1.Rolul pistonului este urmatorul 2.La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este: 3.Zona de deasupra… [609866]
1.Rolul pistonului este urmatorul
2.La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a
capului pistonului este:
3.Zona de deasupra canalului primului segment si ce le dintre canalele
segmentilor se prelucreaza
1. Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonu lui, generand
momentul motor la arborele cotit nmlkj
2. Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor b ielei, asigura
transmiterea componentei normale produse de biela c atre camasa
cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a
cilindrului de carter, preia o parte din energia de gajata in urma arderii
combustibilului nmlkj
3. La motoarele in doi timpi este si organ de distribu tie, la unele motoare in
doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capu lui sau, poate contine
partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura
organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cili ndru nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare nmlkj
1. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, execut ata din fonta nmlkj
2. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, execut ata din aluminiu nmlkj
3. Constructie cu cap si manta separate; nmlkj
4. Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela nmlkj
1. La diametre diferite, care cresc in sensul reduceri i temperaturii (de la
capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocu rile corespunzatoare
evitarii griparii si limitarii scaparilor; nmlkj
2. La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu
camasa cilindrului; nmlkj
3. La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la
capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocu rile corespunzatoare
evitarii griparii si limitarii scaparilor; nmlkj
4. La diametre diferite, care cresc in sensul cresteri i temperaturii (de la capul
pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile c orespunzatoare evitarii
griparii si limitarii scaparilor. nmlkjPage 1 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
4.Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin
5.Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din
umeri fata de axa pistonului se stabileste
6.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonul ui motorului in doi
timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este tra nsmis prin tija
pistonului pozitia 1 este
Maximizeaza
1. Limitarea temperaturii maxime de incarcare a piston ului; nmlkj
2. Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal; nmlkj
3. Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in c arter; nmlkj
4. Executarea pistonului cu diametru constant de la ca p la manta. nmlkj
1. In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pis tonului si incarcarea sa
termica; nmlkj
2. In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru; nmlkj
3. In functie de stabilirea numarului optim de segment i; nmlkj
4. In functie de zona de practicare a orificiilor de s curgere a uleiului in
carter. nmlkj
1. Presetupa tijei; nmlkj
2. Conducte de racire exteriore; nmlkjPage 2 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
7.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonul ui motorului in doi
timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt c onectate direct de
piston (sistem de tevi telescopice), pentru care es te valabila solutia:
Maximizeaza
8.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonul ui motorului in doi
timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt c onectate direct de
piston (sistem de tevi telescopice), pentru care es te valabila solutia: 3. Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea so curilor hidraulice
cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire; nmlkj
4. Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conduc tele de racire. nmlkj
1. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu
elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu
atmosfera; nmlkj
2. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor m obile si sunt dotate cu
elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu
atmosfera; nmlkj
3. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu
elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu
atmosfera; nmlkj
4. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor m obile si sunt dotate cu
elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu
atmosfera. nmlkjPage 3 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
9.Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonulu i unui motor in
patru timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la:
1. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a
elimina pierderile de apa din instalatie; eventuale le scapari sunt drenate
din camera nmlkj
2. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje V enturi, pentru a elimina
pierderile de apa din instalatie; eventualele scapa ri sunt drenate din
camera 6; nmlkj
3. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a
elimina pierderile de apa din instalatie; eventuale le scapari sunt drenate
din camera 6; nmlkj
4. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje V enturi, pentru a elimina
pierderile de apa din instalatie; eventualele scapa ri sunt drenate din
camera 8. nmlkj
1. nmlkjPage 4 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
10.
Maximizeaza Comprimare de forta de inertie a maselor în
miscare alternativa , situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zona periclitata
datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si
la întindere datoritã fortei maxime de
presiune a gazelor ;
am′
maxpF
2.
Intindere de forta de inertie a maselor în
miscare alternativa , situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zonã periclitata
datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si
la comprimare datorita fortei maxime de
presiune a gazelor ;
am′
maxpF nmlkj
3.
Intindere de forta de inertie a maselor in
miscare alternativa , situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zona periclitata
datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si
la forfecare datorita fortei maxime de
presiune a gazelor ;
am′
maxpF nmlkj
4.
Forfecare de forta de inertie a maselor in
miscare alternativa , situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zona periclitata
datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si
la comprimare datorita fortei maxime de
presiune a gazelor . am′
maxpF nmlkjPage 5 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
11.
Maximizeaza Sectiunea de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se
calculeaza cu notatiile din figura CC 2 si cu -numã rul canalelor si -diametrul
acestora, prin relatia: xixd
1.
( )
xcis
xcis
AA dDDiDDA2 422−+−π=− nmlkj
2.
( )
xcis
xcis
AA dDDiDDA2 422+−−π=− nmlkj
3.
( )
xcis
xcis
AA dDDiDDA2 422−−−π=− nmlkj
4.
( )( )xcisxcis
AA dDDiDDA − −−π=−422 nmlkjPage 6 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
12.Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la :
Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor s olicita zona port-segmenti la
comprimare, atunci tensiunea de comprimare in secti unea periclitata A-A (datorita
orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza, conform schemei de calcul din figura CC
2, cu -numãrul canalelor si diametrul acestora, pr in relatia:
xixd
1.
( )
xcis
xcisp
c
dDDiDDF
2 422max
+−−π=σ nmlkj
2.
( )
xcis
xcisp
c
dDDiDDF
2 422max
−−−π=σ nmlkj
3.
( )
422max
cisp
cDDF
−π=σ nmlkj
4.
( )( )xcisxcisp
c
dDDiDDF
− −−π=σ
422max nmlkjPage 7 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
13.
1.
Forfecare de cãtre forta de presiune maxima
a gazelor
maxpF nmlkj
2.
Intindere de catre forta de inertie a maselor
în miscare alternativa , situate deasupra
sectiunii de calcul A-A (zona periclitata
datorita orificiilor de scurgere a uleiului); am′ nmlkj
3.
Comprimare de catre forta de inertie a
maselor in miscare alternativa , situate
deasupra sectiunii de calcul A-A (zona
periclitata datorita orificiilor de scurgere a
uleiului);
am′ nmlkj
4.
Incovoiere de catre forta de presiune maxima
a gazelor
maxpF nmlkjPage 8 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la fo rfecare de catre forta de presiune maxima
a gazelor , care genereaza o tensiune ce se poate c alcula, cu ajutorul dimensiunilor
din figura, cu relatia: maxpF
1.
( )22max
4uiuep
f
ddF
−π=τ nmlkj
2.
( )22max
421
uiuep
f
ddF
+π=τ nmlkj
3.
( )22max
421
uiuep
f
ddF
−π=τ nmlkj
4.
( )22max
42
uiuep
f
ddF
−π=τ nmlkjPage 9 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
14.In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval
lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:
Maximizeaza
15.Racirea capului pistonului din figura CC 3 se re alizeaza:
Maximizeaza
1. Capul pistonului; nmlkj
2. Segmentii; nmlkj
3. Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta ; nmlkj
4. Capul de cruce. nmlkj
Page 10 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
16.Capul pistonului poate fi concav, in scopul:
17.Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are
tendinta:
18.In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de v erificare a mantalei
pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea r eactiunii din partea
cilindrului la:
1. Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6; nmlkj
2. Cu ulei, vehiculat prin conducta 6; nmlkj
3. Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului; nmlkj
4. Prin barbotaj. nmlkj
1. Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii forma rii amestecului; nmlkj
2. Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii form arii amestecului; nmlkj
3. Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil; nmlkj
4. Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei. nmlkj
1. De a produce deformatie axiala a pistonului; nmlkj
2. De a produce ovalizarea capului pistonului; nmlkj
3. De a mari valoarea solicitarilor termice ale capulu i pistonului; nmlkj
4. De a produce bascularea pistonului. nmlkjPage 11 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
19.Conditia de verificare pentru solicitarea mantal ei pistonului din
figura CC 5 se impune din urmatorul motiv:
20.La motoarele navale lente moderne, distanta de l a marginea
superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment
(segment de foc), are tendinta:
1. Forfecare; nmlkj
2. Intindere; nmlkj
3. Strivire; nmlkj
4. Incovoiere. nmlkj
1. Reducerea solicitarilor termice ale organului; nmlkj
2. Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintr e piston si camasa; nmlkj
3. Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului; nmlkj
4. Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului pr in umerii pistonului. nmlkj
1. De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonul ui, implicit pentru
reducerea inertiei maselor in miscare alternativa; nmlkj
2. De a scadea, pentru a reduce zona posibilelor depun eri de calamina in
regiune; nmlkj
3. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului; nmlkj
4. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si
reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului. nmlkjPage 12 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
21.
22.In figura CC 6:
Maximizeaza Diametrul pistonului la montaj se determina:
(Notatii: – jocul în functiune, restul fiind
cele uzuale.)
∆′
1.
() [ ]
( )00
11
ttα∆tt+αDD
cpcc
p− +′−−= nmlkj
2.
() [ ]
( )00
11
ttα∆tt+αDD
cpcc
p+ +′−−= nmlkj
3.
() [ ]
( )00
11
ttα∆tt+αDD
cpcc
p− +′+−= nmlkj
4.
() [ ]
( )0cp0cc
pttα1∆ttα+1DD+ +′−+= nmlkjPage 13 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
23.In figura CC 7:
Maximizeaza
1. 1-fusta pistonului; nmlkj
2. 4-surub pentru asamblarea cupei de racire; nmlkj
3. 2-set de inele de etansare; nmlkj
4. 3- suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice. nmlkj
1. 2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea
pistonului; nmlkj
2. 6- canal de ulei; 7- surub; nmlkj
3. 2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare c u capul de cruce; nmlkjPage 14 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
24.Boltul pistonului este organul care are urmatoru l rol functional:
25.Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru bo ltul pistonului;
aceasta este:
Maximizeaza
26.Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:
Maximizeaza 4. 1- capul pistonului; 5- tija bielei. nmlkj
1. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoa relor fara cap de cruce; nmlkj
2. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoa relor cu cap de cruce; nmlkj
3. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind speci fic motoarelor fara cap
de cruce; nmlkj
4. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind speci fic motoarelor cu cap de
cruce. nmlkj
1. Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umer ii pistonului; nmlkj
2. Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei; nmlkj
3. Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei; nmlkj
4. Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in picior ul bielei. nmlkjPage 15 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
27.Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lu ngimea de sprijin a
boltului pistonului in umerii acestuia este:
28.Jocul de montaj in locasul boltului din piston e ste:
1. De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului; nmlkj
2. De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei; nmlkj
3. De a impiedica rotirea boltului; nmlkj
4. De a impiedica deeplasarea axiala a organului. nmlkj
1. Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pe licula de ulei in cele
doua zone; nmlkj
2. Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua
zone; nmlkj
3. Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele
doua zone; nmlkj
4. Egala cu patratul raportului presiunilor maxime. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. nmlkjPage 16 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
29.Temperatura minima de montare a pistonului la mo ntarea boltului
este:
()() [ ]
( )00 0
1tt-αttαttα-d∆∆=
pALpALbOLbe
−− +− ′
2.
()() [ ]
( )00 0
1tt+αttαttαd∆∆=
pALpALbOLbe
−+ −− +′ nmlkj
3.
()() [ ]
( )00 0
1tt-αttαttα-d∆∆=
pALpALbOLbe
−− +− ′ nmlkj
4.
()() [ ]
( )00 0
1tt+αttαttαd∆
∆=
pALpAL bOLbe
−− −− +′ nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
( )0 min t∆dα∆t
beAL++−= nmlkj
2.
( )0 min T∆dα∆t
beAL−−−= nmlkj
3. nmlkjPage 17 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
30.Presiunea in locasurile din piston se determina:
31.Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere –
( )0 min t∆dα∆T
beAL−+−=
4.
( )0 min T∆dα∆t
beAL+−−= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
bep*
APp
pdl+FF
p⋅=maxmax nmlkj
2.
bep*
APp
pdl-FF
p⋅⋅=2maxmax nmlkj
3.
bep*
APp
pdl-FF
p⋅=maxmax nmlkj
4.
bepp
pdlF
p⋅=max nmlkjPage 18 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
carter motor. Pentru aceasta, segmentul:
32.Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata,
este:
33.Segmentii de ungere au rolul:
34.Pentru motoarele navale lente moderne se poate p revedea existenta
unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, p rezentat in figura
CC 9, el avand rolul:
1. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, s cop in care diametrul sau
in stare libera este mai mare decat cel in stare mo ntata; nmlkj
2. Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca
diametrul sau in stare libera este mai mare decat c el in stare montata; nmlkj
3. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, s cop in care diametrul sau
in stare libera este mai mic decat cel in stare mon tata; nmlkj
4. Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul d e pulsatie. nmlkj
1. Egal; nmlkj
2. Mai mare; nmlkj
3. Mai mic; nmlkj
4. Nu este nici o legatura intre cele doua marimi. nmlkj
1. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de
ardere; nmlkj
2. De a realiza ungerea camasii cilindrului; nmlkj
3. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de
ardere si de a distribui uleiul pe camasa; nmlkj
4. De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter . nmlkjPage 19 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
35.Fanta segmentului la motaj se calculeaza:
1. De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere; nmlkj
2. De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de a rdere; nmlkj
3. De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a
pistonului, prevenind contactul acestor zone cu cam asa cilindrului si
indepartarea lubrifiantului; nmlkj
4. De a asigura un regim termic corespunzator al motor ului, prin dirijarea
corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
()() [ ]
( )00 0
1tt+αsttαttαπD=s
sscccss
m−+− −− nmlkj
2.
()()
( )πDttαttαttα=
ssccss
m1s
00 0⋅−− −− nmlkj
3.
()() [ ]
( )00 0
1tt+αsttαttαπD=s
sscccss
m−−− −− nmlkj
4. nmlkjPage 20 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
36.Solicitarea specifica a tijei pistonului motorul ui naval lent este aceea
de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elas tice) si este produsa
de:
37.Daca se considera sarcina critica de flambaj a t ijei pistonului
motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune
maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la
flambaj este:
38.Pozitia 1 din figura CC 10 este:
Maximizeaza Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; nmlkj
2. Forta de inertie a maselor in miscare alternativa; nmlkj
3. Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor; nmlkj
4. Forta normala ce apasa pistonul pe camasa. nmlkj
1. Raportul dintre prima forta si a doua; nmlkj
2. Raportul dintre a doua si prima; nmlkj
3. Produsul dintre cele doua; nmlkj
4. Diferenta dintre cele doua. nmlkjPage 21 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
39.Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval
lent. Mentionati rolul pozitiei notate “rigleta”:
Maximizeaza
1. Tija pistonului; nmlkj
2. Blocul coloanelor; nmlkj
3. Mecanism de ungere a camasii; nmlkj
4. Mecanism balansier de ungere a capului pistonului. nmlkj
1. Impiedica deplasarea rotationala a patinei; nmlkj
2. Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei; nmlkj
3. Impiedica deplasarea axiala a patinei; nmlkjPage 22 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
40.Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna,
capul de cruce este:
41.In figura CC 11:
Maximizeaza
42.Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce
(fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 1 2,b pentru cea
monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisie ra este:
4. Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor. nmlkj
1. Folosit numai la motoarele in 2 timpi; nmlkj
2. Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu
piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu pi ston; nmlkj
3. Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa; nmlkj
4. Numai cu patina bilaterala. nmlkj
1. 1-segment de foc; 4- bratara pentru transportul tij ei pistonului; nmlkj
2. 2-capul pistonului; 5- port-patina; nmlkj
3. 1-segment de ungere; nmlkj
4. 6-patina; 7- patina. nmlkjPage 23 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
43.
Maximizeaza
1. Presiune de contact; nmlkj
2. Incovoiere nmlkj
3. Forfecare nmlkj
4. Strivire nmlkj
Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiune a de strivire dintre patina
capului de cruce si glisiera; notand cu forta normala maxima cu care patina este
apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune , pentru patina bilaterala se
obtine (fig. CC 12,a):
maxN
ph
1. nmlkjPage 24 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
44.
Maximizeaza
ppshbN
′=σmax
max
2.
ppshbN
′=σ2max
max nmlkj
3.
ppshbN
′=σmax
max2 nmlkj
4.
( )pppshbbN
−′=σ2max
max nmlkj
Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiune a de strivire dintre patina
capului de cruce si glisiera; notand cu si forta normala maxima, respectiv
minima cu care patina este apasata pe glisiera si cu inalt imea patinei, aceasta tensiune,
pentru patina monolaterala se obtin doua valori de extr em, deoarece forta normalã isi
schimba semnul pe durata unui ciclu (fig. CC 12,b): maxNminN
ph
1. nmlkjPage 25 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
45.
′=σ=σ
ppsextrppextrs
hbNhbN
2min
2max
1
2.
′=σ=σ
ppsextrppextrs
hbNhbN
min
2max
1 nmlkj
3.
′=σ=σ
ppsextrppextrs
hbNhbN
min
2max
12 nmlkj
4.
′=σ=σ
ppsextrppextrs
hbNhbN
22
min
2max
1 nmlkjPage 26 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
46.Solutia de picior furcat al bielei motorului nav al in doi timpi:
47.Corpul bielei este supus, in principal, flambaju lui, care se produce
in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia
c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a b ielei, in vederea Deoarece forta normala ce aplica patina
pe glisiera îsi schimba semnul pe durata unui
ciclu, se obtin doua valori extreme pentru
tensiunea de strivire a patinei pe glisiera,
verificarea la acesta solicitare determinandu-
se cu relatia urmatoare, in care s-a notat cu
rezistenta admisibila :
N
asσ
1.
asextrsσ≤σ1 nmlkj
2.
asextrsσ≤σ2 nmlkj
3.
( )asextrsextrs s σ≥ σσ=σ21 max ,max nmlkj
4.
( )asextrsextrs s σ≤ σσ=σ21 max ,max nmlkj
1. Este impusa de necesitatea strapungerii boltului ca pului de cruce pentru
fixarea tijei pistonului; nmlkj
2. Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa,
fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns; nmlkj
3. Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce; nmlkj
4. Este aleatoare. nmlkjPage 27 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
efectuarii calcului la flambaj:
48.Piciorul bielei este solicitat:
49.In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:
Maximizeaza
1. Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in p lanul o-o si incastrata in
picior si cap pentru planul c-c; nmlkj
2. Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si in castrata in piciorul bielei
si libera la cap in planul c-c; nmlkj
3. Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru am bele plane; nmlkj
4. Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane nmlkj
1. La intindere de catre forta maxima de inertie a mas elor in miscare
alternativa si la comprimare de catre rezultanta ma xima dintre forta de
presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in m iscare alternativa; nmlkj
2. La intindere de catre forta maxima de inertie a mas elor in miscare
alternativa si la comprimare de catre rezultanta ma xima dintre forta de
presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in m iscare de rotatie; nmlkj
3. La comprimare de catre forta maxima de inertie a ma selor in miscare
alternativa si la intindere de catre rezultanta max ima dintre forta de
presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in m iscare alternativa; nmlkj
4. La comprimare de catre forta maxima de inertie a ma selor in miscare de
rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a
gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alte rnativa. nmlkjPage 28 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
50.Biela este organul mobil care:
51.
Maximizeaza
1. Printr-un cap de cruce; nmlkj
2. Prin bolt; nmlkj
3. Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia ro tating piston); nmlkj
4. Prin tija si cap de cruce. nmlkj
1. Transmite boltului presiunea specifica dintre picoi r si acest organ; nmlkj
2. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de
rotatie de la piston la arborele cotit, realizand c onversia celor doua tipuri
de miscari prin cea de rototranslatie specifica ace stui organ; nmlkj
3. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat
in miscare alternativa de la piston la arborele cot it, realizand conversia
celor doua tipuri de miscari prin cea de rototransl atie specifica acestui
organ; nmlkj
4. Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in
miscare de translatie de la piston la arborele coti t, realizand conversia
celor doua tipuri de miscari prin cea de rototransl atie specifica acestui
organ. nmlkjPage 29 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
52.Capul bielei este solicitat in principal la:
53.In figura CC 16 Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscand
valoarea fortei de întindere , sa se calculeze inaltimea a acest ei sectiuni,
fiind valoarea rezistentei admisibile ataσ28 x atσ
1.
;ax= nmlkj
2.
;3ax= nmlkj
3.
;4ax= nmlkj
4.
.4ax= nmlkj
1. Intindere nmlkj
2. Comprimare nmlkj
3. Forfecare nmlkj
4. Incovoiere nmlkjPage 30 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
54.In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindri i dispusi in V.
Precizati solutia de articulare a bielelor pe acela si maneton:
Maximizeaza
1. 5-piciorul bielei nmlkj
2. 3-tija bielei nmlkj
3. 4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei nmlkj
4. Sistem de ungere si de racire al pistonului nmlkj
1. Sistem cu biela principala si biela secundara; nmlkjPage 31 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
55.Orificiul de ungere al fusului maneton al arbore lui cotit se practica
in urmatoarea zona:
56.Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:
Maximizeaza
57.Scoaterea rationala a unei turatii critice torsi onale din gama
turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face:
2. Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand pr in interferenta; nmlkj
3. Sistem de biele identice, cu capetele alaturate; nmlkj
4. Sistem de ambielaj in stea. nmlkj
1. Intr-un plan normal la planul cotului; nmlkj
2. n zona de uzura minima; nmlkj
3. La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului; nmlkj
4. In partea opusa ambielajului. nmlkj
1. Lagarul din capul bielei (lagarul maneton); nmlkj
2. Lagarul din piciorul bielei; nmlkj
3. Lagar al arborelui de distributie; nmlkj
4. Lagar palier. nmlkjPage 32 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
58.La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, dist anta unghiulara intre
camele de admisie este:
59.Presiunea specifica maxima pe fusul maneton:
1. Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu tr ecerea la fiecare pornire
printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului; nmlkj
2. Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de
inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superi oara celei maxime de
functionare a motorului; nmlkj
3. Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica
superioara celei maxime de functionare a motorului; nmlkj
4. Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale. nmlkj
1. 72 grd RAC; 36 grd RAD; nmlkj
2. 72 grd RAC; 72 grd RAD; nmlkj
3. 72 grd RAC; 136 grd RAD; nmlkj
4. 72 grd RAC; 90 grd RAD. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
MMM
MldR
=pman
man⋅ nmlkj
2.
MMM
MldR
=pman
man+ nmlkj
3.
MMM
MldR
=pman
man− nmlkjPage 33 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
60.Presiunea specifica maxima pe fusul palier se de termina cu relatia:
61.In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:
Maximizeaza 4.
MMM
MldR
=pman
manm nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
ppp
pldR
p⋅=max
max nmlkj
2.
ppp
pdlSR
p⋅⋅
=max
max nmlkj
3.
ppp
pldR
p+=max
max nmlkj
4.
ppp
pldR
p+=max
max nmlkjPage 34 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
62.Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit af erent unui:
Maximizeaza
1. In patru timpi cu patru cilindri in linie nmlkj
2. In doi timpi cu opt cilindri in linie nmlkj
3. In patru timpi cu opt cilindri in linie nmlkj
4. In doi timpi cu patru cilindri in linie nmlkj
1. Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contra greutati in prelungirea
bratelor; nmlkj
2. Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente cont ragreutati in
prelungirea bratelor; nmlkjPage 35 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
63.Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit af erent unui motor
naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare.
Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoar ele:
Maximizeaza
64.
Maximizeaza 3. Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor
palier si maneton; nmlkj
4. Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifi ce. nmlkj
1. Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternic a distantare intre axele
fusului maneton si palier (raza de manivela mare); nmlkj
2. Comportament corespunzator la vibratii, reducerea g reutatii si a costurilor
de fabricatie; nmlkj
3. Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-
brat prin practicarea unei degajari pe partea inter ioara a bratului, ceea ce
conduce la marirea rezistentei mecanice; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkjPage 36 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
65.
Maximizeaza Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este dat a de relatia urmatoare, in care
, si sunt diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv (fig.
CC 20):
mdldR
1.
Rddsml++=2 nmlkj
2.
Rddsml−+=2 nmlkj
3.
Rddsml−−=2 nmlkj
4.
( )Rddsml −+= nmlkjPage 37 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
66.Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia
de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si mane ton (notata cu )
prezinta:
Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in pat ru timpi, acoperirea secțiunilor
fusurilor palier si maneton, datã de relatia , in care , si sunt
diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, re spectiv, este:
( )Rddsml − += 2 /mdldR
1. Pozitiva; nmlkj
2. Negativa; nmlkj
3. Nula; nmlkj
4. Infinita. nmlkj
1. O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala ; nmlkj
2. O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala ; nmlkj
3. Posibilitatea unui montaj mai usor in carter; nmlkj
4. Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente. nmlkjPage 38 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
67.Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficie nta
contragreutatilor montate in prelungirea bratelor a rborelui cotit al
unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortel e de inertie ale
maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele
intermediare de momentele interne; 3- la acelasi grad de uniformitate a
miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantu lui va fi mai mica; 4-
prin utilizarea contragreutatilor creste masa si sc ade pulsatia proprie;
5-prezinta complicatii tehnologice si constructive. Cele cinci
caracteristici au efecte pozitive si negative, dupa cum urmeaza:
68.Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidro dinamice a unui fus
incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe s uprafata fusului.
Acesta poate fi rezumat ca mai jos:
Maximizeaza
1. 1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive; nmlkj
2. 1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative; nmlkj
3. 1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative; nmlkj
4. 1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative. nmlkj
1. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul
cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa
planul radial determinat de punctul cu joc minim, i n apropierea caruia se
obtine si presiunea maxima; nmlkj
2. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul
cel mai redus, pentru ca apoi sa creasca si sa atin ga valori negative dupa nmlkjPage 39 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
69.Lungimea arborelui cotit este dependenta de numa rul de cilindri,
distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lu ngime cat mai mica,
aceasta prezentand:
70.In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc r ealizat din doua
bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenar ea cu virorul; in
figura s-au notat cu:
Maximizeaza planul radial determinat de punctul cu joc minim, i n apropierea caruia se
obtine si presiunea maxima;
3. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul
cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa
planul radial determinat de punctul cu joc minim, i n apropierea caruia se
obtine si presiunea maxima; nmlkj
4. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul
cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa
planul radial determinat de punctul cu joc minim, i n apropierea caruia se
obtine si presiunea minima. nmlkj
1. Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsat iei proprii si efectul
pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea supraf etei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra un gerii; nmlkj
2. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatie i proprii si efectul
negativ al reducerii lungimii prin micsorarea supra fetei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente negative asupra un gerii; nmlkj
3. Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul
negativ al reducerii lungimii prin micsorarea supra fetei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente negative asupra un gerii; nmlkj
4. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatie i proprii si efectul
pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea supraf etei de contact a
fusurilor in lagar, cu influente negative asupra un gerii. nmlkjPage 40 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
71.Figura CC 22 prezinta:
Maximizeaza
1. a-sector inelar de angrenare cu virorul; b-bolturi; c-pana transversala; d-
caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolt urilor; f-buloanele de
prindere a celor doua parti; nmlkj
2. a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prin dere a celor doua parti;
d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bo lturilor; f-sector inelar
de angrenare cu virorul; nmlkj
3. a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-boltu ri; c-pana transversala;
d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bo lturilor; f-sector inelar
de angrenare cu virorul; nmlkj
4. a-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; d-buloa nele de prindere a celor
doua parti; e-canal pentru cheia de tensionare a bo lturilor; f-sector inelar
de angrenare cu virorul. nmlkjPage 41 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
72.
Maximizeaza
1. Amortizor de vibratii torsionale; nmlkj
2. Amortizor de vibratii axiale; nmlkj
3. Lagarul axial; nmlkj
4. Volantul. nmlkj
Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui m otor naval lent. Precizati ce
reprezinta abscisa punctelor de intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei
proprii de gradul intai sau doi si dreptele care trec p rin origine corespunzãtoare
pulsatiei excitatiei de ordin armonic : oIIoIωω,
k
1. Pulsatiile critice ale motorului; nmlkj
2. Turatiile critice ale motorului; nmlkj
3. Pulsatiile de ruliu ale navei; nmlkj
4. Turatiile maxime si minime ale motorului. nmlkjPage 42 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
73.Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor
naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drept e verticale trasate cu
linie continua:
Maximizeaza
74.Conform figurii CC 24, fusul palier este solicit at la:
1. Turatiile critice ale motorului; nmlkj
2. Turatiile economice ale motorului; nmlkj
3. Turatiile maxime si minime ale motorului; nmlkj
4. Turatiile de mers in gol, respectiv cea maxima a mo torului. nmlkj
1. Incovoiere nmlkj
2. Incovoiere si torsiune; nmlkjPage 43 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
75.
Maximizeaza
3. Intindere si torsiune; nmlkj
4. Torsiune nmlkj
Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului
maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solic itarea de incovoiere a fusului
maneton:
1.
Momentul incovoietor in planul cotului dat
de forța si moment incovoietor in planul
tangential dat de forta ;
sZ
sT nmlkj
2.
Momentul incovoietor in planul cotului dat
de forțele si si moment incovoietor
in planul tangential dat de forta ; sZb rF′
sT nmlkj
3.
