1Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Cuprins [614347]

Soluții de
Organizare și
Susținere a
Turismului
Românesc
Mai 2020

1Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Cuprins
Introducere
Sprijinirea forței de muncă din turism după încetarea
stării de urgență prin prelungirea șomajului tehnic
suportat de stat și pe perioada stării de alertă și
totodată prin metoda muncii parțiale (Kurzarbeit).
Respectiv, pentru unitățile/activitățile care nu vor
putea fi reluate la 15 mai 2020, menținerea măsurii
șomajului tehnic, conform OUG 30 / martie 2020, cel
puțin pentru o perioadă de până la 3 luniSuportarea parțială sau integrală, de către stat,
a costurilor suplimentare generate de măsurile
igienico-sanitare suplimentare care vor trebui luate
de unitățile de cazare, alimentație, tratament, etc.
în scopul reluării activității (igienizare, materiale și
dotări suplimentare, etc)
Acordarea de granturi pentru întreprinderile din
turism afectate de COVID-19, precum și acordarea
de credite cu dobânzi subvenționate pentru capital
de lucru și/sau credite de investiții pentru IMM și
companii mari din turismStimularea circulației turistice prin acordarea, în
cel mai scurt timp posibil, de vouchere de vacanță
aferente 2020 și prin finanțarea unor campanii
de marketing interne “Turist în Țara Mea” și
internaționale „Bun venit în România!”
Plata imediată a arieratelor către companiile din
turism (concedii medicale, TVA, facturi restante)Modificarea temporară a regulilor de utilizare a
tichetelor de masă. Folosirea tichetelor de masă
numai în unități cu CAEN de restaurant. Pentru
supermarketuri să se emită tichete de consum
Diminuarea taxelor locale, proporțional cu perioada
în care unitățile de turism au fost închise și
amânarea acestor obligații până la finalul anului,
fără penalități (impozite și taxa pe clădiri, impozite
și taxa pe teren, taxe de promovare și publicitate,
impozite și taxe pe mijloace de transport)
Stabilirea și aprobarea unor norme de securitate
medicală agreate de industrie, MS și MEEMA
aplicabile în unitățile din industria turismului cu
scopul diminuării semnificative a riscurilor de
infectare cu virusul COVID-19, în timpul vacanței /
călătoriei în România 6
11 1 16 6Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10 10
12 217 7
13 318 8
14 4
Reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor
operaționale hoteliere, care nu poate fi efectuată
datorită limitărilor legislative actuale19 9
15 5Adaptarea legislației muncii pentru munca
sezonierilor, a muncii la distanță și simplificarea
raportărilor legate de forța de muncă 20 10

2Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Declararea turismului prin Hotărâre de Guvern drept
domeniu economic strategic și prioritar, urmând
să fie integrat în toate programele naționale de
redresare și asistență pentru dezvoltare, cât și în
programele de stimulare și promovare a exporturilor,
reprezentând cel mai eficient export de servicii,
fiind în același timp una dintre ramurile economice
cu efect de multiplicare în multe alte sectoare ale
economiei naționale23 11
Adoptarea de măsuri împotriva evaziunii fiscale în
turism – reglementarea formelor de cazare de tip
sharing-economy, implementarea pe scară largă a
plății cu cardul, colaborare cu I.T.M. pentru controlul
muncii la negru29 16Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc 21 50
Constituirea Consiliului Național Consultativ
pentru Turism prin Ordin al Ministrului Economiei și
revizuirea criteriilor de evaluare a reprezentativității
structurilor asociative24 12Emiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei
și Ministrului Sănătății privind exploatarea bazelor de
tratament în noile condiții sanitare30 17
Menținerea cadrului fiscal existent în turism (impozit
specific, TVA, vouchere de vacanță)25 13Emiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei
și Ministrului Mediului privind modificarea
actualelor criterii prevăzute în Anexă la Normele
metodologice privind autorizarea exploatării plajelor
în scop turistic ca urmare a pandemiei COVID-19 și
Modificarea HG nr.241/2006 și a Ordinului de Ministru
al mediului și schimbărilor climatice nr. 454/2013
actualizat în privința prioritizării exploatării plajelor
de agenții economici care au ca și obiect principal de
activitate codul CAEN 5510 – Hoteluri și alte facilități
de cazare similare31 18
TVA în cota redusă 5% pe întreg lanțul de distribuție
inclusiv pentru regimul marjei agenției de turism, în
vederea evitării tratării diferențiate și discriminatorii
pe lanț a acelorași servicii. În acest scop trebuie
continuate demersurile la Comisia europeană în ceea
ce privește proiectul noii Directive de TVA26 14Trecerea activității de autorizare a structurilor
de cazare, agențiilor de turism și a ghizilor de
la autoritatea centrală la O.M.D.-uri (acolo unde
ele se înființează)/ organizațiile patronale,
autorității centrale rămânându-i componentele de
reglementare și control33 19
Finanțarea activității Organizațiilor de Management
al Destinațiilor (OMD) prin două surse permanente:
taxa de promovare și taxa de stațiune (city-tax)27 15Înscrierea României în organismele relevante din
turismul mondial cu scopul de a juca un rol activ
în aceste instituții, astfel încât să promovăm
România, să aducem evenimente în țară și să facem
un transfer ușor de know-how (exemple ECTAA,
HOTREC, ESPA, Cities Marketing, ICCA, etc)36 20
Eficientizarea aparatului public al autorității
centrale de turism prin digitalizare și ca urmare a
transferării unor atribuțiuni către administrațiile
locale prin descentralizare, către Organizațiile de
Management al Destinaților (OMD) / Organizației
Române de Turism (ORT) și către asociațiile
patronal-profesionale37 2122 Domenii transversale | Eficiența administrativă

3Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Actualizarea Masterplanului de Investiții Publice
în Turism, ținând cont de trendurile de consum
în industria travel de la nivel mondial, cât și de
practicile de sustenabilitate și adaptare la schimbări
climatice, și punerea în dezbatere publică a unui
draft actualizat, realizat în parteneriat cu mediul
privat din industrie, care să acopere un interval
bugetar de 5 ani39 22
Acordarea unor subvenții educaționale pentru
antreprenori45 27Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului,
prin negocierea de către Guvern de axe specifice la
nivelul UE40 23
Acordarea unor burse educaționale pentru angajații
din industria ospitalității care și-au pierdut locul de
muncă din cauza crizei46 28Sprijinirea investițiilor public-private în destinații,
prin consolidarea parteneriatelor de tip public-privat41 24
Acordarea unei derogări de la plata impozitului pe
venit, de 10%, timp de 12 luni, pentru angajații care
beneficiază de încadrarea codului COR specific
industriei HORECA47 29Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului,
prin aprobarea unei scheme de susținere a
investițiilor private în turism, de tip ajutor de stat
minimis42 25
Alocarea unui procent din fondul de salarii al
companiilor din turism pentru susținerea educației
în turism începând cu 202148 30Introducerea evaluării impactului în turism la
investițiile publice din alte domenii economice
(ex. cultură, sănătate, educație, infrastructură,
agricultură, sport, etc.)43 26
Adaptarea COR la noile meserii specifice turismului49 31
Recuperarea unei părți din forța de muncă repatriată
cu calificare în diferite domenii ale industriei
ospitalității50 3238 Domenii transversale | Investiții publice și private
44 Domenii transversale | Forța de muncă și educație

4Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Platforma digitală de promovare a turismului
românesc52 33
Înființarea sau atestarea Organizațiilor de
Management al Destinațiilor (OMD) locale / regionale
și înființarea Organizației Române de Turism (ORT) la
nivel național în Parteneriat Public-Privat (PPP)59 38Platforma digitală în relația cu autoritățile53 34
Campanie Repatriot – promovarea turismului
românesc în diaspora60 39Sistem de raportare obligatoriu pentru industria
turismului54 35
Reactivarea Organizației Naționale pentru
Evenimente și Conferințe (Romanian Convention
Bureau) și elaborarea unui program de atragere/
organizare în România a unor evenimente
internaționale (România – Centru Est-European
pentru evenimente internaționale)61 40Ecosistem de inovație și antreprenoriat pentru
turism55 36
Constituirea Fondului de Marketing pentru
promovarea externă a turismului românesc, în
cuantum de 1% din încasările totale directe din
activitatea de turism (ex: anul 2019 1,8 miliarde Euro
> 18 milioane Euro pentru promovare în anul 2020)62 41Recunoașterea calificărilor realizate în cursuri
on-line57 37
Reorganizarea prezentării zonelor și atracțiilor
turistice din România la Târgurile/Evenimentele
Internaționale de Turism63 42
Creșterea atractivității Rezervației Biosferei Delta
Dunării ca destinație ecoturistică65 43Domenii transversale | Digitalizare 51
Domenii transversale | Promovare 58
Implementarea unui plan de măsuri specifice de
turism sustenabil și de adaptare la schimbările
climatice astfel încât turismul sustenabil și rețeaua
de destinații de ecoturism să devină piloni de bază ai
turismului românesc începând cu 202167 44
Introducerea componentei de sustenabilitate în
turism în cursurile de calificare și perfecționare până
în anul 202268 45Domenii transversale | Turism sustenabil 66

5Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Revizuirea sistemului de clasificare hotelier din
România și alinierea la cel din UE prin aderarea la
Hotel Stars Union76 52
Crearea suportului legal adecvat înființării Fondului de
garantare în turism, adaptarea modelului din alte state
europene, folosirea modelului deja agreat cu ASF81 56Reglementarea bacșișului (denumit TIPS) în HORECA77 53Reglementarea activității ghizilor de turism și
întărirea controlului exercitării activității prin
înființarea Poliției Turistice81 57Dezvoltarea unui program de susținere a lanțurilor
scurte de aprovizionare cu produse alimentare
locale în destinații turistice până la sfârșitul anului
202169 46
Introducerea primei de incoming (export servicii
turistice)78 54Simplificarea activității firmelor de transporturi din
turism și reducerea birocrației83 58Simplificarea cadrului legal pentru unitățile de
cazare de mici dimensiuni pentru a oferi servicii de
masă pe bază de produse locale, începând cu 202070 47
Simplificarea și eficientizarea sistemului de raportări
al agențiilor de turism79 55Înființarea unei asociații a transportatorilor turistici
acreditați84 59
Deschiderea pieței de transport rutier de persoane,
o măsură necesară pentru consolidarea turismului
național. Cabotajul, ca soluție intermediară și cu
efect imediat pentru sprijinirea turismului și a
circulației domestice85 60Demararea programului național de curățare a
spațiilor publice și private care afectează turismul,
începând cu 202071 48Demararea implementării programului național de
dezvoltare și susținere a rețelei de cabane, refugii și
trasee montane la nivel de Carpați din anul 202173 50Demararea implementării programului național de
trasee dedicate cicloturismului și a traseelor Euro
Velo cu piste dedicate, infrastructură aferentă,
suport informatic și cadru legislativ bine definit
începând din 202172 49
Menținerea specificului arhitectural local în zonele
cu potențial turistic ridicat prin reglementarea
strictă a noilor construcții și prin restaurarea
și punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu
(UNESCO, case tradiționale, case boierești, conace
sau castele)74 51
Domenii sectoriale| Hoteluri, restaurante, agenții de turism & servicii conexe, transporturi 75
Concluzii 86

6Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Numeroase țări ale lumii demonstrează că
turismul contribuie la creșterea și dezvoltarea
economiei lor naționale, pe de o parte, prin
numeroasele conexiuni economice pe care le
generează în relație cu alte sectoare economice,
prin crearea de locuri de muncă și prin contribuția
la PIB, iar pe de altă parte, prin construirea și
consolidarea unei identități de imagine, a unei
notorietăți în mentalul colectiv și prin construcția
unei mărci de țară, care atestă ineditul și calitatea
destinației.
Fiecare țară responsabilă evaluează domeniul economic al turismului nu doar din perspectiva capacității
de a atrage turiști, ci ca pe o platformă de creștere economică și de dezvoltare sustenabilă. Este greu de
definit corect un indicator economic care să măsoare reputația, însă acesta este reperul care sădește
dorința de a vizita o destinație și odată consolidată această reputație devine un reper al dezvoltării acelei
destinații.
Despre turismul în România putem spune, fără să avem prea mulți contestatari, că este unul dintre cele
două pariuri majore pierdute an de an, de la Revoluție încoace. Cu toții vorbim despre potențialul fantastic
al țării noastre care dispune de toate resursele posibile pentru a performa în turism, însă niciodată nu
ne atingem cu adevărat obiectivele, pe care, să fim onești, nici nu ni le stabilim cu fermitate. Străinii sunt
copleșiți de ce resurse pentru turism sustenabil găsesc aici, dar în aceeași măsură sunt contrariați de
ce noi nu facem cu adevărat ceva în sensul potențării acestui domeniu atât de ofertant. De trei decenii
politicienii privesc turismul raportându-se exclusiv la propriile vacanțe (sau uneori interese), dar nu la
o industrie complexă care ar fi putut demult deveni catalizatorul economiei naționale. Tot politicienii
subliniază că turismul are o contribuție mult prea mică la PIB, (fără însă să existe o preocupare clară
de eliminare a evaziunii fiscale din domeniu și fără să se considere domeniile conexe, care sunt în clară
interdependență cu turismul). Aceiași “parteneri” sociali nu sunt satisfăcuți de ceea ce aduce turismul,
făcând referire la deficitul balanței externe din turism, fără însă să legifereze turismul ca și export de
servicii și fără să aloce vreodată sumele necesare unei promovări coerente și susținute a destinației.
Trebuie totuși să recunoaștem că avem cea mai redusă cotă de TVA pentru acest domeniu din Europa.
Însă nu este suficient.
Mai recunoaștem că încă avem un număr redus de turiști străini, că nu putem ridica nivelul serviciilor în
anumite destinații, că nivelul investițiilor directe în turismul românesc este încă redus, că mentalitatea
unor proprietari este învechită, că unii sunt încă “șefi” nu manageri și că uneori gradul de satisfacție al
turiștilor, români și străini în egală măsură, nu este cel necesar pentru o destinație apreciată. Cu toate
acestea, industria ospitalității din România a devenit ceea ce este acum exclusiv prin pasiunea unor
oameni, prin riscul asumat de antreprenori, prin nopțile nedormite, prin dăruirea pentru o profesie care
este, de fapt, un cumul de pasiuni și preocupări dintr-o arie vastă de activități. Nu este numai o profesie,
ci devine treptat un mod de viață.
Situația în care suntem, dar mai ales situația în care ne dorim să ajungem, impune luarea unor măsuri
urgente și radicale. Nici noi, cei din industrie, nu suntem mulțumiți de performanțele obținute până
acum. Noi considerăm ca această stare de relativă precaritate a turismului românesc poate și trebuie
să înceteze. Putem să găsim acele soluții inteligente și resursele necesare pentru a aduce turismul pe o
poziție meritată, putem să transformăm în fapt concret simpla declarație politicianistă făcută permanent
în ultimii peste douăzeci de ani, potrivit căreia turismul a fost perpetuu ramura prioritară și strategică a
economiei naționale a României.
Alianța Pentru Turism (APT) entitatea care a realizat din convingere și cu dedicare acest proiect,
reprezintă o structură informală deschisă, constituită voluntar. Până la acest moment au aderat la acest
grup de atitudine și inițiativă 18 organizații profesionale ale turismului românesc, multe alte organizații Cât de important este turismul pentru
o țară? Care e locul și rolul turismului în
contextul unei economii naționale din
secolul 21? Ce înseamnă turismul pentru o
țară precum România? Ce am putea face ca
să valorificăm potențialul turistic pe care
România îl are?Introducere

7Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc și experți exprimându-și interesul, APT fiind expresia unității, voinței și determinării întregii industrii a
ospitalității în fața acestor mari amenințări și provocări cărora turismul românesc trebuie să le facă față.

S.O.S. Turismul Românesc (Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc) este un prim
proiect al acestei Alianțe și reprezintă un demers unitar, coordonat și focusat pe VIITORUL TURISMULUI
ROMÂNESC, un demers făcut de o singură voce puternică a întregii bresle. Este un proiect menit să
demonstreze importanța acestui domeniu economic și care să aducă propuneri de relansare a acestei
industrii. Cum va fi economia și viața noastră după criza medicală pe care o parcurgem depinde în primul
rând de noi. De fiecare dintre noi. “Noi” incluzând nu numai proprietarii, operatorii și angajații din turism,
dar și turiștii, furnizorii, politicienii, funcționarii etc.
Proiectul S.O.S. Turismul Românesc are două obiective bine definite care au stat la baza întregii lucrări:
• Primul obiectiv este acela de a scoate turismul din starea critică în care se află în aceste momente
extrem de dificile pe care le traversam în contextul crizei generate de epidemia de coronavirus
• Al doilea obiectiv este cel de resetare a întregii industrii a ospitalității, de poziționare pe alte
coordonate, care să țină seama de tendințele mondiale din domeniu, să ia în considerare modele
internaționale de succes dar și specificitățile locale.
Pentru primul obiectiv, cei 70 de profesioniști practicieni din domeniu, alcătuind zece grupuri de lucru, au
gândit un plan de 10 măsuri urgente, care să permită trecerea peste momentul critic generat de pandemie,
cu pagube cât mai reduse.
Pentru resetarea întregului domeniu al turismului însă, a fost structurat un plan care conține la acest
moment un număr de 50 de măsuri dedicate mai multor linii de acțiune generice: creșterii eficientei
administrative, promovării, investițiilor în turism, forței de muncă și educației, digitalizării și inovării,
sustenabilității în turism, dar și acțiuni orientate concret către sectoarele principale ale turismului:
structuri de cazare, restaurante, facilități de recreere, tour operatori și agenții, ghizi de turism, servicii
conexe și transporturi turistice.
Scopul esențial al proiectului S.O.S. Turismul
Românesc este însă ca turismul românesc să
obțină performanțe mult mai bune ca urmare a
implementării măsurilor din acest document:
• Creșterea încasărilor din turism
• cazare de la nivelul actual de 1,4
miliarde euro în 2019 la 3 miliarde euro
în 2025
• restaurante și alimentație publică de la
nivelul actual de 3.5 miliarde în 2019
euro la 7 miliarde în 2025
• agenții de turism și touroperatori de la
0.8 miliarde euro în 2019 la 2 miliarde
euro în 2025
• activități de organizare târguri și
evenimente de la 120 milioane euro în
2019 la 500 milioane euro în 2025
• Creșterea cheltuielii medii per turist – de
la nivelul actual de 480 euro în 2019 la 575
euro în 2025
• Creșterea duratei medii de ședere a turiștilor – de la 2 zile în 2019 la 2,8 zile în 2025
• Creșterea numărului de turiști străini – de la 2,85 milioane în 2019 la 5,5 milioane în 2025
• Creșterea numărului de locuri de muncă în hoteluri și restaurante – de la 220.000 în 2019 la
450.000 în 2025„Într-o lume a lanțurilor de aprovizionare
dense și interdependente, impactul unei
crize care afectează major turismul va fi
resimțit nu doar în cadrul acestui sector, ci și
de alte sectoare ale economiei – agricultură,
industrie alimentară, distribuție, construcții,
furnizori de tehnologie, transport, energie,
s.a. Turismul este un creator major de locuri
de muncă și un colac de salvare pentru multe
sectoare economice. Turismul și-a revenit
în urma multor crize și, având în vedere
importanța sa dovedită la fiecare nivel al
societății, trebuie sprijinit pentru a susține și
a crește din nou locurile de muncă.”
(sursa: OMT)

8Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Toate acestea ar trebui să ducă la creșterea contribuției directe a turismului în PIB, de la cca. 2,7% în
2019 conform datelor publicate de INS la cca .4,25% în 2025. Contribuția totală (directă și indirectă) a
turismului la PIB va crește de la 5,2% în 2019 la 8,75% în 2025.

