1.Thomas M. Leonard, Castro and the Cuban Revolutio n, Greenwood Press, 199 9 Page 1 Referat Comunismul in Cuba Soare Alexandru 1.Thomas M. Leonard,… [617879]

1.Thomas M. Leonard, Castro and the Cuban Revolutio n, Greenwood Press, 199 9 Page 1
Referat
Comunismul in Cuba

Soare Alexandru

1.Thomas M. Leonard, Castro and the Cuban Revolutio n, Greenwood Press, 199 9 Page 2
In anii 1950, numeroase organizatii inclusive unele inarmate si gata de
revolta, au concurat pentru schimbarea sistemului politic .
Revolu tia Cubanez a a inceput c and rebeli slab inarma ti au atacat Baracile
Moncada din Santiago si baracile din Bayamo pe 26 iulie 1953. Num arul ex act
al rebelilo rnu este cunoscut , totu si, in autobiografia sa, Fidel Castro men tioneaz a
cinci persoane ucise în lupte si alte 56 masacrate mai t arziu de c atre regimul
condus de Batista. Printre mor ti s-a aflat Abel Santamaría, comandantul secund
al asaltului asupra B aracilor Moncada, care a fost închis, torturat si executat în
aceea si zi a atacului. Supravie tuitorii atacului au fost captura ti ulterior. Printre
cei captura ti s-au aflat si Fidel Castro si fratele s au Raúl Castro Ruz.
Într-un proces politic evident, Fidel Castro a tinut un discurs de aproape
patru ore în ap ararea sa, încheiat cu urm atoarea afirma tie: "Condamna ti-ma, nu
conteaz a. Istoria m a va achita". Castro a fost condamnat la 15 ani de închisoare
în pe nitenciarul din Isla de Pinos; fratele s au, Raúl, a fost condamnat la 13 ani
de închisoare.
În 1955, sub presiune politic a, regimul Batista a eliberat to ti prizonierii
politici din Cuba – inclusiv cei care au participat la asaltul B aracilor Moncada.
Batist a a fost par tial convins s a-i includ a pe fra tii Castro în decretul de eliberare
de catre profesorii iezui ti ai lui Fidel din copil arie.
Fratii Castro s -au al aturat celorlal ti exila ti în Mexic pentru a preg ati
rasturnarea lui Batista, fiind antrena ti de c atre Alberto Bayo, unul dintre liderii
fortelor republicane din R azboiul Civil Spaniol. Fidel s -a întalnit si si-a unit
fortele cu Ernesto "Che" Guevara în acest a perioad a.
In 1956, Fidel Castro si aproximativ 80 de sustinatori au debarcat cu
iahtul Granma, in in cercarea de a incepe o revol utie in potriva guvernului
lui Fulgencio Batista . Abia in 1958 , Fidel Castro a reusit sa porneasca un grup
revolutionar numit Miscarea 26 Iulie. Spre sfarsitul anului 1958 rebelii au reusit
sa intre in Sierra M aestra si au inceput o insurectie, sustinuti si de populatie.
Dupa ce soldatii lui Castro au capturat Santa Clara, Batista a fugit in Republica
Dominicana impreuna cu familia lui in data de 1 Ianuarie 1959. Mai tarziu a
plecat in exil pe insula portugheza , Madeira iar la urma s -a stabilit in Estoril,
zona in apropierea lisabonei. Fortele armate ale lui Fidel Castro au ajuns in
capitala pe data de 8 Ianuarie 1959 iar Manuel Ur rutia Lelo a devenit presedinte
provizoriu. In urmatorii ani, insurgentii cubanezi , susti natorii lui Batista, au dus
o rebeliune de sase ani inpotriva guvernului Castro , astfel incat intre 1959 -1962
au fost executati 3200 de rebeli iar pana in 1966, numarul crescand la 33000,
majoritatea fiind infrmatori ai regimului Batista. Acesti rebeli au fost acuzati de
crime de genul torturilor si uciderilor, executiile publice ale acestora au fost
sustinute de p opulatia cubaneza .

1.Thomas M. Leonard, Castro and the Cuban Revolutio n, Greenwood Press, 199 9 Page 3
Initial guvernul Statelor Unite au reactionat pozitiv la miscarea de
revolutie dusa de catre Castro deoarece o vedeau ca pe un i nceput a
democratizarii a americii latine. Sutele de executii si legalizarea partidului
comunist au cauzat o degrad are a relatii lor dintre aceste doua tari. Adoptarea
unei noi reforme agrare si exproprierea a sutelor de hectare de teren, inclusiv
americanilor ce detineau pamant in cuba, au inrautatit relatiile si mai mult. Intre
1960 si 1964, Statele Unite au impus numeroase sanctiuni, ducand pana la
interzicerea schimburiilor de bunuri dintre aces te do ua tari. In 1960, Castro a
semnat un acord comercial cu Premierul URSS Anastas Mikolyan . In acelasi an,
presedintele Eisenhowe r a acordat permisia CIA -ului pentru a arma un grup de
refugiati cubanezi si a -i antrena pentru a rasturna regimul lui Castro. Planul
CIA-ului a esuat. In Octombrie 1962 a inceput Criza Rachetelor Cubaneze iar in
1963 Cuba se indrepta tot mai mult catre un plin sistem dupa modelul comunist
din UR SS.
De-a lungul timpului , Castro trimit e sute de trupe in sprijinul ra zboaielor
sustinute de sovietici in Africa, participand la razboaie din Nicaragua, El
Salvador, Colimbia, Chile dar si Angola si Etiopia. La schimb cuba a primit un
ajutor masiv din partea URSS -ului, in schimbul zaharului cubanez, sovieticii
livrand petrol. O parte fiind consumata in Cuba iar o alta parte fiind vanduta pe
piata mondiala pentru profitu ri de cateva miliarde de dolari . Multa vreme acesta
nu voia sa discute planurile sale de viitor dar in cele din urma s -a declarat
comunist, spnand ca incera sa c onstruiasca socialismul in Cuba. Guvernul
Partidului Comunist Cubanez a inceput sa puna in practica reformele e conomice
promise de Castro. Printre alte lucruri, asistenta medicala si invat amantul au
devenit pentru prima data gratuite pentru toti cubanezii. Cu o oarecare intarziere,
o constitutie de inspiratie sovietica a fost adoptata in 1976. Colapsul Uniunii
Sovietice din 1991 i -a dat o lovitura economica grea Cubei iar cand sovieticii au
incetat acordarea sprijinului anual de 6 mld de dolari, guvernul cubanez a
schemat populatia la o perioada de refacere . Guvernul nu a acceptat d onatiile de
mancare , medicament e si bani di n partea Americii abia in 1993.
In ciuda faptului ca i -a fost interzis accesul la imprumuturi deoarece Cuba
este in zona debitorilor Clubului de la Paris cu sut e de milioane de dolari,
economia tarii nu s -a prabusit, desi venitul locuitorilor pe cap de locuitor este
mai mic decat in 1989 dar in crestere lenta.