Momentul incovoietor in planul cotului dat
de forta si moment incovoietor in planul
tangential dat de forta ; b rF′
sT nmlkj
4. nmlkjPage 44 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
76.Conform schemei de calcul al unui cot al arborel ui cotit si a celei de
calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 2 5, putem preciza
solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in
planul cotului dat de fortele Zs si Fr si moment in covoietor in planul
tangential dat de forta Ts; cel doua momente sunt:
77.Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:
78.Chiulasa este organul motorului care indeplinest e rolul:
Momentul incovoietor in planul cotului dat
de forta si moment incovoietor in planul
tangential dat de fortele si . sT
sZb rF′
1. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant,
care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea
mai sigura; nmlkj
2. Constante in raport cu unghiul de manivela, se comp un si dau un moment
rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care
sectiunea este cea mai periclitata; nmlkj
3. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant,
care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea
mai periclitata; nmlkj
4. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant,
care se considera in planul orificiului de ungere, in care este nul. nmlkj
1. Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului ge neratorului; nmlkj
2. Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscari i de rotatie la arborele
port-elice; nmlkj
3. Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatii lor fortei de impingere
a elicei si transmiterea acestora structurii de rez istenta a navei; nmlkj
4. Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversare a sensului de rotatie
al arborelui cotit. nmlkjPage 45 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
79.In figura CC 26 se prezinta zona superioara a ci lindrului unui
motor naval modern, pentru care se cere valabilitat ea unuia dintre
raspunsurile urmatoare:
80.Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent . Se cere
precizarea afirmatiei celei mai corecte:
Maximizeaza 1. Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a
gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de f ixare, le transmite
blocului cilindrilor; nmlkj
2. Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor, ghi dand pistonul in
miscarea sa rectilinie alternativa; nmlkj
3. Etanseaza carterul motorului, nepermitand trecerea gazelor de ardere in
acesta; nmlkj
4. Inchide cilindrul la partea inferioara. nmlkj
1. Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas
corespunzator supapei de lansare pozitionata centra l; nmlkj
2. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, av and locas
corespunzator supapei de evacuare pozitionata centr al; nmlkj
3. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, av and locas
corespunzator injectorului pozitionat central; nmlkj
4. Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor. nmlkjPage 46 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
81.Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respe ctiv:
Maximizeaza
1. Chiulasa este realizata in constructie monobloc; nmlkj
2. Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiun i caracteristice: cea
superioara si cea inferioara, nmlkj
3. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa s uperioara si cea
inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane; nmlkj
4. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa s uperioara si cea
inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea
ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se pri n prezoane de chiulasa; nmlkj
1. Chiulasa superioara, supapa de siguranta, racordul pentru apa de racire; nmlkjPage 47 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
82.In figura CC 28:
Maximizeaza
83.In figura CC 29:
Maximizeaza 2. Supapa de siguranta, supapa de lansare, chiulasa in ferioara; nmlkj
3. Supapa de siguranta, injectorul, supapa de lansare; nmlkj
4. Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioar a. nmlkj
1. 2-supapa de evacuare; 5- capul pistonului; 7-manta de ungere piston; nmlkj
2. Fusta pistonului ; 8-camera de ardere; nmlkj
3. Injector; 4-chiulasa; nmlkj
4. Spatiu de racire; 6- prezon. nmlkjPage 48 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
84.Camasa cilindrului este solicitata la:
85.In figura CC 30:
Maximizeaza
1. 1-spatiu de racire chiulasa; 5-blocul coloanelor; nmlkj
2. 4- canale pentru circulatia apei de racire; nmlkj
3. 2- chiulasa; 6- bloc de cilindru; nmlkj
4. 3- cot pentru circulatia apei la chiulasa; 4- canal e pentru circulatia
uleiului de ungere. nmlkj
1. Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere , datorata fortei normale. nmlkj
2. Incovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei no rmale; nmlkj
3. Intindere, datorata presiunii gazelor si fortei nor male; nmlkj
4. Torsiunii, datorata presiunii gazelor. nmlkjPage 49 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
86.Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru moto rul naval lent;
pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:
Maximizeaza
1. 3-ferestre de evacuare; nmlkj
2. 2- ferestre de baleiaj; nmlkj
3. Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele d e evacuare; nmlkj
4. 5- clapeti de aer de baleiaj; 6-clapeti pe traseul de gaze. nmlkj
1. Camasa si spatiul de racire; nmlkj
2. Camasa si ungatorii; nmlkj
3. Canalele de racire practicate in camasa si ungatori i; nmlkjPage 50 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
87.In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racir e ale camasii. Care
dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile:
Maximizeaza
88.Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval
lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie . Precizati numarul
pozitiei care indica montantii:
Maximizeaza 4. Canalele de racire practicate in camasa si spatiul de racire. nmlkj
1. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa
de mare; nmlkj
2. Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire; nmlkj
3. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este uleiul; nmlkj
4. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa
tehnica. nmlkjPage 51 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
89.Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati
care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:
Maximizeaza
1. 3; nmlkj
2. 4; nmlkj
3. 1; nmlkj
4. 7. nmlkj
1. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel infer ior fiind continut in
rama de fundatie; nmlkj
2. Lagarul este realizat in constructie monobloc cilin drica, tip bucsa; nmlkjPage 52 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
90.Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia:
Maximizeaza
91.Blocul coloanelor este solicitat la:
3. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel super ior fiind fiind continut
in rama de fundatie; nmlkj
4. Lagarul este continut in rama de fundatie si in blo cul cilindrilor. nmlkj
1. 7; nmlkj
2. 5; nmlkj
3. 8; nmlkj
4. 1. nmlkj
1. Comprimare de catre componenta normala a rezultante i dintre forta de
presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si
la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor; nmlkj
2. Doar la comprimare de catre forta de presiune a gaz elor; nmlkj
3. Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre fo rta de presiune a gazelor
si cea de inertie a maselor in miscare de translati e; nmlkj
4. Incovoiere de catre componenta normala a rezultante i dintre forta de
presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si
la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea
tirantilor. nmlkjPage 53 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
92.Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul c oloanelor:
93.Forta de presiune a gazelor solicita rama de fun datie la:
94.Tirantii sunt organele motorului care indeplines c rolul:
95.Deformatia liniara a tirantului este:
1. La motoarele in doi timpi cu carter uscat; nmlkj
2. La motoarele in doi timpi cu carter umed; nmlkj
3. La motoarele de propulsie cuplate direct cu propuls orul; nmlkj
4. La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare. nmlkj
1. Torsiune nmlkj
2. Incovoiere nmlkj
3. Intindere nmlkj
4. Forfecare nmlkj
1. Fac legatura dintre piston si biela prin capul de c ruce, la motoarele in doi
timpi; nmlkj
2. Strang chiulasa de blocul cilindrilor; nmlkj
3. Strang structura de rezistenta a motorului pe ansam blu; nmlkj
4. Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la mo toarele in doi timpi. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
214
dπEFL∆L ⋅⋅= nmlkj
2. nmlkjPage 54 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
96.Coeficientul de elasticitate al tirantului este:
21
34DπEFL∆L ⋅⋅=
3.
314
dπEFL∆L ⋅⋅= nmlkj
4.
21
4DπEFL∆L ⋅⋅= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
LAEcT⋅= nmlkj
2.
ALEcT⋅= nmlkj
3.
LAEcT⋅=2 nmlkj
4.
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
nmlkjPage 55 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
97.Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strang erea tirantilor se
face:
98.Elementul prezentat in figura CC 34 este:
Maximizeaza
1. In ordinea numerotarii cilindrilor; nmlkj
2. De la mijloc spre extremitati; nmlkj
3. De la extremitati spre mijloc; nmlkj
4. Indiferent. nmlkj
1. Supapa de siguranta de pe chiulasa; nmlkj
2. Supapa de lansare; nmlkj
3. Supapa de siguranta a carterului; nmlkj
4. Purja cilindrului. nmlkjPage 56 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
99.In timpul functionarii motorului, tirantii si an samblul partilor
stranse de acestia sunt supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la:
100.Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a
motorului este:
101.Rigiditatea tirantului este:
102.Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorul ui ZA40/48, care
prezinta:
Maximizeaza 1. O intindere suplimentara si o comprimare suplimenta ra; nmlkj
2. O comprimare suplimentara, respectiv o intindere su plimentara; nmlkj
3. Ambele la o intindere suplimentara; nmlkj
4. Ambele la o comprimare suplimentara. nmlkj
1. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; nmlkj
2. Forta de inertie a maselor in miscare de translatie e; nmlkj
3. Forta de presiune a gazelor; nmlkj
4. Rezulatanta dintre fortele de la b) si c). nmlkj
1. Proportionala cu lungimea sa si invers proportional a cu aria sectiunii
transversale; nmlkj
2. Proportionala cu aria sectiunii sale transversale s i invers proportionala cu
lungimea sa; nmlkj
3. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudin al al materialului din
care este confectionat; nmlkj
4. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudin al al materialului din
care este confectionat si cu aria sectiunii sale tr ansversale si invers
proportionala cu lungimea sa. nmlkjPage 57 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
103.Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorul ui ZA40/48, care
prezinta:
Maximizeaza
1. Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de e vacuare montata central
in chiulasa, camasa avand practicate ferestre de ba leiaj; nmlkj
2. Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare; nmlkj
3. Patru prezoane de monatre pe blocul cilindrilor, in jector central si ferestre
de admisie si evacuare practicate la partea inferio ara a camasii; nmlkj
4. Robinet de purja si patru supape: doua de admisie s i doua de evacuare. nmlkj
1. Un asa-numit fund dublu, propice racirii supapelor si injectorului; nmlkjPage 58 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
104.Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorul ui ZA40/48, care
prezinta:
Maximizeaza
105.Figura CC 36 reda blocul individual aferent mot orului de putere
mare Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt
corecte:
Maximizeaza 2. Geometrie identica pentru locasurile supapelor de a dmisie si a celor de
evacuare; nmlkj
3. Fiabilitate sporita la functionarea pe combustibil marin greu prin racirea
speciala a scaunelor supapelor; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Etansare buna prin intermediul formei simetrice a s ediilor supapelor si
locasurilor corespunzatoare, ca si prin simetria cu rgerii apei de racire; nmlkj
2. Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorit a trecerii radiale a
agentului de racire in jurul insertiilor sediilor d e supapa; nmlkj
3. Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcur i de supapa concentrice; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkjPage 59 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
106.Figura CC 36 reda blocul individual aferent mot orului de putere
mare Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile urmatoar e sunt corecte:
Maximizeaza
1. 1-camasa; 2-prezoane prindere camasa de bloc; 3-blo c; 4-spatiu pentru
ungator; 5-spatiu superior de racire din bloc; nmlkj
2. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare ; 7-canal de legatura
intre 5 si 8; 8-spatiu inferior de racire din bloc; 9-garnituri de etansare din
cauciuc (pe partea de apa); 10-canal central de sca pare a gazelor; nmlkj
3. 11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaz e; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; 14 -orificii si canale de
ungere; 15-inel al spatiului de racire; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
Page 60 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOM AIN\Local Settings\Tem …
107.
Maximizeaza
1. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare ; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; nmlkj
2. 6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare
dinspre ferestrele de evacuare; 13-brau de etansare ; nmlkj
3. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare ; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13- canal central de sc apare a gazelor; nmlkj
4. Nici una dintre cele de mai sus. nmlkj
Consideram camasa supusa la incovoiare datorita fortei normal e maxime (fig. CC
37), care actioneaza la distanta de extremitatea inferioara a camasii , fiind lungimea
acesteia; tensiunea maxima de incovoiere este:
maxN
a l
1.
eiei
DDDNlab
44max
max−=σ nmlkj
2.
eiei
DDDNlab
44max
max
16−π=σ nmlkj
3. nmlkjPage 61 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
108.Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de
incovoiere a blocului coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea
ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii xx , tensiunea maxima
de încovoiere este data de relatia:
Maximizeaza
eiei
DDDNabl
44max
max
16−π=σ
4.
max44
max16
NlabDDD
eie
i−π
=σ nmlkj
1.
xxxxiabWlNmax=σ nmlkj
2. nmlkjPage 62 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
109.In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri d e carter pentru
motoare semirapide. Astfel, structura din figura CC 39,a are
particularitatile:
Maximizeaza
maxNlabWxx
xxi=σ
3.
xxxxiWlabNmax=σ nmlkj
4.
xxxxibWalNmax=σ nmlkj
1. Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este
eliminata si inlocuita printr-o cutie de tabla subt ire, in care se colecteaza
uleiul; nmlkj
2. Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motor ului pe fundatie; nmlkj
3. Constructia se foloseste pentru motoare mici si uso are; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 63 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
110.Constructia din figura CC 39,b este caracteriza ta prin:
Maximizeaza
111.In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindril or se caracterizeaza
prin urmatoarele elemente:
Maximizeaza
1. Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a c arterului, blocul
cilindrilor fiind insurubat pe fata superioara a ca rterului; nmlkj
2. Turnarea placii si a carterului, precum si prelucra rea locasurilor pentru
cuzinetii lagarelor arborelui cotit intampina greut ati; nmlkj
3. Constructia se utilizeaza la motoarele navale in co nstructii usoare, in care
carterul si placa de fundatie se realizeaza din ele mente de otel turnate,
sudate intre ele si imbracate tot prin sudura cu ta ble; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 64 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
112.O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai
mare.a blocului, carterului si placii de fundatie d in piese distincte este
reprezentata in figura CC 39,d,caracterizata prin u rmatoarele
elemente:
Maximizeaza
1. Sunt executati dintr-o singura bucata; nmlkj
2. Aceasta este separata de placa de fundatie printr-u n plan orizontal, la
nivelul arborelui cotit; nmlkj
3. Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200-500 mm diametru; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
Page 65 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
113.O solutie pentru blocul coloanelor motorului na val Sulzer RND90,
impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de
tiranti, este redata in figura CC 40, in care
Maximizeaza
114.O solutie pentru blocul coloanelor motorului na val Sulzer RND90, 1. Placa de fundatie are forma asemanatoare cu cea din figura CC 39,c,
carterul este format dintr-o serie de suporti prins i cu suruburi pe placa de
fundatie deasupra fiecarui cuzinet al lagarelor de pat si, pe fata
superioara, la blocul cilindrilor; nmlkj
2. Intreaga carcasa se poate asemana cu o grinda forma ta din doua talpi:
placa de fundatie si blocul cilindrilor, legate int re ele prin montanti in
planul cuzinetilor lagarelor palier; nmlkj
3. Pe ambele fete laterale ale carcasei sunt prevazute capace de vizitare,
pentru inspectarea articulatiilor mecanismelor moto are; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. 1-blocul coloanelor; 2-tirant; 3-cleme de imobiliza re a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 blocul cilind rilor; nmlkj
2. 1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3-cleme de imobiliz are a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloan elor; nmlkj
3. 1-blocul cilindrilor; 2-blocul coloanelor; 3-cleme de imobilizare a
tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vi zitare; 6 tirant; nmlkj
4. 1-tirant; 2-blocul cilindrilor; 3-cleme de imobiliz are a tirantilor; 4-stifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloan elor; nmlkjPage 66 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de
tiranti, este redata in figura CC 40, in care
Maximizeaza
115.O solutie pentru blocul coloanelor motorului na val Sulzer RND90,
impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de
tiranti, este redata in figura CC 40, in care
Maximizeaza
1. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-brat arbo re cotit; 10-rama de
fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-
supapa de siguranta carter; nmlkj
2. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet d e pat; 10-supapa de
siguranta carter; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore
cotit; 13- rama de fundatie; nmlkj
3. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet d e pat; 10-rama de
fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-
supapa de siguranta carter; nmlkj
4. 7-stif blocare piulita strangere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de
fundatie; 11-suruburi capac superior lagar de pat; 12-brat arbore cotit; 13-
supapa de siguranta carter. nmlkjPage 67 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
116.In figura 41:
Maximizeaza
1. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisi era; 17-laina ghidare
patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina
ghidare patina pe directie radiala; nmlkj
2. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisi era; 17-opritor al
deplasarii axiale a patinei; 18-laina ghidare patin a pe directie axiala; 19-
laina ghidare patina pe directie radiala; nmlkj
3. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisi era; 17-laina ghidare
patina pe directie radiala; 18-opritor al deplasari i axiale a patinei; 19- laina
ghidare patina pe directie axiala; nmlkj
4. 14-stift fixare glisiera; 15-scut metalic; 16-glisi era; 17-laina ghidare
patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina
ghidare patina pe directie radiala. nmlkjPage 68 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
117.In figura CC 42:
Maximizeaza
1. 4- tirant; 5- bolt pentru strangerea piulitei; nmlkj
2. 1-blocul de cilindri; 3- baia de ulei; nmlkj
3. 2- blocul coloanelor; 8- dispozitiv hidraulic pentru strangerea prezoanelor
de chiulasa; nmlkj
4. 2-placa de baza ; 7- dispozitiv hidraulic pentru al ungirea tirantilor. nmlkj
1. 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 3- flansa longitudinala; nmlkj
2. 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 5- gauri pentru tiranti; nmlkj
3. 2- cricuri pentru fixarea capacului lagarului palie r; 5-gauri pentru tiranti; nmlkjPage 69 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
118.In figura CC 43:
Maximizeaza
119.In figura CC 44:
Maximizeaza 4. 1-coloana; 6-perete transversal al blocului coloane lor. nmlkj
1. presetupa tijei pistonului; 8- boltul capului de cr uce; nmlkj
2. 4- clapeti pe refulare; 5-pistonul pompei de baleia j; nmlkj
3. 1-f erestre de evacuare; 3- colector de gaze; nmlkj
4. 8-capul bielei; 9-tija bielei. nmlkjPage 70 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
120.In figura CC 45:
Maximizeaza
1. 9-compresor de aer; 13-cricuri pentru ridicarea blo cului coloanelor; nmlkj
2. 10- capul pistonului; 3- cama de injectie; nmlkj
3. 10- capul pistonului; 14-capul bielei; nmlkj
4. 8-capul bielei; 9-tija bielei. nmlkj
1. 2- pozitia pistonului de rezerva; 3- tija pompei de injectie; nmlkj
2. 4- cama supapai de admisie; nmlkj
3. 5-presetupa tijei pistonului; 7- picciorul bielei; nmlkj
4. 1-culbutor; 6- tija bielei. nmlkjPage 71 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
121.In figura CC 46:
Maximizeaza
122.In figura CC 47:
Maximizeaza
1. 4- canal de ulei pentru ungere maneton; 7- iesire apa de la racire pistoane; nmlkj
2. 10-tija pistonului; 11- cama pentru supapa de evacu are; 14-colector de
gaze; nmlkj
3. 8-boltul capului de cruce; 9-cama supapei de admisi e; nmlkj
4. Blocul coloanelor; 3- laina de compresie; 13-supapa de lansare. nmlkj
Page 72 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
123.In figura CC 48:
Maximizeaza
124.In figura CC 49:
Maximizeaza 1. Clapet rotitor pe baleiaj; 9-ferestre de baleiaj; nmlkj
2. 2-clapeti pe baleiaj; 4-supapa de siguranta; 8-baia de ulei; nmlkj
3. Clapet rotitor pe traseul de evacuare; 10-ferestre de evacuare; nmlkj
4. Canal de ulei pentru ungere cuzinetii piciorului bi elei; 8-rama de fundatie. nmlkj
1. 3- canal pentru racirea pistonulu; 6-glisiera; nmlkj
2. 5- canal de ungere bolt cap de cruce; 7-colector ap a de racire pistoane; nmlkj
3. Colector de aer; 4- presetupa tijei pistonului; nmlkj
4. 1-colector de gaze; 2- colector de aer; 7- ditribui tor de apa racire cilindri. nmlkjPage 73 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
125.Mecanismul biela-manivela este normal axat atun ci cand:
126.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor :
Maximizeaza
1. Racirea aerului de baleiaj si supraalimentare in do ua trepte; 6-patina
unilaterala; nmlkj
2. 1-turbina cu gaze; 7- tija bielei; pompa de baleiaj cu simplu efect; nmlkj
3. 3- colector de gaze; 9- pistonul disc al pompei de baleiaj; 6- glisiera; nmlkj
4. Sistem de baleiaj si supraalimentare in serie; 2- c ompresor de aer pentru
instalatia de racire pistoane. nmlkj
1. Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotati e a arborelui cotit; nmlkj
2. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; nmlkj
3. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face
un unghi de 45 grd cu aceasta; nmlkj
4. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face
un unghi de 180 grd cu aceasta. nmlkjPage 74 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
127.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor :
Maximizeaza
1. Normal axat; nmlkj
2. Normal dezaxat; nmlkj
3. Ambele variante anterioare si cu cap de cruce; nmlkj
4. Ambele variante anterioare si cu piston flotant. nmlkj
1. Cu biela principala si biele secundare specifice mo toarelor in V; nmlkj
2. Cu biela principala si biele secundare specifice mo toarelor in stea; nmlkj
3. Cu mecanism normal si cap de cruce; nmlkj
4. Cu mecanism normal si piston flotant. nmlkjPage 75 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
128.In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta , respectiv:
Maximizeaza
129.Figura DIN 3 este specifica:
Maximizeaza
1. 1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala; nmlkj
2. 1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete; nmlkj
3. 1-piston; 2-biela principala; 3-bielete; nmlkj
4. 1-piston; 2-bielete; 3-biela principala. nmlkj
Page 76 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
130.Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelo r in stea, se
caracterizeaza prin existenta:
Maximizeaza
131.In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:
Maximizeaza 1. Motoarelor in V; nmlkj
2. Motoarelor in stea; nmlkj
3. Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore co tit; nmlkj
4. Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti. nmlkj
1. Pistoanelor opuse in fiecare cilindru; nmlkj
2. Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru; nmlkj
3. Bielei principale si bieletelor; nmlkj
4. Ambele raspunsuri de la b) si c). nmlkjPage 77 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
132.Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza
prin:
133.Ipotezele de baza in analiza cinematicii si din amicii mecansmului
motor sunt:
1. Cu piston flotant; nmlkj
2. Cu piston flotant si excentricitate (mecanism norma l dezaxat); nmlkj
3. Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism nor mal); nmlkj
4. Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism norma l). nmlkj
1. Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindr u si baleiaj in
echicurent; nmlkj
2. Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilin dru si baleiaj in
echicurent; nmlkj
3. Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilin dru si baleiaj in
contracurent; nmlkj
4. Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla. nmlkj
1. Regim stabilizat de functionare a motorului; nmlkj
2. Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit; nmlkj
3. Ambele ipoteze de la a) si b); nmlkj
4. Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mec anismul motor
normal. nmlkjPage 78 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
134.
135.
Pozitia manivelei la un moment dat este datã
de unghiul de rotatie , corelat cu timpul în
care acest spatiu unghiular este parcurs si
viteza unghiularã a arborelui cotit prin
relatia:
α
t
ω
1.
;
tω=α nmlkj
2.
;
t/ω=α nmlkj
3.
;
ω=α/t nmlkj
4.
.
tdd/ω=α nmlkj
Notând cu poziția manivelei la un
moment dat, cu timpul în care este parcurs
acest spatiu unghiular si cu viteza
unghiularã a arborelui cotit, atunci aceasta
din urmã este datã de relatia: α
t
ωPage 79 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
136.In ipoteza miscarii circular uniforme a manivel ei, acceleratia
acesteia se compune din:
137.Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta
parcursa de piston:
1.
;
.constt=α=ω nmlkj
2.
;
.constdtd=α=ω nmlkj
3.
;
.constdtd≠α=ω nmlkj
4.
.constt≠α=ω nmlkj
1. Acceleratia normala (centripeta); nmlkj
2. Acceleratia normala (centrifuga); nmlkj
3. Acceleratie normala si unghiulara; nmlkj
4. Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora). nmlkj
1. De la axa de rotatia la punctul mort interior; nmlkj
2. De la axa de rotatia la punctul mort exterior; nmlkj
3. De la punctul mort interior la cel exterior; nmlkjPage 80 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
138.Deplasarea instantanee a pistonului mecanismulu i motor normal
axat este distanta parcursa de piston
139.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanis mului motor
normal este:
140.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanis mului motor cu
biela principala si biele secundare este:
141.Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismu lui motor cu
biela principala si biele secundare este
4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonu lui de manivela la cel
mai de jos. nmlkj
1. De la axa de rotatia la pozitia sa momentana; nmlkj
2. De la punctul mort interior la pozitia sa momentana ; nmlkj
3. De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana ; nmlkj
4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonu lui de manivela la
pozitia sa momentana. nmlkj
1. ½ din cursa pistonului; nmlkj
2. dublul cursei pistonului; nmlkj
3. ¼ din cursa pistonului; nmlkj
4. Egala cu cursa pistonului. nmlkj
1. 1/2 din cursa pistonului; nmlkj
2. Dublul cursei pistonului; nmlkj
3. ¼ din cursa pistonului; nmlkj
4. Egala cu cursa pistonului. nmlkj
1. Nula, obtinuta la punctele moarte; nmlkj
2. Egala cu 1/2 din cursa pistonului; nmlkj
3. Egala cu cursa pistonului; nmlkjPage 81 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
142.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, p istonul a efectuat:
143.Atunci cand manivela s- a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai
mult de 1/2 din cursa pistonului, datorita:
144.
4. Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC. nmlkj
1. O cursa intreaga; nmlkj
2. 1/2 din cursa; nmlkj
3. Dubul cursei pistonului; nmlkj
4. Mai mult de 1/2 din cursa pistonului. nmlkj
1. Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela ; nmlkj
2. Lungimii finite a bielei; nmlkj
3. Lungimii infinite a bielei; nmlkj
4. Observatia este valabila numai pentru mecanisme nor male. nmlkj
Notand cu , coeficientul de
alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale
manivelei pentru care viteza pistonului
înregistreaza valori extreme (maximã si
minimã) sunt:
LR/=λ
1.
;
α−π=αλλ++−=α
1 21
24811arccos2
extrp extrpextrp
w ww nmlkj
2. nmlkjPage 82 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
145.Practic, pozitia manivelei mecanismului motor n ormal axat pentru
care viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand:
146.Viteza medie a pistonulei este:
147.Acceleratia pistonului este nula acolo unde: ;
α−π= αλλ+−−=α
1 21
24811arccos2
extrp extrpextrp
w ww
3.
;
α+π= αλλ++−=α
1 21
24811arccos2
extrp extrpextrp
w ww nmlkj
4.
.
α+π= αλλ+−−=α
1 21
24811arccos2
extrp extrpextrp
w ww nmlkj
1. Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalt e; nmlkj
2. Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare; nmlkj
3. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregist reaza valoare maxima; nmlkj
4. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregist reaza valoare minima. nmlkj
1. Direct proportionala cu cursa pistonului; nmlkj
2. Invers proportionala cu cursa pistonului; nmlkj
3. Invers proportionala cu cursa pistonului; nmlkj
4. Direct proportionala cu cursa pistonului si cu tura tia motorului. nmlkjPage 83 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
148.Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atu nci cea a acceleratiei
este:
149.
1. Viteza pistonului este maxima; nmlkj
2. Viteza pistonului este minima; nmlkj
3. Viteza pistonului este nula; nmlkj
4. Independenta de viteza pistonului. nmlkj
1. Maxima; nmlkj
2. Minima; nmlkj
3. Indiferenta de valoarea vitezei; nmlkj
4. Extrema (maxima sau minima). nmlkj
Valoarea coeficientul de alungire a bielei
pentru care acceleratia pistonului
înregistreaza o valoare de minim
suplimentara este:
λ
1.
;
4 / 1<λ nmlkj
2.
;
4 / 1>λ nmlkj
3.
;
4 / 1=λ nmlkj
4.
.
2 / 1=λ nmlkjPage 84 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
150.Valorile de extrem pentru acceleratia pistonulu i sunt realizate,
uzual, in situatii:
151.Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare
extrema pentru:
152.Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:
153.Acceleratia pistonului inregistreaza valori ext reme in pozitia
mecanismului motor:
154.Viteza unghiulara medie si viteza medie a pisto nului sunt:
1. Pistonul la punctul mort interior; nmlkj
2. Pistonul la punctul mort exterior; nmlkj
3. Pistonul la punctele moarte; nmlkj
4. Pistonul la ½ din cursa. nmlkj
1. Forta de presiune a gazelor; nmlkj
2. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; nmlkj
3. Forta de inertie a maselor in miscare de translatie ; nmlkj
4. Momentul motor. nmlkj
1. Plan-paralela; nmlkj
2. Alternativa; nmlkj
3. Circular uniforma; nmlkj
4. Circular accelerata. nmlkj
1. La punctele moarte; nmlkj
2. Pentru care viteza este maxima; nmlkj
3. Pentru care viteza este nula; nmlkj
4. Pentru care biela este perpendiculara pe manivela. nmlkjPage 85 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
155.
Notatii: – turatia; S[m] – cursa
pistonului. [ ]minrot/n
1.
;
602
30 ⋅= =Sπnw;πSωpm nmlkj
2.
;
3030Snw;πnωpm= = nmlkj
3.
;
302
30 ⋅= =Sπnw;πSωpm nmlkj
4.
.
3060Snw;πnωpm= = nmlkj
Raportul dintre și ωmed este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
medpw
1.
;
πD
ωw
medpmed= nmlkjPage 86 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
156.Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor
normal si axat este:
2.
;
πS
ωw
medpmed= nmlkj
3.
;
πD
ωw
medpmed
2= nmlkj
4.
.
πS
ωw
medpmed
2= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
( ) ( )
−−+ −⋅= αλλαRxp22sin111cos1 nmlkj
2.
;
( ) ( )
−++ +⋅= αλλαRxp22sin1121cos1 nmlkj
3. nmlkjPage 87 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
157.Expresia aproximativa a deplasarii pistonului p entru un mecanism
motor normal si axat este:
;
( ) ( )
−++ −⋅= αλλαRxp22sin111cos1
4.
.
( ) ( )
−−+ +⋅= αλλαRxp22sin111cos1 nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
( ) ( )
++ −⋅= αλαRxp 2cos14cos1 nmlkj
2.