Sigur că mulți se întreabă dacă acest lucru este fezabil sau este doar o dorință exprimată de cei din
industrie. Parcurgând acest material veți vedea că aceste cifre rezultă din măsuri concrete, măsuri care
abordează problematica turismului din mai multe perspective:
• Susținerea și prioritizarea sectorului turism în cadrul economiei naționale
• Digitalizare și impactul adus de noile tehnologii în turism
• Sustenabilitate și dezvoltarea unui turism durabil
• Scoaterea în evidență a avantajelor competitive ale României printr-o promovare inteligentă
• Dezvoltarea turismului prin încurajarea investițiilor publice și private
• Susținerea unui turism participativ prin utilizarea parteneriatelor public private
• Reducerea evaziunii fiscale în turism
• Eficientizarea administrativă
Un alt scop important al acestui demers este ca turismul românesc să depășească momentul de criză
cu cât mai puține sechele, pagubele existând oricum, dar mai ales să schimbe radical percepția statului
în relație cu această industrie, dar și a publicului larg, relevându-se anvergura și implicațiile majore
economice, sociale și de imagine pe care acest domeniu le poate genera, în favoarea tuturor pe termen
scurt, cât mai ales pentru generațiile care vor veni.
După atât de mult timp cât a trecut fără ca turismul să-și capete locul cuvenit în economia națională a
României, se impune o largă asumare a unui program multianual de zece ani pentru turism, un PACT
NAȚIONAL PENTRU TURISM, în care toate structurile guvernamentale, toate partidele politice și toate
asociațiile patronale și profesionale din domeniu să încheie un acord atât formal, cât și informal, că
împreună cu mediul de afaceri și cel profesional din industria ospitalității să urmeze o linie strategică
rațională, consistentă și vizionară, care să ne ducă cât mai curând la atingerea scopului: România,
destinație turistică europeană preferată. Și unanim apreciată.
În același spirit, APT solicită, în consonanță și cu opțiunile conducerii Direcției de Turism, să fie
reconfigurată structura organizatorică și reconsiderată evaluarea reprezentativității membrilor, dar și
modul de lucru, de analiză și de decizie ale Consiliului Național Consultativ pentru Turism, care trebuie
să-și intre în funcțiune cât mai curând, pe cu totul alte fundamente și principii.
Având în vedere preocupările actuale ale Direcției de Turism din Ministerul Economiei privind ajustarea,
completarea și actualizarea ”Strategiei Naționale a României pentru Dezvoltarea Turismului în perioada
2020 – 2030” cu cele două volume (Raport privind evaluarea rapidă a sectorului turistic și Strategia și
planul de acțiune) APT solicita inițierea de urgență a procedurilor de aprobare prin Hotărâre de Guvern a
acestui document, ca instrument principal de lucru pentru domeniu și ca prim plan de măsuri pe termen
scurt.1.93 1.962.402.77 2.79 2.75 2.70
1.702.403.003.503.904.25
0.000.501.001.502.002.503.003.504.004.50
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025Contribuția turismului în PIB

9Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului a fost realizată în urmă cu doi ani și are la bază
expertiza multor profesioniști din domeniu, opiniile asociațiilor profesionale, activitatea mai multor
comisii interministeriale și a unui grup de lucru tehnic din autoritatea centrală pentru turism, fiind realizată
de experții Băncii Mondiale sub auspiciile Secretariatului General al Guvernului. Procesul de elaborare a
strategiei a inclus nenumărate întâlniri și consultări, interviuri individuale și de grup cu reprezentanți ai
autorităților centrale și locale, cu instituții de învățământ de profil, cu asociații și organizații patronale și
profesionale, cu antreprenori, proprietari și manageri. Acest document trebuie să devină urgent un real
instrument de lucru pentru autoritate și pentru noi și să nu mai rămână o carte prăfuită pe un raft, așa
cum au fost până acum toate analizele elaborate și soluțiile avansate pentru România de organisme
mondiale redutabile din domeniul turismului și ospitalității.
Toate aceste demersuri precizate mai sus implică parteneriate de onestitate, efort și încredere. Unul
dintre primele astfel de parteneriate funcționale pe care ne dorim să le formalizăm într-un protocol de
colaborare este cel cu Direcția de Turism din Ministerul Economiei. Avem convingerea că atât funcționarii
acestei instituții, cât și conducerile direcției de turism și a ministerului nu au nici o reținere într-un astfel
de demers, scopul fiind exclusiv de a scurta și eficientiza procesele de analiză și de decizie în favoarea
creșterii și consolidării domeniului turismului.
Având în vedere latura puternic socială a acestui domeniu economic ne așteptăm ca empatia să fie
maximă pentru că, până la urmă, acest domeniu se referă direct la oameni, la starea lor de bine și la
cum văd ei România. Culmea este că plecând numai de la aceste repere, cu inteligență, onestitate și
determinare, turismul ar putea aduce și bunăstare unei întregi țări.

10Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Măsuri cu aplicare
imediată pentru
salvarea turismului
românesc10

11Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Descriere
Având în vedere faptul că pe perioada stării de urgență și a stării de alertă sunt impuse anumite restricții
(de ex. limitarea deplasării populației, distanțarea socială), activitățile unităților care fac parte din industria
turismului au fost închise parțial sau total, după ridicarea stării de urgență doar unele unități/activități
vor fi redeschise/permise, astfel că este necesară implementarea rapidă a unor măsuri de protecție și
obținerea unor ajutoare financiare în vederea păstrării locurilor de muncă pentru un număr cât mai mare
de angajați din industria turismului.
Asigurarea continuității activității companiilor are un impact social puternic, nu doar pe termen scurt, ci și
odată ce criza se va fi încheiat. În acest context, recomandarea OECD1 pe baza experienței acumulate este
de a păstra, pe cât posibil, oamenii la locurile de muncă, prin mecanisme pentru timp redus (short-time
work). OECD propune drept o prioritate imediată promovarea mecanismelor cu timp redus de muncă și
67% dintre statele membre au implementat-o deja. Acest model este susținut și de Uniunea Europeană
prin recent anunțata schemă de finanțare SURE.
Astfel, în situația în care unele unități nu vor putea fi redeschise în urma primelor măsuri de relaxare, este
necesară continuarea programului de șomaj tehnic în formula OUG. 30/martie 2020.
Să nu existe obligativitatea păstrării angajaților pe o perioadă de X luni după încetarea susținerii șomajului
tehnic, dacă se face dovada că veniturile nu au crescut astfel încât să susțină cheltuiala.
Să existe posibilitatea trecerii de la șomaj tehnic la muncă cu normă redusă, dacă aceasta din urmă va fi
adoptată și în acest sens în Codul Muncii.
Pentru unitățile/activitățile care vor fi redeschise/permise, în primul val și ulterior, este necesară
introducerea unui sistem de suport tip muncă parțială cu subvenționarea de către stat.
1. OECD, Supporting people and companies to deal with the Covid-19 virus: Options for an immediate employment and
social-policy response, 20 March 2020Sprijinirea forței de muncă din turism după încetarea stării de urgență prin prelungirea șomajului
tehnic suportat de stat și pe perioada stării de alertă și totodată prin metoda muncii parțiale
(Kurzarbeit). Respectiv, pentru unitățile/activitățile care nu vor putea fi reluate la 15 mai 2020,
menținerea măsurii șomajului tehnic, conform OUG 30 / martie 2020, cel puțin pentru o perioadă
de până la 3 luni1
Scop
• Stimularea angajatorului de a păstra
personalul, păstrarea know-how-ului, a
experienței și formării profesionale, a
investițiilor precedente ale angajatorilor
în oameni, pentru viitorul turismului
românesc
• Degrevarea treptată a bugetului
asigurărilor sociale de stat, în condițiile
în care se reduce numărul persoanelor
care se află în șomaj/șomaj tehnic,
concomitent cu relansarea activității
turismului și ospitalității
• Reducerea numărului de șomeriBeneficii
• Păstrarea angajaților
• Susținerea afacerilor in vederea evitării
falimentului
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)
– șomaj tehnic
• mediu (mai 2020 – decembrie 2021)
– muncă parțială
• lung (începând cu ianuarie 2022)
– muncă parțială
Măsura 1

12Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Descriere
Sectorul turism se caracterizează în România prin faptul că este unul relativ tânăr format în ultimii 10
ani, că este un sector unde cu preponderență vorbim de companii mici și mijlocii și că este puternic
decapitalizat. În condițiile căderii totale a veniturilor cu începere din luna martie, singura soluție pentru
multe companii din domeniu este infuzia de capital. De altfel, și la nivel european se discută serios
de alocarea unor fonduri special direcționate pentru turism, inițiativa domnului Breton vorbind de 25%
din fondurile europene pregătite pentru susținerea economiei să meargă spre cel mai afectat sector și
anume turismul.
Alocarea de fonduri către turism trebuie să țină cont de faptul că sectorul are un factor de multiplicare în
alte industrii extrem de mare, multe ramuri depinzând într-o măsură mai mică sau mai mare de turism.
Este necesară și acordarea de granturi tuturor unităților din industria ospitalității (unități de cazare &
HORECA) pentru campanii de promovare la nivel național și internațional. De exemplu se poate acorda o
sumă fixă sau procent din cifra de afaceri din ultimul bilanț.
Inițiativa IMM Invest este una de apreciat, cca. 6% din sumele solicitate și 8% din companiile înscrise
până la finalul lunii aprilie venind din turism. Totuși, sesizăm că la nivel de companii mici există nevoia
de granturi pentru că ele nu sunt bancabile, iar la nivel de companii mari cu peste 250 angajați nu există
încă niciun pachet de finanțare propus de guvern.Acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism afectate de COVID-19, precum și acordarea
de credite cu dobânzi subvenționate pentru capital de lucru și/sau credite de investiții pentru
IMM și companii mari din turism2
Scop
• Menținerea în viață a companiilor mici și mijlocii care reprezintă în multe cazuri singura sursă de
venituri pentru multe familii
• Păstrarea în piață a unor companii performante, dar care în condițiile unui blocaj financiar și a lipsei
de cash flow riscă să își închidă porțile prematur
• Asigurarea capitalului de investiții necesar companiilor mijlocii și mari care au demarat proiecte de
investiții și care sunt vitale pentru repozitionarea turismului românesc după criză
• Reducerea numărul persoanelor care se află în șomaj/șomaj tehnic, concomitent cu relansarea
activității turismului și ospitalității
• Reducerea numărului de șomeri
Beneficii
• Păstrarea angajaților și susținerea
afacerilor în vederea evitării falimentului
• Continuarea investițiilor în domeniuTermen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020) și mediu
(octombrie 2020 – decembrie 2021)
Măsura 2

13Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Plata imediată a arieratelor către companiile din turism (concedii medicale, TVA, facturi
restante)3
Descriere
Plata restanțelor statului reprezintă un angajament asumat de actualul guvern încă de la momentul
investirii sale. Deși au existat două tranșe în care statul a efectuat o parte din aceste plăți, multe companii
primind până astăzi sumele pe care statul le datora din neplata concediilor medicale sau TVA, totuși
sunt încă multe companii care reclamă neîncasarea restanțelor și acest lucru le afectează profund în
derularea operațiunilor și le zdruncină încrederea în a îmbrățișa alte propuneri venite din partea statului.
Considerăm că statul ar trebui să facă o prioritizare în a face plata cu predilecție către acele sectoare
care sunt puternic afectate de criza COVID-19 și turismul este în opinia unanimă cel mai afectat sector.
Pentru turism, plata acestor datorii ar putea face diferența dintre viața și moartea acestor companii.
Scop
• Menținerea în viață a companiilor din domeniu
• Păstrarea încrederii statului că își respectă promisiunile în fața mediului de afaceri, ceea ce ar duce
la o relație mult mai solidă între companii și autorități
Beneficii
• Susținerea cash-flowului afacerilor în vederea evitării falimentului
• Consolidarea încrederii în autoritățile române
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)
Măsura 3

14Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Diminuarea taxelor locale, proporțional cu perioada în care unitățile de turism au fost închise
și amânarea acestor obligații până la finalul anului, fără penalități (impozite și taxa pe clădiri,
impozite și taxa pe teren, taxe de promovare și publicitate, impozite și taxe pe mijloace de
transport)4
Descriere
În condițiile în care activitatea operatorilor din turism a fost oprită prin decrete militare de către statul
român, faptul că pe perioada respectivă operatorii din turism nu înregistrează niciun fel de venituri având,
din contră, unele costuri fixe care sunt de achitat, și, de asemenea, ținând cont de faptul că toți actorii din
economie au fost sau sunt deschiși în a înțelege dificultatea prin care trece sectorul (și aici ne referim
atât la bugetul central, la furnizori, la salariați etc) considerăm că și administrațiile locale ar putea da
dovadă de flexibilitate și înțelegere și ar putea reduce obligațiile operatorilor din turism pe principiul
pro-rata aferent anului 2020. Adică pentru lunile în care nu am activat să se reducă obligațiile către
bugetul local. Aceasta ar trebui făcută printr-o amendare a codului fiscal la nivel central, urmând ca
autoritățile locale să implementeze la nivel local.
Scop
• Se asigură resurse pentru menținerea angajaților și plata facturilor din economie
• Se păstrează o relație de încredere și colaborare între operatori și administrațiile locale
• Menținerea în viață a multor companii din domeniu
Beneficii
• Păstrarea angajaților și susținerea afacerilor în vederea evitării falimentului
Termen de implementare
• scurt (mai – decembrie 2020)
Măsura 4

15Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Stabilirea și aprobarea unor norme de securitate medicală agreate de industrie, MS și MEEMA
aplicabile în unitățile din industria turismului cu scopul diminuării semnificative a riscurilor de
infectare cu virusul COVID-19, în timpul vacanței / călătoriei în România 5
Descriere
Pregătirea unui regulament de igienă și siguranță în cadrul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare și alimentație publică, centrelor medicale/ wellness sau spa, împreună cu reprezentanți ai
autorităților (Ministerul Sănătății, DSP , etc).
Menținerea unui nivel de competitivitate cu alte țări care deja au anunțat introducerea unor astfel de
certificări la nivel european.
Scop
• Sporirea încrederii reaccesării serviciilor de cazare, alimentație publică și SPA
• Siguranță pentru angajații în domeniul HORECA și SPA
• Introducerea unor certificate de siguranță sanitară agreate de DSP de tip “Fără COVID-19”
Beneficii
• Pentru a reasigura turiștii că vor beneficia de servicii sigure și igienice
• Acest certificat să fie postat pe website-urile structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare/ alimentație publică, SPA-uri și OTA-uri
Termen de implementare
• scurt (mai-septembrie 2020)
Măsura 5

16Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Suportarea parțială sau integrală, de către stat, a costurilor suplimentare generate de măsurile
igienico-sanitare suplimentare care vor trebui luate de unitățile de cazare, alimentație,
tratament, etc. în scopul reluării activității (igienizare, materiale și dotări suplimentare, etc) 6
Descriere
Efortul companiilor de a introduce normele igienico-sanitare necesare în condițiile pandemiei COVID-19
vor genera anumite costuri pe care, indiferent de mărimea lor, va trebui să le efectuăm.
Deja există estimări din partea sindicatelor că numai pentru acoperirea necesităților la nivel de angajat
putem ajunge la cca. 100 euro per angajat pe lună. La care adăugăm costurile necesare pentru respectarea
normelor igienico-sanitare pentru siguranța clienților.
Propunem alocarea unor granturi care să asigure 50% din sumele necesare pentru primele 3 luni la nivel
de angajat, urmând ca operatorii din turism să își asume costurile necesare pentru asigurarea condițiilor
sanitare pentru clienți. Exemplu pentru o unitate cu 10 angajați x 50 euro x 3 luni = asigurarea unui grant
de 1500 euro.
Scop
• Menținerea sub control din punct de vedere medical
• Sporirea încrederii reaccesării serviciilor de cazare, alimentație publică și SPA
• Siguranță pentru angajații în domeniul HORECA și SPA
Beneficii
• Pentru a ne asigura că starea de sănătate a angajaților este asigurată la locul de muncă
• Pentru a reasigura turiștii că vor beneficia de servicii sigure și igienice
Termen de implementare
• scurt (mai-septembrie 2020).
Măsura 6

17Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Stimularea circulației turistice prin acordarea, în cel mai scurt timp posibil, de vouchere de
vacanță aferente 2020 și prin finanțarea unor campanii de marketing interne “Turist în Țara
Mea” și internaționale „Bun venit în România!” 7
Descriere
În condițiile în care veniturile discreționare ale populației României s-au diminuat că urmare a crizei,
iar turismul inbound (incoming) va scădea cu cca. 85% comparativ cu anul 2019, deoarece toate țările
lumii iau măsuri ample pentru stimularea turismului intern și ținând cont de potențialul incontestabil al
României, stimularea cererii interne este o necesitate imperativă, o prioritate absolută.
Cetățenii români pot și trebuie să își redescopere țara, și să petreacă mai multe zile de vacanță în
România, în dauna vacanțelor în străinătate.
Scop
• Stimularea cererii pentru vacanțe în România
• Beneficii sociale pentru o populație în dificultate financiară și chiar mor ală
• Redescoperirea vacanțelor în România / reincluderea destinațiilor românești pe lista destinațiilor
de vacanță dorite / preferate
Beneficii
• Relaxarea populației active și a populației neocupată sau retrasă din activitate
• Creșterea progresivă a cererii pentru turism și călătorii în România, în perioada 2020 – 2022
• Reducerea sezonalității
• Susținerea unităților de cazare & HORECA și a agențiilor de turism care fac turism intern și
incoming
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020) și mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)
Măsura 7

18Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Modificarea temporară a regulilor de utilizare a tichetelor de masă. Folosirea tichetelor de masă
numai în unități cu CAEN de restaurant. Pentru supermarketuri să se emită tichete de consum 8
Descriere
Una din cele mai mari probleme pentru populația României va fi asigurarea hranei de zi cu zi, în condițiile în
care ne așteptăm la o reducere serioasă a puterii de cumpărare ca urmare a disponibilizărilor, reducerilor
salariale și alte astfel de efecte negative aduse de criza COVID-19.
În aceste condiții, existența tichetelor de masă ar putea reprezenta o garanție că beneficiarii lor vor avea o
masă caldă pe zi, practic scopul pentru care au fost acordate aceste beneficii sociale. S-ar elimina, astfel,
anomalia prin care un beneficar de tichet de masă își poate cumpăra la supermaket orice fel de produse,
de la alcool la produse sanitare sau orice altceva.
Existența bonurilor de masă pentru masă caldă în restaurante și a bonurilor de consum pentru cumpărarea
de produse din magazine ar reprezenta o măsură cu caracter social, binevenită pentru fiecare.
Scop
• Evitarea unei crize sociale de proporții
• Aport la menținerea unei populații bine hrănite și sănătoase
• Stimularea cererii în restaurante și susținerea industriei
Beneficii
• Sociale pentru populația României
• Susținerea companiilor din domeniul restaurantelor extrem de afectate de criză
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020) și mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)
Măsura 8

19Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor operaționale hoteliere, care nu poate fi
efectuată datorită limitărilor legislative actuale9
Descriere
Reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor operaționale hoteliere, de exemplu check-in online (la
fel ca la liniile aeriene), care nu poate fi efectuată datorită limitărilor legislative actuale. (Ex self check-in
& check-out, deschiderea ușilor la cameră cu ajutorul telefonului mobil, digitalizarea fișei de client)
Având în vedere implementarea normelor de distanțare socială / fizică, se impune reducerea punctelor de
contact fizic din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, prin digitalizarea diverselor procese
operaționale de la check-in și până la check-out. Pentru aceasta este nevoie, în prima fază, de digitalizarea
fișei de client, care se completează acum la recepția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare
(și care în momentul de față este supusă unei legislații învechite, ce presupune utilizarea de formulare
pretipărite de către Monitorul Oficial). Fișa pe care o completează clienții la recepție ar putea fi purtătoare
de viruși și ar putea infecta angajații din recepție. De aceea, cerem digitalizarea acestei fișe, care ar
trebui folosită în toate unitățile de cazare din România. Semnarea acesteia să fie similară cu semnarea
declarației pe proprie răspundere prin senzorul de amprentă de pe telefonul mobil.
Scop
• Eficientizarea proceselor prin digitalizarea
fișei de client
• Control mai bun al numărului de cazări din
țară
• Eliminarea evaziunii în unitățile de cazare
• Analiza eficientă a datelor/turiștilor din
RomâniaBeneficii și rezultate
• Protecția angajatului și a clienților
• Ușurarea anchetelor epidemiologice
• Debirocratizare
• Creștere satisfacție oaspeți
• Gestionare eficientă a turiștilor
• Optimizare, eficientizare procese
operaționale hoteliere
Funcționalități
• Crearea unei platforme de sosiri oaspeți în
structuri de primire turistică cu funcțiuni
de cazare la nivel național, cu acces către
toate unitățile de cazare clasificateTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021).
Măsura 9

20Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc 10Adaptarea legislației muncii pentru munca sezonierilor, a muncii la distanță și simplificarea
raportărilor legate de forța de muncă
Propunem soluții de flexibilizare a raporturilor de muncă din turism, care să permită munca intensă în
anumite perioade compensate prin zile libere în altele, și de asemenea munca de la distanță acolo unde
se poate.10
Descriere
Această propunere are în vedere:
• Schimbările majore pe care le presupune piața muncii
• Introducerea la scară mare a muncii de la distanță – teleworking/telemunca
• Necesitatea de a armoniza nevoile companiilor cu posibilitățile angajaților
• Sezonalitatea cu care ne confruntăm în turism
Măsura presupune:
• Flexibilitate în ceea ce privește acordarea (suspendarea) repausului săptămânal/zile de sărbători
legale, în activitățile sezoniere (așa cum este turismul) – posibilitatea de modificare unilaterală din
partea angajatorului a programului de lucru și/sau acordarea perioadelor de repaus săptămânal în
alte zile decât sâmbătă și duminică – prin derogare de la art. 17 din Codul Muncii
• acordarea cumulativă a perioadelor de repaus săptămânal după perioade de activitate
continuă care nu depășesc 14 zile consecutive cu un interval de recuperare de până la 3 luni
• extinderea posibilității de a lucra în timpul sărbătorilor legale
• Angajatorul să poată modifica unilateral locul muncii, felul muncii sau programul de lucru în
perioada stării de urgență și de alertă
Totodată sunt necesare măsuri de simplificare și de debirocratizare, astfel încât evidențele să fie simple
și digitalizate:
• Toate documentele ce țin de desfășurarea relațiilor de muncă să poată fi agreate și prin intermediul
mijloacelor electronice de comunicare (CIM-uri încheiate în format electronic, deși forma scrisă
este doar o condiție de probă, iar nu de validitate sunt reglementate încă din 2017)
• Pe perioada stării de urgență și stării de alertă – prelungirea valabilității fișelor de aptitudine
medicală la controale medicale periodice pe art. 14 din Decretul prezidențial
• Acceptarea instructajului de SSM prin mijloace electronice, etc.
Scop
• Eficientizarea raporturilor de muncă
• Menținerea angajaților în companii din
turism
Funcționalități
• Obținerea unui acord între patronate și
sindicateBeneficii
• Adaptarea administrativă la specificul
industriei
• Optimizarea și eficientizarea activităților
administrative
• Posibilitatea creșterii veniturilor
angajaților
Termen de implementare
• permanent
Măsura 10

21Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Măsuri pe termen
mediu și lung pentru
resetarea turismului
românesc50

22Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii transversale
Eficiența administrativă

23Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescDeclararea turismului prin Hotărâre de Guvern drept domeniu economic strategic și prioritar,
urmând să fie integrat în toate programele naționale de redresare și asistență pentru dezvoltare,
cât și în programele de stimulare și promovare a exporturilor, reprezentând cel mai eficient
export de servicii, fiind în același timp una dintre ramurile economice cu efect de multiplicare
în multe alte sectoare ale economiei naționale11
Descriere
În această perioadă economia națională trebuie așezată pe noi principii, care să modifice structural
modul în care ne poziționam astfel încât performanțele economice să crească. Ținând cont de specificul
și importanța sa, turismul trebuie să joace un rol important în noua configurație economică a României
pentru că:
• Absoarbe o bună parte din forța de muncă, fiind considerat cel mai mare angajator din lume după
domeniul public, ocupând cca. 10% din forța de muncă
• Ținând cont de efectul multiplicator al turismului, acesta este un catalizator al altor sectoare
economice în aval și amonte. Specificul turismului – ca industrie de consecință – își arată efectele în
multe alte laturi ale economiei naționale (transporturi, agricultură, producție alimentară, zootehnie,
cultură, etc.)
• Este unul din puținele sectoare care nu se poate reloca (alături de agricultură)
• Reprezintă cea mai bună formă de export, țările importante în turism aducând prin incoming
resurse financiare semnificative
• Este un generator de imagine pozitivă a țării și destinației turistice care generează efecte pozitive
și în alte forme de exporturi, migrație forța de muncă, investiții atrase, încredere
• Efectele sociale pozitive aduse populației locale se văd în starea de sănătate a acesteia și în starea
de spirit
• Contribuie la creșterea sentimentului de apartenență la valorile naționale și la atașamentul față de
țară
• Menține legătura între românii de pretutindeni
• Este industria păcii și pozitivismului, de care avem atâta nevoie într-o lume aflată în cumpănă
Acțiuni
• Semnarea unui PACT NAȚIONAL pentru
turism, prin care Strategia Multinațională
de Dezvoltare în Turism să fie agreată de
toate părțile politice, urmând a fi pusă în
practică printr-un acord cu toate părțile
implicateTermen de implementare
• scurt (mai – decembrie 2020)
Măsura 11

24Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescConstituirea Consiliului Național Consultativ pentru Turism prin Ordin al Ministrului Economiei și
revizuirea criteriilor de evaluare a reprezentativității structurilor asociative 12
Descriere
Una din marile probleme semnalată de toate conducerile autorităților de turism din România în ultimii 20
de ani, a fost faptul că dialogul cu industria ospitalității a fost greoi, iar rezultatul s-a tradus în ineficientă,
din punctul de vedere al mediului privat din industrie. Cauzele semnalate au fost multiple, dar cu predilecție
am găsit explicații în:
• Asociațiile patronale nu sunt reprezentative
• Nu există structuri profesionale și patronale organizate profesionist – nu se urmărește evoluția
juridică, încasarea cotizațiilor, nu este susținut un aparat administrativ minim necesar (secretar,
jurist, contabil) etc.
• Erijarea unor reprezentanți fără nici o acoperire și, implicit, autoritate în dialogul dintre autorități și
industrie – din păcate, pentru majoritatea asociațiilor și organizațiilor profesionale din industrie,
statutul nu prevede obligativitatea rotirii președinției și conducerii, astfel încât „se înscăunează”
câte un reprezentant care, în timp, ajunge să „treacă asociația/organizația pe nume propriu”,
folosind-o pentru imagine proprie, atragerea unor avantaje personale, decredibilizand asociația
respectivă
În aceste condiții, procesul de consultare publică din domeniul turismului a fost unul lipsit de eficiență, de
transparență și de viziune, ducând la un dialog steril, care nu a reușit să ridice performanțele turismului
românesc din ultimii ani.
Ținând cont de cele menționate și de contextul actual, care necesită luarea unor măsuri rapide și radicale
privind organizarea turismului, propunem revizuirea Consiliului Național Consultativ pentru turism și a
criteriilor de evaluare a reprezentativității structurilor asociative.
Acțiuni
• Ordin de Ministru care să propună noile criterii de funcționare a Consiliului Național Consultativ din
Turism, precum și criteriile de reprezentativitate necesare pentru accederea în această structură
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)Beneficii
• Existența unui moment T zero pentru turismul românesc în vederea resetarii modului de lucru
• Autoritate și credibilitate pentu această structură, care poate reconfigura turismul ca sector
strategic al economiei naționale
• Stimularea asociativității prin aplicarea principiului reprezentativității
• Accederea profesioniștilor în deciziile strategice din turism
Măsura 12

25Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescMenținerea cadrului fiscal existent în turism (impozit specific, TVA, vouchere de vacanță)13
Descriere
Condițiile actuale pe care le traversează întreaga economie și, în special, turismul, recomandă menținerea
cadrului fiscal existent pentru perioada în care economia este afectată direct de pandemie, dar și pe un
orizont de timp care să asigure dezvoltarea acestui sector economic, vital pentru așezarea României pe
harta Europeană.
Majoritatea țărilor europene practică un nivel special pentru impozitele și taxele aferente industriei
ospitalității, tocmai pentru a asigura potențarea acestui sector. Numai în acest fel, cât și prin investiții
masive în destinațiile turistice europene cunoscute, s-a asigurat consacrarea acestora și turismul din
aceste țări a ajuns să impacteze PIB-ul țărilor respective cu procente semnificative. Cu atât mai mult
în contextul actualei pandemii, țările europene propun reduceri de taxe și impozite pentru industriile
afectate.
Orice schimbare de taxe în contextul actual ar perturba și mai mult activitatea operatorilor din turism și
ar pune presiune în plus asupra acestora. Foarte puțini operatori ar rezista unei creșteri de taxe în orice
parte ar fi ele în turism, iar bugetul de stat este la rândul lui în mare suferință astfel încât nu poate propune
reduceri de taxe.
Drept urmare, menținerea taxelor este cea mai bună variantă de salvgardare pentru fiecare dintre cei
implicați în domeniul turismului, care trebuie susținute cu măsuri de stimulare în vederea relansării.
Acțiuni
• Asumarea politică a menținerii cadrului
fiscal reprezentat de TVA, impozit specific
și vouchere de vacanță Termen de implementare
• Nu necesită termen de implementare
Beneficii
• Predictibilitate
• Competitivitate față de restul țărilor
din Europa cu care concurăm pe piața
turistică
• Menținerea interesului investitorilor față
de acest domeniu în ciuda dificultăților pe
care temporar le traversăm
Măsura 13

26Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescTVA în cotă redusă 5% pe întreg lanțul de distribuție inclusiv pentru regimul marjei agenției de
turism, în vederea evitării tratării diferențiate și discriminatorii pe lanț a acelorași servicii. In
acest scop trebuie continuate demersurile la Comisia Europeană în ceea ce privește proiectul
noii Directive de TVA 14
Descriere
În acest moment în turismul românesc se
lucrează cu toate cotele de TVA (zero, 5%, 9%,
19%) aplicând (în anumite condiții) regimul
normal și facturând cu cotele corespunzătoare
diferitelor servicii de călătorie. În alte cazuri
însă este obligatorie aplicarea regimului marjei
prevăzut de Art. 311 din Codul Fiscal: când
călătorul este o persoană fizică sau când
serviciile de călătorie includ și componente
pentru care se consideră că locul operațiunii
(prestării) este în afară României
În toate aceste cazuri, marja este impozitată
cu 19%, deși în cele mai multe cazuri serviciul
de călătorie are componente taxabile cu 5%,
9%, uneori chiar și cu cota zero. Apare astfel o
distorsionare a prețului, cu impact negativ fie
asupra operatorului economic, fie a clientului
Acțiuni
La nivelul Comisiei Europene se află în
dezbatere un proiect de modificare a Directivei
Consiliului Europei nr. 2006/112 privind cotele
taxei pe valoarea adăugată. Există în proiect
o anexă cuprinzând activitățile ce nu ar trebui
să beneficieze de cote reduse de TVA, iar între
ele se regăsesc și agențiile de turism. Mai
multe țări care au cote diferite de TVA susțin
eliminarea agențiilor de turism din acea anexă;
e necesar ca și România să se alăture acestui
demers cu atât mai mult cu cât păstrarea unei
asemenea discrepanțe ne-ar pune într-o poziție
nefavorabilă în competiția cu alte piețe, știut
fiind că Europa a fost, este și se dorește să
rămână destinația turistică nr.1 pe mapamond.Termen de implementare
• mediu (1-2 ani) – odată cu noua Directivă
Europeană privind TVABeneficii, impact bugetar
• Stimularea creșterii activității de
organizare de pachete de servicii de
călătorie (care acum au povara unui
TVA de 19% asupra marjei agenției,
în detrimentul serviciilor unice care,
majoritatea, au TVA 5%) și îndeosebi a
celor destinate incoming-ului
• Stimularea creșterii calitative în domeniul
transporturilor turistice
• Corectarea unor discrepanțe evidente de
tratament fiscal al agențiilor de turism
versus prestatorii de servicii
• Impact bugetar nesemnificativ, care pe
termen mediu va fi anulat de efectele
creșterii economice pe acest domeniu
Măsura 14

27Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescFinanțarea activității Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) prin două surse
permanente: taxa de promovare și taxa de stațiune (city-tax) 15
Descriere
Finanțarea activității OMD (menționate la măsura nr.38 “Înființarea sau atestarea Organizațiilor de
Management al Destinațiilor (OMD) locale / regionale și înființarea Organizației Române de Turism (ORT)
la nivel național în Parteneriat Public-Privat (PPP)” de la subcapitolul “Promovare”) prin două surse
permanente:
• O sursă din plata “taxei de promovare”, care este constituită ca taxă specială, în temeiul Art. 484 din
Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, aplicată diferențiat, dar achitată de toți operatorii economici
dintr-o destinație turistică, potrivit deciziei administrației locale, nu doar de către structurile de
primire turistică având funcțiuni de cazare și alimentație, ci și magazine, farmacii etc., care se
constituie ca sursă de finanțare pentru O.M.D.-ul local
• O sursă din taxa de stațiune, așa numitul “city-tax”, care s-a colectat cu succes în țara noastră, dar
a fost eliminată la cererea mediului privat, pentru că banii astfel colectați nu erau folosiți pentru
dezvoltarea și promovarea destinațiilor turistice. Ea este aplicată în cele mai multe țări ale lumii,
plătită de turist și colectată de unitățile de cazare, o plătesc și românii când ajung în destinații
externe, și este folosită pentru dezvoltarea și promovarea destinației. Taxa de stațiune trebuie
introdusă în regim de urgență în Codul Fiscal, pe același mecanism fiscal ca cel anterior, dar se
va constitui ca sursă de finanțare pentru O.M.D.-uri (parteneriatele public-private din destinațiile
turistice care asigură managementul integrat al destinației), finanțarea realizându-se pa baza
statutului, sub formă de cotizație a APL-ului în asociația din care face par te, denumită O.M.D.
De peste 10 ani se încearcă stabilirea unui mod de management integrat al destinațiilor turistice, care
să se facă profesionist și în care industria să fie aproape de autoritatea locală și de cea centrală în
organizarea, dezvoltarea și promovarea turismului din destinație.
Una din marile probleme este cea legată de finanțarea acestor structuri (organizațiile de management al
destinațiilor turistice), care să asigure sustenabilitate și să permită alocarea unui buget corespunzător
și pentru poziționarea pe piețele țintă, pentru promovare și organizare, astfel încât turiștii să fie atrași să
vină într-o destinație din țara noastră, operatorii să fie mulțumiți de atractivitatea destinației, iar populația
locală să simtă beneficiile apartenenței și vieții într-o destinație turistică.
Drept urmare, propunem următoarele:
• Implementarea taxei de promovare ca obligativitate pentru APL-urile care gestionează resurse
turistice naturale și antropice într-o destinație, astfel încât taxa să fie plătită de toți operatorii
economici dintr-o destinație turistică care beneficiază de existența turismului din destinație – să
se modifice prevederea actuală existentă la Art. 484 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal
• Legiferarea taxei de oraș/stațiune la nivel național, tot ca taxă specială – pentru toate localitățile/
orașele/stațiunile care au activitate turistică și numai dacă fac parte sau au înființat un OMD,
sumele rezultate urmând a fi direcționate acestei forme de organizare de indicatorii turistici minimi
stabiliți
Măsura 15
Acțiuni
• Modificarea codului fiscal cel târziu cu aplicabilitate pentru anul 2021, pentru permiterea introducerii
la nivel local a taxei de promovare pentru toți actorii economici dintr-un anumit areal sau destinație
turistică în ansamblul ei

28Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescTermen de implementare
• scurt și mediu (mai – decembrie 2020)Beneficii
• Predictibilitate la nivel fiscal și la nivel de management de destinație
• Asigurarea resurselor necesare pentru organizare, dezvoltare și promovare în destinații
• Competitivitate față de destinațiile cu care concurăm în Europa și în lume
• Transparentizarea Acțiunilor de promovare și organizare turistică în destinații, prin implicarea
mediului privat în OMD
• Sustenabilitate pe termen mediu și lung
• Promovarea omogenă a destinației
• Descentralizarea decizională a aplicării acestor taxe
• Concertarea eforturilor de promovare sub umbrela unui parteneriat public-privat, care să investească
eficient aceste taxe și condiționarea, prin codul fiscal, a posibilității implementării lor de existența
sau calitatea de membru a APL-ului, dintr-un OMD
Măsura 15

29Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescAcțiuni
Ținând cont de nivelul de fiscalitate stimulativ
existent în turism, considerăm inacceptabilă
sustragerea operatorilor de la conformarea
fiscală. Ca și consecință, propunem:
• Întărirea formelor de control pentru
depistarea cazurilor în care se face turism
nedeclarat (fără clasificare, fără evidență
contabilă)
• Obligativitatea existenței modalităților
de plată electronică în toate unitățile
de cazare și alimentație clasificate din
România
• Introducerea caselor de marcat fiscale
• Reglementarea și controlul formelor de
economie colaborativă din turismAdoptarea de măsuri împotriva evaziunii fiscale în turism – reglementarea formelor de cazare
de tip sharing-economy, implementarea pe scară largă a plății cu cardul, colaborare cu I.T.M.
pentru controlul muncii la negru 16
Descriere
Multe din marile probleme cu care se confruntă turismul românesc pleacă din existența unei părți
importante de economie subterană în domeniul nostru. Cazările din multe orașe și stațiuni, cazările din
formă de economie colaborativă, mici pensiuni sau vile de vacanță, nu înregistrează veniturile decât
sporadic. Și în industria restaurantelor, a organizărilor de evenimente sau a agențiilor de turism, găsim
cazuri în care operatorii nu înregistrează veniturile corect. Impactul acestei economii subterane într-o
proporție atât de mare (se vehiculează cifre de peste 40%) se regăsește în venituri reduse la bugetul de
stat aduse de sectorul nostru, în concurență neloială, în lipsa atractivității sectorului nostru în a atrage
forța de muncă, în statistici profund eronate care împiedică aprecierea performanțelor noastre la nivelul
lor real, așa cum este impactul în PIB al industriei ospitalității r omânești.
Beneficii, impact bugetar
• Creșterea contribuției turismului la PIB
• Creșterea încasărilor la bugetele de
asigurări sociale și de pensii, și la bugetul
de stat
• Transparentizarea sectorului
• Creșterea importanței sectorului turism și
a interesului investitorilor în domeniu
Termen de implementare
• mediu (1-2 ani)
Măsura 16

30Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescAcțiuni
• Ordin de Ministru care să propună noile
criterii de operare și exploatare a bazelor
de tratament și centrelor SPA în contextul
COVID-19
• Realizarea acestor criterii prin consultarea
directă în cadrul unui grup de lucru cu
specialiștii din domeniu, cadre medicale
care desfășoară activitatea în această
industrie și sunt reunite în diverse
organizațiiEmiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei și Ministrului Sănătății privind exploatarea
bazelor de tratament în noile condiții sanitare17
Descriere
Datorită riscurilor de infectare cu Coronavirus
a pacienților/turiștilor și a personalului din
bazele de tratament și centrele SPA este
necesară pregătirea unui regulament de igienă
și siguranță și în cadrul acestora împreună
cu reprezentanți ai autorităților (Ministerul
Sănătății, DSP , etc) și a reprezentaților
furnizorilor privați de astfel de servicii în cadrul
complexelor hoteliere balneare și nu numai.
Implementarea unui astfel de regulament ar
permite accesul oaspeților pe categorii de
vârstă în aceste facilități, deblocând treptat
activitatea de îmbunătățire a stării fizice și
psihice a tuturor categoriilor de turiști, fără
discriminare de vârstă.
România are un potențial natural deosebit
pentru tratament balnear al diferitelor boli,
strâns legat de resursele disponibile. Subsolul
său conține 1/3 din apele natural ale Europe
și multe alte resurse minerale unice cum este
nămolul sapropelic din Lacul Techighiol. La
acest moment exista 160 de stațiuni balneare
și locuri cu resurse naturale pentru cure și din
acest număr 34 de stațiuni sunt considerate
cu potențial pentru piața turistică locală și
europeană (peste 20-25% din capacitatea de
cazare a României), care în acest moment sunt
puternic afectate de criza pandemiei și care
vor rămâne închise dacă nu se găsesc soluții
de activare într-un ritm controlat și pe baza
unor reguli clare de operare în condiții de igienă
sporită.Beneficii
• Sporirea încrederii reaccesării serviciilor
de SPA și a siguranței sanitare pentru
angajații din domeniul balnear (numărul
de turiști în anul 2019 în stațiunile
balneare a fost de 1.500.000 persoane, cu
o creștere și a numărului turiștilor străini,
spre 15-20% din total; numărul aproximativ
de angajați în industria balneară este de
40.000, incluzând și cadrele medicale)
• Îmbunătățirea calității vieții și promovarea
unui sistem imunitar mai bun
• Reactivarea activității în turismul
balnear, care reprezintă una din formele
de circulație turistică constantă, cu o
clientelă relativ stabilă, care contribuie
la ridicarea coeficienților de utilizare a
capacităților de cazare și la realizarea
unor încasări medii sporite pe zi/turist
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)
Măsura 17

31Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescEmiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei și Ministrului Mediului privind modificarea
actualelor criterii prevăzute în Anexă la Normele metodologice privind autorizarea exploatării
plajelor în scop turistic ca urmare a pandemiei COVID-19 și Modificarea HG nr.241/2006 și a
Ordinului de Ministru al mediului și schimbărilor climatice nr. 454/2013 actualizat în privința
prioritizării exploatării plajelor de către agenții economici care au ca obiect principal de activitate
codul CAEN 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare 18
Descriere
Măsuri cu caracter temporar care modifică cadrul legal actual:
• Ținând cont și de prevederile art.33 alin. (8) din Legea apelor nr.107/1996, pentru diminuarea
valorii contractelor aferente anilor 2020/2021, încheiate cu operatorii economici din turism care au
în exploatare plaja, în funcție de:
• Data reluării activității turistice pe litoral în sezonul 2020, comparativ cu întreaga perioadă a
sezonului estival, stabilită conform reglementărilor în vigoare, respectiv 153 de zile / an (01.05-
30.09)
• Noile reglementari, care vor modifica actualele criterii obligatorii, prevăzute în Anexa nr.4 la
Normele Metodologice, aprobate prin Ordinul nr.1.024/2010 privind aprobarea Normelor
metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, inclusiv prin reducerea numărului de
șezlonguri pe aceeași suprafață de plajă
Cele două reduceri ale valorii contractului se vor aplica cumulativ pentru anul 2020.
Exemplu: O suprafață de plajă de 500 mp. închiriată la o valoare totală de 20.000 lei/an.
Reducere aplicată conform punctului 1.
Dacă redeschiderea activității turistice de litoral va avea loc la data de 01.06.2020.
Plaja va fi folosită 4 luni din 5 luni. Valoarea se va diminua cu 20%, respectiv 4.000 lei/an.
Valoarea contractului pentru anul 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, va fi de 16.000 lei/an.
Reducere aplicată conform punctului 2.
Dacă noua reglementare prevede 10 mp pentru un șezlong, în loc de 5 mp (cât prevede actuala
reglementare), pentru un hotel de 3***, pe suprafață de plajă se mai poate amplasa doar o jumătate din
numărul de șezlonguri fata de legislația în vigoare.
16.000 lei * 50% = 8.000 lei
Se va propune încheierea unui act adițional la contract, cu diminuarea valorii inițiale numai pentru sezonul/
sezoanele afectat/e de măsurile de prevenție împotriva pandemiei.
• Amânarea executării obligațiilor părților privind predarea și primirea anuală pe bază de proces
verbal a sectoarelor de plaje ce fac obiectul închirierii, la o dată ulterioară ce va fi stabilită de părți,
dar nu mai devreme de 10 zile de la încetărea stării de urgență și nu mai târziu de 30 de la încetarea
acesteia și cu condiția ca această dată să permită exploatarea sectoarelor de plajă de către locatar
cel puțin în perioada august 2020; în caz contrar, predarea sectoarelor de plajă se va amâna până
în anul 2021
Măsura 18Emiterea unui Ordin comun al Ministrului Economiei și Ministrului Mediului privind modificarea
actualelor criterii prevăzute în Anexă la Normele metodologice privind autorizarea exploatării
plajelor în scop turistic

32Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescModificarea HG nr.241/2006 și a Ordinului de Ministru al mediului și schimbărilor climatice nr.
454/2013 actualizat în sensul – Analizarea oportunității că exploatarea plajelor să se facă de
către APL-uri (autorități publice locale), care să aibă dreptul de închiriere a plajelor către agenții
economici, prin licitație• Exonerarea de la plata chiriei aferente anului 2020, în măsura în care exploatarea sectoarelor de
plajă de către locatar nu va fi posibilă în anul 2020; pentru agenții economici, care au contracte
de închiriere și exploatare a plajelor în scop turistic, denumiți locatari, care au plătit deja tranșe
din chiria aferentă acestui sezon, sumele colectate de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea –
Litoral se constituie în note de credit pentru chiria aferentă anului 2021
• Prelungirea duratei contractului de închiriere pe o perioadă de timp egală cu perioada imposibilității
exploatării comerciale a sectoarelor de plaja obiect al închirierii
• Neexecutarea garanțiilor de bună execuție în perioada exonerării de la plata chiriei aferente anului
2020, în măsura în care exploatarea sectoarelor de plajă de către locatar nu va fi posibilă în anul
2020
Măsura 18Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)
Termen de implementare
• mediu și lung (începând cu octombrie
2020)Termen de implementare
• mediu și lung (începând cu octombrie
2020)
Modificarea procedurii de acordare a dreptului de închiriere și exploatare a plajelor, în sensul –
Alocarea plajelor să se facă prin licitație, dar accesul la exploatarea acestora în scop turistic să
fie acordat agenților economici care au ca și obiect principal de activitate codul CAEN 5510 –
Hoteluri și alte facilități de cazare similare, ținându-se cont de proximitatea fata de plaje și de
numărul de locuri; apoi suprafețele rămase libere să poată fi licitate și de agenții economici cu alte
coduri CAEN.

33Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescTrecerea activității de autorizare a structurilor de cazare, agențiilor de turism și a ghizilor de
la autoritatea centrala la O.M.D.-uri (acolo unde ele se înființează)/ organizațiile patronale,
autorității centrale rămânându-i componentele de reglementare și control19
Clasificarea structurilor de cazare
Descriere
Trecerea activității de clasificare a unităților
de cazare către asociațiile patronale sau
federații turistice va asigura o clasificare
hotelieră armonizată cu criterii și proceduri
comune în România. Aceasta va îmbunătăți
reputația și calitatea industriei hoteliere, creând
transparență și securitate pentru oaspeți și
încurajând astfel marketingul hotelier.
Spre exemplu, sub patronajul HOTREC –
Hospitality Europe, asociațiile hoteliere din
Austria, Republica Cehă, Germania, Ungaria,
Olanda, Suedia și Elveția au creat Uniunea
Hotelstars. În timp, s-au alăturat și următoarele
țări: Estonia (2011), Letonia (2011), Lituania
(2011), Luxemburg (2011), Malta (2012), Belgia
(2013), Danemarca (2013), Grecia (2013) ),
Liechtenstein (2015) și Slovenia (2017).
Modelul este întâlnit și în România în diverse
organizații care au preluat acest rol de
coordonare a industriei și o fac de mulți ani cu
success. (CECCAR pentru contabili autorizați,
ANEVAR pentru evaluator, pentru notari de
asemenea sau pentru compozitori prin ORDĂ.)
Pentru consistență se poate păstra autorității
statului un rol de supraveghere după modelul
Ungaria, spre exemplu, unde Asociația Hotelieră
împreună cu Ministerul de Resort organizează
împreună clasificarea unităților de cazare.Scop
• Clasificarea hotelieră de către O.M.D.-uri/
organizații patronale, vor duce la criterii
și proceduri ce vor fi verificate regulat
și dezvoltate în funcție de așteptările
oaspeților
Beneficii
• Optimizarea activității hoteliere
• Adaptarea la condițiile de competitivitate
internaționale
• Flexibilitate în evaluarea locațiilor
• Creșterea gradului de conformare
voluntară a clasificării și înregistrării
• Diminuarea numărului de unități care
operează fără să fie clasificate-înregistrate
• Creșterea veniturilor din turism, ca urmare
a creșterii bazei de unități impozabile
• Crearea unor strategii naționale de
creștere, bazate pe date reale și complete
din piață
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021)
Măsura 19

34Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescScop
• Degrevarea autorității centrale de unele
atribuții ce pot fi delegate în mediul privatBeneficii
• Economii de costuri prin posibile reduceri
sau redistribuiri de personal
• Debirocratizare
• Acces mai facil pe piață
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021)
pentru licențiere
• scurt (mai – septembrie 2020) – pentru
modificare definiții (acest obiectiv se
poate realiza prin amendarea OG. 2/2018,
aflată acum în Parlament)Licențierea agențiilor de turism
Descriere
Într-o a doua etapă și în mod similar, propunem
și trecerea activității de licențiere a agențiilor de
turism către asociația patronală reprezentativă,
autorității centrale rămânându-i misiunea
de control a îndeplinirii cerințelor legale de
funcționare de către operatorul economic.
O altă propunere care necesită atenție într-un
termen cât mai scurt – se referă la modificarea
unor definiții și termeni statuați prin OG. 2/2018
și actele subsecvente, în speță denumirea de
„agenție de turism organizatoare”. Suntem,
din câte știm, singura țară europeană în care a
dispărut noțiunea consacrată de „touroperator”,
ceea ce ne pune într-o situație neplăcută în relația
cu partenerii din alte țări.
Măsura 19Descriere
Cu privire la licențierea ghizilor de turism: în condițiile în care toate cursurile de calificare sunt organizate
de către operatori privați, este firesc ca și atestarea/licențierea acestora să se facă de către asociațiile/
federațiile profesionale reprezentative. Pe de altă parte, în prezent sunt pe piață mai multe modele de
ecusoane și de atestate de ghid, multe dintre ele cu o grafică de-a dreptul jenantă și foarte ușor de
falsificat.Licențierea ghizilor de turism
Domeniul generic vizat
• Modificare model atestat / ecuson
Obiectivele inițiale concret urmărite
• Întărirea elementelor de siguranță a ecusoanelor emise
• Facilitarea controlului exercitării activității
• Facilitarea accesului la obiective turistice a ghizilor de turism
• Facilitarea ținerii evidenței numărului de persoane care exercită activitatea de ghid de turism, de
către autoritatea desemnată
• Înlocuirea actualului model de ecuson cu cel de tip card

35Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescEfecte anticipate
• Împiedicarea contrafacerii ecusoanelor
• Facilitarea activității de control
• O evidență mai strictă atât a persoanelor
cărora le-au fost eliberate aceste atestate,
cât și a datelor ce pot fi înscrise pe ele
(limba atestată, tipul de atestat, etc)
• Recensământul persoanelor care
desfășoară efectiv această activitate
• Facilitarea intrării ghizilor de turism în
obiectivele turistice
• Nu în ultimul rând, o expunere vizuală
modernă și decentă a însemnelor
naționale, a profesiei și persoanei unui
ghid de turismAspecte legale implicate
• modificare Norme Metodologice ale
OMTCT 637/2004
Resurse logistice necesare
• Implicare Direcția de Turism (Juridică,
Autorizare) din cadrul MEEMAData recomandată pentru inițiere
• iunie 2020
Durata estimată de implementare
• 6 luni
Data primei evaluări a efectelor
• ianuarie 2021
Finanțare necesară
• Costurile de achiziție ale aparaturii și
software-ului necesare tipăririi legitimației
(ecuson) tip card
• Costurile de achiziție ale card-urilor blank
Surse financiare private
• taxa de emitere atestat / ecuson achitată
de fiecare solicitant al ecusonuluiSurse financiare de stat
• sunt numai cele inițiale necesare
achiziționării aparaturii și software-ului
necesar eliberării card-urilor (ulterior
acestea se pot amortiza din taxa de
emitere)
Termen de implementare
• scurt și mediu (iunie – decembrie 2020)
Măsura 19Entități sau persoane private de
implicat
• FNGTR
Entități sau persoane publice de
implicat
• MEEMAEstimarea finalității acțiunii și
remanența
• Termen mediu

36Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescÎnscrierea României în organismele relevante din turismul mondial cu scopul de a juca un rol
activ în aceste instituții, astfel încât să promovăm România, să aducem evenimente în țară și
să facem un transfer ușor de know-how (exemple ECTAA, HOTREC, ESPA, Cities Marketing, ICCA,
etc)20
Descriere
România trebuie să valorifice la maximum și în domeniul turismului apartenența sa europeană.
Înscrierea României la organismele europene din turism ar aduce multe beneficii de promovare, de
transfer de know-how, de ușurință în implementarea deciziilor luate la Bruxelles în domeniul turismului,
de conlucrare cu organismele europene. De asemenea, ar permite României să joace un rol activ în
deciziile care se iau la nivel european și ar permite țării noastre organizarea de evenimente internaționale
la București.
Acțiuni
• Identificarea structurilor europene
importante din turism și aderarea țării
noastre fie prin organismele autorității
centrale, fie prin structurile asociative
reprezentative
• Susținerea participării organizațiilor
patronal-profesionale din România printr-o
formă de co-participare din partea statului
cu setarea în prealabil a condițiilor care se
impun într-o astfel de reprezentareBeneficii, impact bugetar
• Sumele anuale se ridică la maxim 25.000
euro pentru o participare și estimăm un
număr de maxim 6 organizații importante
din turism la care România ar trebui să fie
prezentă
Termen de implementare
• scurt (mai – decembrie 2020)
Măsura 20

37Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescEficientizarea aparatului public al autorității centrale de turism prin digitalizare și ca urmare a
transferării unor atribuțiuni către administrațiile locale prin descentralizare, către Organizațiile
de Management al Destinaților (OMD) / Organizației Române de Turism (ORT) și către asociațiile
patronal-profesionale21
Descriere
Este una din măsurile vitale pentru progresul turismului românesc. Nu ajunge să solicităm creșterea
performanțelor mediului de afaceri, trebuie să solicităm și eficientizarea aparatului public din turism,
pentru a putea spera la o performanță crescută a sectorului.
Noi, mediul de afaceri, credem că prin preluarea unor sarcini de către mediul asociativ, prin transferarea
de responsabilități către administrațiile locale, prin descentralizare, dar mai ales prin digitalizare, aparatul
public din turism ar putea să devină mult mai concentrat pe probleme esențiale cu care se confruntă și
chiar ar putea fi redus prin creșterea eficienței. Meritocrația trebuie să intervină și în domeniul public, și
turismul poate face un prim pas în acest sens.
Acțiuni
• Reducerea aparatului bugetar, prin
eliminarea posturilor fără performanta și
fără relevanță
• Crearea unei platforme de interacțiune
între autorități și mediul privat – pentru
transparentizare și eficientizare
• Crearea O.M.D. pentru efectuarea
promovării în parteneriat public-privat
• Impunerea criteriilor de performanță a
aparatului public din turismBeneficii, impact bugetar
• Reducerea costurilor aparatului bugetar cu
minim 20%, până la finalul anului 2021
• Creșterea încrederii în autoritate publică
centrală din turism
• Creșterea eficienței politicilor publice din
turism
Termen de implementare
• mediu (1-2 ani)
Măsura 21

38Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii transversale
Investiții publice și
private

39Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescActualizarea Masterplanului de Investiții Publice în Turism, ținând cont de trendurile de consum
în industria travel de la nivel mondial, cât și de practicile de sustenabilitate și adaptare la
schimbări climatice, și punerea in dezbatere publică a unui draft actualizat, realizat în parteneriat
cu mediul privat din industrie, care să acopere un interval bugetar de 5 ani22
Descriere
Obiectivele principale pentru perioada următoare, în acest sens, trebuie să aibă în vedere:
• Îmbunătățirea accesibilității către zonele turistice
• Creșterea calității infrastructurii turistice din destinații
Asigurarea destinațiilor cu infrastructura necesară competitivității: centre turistice în destinații urbane,
amenajare piațete, dezvoltare centre multifuncționale in-door, care să asigure prelungirea sezonului, săli
polivalente, amenajare porturi turistice etc.
Investițiile publice vor juca un rol semnificativ în revenirea economiei naționale din criza declanșată de
pandemie.
Ținând cont de importanța lor pentru repoziționarea economică și pentru resetarea turismului, luând
în considerare schimbările comportamentale și așteptările diferite ale turiștilor post COVID-19, plecând
și de la ineficiența dovedită a investițiilor publice din turism în trecut, dar și de la schimbarea totală a
planurilor de afaceri care au stat la baza investițiilor publice planificate de autoritatea română de turism,
considerăm necesară actualizarea Masterpanului de Investiții Publice în Turism, cu următoarele scopuri:
• Alocarea resurselor pe principiul celei mai bune eficiente economice și sociale, și nu pe considerente
de natură politică sau electorală
• Corelarea Masterplanului de Investiții cu realitățile climatice ale zilelor noastre, astfel încât să nu
vedem, de exemplu, planuri cu pârtii de ski în zone fără altitudine și fără zăpadă
• Corelarea Masterplanului de investiții cu realitățile demografice și economice în schimbare
• Luarea în calcul și a capabilității economice de a susține investiția publică propusă de autoritate,
prin atragerea de investiții private complementare – asigurarea de către mediu privat a unităților
de cazare, de exemplu
• Analizarea efectului multiplicator al investiției în destinația respectivă
Rezultate și beneficii
• Economisirea de resurse financiare
alocate pentru proiecte care nu mai
corespund realităților actuale
• Eficientizarea resurselor alocate pentru
investițiile publice în turism
• Punerea în valoare a resurselor turistice
din destinațiile turistice românești și
creșterea atractivității acestoraTermen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)
Măsura 22

40Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 23Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului, prin negocierea de către Guvern de axe
specifice la nivelul UE23
Descriere
Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului, prin negocierea de către Guvern de axe specifice la
nivelul Uniunii Europene, pentru finanțarea următoarelor obiective:
• Modernizarea capacităților de primire turistică
• Dezvoltarea și diversificarea serviciilor, prin operaționalizarea și eficientizarea Programului
Programului Operațional Regional 2.2. aflat în derulare, și continuarea derulării și în tronsonul
bugetar următor
• Sprijinirea digitalizării și comercializării la nivelul IMM-urilor din turism, ca urmare a următoarelor
acțiuni întreprinse:
• susținerea start-up-urilor din domeniul turismului și a IMM-urilor prin includerea codurilor
CAEN specifice în programele naționale și europene de finanțare
• sprijinirea dezvoltării unei platforme dedicate pentru a facilita rambursarea tratamentelor
medicale și balneare pentru turiștii din UE conform Directivei UE privind Asistența Medicală
Transfrontalieră
• Îmbunătățirea infrastructurii turistice locale
• Îmbunătățirea accesibilității către zonele turistice și a calității infrastructurii turistice
• Creșterea numărului de locuri de muncă
• Creșterea competitivității destinațiilor unde au avut loc investițiile
Rezultate și beneficii
• Creșterea investițiilor în unitățile de cazare
• Diversificarea ofertei turistice cu efecte
asupra creșterii duratei sejurului
• Creșterea atractivității destinațiilor în care
au avut loc aceste investiții
• Creșterea numărului de turiști și creșterea
gradului de satisfacție al acestora
• Creșterea numărului de înnoptări în
destinație
• Creșterea valorii bugetului mediu cheltuit
de un turist atras într-o destinație
româneascăTermen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)

41Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 24Sprijinirea investițiilor public-private în destinații, prin consolidarea parteneriatelor de tip
public-privat 24
Descriere
Sprijinirea investițiilor public-private în destinații, prin consolidarea parteneriatelor de tip public-privat,
care să determine dezvoltarea destinațiilor, cu scopul:
• Refacerii/modernizării infrastructurii stațiunii (mobilier urban, semnalistică turistică, punerea în
valoare a statuilor/lucrări artă stațiuni etc.)
• Realizării de platforme integrate ale destinațiilor
• Dezvoltării de aplicații digitale pentru destinațiile turistice
• Realizării de instrumente inteligente specifice (hărți interactive, aplicații tip Google Museum s.a.)
prin următoarele acțiuni:
• introducerea city-tax (taxa de stațiune) ca soluție pentru finanțarea dezvoltării (infrastructură
specifică etc.) destinațiilor turistice locale, prin intermediul O .M.D.-urilor – dezvoltării
parteneriatelor de tip public-privat la nivelul destinațiilor turistice locale/regionale (de tip
DMO’s)
• legiferarea, prin hotărâre de guvern, conform analizei realizate de OECD la nivelul României,
a normelor de aplicare cu privire la înființarea, dezvoltarea și funcționarea organizațiilor de
management al destinațiilor în România, cu scopul de a aloca bugete în cadrul ministerului de
resort pentru finanțarea proiectelor depuse de OMD-uri pentru dezvoltarea destinațiilor
• impulsionarea înființării organizațiilor de managementul destinațiilor , prin negocierea
de către Guvern și alocarea de fonduri europene nerambursabile necesare constituirii și
operaționalizării O.M.D-urilor
Rezultate și beneficii
• Creșterea calității experienței turiștilor și
a competivității destinațiilor turistice, prin
intermediul parteneriatelor de tip public-
privat
• Numărul crescut de proiecte publice și
private implementate și al celor realizate
în parteneriat public-privat, derulate la
nivelul destinațiilor turistice
• Creșterea investițiilor turistice realizate în
destinațieTermen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)

42Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 25Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului, prin aprobarea unei scheme de susținere
a investițiilor private în turism, de tip ajutor de stat minimis 25
Descriere
Sprijinirea investițiilor private în domeniul turismului, prin aprobarea unei scheme de susținere a
investițiilor private în turism, de tip ajutor de stat. APT lucrează cu Price Waterhouse Cooper România la
un proiect privind introducerea acestei solicitări, pe următoarele paneluri:
• Prezentarea reperelor legislative și a condițiilor pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat
conform Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul
actualei epidemii de COVID-19 aprobat de Comisia Europeană și identificarea măsurilor de ajutor
de stat care pot răspunde cel mai bine necesităților industriei (gr anturi directe, împrumuturi de la
stat, împrumuturi garantate de stat); amintim că o schemă de ajutor de stat transmisă Comisiei
Europene pe acest cadru poate fi aprobată cu celeritate, în aproximativ 2 zile; în prezent, există
peste 10 state membre care au primit aprobare pentru astfel de scheme aplicabile în principal
IMM-urilor
• Coordonarea unui grup de lucru care să reprezinte interesele sect orului, în vederea identificării
remediilor necesare
• Simultan, inițierea și asistarea la discuții cu autoritățile publice relevante – Ministerul Economiei,
MFP , Consiliul Concurenței etc., pentru a discuta pe marginea schemelor, a tipului de ajutor de
stat, a modalității de acordare și, nu în ultimul rând, pentru a asista în redactarea dr afturilor de
acte legislative necesare
• Redactarea draftului de schemă de ajutor de stat – draftul schemei de ajutor de stat va fi discutat
cu toți participanții la grupul de lucru, precum și cu reprezentanții Consiliului Concurenței (fiind
necesar avizul lor) și cu cei ai ministerelor implicate
• Acordarea de asistență pe tot parcursul procedurii de aprobare a schemei de către Comisia
Europeană
Rezultate și beneficii
• Redresarea economică a IMM-urilor cu
activitate în turism, afectate de efectele
negative ale pandemiei actuale
• Creșterea investițiilor private în turism
• Creșterea cheltuielilor directe și indirecte
generate de efectul multiplicator al
turismului pentru economiile localeTermen de implementare
• scurt (mai-septembrie 2020)

43Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 26Introducerea evaluării impactului în turism la investițiile publice din alte domenii economice
(ex. cultură, sănătate, educație, infrastructură, agricultură, sport, etc.) 26
Descriere
În toate rapoartele privind competitvitatea turismului (World Tourism Competiveness) România ocupă un
loc scăzut la prioritizarea turismului în rândul economiei naționale.
În prezent NU se ține cont de efectul multiplicator pe care îl are această industrie de consecință și NU se
considera important impactul economic, social, de mediu și de orice altă natură pe care îl are turismul
asupra unei destinații.
Ținând cont de faptul că asupra turismului își aduc efectele aproape toate ramurile economiei naționale,
luând, de asemenea, în calcul necesitatea de a prioritiza acele investiții care aduc cele mai importante
efecte asupra întregii societăți și plecând de la modelele europene care practică astfel de metode,
propunem ca în toate investițiile publice efectuate în țară în următorii 5 ani să se analizeze obligatoriu și
cu prioritate și impactul pe care respectiva investiție îl va aduce asupra turismului.
Rezultate și beneficii
• Susținerea turismului prin prioritizarea investițiilor care își aduc impact asupr a turismului
• Luarea în calcul de la stadiul de proiect a necesității adaptării investiției publice, astfel încât să-și
aducă și utilitatea turistică
• Valorificarea resurselor turistice din destinații, prin punerea lor în valoare de noile investiții
• Conservarea unor resurse turistice, prin protejarea lor față de noi investii care le-ar putea prejudicia
Termen de implementare
• scurt (mai – septembrie 2020)

44Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii transversale
Forța de muncă
și educație

45Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 27Acordarea unor subvenții educaționale pentru antreprenori27
Descriere
Obținerea unor subvenții pentru educația antreprenorilor din industrie. Antreprenorii din domeniul
ospitalității, cu normă întreagă (care nu sunt angajați în altă firmă), care trebuie să își oprească afacerea
sau nu mai pot relua activitatea ca urmare a crizei, pot solicita sprijin pentru participarea la cursuri de
perfecționare profesională în domeniul antreprenoriatului și al managementului cu durata de până la 6
luni.
Cursurile trebuie să fie acreditate ANC ca și cursuri de specializare sau perfecționare. Valoarea subvenției
educaționale este de 100 lei/zi de curs (medie de 6 ore/zi), indiferent de prețul cursului, și se acordă direct
furnizorului de formare după absolvire, pe baza certificatului și a raportului de monitorizare a furnizorului
de formare. În cazul în care prețul de catalog al formării depășește valoarea subvenției, furnizorul poate
solicita, prin contractul de școlarizare, plata diferenței de către participant sau o altă entitate. Subvenția
reprezintă venit neimpozabil pentru participant.
Rezultate și beneficii
• Stimularea dezvoltării abilitaților
antreprenoriale și manageriale
• În urma cunoștințelor dobândite,
contribuția antreprenorilor la restartarea,
optimizarea și dezvoltarea afacerilor
• Creșterea calității serviciilor oferite către
consumatoriTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)
• lung (începând cu ianuarie 2022)

46Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 28Acordarea unor burse educaționale pentru angajați din industria ospitalității care și-au pierdut
locul de muncă din cauza crizei 28
Descriere
Angajații din domeniul ospitalității care își pierd locul de muncă din cauza crizei și nu reușesc să se
reangajeze:
• Până la 1 august 2020, au dreptul la burse de participare la cursuri de formare profesională
(calificare/specializare/perfecționare) în domeniile turismului și ospitalității cu durata de până la
6 luni. Cursurile trebuie să fie acreditate ANC. Valoarea bursei educaționale este de 100lei/zi de
curs (medie de 6 ore/zi), indiferent de prețul de catalog al cursului, și se acorda direct furniz orului
de formare după absolvire, pe baza certificatului și a raportului de monitorizare a furnizorului
de formare. În cazul în care prețul de catalog al formării depășește v aloare bursei, furnizorul
suportă diferența de preț din surse proprii sau din contribuția altor entități și nu poate solicita
plata acesteia de către participant, care primește formarea cu titlu gratuit. Bursa reprezintă venit
neimpozabil pentru participant. Diferența de preț suportată de furnizor din surse proprii sau de
alte entități se consideră sponsorizare în baza unui contract bilateral între participant și plătitor.
• Până la 1 martie 2021 (șomaj de lungă durată), pot solicita participarea la cursuri de formare
profesională (calificare/specializare/perfecționare) în domeniile turismului și ospitalității cu
durata de până la 12 luni. Cursurile trebuie să fie acreditate ANC. Valoarea bursei educaționale
este de 1672lei/lună (75% din valoarea salariului minim pe economie), indiferent de prețul
cursului, și se acorda lunar participantului, în plus față de drepturile de șomaj cuvenite, în baza
unui plan de reintegrare profesională agreat tripartit între participant, furnizorul de educație și
AJOFM-ul în raza căruia participantul domiciliază. Bursa reprezintă venit neimpozabil.
Beneficii
• Stimularea educației în domeniul
turismului
• Creșterea numărului de persoane
calificate în domeniul turismului și
ospitalității
• Creșterea valorii persoanei care intră în
program pe piața forței de muncă
• Creșterea calității serviciilor oferite către
consumatoriTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)
• lung (începând cu ianuarie 2022)

47Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 29Acordarea unei derogări de la plata impozitului pe venit, de 10%, timp de 12 luni, pentru angajații
care beneficiază de încadrarea codului COR specific industriei HORECA29
Descriere
Știm că în domeniul HORECA veniturile sunt formate din salariu, de obicei mic și tips-ul încasat de la
clienți. La repornirea afacerilor din HORECA, numărul de clienți va fi mult diminuat față de perioada
antepandemie lucru care va afecta puternic veniturile angajaților.
Beneficii
• Asigurarea unui venit decent pe perioada de revenire pentru angajații din domeniu
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)

48Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 30Alocarea unui procent din fondul de salarii al companiilor din turism pentru susținerea educației
în turism începând cu 202130
Beneficii
• Stimularea educației în domeniul turismului
• Dezvoltarea cunoștințelor și competentelor personalului din domeniul turismului și ospitalității
• Creșterea calității serviciilor oferite către consumatori
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)
• lung (începând cu ianuarie 2022)

49Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 31Adaptarea COR la noile meserii specifice turismului31
Beneficii, impact bugetar
• Nu există impact bugetar
Termen de implementare
• scurt (până la final de 2020)Descriere
În contextul schimbărilor pe care le-a cunoscut economia mondială în ultimii 30 de ani și ținând cont
de influența digitalizării în derularea operațiunilor din turism, apoi luând în calcul nevoia continuă de
adaptare la cerințele sociale, climatice, demografice, de mobilitate, și plecând de la necesitățile în continuă
schimbare a consumatorilor din turism, meseriile din industria ospitalității au cunoscut transformări
radicale, unele au dispărut în timp ce unele noi le-au luat locul.
Acțiuni
• Punerea în dezbatere publică a noului COR împreună cu organizațiile din turism și cu Comitetul
Sectorial din Turism
• Adaptarea calificărilor și cursurilor de formare la noile meserii din COR

50Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 32Recuperarea unei părți din forța de muncă repatriată cu calificare în diferite domenii ale
industriei ospitalității 32
Beneficii
• Creșterea calității serviciilor în turismul românesc;
• Personal calificat și cu competențe specifice industriei disponibil în țară.
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)
• lung (începând cu ianuarie 2022)Descriere
Recuperarea unei părți din forța de muncă repatriate cu calificare în diferite domenii ale industriei
ospitalității; în condițiile în care practic nu există stat neafectat de pandemie, cu cât măsurile economice
de relansare vor fi mai eficiente s-ar putea reține în România parte din personalul care lucra în alte țări și
a revenit temporar în țară.

51Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii transversale
Digitalizare

52Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 33Platforma digitală de promovare a turismului românesc 33
Descriere
O platformă digitală națională (site) care va crește gradul de competitivitate la nivel internațional, a
destinației România având trei grupuri țintă: turiștii (români și internaționali), destinațiile și industria.
Conform World Bank Grup, astfel de platforme oferă noi oportunități de afaceri (mai ales în mediul rural)
oferind posibilitatea antreprenorilor locali de a îmbunătăți accesul la piețe și mai ales de incluziune
financiară.
Pentru că o astfel de platforma digitală să aducă beneficii reale, cuvântul de ordine este colaborarea între
toți actorii pieței, motiv pentru care adresabilitatea acesteia merge pe cele 3 mari categorii amintite mai
sus. Turiștii vor avea cea mai actualizată și sigură sursă de informare, destinațiile prin OMD-uri vor avea
obligația de a încărca/furniza date actualizate și industria poate avea o interfață de lucru cu autoritatea,
ministerul de resort (autorizare, clasificare, raportare date, etc).
Beneficii
• Promovarea destinației România
• Platforma are un rol educativTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)Scop
• Promovarea destinațiilor și serviciilor
turistice cu sugestii de vacanțe în
România și destinațiile din România
• Punerea în legătură directă a ofertanților
de servicii cu consumatorii (rezervări,
cereri de ofertă, informații)
• Platforma integrată pentru turiști și
operatori de turism
• Creșterea vizibilității ofertei interne,
creșterea colaborării între jucătorii
din piață, accesul consumatorilor la o
piață mai largă, informarea corectă a
consumatorilor
• Digitalizarea tuturor materialelor de
promovare turistică ale destinației
România și reducerea, pe cât posibil,
a costurilor de tipărituri – reducerea
numărului de pagini prin indicarea site-
ului ca sursă pentru informații detaliate și
chiar eliminarea unora dintre materialele
tipăriteFuncționalități
• Platformă care să conțină funcționalități
de rezervări (cazare/ accese muzee/
spectacole/ ghizi/intrări la diferite
obiective/ diverse servicii turistice locale/
restaurante/etc), informări pentru orice
turist care dorește să călătoarească sau
să se informeze despre o anumită zonă/
destinație/oraș
• Sistem de rating dat de clientul final
pentru toate serviciile din platformă.
Sistemul de rating poate contribui la
acordarea de calificative date de normele
legale (de ex stele, margarete, sau un
sistem nou recunoscut de autorități în
bază mai multor criterii printre care și
acesta dat de clientul final)

53Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 34Platforma digitală in relația cu autoritățile 34
Descriere
O platformă digitală națională care să aducă
beneficii reale, o comunicare rapidă între
autorități și operatori de turism, cuvântul de
ordine este colaborarea între toți actorii pieței:
afacerile locale, autoritățile locale și naționale
și organizațiile internaționale. Conform Comisiei
Europene, gradul de digitalizare în România este
foarte scăzut în sectorul public, mult inferior altor
state Europene (vezi grafic1).
1. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/egovernment-benchmark-2018-digital-efforts-european-countries-are-
visibly-paying Beneficii
• Reducerea semnificativă a timpului privind
înregistrarea și clasificarea operatorilor
din turism
• Debirocratizarea și simplificarea
proceselor
• Arhivarea și accesarea digitală a tuturor
documentelor
• Autoritățile vor beneficia de informații în
timp real cu privire la dimensiunea pieței
turistice din România
• Platforma poate fi un canal de comunicare
și acțiune foarte rapid între autorități și
operatori
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)Scop
• Fluidizarea comunicării între autorități și
operatori de turism
• Debirocratizarea, automatizarea și
simplificarea proceselor
Funcționalități
• Înregistrarea și clasificarea tuturor
operatorilor din turism, exclusiv online.
Clasificarea se dorește a se realiza în
conformitate cu normele adoptate la nivel
de Uniune European
• Obținerea de avize/cerificări/autorizații
online fără dosare depuse la diverse
ghișee. Platforma poate asigura și
interfața online între autorități și operatori
de turism în scopul obținerii documentelor
necesare funcționării
• Aplicație gratuită pentru hotelieri/operatori
de restaurante/ alți operatori prin care să
fie informați în timp real despre normele
și măsurile de igiena și siguranță pe care
trebuie să le implementeze în unitățile
lor, cu confirmare pe proprie răspundere
că au fost luate măsurile respective. În
baza confirmărilor pot primi certificat de
calitate și siguranță COVID-19. Astfel pot
fi ulterior controlate unitățile de către DSP
sau Protecția Consumatorilor. Aceasta
aplicație trebuie să fie obligatorie pentru
toți jucătorii din piață

54Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 35Sistem de raportare obligatoriu pentru industria turismului35
Descriere
Implementarea unui sistem de raportare obligatoriu pentru industria turismului, care să garanteze
disponibilitatea permanentă a datelor necesare pentru a evalua soluții și decizii.
Aceasta raportarea este necesar să fie realizată lunar, online, prin semnătură electronică, să cuprindă
cifre și indicatori specifici fiecărei sub-diviziuni a industriei turismului (structuri de primire turistică cu
funcțiuni de cazare/alimentație publică, centre de congres, agenții de evenimente, agenții de turism
(incoming, outgoing, domestic), ghizi, obiective turistice (muzee, festiv aluri etc).
Beneficii
• Garantarea disponibilității unor indicatori
actualizați permanent și specifici
industriei, care pot sta la baza deciziilor
documentate și argumentate cu cifre în
domeniul turismului. În acest fel, decizille
și măsurile pot avea obiective măsurabile
• Datele astfel colectate, privite în evoluție,
pot fi analizate pentru a identifica trenduri
și pentru a genera măsuri de corecție sau
încurajare astfel încât să avem o creștere
sustenabila în industra turismului
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)Acțiuni
• Elaborarea legislației necesară pentru a
face raportarea obligatorie
• Dezvoltarea unei platforme care în
front-end să permită raportarea de
către entitățile din turism, și în back-
end să permită generarea de rapoarte
standardizate, dar și de rapoarte on-
request
• Elaborarea de norme care să facă referire
atât la modul de folosire/ completare a
formularelor în front-end, dar mai ales
la nivelele de acces la date în back-end,
care să garanteze confidențialitatea
datelor și accesul utilizatorilor doar la date
centralizate și doar în situații limitată ca
număr, cu acces la datele specifice unui
anumit operator

55Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 36Ecosistem de inovație și antreprenoriat pentru turism 36
Descriere
Contribuția semnificativă din partea guvernului și a autorităților publice relevante la dezvoltarea,
susținerea și promovarea ecosistemului bazat pe inovație și antreprenoriat pentru industria turismului.
Acest ecosistem pune în legătură guvernul, entitățile publice, mediul academic, startup-uri, companiile și,
nu în ultimul rând, investitorii. Dezvoltarea acestui ecosistem va avea un impact pozitiv asupra mediului
economic și va contribui la dezvoltarea sustenabilă a industriei turismului românesc.
Pentru a sublinia nevoia stringentă de creștere a performanței în direcția Inovației, la nivel de țară, trebuie
să luăm în considerare analiza întocmită de Comisia Europeană, care arată un nivel de performanță în
2018, de sub 50% față de media la nivel EU al României în 2011 vs 20171.
În plus, Comisia Europeană prezintă în Raportul pe 2019 Integrarea Tehnologiei digitale, Indexul Economiei
Digitale (DESI2) la nivelul țărilor Europene, unde România înregistrează una dintre cele mai scăzute valori
(depășind doar Bulgaria).
1. https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38781
2. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi

56Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescStructura de implementare
Pentru atingerea unui asemenea obiectiv,
Organizația Mondială a Turismului recomanda
două direcții principale de urmat și anume:

• Inovația în turism – trebuie privită ca o
“acțiune de colaborare între guverne,
mediul academic, corporații, întreprinderi
micro, mici și mijlocii (IMM-uri), startup-
uri, investitori, acceleratoare, incubatoare
și alte părți interesate. Promovarea
unei inovații turistice de succes și a
unui ecosistem antreprenorial necesită
conectarea tuturor părților interesate în
oportunitățile de colaborare și prioritizarea
consolidării capacității în turism și
tehnologie”1
• Transformare digitală – ia în considerare
conceptul “destinații inteligente” care
va duce cu siguranță la imbuntatirea
durabilității, accesibilității, guvernantei și
calității destinațiilor prin utilizarea de noi
tehnologii și inovații. (eg. implementarea
unei platforme digitale).”2
1. https://www.unwto.org/what-is-tourism-innovation
2. Source: https://ec.europa.eu/docsroom/
documents/36281
Măsura 36Impact
Procesele de inovație, precum și cele digitale,
oferă oportunitea de a îmbunătăți incluziunea
financiară la nivelul companiilor din industria
turismului, dar și de a dezvolta abilitățile
antreprenoriale ale comunității locale. Toate
aceste aspecte fac parte integrantă din
procesele ce duc la o dezvoltarea durabilă și
sustenabilă a industriei turismului.
Alinierea strategică la direcția Organizației
Internaționale a Turismului ne va permite o
integrare rapidă, pe verticală, la nivelul altor
inițiative similare din întreaga lume, corelând
strategia națională a României cu a celorlalți,
dar diferențiindu-ne prin specificul și unicitatea
pieței locale.
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)Beneficii
• Dezvoltarea strategică a industriei
turismului pe termen mediu și lung
• Transformarea industriei turismului din
“late adopters” în “early innovators”
• Creșterea notorietății și atractivității
industriei turismului
• Alinierea strategiei naționale a turismului
cu strategia Organizației Internaționale a
Turismului

57Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 37Recunoașterea calificărilor realizate în cursuri on-line 37
Descriere
Având în vedere efectele pandemiei asupra societății și deciziei luate în sensul de a închide școlile până
la începutul noului an școlar, majoritatea cursurilor din toate domeniile educaționale au fost trecute în
mediul on-line. Astfel, o mare parte din copiii, tinerii și adulții care sunt înscriși în învățământul public
obligatoriu sau decid voluntar să urmeze diferite forme de învățământ, astăzi, o pot face on-line. Problema
este faptul că astfel de cursuri on-line, chiar dacă sunt construite pe baza legislației existente și în vigoare,
partea lor de certificare nu a fost corelată condițiilor existente azi pe piață, și anume, că acestea să fie
recunoscute, cu creditele aferente.
Tabelul1 scoate în evidență nivelul de neparticipare al adulților din România în orice program de învățare
pe tot parcursul vieții. Acest indicator este seminificativ în urma mediei europene, și poate fi îmbunătațit
prin educație digitală certificată.
1. https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38781Obiectiv
• Accesibilizarea educației în domeniul ospitalitățiidar diferențiindu-ne prin specificul și unicitatea
pieței locale.
Termen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie
2021)Beneficii
• Creșterea nivelului de calificare a
personalului din industria turismului;
• Creșterea gradului de accesibilitate la
diverse cursuri de formare și instruire;
• Creșterea nivelului de competențe
certificate ale angajaților din industrie;
• Creșterea semnificativă a numărului de
participanți la cursuri;
• Îmbunătățirea calității serviciilor oferite
ca urmarea a dezvoltării competențelor
angajațilorScop
• Certificarea cursurilor livrate în mediu on-
line și/sau realitatea augmentată.

58Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii transversale
Promovare

59Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc
Resurse logistice necesare
• Cadru legal / implicare și suport autorități
centrale, regionale și locale
• Finanțarea OMD / ORT se va face în baza
reglementarilor specialeEntități / persoane private implicate
• Alianța pentru Turism, organizații
profesionale și patronaleData recomandată pentru
implementare
• 1 iunie 2020
Durata estimată pentru implementare
• 1 iulie 2020 – 31 martie 2021
Data primei evaluări a rezultatelor
obținute
• 30 septembrie 2020 Entități / persoane publice implicate
• Direcția Turism-Ministerul Economiei,
Ministerul Finanțelor, Autoritățile Locale/
Regionale
Aspecte legale
• Este necesară redactarea/aprobarea legii
(sau a reglementărilor/normelor) care
guvernează înființarea și funcționarea
organizațiilor OMD / ORT, pe modelul
oferit de studiul OECD
• Direcția Turism-Ministerul Economiei,
Ministerul Finanțelor, Autoritățile Locale/
Regionale
Măsura 38Înființarea sau atestarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) locale / regionale
și înființarea Organizației Române de Turism (ORT) la nivel național în Parteneriat Public-Privat
(PPP)38
Obiectiv
• Înființarea sau atestarea unor organizații locale/ regionale și naționale (parteneriat public – privat)
specializate în valorificarea sustenabilă a resurselor turistice, dezvoltarea de produse turistice și
promovarea acestora în zonele generatoare de turiști din România și din străinătate
• Existența unor entități profesioniste dedicate managementului destinațiilor locale, regionale și
naționale va impulsiona dezvoltarea turismului. Acestea vor fi constituite în parteneriat transparent
public-privat, vor include companiile din sectorul turistic local sau regional, și vor contura și
implementa strategia de dezvoltare și promovare a destinației pe termen scurt, mediu și lung.
OMD-urile vor putea coopera cu ONPDR pe bază de proiecte concrete pe care le poate finanța din
resursele proprii
Termen de implementare
• scurt și mediu (iunie 2020 – martie 2021)Efecte anticipate
• Implicarea/ responsabilizarea autorităților,
a mediului de afaceri și a resurselor
umane locale și regionale în eforturile
de valorificare a potențialului turistic, de
dezvoltare a facilităților pentru turiști și
vizitatori și de creștere a calității serviciilor
• Profesionalizarea activităților de
marketing și comunicare
• Asigurarea continuității inițiativelor /
proiectelor de dezvoltare a turismuluiAcțiuni
• Redactarea / aprobarea statutului și a
modului de funcționare a OMD / ORT
• Implementarea recomandărilor
OCDE cuprinse în „Manualul privind
operaționalizarea Organizațiilor de
management al destinației în România”

60Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescResurse logistice necesare
• Acces banca de imagini și filme / video
(Ministerul Economiei, Organizații
Profesionale, Autorități Locale)
Măsura 39Campanie Repatriot – promovarea turismului românesc în diaspora 39
Entități / persoane private implicate
• RePatriot, AIR, Asociații de Promovare
LocaleData recomandată pentru
implementare
• 1 iulie 2020
Durata estimată pentru implementare
• 1 august 2020 – 30 septembrie 2021
Data primei evaluări a rezultatelor
obținute
• 30 septembrie 2020 Entități / persoane publice implicate
• Direcția Turism / Ministerul Economiei,
Ministerul Afacerilor ExterneObiectiv
• Stimularea cetățenilor români cu reședința – sau care activează temporar – în țări din Europa și
America de Nord să viziteze România împreună cu colegi și prieteni străini sau cu membrii ai
familiei / prieteni din România
Termen de implementare
• scurt și mediu (iulie 2020 – septembrie
2021)Efecte anticipate
• 90.000 de cetățeni români care trăiesc
/ muncesc în străinătate vor petrece
vacanța 2020 sau 2021 în România, alături
de rude din țară sau de prieteni și colegi
din străinătate
• Număr de nopți petrecute în hoteluri /
pensiuni: 280.000 nopți (efect direct)
• Număr turiști / vizitatori: 150.000
(estimare la 20 aprilie 2020)
• Încasări totale (directe și indirecte): 67.5
milioane EuroAcțiuni/Activități
• Campanie comunicare „RePatriot”
– canale de comunicare digitale /
evenimente locale, România: Welcome
Home!
Resurse Financiare Necesare
Din surse private
Din surse publice / Buget
(buget central sau regional
/ local)
Din fonduri europene
Total10.000 €
10.000 €
100.000 €
120.000 €

61Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 40Reactivarea Organizației Naționale pentru Evenimente și Conferințe (Romanian Convention
Bureau) și elaborarea unui program de atragere/ organizare în România a unor evenimente
internaționale (Romania – Centru Est-European pentru evenimente internaționale)40
Entități / persoane private implicate
• Romanian Convention Bureau, Alianța
Pentru Turism, organizații profesionale și
patronale
Resurse logistice necesare
• Acces bază de date facilități conferințe /
evenimenteData recomandată pentru
implementare
• 1 septembrie 2020
Durata estimată pentru implementare
• 1 septembrie 2020 – 30 aprilie 2021
Data primei evaluări a rezultatelor
obținute
• 30 noiembrie 2020
Entități / persoane publice implicate
• Direcția Turism / Ministerul Economiei,
Ministerul Afacerilor ExterneObiectiv
• Dezvoltarea facilităților pentru conferințe
și evenimente (internaționale)
• Reducerea sezonalității și creșterea
numărului de vizitatori / zile de cazare în
România
• Creșterea încasărilor totale și a încasării
medii / vizitator
Termen de implementare
• mediu (septembrie 2020 – aprilie 2021)Efecte anticipate
• La începutul anului 2021 România va
avea o strategie clară pentru dezvoltarea
și susținerea sectorului MICE (Meetings,
Incentives, Conferences and Exhibitions)
și va iniția eforturi pentru atragerea și
găzduirea în România a unor evenimente
internaționale majore
• În anul 2023 România va găzdui cu 40 mai
multe evenimente internaționale majore,
comparativ cu anul 2019 (“cota de piață”
a României – la indicatorul evenimente
internaționale desfășurate în Europa
Centrală și de Est – va fi în anul 2023 cu
6% mai mare comparativ cu anul 2019)Acțiuni/Activități
• Re-Activare Romanian Convention Bureau
• Redactare strategie pentru atragere /
organizare evenimente internaționale în
România
Resurse Financiare Necesare
• 45.000 Euro (fonduri Europene)

62Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 41Constituirea Fondului de Marketing pentru promovarea externă a turismului românesc, în
cuantum de 1% din încasările totale directe din activitatea de turism (ex: anul 2019 1,8 miliarde
Euro -> 18 milioane euro pentru promovare în anul 2020) 41
Entități / persoane private implicate
• Alianța Pentru Turism, organizații
profesionale și patronale, agenți
economici / companii din domeniul
turismului și călătoriilor
Resurse logistice necesare
• Acces bază de date unități / companii
hoteliere, alimentație, sport-agrementData recomandată pentru
implementare
• 1 iulie 2020
Durata estimată pentru implementare
• 1 iulie 2020 – 31 martie 2021
Data primei evaluări a rezultatelor
obținute
• 30 septembrie 2020
Entități / persoane publice implicate
• Direcția Turism / Ministerul Economiei,
Ministerul FinanțelorObiectiv
• Asigurarea resurselor financiare necesare
– comparabile cu cele alocate de
competiție/ destinații turistice europene
– pentru pregătirea și desfășurarea
campaniilor de comunicare integrată de
marketing pentru atragerea de turiști și
vizitatori
Termen de implementare
• mediu (iulie 2020 – martie 2021)Efecte anticipate
• Alocarea anuală a sumei de 20 milioane
Euros pentru activități de comunicare
integrată de marketing
• Susținerea/ completarea/ suplimentarea
eforturilor independente de marketing
ale companiilor hoteliere, de alimentație
și agrement – divertisment care se
adresează turiștilor romani și străini
• Anticiparea și egalarea sau depășirea
Acțiunilor competiției (destinații turistice
din Europa care oferă produse turistice și
programe pentru segmente de piață aflate
în atenția României)Acțiuni/Activități
• Redactare / aprobare cadru legal pentru
colectarea / alocarea Fondului Național
pentru Marketing și Promovare a
Turismului

63Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 42Reorganizarea prezentării zonelor și atracțiilor turistice din România la Târgurile / Evenimentele
Internaționale de Turism 42
Entități / persoane private implicate
• Membrii Alianța pentru Turism, organizații
profesionale și patronale
Resurse logistice necesare
• comunicare / colaborare APT – MEEMA
Data recomandată pentru
implementare
• 1 iunie 2020Durata estimată pentru implementare
• 1 iunie 2020 – 31 octombrie 2021
Data primei evaluări a rezultatelor
obținute
• 31 octombrie 2020
Entități / persoane publice implicate
• Direcția Turism / Ministerul EconomieiObiectiv
• Creșterea vizibilității destinațiilor turistice din România, în principalele z one emitente de turiști și
reglementarea participării expozanților (agenții de turism licențiate, structuri de primire turistică
cu funcțiuni de cazare/alimentație publică, organizații de promovare) în standul național al
României, printr-un proiect de minimis
Efecte anticipate
• Încurajarea eforturilor de promovare
a României ale operatorilor de tururi
(incoming)
• Creșterea numărului de turiști și vizitatori
străini în România
• Stimulare parteneriate (public – privat)
pentru organizare/ desfășurare Acțiuni
marketingAcțiuni/Activități
• Redactare / actualizare / avizare Norme
cu privire la organizarea participării
României la expoziții evenimente
internaționale pentru turism
Aspecte legale
• Definitivarea metodologiei simplificate
de ajutor de stat (schema de minimis)
și actualizarea regulilor de participare a
expozanților / agenți privați (agenții de
turism etc) în standul României
Beneficii
• Ridicarea nivelului calitativ / profesional
al reprezentării României la târguri și
evenimente pentru turism și călătorii
• Creșterea eficienței utilizării bugetului
marketing – promovare
• Creșterea eficienței promovării României
ca destinație modernă și interesantă în UE
• Eficientizarea activităților de organizare a
participării României la târguri și expoziții
pentru turism

64Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românescConsiderente generale pentru reglementarea participării agențiilor de turism prin proiecte
de minimis
• Implicarea și transferarea parțială a responsabilităților cu privire la promovarea turismului în
România, către asociațiile profesionale reprezentative din turism, touroperatori și prestatori de
servicii
• Acoperirea cheltuielilor de reprezentare a României la evenimente / expoziții de interes special
(nișă) la care România nu va participa cu stand național
• Finanțarea cheltuielilor de creștere a vizibilității destinațiilor turistice din România, în publicații de
interes special, cataloage prin campanii de comunicare, organizare călătorii de familiarizare pentru
parteneri și agenți, vizite de documentare / experiențe pentru creatori de opinie / reprezentanți
mass-media
• Implicarea asociaților profesionale și a patronatelor reprezentative din domeniul turismului
în Acțiunile MEEMA cu privire la organizare călătorii de familiarizare / documentare pentru
profesioniști și reprezentanți mass-media
• Participarea activă a asociațiilor și patronatelor la planificarea activităților de marketing cuprinse
în programul național de marketing și promovare propus de MEEMA / Autoritatea pentru Turism
Măsura 42Termen de implementare
• mediu (iulie 2020 – martie 2021)

65Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 43Creșterea atractivității Rezervației Biosferei Delta Dunării ca destinație ecoturistică43
Entități / persoane private implicate
• Asociația de Management al Destinației
Turistice Delta Dunării Resurse logistice necesare
• Implicarea și obținerea suportului logistic
și financiar din partea autorităților centrale
și locale (inclusiv suportarea cheltuielilor
de proiectare și instalare)
• Realizarea proiectului prin parteneriat
public-privat
Data recomandată pentru
implementare
• august 2020
Durata estimată pentru implementare
• august 2020 – aprilie 2021
Data primei evaluări a rezultatelor
obținute
• septembrie 2020
Entități / persoane publice implicate
• Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor; Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor; Autoritatea Navală Română,
Administrația Rezervației Biosferei Delta
DunăriiObiectiv
• Creșterea calității experienței turiștilor
pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta
Dunării prin conturarea profilului de
destinație ecoturistică
Termen de implementare
• mediu (august 2020 – aprilie 2021)Efecte anticipate
• Îmbunătățirea ofertei și caracterului de
destinație ecoturistică a RBDD
• Creșterea gradului de informare și
respectare al regulilor de trafic și
prevenirea accidentelor
• Evitarea conflictelor între pescarii și turiștii
care conduc ambarcațiuni cu motor
• Evitarea rătăcirilor și abandonului
ambarcațiunilor
• Respectarea vitezei legale de deplasare
cu ambarcațiunile cu motor, inclusiv temei
legal de verificare a acesteiaAcțiuni/Activități
• Proiectarea, construcția și instalarea
de panouri indicatoare standardizate
cu numele canalelor și lacurilor de pe
teritoriul Administrației Rezervației
Biosferei Delta Dunării
• Proiectarea, construcția și instalarea
de indicatoare standardizate cu privire
la regimul de viteză autorizat pentru
ambarcațiunile/navele cu motor
• Reanalizarea circulației cu ambarcațiuni la
nivelul Deltei pe principiul ”slow-down” și
realizarea unei zonări canale/zone pentru
ambarcațiuni motorizate, motorizate
ușor și nemotorizate pentru creșterea
siguranței turiștilor și a calității experienței
• Stimularea apariției de puncte
gastronomice locale și a atracțiilor locale
cu caracter de muzee
• Promovarea traseelor și zonelor
nemotorizate și asigurarea siguranței
turiștilor aflați în ambarcațiuni
nemotorizate pe trasee dedicate
• Proiectarea și întreținerea canalelor de
circulație cu ambarcațiuni motorizate
pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta
DunăriiAspecte legale
• Nu sunt necesare reglementări noi

66Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii transversale
Turism sustenabil

67Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 44Implementarea unui plan de măsuri specifice de turism sustenabil și de adaptare la schimbările
climatice astfel încât turismul sustenabil și rețeaua de destinații de ecoturism să devină piloni
de bază ai turismului românesc începând cu 202144
Descriere
Implementarea unui plan de măsuri specifice de turism sustenabil și de adaptare la schimbările
climatice începând din 2021 de către minimum 75% din destinațiile turistice coordonate de un OMD și
30% din furnizorii de servicii turistice. Din 2021, rețeaua de destinații de ecoturism devine unul dintre
pilonii puternici ai turismului românesc, cu 10 destinații de ecoturism certificate. Destinațiile de turism
sustenabil, inclusiv cele de ecoturism, precum și furnizorii de servicii turistice beneficiază de programe
de finanțare dedicate măsurilor de sustenabilitate și ecoturism.
Beneficii
• Destinații și afaceri cu competitivitate
ridicată
• Consolidare unuia dintre pilonii turismului
românesc de incoming
• Imaginea ”verde” a României este
susținută de aceste rețele de destinații
verziTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)Acțiuni/Activități
• Adaptarea/adoptarea de către un grup de lucru interministerial (autorități din turism, mediu,
sănătate, agricultură și asociații de profil) a unui sistem de evaluare și certificare pentru destinații
de turism (pe modelul destinațiilor de ecoturism) și servicii turistice (ex. Green Destinations pentru
destinații și TurCert pentru servicii) și adoptarea planului de acțiune pentru implementarea măsurile
specifice
• Crearea unui program de finanțare pe fonduri UE pentru implementarea măsurilor specifice de
turism sustenabil, certificarea destinațiilor și a afacerilor din turism prin sisteme de evaluare și
certificare
• Program național de finanțare a implementării Strategiei de dezvoltare a ecoturismului în România
și realizarea unei linii de finanțare pentru măsurile de management ale unei destinații de ecoturism
pe baza conceptului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
• Crearea unui program național de marketing, de tipul România verde, dedicat destinațiilor și
afacerilor certificate sau cu măsuri de sustenabilitate în implementare
• Crearea unor ghiduri pentru dezvoltarea de destinații și servicii sustenabile și implementarea unor
norme de adaptare a investițiilor și destinațiilor la schimbări climatice (ex. domenii schiabile)
Resurse umane
• Ministerele Economiei, Mediului,
Agriculturii, Sănătate și asociațiile
profesionale
Resurse Financiare
• Linii de finanțare UE
Evaluare
• septembrie 2020Rezultate
• 75% din destinațiile coordonate de un
OMD au trecut prin faza de auto-evaluare
și încep să implementeze un set de măsuri
pentru creșterea sustenabilității și 30%
din furnizorii de servicii turistice operează
măsuri concrete pentru creșterea
sustenabilității până în 2022, pe baza unor
sisteme de certificare recomandate de
GLI-TS
• 10 destinații de ecoturism funcționale în
2021

68Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 45Introducerea componentei de sustenabilitate în turism în cursurile de calificare și perfecționare
până în anul 202245
Beneficii
• Personalul din cadrul serviciilor în turism
este apt să aplice măsuri specifice
practicilor de turism sustenabil
• Afacerile în turism pot să își
îmbunătățească și performanța
economică cu un personal instruitTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021) Acțiuni/Activități
• Elaborarea de module specifice turismului
sustenabil pe specificului fiecărui program
de calificare
• Finanțare de cursuri de perfecționare pe
componenta de turism sustenabil
Resurse umane
• Ministerul Economiei, Ministerul
Fondurilor Europene, asociațiile
profesionale
Resurse Financiare
• Linii de finanțare UEEvaluare
• Procentul din cursuri care au module de
sustenabilitate începând din 2022Rezultate
• Toate cursurile de calificare
și perfecționare au module de
sustenabilitate începând cu 2022

69Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 46Dezvoltarea unui program de susținere a lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse alimentare
locale în destinații turistice până la sfârșitul anului 2021 46
Beneficii
• Realizarea unui factor multiplicator
generat de turism în economia locală.
• Afacerile în turism pot să-și
îmbunătățească calitatea ofertei
• Brand-ul destinației devine mai puternicTermen de implementare
• scrut (mai-septembrie 2020)
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021) Acțiuni/Activități
• Realizarea unui grup de lucru interministerial (GLI-TS2) compus din reprezentanții din: Ministerul
Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerului Economiei, asociațiilor de profil), care să propună un
set de măsurile pentru:
• flexibilizarea procedurii de achiziții de produse locale de la producători locali
• realizarea de lanțuri scurte de aprovizionare
• servirea mesei în cadrul pensiunilor
• Elaborarea de ghiduri pentru accesibilizarea reglementărilor naționale pentru afacerile din turism
• Organizarea de locuri de desfacere și evenimente pentru producătorii locali în destinațiile turistice
• Realizarea unei linii de finanțare pentru pograme care vin în sprijinul dezvoltării și promovării pieței
locale în destinație (ex. mic dejun sibian, piețe locale în perioada recoltelor, integrarea produselor
locale în brand-ul destinației, bucate din vecinătate, mănânc local)
Resurse umane
• Ministerul Agriculturii, Ministerul
Economiei, Ministerul Fondurilor
Europene, asociațiile profesionale
Resurse Financiare
• Linie de finanțare UEEvaluare
• Procentul de destinații care au lanțuri
scurte de produse începând cu 2022Rezultate
• Toate destinațiile cu coordonare OMD au
cadrul de dezvoltare a lanțurilor scurte de
produse și minim 1/3 au în implementare
un program pe această temă începând din
2021

70Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 47Simplificarea cadrului legal pentru unitățile de cazare de mici dimensiuni pentru a oferi servicii
de masă pe bază de produse locale, incepand cu 2020 47
Beneficii
• Realizarea unui factor multiplicator
generat de turism în economia locală
• Destinațiile în turism pot să-și
îmbunătățească calitatea ofertei
• Servirea mesei în cadrul pensiunilor se
realizează într-un cadru legalTermen de implementare
• scurt (mai-septembrie 2020)
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021)Acțiuni/Activități
• În cadrul grupului de lucru interministerial (GLI-TS2) compus din reprezentanții din: Ministerul
Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerului Economiei, asociațiilor de profil) se va elabora un set
de măsuri pentru servirea mesei
• Revizuirea definiției pentru punct gastronomic legal și elaborarea unor norme clare de implementare
la nivel național și promovarea lor
• Realizarea unei linii de finanțare pentru puncte gastronomice locale și pentru activități care pun în
valoare gastronomia locală
Resurse umane
• Ministerul Agriculturii, Ministerul
Economiei, Ministerul Fondurilor
Europene, asociațiile profesionale
Resurse Financiare
• Linie de finanțare UEEconomiei,
Ministerul Fondurilor Europene, asociațiile
profesionaleEvaluare
• Cadrul legal îmbunătățit pentru servirea
mesei la structuri de primire turistică la
scară mică și pentru punctul gastronomic
local și numărul de puncte gastronomice
înregistrateRezultate
• Structurile de primire turistică la scară
mică pot servi masa clienților din 2021 și
există un număr de minim 50 de puncte
gastronomice în anul 2022

71Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 48Demararea programului național de curățare a spațiilor publice și private care afectează
turismul, începând cu 2020 48
Beneficii
• O Românie curată
• Imaginea ”verde” a României nu mai este
afectată de mizerie/deșeuriTermen de implementare
• scurt (mai-septembrie 2020)
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021)Acțiuni/Activități
• Aducerea problemei de depozitare necontrolată și aruncarea deșeurilor în natură la nivel de
Guvernul României și demararea unui plan multianual de curățare a spațiilor publice și private care
afectează turismul începând din 2020
• Demararea unei campanii naționale de interes public în audio-vizual pentru stoparea aruncării
deșeurilor în natură
• Demararea unei campanii la nivel de UAT-uri prin intermediul tuturor primăriilor din România, pentru
curățarea și întreținerea în bună stare a zonelor limitrofe așezărilor
• Demararea campaniei de curățare a drumurilor publice și a parcărilor de deșeuri
• Aducerea demersului în Parlament pentru înăsprirea amenzilor pentru aruncarea deșeurilor
nedegradabile în natură
Resurse umane
• Ministerul Mediului, Ministerul Economiei,
asociațiile profesionale
Resurse Financiare
• Fonduri publice din bugetele localeEvaluare
• Peste 50% din primăriile din România
au intrat într-un program de curățare a
deșeurilor din zonele naturale din UAT-ul
propriuRezultate
• Toate primăriile au demarat programe de
curățare de deșeurilor din zonele naturale

72Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 49Demararea implementării programului național de trasee dedicate cicloturismului și a traseelor
Euro Velo cu piste dedicate, infrastructură aferentă, suport informatic și cadru legislativ bine
definit incepand din 202149
Beneficii
• O Românie conectată la Europa
• Imaginea ”verde” a RomânieiTermen de implementare
• mediu (octombrie 2020 – decembrie 2021)
• lung (începând din 2022) Acțiuni/Activități
• Constituirea unui Task Force pe cicloturism (TFC) în cadrul Ministerului Economiei care să
demareze proiectul de interes național de construire a pistelor dedicate pentru Euro Velo 6 și
13 (studiu de prefezablitate, studiu de fezabilitate, bază legală pentru exproprieri, exproprieri,
construirea traseului)
• TFC va demara și proiectarea și implementarea rețelei naționale de piste de cicloturism extraurbane
cu o linie de finanțare UE dedicată
• Implementarea conceputului de piste de biciclete în zona peri urbană
• Reinițierea demersului legal pentru legiferarea cicloturismului
Resurse umane
• Ministerul de interne, Ministerul
Economiei, asociațiile de profil
Resurse Financiare
• Fonduri UEEvaluare
• Numărul de kilometri din Eurovelo cu piste
dedicate
• Numărul de kilometri cu piste dedicate în
rețeaua națională
• Numărul de kilometri cu piste dedicate în
zonele periurbane
Rezultate
• Eurovelo 6 și 13 cu planuri de fezabilitate
în 2021 și în implementare în 2022
• Rețeaua națională de cicloturism în
implementare
• Un cadru legal pentru dezvoltarea
infrastructurii de cicloturism în România

73Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 50Demararea implementării programului național de dezvoltare și susținere a rețelei de cabane,
refugii și trasee montane la nivel de Carpați din anul 2021 50
Beneficii
• O Românie conectată la Europa de-a
lungul traseelor de drumeție europene de
lungă distanță E3/E8
• Sănătatea unei mari părți a populației
prin mișcare în natură, turiști educați,
contribuție la dezvoltarea durabilă a
zonelor rurale montane sau din preajma
acestor zone, protejarea naturii prin turism
responsabil
• Creșterea calității și eficienței turismului în
zona montanăTermen de implementare
• mediu și lung (cu începere din 2021)Acțiuni/Activități
• Constituirea unui Task Force pe zona montană (TFZM) în cadrul Ministerului Economiei care să
demareze proiectul de interes național de construire a rețelei de cabane, refugii și trasee montane
la nivel de Carpați (Master plan pe Carpați pentru infrastructura de drumeție)
• Elaborarea unui act normativ detaliat și actualizat pentru poteci, marcaje și cabane;
• Redefinirea noțiunii de cabană montană și elaborarea unui standard adecvat
• Interzicerea circulaței motorizate pe trasee turistice și crearea de parcuri special amenajate pentru
amatorii de sporturi cu motor
• Realizarea parteneriatului cu primăriile interesate și cu asociațiile de profil pentru construirea
cabanelor de drumeție și a infrastructurii suplimentare (refugii și trasee)
• Inițierea unui program de susținere a mișcării în aer liber (drumeția) și sprijinirea asociațiilor de
profil pentru construirea și administrarea ulterioară a cabanelor, cât și atragerea de membri
Resurse umane
• Salvamont, primării, Ministerul Economiei,
asociațiile de profil
Resurse Financiare
• Fonduri UE și fonduri bugetare
Evaluare
Creșterea numărului de membri ai asociațiilor
montane și de drumeție din România de la cca.
6000 actual la cca. 80.000 – nivel comparabil
astfel cu al țărilor din preajmă (corelat cu
numărul de locuitori și potențialul natural)
și obținerea unei infrastructuri de calitate și
continuă care să permită parcugerea lanțului
Carpaților românești din cabană în cabană în
condiții civilizateRezultate
Creșterea numărului celor care practică regulat
drumeția și se implică în activități voluntare
de ecologizare și întreținere a unei rețele
național de trasee, cabane și refugii extinsă
și funcțională, contribuind prin accesarea
serviciilor turistice locale la creșterea veniturilor
zonelor rurale. Creșterea numărului vizitatorilor
străini în zonele montane și premontane

74Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 51Menținerea specificului arhitectural local în zonele cu potențial turistic ridicat prin reglementarea
stricta a noilor construcții si prin restaurarea si punerea in valoare a clădirilor de patrimoniu
(UNESCO, case tradiționale, case boierești, conace sau castele)51
Beneficii
• O Românie atractivă
Termen de implementare
• mediu și lung (începand din ianuarie 2021)Acțiuni/Activități
• Constituirea unui Task Force pe domeniul
de urbanism în interiorul Ministerului
economiei, Direcția de turism care să
genereze cadrul pentru elaborarea și
implementarea ghidurilor de urbanism
obligatorii la nivel de destinații
• Dedicarea unei linii de finanțare UE
pentru restaurarea și punerea în valoare a
clădirilor de patrimoniu
Resurse umane
• Primării, Ministerul Economiei, asociațiile
de profil, ordinul arhitecțilorResurse Financiare
• Fonduri UE și fonduri bugetare
Evaluare
• Numărul de ghiduri de urbanism în
implementare la nivelul destinațiilor
turisticeRezultate
• Ghiduri de urbanism în implementare la
nivelul destinațiilor turisticeDescriere
Menținerea specificului local în zonele cu
potențial turistic ridicat, prin reglementarea
strictă a noilor construcții si prin restaurarea
și punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu
(UNESCO, case tradiționale, case boierești,
conace sau castele)

75Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Domenii sectoriale
Hoteluri, restaurante,
agenții de turism
& servicii conexe,
transporturi

76Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 52Revizuirea sistemului de clasificare hotelier din România și alinierea la cel din UE prin aderarea
la Hotel Stars Union52
Descriere
Având în vedere că România face parte din Uniunea Europeană, iar o bună parte din turiștii străini care
ne vizitează țară sunt din UE, precum și faptul că și cetățenii români circulă din ce în ce mai mult în UE,
utilizând hoteluri clasificate conform normelor de clasificare din UE, se impune o revizuire și aliniere a
standardelor de clasificare hoteliere din România la cele din UE.
Scop
• Alinierea la standardele UE1 de clasificare hoteliere
• Clasificare armonizată cu criterii comune la nivel de UE
1. https://www.hotelstars.eu/
https://www.hotelstars.eu/fileadmin/Dateien/PORTAL_HSU/Kriterienkataloge/EN_Hotelstars_Union-Criteria_2015-2020.pdfBeneficii
• Standardizare pentru oaspeți / clienți – vor ști clar la ce să se aștepte din punct de vedere servicii
in funcție de numărul de stele
• Optimizarea activității hoteliere
Termen
• mediu (octombrie 2020-decembrie 2021)

77Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 53Reglementarea bacșisului (denumit TIPS) în HORECA
Descriere
Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bacșișului (denumit TIPS) încasat în cont bancar:
• Suma reprezentând bacșișul (denumit TIPS) oferit de client se evidențiază în bonul fiscal, separat
de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate
• Bacșișul (denumit TIPS) nu se supune cotei de TVA pentru că nu este asimilat unei livrări de bunuri
sau unei prestări de servicii
• Bacșișurile (denumite TIPS) oferite de clienți se distribuie integral angajaților de către conducerea
operatorului economic
• Veniturile din bacșiș (denumite TIPS) obținute de persoanele fizice sunt considerate venituri din
alte surse și impozitate la sursă prin aplicarea cotei de 10%
• Operatorul economic va întocmi documente justificative privind încasarea sumelor din bacșiș
(denumite TIPS) de la clienți și distribuirea acestora către angajați
• Operatorul economic va evidenția în contabilitate operațiunile de încasare a sumelor din bacșiș
(denumite TIPS) și distribuirea acestora către angajați
Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bascșișului (denumit TIPS) cash:
• Bacșișul (denumit TIPS) câștigat de ospătar va fi tratat ca un venit din alte surse și nu ca venit
salarial, fiind impozitat cu 10%53
Beneficii
• Reglementarea și evidența sumelor de bani obținute de către angajați / beneficiarii bacșișului
(denumit TIPS) – odată cu reglementarea bacșișului (denumit TIPS), operatorii economici au
posibilitatea să înregistreze în evidență contabilă sumele încasate de la clienți justificate ca
bacșiș (denumit TIPS)
• Creșterea valorii bacșișului (denumit TIPS) per angajat / beneficiar – urmare a reglementării,
clienții au posibilitatea să achite bacșișul (denumit TIPS) aferent meselor de protocol, utilizând
cardul firmei. Astfel, se satisfice o cerință a clienților privind justificarea cheltuielilor cu bacșișul
(denumit TIPS) ceea ce va încuraja plata acestuia
• Posibilitatea clientului de a justifica plata bacșișului (denumit TIPS) – această reglementare l-ar
motiva să lase un bacșiș (denumit TIPS) mai generos
• Venituri declarate de către angajați / beneficiarii bacșișului (denumit TIPS) – creșterea veniturilor
încasate la bugetul de stat
• Prevenirea scăderii bacșișului (denumit TIPS) în urma creșterii ponderii plăților cu cardul
• Tratament fiscal preferențial
• TVA 0% la bacșiș (denumit TIPS)
• Posibilitatea angajaților / beneficiarilor veniturilor din bacșiș (denumit TIPS) de a declara veniturile
din alte surse în vederea accesării de credite bancare pentru casa, ne voi personale etc.
• Alinierea la legislația europeană
Termen
• scurt (mai – septembrie 2020)Resurse necesare
• Modificare legislativă pentru completarea
OUG 28/1999 privind obligația operatorilor
economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscal și alte reglementări
fiscal aferente

78Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 54Introducerea primei de incoming (export servicii turistice) 54
Descriere
Incoming-ul aduce valută în țară. Pentru efortul de reducere a deficitului bugetar propunerea noastră
este: 1-3 % din suma totală facturată și adusă în țară ca aport valutar într-un an).

Prin recunoșterea importanței activității de incoming a agențiilor de turism și prin definirea ei ca activitate
aducătoare de valută în țară și similară exportului (ca export de servicii) se va deschide calea de a
reglementa și lua în discuție sprijinirea și susținerea acestei activități.
O cale de susținere a incomingului este crearea unui sistem de prime de incoming, similar primelor
de export, pentru a impulsiona această activitate. Sistemul cel mai simplu ar fi luarea în considerare a
sumei totale încasate pentru incoming (pentru turiști persoane fizice și parteneri / clienți B2B – persoane
juridice), astfel pe baza unor grile valorice, acceptate și legiferate, prima de incoming poate fi între 1% și
3% din aportul valutar.

