care, spre deosebire de sintagmele libere, al ăturări aleatoare de cuvinte, sunt sintagme blocate în care fie
ordinea cuvintelor, fie elementul de leg ătură, fie comportamentul cuvintelor în interiorul structurii ori al
structurii ca un tot prezint ă diferențe față de situația general ă.
5 Svensson, Maria Helena, „Critères de figement et conditions nécessaires et suffisantes“, Romansk Forum ,
nr. 16, 2000, publicat on-line
6 Binon, J., Verline, S., van Dyck, J., Bertels, A, Dictionnaire d'apprentissage du français des affaires.
Dictionnaire de compréhension , et de production de la langue des affaires ; Paris, Didier, 2000.
7 Vigner, Gérard, Martin, Alix, Le français techique , Librairi Hachette et Larousse, BELC, 1976