.
( ) ( )
−+ −⋅= αλαRxp 3cos14cos1 nmlkj
3.
;
( ) ( )
−+ −⋅= αλαRxp 2cos14cos1 nmlkj
4.
.
( ) ( )
++ −⋅= αλαRxp 3cos14cos1 nmlkjPage 88 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
158.Distanta dintre axa boltului capului de cruce s i axa palierului se
determina:
159.Viteza aproximativa a pistonului este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
()
ββαRdcoscos+⋅= nmlkj
2.
;
()
ββαRdsinsin+⋅= nmlkj
3.
;
()
ββαRdcoscos−⋅= nmlkj
4.
.
()
gββαRdcotcos+⋅= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. nmlkjPage 89 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
160.
;
= αλα+Sωwp 2sin2sin
2.
;
= αλα+Rωwp 2sin2sin nmlkj
3.
;
( )αα+λRωwp 2sinsin= nmlkj
4.
.
= αλα-Rωwp 2sin2sin nmlkj
Pentru un motor naval semirapid, cu
principalele dimensiuni – cursa pistonului,
– lungimea bielei si -turația, sa se
determine unghiul de manivela pentru care
biela este aproximativ perpendicularã pe
manivelã:
S
L n
1.
;481122
max
+−
=α
LSLS
arccos
pw nmlkj
2. nmlkjPage 90 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
161.Acceleratia aproximativa a pistonului este:
;221122
max
++−
=α
LSLS
arccos
pw
3.
;221122
max
++−
=α
LSLS
arcsin
pw nmlkj
4.
;221122
max
+−
=α
LSLS
arccos
pw nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
( )αλαωRap 2coscos2+ ⋅= nmlkj
2.
;
( )αλαωRap 3sinsin2+ ⋅= nmlkj
3. nmlkjPage 91 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
162.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi
reprezinta:
163.Viteza unghiulara medie se determina cu relatia :
;
( )αλαωRap 2coscos2+ ⋅=
4.
.
( )αλαωRap 2sinsin2+ ⋅= nmlkj
1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor si boltului; nmlkj
2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor, boltului si
masa bielei raportata la picior; nmlkj
3. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor, boltului si
masa bielei raportata la cap; nmlkj
4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor, tijei
pistonului si capul de cruce. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
ω = πn / 120; nmlkj
2.
ω = πn / 60;
nmlkj
3.
ω = πn / 30;
nmlkj
4. nmlkjPage 92 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
164.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi
reprezinta:
165.Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manive lei, solicitata de
fortele de inertie a maselor în miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale,
acestea sunt:
Maximizeaza
ω = πn / 90.
1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor si boltului; nmlkj
2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor, boltului si
masa bielei raportata la picior; nmlkj
3. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor, boltului si
masa bielei raportata la cap; nmlkj
4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale seg mentilor, tijei
pistonului si capul de cruce. nmlkj
1. nmlkjPage 93 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
166.
Maximizeaza Forta centrifuga de inertie a masei
manetonului este , iar a unui
brat ;
2ω−=RmFmrm
2
'' ρω−=brbmF
2.
Forta centrifugã de inertie a masei bratului
, iar a manetonului
; 2ω−=RmFmrm
2
'' ρω−=brbmF nmlkj
3.
Forta centrifuga de inertie a întregii
manivele este , iar a unui
brat ; 2ω−=RmFmrm
2
'' ρω−=brbmF nmlkj
4.
Forta centrifuga de inertie a intregii
manivele este , iar a
manetonului . 2ω−=RmFmrm
2
'' ρω−=brbmF nmlkjPage 94 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
167.
În figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivele i cu forte centrifuge de inertie. Pentru
cea aferenta bratului, se calculeaza masa fictiva r aportata la maneton, cu relatia urmatoare,
tinând cont de pozitia centrului de masã al bratulu i , de raza de manivelã R si de masa
reala a bratului :
ρ
'bm
1.
;
ρ=Rmmbmb '' nmlkj
2.
;
Rmmbmbρ='' nmlkj
3.
;
' '5 . 1bmbmm= nmlkj
4.
.
' '5 . 0b mbmm= nmlkjPage 95 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
168.Suma maselor in miscare alternativa la motoarel e in patru timpi
este data de:
169.Suma maselor in miscare alternativa la motoarel e in doi timpi este
data de:
Deoarece forta de presiune a gazelor si
fortele de inertie ale maselor în miscare
alternativa actioneaza în lungul axei
cilindrului, ele se vor compune vectorial si
modulul va fi dat de suma algebrica a celor
douã forte, generand o forta rezultanta F,
aplicata de piston în articulatie, datã de
relatia: pF
aF
1.
;
apFFF −= nmlkj
2.
;
apFFF +−= nmlkj
3.
;
apFFF += nmlkj
4.
.
apFFF −−= nmlkj
1. Masa grupului piston; nmlkj
2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; nmlkj
3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; nmlkj
4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. nmlkjPage 96 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
170.Forta care incarca fusul maneton este rezultant a vectoriala dintre:
171.Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta
vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie
bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta re zultanta este nula,
inseamna ca:
172.Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in
proportiile aproximative:
173.
1. Masa grupului piston; nmlkj
2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; nmlkj
3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; nmlkj
4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. nmlkj
1. Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea d in lungul sau; nmlkj
2. Forta din lungul bielei si forta centrifuga de iner tie bielei raportate la
maneton; nmlkj
3. Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si compl ementare; nmlkj
4. Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a mas elor in miscare
alternativa. nmlkj
1. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxim a; nmlkj
2. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minim a; nmlkj
3. Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nul a; nmlkj
4. Prima forta este nula. nmlkj
1. 25% la picior si 75% la cap; nmlkj
2. 75% la picior si 25% la cap; nmlkj
3. 100% la cap; nmlkj
4. 25% la picior, 25% in tija si 50% la cap. nmlkjPage 97 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
174.
Maximizeaza Fie un MAC naval pentru care se cunosc
urmatoarele caracteristici geometrice si
functionale: raza manivelei R[m], lungimea
bielei L[m], turatia n [rot/min]. Sã se
determine expresia accelerației
pistonului pentru valoarea αmax a unghiului
de rotatie a manivelei.
pa
1.
;
( )
α +α
π=α=αmax max2
max 2cos cos30 LRR ap nmlkj
2.
;
( )
α +α
π=α=αmax max2
max 2cos1cos30 Lnap nmlkj
3.
;
( )
α +α
π=α=αmax max2
max cos2cos30 LR nR ap nmlkj
4.
.
( )
α +α
π=α=αmax max2
max 2cos cos30 LR nR ap nmlkjPage 98 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
175.
Pentru determinarea centrului de masã al bielei unu i motor cu functionare in patru timpi
prin metoda cantaririi se utilizeaza o masa adition alã notata cu , conform figurii DIN 5.
Cunoscand lungimea bielei , masa bielei si masa S a se determine . 1m
L bm1m pL
1.
;21LmmmL
bb
p−= nmlkj
2.
;221LmmmL
bb
p−= nmlkj
3.
;1LmmmL
bb
p+= nmlkj
4.
.21LmmmL
bb
p+= nmlkjPage 99 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
176.Componenta normala pe camasa cilindrului a rezu ltantei fortei de
presiune a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa
produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea
acestei forte:
Presupunand cunoscute marimile: raza
manivelei R[m], lungimea bielei L[m],
turatia motorului n[rot/min], sa se determine
forta totala aplicata in articulatia pistonului,
dacã se cunosc suplimentar: masa grupului
piston mp[kg] si a bielei mb[kg], raportul ξ al
maselor bielei aferente pistonului, respectiv
manetonului, presiunea pmax din cilindru
pentru unghiul αmax . Se va neglija presiunea
din carter.
1.
;2cos cos301max max2
α +α
π
+ξξ+=LR nRmmFb p nmlkj
2.
( ) ;2cos cos30 4max max2
max2
α +α
π⋅ + −π=LR nRmmpDFbp nmlkj
3.
;2cos cos301 4max max2
max2
α +α
π
+ξξ+−π=LR nRmmpDFb p nmlkj
4.
.cos2cos301 4max max2
max2
α +α
π
+ξξ+−π=LR nRmmpDFb p nmlkjPage 100 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
177.La trecerea motorului de la un regim caracteriz at prin turatia n1
la altul caracterizat prin turatia n2, raportul for telor de inertie ale
maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanis m motor:
178.Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu
relatia:
1. Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alt ernativa; nmlkj
2. Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in
cilindru; nmlkj
3. Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor; nmlkj
4. Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie. nmlkj
1. Ramane constant; nmlkj
2. Este egal cu raportul turatiilor; nmlkj
3. Este egal cu cubul raportului turatiilor; nmlkj
4. Este egal cu patratul raportului turatiilor; nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
( )SppDπFp ⋅−⋅⋅=02
4 nmlkj
2.
;
( )cart p ppDπF +⋅⋅=42 nmlkj
3.
;
( )SppDπFp ⋅−⋅⋅=02
4 nmlkjPage 101 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
179.Contragreutatile prevazute in prelungirea fieca rui brat de
manivela la motoarele in patru timpi au rolul:
180.Forta de inertie a maselor cu miscare de transl atie se determina:
4.
.
( )cart p ppDπF −⋅⋅=42 nmlkj
1. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in mi scare de rotatie; nmlkj
2. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in mi scare de translatie; nmlkj
3. De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si
mometele acestora, realizand in acelasi timp si des carcarea momentelor
interne ce incarca fusurile palier; nmlkj
4. De a echilibra momentele fortelor de inertie ale ma selor in miscare de
translatie. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
− ⋅⋅−= αλαωRmFTit 2cos1cos2 nmlkj
2.
.
( )αλαωRmFTit 2coscos2± ⋅⋅−= nmlkj
3.
;
+ ⋅⋅−= αλαωRmFTit 2cos1cos2 nmlkj
4. nmlkjPage 102 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
181.Forta tangentiala se determina cu relatia
182.Forta de inertie a maselor cu miscare de rotati e este:
.
( )αλαωRmFTit 2coscos2+ ⋅⋅−=
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
()
ββαFTcossin+⋅= nmlkj
2.
;
()
αβαFTcossin−⋅= nmlkj
3.
;
()
αβαFTcossin+⋅= nmlkj
4.
.
()
ββαFTcossin−⋅= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. nmlkjPage 103 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
183.Componenta din biela a fortei rezultante este:
;
2ωRmFROTir ⋅⋅ −=
2.
;
ωSmFROTir ⋅⋅ −= nmlkj
3.
;
αSmFROTir ⋅⋅ −= nmlkj
4.
.
ωDmFROTir ⋅⋅ −= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
FβBsin= nmlkj
2.
;
βFBcos= nmlkj
3.
;
FtgβB= nmlkj
4. nmlkjPage 104 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
184.Componenta normala a fortei rezultante este:
185.Forta de inertie a maselor in miscare alternati va este:
186.Momentul motor este: .
FctgβB=
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
β⋅=tgTN nmlkj
2.
;
βtgFN⋅= nmlkj
3.
N= T ⋅ ctg β; nmlkj
4.
.
FβBsin= nmlkj
1. Proportionala cu viteza pistonului; nmlkj
2. Proprtionala cu deplasarea pistonului; nmlkj
3. Invers proportionala cu acceleratia pistonului; nmlkj
4. Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn sch imbat. nmlkjPage 105 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
187.Momentul de rasturnare este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
()
ββαRFMmcossin+⋅⋅= nmlkj
2.
()
αβαSFMmcossin−⋅⋅= nmlkj
3.
()
ββαRFMmcossin−⋅⋅= nmlkj
4.
()
1cossin
+−⋅⋅=αβαRFMm nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
()
ββαRFMrãssincos+⋅⋅= nmlkj
2. nmlkjPage 106 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
188.Daca un motorul are 8 cilindri in linie si func tionare in patru
timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzist a momentele de
ruliu (rasturnare) sunt:
189.Perioada momentului motor policilindric este:
190.Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se
caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al mom entului motor,
definit prin intermediul valorilor momentului maxim , minim si mediu,
conform relatiei:
()
ββαRFMrãscossin+⋅⋅=
3.
()
ββαRFMmcossin−⋅⋅= nmlkj
4.
()
1cossin
+−⋅⋅=αβαRFMm nmlkj
1. Multiplu de opt; nmlkj
2. Multiplu de patru; nmlkj
3. Diferite de multiplu de opt. nmlkj
4. Diferite de multiplu de patru. nmlkj
1. Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cil indri; nmlkj
2. Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cil indri; nmlkj
3. Raportul dintre turatia motorului si numarul de cil indri; nmlkj
4. Produsul dintre turatia motorului si numarul de cil indri nmlkjPage 107 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
191.Gradul de neuniformitate al momentului motor mo nocilindric si
cel al motorului policilindri se afla in relatia:
192.Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si
cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia:
193.Miscarea reala a arborerelui cotit nu este unif orma, deoarece: 1.
MMM
Mmin max+=δ nmlkj
2.
MMM
Mmin max−=δ nmlkj
3.
MMM
Mmax min−=δ nmlkj
4.
min maxMMM
M−=δ nmlkj
1. Primul este mai mare decat al doilea; nmlkj
2. Sunt egale; nmlkj
3. Primul este mai mic decat al doilea; nmlkj
4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. nmlkj
1. Primul este mai mare decat al doilea; nmlkj
2. Sunt egale; nmlkj
3. Primul este mai mic decat al doilea; nmlkj
4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. nmlkjPage 108 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
194.Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui c otit se poate
modifica in felul urmator:
195.
Maximizeaza 1. Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentr u a compensa pe cele de
inertie; nmlkj
2. Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este al ternative si variatia
presiunii in acestia este mare, ceea ce genereaza f luctuatii importante ale
momentului motor; nmlkj
3. Fluctuatiile momentului motor intre valorile extrem e implica variatii ale
energiei cinetice ale maselor in miscare, deci a vi tezei unghiulare a
arborelui cotit; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare. nmlkj
1. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si
prin micsorarea momentului de inertie al mecanismel or motoare reduse la
axa de rotatie; nmlkj
2. Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momen tului de inertie al
mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie; nmlkj
3. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si
prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la
axa de rotatie; nmlkj
4. Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu c resterea maselor
mecanismelor motoare. nmlkjPage 109 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
196.Distributia manivelelor în jurul axei de rotati e prezinta un numar
dinamic de solutii distincte, în functie de numarul de cilindri, dat de
relatia:
Pentru un motor naval lent se cunosc: momentul rezi stent [Nm],
momentul motor policilindric maxim [Nm], conform fi gurii DIN 6.
Presupunand gradul de neuniformitate al miscarii de rotatie a arborelui cotit si
ca viteza unghiulara medie a arborelui cotit este [ rad/s], sa se determine momentul
de inertie al volantului de uniformizare a miscarii de rotatie a arborelui cotit; se cunosc
si .
2aMMrez ==Σ
aM=Σmax
πδω31=
a=ω
RACAș10=α RACBș50=α
1.
;2
aJvπ= nmlkj
2.
;62aJvπ= nmlkj
3.
;62aJvπ= nmlkj
4.
.62
aJvπ= nmlkj
1. nmlkjPage 110 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
197.In determinarea ordinei de aprindere la motoare le in patru timpi
cu numar par de cilindri si plan central de simetri e apare multiplicarea
posibilitatilor de aprindere, deoarece:
198.Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu
unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-
6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5- 1. Sa se precizeze care
dintre variantele anterioare conduce la o distribut ie uniforma a
incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimat a prin numarul minim
de aprinderi consecutive in aceeasi linie: ;
()!10−=νi
2.
;
( )!121
0 −=νi nmlkj
3.
;
( )!121
0 +=νi nmlkj
4.
.
!21
0i=ν nmlkj
1. Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC; nmlkj
2. Numarul de cilindri este par; nmlkj
3. Exista perechi de manivele in faza doua cate doua f ata de mijlocul
arborelui cotit (planul central de simetrie); nmlkj
4. Existenta grupelor de manivele in faza face ca in t impul primei rotatii
acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile
cate doua variante de ordine de aprindere. nmlkjPage 111 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
199.Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine
ordinea de aprindere optima din punct de vedere al incarcarii
lagarelor motorului, presupunand arborele cotit rea lizat cu plan
central de simetrie:
200.Ordinea de aprindere pentru un motor in patru t impi, cu i=8
cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5-7-8-6-3 -4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-
8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8- 6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-
4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu
sigma=3 (incarcarea uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de
aprinderi consecutive pe acelasi maneton) si q=1 (d istributia uniforma
a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprim ata prin numarul de
aprinderi consecutive in aceeasi linie):
201.Ordinea de aprindere ce respecta criteriul inca rcarii minime a
lagarelor palier ale unui motor cu 8 cilindri in li nie si functionare in
patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan c entral de simetie este:
1. Prima; nmlkj
2. A doua; nmlkj
3. A treia; nmlkj
4. Niciuna. nmlkj
1. 1-2-3-6-5-4-1; nmlkj
2. 1-2-4-6-5-3-1; nmlkj
3. 1-5-3-6-2-4-1; nmlkj
4. 1-5-4-6-2-3-1. nmlkj
1. A doua; nmlkj
2. A patra si a sasea; nmlkj
3. A doua, a treia, a patra si a sasea; nmlkj
4. Prima, a doua, a patra si a sasea. nmlkj
1. 1-4-2-6-8-3-7-5-1 nmlkjPage 112 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
202.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia maniv elelor in sens
dreapta (16; 25; 34) pentru rotatia in sens dreapta , ordinea de
aprindere este:
203.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia maniv elelor in sens
dreapta (1 – 5 – 4 – 3 – 2) si sens de rotatie stan ga, ordinea de aprindere
este:
204.Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:
205.Consumul orar de combustibil al motorului, in c azul unui sistem
de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat
prin:
2. 1-4-7-3-8-5-2-6-1 nmlkj
3. 1-5-2-6-8-4-7-3-1 nmlkj
4. Oricare din a), b), c). nmlkj
1. (1 – 5 – 3 – 6 – 4 – 2); nmlkj
2. (1 – 5 – 2 – 4 – 6 – 3); nmlkj
3. (1 – 3 – 5 – 6 – 4 – 2); nmlkj
4. (1 – 5 – 4 – 2 – 6 – 3). nmlkj
1. (1 – 3 – 5 – 2 – 4); nmlkj
2. (1 – 3 – 2 – 4 – 5); nmlkj
3. (1 – 2 – 3 – 4 – 5); nmlkj
4. (1 – 5 – 4 – 3 – 2). nmlkj
1. Proportionala cu turatia motorului; nmlkj
2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; nmlkj
3. Independenta de presiunea medie efectiva; nmlkj
4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiu nea medie efectiva. nmlkj
1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; nmlkjPage 113 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
206.
207.Puterea efectiva a motorului poate fi determina ta cu relatia:
2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; nmlkj
3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tu r si retur; nmlkj
4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. nmlkj
In relatia puterii
, D
[m]; S[m]; n[rot/min]; Pe exp [kW] si:
inSDpPmmie ⋅⋅τ⋅⋅⋅ π⋅η⋅ =6012
42
exp exp
1.
pmiexp [bar]; τ=4;
nmlkj
2.
pmiexp [kN/m 2]; τ=2; τ=4;
nmlkj
3.
pmiexp [bar]; τ=2; nmlkj
4.
pmiexp [kN/m 2]; τ=2; τ=1/2. nmlkj
Notatii: ,
semnificatia fiind cea uzuala.
issih Q;QkgkJ;QkgkJ;QhkgC >
Page 114 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
208.Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de m asura:
1.
;
[kW]QCηPshee36001⋅⋅⋅= nmlkj
2.
[kW]QCηηPshime36001⋅⋅⋅⋅= nmlkj
3.
]36001[kWQCηPihee ⋅⋅⋅= nmlkj
4.
]36001[kWQCηηPsheme ⋅⋅⋅⋅= nmlkj
1.
;
mmCAmmCHg;at;
cmdaN;
mkNMW;22 nmlkj
2.
;
2 2ftp.s.i.cSt;;
mN nmlkj
3.
;
mmCAmmCHg;at;
cmdaN;
mkNMPa;22 nmlkj
4. nmlkjPage 115 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
209.
210.Energia specifica se masoara in:
2 2ftp.s.i.cSt;;
mJ
Ecuatia caracteristica de stare
are:
TµRpVT;νRpVmRT;pVN M = = =
1.
p[kN/m 2]; V[m 3]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[K]; ν
[kmol]; RM;(kj/kmol.k)
nmlkj
2.
p[daN/cm 2]; V[dm 3]; m[kg]; R[J/kgK]; T
[K]; RM[J/kmolK]; µ[Nm 3]; RN [J/Nm 3K]; ν
[kmol]. nmlkj
3.
p[kN/m 2]; V[m 3]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[C]; ν
[kmol]; RM(kJ/kmol.k) nmlkj
4.
p[daN/cm 2]; V[dm 3]; m[kg]; R[J/kgK]; T[F];
RM[J/kmolK]; µ[Nm 3]; RN [J/Nm 3K]; ν
[kmol]. nmlkj
1. nmlkjPage 116 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
211.Constanta cilindrului se determina cu relatia:
;Kkgkcal;
mJ
3⋅
2.
;
2
sN;kgJ
nmlkj
3.
;Kkgkcal;
mJ
2⋅ nmlkj
4.
.
2
sm;kgJ
nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
6013
42
⋅⋅⋅τSπD=kcil nmlkj
2.
;
60⋅⋅τ=Vkccil nmlkj
3. nmlkjPage 117 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
212.Presiunea medie efectiva se determina cu relati a:
213.Consumul specific efectiv de combustibil se det ermina cu relatia:
6012
42
⋅⋅⋅τSπD=kcil
4.
.
60⋅⋅τ=Vkεcil nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
aeri
ivmi ρLαQηηp ⋅⋅⋅⋅=
min nmlkj
2.
aeri
ctmi ρLαQηηp ⋅⋅⋅⋅= nmlkj
3.
aeri
mivme ρLαQηηηp ⋅⋅⋅⋅⋅=
min nmlkj
4.
aeri
ctmi ρLαQηηp ⋅⋅⋅⋅= nmlkjPage 118 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
214.Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic s e calculeaza cu
relatia:
215.Puterea efectiva a motorului se determina cu re latia:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
itcQηc⋅=3600 nmlkj
2.
iccQηc⋅=3600 nmlkj
3.
iteQηc⋅=3600 nmlkj
4.
ieeQηc⋅=3600 nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. Li = Lard izob + Ldest – Lcomp – Lard izoc; nmlkj
2. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp ; nmlkj
3. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp – Lard izoc; nmlkj
4. Li = Lard izob + Ldest – Lcomp . nmlkjPage 119 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
216.Puterea indicata se determina cu relatia:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
ic
ieQCηP ⋅⋅=3600 nmlkj
2.
ih
eeQCηP ⋅⋅=3600 nmlkj
3.
ic
ieQCηP ⋅⋅=3600 nmlkj
4.
sh
eeQCηP ⋅⋅=3600 nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
;
iτnSDπηpPeei ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅=6012
42 nmlkj
2.
iτnSDπpPmii ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅=6012
42 nmlkjPage 120 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
217.Puterea indicata se determina cu relatia:
218.Consumul specific indicat de combustibil se det ermina cu relatia: 3.
iτnSDπηpPeei ⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅=6013
42 nmlkj
4.
iτnSDπpPmii ⋅⋅⋅⋅⋅⋅=601
42 nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
pmSmii wτiVpP ⋅⋅⋅⋅= nmlkj
2.
pm mii wτiSDπpP ⋅⋅⋅⋅=42 nmlkj
3.
mSmii ωτiVpP ⋅⋅⋅⋅= nmlkj
4.
pm mii wτiDπpP ⋅⋅⋅⋅=42 nmlkjPage 121 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
219.Puterea indicata a motorului se determina cu re latia:
unde: , restul
notatiilor fiind cele uzuale.
[ ][ ]KgKcalQ;hCPkgci i ⋅
1.
imiiQηηc⋅⋅=848 nmlkj
2.
iiiQηc⋅=632 nmlkj
3.
imiiQηηc⋅⋅=632 nmlkj
4.
imiiQηηc⋅⋅=848 nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
ih
me
iQC
ηηP ⋅⋅=3600 nmlkj
2. nmlkjPage 122 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
220.In bilantul energetic al motorului are loc urma toarea relatie:
ih
ei
iQC
ηηP ⋅⋅=3600
3.
sh
ei
iQC
ηηP ⋅⋅=3600 nmlkj
4.
ih
em
iQC
ηηP ⋅⋅=3600 nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
3600h
ie
miCQP=ηη
⋅⋅ nmlkj
2.
3600h
ei
miCPQ=ηη
⋅⋅ nmlkj
3.
3600h
ei
iCPQ=η
⋅⋅ nmlkj
4. nmlkjPage 123 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
221.Indicatorul de sarcina este:
222.Puterea motorului la functionarea pe HFO functi e de puterea
motorului la functionarea pe motorina este:
3600h
ei
mCPQ=η
⋅
M – momentul motor; m-masa de
combustibil, restul marimilor fiind cele
uzuale.
1.
⋅
=
=
expexp exp
monmo
noo
ncc
pp
cc
MM
LI nmlkj
2.
n
nmeme
ncc
ncc
kpp
cc
mm
LI +
⋅
=
=exp exp exp nmlkj
3.
⋅
=
=
expexp exp
monmo
noo
ncc
pp
cc
MM
LI nmlkj
4.
⋅
=
=
nmeme
ncc
ncc
pp
cc
mm
LIexp exp exp nmlkjPage 124 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
223.Caracteristica de elice pentru o nava cu corp o bisnuit este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
.1,1;
MOTHFO
MOTHFO
MOTHFOQQ
ρρPP ⋅ ⋅ = nmlkj
2.
;
MOTHFO
MOTHFO
MOTmHFOQQ
ρρPηP ⋅ ⋅⋅= nmlkj
3.
;
MOTHFO
MOTHFO
MOTHFOQQ
ρρPP ⋅ ⋅ = nmlkj
4.
MOTHFO
MOTHFO
MOTeHFOQQ
ρρPηP ⋅ ⋅⋅= nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
3
pnkk= nmlkj
2. nmlkjPage 125 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
224.
225.Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pe ntru motoare de
propulsie este:
3
Mpkk=
3.
3
pnkk= nmlkj
4.
3
npkk= nmlkj
Momentul efectiv pentru puterea de 110 %
Pen este:
1.
ne eM,M ⋅ =1651
exp nmlkj
2.
ne eM,M ⋅=11
exp nmlkj
3.
ne eM,M ⋅ =0651
exp nmlkj
4.
ne eMM ⋅=955
exp nmlkjPage 126 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
226.Temperatura aerului dupa racitorul de aer de su praalimentare
este:
227.Temperatura gazelor dupa turbina se determina c u relatia:
1. nmax = 100% x nn; nmlkj
2. nmax = 103% x nn; nmlkj
3. nmax = 110% x nn; nmlkj
4. nmax = 120% x nn. nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
()svapspTT>′ nmlkj
2.
()0pTTvaps>′ nmlkj
3.
()svapspTT=′ nmlkj
4.
()svapspTT2=′ nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. nmlkjPage 127 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
228.Pentru acelasi motor, poate exista relatia:
01∆tcc
mm
ηη-=TT
gaer
gaer
kTgl ⋅⋅⋅⋅
2.
( )01TTcc
mm
ηη-=TTs
gaer
gaer
kTgl −⋅⋅⋅⋅ nmlkj
3.
( )01TTcc
mm
ηη-=TTs
gaer
gaer
kTgl +⋅⋅⋅⋅ nmlkj
4.
( )01TTcc
mm
ηη=TTs
gaer
gaer
kTgl −⋅⋅⋅⋅+ nmlkj
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
1pp
limraasupnelimraasup
meme> nmlkj
2.
1 0
limsuplimsup< <
raaneraea
meme
pp nmlkj
3. nmlkjPage 128 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
229.Alunecarea aparenta se determina cu relatia:
1 0
limsuplimsup≥ ≥
raaneraea
meme
pp
4.
1 0
limsuplimsup< <
raaneraea
meme
pp nmlkj
n [rot/min] – turatia elicei;
H [m] – pasul constructiv al
elicei;
V [Nd] – viteza navei;
1 [Nd] = 30.70 m/min;
t [h] – durata deplasarii.
1.
;
[ ]%tHnV,Hnεa 3031007030+⋅⋅⋅⋅ −⋅= nmlkj
2.
;
[ ]%HnV,Hnεa 1007030⋅⋅⋅ −⋅= nmlkj
3.
;
[ ]% 100tHnV30,70Hnεa ⋅⋅⋅⋅ −⋅= nmlkj
4.
[ ]%VHnV,Hnεa 1007030⋅±⋅⋅ −⋅= nmlkjPage 129 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
230.
231.Determinarea puterii motorului pe baza momentul ui de torsiune
masurat pe arborele intermediar permite:
232.