Această primă poate fi exprimată și acordată prin:
• facilități fiscale
• finatarea participării la manifestări și târguri de turism internațional, altele decât cele la care
participă oficial autoritatea de turism din România
• finanțarea unor info/fam tripuri în România organizate pentru TO externi, finatarea unor campanii
de promovare și publicitare externă
Ar fi de evitat plățile directe, pentru a nu încuraja speculații și concurență neloială.
Scop
• Prima de export servicii turistice / Prima
pentru cei care aduc valută în țară, pentru
efortul de reducere a deficitului bugetar
(1-3 % din suma totală facturată și adusă
în țară ca aport valutar într-un an)
• Susținerea activității de turism
de incoming (de vacanță
/ leisure și de afacerii și
evenimente), pentru dezvoltarea
turismului în România și pentru creșterea
ponderii acestuia la produsul intern brut,
de la sub 2% la min 5% în 3 ani
• Creșterea incomingului, deci a exportului
de servicii turisticeBeneficii
• Încurajarea aducerii de valută mai
consistent în țară
• Atragerea mai multor agenții spre această
actvitate
• Lărgirea ariei de operare a incomingului
românesc
• Creșterea ponderii turismului în PIB
• Reducerea deficitului de plăți al României
Termen
• scurt si mediu (2020-2021)

79Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 55Simplificarea și eficientizarea sistemului de raportări al agențiilor de turism 55
Descriere
Modelul impus prin OMT 1183/2018 nu oferă informații privind dimensiunea pieței pachetelor de servicii
de călătorie și nu ține cont de toate plățile făcute în avans de către agențiile organizatoare (Raportarea –
OG 2/2018, transpunerea Directivei privitoare la pachetele de servicii de călătorie nr 2015/2302).
Scop
Modelul de raportare impus prin OMT nr 1183/2018 (actualizat prin OMT nr 874/2019) este profund
nefuncțional și pune o imensă presiune birocratică pe entitățile raportoare prin necorelarea formei cu
evidențele contabile și operative.
La peste un an de la implementare, acest sistem nu oferă dimensiunea pieței pachetelor de servicii de
călătorie ci numai cifre statice al căror singur scop este verificarea de către autorități a încadrării în
nivelul poliței de asigurare. De asemenea, nu ține cont de toate plățile făcute în avans de către agențiile
organizatoare, nu permite nicio analiză privind expunerea/riscurile, gradul de lichiditate șamd. Dacă mai
adăugăm că sunt încă destule situații în care nu este clar ce entitate raportează anumite pachete de
servicii, iar răspunsurile primite de la fostul minister au fost de natură mai degrabă să creeze confuzie
decât să clarifice, este evident că se impune abrogarea ordinelor mai sus menționate și elaborarea unui
alt cadru legal care să permită colectarea de informații, care să fie ușor de prelucrat, să fie publice și mai
ales utile atât autorităților cât și mediului de afaceri.
Beneficii
• Având date reale și clare din piață se pot lua măsuri care să sprijine și să dezvolte acest domeniu
pe viitor, totodată prin centralizarea corectă a informațiilor se pot identifica eventualele breșe și
soluționarea lor înainte de produce efecte negative asupra industriei
• Imagine clară a pieței pachetelor serviciilor de călătorie în România
• Evitare a situațiilor ca cea de față în care, chiar MEEMA s-a văzut nevoit să solicite o raportare
suplimentară în vederea comensurării efectelor crizei actuale asupra agențiilor, deoarece
informațiile stocate la acest moment sunt insuficiente
• Mai mare transparenta și o relaxare asupra presiunii birocratice asupra agențiilor de turism
Termen
• scurt (mai – septembrie 2020)

80Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 56Crearea suportului legal adecvat înființării Fondului de garantare în turism, adaptarea modelului
din alte state europene, folosirea modelului déjà agreat cu ASF56
Descriere
“Agențiile de turism organizatoare stabilite pe teritoriul României oferă garanții privind rambursarea
tuturor plăților efectuate de către sau pe seama călătorilor, în măsura în care serviciile relevante nu sunt
furnizate ca urmare a insolvenței agenției de turism organizatoare. Aceste garanții sunt reprezentate de
scrisori de garanție bancară, polițe de asigurare, fond de garantare a pachetelor de călătorie sau alte
instrumente de garantare legal constituite, care pot funcționa distinct său asociat”. Directiva Europeană
privitoare la pachetele de servicii de călătorie nr 2015/2302 (implementata în România prin OG nr 2/2018).
Fondul de garantare a pachetelor de servicii de călătorie este, alături de polițele de asigurare, cel mai
popular instrument de acest gen, el funcționează cu succes în mai bine de jumătate din țările UE, în
majoritatea cazurilor respective fără implicarea directă a Statului. Contrar tuturor propunerilor Patronatului
roman al agențiilor de turism (ANAT), fostul minister de resort a încercat mai întâi să implice direct
Statul în gestionarea unui fond de garantare (prin FNGCIMM) – proiect eșuat – după care a venit cu o
reglementare “originală” de organizare a lui – ca societate comercială pe Acțiuni – care și-a dovedit deja
inutilitatea: nu poate fi nicidecum implementată.
Scop
La aproape doi ani de la adoptarea cadrului legal general, avem cadru legal specific pentru funcționarea a
4 posibile instrumente de garantare (OMT 156/2019) însă unul singur funcționează (polițele de insolvență
emise de câteva societăți de asigurări) – semn clar că reglementarea nu a ținut cont de realitățile pieței
și nu este implementabilă. Acest lucru creează distorsiuni ale pieței, o creștere a costurilor operatorilor
(dat fiind că nu au posibilitatea accesării unor alte instrumente, având monopol pe piață câteva companii
de asigurări care au oferit produsul), dar și o presiune sporită pe aceste companii de asigurări. În plus,
prin polița de insolvență nu se acoperă repatrierile în caz de insolvență, companiile de asigurări nefiind
pregătite pentru astfel de operațiuni nici nu au inclus în polița riscul respectiv, deși aveau obligația legală
de a o face.
Este necesară modificarea OMT 156/2019 – cel puțin a capitolului referitor la fondul de garantare – prin
ajustarea modului de înființare și de adminstrare a viitorului Fond de Garantare.
Beneficii
• Prin crearea cadrului legal corect se va da posibilitatea înființării acestui Fond, care va veni cu o
sumedenie de beneficii între care amintim:
• scăderea costurilor cu garantarea pachetelor de servicii turistice, operatorii având posibilitatea
optarii intre polițele de asigurare și participarea la Fond
• se va rezolva problema neacoperită încă privind repatrierea turiștilor în caz de insolvență
• se va crea cadrul de acțiune în situații excepționale – gen criza provocată de COVID-19 – cel
mai bun exemplu în acest sens fiind modelul de acțiune implementat de Danemarca unde
guvernul local a oferit garanții de stat Fondului de Garantare (privat) de peste 200 mil. euro în
vederea susținerii tuturor cererilor de rambursare ale clienților care și-au anulat călătoriile din
cauza pandemiei
• Într-un termen rezonabil (cca. 3 ani) se va putea extinde garantarea și asupra celorlalte servicii
de călătorie, care acum sunt exceptate
Termen
• scurt (mai – septembrie 2020)

81Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 57Reglementarea activității ghizilor de turism și întărirea controlului exercitării activității prin
înființarea Poliției Turistice57
Descriere
Reglementarea activității ghizilor de turism prin:
• Înlocuirea actualului model de ecuson cu cel de tip CARD și întărirea elementelor de sigur anță
• Întărirea controlului exercitării activității prin înființarea Poliției Turistice
• Accesul gratuit la obiectivele turistice a ghizilor de turism
Domeniul generic vizat
Modificare legislativă – controlul activității ghidului de turism: introducerea în prevederile legislative
curente a dreptului de control al Poliției Romane; înființarea Poliției Turistice.
Obiectivul inițial concret urmărit
• Modificarea art. 8 HG 305/08.03.2001 și adăugarea Poliției Romane la autoritățile care au drept de
control coroborat cu art 32 indice 2 alin 1 lit. e din legea 192 /2019; 2. Modificarea art. 6 în așa fel
încât exercitarea fără drept a activității de ghid de turism să fie infracțiune conform Codului penal
• În conformitate cu art. 15 alin 1 și 2 din legea LEGEA nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea
și funcționarea Poliției Române, aceasta are dreptul de a înființa prin ordin de Ministru și alte
structuri necesare în prevenirea și combaterea infracționalității, în consecință se poate discuta cu
MAI (IGPR) referitor la înființarea structurii Poliție Turistică
Entități sau persoane private de
implicat
• FNGTR, ANAT și orice altă entitate de
natura asociațiilor care activează în turismEstimarea finalității acțiunii și
remanenta
• Termen mediuResurse logistice necesare
• Implicare Direcția de Turism (Juridică,
Autorizare și control) din cadrul MEEMA
• implicare MAI (IGPR)
Aspecte legale implicate
• Modificare HG 305/08.03.2001; inițiere
Ordin de Ministru conf. art. 15 alin 1 și
2 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002
privind organizarea și funcționarea Poliției
RomâneData recomandată pentru inițiere
• iunie 2020
Durata estimată de implementare
• 12 luni
Data primei evaluări a efectelor
• mai 2021

82Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 57Termen
• scurt si mediu (iunie 2020 – mai 2021)Efecte anticipate
• Facilitarea activității de control
• Ridicarea standardului calitativ al activității având în vedere că numai persoanele care au urmat o
școlarizare adecvată și sunt atestate pot desfășura această activitate
• Micșorarea concurenței neloiale prin care persoane fără atestat desfășoară activitatea de ghid
de turism și/sau persoane din alte țări (neautorizate pe teritoriul României) care desfășoară pe
teritoriul țării noastre activitatea de ghid de turism
• Micșorarea infracționalității: atât timp cât a desfășura o profesie fără drept este incriminata în
Codul penal
• Reducerea desfășurării activității “la negru” și implicit resurse bugetare atr ase

83Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 58Simplificarea activității firmelor de transporturi din turism și reducerea birocrației 58
Descriere
Pentru a putea gestiona cât mai eficient resursele disponibile în condițiile dispariției unei mari părți a
veniturilor și a unei presiuni deosebite pentru reducerea costurilor, firmele au nevoie de o diminuare a
birocrației în relația cu autoritățile prin eliminarea obligativității unei serii de documente sau clasificări
redundante și prin simplificarea proceselor de autorizare.
Scop
• Eficientizarea activității firmelor prin
reducerea costurilor
• Reducerea birocrației în relația cu
autoritățile, automatizarea și simplificarea
proceselor
• Reducerea timpului de răspuns la
solicitările clienților
Acțiuni
• Eliminarea obligativității clasificării
pe stele și acceptarea recomandărilor
producătorului
• Eliminarea obligativității documentului
Interbus
• Eliminarea obligativității transmiterii
listelor de pasageri către ARR
• Simplificarea proceselor de autorizare
• Procesele de autorizare și comunicarea
cu autoritățile să se realizeze preferabil
numai electronicBeneficii
• Firmele de transport vor putea răspunde
mai prompt cererilor clienților
• Reducerea costurilor necesare pentru
redactarea documentelor și a celor de
personal
• Eliminarea drumurilor inutile la ARR, a
timpilor de așteptare pentru avizarea
documentației
• Creșterea fexibilitatii firmelor în relația cu
clienții
• Reduceri de costuri și pentru autorități prin
eliminarea personalului aferent acestor
activități
Termen
• scurt (iunie 2020 – decembrie 2020)

84Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 59Inființarea unei asociații a transportatorilor turistici acreditați 59
Descriere
Înființarea unei asociații a transportatorilor turistici acreditați, ale cărei entități componente să fie susținute
de stat pentru achiziționarea de mijloace de transport premium dpdv al confortului și al sistemelor de
entertainment.
Scop
• Dezvoltarea turismului din România, atât a
celui intern cât și a celui de incoming
• Susținerea transportatorilor români
în diversificarea activității, creșterea
competitivității și în oferirea de servicii de
un nivel ridicat de calitate
• Creșterea credibilității operatorilor din
domeniul turistic
• Îmbunătățirea imaginii turistice a
României
Acțiuni
• Înființarea unei scheme de susținere
a asociațiilor de transportatori care
contribuie la dezvoltarea turismului din
România
• Asigurarea cadrului legal pentru furnizarea
finanțării necesare și pentru funcționarea
asociației
• Începerea discuțiilor între firme și
înființarea Asociației Transportatorilor
Acreditați din România
• Stabilirea standardelor de calitate care
trebuiesc respectate de către membrii
Asociației, a parcului auto necesar și a
dotărilor necesare pentru fiecare mijloc
de transport precum și a necesarului de
finanțareBeneficii
• Dezvoltarea activității turistice din
România
• Oferirea de servicii de transport la
standarde ridicate cu mijloace de tansport
sigure, confortabile
• Atragerea de turiști străini
• Dezvoltarea activității și susținerea
transportatorilor locali, diversificarea
serviciilor oferite de aceștia și reducerea
dependenței de cererea în scădere de
transport intern și internațional
Termen
• mediu (iunie 2020 – decembrie 2021).

85Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc 50 Măsuri pe termen mediu și lung pentru resetarea turismului românesc Măsura 60Deschiderea pieței de transport rutier de persoane, o măsură necesară pentru consolidarea
turismului național. Cabotajul, ca soluție intermediară și cu efect imediat pentru sprijinirea
turismului și a circulației domestice60
Descriere
Majoritatea țărilor europene și-au deschis piețele naționale de transport rutier de persoane atât pentru
a răspunde nevoilor de mobilitate ale pasagerilor, cât și pentru a sprijini sectorul turistic. Această
măsură a dus la apariția unor noi rute de transport și la o frecvență sporită a curselor interne. Totodată,
deschiderea pieței a creat o rețea mai densă și cu un grad mai ridicat de conectivitate a rutelor naționale,
inclusiv cele turistice. În România, deschiderea pieței de transport de persoane nu numai că va facilita
accesul pasagerilor la mai multe destinații turistice naționale, dar va determina și scăderea costurilor de
călătorie, în comparație cu alte moduri de transport.
Scop
• Dezvoltarea sectorului turistic din
România, prin modernizarea și
deschiderea pieței de transport rutier de
persoane din România
• Permiterea operațiunilor de cabotaj
la nivel național prin optimizarea
transportului rutier de persoane și
dezvoltarea liniilor turistice
• Modernizarea serviciilor de transport, în
concordanță cu cerințele pasagerului
Acțiuni
• Permiterea operațiunilor de cabotaj
reprezintă o măsură cu aplicabilitate
imediată, care nu implică costuri
suplimentare pentru crearea infrastructurii
specifice sau modificarea cadrului
legal existent. Este necesară doar o
clarificare din partea autorităților române
a modului în care se aplică Regulamentul
European 1073/2009, care reglementează
operațiunea de cabotaj pe teritoriul
statelor membre
• Deschiderea pieței de transport rutier
de persoane are în vedere modificarea
sistemică a cadrului legal de funcționare,
Ordonanța 27/2011 privind transporturile
rutiere. Reformarea sistemului de
transport rutier de persoane reprezintă o
necesitate națională, care are ca punct
de plecare tocmai nevoile actuale de
mobilitate și de siguranță ale pasagerului
românBeneficii
• Creșterea numărului de curse și
diversificarea rutelor de transport pentru
pasageri
• Eficientizarea costurilor pentru operatorii
din transport, prin creșterea gradului de
ocupare a autocarului, care va avea ca
rezultat imediat reducerea prețului mediu
de călătorie pentru pasager
• Reducerea economiei “gri” și a evaziunii
fiscale, prin folosirea platformelor
moderne pentru rezervarea și
achiziționarea biletelor. Acest lucru va
determina o mai bună colectare la bugetul
de stat
• Creșterea gradului de siguranță rutieră
• Îmbunătățirea amprentei de carbon prin
operarea rutelor într-un mod eficient și
conform nevoilor pasagerilor
Termen
• Mediu si lung (iunie 2020 – decembrie
2021)

86Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc
Simion Alb
Sanda Almașan
Dragoș Anastasiu
Ștefan Balaur
Edmond Mihai Bică
Andrei Blumer
Lucian Boronea
Alin Burcea
Ilie Carabulea
Alin Chipăilă
Liviu Cirstea
Daiana Codreanu
Simona Constantinescu
Nicolae Demetriade
Otilia Demian
Zoe Dobre
Octav Dura
Mihai Fertig
Radu Fusea
Cornel Găină
Paul GeanăAlianța Pentru Turism (APT) , inițiatoarea acestui proiect, își exprimă deschiderea pentru a colabora cu
toate entitățile care ar putea susține trecerea la acțiune și transformarea acestui plan de măsuri într-un
plan de acțiune.
Alianța Pentru Turism transmite mulțumirile sale tuturor celor care cred în turismul românesc, celor care
cu responsabilitate și implicare vor susține realizarea acțiunilor de care turismul românesc are nevoie
pentru a duce la îndeplinirea acestor măsuri și nu numai.
Mulțumiri speciale adresate specialiștilor implicați în realizarea acestui plan de măsuri (în ordine
alfabetică):Concluzii
Andreea Gheorghiu
Simion Giurcă
Ionuț Gliga
Georgeta Grecu
Călin Ile
Gabriel Iovu
Ion Dănut Juganaru
Mihai Jurcă
Claudia Lixandru
Dumitru Luca
Chrisitian Macedonschi
Zsolt Makkai
Mălin Mălineanu
Lucian Marinescu
Cosmin Marinof
Corina Martin
Paul Mărășoiu
Daniel Mischie
Akos Molnar
Ioana Nan
Charlie OttleyAnca Pavel Nedea
Ioana Peticilă
Mariana Prună
Horațiu Rada
Nicu Rădulescu
Adrian Rasoiu
Jonas Schäfer
Tinu Sebeșanu
Marcel Sofariu
Alexandru Stoinea
Leila Szekely
Radu Szekely
Maria Taitis
Florin Țâncu
Iuliana Tasie
Cătălin Țibuleac
Adina Triandafil
Ovidiu Tudor
George Vasiliu
Adrian Voican
Dan Volentir
O întreagă breaslă este in doliu după OMUL Cornel Găină, stins fulgerător pe 16 mai 2020, la numai 65
de ani. Un cutezător, un vizionar, un antreprenor nativ, un om cu spirit civic, dornic permanent să schimbe
și să îmbunătățească lucruri, un om de echipă și coleg, uneori incomod prin sinceritate, un om onest
și vertical, tenace, mult prea discret, așa vorbesc despre el colegii din turism, marcați de moartea sa
prematură. Să se odihnească în pace, iar toate gândurile noastre bune îl vor însoți în eternitate.

87Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc Alianța Pentru Turism (APT)
Asociația de Ecoturism din România (AER)
Asociația Incoming România (AIR)
Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD)
Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT)
Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC)
Asociația Restaurantelor din România (HORA)
Asociația Județeană de Turism Sibiu (AJTS)
Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului Oradea și Regiune (APDTOR)
Asociația pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Bucuresti- Bucharest Convention & Visitors
Bureau (BTB)
Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova (APDTP)
Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii
Camera de Comerț și Industrie Româno – Germană (AHK)
Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT)
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR)
Federația Națională a Ghizilor de Turism din România (FNGTR)
Organizația Patronală Mamaia – Constanța (OPMCTA)
Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)
Organizația Profesioniștilor din Turism (SKAL) Alianța Pentru Turism este formată din 18 organizații patronal – profesionale ale turismului românesc
care își manifestă încrederea și susținerea industriei ospitalitații din România.
Mergem cu încredere înainte!