1Strategii de cercetare. Etapele [614438]

10/19/2016
1Strategii de cercetare. Etapele
cercet ării în științele educa ției
nD.Miller (1991) elaboreaz ă trei modele de cercetare
pedagogic ă în func ție de natura problemei studiat ă:
qCercetarea fundamental ă(pură) are ca obiectiv
obținerea de cuno ștințe noi și dezvoltarea teoriei.
Metodologia sa are valoare general ă.
qCercetarea aplicativ ăeste orientat ă spre analiza
problemelor câmpului educa țional și spre determinarea
de solu ții pentru rezolvare (contribu ție la fundamentarea
procesului decizional).
qCercetarea evaluativ ăconst ă în determinarea efectelor
diferitelor ac țiuni întreprinse în educa ție (evaluarea de
impact si evaluarea normativ ă).
În func ție de scop, se deosebesc: cercet ări descriptive , cercet ări
predictive și cercet ări explicative
nCercet ările descriptive . Scop:
qsurprinderea sau descrierea evolu ției unor evenimente,
comportamente etc.,
qdefinirea și clasificarea evenimentelor cercetate și a
relațiilor dintre ele.
nAcest tip de abordare, se uziteaz ă în domeniul
psihologiei sociale și al sociologiei, pentru c ă scopul
unor asemenea studii este:
qsurprinderea caracteristicilor comune ale unui grup sau
popula ție, caracteristici comune care pot fi considerate
"performan țe medii" și sunt tipice grupului respectiv.

10/19/2016
2…
nSe lucreaz ă cu grupuri mari de subiec ți; ca metode, se
utilizeaz ă:
qstudiile corela ționale (teste)
qancheta (chestionar, interviu).
nÎn cazul studiilor psihologice se urm ăresc performan țele
individuale, unicitatea persoanei, a unor comportamente
psihice.
nÎn acest caz, e șantionul poate fi limitat la 30 persoane, iar
ca metod ă se utilizeaz ă:
qstudiul de caz,
qbiografia,
qmetodele calitative.
…
nCercet ările predictive au ca scop stabilirea modalit ăților în
care vor evolua diferite evenimente.
nÎn acest tip de cercet ări se apeleaz ă, de obicei, la studii
corela ționale.
nVom avea cel pu țin dou ă șiruri de performan țe (sau
variabile) și, utilizând valorile unei performan țe (sau
variabile), dorim s ă facem predic ții asupra evolu ției unei
alte performan țe (variabile) sau a mai multora.
nInstrumentele cel mai frecvent utilizate în studiile
corela ționale sunt:
qtestul, ancheta (chestionar, interviu) -ambele ofer ă
informa ții diagnostice (aplicabile la momentul prezent).
…
nCercet ările explicative au ca scop determinarea cauzelor
unui eveniment sau explicarea unei evolu ții.
nÎn acest caz se folose ște metoda experimental ă pentru a
se explica o cauzalitate, este necesar s ă se respecte trei
condi ții:
qsă existe o corela ție între cele dou ă evenimente
urmărite;
qsă existe o rela ție temporal ă și cauzal ă;
qsă se elimine, pe cât posibil, cauzele alternative.

10/19/2016
3nÎn ceea ce prive ște strategiile de cercetare,
I.Mărginean (2000, 57 -96) distinge între:
qstrategii experimentale și neexperimentale;
qstrategii comparative și noncomparative;
qstrategii cu o singur ă metod ă sau cu mai multe
metode;
qstudii de caz (monografii) sau ale fenomenelor de
masă;
qlongitudinale sau transversale;
qcu interac țiunea cercet ător-subiect și fără
interac țiune;
qinteractiv ă (se confer ă un rol activ subiectului în
definirea cercet ării) și noninteractiv ă.
nL.Vlăsceanu (1982, 37 -42) distinge, în func ție
de modelul teoretic general aplicat, dou ă
strategii de cercetare complementare:
qstrategiile obiective (cantitative) și
qstrategiile de cercetare interpretative (calitative).
nStrategiile cantitative –măsoară intensitatea
sau m ărimea fenomenelor și proceselor
sociale prin valori cantitative
nStrategiile calitative –exprim ă caracteristicile
fenomenelor și proceselor sociale.

10/19/2016
4Note diferen țiatoare între strategiile de tip cantitativ si
calitativ
Cantitativ Calitativ
nOrientare
general ă si
epistemologic ănPozitiv
explicativ ă
nNomotetic ăFenomenologic ă
comprehensiv ă,
idiografic ă
nRolul
cercet ărilor si
relația dintre cele
două tipurinPreparatorii
/suplimentare
pentru cele
cantitativenPreparatorii
/suplimentar
pentru cel
calitativ
…
nRelația dintre
cercet ător –
subiectnDe verificare a
teorieinDe emergen ță a
teoriei
nImaginea
realit ățiinStatic ă si
exterioar ă
actoruluinProcesual ă si
construit ă social
ca actor
nMetode
principalenExperimentul,
ancheta cu
chestionar
standardizatnObserva ția
participativ ă
interviul intensiv
nNatura datelor
obținutenvalide (mare
fidelitate)nComplexe,
bogate, de
adâncime
nInterdependen ța determin ărilor calitative și a
celor cantitative este mai mult evident ă
pentru c ă:
qdacă studiile calitative contribuie la eviden țierea
naturii fenomenelor (r ămânând îns ă la un nivel
descriptiv )
qstudiile cantitative permit determinarea
parametrilor specifici manifest ărilor fenomenelor
(frecven ța, probabilitate, intensitate ).

10/19/2016
5Etapele cercet ării în științele educa ției
nJ.Plano (1993):
1.identificarea clar ă a problemei ce trebuie cercetat ă;
2.formularea unei ipoteze ce exprim ă o rela ție între
variabile;
3.raționare deductiv ă atent ă în ceea ce prive ște ipoteza
pentru a investiga implica țiile problemei: stabilirea
tehnicilor si procedeelor aferente;
4.culegerea de date pentru testarea empiric ă a ipotezei;
5.analiza cantitativ ă si calitativ ă a datelor;
6.acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei.
nCercetarea în științele educa ției presupune
realizarea urm ătoarelor etape:
1.Formularea problemei si alegerea temei de cercetare
2.Revizuirea dovezilor sau trecerea în revist ă a bibliografiei
3.Clarificarea problemei prin formularea ipotezelor cercet ării
4.Proiectarea cercet ării prin selectarea planului si a
metodelor
5.Realizarea cercet ării: colectarea si înregistrarea
informa țiilor
6.Interpretarea rezultatelor: prelucrarea implica țiilor datelor
colectate
7.Formularea concluziilor si raportarea descoperirilor