Pentru motoare care functioneaza la turatie
constanta
:
inSDpPmmii ⋅⋅τ⋅⋅⋅ π⋅η ⋅=6012
42
1. Puterea se modifica functie de cursa, diametru si n umarul de cilindri ; nmlkj
2. Puterea se modifica functie de doza de combustibil injectata pe ciclu; nmlkj
3. Puterea se modifica functie de randamantul mecanic; nmlkj
4. Puterea se modifica functie de cursa, randament si numarul de cilindri. nmlkj
1. Determinarea directa a puterii efective a motorului ; nmlkj
2. Determinarea intermediara a puterii indicate a moto rului; nmlkj
3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motor ului; nmlkj
4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a ar borelui intermediar. nmlkj
Una dintre metodele de determinare a puterii
indicate a motorului este aceea de utilizare a
pimetrului; montat pe cilindrul in functiune,
acesta da indicatia , ca medie aritmetica
dintre presiunile medii pe comprimare si
destindere, si ; apoi, prin suspendarea
injectiei in cilindrul respectiv, presiunea
indicata de aparat va fi ; tinand cont de
faptul ca puterea indicata este direct
proportionala presiunea medie indicata,
valoarea acesteia din urma va fi:
mpp
cpdp
cpPage 130 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
233.Masurarea directa a puterii efective a motorulu i evitand utilizarea
unei valori imprecise a randamentului mecanic se fa ce prin:
234.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:
235.In sens larg, pentru aprecierea regimului de fu nctionare al
motorului naval se folosesc urmatoarele categorii d e indicatori: indici
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si
economici, se admit: 1.
;
cmpippp −= nmlkj
2.
;
( )cmpippp − =2 nmlkj
3.
;
cmpippp − =2 nmlkj
4.
.
cmpippp2−= nmlkj
1. Planimetrarea diagramei indicate; nmlkj
2. Masurarea consumului orar de combustibil; nmlkj
3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore inte rmediar; nmlkj
4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al po mpei de injectie. nmlkj
1. Turatia arborelui cotit; nmlkj
2. Sarcina motorului; nmlkj
3. Regimul termic al motorului; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkjPage 131 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
236.In sens larg, pentru aprecierea regimului de fu nctionare al
motorului naval se folosesc urmatoarele categorii d e indicatori: indici
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de
exploatare, se pot mentiona:
237.Turatia minima de functionare a motorului este aceea:
238.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor ef ectiv:
1. Puterea efectiva si indicata; nmlkj
2. Momentul motor, presiunile medii efectiva si indica ta, turatia; nmlkj
3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si ind icat; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Marimea presiunilor; nmlkj
2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototi pului; nmlkj
3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si
mecanice ale motorului naval; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Incepand de la care se amorseaza primele procese de ardere in cilindrul
motor si de la care acesta este capabil sa furnizez e energie in exterior,
pana la aceasta turatie el fiind antrenat de o surs a exterioara; nmlkj
2. Incepand de la care momentul motor furnizat in exte rior incepe sa capete
valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a gazelor a
valorii fortelor de inertie; nmlkj
3. Incepand de la care momentul motor furnizat in exte rior incepe sa capete
valori superioare fata de momentul rezistent; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Incepe sa scada, prin cresterea rezistentelor propr ii ale motorului; nmlkj
2. Incepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor in motor; nmlkj
3. Incepe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; nmlkj
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. nmlkjPage 132 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
239.Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor
efectiv, odata cu ameliorarea proceselor in motor; s-a notat cu turatia
pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EX PL 1). Cresterea
in continuare a lui n peste duce la:
240.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de c urbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval, c aracteristici ce
ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva a motorului si
turatia acestuia. Acestea se ridica in conditiile:
Maximizeaza
1. Cresterea momentului motor efectiv datorita crester ii rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulteri oara a turatiei conduce
la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de ine rtie astfel incat Me=0
pentru n=nmax; nmlkj
2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulteri oara a turatiei conduce
la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de ine rtie astfel incat Me=0
pentru n=nmax; nmlkj
3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresteri i rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulteri oara a turatiei conduce
la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de ine rtie astfel incat Me=0
pentru n=nmax; nmlkj
4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efe ctiv. nmlkjPage 133 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
241.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de c urbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval. S e disting, astfel,
urmatoarele caracteristici de turatie:
Maximizeaza
1. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina
variabila); nmlkj
2. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina
constanta); nmlkj
3. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit
maxim pe o perioada redusa de timp; nmlkj
4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care fi rma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai mo torului. nmlkj
Page 134 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
242.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de c urbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval. S e disting, astfel,
urmatoarele caracteristici de turatie:
Maximizeaza
243.In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si
caracteristica de elice (curba 9), impreuna cu curb ele 7 si 8 ale
turatiilor extreme. Se defineste, astfel, intreaga zona de functionare a
motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici
functionale ale motorului naval, cuprinsa intre: 1. Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de putere maxima-cu rba 2; nmlkj
2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteris tica puterii de
exploatare-curba 4; nmlkj
3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; cara cteristica puterii de mers
in gol-curba 6; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. nmlkj
1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de turatie limita-c urba 2; nmlkj
2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Carac teristica puterii
nominale -curba 4; nmlkj
3. Caracteristica puterii de mers in gol-curbele 5; Ca racteristicile de puteri
partiale-curba 6; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. nmlkjPage 135 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
244.Caracteristica externa de turatie limita (de pu tere maxim-
maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puter ii:
245.Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f (n) se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
1. Curbele 1, 7, 6, 8 si 9; nmlkj
2. Curbele 2, 7, 6, 8 si 9; nmlkj
3. Curbele 1, 7 si 9; nmlkj
4. Curbele 2, 7 si 9. nmlkj
1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj
2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteri stica este permisa, pe
durate de timp extrem de reduse, numai pe standul d e probe al firmei
constructoare; nmlkj
3. Deoarece functionarea motorului in aceste conditii duce la depasirea
solicitarilor termice admisibile, utilizarea aceste i caracteristici este cu
desavarsire interzisa in exploatare (se limiteaza c antitatea maxima de
combustibil ce poate fi refulata de pompa de inject ie); nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Obtinerea in conditiile in care cremaliera pompei d e injectie este blocata nmlkjPage 136 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
246.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) rep rezinta:
247.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:
248.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:
in pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;
2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalu l de timp intre doua
regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare
si indicate in documentatia de exploatare a motorul ui; nmlkj
3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este spe cificata si proportia
maxima pe care o poate avea in motoresursa durata t otala de functionare
la acest regim; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garante aza toti indicii tehnici
de exploatare ai motorului; nmlkj
2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o po ate dezvolta motorul; nmlkj
3. Variatia puterii de exploatare a motorului in funct ie de turatie, pentru care
motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, f ara limitarea duratei de
timp; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garante aza toti indicii tehnici
de exploatare ai motorului; nmlkj
2. Variatia puterii de exploatare a motorului in funct ie de turatie; pe aceasta
caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigu r si economic, fara
limitarea duratei de timp; nmlkj
3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de
combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea
cores-punzatoare puterii nominale; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. In conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia
de debit maxim, pe o perioada redusa de timp; nmlkjPage 137 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
249.Daca motorul functioneaza in gol:
250.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:
251.
Maximizeaza 2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care fi rma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai mo torului; nmlkj
3. rin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75,
50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii n ominale; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea co res-punzatoare puterii
nominale; nmlkj
2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu p uterea consumata prin
frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor me canisme si agregate; nmlkj
3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. nmlkj
1. Se decupleaza motorul de frana si se masoara consum ul orar de
combustibil, in functie de turatie; nmlkj
2. Se antreneaza motorul pana la 50% din cantitatea co res-punzatoare puterii
nominale; nmlkj
3. Se decupleaza elicea, atunci cand instalatia de pro pulsie o permite; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. nmlkjPage 138 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
252.
Caracterististica de elice reprezentata în figura E XPL 3, parametrul reprezinta:
elλ
1. Raportul de disc al elicei; nmlkj
2. Raportul de pas; nmlkj
3. Avansul relativ al elicei; nmlkj
4. Coeficientul de siaj. nmlkj
Avansul relativ al elicei, parametrul variabil
in cazul caracteristicii de elice
corspunzatoare unei instalatii de propulsie
navala cu transmisie directa de la motor la
propulsorul cu pas fix se defineste cu
ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-
viteza apei in discul elicei, V [m/s]-viteza
navei, w-coeficientul de siaj, nel [s -1]-turatia
elicei si Del [m]-diametrul elicei, prin relatia:
1.
()
elelelelelDnwV
DnVel += =λ1 nmlkj
2. nmlkjPage 139 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
253.In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de
propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu
pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistente i la inaintare a navei,
avansul relativ al elicei LAMBDAel se modifica, ast fel incat
caracteristica de elice isi schimba atat pozitia, c at si forma. Astfel:
()
elelelelelDnwV
DnVel −= =λ1
3.
()
elelelelelDnwV
DnVel 1−= =λ nmlkj
4.
( )wVDn
VDn
el −= =λ1elelelel
el nmlkj
1. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (da torata cresterii imersiunii,
a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v se reduc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari; nmlkj
2. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (da torata cresterii imersiunii,
a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu nmlkjPage 140 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
254.
Maximizeaza
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v cresc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari;
3. Prin scaderea rezistentei la inaintare a navei (dat orata cresterii imersiunii,
a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v se reduc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari; nmlkj
4. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (da torata scaderii imersiunii,
a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v cresc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari. nmlkj
In situatia reducerii rezistentei la inaintare a na vei (ca urmare a micsorarii intensitatii
vantului si valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei si avansul relativ al elicei
cresc, iar puterea absorbita de elice se reduce (fi g. EXPL 3). In acest caz, caracteristica
elicei pentru λelu >λeln se deplaseaza:
1.
Spre stanga-sus fata de caracteristica λel n .
(avansul relativ), elicea care functioneazã
dupa aceasta caracteristica fiind denumita
elice grea , iar sarcina motorului se
micsoreaza;
nmlkj
2. nmlkjPage 141 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
255.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcin a a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de per formanta ai
motorului si sarcina, in conditiile:
Spre stanga-sus jos fata de caracteristica λel
n. (avansul relativ), elicea care functioneazã
dupa aceasta caracteristica fiind denumita
elice grea , iar sarcina motorului creste;
3.
Spre dreapta-jos fata de caracteristica λel n .
(avansul relativ), elicea care functioneaza
dupã aceasta caracteristica fiind denumita
elice usoara , iar sarcina motorului se
micsoreaza; nmlkj
4.
Spre dreapta-jos fata de caracteristica λel n .
(avansul relativ), elicea care functioneaza
dupã aceasta caracteristica fiind denumita
elice usoara , iar sarcina motorului creste. nmlkj
1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; nmlkj
2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corp ul navei; nmlkj
3. Mentinerii in pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; nmlkj
4. Mentinerii constante a turatiei. nmlkjPage 142 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
256.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcin a a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de per formanta ai
motorului si sarcina in conditiile mentinerii const ante a turatiei, dupa
cum urmeaza:
257.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcin a a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de per formanta ai
motorului si sarcina in conditiile mentinerii const ante a turatiei; se
constata:
1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; nmlkj
2. Constanta puterii pierdute pentru invingerea rezist entelor proprii ale
motorului; nmlkj
3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute
pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorul ui si variatia nmlkjPage 143 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
258.Conditiile atmosferice au o mare influenta asup ra puterii si
economicitatii motoarelor navale. In cazul MAC nava le, reducerea
densitatii aerului admis in cilindri la reducerea p resiunii atmosferice
sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, con duce la:
259.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor
navale, se obttne reprezentarea domeniului de funct ionare simplificat
ca cel redat in figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica,
respectiv:
Maximizeaza asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;
2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute
pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorul ui si variatia
asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; nmlkj
3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptotica a
puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor pr oprii ale motorului si
constanta randamentului mecanic; nmlkj
4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta pute rilor efective si pierdute
pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorul ui si variatia
asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic. nmlkj
1. Tendinta de crestere a puterii indicate, imbogatind u-se amestecul (la debit
de combustibil neschimbat); nmlkj
2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentul ui termic datorita
inrautatirii arderii (coeficient de exces de aer ma i mic) si a cresterii
eventuale a intarzierii la autoaprindere, aceste ef ecte actionand in sens
invers; nmlkj
3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, in conditii de
presiune si temperatura arbitrare, la conditii stan dard, pentru a se putea
compara performantele diverselor motoare (corectare a caracteristicilor); nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 144 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
260.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat
functionarea usoara/grea a elicei, cat si rezervele de mare sea- margin si
de motor engine-margin, avand urmatoarele semnifica tii (fig. EXPL
5):
Maximizeaza
1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoa re si punctul proiectat
de functionare a elicei; nmlkj
2. Punctul proiectat de functionare a elicei, function area elicei grele si
functionarea elicei usoare; nmlkj
3. Punctul proiectat de functionare a elicei, function area elicei usoare si
functionarea elicei grele; nmlkj
4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei gre le si punctul proiectat
de functionare a elicei; nmlkjPage 145 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
261.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare
continua maxima a motorului M (engine's specified M CR), daca:
262.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat
prin urmatoarele:
1. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la in fluenta vantului si starea
marii, cele doua rezerve iau in consideratie degrad area corpului si a elicei; nmlkj
2. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la de gradarea corpului, cele
doua rezerve iau in consideratie influenta vantului , starea marii si
degradarea elicei; nmlkj
3. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la de gradarea corpului si a
elicei, cele doua rezerve iau in consideratie influ enta vantului si starea
marii; nmlkj
4. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la de gradarea elicei, cele
doua rezerve iau in consideratie influenta vantului , starea marii si
degradearea corpului. nmlkj
1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator ele ctric (asa-numitul
generator de arbore); atunci cand exista acest gene rator, este necesar a fi
luata in consideratie si puterea suplimentara cores punzatoare; nmlkj
2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electr ic (asa-numitul
generator de arbore); atunci cand exista acest gene rator, este necesar a fi
luata in consideratie si puterea suplimentara cores punzatoare; nmlkj
3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerato r; nmlkj
4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI ( Power Take In). nmlkjPage 146 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
263.In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:
Maximizeaza
264.Care dintre urmatoarele conditii se considera c a reprezinta
ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze in zona marcata cu
B din figura EXPL 6:
Maximizeaza 1. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decat cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata de functi onare nelimitata; nmlkj
2. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decat cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata de functi onare nelimitata; nmlkj
3. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decat cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 1÷2
ore; nmlkj
4. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decat cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 1÷2
ore. nmlkj
1. Curba exponentiala; nmlkj
2. Caracteristica puterii maxime; nmlkj
3. Caracteristica de elice; nmlkj
4. Curba randamentului efectiv maxim. nmlkjPage 147 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
265.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea r egimului de
functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile
urmatoare reprezinta o interpretare corecta a diagr amei:
Maximizeaza
1. Navigatia in ape de mica adancime; nmlkj
2. Reglaj incorect al pompei de injectie; nmlkj
3. Functionare in suprasarcina; nmlkj
4. Defectiuni ale palelor elicei. nmlkj
1. Functionarea ideala a motorului se situeaza in zona A, iar functionarea in
zona B este permisa intermitent, pentru o durata li mitata de timp; nmlkjPage 148 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
266.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:
267.Caracteristica de pierderi a motorului reprezin ta:
268.Raportul Kp = Pexp/Pen reprezinta:
269.Raportul KM=Mexp/Men reprezinta: 2. Motorul poate functiona in oricare din zonele diagr amei, cu
repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina; nmlkj
3. Functionarea in zona B este permisa pentru durate m ari de functionare,
daca nu se modifica conditiile ambientale din compa rtimentul de masini; nmlkj
4. Situand functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala,
motorul va opera atata timp cat conditiile de mente nanta o permit. nmlkj
1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci cand
motorul functioneaza in gol; nmlkj
2. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci cand
turatia motorului se mentine constanta; nmlkj
3. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci cand
cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta; nmlkj
4. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci cand
conditiile mediului ambiant sunt invariante. nmlkj
1. Determinarea puterii indicate a motorului; nmlkj
2. Determinarea puterii efective a motorului; nmlkj
3. Determinarea puterii necesare invingerii rezistente lor proprii ale
motorului, realizata prin decuplarea succesiva a gr upurilor de
supraalimentare; nmlkj
4. Determinarea puterii necesare invingerii rezistente lor proprii ale
motorului, realizata prin suspendarea succesiva a i njectiei de combustibil. nmlkj
1. Coeficientul de sarcina; nmlkj
2. Indicatorul de sarcina; nmlkj
3. Putere redusa la presiunea mediului ambiant; nmlkj
4. Indicator de putere de exploatare. nmlkjPage 149 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
270.
271.Caracteristica de consum orar de combustibil pe ntru MAC se
ridica in conditia:
1. KM=Kn^3; Kn=nexp/nn; nmlkj
2. KM=Kp^2; Kp=Pexp/Pn; nmlkj
3. KM=Kn^2; Kn=nexp/nn; nmlkj
4. KM=Kp^3; Kp=Pexp/Pn. nmlkj
Raportul Kp=Pexp /P n reprezinta:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
Kp=Kn4; K n=n exp /n n; nmlkj
2.
;
32
npkK= nmlkj
3.
Kp=K n3; K n=n exp /n n; nmlkj
4.
.
34
npkK= nmlkj
1. n = constant; nmlkjPage 150 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
272.Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T 0 = 300 K si p0 =
100 kN/m2 pot fi respectate la incercarea motoarelo r:
273.In figura EXPL 7:
Maximizeaza
274.In figura EXPL 8:
2. P = Pe n; nmlkj
3. Avans la injectie variabil; nmlkj
4. Sarcina constanta. nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Nu; nmlkj
3. Numai in zone temperate; nmlkj
4. Numai in zone tropicale. nmlkj
1. La sarcina de 75% presiunea medie efectiva este de 10 kg/cm^2; nmlkj
2. La sarcina de 1/2 randamentul mecanic este de 0.8; nmlkj
3. La sarcina de 3/4 temperatura gazelor dupa turbina este de 350 grd C; nmlkj
4. La sarcina de 75% presiunea aerului de supraaliment are este de 1.2
kg/cm^2. nmlkjPage 151 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
275.In figura EXPL 9:
Maximizeaza
1. La sarcina de 3/4 puterea efectiva este de 10 000 H P; nmlkj
2. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de ardere este d e 110 kg/cm^2; nmlkj
3. La sarcina de 3/4 consumul specific efectiv de comb ustibil este de 154
g/HPh; nmlkj
4. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de comprimare es te de 50 kg/cm^2. nmlkj
1. La puterea de 7000kW temperatura gazelor la intrare a in turbina este de
800 grd F; nmlkj
2. La puterea de 8000 kW presiunea aerului de baleiaj este de 1.78 bar; nmlkjPage 152 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
276.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrar ilor de reparatii
navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta n umarul 1, RC2-
reparatia curenta numarul 2, RK- reparatia capitala, precizati care este
ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la n ave:
277.Care dintre metodele de reconditionare a fisuri lor nu se aplica la
piston:
278.Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 s e realizeaza:
Maximizeaza 3. La puterea de 8000kW consumul specific efectiv de c ombustibil este de
0.215 kg/kW h; nmlkj
4. La puterea de 7000 kW turatia motorului este de 113 rpm. nmlkj
1. RT, RC1, RC2, RK; nmlkj
2. RK, RT, RC1, RC2; nmlkj
3. RC1, RC2, RT, RK; nmlkj
4. RC2, RC1, RK, RT. nmlkj
1. Sudura; nmlkj
2. Montarea de stifturi filetate; nmlkj
3. Lipirea cu rasini epoxidice; nmlkj
4. Montarea de dopuri filetate. nmlkjPage 153 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
279.Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai
groasa decat cea originala, noul raport de comprima re:
280.Daca laina de la capul bielei unui motor in pat ru timpi este mai
groasa decat cea originala, noul raport de comprima re:
1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,a)
si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta late rala a capului, respectiv
piciorului (fig. EXPL 10,b); nmlkj
2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,b)
si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta late rala a capului, respectiv
piciorului (fig. EXPL 10,a); nmlkj
3. Verificarea deformatiilor boltului; nmlkj
4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. nmlkj
1. Operatiunea este imposibila; nmlkj
2. Creste; nmlkj
3. Nu se modifica; nmlkj
4. Scade. nmlkj
1. Operatiunea este imposibila; nmlkj
2. Creste; nmlkj
3. Nu se modifica; nmlkj
4. Scade. nmlkjPage 154 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
281.In urma alezarii camasii de cilindru a unui mot or cu camera de
ardere in chiulasa, noul raport de comprimare:
282.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul
efect asupra raportului de comprimare:
283.Prin rabotarea chiulasei cu camera de ardere in chiulasa, raportul
de comprimare:
284.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier s e masoara prin
abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (m asurarea
frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figuri i EXPL 11, cu
ajutorul unui comparator special, prin masurarea di stantei dintre
bratele unui cot, de regula la o distanta egala cu jumatate din
diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, ef ectuandu-se:
1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Ramane constant; nmlkj
4. Creste. nmlkj
1. Cresterea; nmlkj
2. Scaderea; nmlkj
3. Pastrarea constanta; nmlkj
4. Cresterea in timpul comprimarii, scaderea in timpul destinderii. nmlkj
1. Nu se modifica; nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Creste; nmlkj
4. Se mentine constant daca este realizata camera de a rdere in chiulasa. nmlkjPage 155 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
285.Care dintre urmatoarele conditii poate contribu i la formarea de
depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:
286.Care dintre metodele de reconditionare a fisuri lor se aplica la
chiulasa pe zona laterala:
1. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si nava
este incarcata la maxim; nmlkj
2. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si
motorul tocmai a fost oprit; nmlkj
3. Patru determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, p.m.e. si babord; nmlkj
4. Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezent ei bielei, care nu permite
o singura determinare la p.m.e. nmlkj
1. Ardere incompleta; nmlkj
2. Consum mare de ulei ungere cilindri; nmlkj
3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; nmlkj
4. Toate cauzele de mai sus. nmlkj
1. Lipirea cu rasini; nmlkj
2. Caplamale; nmlkj
3. Sudura; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkjPage 156 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
287.Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii
eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la pre siunea:
288.Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o
tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime c a cea originala, in
scopul:
289.Ce material se utilizeaza pentru garniturile ne cesare la imbinarea
tubulaturilor de combustibil:
290.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a
capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde
rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valab ilitatea urmatoarelor
afirmatii:
1. Nominala a fluidului de racire; nmlkj
2. 1.5 din aceasta; nmlkj
3. Sub 1.5 din presiunea nominala; nmlkj
4. Mai mare de 1.5, tinand cont si de regimul termic a l organului probat. nmlkj
1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dime nsiuni; nmlkj
2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor in sis temul de inalta presiune; nmlkj
3. Utilizarea elementelor de imbinare si fixare deja e xistente; nmlkj
4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. nmlkj
1. Fibra de sticla; nmlkj
2. Azbest; nmlkj
3. Cupru; nmlkj
4. Se recomanda imbinari sudate cap la cap. nmlkj
1. Exista patrunderii gazelor de ardere in spatiile de racire; nmlkj
2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care impiedica racirea
pistonului, putand duce la griparea acestuia nmlkj
3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai
mare; nmlkjPage 157 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
291.Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului
pistonului din figura EXPL 12 presupune:
292.Figura EXPL 13 indica:
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. In primul rand, determinarea lungimii fisurii folos ind metodele cunoscute
si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la capetele
fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteaza pe a mbele flancuri ale
rostului prezoane de consolidare ca in figura 1, du pa care se trece la
incarcarea cu sudura in mai multe treceri, folosind electrozi din otel
inoxidabil sau fonta; nmlkj
2. Suprafata exterioara se curata si se rotunjeste cor espunzator cu mare
atentie, caci muchiile de material netesite datorit a supraincalzirii locale se
ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare p entru toate zonele
invecinate; nmlkj
3. La sfarsit se face obligatoriu si o proba hidraulic a; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
Page 158 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
293.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului
pistonului care prezinta fisuri, conform figurii EX PL 14:
Maximizeaza
1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul
unui calibru; nmlkj
2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui
calibru; nmlkj
3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui
calibru; nmlkj
4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul
sondei pentru adancimi a sublerului. nmlkj
1. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametr e suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in
aceste gauri se introduc dopuri din materiale termo rezistente, care se
fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filet ate; dupa montaj sunt
asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c); nmlkj
2. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametr e suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta
este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; in aceste gauri
se introduc dopuri din materiale termorezistente, c are se fixeaza cu
suruburi sau sunt filetate; nmlkj
3. In zonele fisurate sunt practicate gauri in dreptul fiecarei fisuri, cu
diametre superior celui al fisurii; in aceste gauri se introduc dopuri din
materiale termorezistente, care se fixeaza cu surub uri (fig. EXPL 14,a)
sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu st ifturi filetate sau ancore
cu gheare (fig. EXPL 14,b si c); nmlkjPage 159 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
294.Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare r econditionarii
capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sun t:
Maximizeaza
295.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a
lagarului de impingere din figura EXPL 15, se reali zeaza:
Maximizeaza 4. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametr e suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in
aceste gauri se introduc dopuri din materiale plast ice, care se fixeaza cu
suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa m ontaj sunt asigurate cu
stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 1 4,b si c). nmlkj
1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde
integral toate fisurile din zona respectiva; nmlkj
2. Asigurarea dupa montaj cu stifturi filetate sau anc ore cu gheare; nmlkj
3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistent e, care se fixeaza cu
suruburi sau sunt filetate; nmlkj
4. Ordinea corecta a operatiunilor este a), c), b). nmlkjPage 160 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
296.In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza
prin urmatoarele:
297.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a arata t ca uzura se prezinta
sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:
1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivel ului excesiv al vibratiilor
torsionale; nmlkj
2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui c otit in functie de
grosimea sabotilor; nmlkj
3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui c otit in functie de suprfata
frontala a sabotilor; nmlkj
4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabi la. nmlkj
1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrari i pieselor, fiind necesara
obtinerea ajustajelor, microgeometriei si structuri i superficiale optime
pentru functionarea normala a motorului; nmlkj
2. Printr-o dezvoltare in timp aproape liniara a proce sului, sfarsitul ei fiind
corespunzator uzurii limita admisibile; nmlkj
3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit u zura limita admisibila,
perioada ce trebuie evitata, intrucat conduce la in tensificarea puternica a
uzurii pieselor pana la avarierea motorului; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 161 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
298.Uzura abraziva se produce:
299.Uzura prin aderenta se produce:
1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; nmlkj
2. Uzura prin oboseala; nmlkj
3. Uzura coroziva; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, intreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure intre supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de faramitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., in
urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati
ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafe tele. nmlkj
1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, intreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure intre supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de faramitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., in
urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati
ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafe tele. nmlkjPage 162 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
300.Uzura prin oboseala se produce:
301.Uzura coroziva se produce:
302.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipu rile de uzura,
actionand separat sau combinat. Precizati valabilit atea urmatoarelor
afirmatii:
1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, intreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure intre supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de faramitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., in
urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati
ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafe tele. nmlkj
1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, intreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure intre supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de faramitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., in
urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati
ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafe tele. nmlkj
1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriv a uzura abraziva, prin nmlkjPage 163 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
303.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la
care trebuie racit aerul de supraalimentare in raci torul intermediar, in
scopul:
304.Care este agentul care reduce uzura coroziva pr ovocata de acidul
sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:
305.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze po ate fi:
306.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usura ta prin:
aderenta si coroziune;
2. In cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar
suprafata laterala a regiunii port- segmenti si mantalei uzurii de aderenta si
abrazive; nmlkj
3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tac hetilor, se manifesta
uzura prin oboseala si aderenta; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; nmlkj
2. Evitarea depunerilor de calamina; nmlkj
3. Evitarea aparitiei condensului in racitor; nmlkj
4. Evitarea socurilor hidraulice. nmlkj
1. Apa tehnica; nmlkj
2. Apa de mare; nmlkj
3. Uleiul de ungere cilindri; nmlkj
4. Aerul de baleiaj. nmlkj
1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; nmlkj
2. Presiune scazuta a mediului ambiant; nmlkj
3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; nmlkj
4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din s istemul de alimentare
a motorului. nmlkjPage 164 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
307.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezi nta:
308.Daca in timpul functionarii motorului temperatu rile apei de racire
la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, a ceasta indica:
309.Care este agentul care reduce uzura coroziva pr ovocata de acidul
sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:
310.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze po ate fi:
1. Reducerea raportului de comprimare; nmlkj
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de aut oaprindere mai
ridicata; nmlkj
3. Cresterea gradului de supraalimentare; nmlkj
4. Incalzirea apei de racire cilindri. nmlkj
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de ceta n normal si alfa- metil
-naftena, care are aceleasi proprietati la autoapri ndere ca si combustibilul
dat; nmlkj
2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele
dintr-un gram de combustibil; nmlkj
3. Rezistenta la curgere a combustibilului; nmlkj
4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. nmlkj
1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor p alier aferente cilindrilor
cu temperaturi mai ridicate; nmlkj
2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; nmlkj
3. Sarcina pe cilindri este diferita; nmlkj
4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. nmlkj
1. Apa tehnica; nmlkj
2. Apa de mare; nmlkj
3. Uleiul de ungere cilindri; nmlkj
4. Aerul de baleiaj. nmlkjPage 165 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
311.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usura ta prin:
312.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezi nta:
313.Daca in timpul functionarii motorului temperatu rile apei de racire
la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, a ceasta indica:
314.La operatia de lansare arborele cotit nu se rot este
1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; nmlkj
2. Presiune scazuta a mediului ambiant; nmlkj
3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; nmlkj
4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din s istemul de alimentare
a motorului. nmlkj
1. Reducerea raportului de comprimare; nmlkj
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de aut oaprindere mai
ridicata; nmlkj
3. Cresterea gradului de supraalimentare; nmlkj
4. Incalzirea apei de racire cilindri. nmlkj
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de ceta n normal si alfa- metil
-naftena, care are aceleasi proprietati la autoapri ndere ca si combustibilul
dat; nmlkj
2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele
dintr-un gram de combustibil; nmlkj
3. Rezistenta la curgere a combustibilului; nmlkj
4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. nmlkj
1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor p alier aferente cilindrilor
cu temperaturi mai ridicate; nmlkj
2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; nmlkj
3. Sarcina pe cilindri este diferita; nmlkj
4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. nmlkjPage 166 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
315.La operatia de lansare arborele cotit nu se rot este
316.La operatia de lansare arborele cotit nu se rot este complet
317.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul
nu porneste:
318.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul
nu porneste:
1. Valvulele de aer de pe butelii sunt inchise; nmlkj
2. Supapa de siguranta s-a blocat; nmlkj
3. Presiunea de injectie este mica; nmlkj
4. Tancul de serviciu de motorina are nivel minim. nmlkj
1. Robinetul de purja este deschis; nmlkj
2. Presiunea de injectie este normala; nmlkj
3. Supapele de lansare nu se deschid complet; nmlkj
4. Tancul de serviciu de motorina are nivel maxim. nmlkj
1. Robinetul de purja este deschis; nmlkj
2. Presiunea de injectie este de 270 bar; nmlkj
3. Supapele de lansare sunt reglate; nmlkj
4. Presiunea aerului din butelii este prea mica. nmlkj
1. Rata de ungere cilindri este prea mare; nmlkj
2. Compresia in cilindri este prea mica; nmlkj
3. Presiunea apei de spalare separatoare este prea mar e; nmlkj
4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. nmlkj
1. In tubulatura de combustibil si in pompe a patruns aer; nmlkj
2. Compresia in cilindri este prea mica; nmlkj
3. Presiunea apei de spalare separatoare este prea mar e; nmlkjPage 167 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
319.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul
nu porneste:
320.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul
nu porneste:
321.Motorul se opreste in timpul functionarii:
322.Motorul se opreste in timpul functionarii:
323.Motorul se opreste in timpul functionarii: 4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. nmlkj
1. Rata de ungere cilindri este prea mare; nmlkj
2. Compresia in cilindri este prea mica; nmlkj
3. Presiunea de injectie este prea mica; nmlkj
4. Vascozitatea combustibilului greu este de 2 grd E. nmlkj
1. Rata de ungere cilindri este prea mare; nmlkj
2. La cilindri s-a facut presa pneumatica; nmlkj
3. Presiunea apei de spalare separatoare este prea mar e; nmlkj
4. Combustibilul contine apa. nmlkj
1. Temperatura de incalzire a combustibilului greu est e de 120 grd C; nmlkj
2. Inaltimea de compresie este normala; nmlkj
3. Intreruperea alimentarii cu combustibil; nmlkj
4. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingere 4 4 grd C. nmlkj
1. Temperatura de incalzire a combustibilului greu est e de 120 grd C; nmlkj
2. Presiunea apei de racire cilindri este 1 bar; nmlkj
3. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separator ului; nmlkj
4. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingere 4 4 grd C. nmlkjPage 168 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
324.Motorul se opreste in timpul functionarii:
325.Motorul prezinta batai in functionare
326.Motorul prezinta batai in functionare:
327.Gazele evacuate au culoare inchisa:
1. Temperatura de incalzire a combustibilului greu est e de 120 grd C; nmlkj
2. Inaltimea de compresie este normala; nmlkj
3. Intreruperea alimentarii cu ulei a capului de cruce ; nmlkj
4. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingere 4 4 grd C. nmlkj
1. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingre es te de 190 grd F; nmlkj
2. Inaltimea de compresie este normala; nmlkj
3. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; nmlkj
4. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C. nmlkj
1. Avansul la injectie este prea mare; nmlkj
2. Nivel normal in tancul de ulei de ungere bucse tub etambou; nmlkj
3. Nivel normal in tancul de compensa cilindri; nmlkj
4. Nivel normal in tancul de apa racire pistoane. nmlkj
1. Inaltimea de compresie este normala; nmlkj
2. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; nmlkj
3. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C; nmlkj
4. Cuzinetul de la capul sau piciorul bielei are joc p rea mare, iar suruburile
de asamblare a bielei sunt slabite. nmlkj
1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; nmlkj
2. Amestec prea bogat in combustibil; nmlkj
3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este norma la; nmlkj
4. Avansul la injectie este corect. nmlkjPage 169 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
328.Gazele evacuate au culoare inchisa:
329.Gazele evacuate au culoare inchisa:
330.Gazele evacuate au culoare alba:
331.Gazele evacuate au culoare inchisa:
332.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chi ulasa:
1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; nmlkj
2. Presiunea apei de racire pistoane este normala; nmlkj
3. Uzura orificiilor duzelor injectoarelor; nmlkj
4. Avansul la injectie este corect. nmlkj
1. Supapele de refulare ale pompei de injectie nu inch id corect; nmlkj
2. Indicatorul de sarcina este 8.4; nmlkj
3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este norma la; nmlkj
4. Avansul la injectie este corect. nmlkj
1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; nmlkj
2. Aerul admis in cilindri este prea umed; nmlkj
3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este norma la; nmlkj
4. Avansul la injectie este corect. nmlkj
1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; nmlkj
2. Combustibilul contine un procent prea mare de apa s au apa patrunde in
cilindru prin fisurile chiulasei; nmlkj
3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este norma la; nmlkj
4. Avansul la injectie este corect. nmlkj
1. Supape de lansare inchise; nmlkjPage 170 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
333.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chi ulasa
334.Functionare incorecta la instalatia de ungere m ecanism motor:
335.Functionare incorecta la instalatia de ungere m ecanism motor:
336.Functionare incorecta la instalatia de ungere m ecanism motor:
337.Motorul isi mareste brusc turatia: 2. Supapa de siguranta reglata incorect; nmlkj
3. Avans normal la injectie; nmlkj
4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. nmlkj
1. Supape de lansare inchise; nmlkj
2. Supapa de siguranta reglata corect; nmlkj
3. Cantitate prea mare de combustibil injectat; nmlkj
4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. nmlkj
1. Apa de racire pistoane in domeniul normal de presiu ne; nmlkj
2. Valvul a termoregulatoare din instalatia de racire cilindri nu este reglata; nmlkj
3. Joc mare prea la capul de cruce; nmlkj
4. Cadere mare de presiune pe filtru. nmlkj
1. Nu este reglata distributia aerului; nmlkj
2. A patruns apa in ulei; nmlkj
3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; nmlkj
4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. nmlkj
1. Scade presiunea uleiului de ungere; nmlkj
2. Nava este inclinata spre tribord cu 5 grd; nmlkj
3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; nmlkj
4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. nmlkjPage 171 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
338.Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:
339.Continutul de sulf din combustibilul greu produ ce:
340.Ce produce continutul de apa din combustibil:
341.Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al di n uleiul de ungere:
1. Racirea unui piston este insuficienta; nmlkj
2. Jocuri mari in lagarele de sprijin ale liniei axial e; nmlkj
3. Aerul de ardere contine o cantitate mare de vapori de ulei; nmlkj
4. Temperatura gazelor evacuate difera cu 30 – 50 grd C intre cilindri. nmlkj
1. Abraziva; nmlkj
2. Coroziune; nmlkj
3. Cresterea raportului de comprimare; nmlkj
4. Modificarea presiunii de injectie. nmlkj
1. Scaderea temperaturii punctului de roua din gazele evacuate; nmlkj
2. Pompare dificila; nmlkj
3. Modificarea substantelor pentru tratarea apei de ra cire pistoane; nmlkj
4. Cresterea avansului la injectie. nmlkj
1. Uzura de eroziune; nmlkj
2. Cresterea vascozitatii combustibilului; nmlkj
3. Nu produce uzura coroziva daca este neutra; nmlkj
4. Uzura coroziva. nmlkj
1. Uzura la lagarele motorului; nmlkj
2. Uzura segmentului; nmlkj
3. Uzura mantalei pistonului; nmlkj
4. Uzura boltului capului de cruce. nmlkjPage 172 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
342.Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al di n uleiul de ungere:
343.Ce implica vascozitatea combustibilului greu:
344.Desi combustibilii produsi in rafinarii sunt st erili, totusi
contaminarea acestora se poate produce, deoarece:
345.Daca din anumite motive motorul se supraincalze ste, atunci:
346.Cresterea presiunii din carter indica:
1. Contaminare cu apa de mare; nmlkj
2. Presiune mare intre patina si glisiera; nmlkj
3. Uzura segmentilor, camasii de cilindru; nmlkj
4. Contaminare cu motorina. nmlkj
1. Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pomp are; nmlkj
2. Uzura pompelor de injectie; nmlkj
3. Cresterea temperaturii apei de racire cilindri; nmlkj
4. Dereglarea distributiei aerului de lansare. nmlkj
1. Stocajului in rafinarii; nmlkj
2. Stocajului la bordul navei; nmlkj
3. Transportului; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Se determina presiunea de ardere; nmlkj
2. Se reduce sarcina motorului si se mareste treptat d ebitul de apa de racire; nmlkj
3. Se verifica vascozitatea uleiului de ungere; nmlkj
4. Se verifica distributia sarcinii pe cilindri. nmlkj
1. Arderea, griparea sau uzura segmentilor; nmlkj
2. Uzura lagarelor palier; nmlkjPage 173 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
347.Defectarea valvulei termoregulatoare din instal atia de racire
cilindri:
348.Infundarea duzei injectorului de combustibil pr oduce:
349.Purjarea tancului de serviciu combustibil se fa ce:
350.In figura EXPL 16 nivelul de ulei in tancul 6 t rebuie sa fie:
Maximizeaza 3. Uzura lagarelor maneton; nmlkj
4. Cresterea presiunii de injectie a combustibilului. nmlkj
1. Modificarea jocului dintre patine si glisiere; nmlkj
2. Modificarea ratei de ungere a cilindrilor; nmlkj
3. Oscilarea brusca a temperaturii apei in timpul func tionarii la regimuri
stabilizate; nmlkj
4. Blocarea supapei de siguranta din chiulasa. nmlkj
1. Jocuri hidraulice in instalatia de racire pistoane; nmlkj
2. Marirea viscozitatii combustibilului in tubulatura de surplus de
combustibil; nmlkj
3. Cresterea turatiei motorului; nmlkj
4. Incalzirea elementului pompei de injectie si a tubu laturii de inalta
presiune. nmlkj
1. Dupa 16 ore; nmlkj
2. Dupa 4 ore; nmlkj
3. Dupa 24 ore; nmlkj
4. Dupa 36 de ore. nmlkjPage 174 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
351.In tabelul din figura EXPL 17 pentru combustibi l cu sulf intre
0,05%-1%:
Maximizeaza
1. Intre 0,6 – 0,9 m; nmlkj
2. Intre 0,3 – 0,4 m; nmlkj
3. Intre 0,1 – 0,4 m; nmlkj
4. Intre 0,3 – 0,9 m. nmlkj
1. Ulei Agip punica 570; BP OE220; nmlkj
2. Mobil DTE; Shell AlexiaX; nmlkj
3. Castrol 225HXD; nmlkjPage 175 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
352.In figura EXPL 18- instalatia de racire cilindr i:
Maximizeaza
353.In figura EXPL 19:
Maximizeaza 4. Fina Vegano 570. nmlkj
1. 2- pompe de circulatie; 3-pompa de preancalzire; nmlkj
2. 11-valvula termoregulatoare cu doua cai; 12-generat or de apa tehnica; nmlkj
3. 10-racitor; 15-tubulatura de surplus; nmlkj
4. 4-incalzitor de apa; 13-tanc de circulatie. nmlkjPage 176 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
354.In figura EXPL 20-tabel cu parametri functional i:
Maximizeaza
1. Sistem de baleiaj si de supraalimentare in paralel; nmlkj
2. Sistem de baleiaj si de supraalimentare cu doua tre apte de racire; nmlkj
3. Sistem de baleiaj si de supraalimentare mixt; nmlkj
4. Sistem de baleiaj sI de supraalimentare in serie. nmlkj
1. Temperatura maxima de incalzire a combustibiluilui 150 grd C; nmlkj
2. Caderea de presiune pe racitorul de aer 800 mmWG; nmlkj
3. Presiunea apei de racire pistoane la intrare 11 bar ; nmlkj
4. Temperatura maxima de iesire apei de racire cilindr i 212 grd F. nmlkjPage 177 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
355.In figura EXPL 21:
Maximizeaza
356.In figura EXPL 22:
Maximizeaza
1. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 20-3 0 (sq.mm/s); nmlkj
2. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 35-6 0 Seconds Saybolt
Universal; nmlkj
3. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 100- 150 Seconds Redwood
no.1; nmlkj
4. Temperatura maxima de incalzire a combustibilui de 180 (sq.mm/s) este
de 125 grd C. nmlkjPage 178 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
357.In figura EXPL 23:
Maximizeaza
1. Temperatura de saturatie este de 40 grd C daca pres iunea de
supraalimentare este de 2 bar, umiditate relativa d e 80%, iar temperatura
mediului ambiant este de 30 grd C; nmlkj
2. Reprezinta o diagrama pentru determinarea consumulu i de aer; nmlkj
3. Reprezinta o diagrama pentru determinarea intervale lor de purjare a
colectoarelor de baleiaj; nmlkj
4. Temperatura punctului de roua scade la cresterea pr esiunii de
supralimentare. nmlkj
1. Dupa baleiaj urmeaza o postumplere; nmlkjPage 179 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
358.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu cu rba destinderii
avand un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:
359.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu cu rba destinderii
avand un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:
2. Presostatul comanda pornirea si oprirea electrosufl antei functie de turatia
motorului termic; nmlkj
3. Sistem de baleiaj in bucla inchisa; nmlkj
4. Racirea aerului in doua trepte. nmlkj
1. Exista frecare marita intre pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat
diagrame, cauzata de patrunde-rea impuritatilor, di latare
necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, dato rita incalzirii
insuficiente; nmlkj
2. Mecanismul de inregistrare oscileaza; nmlkj
3. Tija pistonului este stramba; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul pisto n-cilindru, se curata nmlkjPage 180 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
360.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur
dublu. Cauzele posibile sunt:
361.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur
dublu. Modalitati de remediere sunt:
purja;
2. Se incalzeste aparatul indicator uniform inainte de a-l pune in functiune,
se inlocuieste resortul cu unul mai tare; nmlkj
3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se va inlocui
pistonulsi tija; in caz ca nu este posibil sau nu a vem, se va prelucra
diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (i ntrerupte) dintre varfurile
curbei si numai dupa aceasta se va planimetra diagr ama; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Snurul de actionare al tamburului se intinde (este elastic) sau diagrama
este ridicata cu aparatul inca neincalzit; nmlkj
2. Hartia inregistratoare nu este fixata bine pe tambu r (se misca); nmlkj
3. Mecanismul de inregistrare nu este prins (este slab it), pe tija pistonului; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
Page 181 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
362.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de c omanda a turatiei,
pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu lini e continua
marcheaza:
Maximizeaza
363.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de c omanda a turatiei,
pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu lini e punctata
marcheaza:
Maximizeaza 1. Se va folosi un snur neelastic sau se intinde cel e xistent; nmlkj
2. Se va incalzi aparatul inainte de ridicarea diagram elor si se va fixa
corespunzator meca-nismului de inregistrare pe tija pistonasului; nmlkj
3. Se vor verifica lamelele de fixare a hartiei pe tam bur; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comand a, atunci cand de la
maneta de combustibil se comanda marirea turatiei; nmlkj
2. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comand a, atunci cand de la
maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei; nmlkj
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. nmlkjPage 182 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
364.In figura EXPL 27 este prezentata schema de com anda si
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsi e, in care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda si tuat in
compartimentul masini, sau de la distanta, din timo nerie. Cu notatiile
din figura, avem:
Maximizeaza
1. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blo care al alimentarii,
declansat de dispozitivul de protectie, datorita cr esterii presiunii pe unul
din circuitele de racire sau ungere nmlkj
2. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blo care al alimentarii,
declansat de dispozitivul de protectie, datorita re ducerii presiunii pe unul
din circuitele de racire sau ungere; nmlkj
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. nmlkjPage 183 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
365.In figura EXPL 27 este prezentata schema de com anda si
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsi e, in care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda si tuat in
compartimentul masini, sau de la distanta, din timo nerie. Cu notatiile
din figura, avem:
Maximizeaza
1. 1-postul de comanda din timonerie (comanda navei); 2-postul de
comanda central din PCC, care permite comanda si su pravegherea
motorului si a celorlaltor agregate si instalatii d in CM; nmlkj
2. 3-comanda locala CL a motorului, situata pe motor; nmlkj
3. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 184 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
366.Determinarea momentului de torsiune masurat pe arborele
intermediar permite:
367.Una dintre metodele de determinare a puterii in dicate a motorului
este aceea de utilizare a pimetrului; montat pe cil indrul în functiune,
acesta da indicatia pmp, ca medie aritmetica dintre presiunile medii pe
comprimare si destindere, apoi, prin suspendarea in jectiei în cilindrul
respectiv, presiunea indicata de aparat va fi pc me diu; tinând cont de
faptul ca puterea indicata este direct proportional a cu presiunea medie
indicata, valoarea acesteia din urma va fi:
1. 1- postul de comanda central din PCC, care permite comanda si
supravegherea motorului si a celorlaltor agregate s i instalatii din CM; 2-
postul de comanda din timonerie (comanda navei); nmlkj
2. 3-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda locala CL
a motorului, situata pe motor; nmlkj
3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. nmlkj
1. Determinarea directa a puterii efective a motorului ; nmlkj
2. Determinarea idirecta a puterii indicate a motorulu i; nmlkj
3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motor ului; nmlkj
4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a ar borelui intermediar. nmlkjPage 185 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
368.Masurarea directa a puterii efective a motorulu i evitând utilizarea
unei valori imprecise a randamentului mecanic se fa ce prin:
369.Puterea efectiva teoretica dezvoltata de un mot or diesel este:
370.Consumul orar de combustibil al motorului, în c azul unui sistem
de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat
prin:
1.
nmlkj
2.
nmlkj
3.
nmlkj
4.
nmlkj
1. Planimetrarea diagramei indicate; nmlkj
2. Masurarea consumului orar de combustibil; nmlkj
3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore inte rmediar; nmlkj
4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al po mpei de injectie. nmlkj
1. Proportionala cu turatia motorului; nmlkj
2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; nmlkj
3. Independenta de presiunea medie efectiva; nmlkj
4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiu nea medie efectiva. nmlkjPage 186 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
371.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:
372.În sens larg, pentru aprecierea regimului de fu nctionare al
motorului naval se folosesc urmatoarele categorii d e indicatori: indici
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si
economici, se admit:
373.În sens larg, pentru aprecierea regimului de fu nctionare al
motorului naval se folosesc urmatoarele categorii d e indicatori: indici
energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de
exploatare, se pot mentiona:
374.Turatia minima de functionare a motorului nmin este aceea:
1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; nmlkj
2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; nmlkj
3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tu r si retur; nmlkj
4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. nmlkj
1. Turatia arborelui cotit; nmlkj
2. Sarcina motorului; nmlkj
3. Regimul termic al motorului; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Puterea efectivasi indicata; nmlkj
2. Momentul motor, presiunile medii efectivasi indicat a, turatia; nmlkj
3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si ind icat; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Marimea presiunilor; nmlkj
2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototi pului; nmlkj
3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si
mecanice ale motorului naval; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkjPage 187 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
375.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor ef ectiv:
376.Pe masura cresterii turatiei, începe sa creasca si momentul motor
efectiv, odata cu ameliorarea proceselor în motor; s-a notat cu nM
turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1).
Cresterea în continuare a lui n peste nM duce la:
1. Începând de la care se amorseaza primele procese de ardere în cilindrul
motor si de la care acesta este capabil sa furnizez e energie în exterior,
pâna la aceasta turatie el fiind antrenat de o surs a exterioara; nmlkj
2. Începând de la care momentul motor furnizat în exte rior începe sa capete
valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a gazelor a
valorii fortelor de inertie; nmlkj
3. Începând de la care momentul motor furnizat în exte rior începe sa capete
valori superioare fata de momentul rezistent; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Începe sa scada, prin cresterea rezistentelor propr ii ale motorului; nmlkj
2. Începe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor în motor; nmlkj
3. Începe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; nmlkj
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. nmlkj
1. Cresterea momentului motor efectiv datorita crester ii rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulteri oara turatiei conduce la
valori din ce în ce mai mari ale fortelor de inerti e astfel încât Me=0 pentru
n=nmax; nmlkj
2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor nmlkjPage 188 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
377.În figura EXPL 2 este reprezentata familia de c urbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval, c aracteristici ce
ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva motorului si
turatia acestuia. Acestea se ridica în conditiile:
378.În figura EXPL 2 este reprezentata familia de c urbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval. S e disting, astfel,
urmatoarele caracteristici de turatie: mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulteri oara turatiei conduce la
valori din ce în ce mai mari ale fortelor de inerti e astfel încât Me=0 pentru
n= nmax;
3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresteri i rezistentelor
mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulteri oara turatiei conduce la
valori din ce în ce mai mari ale fortelor de inerti e astfel încât Me=0 pentru
n= nmax; nmlkj
4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efe ctiv. nmlkj
1. În care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitie fixa (sarcina
variabila); nmlkj
2. În care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitie fixa (sarcina
constanta); nmlkj
3. În care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitia de debit
maxim pe o perioada redusa de timp; nmlkj
4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care fi rma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai mo torului. nmlkjPage 189 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
379.În figura EXPL 2 este reprezentata familia de c urbe care definesc
caracteristicile de turatie ale unui motor naval. S e disting, astfel,
urmatoarele caracteristici de turatie:
1. Caracteristica externade turatie limita (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de putere maxima-cu rba 2; nmlkj
2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteris tica puterii de
exploatare-curba 4; nmlkj
3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; cara cteristica puterii de mers
în gol-curba 6; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. nmlkj
Page 190 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
380.În cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si
caracteristica de elice (curba 9), împreuna cu curb ele 7 si 8 ale
turatiilor extreme. Se defineste, astfel, întreaga zona de functionare a
motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici
functionale ale motorului naval, cuprinsa între:
381.Caracteristica externa de turatie limita (de pu tere maxim-
maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puter ii:
1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-
curba 1; caracteristica externa de turatie limita-c urba 2; nmlkj
2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Carac teristica puterii
nominale -curba 4; nmlkj
3. Caracteristica puterii de mers în gol-curbele 5; Ca racteristicile de puteri
partiale-curba 6; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. nmlkj
1. Curbele 1, 7, 6, 8 si 9; nmlkj
2. Curbele 2, 7, 6, 8 si 9; nmlkj
3. Curbele 1, 7 si 9; nmlkj
4. Curbele 2, 7 si 9. nmlkj
1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj
2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteri stica este permisa, pe nmlkjPage 191 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
382.Caracteristica externa de putere maxima Pe max= f(n) se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
383.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) rep re-zinta:
384.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:
durate de timp extrem de reduse, numai pe standul d e probe al firmei
constructoare;
3. Deoarece functionarea motorului în aceste conditii duce la depasirea
solicitarilor termice admisibile, utilizarea aceste i caracteristici este cu
desavârsire interzisaîn exploatare (se limiteaza ca ntitatea maxima de
combustibil ce poate fi refulata de pompa de inject ie); nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Obtinerea în conditiile în care cremaliera pompei d e injectie este blocata
în pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp; nmlkj
2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalu l de timp între doua
regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare
si indicate în documentatia de exploatare a motorul ui; nmlkj
3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este spe cificata si proportia
maximape care o poate avea în motoresursadurata tot ala de functionare la
acest regim; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, în conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garante azatoti indicii tehnici
de exploatare ai motorului; nmlkj
2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o po ate dezvolta motorul; nmlkj
3. Variatia puterii de exploatare a motorului î n functie de turatie, pentru care
motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, f ara limitarea duratei de
timp; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Dependenta dintre putere si turatie, în conditiile injectarii cantitatii de
combustibil pentru care firma constructoare garante azatoti indicii tehnici
de exploatare ai motorului; nmlkjPage 192 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
385.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:
386.Daca motorul functioneaza în gol:
387.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare în gol:
388.Caracterististica de elice reprezentata în figura EXPL 3, 2. Variatia puterii de exploatare a motorului în funct ie de turatie; pe aceasta
caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigu r si economic, fara
limitarea duratei de timp; nmlkj
3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de
combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea
cores-punzatoare puterii nominale; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. În conditiile în care cremaliera pompei de injectie este blocataîn pozitia
de debit maxim, pe o perioadaredusa de timp; nmlkj
2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care fi rma constructoare
garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai mo torului; nmlkj
3. Prin reducerea cantitatii de combustibil injectat p e ciclu, de obicei, la 75,
50 si 25% din cantitatea corespunzatoare puterii no minale; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea co respunzatoare puterii
nominale; nmlkj
2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu p uterea consumata prin
frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor me canisme si agregate; nmlkj
3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. nmlkj
1. Se decupleaza motorul de frâna si se masoara consum ul orar de
combustibil, în functie de turatie; nmlkj
2. Se antreneaza motorul pânala 50% din cantitatea cor espunzatoare puterii
nominale; nmlkj
3. Se decupleaza elicea, atunci când instalatia de pro pulsie o permite; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. nmlkjPage 193 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
parametrul ?el reprezinta:
389.Avansul relativ al elicei, parametrul variabil în cazul caracteristicii
de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsi e navala cu
transmisie directa de la motor la propulsorul cu pa s fix se defineste cu
ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-viteza apei în discul elicei, V
[m/s]-viteza navei, w-coeficientul de siaj, nel[s-1 ]-turatia elicei si Del
[m]-diametrul elicei, prin relatia:
1. Raportul de disc al elicei; nmlkj
2. Raportul de pas; nmlkj
3. Avansul relativ al elicei; nmlkj
4. Coeficientul de siaj. nmlkj
1.
nmlkj
2.
nmlkj
3. nmlkjPage 194 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
390.În caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de
propulsie navalacu transmisie directa de la motor l a propulsorul cu
pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistente i la înaintare a navei,
avansul relativ al elicei lel se modifica, astfel î ncât caracteristica de
elice îsi schimba tât pozitia, cât si forma. Astfel :
4.
nmlkj
1. Prin cresterea rezistentei la înaintare a navei (da torata cresterii imersiunii,
a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v se reduc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari; nmlkj
2. Prin cresterea rezistentei la înaintare a navei (da torata cresterii imersiunii,
a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v cresc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari; nmlkj
3. Prin scaderea rezistentei la înaintare a navei (dat orata cresterii imersiunii,
a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v se reduc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai nmlkjPage 195 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
391.În situatia reducerii rezistentei la înaintare a navei (ca urmare a
micsorarii intensitatii vântului si valurilor sau a reducerii imersiunii),
viteza navei si avansul relativ al elicei cresc, ia r puterea absorbitade
elice se reduce (fig. EXPL 3). În acest caz, caract eristica elicei pentru
lelu>leln se deplaseaza:
392.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcin a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de per formanta ai mari;
4. Prin cresterea rezistentei la înaintare a navei (da torata scaderii imersiunii,
a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcari i, a acoperirii carenei cu
vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relati v cresc si, la aceeasi
turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respecti v, o putere Pel mai
mari. nmlkj
1. Spre stânga-sus fata de caracteristica lel n. (avan sul relativ), elicea care
functioneaza dupa aceasta caracteristicafiind denum ita elice grea, iar
sarcina motorului se micsoreaza; nmlkj
2. Spre stânga-sus jos fata de caracteristica lel n. ( avansul relativ), elicea
care functioneaza dupa aceastacaracteristica fiind denumita elice grea, iar
sarcina motorului creste; nmlkj
3. Spre dreapta-jos fata de caracteristica lel n. (ava nsul relativ), elicea care
functioneaza dupa aceasta caracteristica fiind denu mita elice usoara, iar
sarcina motorului se micsoreaza; nmlkj
4. Spre dreapta-jos fata de caracteristica lel n. (ava nsul relativ), elicea care
functioneaza dupa aceasta caracteristica fiind denu mitaelice usoara, iar
sarcina motorului creste. nmlkjPage 196 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
motorului si sarcina, în conditiile:
393.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcin a a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de per formanta ai
motorului si sarcina în conditiile mentinerii const ante a turatiei, dupa
cum urmeaza:
1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; nmlkj
2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corp ul navei; nmlkj
3. Mentinerii în pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; nmlkj
4. Mentinerii constante a turatiei. nmlkj
1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; nmlkj
2. Constanta puterii pierdute pentru învingerea rezist entelor proprii ale
motorului; nmlkj
3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 a randamentul ui mecanic; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 197 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
394.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcin a a motorului.
Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de per formanta ai
motorului si sarcina în conditiile mentinerii const ante a turatiei; se
constata:
395.Conditiile atmosferice au o mare influenta supr a puterii si
economicitatii motoarelor navale. În cazul MAC nava le, reducerea
densitatii aerului admis în cilindri la reducerea p resiunii atmosferice
sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, con duce la:
1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute
pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorul ui si variatia
asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecani c; nmlkj
2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute
pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorul ui si variatia
asimptotica catre valoarea 1 arandamentului mecanic ; nmlkj
3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptoticaa a
puterii pierdute pentru învingerea rezistentelor pr oprii ale motorului si
constanta randamentului mecanic; nmlkj
4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta pute rilor efective si pierdute
pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorul ui si variatia
asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecani c. nmlkj
1. Tendinta de crestere a puterii indicate, îmbogatind u-se amestecul (la debit
de combustibil neschimbat); nmlkj
2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentul ui termic datorita
înrautatirii arderii (coeficient de exces de aer ma i mic) si a cresterii nmlkjPage 198 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
396.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor
navale, se obttne reprezentarea domeniului de funct ionare simplificat
ca cel redat în figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica,
respectiv:
397.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba în vedere atât
functionarea usoara/grea a elicei, cât si rezervele de mare sea- margin si
de motor engine-margin, având urmatoarele semnifica tii (fig. EXPL
5):
eventuale a întârzierii la autoaprindere, aceste ef ecte actionând în sens
invers;
3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, în conditii de
presiune si temperatura arbitrare, la conditii stan dard, pentru a se putea
compara performantele diverselor motoare (corectare a caracteristicilor); nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoa re si punctul proiectat
de functionare a elicei; nmlkj
2. Punctul proiectat de functionare a elicei, function area elicei grele si
functionarea elicei usoare; nmlkj
3. Punctul proiectat de functionare a elicei, function area elicei usoare si
functionarea elicei grele; nmlkj
4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei gre le si punctul proiectat
de functionare a elicei. nmlkjPage 199 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
398.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare
continua maxima motorului M (engine¢s specified MCR ), daca:
399.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat
prin urmatoarele:
1. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la in fluenta vântului si starea
marii, cele doua rezerve iau î n consideratie degradarea corpului si a elicei; nmlkj
2. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la de gradarea corpului, cele
doua rezerve iau în consideratie influenta vântului , starea marii si
degradarea elicei; nmlkj
3. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la de gradarea corpului si a
elicei, cele doua rezerve iau în consideratie influ enta vântului si starea
marii; nmlkj
4. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la de gradarea elicei, cele
doua rezerve iau în consideratie influenta vântului , starea marii si
degradearea corpului. nmlkj
1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator ele ctric (asa-numitul
generator de arbore); atunci când exista acest gene rator, este necesar a fi
luata în consideratie si puterea suplimentara cores punzatoare; nmlkj
2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electr ic (asa-numitul
generator de arbore); atunci când exista acest gene rator, este necesar a fi
luata în consideratie si puterea suplimentara cores punzatoare; nmlkj
3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerato r; nmlkj
4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI ( Power Take In). nmlkjPage 200 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
400.În figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:
Maximizeaza
401.Care dintre urmatoarele conditii se considera c a reprezinta
ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze în zona marcata cu
B din figura EXPL 6:
Maximizeaza 1. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decât cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decât turatia nominala si durata de functi onare nelimitata; nmlkj
2. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decât cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decât turatia nominala si durata de functi onare nelimitata; nmlkj
3. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decât cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decât turatia nominala si durata limitata de functionare la 1÷2
ore; nmlkj
4. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decât cea nomina la, turatie cu 10%
mai mare decât turatia nominala si durata limitatad e functionare la 1÷2
ore. nmlkj
1. Curba exponentiala; nmlkj
2. Caracteristica puterii maxime; nmlkj
3. Caracteristica de elice; nmlkj
4. Curba randamentului efectiv maxim. nmlkjPage 201 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
402.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea r egimului de
functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile
urmatoare reprezinta o interpretare corecta diagram ei:
Maximizeaza
1. Navigatia în ape de mica adâncime; nmlkj
2. Reglaj incorect al pompei de injectie; nmlkj
3. Functionare în suprasarcina; nmlkj
4. Defectiuni ale palelor elicei. nmlkj
1. Functionarea ideala a motorului se situeaza în zona A, iar functionarea în
zona B este permisa intermitent, pentru o durata li mitatade timp; nmlkjPage 202 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
403.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:
404.Caracteristica de pierderi a motorului reprezin ta:
405.Notiunea de uzura este definita în modul cel ma i general ca fiind:
2. Motorul poate functiona în oricare din zonele diagr amei, cu
repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina; nmlkj
3. Functionarea în zona B este permisa pentru durate m ari de functionare,
daca nu se modifica conditiile ambientale din compa rtimentul de masini; nmlkj
4. Situând functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala,
motorul va opera atâta timp cât conditiile de mente nanta o permit. nmlkj
1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci când
motorul functioneaza în gol; nmlkj
2. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci când
turatia motorului se mentine constanta; nmlkj
3. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci când
cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta; nmlkj
4. Variatia indicatorilor energetici si economici ai m otorului, atunci când
conditiile mediului ambiant sunt invariante. nmlkj
1. Determinarea puterii indicate a motorului; nmlkj
2. Determinarea puterii efective a motorului; nmlkj
3. Determinarea puterii necesare învingerii rezistente lor proprii ale
motorului, realizata prin decuplarea succesiva a gr upurilor de
supraalimentare; nmlkj
4. Determinarea puterii necesare învingerii rezistente lor proprii ale
motorului, realizata prin suspendarea succesiva a i njectiei de combustibil. nmlkj
1. Procesul de modificare a calitatii suprafetelor dat orita fenomenului de
oboseala superficiala; nmlkj
2. Fenomenul generat de reactile chimice dezvoltate la nivelul suprafetei
unei piese; nmlkj
3. Procesul de modificare a dimensiunilor, formei geom etrice si a calitatii
suprafetelor în urma interactiunii pieselor si a ac tiunii agentilor exteriori; nmlkj
4. Procesul de modificare a unui ajustaj cu joc. nmlkjPage 203 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
406.În timpul exploatarii unui motor naval, este de dorit evitarea
aparitiei caderilor. Ca atare, personalul de la bor d este obligat sa
efectuze zilnic asa-numitele lucrari de întretinere . Prin notiunea de
întretinere se întelege:
407.Controlul defectelor ascunse se poate realiza c u diverse metode.
Figura EXPL 7 prezinta principiul pe care se bazeaz a:
408.Fie un alezaj cu diametrul nominal Dn. Stiind c a intervalul de
reparatie este ir, sirul diametrelor (sau dimensiun ilor) de reparatie este
definit de urmatoarea relatie, q fiind indicele rep aratiei curente: 1. Demontarea, repararea si montarea reperelor unui mo tor naval; nmlkj
2. Ansamblul masurilor cu caracter preventiv aplicate pe întreaga durata de
exploatare a motorului, prin care se urmareste dezv oltarea normala, pe câ t
posibil încetinita, a procesului de uzura si evitar ea uzurii accidentale; nmlkj
3. Ansamblul lucrarilor efectuate în timpul reparatiei capitale; nmlkj
4. Ansamblul lucrarilor care se executa pentru aducere a parametrilor de
functionare la valorile prescrise de firma construc toare si reconditionarea
pieselor si subansamblelor motorului prin care se î ndeparteaza uzurile
aparute în timpul functionarii. nmlkj
1. Controlul fluorescent; nmlkj
2. Controlul radioscopic; nmlkj
3. Controlul ultrasonic; nmlkj
4. Controlul magnetic. nmlkjPage 204 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
409.În metoda compensariii uzurii prin piese interm ediare este
important sa evaluam strângerea reala Sr, pornind d e la valoarea
strângerii efective S. Strângerea reala este data d e relatia de mai jos; s-
au notat cu Rf max, Ra max -înaltimea maxima a micr o-
neregularitatilor fusului, respectiv alezajului, kf , ka -coeficientii de
integrare a rugozitatilor fusului, respectiv alezaj ului dupa îmbinare:
1.
nmlkj
2.
nmlkj
3.
nmlkj
4.
nmlkj
1.
nmlkj
2.
nmlkj
3.
nmlkj
4.
nmlkjPage 205 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
410.În stabilirea metodei de reconditionare a pisto nului, o etapa
importanta o reprezinta controlul. Figura EXPL 8 pr ezinta
modalitatea de verificare a:
411.În figura EXPL 9 este prezentata procedura de:
Maximizeaza
1. Gradului de uzura al pistonului; nmlkj
2. Defectelor pistonului; nmlkj
3. Jocului dintre piston si camasa; nmlkj
4. Etanseitatii spatiului de racire. nmlkj
Page 206 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
412.În figura EXPL 10 (secv. 2,3,4) sunt prezentate secvente din
procedura de:
Maximizeaza
413.In figura EXPL 11,a este redata procedura de:
Maximizeaza 1. Masurare a fantelor de la capetele segmentilor pist onului; nmlkj
2. Masurare a uzurii segmentilor cutiei de etansare; nmlkj
3. Masurare a ovalitatii tijei pistonului; nmlkj
4. Masurare a conicitatii boltului. nmlkj
1. Reparatie curenta 1 (RC1) a pistonului; nmlkj
2. Reparatie curenta 1 (RC1) a camasii; nmlkj
3. Reparatie curenta 2 (RC2) a casetei de etansare; nmlkj
4. Inspectie prin ferestrele de baleiaj a grupului pis ton. nmlkjPage 207 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
414.În figura EXPL 11,b este redata procedura de:
Maximizeaza
1. Verificare a paralelismului axelor lagarelor bielei ; nmlkj
2. Verificare a ovalitatii cuzinetilor din capul si pi ciorul bielei; nmlkj
3. Verificare a perpendicularitatii axelor lagarelor b ielei pe suprafata laterala
a capului si piciorului bielei; nmlkj
4. Verificare a ovalitatii cuzinetilor din capul si pi ciorul bielei. nmlkj
1. Verificare a ovalitatii boltului; nmlkj
2. Verificare a ovalitatii bolTului capului de cruce; nmlkj
3. Verificare a perpendicularitatii axelor lagarelor b ielei pe suprafata laterala nmlkjPage 208 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
415.Figura EXPL 12 prezinta:
416.Controlul bielei presupune efectuarea unui set de verificari. În
figura EXPL 13 avem schitata modalitatea de:
Maximizeaza a capului si piciorului bielei;
4. Verificare a paralelismului axelor lagarelor bielei . nmlkj
1. Dispozitivul de ridicare a pistonului; nmlkj
2. Presa hidraulica; nmlkj
3. Presa mecanica; nmlkj
4. Dispozitiv special de demontare a segmentilor. nmlkjPage 209 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
417.În figura EXPL 14 avem un:
Maximizeaza
1. Verificare a conicitatii surubului de biela; nmlkj
2. Verificare a alungirii surubului de biela; nmlkj
3. Verificare a uzurii piciorului bielei; nmlkj
4. Verificare a ovalitatii surubului de biela. nmlkj
1. Reductor inversor; nmlkj
2. Mecanism de rotire a arborelui cotit (viror); nmlkj
3. Mecanism de inversare; nmlkj
4. Angrenaj de antrenare pompa de racire; nmlkjPage 210 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
418.Figura EXPL 15 (secv. 1,2) reda secventele:
Maximizeaza
419.În figura EXPL 15 (secv. 1,2), pistonul este po zitionat la:
Maximizeaza
1. Verificarii jocului din lagarul piciorului bielei; nmlkj
2. Verificarii jocului din lagarul palier; nmlkj
3. Verificarii jocului din lagarul maneton; nmlkj
4. Verificarii jocului piston-camasa cilindru. nmlkj
Page 211 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
420.În figura EXPL 16 avem:
Maximizeaza
421.Figura EXPL 17 (a,b) schiteaza modalitatea de:
Maximizeaza 1. p.m.i.; nmlkj
2. 90oRAC înainte de p.m.e.; nmlkj
3. 90oRAC dupa p.m.e.; nmlkj
4. p.m.e. nmlkj
1. Diagrama universala de frângere nmlkj
2. Diagrama de uzura a fusului palier; nmlkj
3. Diagrama de uzura a fusului maneton; nmlkj
4. Nici una dintre variantele anterioare. nmlkjPage 212 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
422.Identificati ce operatiune este prezentata în f igura EXPL 18:
Maximizeaza
1. Masurare a uzurii bratelor; nmlkj
2. Verificare a paralelismului axelor manetonului si b oltului; nmlkj
3. Verificare a ordinii de aprindere; nmlkj
4. Masurare a frângerilor arborelui cotit. nmlkj
1. Masurarea uzurii fusurilor maneton; nmlkj
2. Masurarea caderii fusurilor palier fara demontarea cuzinetului; nmlkj
3. Masurarea caderii fusurilor palier cu demontarea cu zinetului; nmlkj
4. Verificarea calitatii suprafetei fusului maneton. nmlkjPage 213 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
423.Controlul arborelui cuprinde operatii extrem de importante. În
figura EXPL 19 este redata procedura de:
Maximizeaza
424.Figura EXPL 20 prezinta:
Maximizeaza
1. Masurare a jocului radial în lagarul de pat cu sond a sarpe; nmlkj
2. Masurare a jocului radialîin lagarul de pat cu sârm e de plumb; nmlkj
3. Verificare a calitatii suprafetei fusului palier; nmlkj
4. Masurare a jocului radial în lagarul din capul biel ei cu sonda sarpe. nmlkj
Page 214 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
425.Identificati operatiunea din figura EXPL 21:
Maximizeaza
426.În figura EXPL 22 poate fi identificata procedu ra de:
Maximizeaza 1. Demontare arbore cu came; nmlkj
2. Controlul dimensional al virorului; nmlkj
3. Masurarea uzurii cuzinetului lagarului de împingere ; nmlkj
4. Nici una dintre variantele anterioare. nmlkj
1. Reconditionare bolt; nmlkj
2. Reglare joc cuzinet-fus palier cu laine; nmlkj
3. Masurare joc axial în lagarul palier; nmlkj
4. Masurare joc radial în lagarul maneton. nmlkjPage 215 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
427.În figura EXPL 23 este schitat efectul:
Maximizeaza
1. Reparare a scaunului de supapa; nmlkj
2. Reparare a ghidului supapei; nmlkj
3. Reparare a galeriei de evacuare; nmlkj
4. Masurare a jocului ghid-tija supapa. nmlkj
1. Uzurii abrazive în regiunea port-segmenti; nmlkj
2. Uzurii corozive în zona ungatorilor; nmlkj
3. Uzurii corozive a boltului; nmlkj
4. Uzurii abrazive a fusului maneton. nmlkjPage 216 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
428.Figura EXPL 24 prezinta:
Maximizeaza
429.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrar ilor de reparatii
navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta n umarul 1, RC2-
reparatia curenta numarul 2, RK- reparatia capitala, precizati care este
ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la n ave:
430.Care dintre metodele de reconditionare a fisuri lor nu se aplica la
piston:
1. Repararea fisurilor camasii cu paste epoxidice; nmlkj
2. Repararea fisurilor injectorului; nmlkj
3. Decarbonizare camasa; nmlkj
4. Repararea fisurilor chiulasei din zona supapei de e vacuare cu un fund
fals. nmlkj
1. RT, RC1, RC2, RK; nmlkj
2. RK, RT, RC1, RC2; nmlkj
3. RC1, RC2, RT, RK; nmlkj
4. RC2, RC1, RK, RT. nmlkjPage 217 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
431.Prin dispozitivul prezentat în figura EXPL 11 s e realizeaza:
Maximizeaza
432.Daca laina de la capul bielei unui motor în doi timpi este mai
groasa decât cea originala, noul raport de comprima re:
1. Sudura; nmlkj
2. Montarea de stifturi filetate; nmlkj
3. Lipirea cu rasini epoxidice; nmlkj
4. Montarea de dopuri filetate. nmlkj
1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 11,a)
si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta late rala a capului, respectiv
piciorului (fig. EXPL 11,b); nmlkj
2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 11,b)
si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta late rala capului, respectiv
piciorului (fig. EXPL 11,a); nmlkj
3. Verificarea deformatiilor boltului; nmlkj
4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. nmlkj
1. Operatiunea este imposibila; nmlkj
2. Creste; nmlkj
3. Nu se modifica; nmlkj
4. Scade. nmlkjPage 218 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
433.Daca laina de la capul bielei unui motor în pat ru timpi este mai
groasa decât cea originala, noul raport de comprima re:
434.În urma alezarii camasii de cilindru a unui mot or cu camera de
ardere în chiulasa, noul raport de comprimare:
435.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul
efect asupra raportului de comprimare:
436.Prin rabotarea chiulasei cu camerade ardere în chiulasa, raportul
de comprimare:
437.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier s e masoara prin
abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (m asurarea 1. Operatiunea este imposibila; nmlkj
2. Creste; nmlkj
3. Nu se modifica; nmlkj
4. Scade. nmlkj
1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Ramâne constant; nmlkj
4. Creste. nmlkj
1. Cresterea; nmlkj
2. Scaderea; nmlkj
3. Pastrarea constanta; nmlkj
4. Cresterea în timpul comprimarii, scaderea în timpul destinderii. nmlkj
1. Nu se modifica; nmlkj
2. Scade; nmlkj
3. Creste; nmlkj
4. Se mentine constant dacaeste realizata camera de ar dere în chiulasa. nmlkjPage 219 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
frângerilor). Aceasta se realizeaza, conform figuri i EXPL 17, cu
ajutorul unui comparator special, prin masurarea di stantei dintre
bratele unui cot, de regulala o distanta egala cu j umatate din diametrul
fusului palier fata de axa de rotatie, efectuându-s e:
Maximizeaza
438.Care dintre urmatoarele conditii poate contribu i la formarea de
depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:
439.Care dintre metodele de reconditionare a fisuri lor se aplica la
1. O singura determinare, atunci când cotul se afla în pozitia p.m.i. si nava
este încarcata la maxim; nmlkj
2. O singura determinare, atunci când cotul se afla în pozitia p.m.i. si
motorul tocmai a fost oprit; nmlkj
3. Patru determinari, în conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, p.m.e. si babord; nmlkj
4. Cinci determinari, în conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare
p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezent ei bielei, care nu permite
o singura determinare la p.m.e. nmlkj
1. Ardere incompleta; nmlkj
2. Consum mare de ulei ungere cilindri; nmlkj
3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; nmlkj
4. Toate cauzele de mai sus. nmlkjPage 220 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
chiulasape zona laterala:
440.Proba hidraulica a chiulasei se face în vederea depistarii
eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la pre siunea:
441.Înlocuirea tubulaturii de înalta presiune la o reparatie se face cu o
tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime c a cea originala, în
scopul:
442.Ce material se utilizeaza pentru garniturile ne cesare la îmbinarea
tubulaturilor de combustibil:
443.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a
capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde 1. Lipirea cu rasini; nmlkj
2. Caplamale; nmlkj
3. Sudura; nmlkj
4. Toate cele de mai sus. nmlkj
1. Nominala a fluidului de racire; nmlkj
2. 1.5 din aceasta; nmlkj
3. Sub 1.5 din presiunea nominala; nmlkj
4. Mai mare de 1.5, tinând cont si de regimul termic a l organului probat. nmlkj
1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dime nsiuni; nmlkj
2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor în sis temul de înalta presiune; nmlkj
3. Utilizarea elementelor de îmbinare si fixare deja e xistente; nmlkj
4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. nmlkj
1. Fibrade sticla; nmlkj
2. Azbest; nmlkj
3. Cupru; nmlkj
4. Se recomanda îmbinari sudate cap la cap. nmlkjPage 221 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
rapid; în cazul fisurilor patrunse, precizati valab ilitatea urmatoarelor
afirmatii:
444.Repararea fisurii aparute în zona de racordare a capului
pistonului din figura EXPL 25 presupune:
445.Figura EXPL 26 indica: 1. Exista posibilitatea patrunderii gazelor de ardere în spatiile de racire; nmlkj
2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care împiedica racirea
pistonului, putând duce la griparea acestuia; nmlkj
3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai
mare; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. În primul rând, determinarea lungimii fisurii folos ind metodele cunoscute
si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la capetele
fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteazape am bele flancuri ale
rostului prezoane de consolidare ca în figura, dupa care se trece la
încarcarea cu sudura în mai multe treceri, folosind electrozi din otel
inoxidabil sau fonta; nmlkj
2. Suprafata exterioarase curata si se rotunjeste core spunzator cu mare
atentie, caci muchiile de material netesite datorit a supraîncalzirii locale se
ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare p entru toate zonele
învecinate; nmlkj
3. La sfârsit se face obligatoriu si o proba hidraulic a; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 222 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
446.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului
pistonului care prezintafisuri, conform figurii EXP L 27:
Maximizeaza
1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul
unui calibru; nmlkj
2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui
calibru; nmlkj
3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui
calibru; nmlkj
4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul
sondei pentru adâncimi a sublerului. nmlkj
1. În zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametr e suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; în
aceste gauri se introduc dopuri din materiale termo rezistente, care se nmlkjPage 223 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
447.Figura EXPL 27 prezinta operatiunile necesare r econditionarii
capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sun t:
Maximizeaza
fixeazacu suruburi (fig. EXPL 27,a) sau sunt fileta te; dupa montaj sunt
asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b si c);
2. În zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametr e suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta
este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; în aceste gauri
se introduc dopuri din materiale termorezistente, c are se fixeaza cu
suruburi sau sunt filetate; nmlkj
3. În zonele fisurate sunt practicate gauri în dreptul fiecarei fisuri, cu
diametre superior celui al fisurii; în aceste gauri se introduc dopuri din
materiale termorezistente, care se fixeaza cu surub uri (fig. EXPL 27,a)
sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu st ifturi filetate sau ancore
cu gheare (fig. EXPL 27,b si c); nmlkj
4. În zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametr e suficient de mari
pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; în
aceste gauri se introduc dopuri din materiale plast ice, care se fixeazacu
suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa m ontaj sunt asigurate cu
stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 2 7,b si c). nmlkj
1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde
integral toate fisurile din zona respectiva; nmlkj
2. Asigurarea dupa ontaj cu stifturi filetate sau anco re cu gheare; nmlkj
3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistent e, care se fixeazacu
suruburi sau sunt filetate; nmlkj
4. Ordinea corecta operatiunilor este a), c), b). nmlkjPage 224 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
448.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de împingere a
lagarului de împingere din figura EXPL 28, se reali zeaza:
Maximizeaza
449.În perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza
prin urmatoarele:
1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivel ului excesiv al vibratiilor
torsionale; nmlkj
2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui c otit în functie de
grosimea sabotilor; nmlkj
3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui c otit în functie de suprfata
frontala sabotilor; nmlkj
4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabi la. nmlkj
1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrari i pieselor, fiind
necesaraobtinerea ajustajelor, microgeometriei si s tructurii superficiale
optime pentru functionarea normala a motorului; nmlkj
2. Printr-o dezvoltare în timp aproape liniara procesu lui, sfârsitul ei fiind
corespunzator uzurii limita dmisibile; nmlkj
3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit u zura limita dmisibila,
perioadace trebuie evitata, întrucât conduce la int ensificarea puternica a
uzurii pieselor pâna la avarierea motorului; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 225 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
450.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a arata t cauzura se prezinta
sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:
451.Uzura abraziva se produce:
452.Uzura prin aderenta se produce:
1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; nmlkj
2. Uzura prin oboseala; nmlkj
3. Uzura coroziva; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. În urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, întreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure între supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de farâmitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc între supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., în
urma acestor reactii formându-se compusi friabili, care sunt îndepartati
ulterior sub actiunea fortelor care încarca suprafe tele. nmlkj
1. În urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, întreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure între supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de farâmitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkjPage 226 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
453.Uzura prin oboseala se produce:
454.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipu rile de uzura,
actionând separat sau combinat. Precizati valabilit atea urmatoarelor
afirmatii:
455.Asamblarea partilor componente ale carcasei se realizeaza:
4. Datorita reactiilor chimice care au loc între supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., în
urma acestor reactii formându-se compusi friabili, care sunt îndepartati
ulterior sub actiunea fortelor care încarca suprafe tele. nmlkj
1. În urma functionarii pieselor la temperaturi ridica te, datorita vitezelor si
presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obic ei, întreruperea filmului
de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); nmlkj
2. Datorita existentei unor particule dure între supra fetele pieselor cuplelor
din motorul cu ardere interna, fiind provocata de p rocesul de
microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; nmlkj
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor
ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting ), fie de farâmitarea si
exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala
superficiala a materialului pieselor; nmlkj
4. Datorita reactiilor chimice care au loc între supra fata pieselor si agentii
corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxige nul, apa, sulful, etc., în
urma acestor reactii formându-se compusi friabili, care sunt îndepartati
ulterior sub actiunea fortelor care încarca suprafe tele. nmlkj
1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriv a uzura abraziva, prin
aderenta si coroziune; nmlkj
2. În cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar
suprafata laterala regiunii port-segmenti si mantal ei uzurii de aderenta si
abrazive; nmlkj
3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tac hetilor, se manifesta
uzura prin obosealasi aderenta; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 227 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
456.Lainele utilizate la fixarea motoarelor pot fi:
457.Materialele utilizate la constructia lainelor l aterale sunt:
458.Supapa de siguranta prezenta pe carcasa motorul ui este fixata pe:
459.Care dintre defectiunile enumerate nu este spec ifica niciunuia
dintre elementele carcasei:
1. Cu prezoane la motoarelor mari; nmlkj
2. Cu prezoane si tiranti la motoarele mari; nmlkj
3. Cu prezoane indiferent de tipul de motor; nmlkj
4. Cu prezoane sau tiranti functie de dimensiunile mot orului. nmlkj
1. De sprijin; nmlkj
2. Laterale; nmlkj
3. De sprijin si laterale; nmlkj
4. Doar de sprijin. nmlkj
1. Fonta, otelul sau rasinile epoxidice; nmlkj
2. Otelul; nmlkj
3. Fonta si rasinile epoxidice nmlkj
4. Otelul si rasinile epoxidice. nmlkj
1. Blocul cilindrilor; nmlkj
2. Blocul coloanelor; nmlkj
3. Chiulasa; nmlkj
4. Rama de fundatie. nmlkj
1. Fisurile; nmlkj
2. Coroziunea; nmlkj
3. Uzura; nmlkj
4. Deformarea. nmlkjPage 228 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
460.Pompele de injectie utilizate la motoarele nava le sunt:
461.Care dintre urmatorii parametrii nu sunt asigur ati de sistemul de
injectie:
462.Care dintre parametrii enumerati se ajusteaza l a injector în
exploatare:
463.În figura EXPL 29, pozitiile 5, 6 si 7 reprezin taîn ordine:
Maximizeaza 1. Centrifuge; nmlkj
2. Pompe cu roti dintate; nmlkj
3. Pompe cu surub; nmlkj
4. Pompe cu piston. nmlkj
1. Dozajul de combustibil; nmlkj
2. Avansul la injectie; nmlkj
3. Vâscozitatea combustibilului; nmlkj
4. Finetea pulverizarii. nmlkj
1. Penetratia; nmlkj
2. Dispersia; nmlkj
3. Presiunea de deschidere; nmlkj
4. Viteza de injectie. nmlkjPage 229 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
464.Ce se regleaza la injector pe bancul de proba:
465.Pompele de injectie cu piston rotitor cu doua c remaliere regleaza
avansul la injectie:
466.Care dintre efectele enumerate nu sunt provocat e de uzura
pistonasului pompei:
1. Duza si acul, stiftul de centrare, tija împingatoar e; nmlkj
2. Stift si duza, acul, tija împingatoare; nmlkj
3. Corp si ac, stift de centrare, tija împingatoare; nmlkj
4. Duza si ac; surub de fixare; tija împingatoare. nmlkj
1. Presiunea de deschidere; nmlkj
2. Etansarea; nmlkj
3. Finetea pulverizarii; nmlkj
4. Toti cei trei parametrii precizati anterior. nmlkj
1. Rotind pistonasul; nmlkj
2. Deplasând camasa pistonasului; nmlkj
3. Rotind supapa de admisie; nmlkj
4. Rotind supapa de refulare. nmlkjPage 230 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
467.Care dintre metodele de verificare ofera inform atiile cele mai
exacte asupra functionarii sistemului de injectie:
468.Avansul pompei de injectie reprezinta:
469.Filtrele automate utilizate în instalatiile MP sunt:
470.Finetea nominala a filtrelor de suprafata este:
1. Modificarea avansului la injectie; nmlkj
2. Reducerea presiunii de injectie; nmlkj
3. Post injectia; nmlkj
4. Accentuarea neuniformitatii injectiei. nmlkj
1. Analiza diagramei indicate de ardere; nmlkj
2. Analiza diagramei de compresie; nmlkj
3. Analiza comparativa a diagramelor de ardere si comp resie; nmlkj
4. Analiza înaltimilor de ardere si compresie. nmlkj
1. Decalajul masurat între momentul începerii debitari i de combustibil si
momentul când pistonul motorului ajunge la p.m.i.; nmlkj
2. Decalajul între începerea cursei de ridicare a pist onasului si momentul
debitarii de combustibil; nmlkj
3. Decalajul dintre începerea cursei de ridicare a pis tonasului si momentul
când pistonul ajunge la p.m.i.; nmlkj
4. Decalajul între momentul debitarii de combustibil s i momentul
deschiderii acului injectorului. nmlkj
1. Filtre volumice; nmlkj
2. Filtre de suprafata; nmlkj
3. Filtre liniare; nmlkj
4. Filtre mixte. nmlkj
1. Marimea ochiului retelei de filtrare; nmlkjPage 231 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
471.Care este metoda de curatire cea mai des întâln ita la filtrele
automate:
472.Care este cel mai frecvent mod de utilizare al filtrelor automate cu
autocuratire în instalatiile de ungere a MP:
473.Separatoarele centrifugale utilizate sunt:
474.În figura EXPL 30 este prezentata instalatia un ui separator
purificator de combustibil din instalatia MP, în ca re cifrele 1, 2 si 3
reprezinta în ordine:
2. Marimea celor mai mici particule ce pot fi retinute de elementul filtrant; nmlkj
3. Marimea celor mai mari particule care pot trece pri n ochiurile retelei; nmlkj
4. Dimensiunea celor mai mici particule care au fost r etinute în procent de
85-90%. nmlkj
1. Suflarea cu aer; nmlkj
2. Suflarea cu abur; nmlkj
3. Curgerea inversa; nmlkj
4. Spalarea cu motorina. nmlkj
1. Sunt utilizate ca filtre principale; nmlkj
2. Sunt utilizate ca filtre indicatoare; nmlkj
3. Sunt utilizate ca filtre by-pass; nmlkj
4. Sunt utilizate ca filtre magnetice. nmlkj
1. Grosiere si fine; nmlkj
2. Purificatoare si clarificatoare; nmlkj
3. De toate tipurile precizate la punctele a) si b); nmlkj
4. Grosiere si clarificatoare. nmlkj
1. Tanc de serviciu, încalzitor, intrare combustibil; nmlkjPage 232 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
475.Pentru mecanismul de distributie din figura EXP L 31, unde se
verifica jocul termic:
476.Centrarea cu strele se utilizeaza pentru:
477.Câte lagare se gasesc în tubul etambou:
478.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la
care trebuie racit aerul de supraalimentare în raci torul intermediar, î n
scopul:
2. Tanc de stocare; încalzitor, intrarea abur; nmlkj
3. Tanc de decantare, încalzitor, intrare abur; nmlkj
4. Tanc de marfa, încalzitor, intrare combustibil. nmlkj
1. Între cama si tachet; nmlkj
2. Între tachet si tija împingatoare; nmlkj
3. Între culbutor si tija împingatoare; nmlkj
4. Între supapa si culbutor. nmlkj
1. Punerea la punct a mecanismului de distributie; nmlkj
2. Verificarea alinierii liniilor de arbori; nmlkj
3. Punerea la punct a sistemului de injectie; nmlkj
4. Verificarea frîngerilor arborelui cotit. nmlkj
1. Unul pentru arborele port elice; nmlkj
2. Doua pentru arborele intermediar; nmlkj
3. Doua pentru arborele port elice; nmlkj
4. Unul pentru arborele de împingere. nmlkj
1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; nmlkj
2. Evitarea depunerilor de calamina; nmlkjPage 233 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
479.Care este agentul care reduce uzura coroziva pr ovocata de acidul
sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:
480.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze po ate fi:
481.Uzual, pornirea motorului la rece poate fi usur ata prin:
482.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezi nta:
3. Evitarea aparitiei condensului în racitor; nmlkj
4. Evitarea socurilor hidraulice. nmlkj
1. Apa tehnica; nmlkj
2. Apa de mare; nmlkj
3. Uleiul de ungere cilindri; nmlkj
4. Aerul de baleiaj. nmlkj
1. Temperatura redusa la sfârsitul comprimarii; nmlkj
2. Presiune scazuta a mediului ambiant; nmlkj
3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; nmlkj
4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din s istemul de alimentare
a motorului. nmlkj
1. Reducerea raportului de comprimare; nmlkj
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperaturade auto aprindere mai
ridicata; nmlkj
3. Cresterea gradului de supraalimentare; nmlkj
4. Încalzirea apei de racire cilindri. nmlkj
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de ceta n normal si a-metil –
naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprin dere ca si combustibilul
dat; nmlkj
2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele
dintr-un gram de combustibil; nmlkjPage 234 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
483.Daca în timpul functionarii motorului temperatu rile apei de racire
la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, a ceasta indica:
484.Care este agentul care reduce uzura coroziva pr ovocata de acidul
sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:
485.Figura EXPL 32 prezinta diagrama indicata cu cu rba destinderii
având un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:
486.Figura EXPL 32 prezinta diagrama indicata cu cu rba destinderii
având un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:
3. Rezistenta la curgere a combustibilului; nmlkj
4. Cantitatea de calduradegajataprin arderea unui kg d e combustibil. nmlkj
1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor p alier aferente cilindrilor
cu temperaturi mai ridicate; nmlkj
2. Înfundarea canalelor de patrundere a apei de racire în cilindri; nmlkj
3. Sarcina pe cilindri este diferita; nmlkj
4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. nmlkj
1. Apa tehnica; nmlkj
2. Apa de mare; nmlkj
3. Uleiul de ungere cilindri; nmlkj
4. Aerul de baleiaj. nmlkj
1. Exista frecare marita între pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat
diagrame, cauzata de patrunderea impuritatilor, dil atare
necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, dato rita încalzirii
insuficiente; nmlkj
2. Mecanismul de înregistrare oscileaza; nmlkj
3. Tija pistonului este strâmba; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 235 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
487.Figura EXPL 33 prezinta diagrama indicata având un contur
dublu. Cauzele posibile sunt:
488.Figura EXPL 33 prezinta diagrama indicata vând un contur
dublu. Modalitati de remediere sunt:
489.În figura EXPL 34 este prezentat un sistem de c omanda a turatiei,
pentru un motor în doi timpi naval. Sageata cu lini e continua
marcheaza:
1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul pisto n–cilindru, se curata
purja; nmlkj
2. Se încalzeste aparatul indicator uniform înainte de a-l pune în functiune,
se înlocuieste resortul cu unul mai tare; nmlkj
3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se vor înlocui
pistonul si tija; în caz ca nu este posibil sau nu avem, se va prelucra
diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (î ntrerupte) dintre vârfurile
curbei si numai dupa ceasta se va planimetra diagra ma; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Snurul de actionare al tamburului se întinde (este elastic) sau diagrama
este ridicata cu aparatul încaneîncalzit; nmlkj
2. Hârtia înregistratoare nu este fixata bine pe tambu r (se misca); nmlkj
3. Mecanismul de înregistrare nu este prins (este slab it), pe tija pistonului; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj
1. Se va folosi un snur neelastic sau se întinde cel e xistent; nmlkj
2. Se va încalzi aparatul înainte de ridicarea diagram elor si se va fixa
corespunzator mecanismului de înregistrare pe tija pistonasului; nmlkj
3. Se vor verifica lamelele de fixare a hârtiei pe tam bur; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 236 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
490.În figura EXPL 34 este prezentat un sistem de c omanda a turatiei,
pentru un motor în doi timpi naval. Sageata cu lini e punctata
marcheaza:
491.În figura EXPL 35 este prezentata schema de com anda si
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsi e, în care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda si tuat în
compartimentul masini, sau de la distanta, din timo nerie. Cu notatiile
din figura, avem:
492.În figura EXPL 35 este prezentata schema de comanda si 1. Miscarile efectuate de pârghiile sistemul de comand a, atunci când de la
maneta de combustibil se comanda marirea turatiei; nmlkj
2. Miscarile efectuate de pârghiile sistemul de comand a, atunci când de la
maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei; nmlkj
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. nmlkj
1. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blo care al alimentarii,
declansat de dispozitivul de protectie, datorita cr esterii presiunii pe unul
din circuitele de racire sau ungere; nmlkj
2. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blo care al alimentarii,
declansat de dispozitivul de protectie, datorita re ducerii presiunii pe unul
din circuitele de racire sau ungere; nmlkj
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. nmlkj
1. 1-postul de comandadin timonerie (comanda navei); 2 -postul de comanda
central din PCC, care permite comanda si supraveghe rea motorului si a
celorlaltor agregate si instalatii din CM; nmlkj
2. 3-comanda locala CL a motorului, situatape motor; nmlkj
3. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; nmlkj
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkjPage 237 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
supraveghere pentru un motor naval lent de propulsi e, în care toate
manevrele pot fi executate din postul de comanda si tuat în
compartimentul masini, sau de la distanta, din timo nerie. Cu notatiile
din figura, avem:
493.Daca virorul este cuplat si arborele cotit nu s e vireaza sau se
vireaza greu, care dintre cauzele enumerate nu are legatura cu
problema mentionata:
494.Diagramele indicate dau informatii directe asup ra:
495.Aprecierea rapida a starii tehnice a unui motor pe baza analizei
gazelor de ardere poate folosi drept criteriu de ev aluare culoarea
gazelor arse evacuate. Prezenta unei culori închise a gazelor evacuate
are drept cauza: 1. 1-postul de comanda central din PCC, care permite c omanda si
supravegherea motorului si a celorlaltor agregate s i instalatii din CM; 2-
postul de comanda din timonerie (comanda navei); nmlkj
2. 3-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat
prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda localaCL a
motorului, situatape motor; nmlkj
3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; nmlkj
4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. nmlkj
1. Robinetii buteliilor de lansare nu sunt deschisi sa u presiunea aerului este
mica; nmlkj
2. Linia axiala este blocata; nmlkj
3. Un cuzinet este gripat; nmlkj
4. Uleiul este rece în carterul motorului. nmlkj
1. Evolutiei temperaturi din cilindru; nmlkj
2. Evolutiei presiuni din cilindru; nmlkj
3. Evolutiei temperaturi si presiuni din cilindru; nmlkj
4. Evolutiei puterii indicate a motorului. nmlkjPage 238 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
496.Coeficientul gazelor arse reziuduale se determi na:
Maximizeaza
1. Arderea unui amestec bogat în combustibil; nmlkj
2. Contaminarea uleiului cu apa tehnica; nmlkj
3. Contaminarea uleiului cu apa de mare; nmlkj
4. Contaminarea combustibilului cu apa tehnica. nmlkj
Notatii: mgar – masa gazelor arse reziduale
mgar – cantitatea de gaze arse reziduale
mîp – masa de incarcatura proaspata
νîp – cantitatea de incarcatura proaspata
mpa – masa de produse de ardere
νpa – cantitatea de produse de ardere
1.
p”gar
gar
p”gar
garννγ;mmg = = nmlkj
2.
pagar
gar
pagar
garννγ;mmg = = nmlkj
3.
p”gar
gar
p”gar
garνν;γmmg = + =1 nmlkj
4. nmlkjPage 239 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
497.Gradul de umplere al cilindrului reprezinta:
Maximizeaza
pagar
gar
pagar
garννγ;mmg = =
Notatii: mfp – masa de fluid proaspat retinut in cilindru la sfarsitul procesului de
admisie;
mofp – masa teoretica de fluid proaspat care ar ocupa volummul V s in conditii
initiale de r eferinta (intr-un proces fara pierderi
termogazodinamice).
1.
ofpfp
νmmη= nmlkj
2.
amfp
amfp
ννν
mm
η = = nmlkj
3.
1+= =
ofpfp
ofpfp
ννν
mmη nmlkj
4. nmlkjPage 240 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
498.Lucrul mecanic de pompaj este:
Maximizeaza
499.
Maximizeaza
amfp
amfp
ννν
mm
η = =
unde: ps – presiunea de supraalime ntare;
pev – presiunea de evacuar e;
pc – presiunea mediului ambiant.
1. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pev; nmlkj
2. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pc; nmlkj
3. Negativ; nmlkj
4. Pozitiv si negativ, functie de sarcina, nmlkjPage 241 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Daca αDSA = 80 oRAC; αISE = 60 oRAC baleiajul cilindrului se realizeaza in:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1.
θBAL =
144
oRAC,
θBAL =
72
oRAD;
nmlkj
2.
θBAL =
140
oRAC,
θBAL =
70
oRAD;
nmlkj
3. nmlkjPage 242 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
500.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentarea se c onsidera:
501.Pentru sitemul de baleiaj si supraalimentare in echicurent cu
supapa, pentru un moror in 2 timpi exista:
θBAL =
180
oRAC,
θBAL =
72
oRAD;
4.
θBAL =
140
oRAC,
θBAL =
90
oRAD.
nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. ps = pev; nmlkj
2. ps > pev + 10; nmlkj
3. ps > pev; nmlkj
4. ps > pev + 10. p [bar] nmlkjPage 243 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
502.Cantitatea de aer retinuta in cilindru este:
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. alfaDSE > alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; nmlkj
2. alfaDSE < alfaDSB; alfaISE > alfaAFB; nmlkj
3. alfaDSE < alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; nmlkj
4. alfaDSE > alfaDSB; alfaISE > alfaAFB. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
;
admsa
sss
aer ∆ppp;TRVpm +=⋅⋅= nmlkj
2.
;
admsa
acila
aer ∆ppp;TRVpm −=⋅⋅= nmlkj
3.
;
admsa
scils
aer ∆ppp;TRVpm +=⋅⋅= nmlkj
4. nmlkjPage 244 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
503.
Maximizeaza
.
admsa
sss
aer ∆ppp;TRVpm −=⋅⋅=
Sa se calculeze unghiul-sectiune al ferestrelor de evacuare ale unui motor in doi timpi,
pentru care se cunosc cursa pistonului , dimensiuni le ferestrelor dreptunghiulare –
inaltimea si -latimea ferestrelor, numarul al aces tora, ca si unghiurile arborelui cotit
in momentul deschiderii, respectiv inchiderii feres trelor, si ; turatia
motorului este (fig. PT 7). S FEh
B z
DFEα []RACo
IFEα
[ ]minrotn/
1.
Maximizeaza
( ) ( ) ( ) ;2sin2sin8sinsin2 412
α−αλ−α−α
−α−α
λ−+ =DFE IFE DFE IFE DIFEIFE FE FES ShzBUSnmlkj
2.
Maximizeaza nmlkjPage 245 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
( ) ( ) ( ) ;2sin2sin8sinsin2 412
α−αλ−α−α
+α−α
λ−− =DFE IFE DFE IFE DIFEIFE FE FES ShBzUS
3.
Maximizeaza
( ) ( ) ( ) ;2sin2sin8sinsin2 412
α−αλ−α−α
+α−α
λ−− =DFE IFE DFE IFE DIFEIFE FE FES ShzBUSnmlkj
4.
Maximizeaza nmlkjPage 246 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
504.
Maximizeaza
( ) ( ) ( ) .2sin2sin8sinsin2 412
α−αλ−α−α
+α−α
λ−− =DFE IFE DFE IFE DIFEIFE FE FES ShzBUS
Pentru un MAC in doi timpi se cunosc: cursa pistonu lui , coeficientul de alungire a
bielei si fractiunile de cursa pierduta prin inalt imea ferestrelor de evacuare, . Se
cere sã se determine pozitia unghiulara a arborelui cotit, corespunzatoare momentelor de
descoperire a ferestrelor de evacuare (fig. PT 7). S
λ FEψ
1.
( )
λ−ψ+λλ++−
=α2411
arccos,FBFE
DFE nmlkj
2. nmlkjPage 247 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
505.
Maximizeaza
( )
λ−ψ+λλ+−−
=α2411
arccos,FBFE
DFE
3.
( )
λ−ψ+λλ++−
=α22411
arccos,FBFE
DFE nmlkj
4.
( )
λ−ψ+λλ+−−
=α22411
arccos,FBFE
DFE nmlkj
Fie un MAC naval in τ=2 timpi ce functioneaza dupa un ciclu teoretic cu ardere mixta, cu
un combustibil a carui analiza chimica indica urmat oarele participatii: c, h, o. Pe durata
unui ciclu este ars 1 kg de combustibil cu excesul de aer α, iar calitatea procesului de
schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficient ului gazelor arse reziduale .
Cunoscand urmatorii parametri: presiunea pa [kN/m 2] in starea a, raportul de comprimare
, constanta universala a gazelor [kJ/kmol K] si ci lindreea Vs, sa se determine
temperatura amestecului in starea a la inceputul comprimarii. rγ
ε ℜ
1.
;
rsa
aohcVpTγ+⋅−εε⋅
ℜ⋅
−+⋅α⋅=11
1
3241221. 0 nmlkj
2. nmlkjPage 248 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
506.
Maximizeaza
;
rs
aohcVTγ+⋅
ℜ⋅
−+⋅α=11
3241221. 0
3.
rsa
aohcVpTγ+⋅−ε⋅
ℜ⋅
−+⋅=11
11
32412 nmlkj
4.
rsa
aohcVpTγ+⋅+εε⋅
ℜ⋅
−+⋅α⋅=11
1
3241221. 0 nmlkj
Un motor naval cu aprindere prin comprimare supraal imentat are o presiune de
supraalimentare si un exponent politropic de compr imare in suflanta . Perfectiunea
procesului de schimb de gaze este apreciata prin co eficientul al gazelor arse reziduale,
caracterizate prin temperatura . Presupunand cunosc uti parametrii mediului ambiant (
), sa se determine temperatura la sfârsitul admisie i, daca racirea aerului de
supraalimentare este data de caderea de temperatura , iar incalzirea incarcaturii
proaspete prin contact cu peretii canalizatiei de a dmisie este . spsn
rγ
rT
00,Tp
rãcT∆
sT∆
1. nmlkjPage 249 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
507.
Maximizeaza
;11
00
rrrsrãcnn
s
aTTTppT
Tss
γ+γ+∆+∆−
=−
2.
;11
00
rrrsrãcnn
s
aTTTppT
Tss
γ+γ+∆−∆+
=− nmlkj
3.
;11
00
rrrsrãcnn
s
aTTTppT
Tss
γ+γ+∆+∆−
=− nmlkj
4.
.11
00
rrrsrãcnn
s
aTTTppT
Tss
γ+γ−∆+∆−
=− nmlkjPage 250 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Daca presiunea la sfarsitul admisiei este , iar cad erea de presiune in racitorul aerului de
supraalimentare este , cu marimile: -presiunea de s upraalimentare, -exponentul
politropic de comprimare in suflanta, -coeficientul gazelor arse reziduale, –
caderea de temperatura in racitorul aerului de supr aalimentare, -temperatura la sfarsitul
admisiei, -temperatura mediului ambiant, -raportul de comprimare, presupuse
cunoscute, atunci valoarea coeficientului de umpler e este: ap
sp∆spsn
rγ rãcT∆
aT
0T ε
1.
;11
)1 (1
00
−ε⋅γ+∆−
⋅∆−=η−
rarãcnn
s
ssa
vTTppT
pppss nmlkj
2.
;1)1 (1
00
−εε⋅γ−∆−
⋅∆+=η−
rarãcnn
s
sa
vTTppT
pppss nmlkj
3.
;1)1 (1
00
−εε⋅γ+∆−
⋅∆−=η−
rarãcnn
s
ssa
vTTppT
pppss nmlkj
4.
.1)1 (1
00
−εε⋅γ+∆−
⋅=η−
rarãcnn
s
sa
vTTppT
ppss nmlkjPage 251 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
508.Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se continua si dupa
terminarea cursei de admisie deoarece:
509.Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motor ului in doi timpi, se
atinge regimul critic in curgerea gazelor, in una d intre urmatoarele
situatii:
510.Analiza procesului de admisie se face prin evid entierea pierderilor
gozodinamice si termodinamice produse pe parcurs; a stfel, avem:
1. Supapa de evacuare se inchide cu intarziere; nmlkj
2. Supapa de admisie se deschide in avans; nmlkj
3. Coloana de incarcatura proaspata are o anumita iner tie; nmlkj
4. Gazele de ardere sunt evacuate datorita presiunii d in cilindru mai mari
decat cea din colectorul de evacuare. nmlkj
1. Intre momentul deschiderii ferestrelor de evacuare si cel al deschiderii
celor de baleiaj; nmlkj
2. Dupa momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj; nmlkj
3. Intre momentul inchiderii ferestrelor de baleiaj si cel al deschiderii celor
de evacuare; nmlkj
4. Intre momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj s i inchiderii acestora. nmlkj
1. Pierderi termice, datorate rezistentelor de pe tras eele de admisie si
evacuare; pierderi gazodinamice, reprezentate de in calzirea incarcaturii
proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admi sie, prin contactul cu
gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclu l anterior; golirea
incompleta a cilindrului motor; nmlkj
2. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si
evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzi rea incarcaturii
proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admi sie, prin contactul cu
gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclu l anterior; golirea
incompleta a cilindrului motor; nmlkj
3. Pierderi gazodinamice, datorate incalzirii incarcat urii proaspete datorita
frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale
pierderi termice, reprezentate de rezistentele de p e traseele de admisie si
evacuare, ramase in cilindru din ciclul anterior; g olirea incompleta a
cilindrului motor; nmlkjPage 252 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
511.Figura PT 8 reprezinta:
512.Etapa I din figura PT 8 corespunde:
513.Valoarea presiunii incarcaturii proaspete la sf ârsitul admisiei in
motorul diesel este:
514.Marimea unghi-sectiune (crosectiune) a supapei de admisie
influenteaza valoarea presiunii de la sfarsitul adm isiei in sensul 4. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si
evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzi rea incarcaturii
proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admi sie, prin contactul cu
gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclu l anterior; golirea
completa a cilindrului motor. nmlkj
1. Diagrama de pompaj pentru un motor in patru timpi; nmlkj
2. Diagama de baleiaj pentru un motor in patru timpi; nmlkj
3. Diagrama de pompaj pemtru un motor in doi timpi; nmlkj
4. Diagrama de baleiaj pentru un motor in doi timpi. nmlkj
1. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul mtorului i n doi timpi; nmlkj
2. Evacuarii fortate a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi, datorita
incarcaturii propaspete care incepe sa patrunda in cilindru; nmlkj
3. Stabilizarii presiunii in jurul valorii presiunii d e baleiaj ; nmlkj
4. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul motorului in patru timpi. nmlkj
1. Mai mare decat a celei atmosferice, datorita pierde rilor gazodinamice si
termice de pe traseul de admisie; nmlkj
2. Mai mica decat a celei de la iesirea din suflanta, datorita pierderilor
gazodinamice si termice de pe traseul de admisie; nmlkj
3. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita supraa limentarii; nmlkj
4. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita pierde rilor gazodinamice si
termice de pe traseul de la suflanta la cilindru. nmlkjPage 253 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
urmator:
515.
Maximizeaza
1. Presiunea creste la scaderea unghiului-sectiune; nmlkj
2. Presiunea scade la scaderea unghiului-sectiune; nmlkj
3. Presiunea scade la cresterea unghiului-sectiune; nmlkj
4. Valoarea presiunii este independenta de valoarea un ghiului-sectiune. nmlkj
Calculul simplificat al temperaturii la sfarsitul a dmisiei se face tinand cont de valoarea
temperaturii la intrarea in cilindrul motor , tempe ratura gazelor reziduale si
coeficientul gazelor arse reziduale, dupa relatia: sT′′rT
1.
rrrs
aTTTγ+γ+′′=1 nmlkj
2.
rrrrs
aTTTTγ+γ+′′=1 nmlkj
3.
rrrs
aTTTγ+γ−′′=1 nmlkjPage 254 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
516.Pentru determinarea temperaturii aerului la ies irea din racitorul
aerului de supraalimentare, se utilizeaza diagrama punctului de roua
(dew-point), redata in figura PT 9. Pentru o temper atura a mediului
ambiant de 30 grd C, o umiditate relativa a aerului de 80% si un
raport de comprimare in suflanta 2, valoarea temper aturii punctului
de roua este aproximativ:
517.Prin restrictionarea temperaturii aerului la ie sirea din racitorul
aerului de supraalimentare, se evita:
518.Cresterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are urmatoarele
efecte asupra coeficientului de umplere:
4.
rrrs
aTTTγ−γ+′′=1 nmlkj
1. 30 grd C; nmlkj
2. 32 grd C; nmlkj
3. 35 grd C; nmlkj
4. 38 grd C. nmlkj
1. Cresterea excesiva a regimului termic al motorului; nmlkj
2. Cresterea excesiva a presiunii medii efective a mot orului; nmlkj
3. Aparitia condensului in racitor; nmlkj
4. Cresterea intarzierii la autoaprindere. nmlkj
1. Conduce la cresterea coeficientului de umplere, dat orita scaderii
volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa i n motor; nmlkj
2. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, dato rita scaderii
volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa i n motor; nmlkj
3. Nu are efect asupra coeficientului de umplere; nmlkjPage 255 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
519.La cresterea sarcinii motorului, variatia coefi cientului de umplere
este urmatoarea:
520.La un motor in 2 timpi, raportul real de compri mare este:
4. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, dato rita cresterii
temperaturii gazelor la evacuare. nmlkj
1. Creste, prin cresterea cantitatii de combustibil in jectata in cilindru; nmlkj
2. Scade, datorita intensificarii regimului termic, ce ea ce conduce la
cresterea cantitatii de gaze reziduale; nmlkj
3. Este nemodificat; nmlkj
4. Creste, datorita cresterii contrapresiunii gazelor la evacuare. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
()()111 ++Ψ⋅ε−=εr nmlkj
2.
()()111 +Ψ−⋅−ε=εr nmlkj
3.
()()111 −+Ψ⋅ε+=εr nmlkj
4.
()()111 +Ψ−⋅+ε=εr nmlkjPage 256 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
521.Durata procesului de comprimare la un motor in 4 timpi este:
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
ϕPRc <
180
oRAC;
ϕΠΡχ <
90
oRAD;
nmlkj
2.
ϕPRc =
180
oRAC –
βinj +
αISA ;
αISA >
βinj; nmlkj
3.
ϕPRc <
180
oRAC;
ϕPRc +
90
oRAD; nmlkjPage 257 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
522.La un motor in 2 timpi, raportul real de compri mare este:
4.
ϕPRc =
180
oRAC
+ βinj +
αISA ;
αISA >
βinj. nmlkj
Notatii:
Ψ=hFE /S; ε-
1= Vε/Vc,;
hFE =inaltimea
ferestrelor de
evacuare.
1.
εr=
(ε+1)
(1-Ψ)
+1; nmlkj
2.
εr>ε; nmlkj
3. nmlkjPage 258 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
523.La un motor in 2 timpi cu baleiaj in echicurent , raportul real de
comprimare este:
Maximizeaza
εr=
(ε-
1)
(1-
Ψ)
+1;
4.
εr>ε+1.
nmlkj
Notatii: Ψ=hFB/S ; ε-1= Vε/Vc, αÎSE =intarzierea la anchiderea supapei de evacuare,
hFB =inaltimea ferestrelor de baleiaj.
1.
εr=f
(αÎSE )
αÎSE
<αAFB ; nmlkj
2. nmlkjPage 259 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
524.Cresterea presiunii de supraalimentare conduce la cresterea
raportului de comprimare:
525.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate rapor tul de
comprimare trebuie sa fie mai mic ca la motoarele i n 4 timpi
nesupraalimentate: εp=
(ε-1)
(1-
Ψ)-
1;
3.
εr=f
(αÎSE )
αÎSE
<αAFB ; nmlkj
4.
εp=
(ε-1)
(1-
Ψ)
+1. nmlkj
1. Nu; nmlkj
2. Da, numai in cazul supraalimentarii in serie cu tur bosuflanta si
electrosuflanta; nmlkj
3. Da, dar se tine cont de starea segmantilor; nmlkj
4. Da, dar se ia in considerare grosimea lainei de la capul bielei. nmlkjPage 260 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
526.Presiunea aerului la sfarsitul comprimarii pent ru motoare
supraalimentate se determina:
527.Temperatura aerului la sfarsitul comprimarii pe ntru motoare
supraalimentate se determina cu:
1. Da; nmlkj
2. Da, numai pentru motoare cu pistoane opuse; nmlkj
3. Nu pentru acelasi motor; nmlkj
4. Nu, deoarece raportul de comprimare tine seama de f anta segmentului. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
( )1−⋅ +=cn
admsc ε∆ppp nmlkj
2.
( )cn
admsc ε∆ppp ⋅ −= nmlkj
3.
( )1+⋅ +=cn
admsc ε∆ppp nmlkj
4.
( )150−⋅ +=cn
admsc ε.∆ppp nmlkjPage 261 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
528.
Maximizeaza Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
( )cc
nn
tadmraccc ε∆T∆TTT1−
⋅ + += nmlkj
2.
( )1−⋅ + −=cn
tadmraccc ε∆T∆TTT nmlkj
3.
( )cc
nn
tadmraccc ε∆T∆TTT1−
⋅ + += nmlkj
4.
( )cc
nn
tadmraccc ε∆T∆TTT1−
⋅ − += nmlkjPage 262 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
529.
Maximizeaza Fie un motor cu aprindere prin comprimare ce functi oneaza dupa un ciclu cu ardere mixta,
cu un combustibil a carui analizã chimicã indica ur matoarele participatii: . Pe
durata unui ciclu se presupune ca este ars 1 kg de combustibil cu excesul de aer , iar
calitatea procesului de schimb de gaze este evaluat a cu ajutorul coeficientului de gaze arse
reziduale . Se considera cunoscuti urmatorii parame tri: presiunea , temperatura ,
constanta universala a gazelor si raportul de comp rimare . In aceste conditii,
volumele amestecului existent in motor in starile si vor fi: ohc,,
α
rγ apaT
ℜ ε
ac
1.
();1;1
3241221. 0a c
aar
a VVpTohcV−εε=ℜγ+
−+α= nmlkj
2.
()
ac
aar
a VVpTohcVε=ℜγ+
−+α=1;1
3241279. 0 nmlkj
3.
;
()
ac
aar
a VVpTohcVε=ℜγ+
−+α=1;1
3241221. 0 nmlkj
4.
.
()
ac
aar
a VVpTohcV ε=ℜγ+
−+α= ;1
3241221. 0 nmlkjPage 263 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
530.
Maximizeaza Pentru un motor naval lent cu cilindrii in linie, c u dimensiunile: cursa , alezajul , cu
un coeficient al cursei utile si un raport real de comprimare , volumul
camerei de ardere si inaltimea ferestrelor de evacu are sunt: SD
) 1(<ψψuu rε
1.
( );1,412
u FE
ru
c ShSDV ψ−=π
−εψ= nmlkj
2.
( );1,412
u FE
rur
c ShSDV ψ−=π
−εψε= nmlkj
3.
; ,412
uFE
ru
c ShSDV ψ=π
−εψ= nmlkj
4.
; ,412
uFE
rur
c ShSDV ϕ=π
−εψε= nmlkjPage 264 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
531.
Maximizeaza Viteza medie a pistonului unui MAC este , viteza un ghiulara ,
exponentul politropic mediu de comprimare , inaltim ea camerei de ardere ,
temperatura la sfarsitul admisiei . Determinati rap ortul de comprimare si
temperatura la sfarsitul comprimarii. []smwp/ []srad/ω
cn []mmhc
[]Ctao
1.
;
cn
ac
cptThwε=ωπ+=ε;1 nmlkj
2.
( )cn
ac
cptThwε+=ωπ+=ε 273;1 nmlkj
3.
( )1273;1−ε+=ωπ+=εcn
ac
cptThw nmlkj
4.
( )1 3273;101− −ε+= ⋅ωπ+=εcn
ac
cptThw nmlkjPage 265 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
532.In timpul procesului de comprimare are loc un s chimb de caldura
permanent intre amestec (incarcatura proaspata + ga ze reziduale) si
peretii cilindrului; astfel:
Datele constructive ale unui MAC sunt: cursa , alez ajul , inaltimea
camerei de ardere , inaltimea ferestrelor de evacua re . Sa se determine
rapoartele de comprimare si presiunea de comprimare , stiind ca exponentul politropic al
comprimarii este si ca presiunea la sfarsitul admi siei este . []mmS []mmD
[]mmhc []mmhFE
cn []barpa
1.
() ; ;; 1;1c
rc n
raan
accFE rc pppphhShS ε= ε= −+=ε +=ε nmlkj
2.
() ; ;; 1;1c
rc n
raan
accFE rcFE pppphhShh ε= ε= −+=ε +=ε nmlkj
3.
() ; ; ; 1;11 1 − −ε= ε= −+=ε +=εc
rc n
raan
accFE rc pppphhShS nmlkj
4.
() . ;; 1;1c
rc n
raan
accFE rFE pppphhShS ε= ε= −+=ε +=ε nmlkj
1. In prima parte a procesului temperatura medie a per etilor cilindrului este
mai mare decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta primind de la
peretii cilindrului caldura, iar dupa atingerea pun ctului de adiabatism,
odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii nmlkjPage 266 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
533.Efectul scaderii raportului de comprimare asupr a performantelor
motorului este urmatorul:
534.La cresterea turatiei motorului, exponentul pol itropic mediu de
comprimare:
proaspete devine mai mare decat temperatura medie a peretilor
cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaz a dinspre amestec spre
perete;
2. In prima parte a procesului temperatura medie a per etilor cilindrului este
mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand caldura
de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cur sei pistonului spre p.m.i.,
temperatura incarcaturii proaspete devine mai mica decat temperatura
medie a peretilor cilindrului, iar transferul de ca ldura se realizeaza
dinspre perete spre amestec; nmlkj
3. In prima parte a procesului temperatura medie a per etilor cilindrului este
mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand caldura
de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cur sei pistonului spre p.m.i.,
temperatura incarcaturii proaspete devine mai mare decat temperatura
medie a peretilor cilindrului, iar transferul de ca ldura se realizeaza
dinspre amestec spre perete; nmlkj
4. Procesul se desfasoara printr-un schimb permanent d e caldura de la
peretii cilindrului spre amestec. nmlkj
1. Cresterea randamentului termic al motorului; nmlkj
2. Cresterea solicitarilor termo-mecanice ale motorulu i; nmlkj
3. Cresterea presiunii medii efective; nmlkj
4. Cresterea pericolului de ratare a pornirii motorulu i. nmlkj
1. Creste, deoarece cantitatea de gaze scapate prin ne etanseitati se reduce,
ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldu ra amestec-pereti
cilindru; nmlkj
2. Scade, deoarece cantitatea de gaze scapate prin nee tanseitati se reduce,
ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldu ra amestec-pereti
cilindru; nmlkj
3. Scade, deoarece suprafata relativa de transfer de c aldura scade permanent
in timpul procesului de comprimare; nmlkj
4. Creste, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade permanent
in timpul procesului de comprimare. nmlkjPage 267 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
535.In figura MAI 3, ce proces marcat de linia d-e are loc:
536.Unul dintre tipurile de miscari ale incarcaturi i proaspete induse in
cilindrul motor pentru imbunatatirea formarii amest ecului carburant
este:
537.Care dintre elementele enumerate mai jos este u tilizat efectiv
pentru generarea turbulentei necesare unei arderi c orspunzatoare in
motoarele diesel:
538.Ce element este uzual utilizat pentru generarea turbulentei in
cilindrul motorului diesel:
1. Destinderea gazelor de ardere; nmlkj
2. Rotatia arborelui cotit cu 90 grd RAC; nmlkj
3. Cresterea volumui si a presiunii; nmlkj
4. Ambele raspunsuri a) si b). nmlkj
1. Supraalimentarea; nmlkj
2. Baleiajul; nmlkj
3. Turbulenta; nmlkj
4. Umplerea cilindrului motor. nmlkj
1. Supapa de evacure; nmlkj
2. Segmenti de constructie speciala; nmlkj
3. Turbosuflanta; nmlkj
4. Camera de preardere. nmlkj
1. Forma capului pistonului; nmlkj
2. Cresterea raportului de comprimare; nmlkj
3. Cresterea cursei pistonului; nmlkj
4. Cresterea turatiei turbosuflantei. nmlkjPage 268 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
539.Pulverizarea corecta a combustibilului in camer a de ardere
depinde de:
540.Asa-numita detonatie diesel este cauzata de:
541.In motorul diesel, combustibilul este aprins da torita:
542.La motorul diesel, intervalul necesar atomizari i jetului de
combustibil, vaporizarii si aducerii sale la autoap rindere se numeste:
543.In figura PT 10, intervalul G marcheaza:
1. Presiunea de injectie: nmlkj
2. Arhitectura camerei de ardere; nmlkj
3. Prezenta fenomenul de turbulenta in camera de arder e; nmlkj
4. Toate cele mentionate anterior. nmlkj
1. Penetratia mare a jetului de combustibil; nmlkj
2. Durata prea mare a injectiei; nmlkj
3. Durata prea mica a injectiei; nmlkj
4. Intarziere mare la autoaprinderea combustibilului. nmlkj
1. Unei bujii; nmlkj
2. Injectoarelor; nmlkj
3. Temperaturii de la sfarsitul comprimarii; nmlkj
4. Cresterii temperaturii apei de racire cilindri. nmlkj
1. Intarziere la injectia de combustibil; nmlkj
2. Intarzierea la autoaprindere; nmlkj
3. Aprindere prin comprimare; nmlkj
4. Postardere. nmlkjPage 269 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
544.Curba reprezentata cu linie intrerupta in figur a PT 10 reprezinta:
545.Avantajele existentei unei camere de ardere div izate cu
compartiment separat de preardere prezinta urmatoru l avantaj fata de
camera de ardere unitara cu injectie directa:
546.Caracteristic pentru arhitectura camerei de ard ere din figura PT
11 este:
1. Intarziearea la autoaprinderea combustibilului; nmlkj
2. Perioada arderii rapide; nmlkj
3. Perioada arderii moderate; nmlkj
4. Avansul la injectia combustibilului. nmlkj
1. Variatia presiunii in functie de volumul instantane u ocupat de fluidul
motor in cilindru in ciclul cu injectie de combusti bil; nmlkj
2. Variatia presiunii in functie de volumul instantane u ocupat de fluidul
motor in cilindru in ciclul fara injectie de combus tibil; nmlkj
3. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul cu injectie de
combustibil; nmlkj
4. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul fara injectie de
combustibil; nmlkj
1. Permite doar utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului; nmlkj
2. Permite doar utilizarea unei presiuni de injectie m ai reduse; nmlkj
3. Permite atat utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului, cat
si a unei presiuni de injectie mai reduse; nmlkj
4. Nu permite nici utilizarea unei atomizari mai grosi ere a combustibilului si
nici utilizarea unei presiuni de injectie mai redus e. nmlkj
1. Existenta camerei de ardere unitare (cu injectie di recta); nmlkj
2. Existenta unei camere de ardere divizate; nmlkj
3. Existenta unei camere de ardere divizate cu compart iment separat de
preardere; nmlkjPage 270 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
547.Care dintre conditiile enumerate mai jos pot ca uza, simultan,
presiune de ardere mare si temperatura joasa a gaze lor de ardere:
548.Avansul prea mare la injectia combustibilului e ste indicat de:
549.Atunci cand combustibilul este injectat in cili ndru prea devreme:
550.Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, referitoare la jetul
de combustibil injectat in cilindru:
4. Existenta unei camere de ardere divizate cu compart iment separat de
vartej. nmlkj
1. Montarea incorecta a cremalierei pompei de injectie ; nmlkj
2. Deschiderea prea lenta a supapei de evacuare; nmlkj
3. Avans prea mare la injectia combustibilului; nmlkj
4. Sarcina prea mare a motorului. nmlkj
1. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale , cu o temperatura
diminuata a gazelor de evacuare; nmlkj
2. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale , cu o temperatura
normala a gazelor de evacuare; nmlkj
3. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura
normala a gazelor de evacuare; nmlkj
4. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura mai
ridicata a gazelor de evacuare. nmlkj
1. Aprinderea va fi intarziata; nmlkj
2. Consumul de combustibil nu este afectat; nmlkj
3. Temperatura gazelor de evacuare va fi neschimbata; nmlkj
4. Gazele de evacuare vor avea o culoare deschisa. nmlkj
1. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este
mai mare; nmlkjPage 271 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
551.Procesul destinderii reale in MAI, in care se p relungeste arderea,
este:
552.Masa reala de aer necesara arderii combustibilu lui injectat pe
ciclu se determina cu relatia:
2. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este
mai mica; nmlkj
3. Finetea nu are nici o legatura cu penetratia jetulu i; nmlkj
4. Cele doua caracteristici sunt identice. nmlkj
1. Adiabatic; nmlkj
2. Politropic; nmlkj
3. Izoterm; nmlkj
4. Izobar. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
maer
= α/2
⋅ mc ⋅
νaer
min ; nmlkj
2. nmlkjPage 272 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
553.Masa de combustibil injectata pe ciclu se deter mina cu formula:
Maximizeaza maer = α
⋅ mc ⋅
maer
min .+1;
3.
maer
= 2 α ⋅
mc ⋅
νaer
min ;
nmlkj
4.
maer
= α ⋅
mc ⋅
maer
min .
nmlkjPage 273 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
554.Compozitia aerului se accepta: Notatii: ; i – nr. de cilindri; ; ; Nc – numarul de
cicluri pe ora.
[ ][]kwP;kg/kw hce []rot/minn []kg/hCh
1.
;
ch
cNiCm += nmlkj
2.
;
602
τniPcmcc
c
⋅⋅= nmlkj
3.
ch
cNiCm ⋅⋅=60 nmlkj
4.
.
302
τniPcmcc
c
⋅⋅= nmlkjPage 274 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
555.Calculul cantitatii de oxigen necesar arderii 1 kg combustibil se
face cu relatia:
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
%%;γγN O 7712
2 2= = nmlkj
2.
kg,mkg;,mN O 770 230
2 2= = nmlkj
3.
%%;γγN O 8812
2 2= = nmlkj
4.
kg,mkg;,mN O 790 230
2 2= = nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
+++=combkgOkmoloshcνO2
32324122 nmlkjPage 275 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
556.
557.Masa aparenta pentru produsele de ardere se det ermina:
2.
+++=combkgOkmol o s hcνO2
322122 nmlkj
3.
−++=combkgOkmoloshcνO2
32324122 nmlkj
4.
++=combkgOkmols – o hcνO2
322122 nmlkj
Daca
si
exista
egalitata ggar
= γgar?
îpgar
garmmg=
îpgar
garννγ=
1. Da; nmlkj
2. Nu; nmlkj
3. Da, pentru ca se respecta bilantul molar; nmlkj
4. Da, pentru ca se respecta bilantul masic. nmlkjPage 276 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
558.Constanta specifica a produselor de ardere se d etermina cu
formula:
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
22 22 2 2 2 2 2 2 NNOOSOSOOHOHCOCOpa MγMγMγMγMγM − + + + = nmlkj
2.
;
∑ = =
pai
iiipammgMgM unde nmlkj
3.
22 22 2 2 2 2 2 2 NNOOSOSOOHOHCOCOpa MγMγMγMγMγM + + + + = nmlkj
4.
∑ = =
pai
iiipammγundeMgM nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. nmlkjPage 277 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
559.Caldura specifica a produselor de ardere se det ermina cu relatia:
∑ = ⋅ =
pai
i
ii
paM
paνmγ ;Mγ
MRR
2.
∑=i
pai
paRmmR nmlkj
3.
∑ = ⋅ =
pai
i
ii
paM
paννγ ;Mγ
MRR nmlkj
4.
∑=i
pai
paRmγR nmlkj
Notatii:
,
cu semnificatia uzuala. [kJ/kgK],cc ;ννγpapi
pai
i=
1.
∑=
pai
pipmγcc
pa nmlkj
2. nmlkjPage 278 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
560.In procesul de ardere al combustibilului se res pecta:
561.Masa de aer minim necesara pentru arderea 1 kg combustibil se
determina cu relatia:
∑=ipi
pap γcmc
pa1
3.
∑=
pai
pipmmcc
pa nmlkj
4.
∑=ipi
papγcγc
pa1 nmlkj
1. Bilantul masic; nmlkj
2. Bilantul molar; nmlkj
3. Bilantul masic si molar; nmlkj
4. Presiunea de ardere. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
min min 2 min230aeraeraer Oaer νMm;,/mm = = nmlkj
2. nmlkjPage 279 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
562.Principiul de realizare a pulverizarea combusti bilului in cilindru
este:
563.Atunci penetratia jetului de combustibil este r edusa, au loc
urmatoarele fenomene:
564.Viteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator cu
temperatura la care decurge reactia:
290
2 min,/mmOaer=
3.
min min 2 min230aeraeraerOaer νMγ ;,/mm = = nmlkj
4.
210
2 min,/mmOaer= nmlkj
1. Scaderea vascozitatii combustibilului; nmlkj
2. Marirea vitezei relative dintre combustibil si aer; nmlkj
3. Micsorarea vitezei relative dintre combustibil si a er; nmlkj
4. Cresterea turbulentei amestecului. nmlkj
1. Jetul de combustibil stabate camera de ardere, fara a atinge peretii
cilindrului; nmlkj
2. Jetul de combustibil vine in contact cu peretii cal zi ai cilindrului, se
produc reactii de ardere incomplete, cu formare de depozite de calamina
cu emisie de noxe pe evacuare; nmlkj
3. Combustibilul nu atinge peretii cilindrului, ardere a este incompleta, desi
exista aer in exces, dar acesta nu este utilizat; nmlkj
4. Combustibilul atinge peretii cilindrului, arderea e ste completa si nu se
formeaza noxe pe evacuare. nmlkjPage 280 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
565.Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin:
566.Mecanismului autoaprinderii in zona temperaturi lor joase ii este
caracteristic:
567.
Maximizeaza 1. Creste direct proportional cu cresterea temperaturi i; nmlkj
2. Scade direct proportional cu cresterea temperaturii ; nmlkj
3. Creste exponential cu temperatura: nmlkj
4. Nu se modifica cu temperatura. nmlkj
1. Cresterea vitezei de reactie chiar la temperatura c onstanta, numai datorita
procesului de ramificare a lanturilor; nmlkj
2. Scaderea vitezei de reactie la temperatura constant a; nmlkj
3. Invarianta vitezei de reactie cu temperatura; nmlkj
4. Caracter inhibitor al reactiei. nmlkj
1. Realizeazarea prin descompunere catalitica; nmlkj
2. Nu este posibila formarea elementelor reactive pe c alea descompunerii
catalitice, ramificarea lanturilor realizându-se pr in intermediul ramificarii
degenerate; nmlkj
3. Caracterul monostadial; nmlkj
4. Aparitia inca de la inceput a flacarii albastre. nmlkjPage 281 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
568.
Maximizeaza Calculati puterea efectivã a unui MAC de propulsie, cunoscand ca un procent x% din
puterea pierduta prin frecari se regaseste in uleiu l de ungere; se cunosc debitul de ulei Du
[kg/h], caldura specifica cu [kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea in motor tiu [oC],
temperatura la iesirea din motor teu [oC] si randamentul mecanic ηm.
1.
();%1
xttcDPiueuuu
mm
e−⋅ηη−= nmlkj
2.
();% 1xttcDPiueuuu
mm
e−⋅η−η= nmlkj
3.
();% 1xttcDPiueuuu
mm
e−⋅η+η= nmlkj
4.
( )[ ] .1%iueuuu
mm
e ttcDxP − ⋅η−η= nmlkjPage 282 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
569.
Maximizeaza Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaz a prin gaze energia dezvoltata prin
arderea combustibilului. Date initiale: , , , ,
, , , . []kWPe [ ]kWhkgce/ α[]kgMJQi/
[ ]3/Nmkggazeρ [ ]./mincombkgaerkgL [ ]KNmkJcN3/ []KT∆
1.
;
minTcLPcPN
gazeee
T ∆ρα= nmlkj
2.
;minTcPcLP
gazeNee
T ∆ρα= nmlkj
3.
;
minTcPcLPN
eegaze
T ∆αρ= nmlkj
4.
.minTcPcLPN
gazeee
T ∆ρα= nmlkjPage 283 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
570. Determinati debitul orar de aer livrat de turbosufl anta unui motor auxiliar care are un
consum de combustibil , coeficientul de exces de ae r ,
, caldura specifica , , temperatura
aerului refulat de suflanta , daca presiunea aerulu i refulat este si exponentul
politropic de comprimare in suflanta . Sa se calcul eze si cantitatea de caldura cedata
racitorului aerului de baleiaj, daca temperatura me diului ambiant este . []hkgCh/ α
[ ]./mincombkgaerkgL [ ]KNmkJcN3/ [ ]3/Nmkgaerρ
sTsp
sn
[]KT0
1.
; ;01
00min
−
=ρα=−
TppTcVQCLVss
nn
s
Narac
aerh
a&& & nmlkj
2.
; ;1
000min
− =ρα=−
ss
nn
s
Narac
aerh
appTTcVQCLV && & nmlkj
3.
; ;01
00
min
−
=αρ=−
TppTcVQCLVss
nn
s
Narac
haer
a&& & nmlkj
4.
. ;01
00min
+
=ρα=−
TppTcVQCLVss
nn
s
Narac
aerh
a&& & nmlkjPage 284 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
571.
Maximizeaza Determinati variatia de consum specific efectiv si consum orar de combustibil pentru un
motor cu urmatoarele date constructive: i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turatia n
[rot/min], numarul de timpi τ, presiunea medie efectiva pe [bar], consumul specific efectiv
ce [kg/CPh], in cazul in care se trece de la functiona rea cu combustibilul initial
caracterizat de puterea calorica inferioara la un combustibil greu cu
. [ ]kgkcalQi/1
[]kgkJQi/2
1.
;6012
4;12
21
e h
ii
ee cnSDiCQQcc ∆τπ=∆
+ =∆ nmlkj
2.
;6012
4;12
12
e h
ii
ee cnSDiCQQcc ∆τπ=∆
− =∆ nmlkj
3.
;6012
4;12
21
e h
ii
ee cnSDiCQQcc ∆τπ=∆
− =∆ nmlkj
4.
.602
4;12
21
e h
ii
ee cnSDiCQQcc ∆⋅⋅τπ=∆
− =∆ nmlkjPage 285 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
572.
Maximizeaza Determinati consumul orar de combustibil al unui mo tor principal, stiind ca debitul
volumetric al apei de racire pistoane este , iar te mperaturile la intrarea,
respectiv iesirea din motor sunt , respectiv . Se c onsidera cunoscute
densitatea apei tehnice si caldura specificã medie a apei ,
puterea calorica inferioara a combustibilului , pre cum si fluxul termic
specific evacuat prin apa de racire . []hmVrp/3&
[]Ctipo[]Ctepo
]/[3mkgapρ ]/[kgKkJca
]/[kgMJQi
[]%rpq&
1.
()
; 100
ipripepaappr
hQqttcVC&& − ρ= nmlkj
2.
()
; 100i
pripepaappr
h QqttcVC&& − ρ= nmlkj
3.
()
; 100
ipripepaappr
hQqttcVC&& + ρ= nmlkj
4.
()
. 100
iprepipaappr
hQqttcVC&& − ρ= nmlkjPage 286 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
573. Sa se calculeze debitul pompei de lichid de racire la un motor racit cu apa pentru care
coeficientul global de transfer de caldura este . S e dau alezajul ,
cursa , numarul de cilindri , temperatura medie a g azelor in cilindru ,
temperatura lichidului de racire la intrarea, respe ctiv iesirea din motor ,
densitatea lichidului de racire si caldura specifi ca a acestuia . [ ]hKmMJ2/α []mmD
[]mmS i []KTg
[]KTTleli,
[]3/mkglρ []JkgKcl
1.
( )lilellleli
g
prTTcTTTDSDi
V−ρ
−+
π+π⋅α
=2 242
& nmlkj
2.
( )lilellleli
g
prTTcTTTDSDi
V+ρ
+−
π+π⋅α
=2 242
& nmlkj
3.
( )lilellleli
g
prTTcTTTDSDi
V−ρ
+−
π−π⋅α
=2 242
& nmlkj
4.
( )lilellleli
g
prTTcTTTDSDi
V−ρ
+−
π+π⋅α
=2 242
& nmlkjPage 287 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
Sa se calculeze cantitatea de caldura evacuata pe o ra prin lichidul de racire la un motor a
carui suprafata de racire este . Se dau: diferenta de temperatura intre gaze si
lichidul de racire , coeficientul de transfer de ca ldura de la gaze la perete
, coeficientul de transfer de caldura de la perete la lichidul de racire
, conductibilitatea termica a materialului cilindru lui si chiulasei (fonta)
si grosimea medie a peretelui . Sa se calculeze ca t reprezinta
caldura evacuata din cantitatea totalã introdusa in motor, daca consumul orar de
combustibil este , iar puterea calorica inferioara a combustibilului este
. []2mAr
[]KT∆
[ ]hKmJg2/α
[ ]hKmJl2/α
[ ]hKmkJ2/λ []mmδ
[]hkgCh/
[]kgJQi/
1.
%100
11⋅
∆
α+λδ+α=
TAQCq
r
l gih
r& nmlkj
2.
%100
11⋅
α+λδ+α∆=
ih
l gr
r
QCTAq& nmlkj
3.
%100
11⋅
α−λδ−α∆=
ih
l gr
r
QCTAq& nmlkj
4.
%100
11⋅
α+λδ+α∆=
ihr
l gr
QCATq& nmlkjPage 288 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
574.
Maximizeaza
Sa se determine coeficientul global de transfer de caldura in cilindru, de la gaze la lichidul
de racire, stiind ca la o temperatura medie a gazel or [K], temperatura lichidului de
racire la intrare este [K] si la iesire [K]. Se d au debitul de racire [m 3/h], caldura
specificã a acestuia [J/kgK], densitatea sa [kg/m3] si suprafata de racire [m 3]. gT
1lTleTlV&
lclρrA
1.
();
2
+−+ρ=α
leli
grlilelll
rTTTATTcV& nmlkj
2.
();
2
+−−ρ=α
leli
grlilelll
rTTTATTcV& nmlkj
3.
();
2
++−ρ=α
leli
grlilelll
rTTTATTcV& nmlkj
4. nmlkjPage 289 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
575.
Maximizeaza
()
+++ρ=α
2leli
grlilelll
rTTTATTcV&
Determinati consumurile specifice si consumul orar de combustibil pentru un motor cu
, , , cunoscute. Care este procentul de caldura ev acuata prin
apa de racire, daca , , debitul apei este , caldura specifica
. eηmη[]kgkJQi/ []kWPi
[]Cto
i []Cto
e [ ]hkWkgd ⋅/
[ ]kgKkJca/
1.
()[ ];%3600100;3600;;3600ieiea
r
ieim
h
me
i
ieeQttcdqQPCccQcη−=ηη=η=η= nmlkj
2.
()[ ];%3600;3600;;3600ieiea
r
ieim
h
me
i
ieeQttcdqQPCccQcη−=ηη=η=η= nmlkj
3.
()[ ];%3600100;3600;;3600
ieiea
r
ieim
h
me
i
ieeQttcdqQPCccQcη−=ηη=η=η= nmlkj
4. nmlkjPage 290 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
576.
Maximizeaza
()[ ].%3600100;3600;;3600ieiea
r
ieim
h
me
i
ieeQttcdqQPCccQcη+=ηη=η=η=
Consumul orar al motorului principal este . Calcula ti debitul pompei de racire
cilindri si puterea electromotorului de antrenare, stiind ca din caldura totala introdusa
orar in motor este evacuata prin apa de racire care intra in motor cu si iese cu
. Caldura specifica medie a apei este si densitate a sa ,
puterea calorica inferioara a combustibilului este , iar presiunea in sistem este
si randamentul pompei . []hkgCh/
%x
[]Ctio
[]Cteo[ ]kgKkJca/ []3/mkgaρ
[]kgJQi/
[]MPapcil pη
1.
( )[ ]; ; kWpDgPttcQxCV
pcilpa
me
ieaaih
pηρ=− ρ=& nmlkj
2.
( )[ ]; ;100kWpDPttcQxCV
pcilpa
me
ieaaih
pηρ=− ρ=& nmlkj
3.
( )[ ]; ;100kWpDgPttcQxCV
pcilpa
me
ieaaih
pηρ=+ ρ=& nmlkj
4. nmlkjPage 291 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
577.
Maximizeaza
( )[ ]. ;100kWpDgPttcQxCV
pcilpa
me
ieaaih
pηρ=− ρ=&
Calculati energia transferata caldarinei recuperato are de pe traseul de gaze al unui motor
principal lent. Date initiale: , , , ,
, , , . [ ]kWhkgce/ []kWPe α [ ]combkgaerkgL/min
[ ]3/Nmkggazeρ [ ]KNmkJcgaze3/ []Cto
gi []Cto
ge
1.
()
gazegigegazeee
gttcPcLQρ+ α=min& nmlkj
2.
( )gigegazegazeee
gttcPcLQ− ρα=min& nmlkj
3.
()
gazegigegazeee
gttcPcLQρ− α=min& nmlkj
4. nmlkjPage 292 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
578.
Maximizeaza
()
PcttcLQ
egazegigegazee
gρ− α=min&
Calculati cantitatile de caldura din bilantul termi c al unui motor diesel, pentru care se
cunosc: , , , , , ,
, , . []CPPe [ ]kWhkgce/ []kgkJQi/α [ ]combkgaerkgL/min[]3/mkJgazeρ
[ ]KNmkJcgaze3/ []Cto
gaze []KT0
1.
( )
; ;0 min
int
gazegazegazeee
gazeieeTtcPcLQQPcQρ− α= =& & nmlkj
2.
( )
;273;0 min
int
gazegazegazeee
gazeieeTtcPcLQQPcQρ−+ α= =& & nmlkj
3.
( )
;273;0 min
int
gazegazegazeee
gazeieeTtcPcLQQPcQρ++ α= =& & nmlkj
4. nmlkjPage 293 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
579.Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se
transforma la iesire in:
580.Conform principiului al doilea al termodinamici i, randamentul
termic al unui ciclu este:
581.La baza schematizarii ciclurilor teoretice de f unctionare a MAI
stau urmatoarele ipoteze:
( )
.273;0 min
int
gazegazegazeee
gazeieeTtcPcLQQPcQρ+− α= =& &
1. Energie interna; nmlkj
2. Entalpie; nmlkj
3. Putere calorica; nmlkj
4. Energie mecanica. nmlkj
1. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si lucrul mecanic al
ciclului; nmlkj
2. Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si canti tatea de caldura
introdusa; nmlkj
3. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si cea evacuata; nmlkj
4. Raportul dintre cantitatea de caldura evacuata si c ea introdusa. nmlkj
1. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor
fiind luate in consideratie, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un
proces de introducere de caldura; nmlkj
2. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor
fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocu it printr-un proces de
introducere de caldura; nmlkj
3. Fluidul motor este gaz real, evolutiile deschise de schimbare a gazelor
fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocu it printr-un proces de
introducere de caldura; nmlkj
4. Fluidul motor este ideal, evolutiile deschise de sc himbare a gazelor fiind nmlkjPage 294 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
582.Care dintre formularile urmatoare este cea core cta pentru
descrierea realizarii ciclului motor:
583.Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste in ciclul diesel real dar
nu si in cel diesel teoretic:
584.In motorul diesel, procesele de admisie, compri mare, ardere cu
destindere si evacuare sunt realizate prin:
585.Dependenta randamentului termic al ciclului die sel de parametrii
functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile
fluidului motor este urmatoarea:
luate in consideratie, ca si procesul de ardere.
1. Echipamentul mobil al motorului; nmlkj
2. Procesul de transformare a energiei chimice continu te in combustibil, prin
care se produce forta necesara antrenarii mecanismu lui motor; nmlkj
3. Numarul de pistoane aferente motorului policilindri c; nmlkj
4. Echivalentului mecanic al caldurii. nmlkj
1. Nu se inregistreaza nici o crestere de presiune in timpul arderii; nmlkj
2. Crestere rapida de presiune in timpul arderii; nmlkj
3. Crestere rapida de volum in timpul arderii; nmlkj
4. Nu se inregistreaza nici o crestere de volum in tim pul arderii. nmlkj
1. Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul in patr u timpi; nmlkj
2. Doua curse de destindere la motorul in patru timpi; nmlkj
3. O cursa la motorul in doi timpi; nmlkj
4. Doua curse ale pistonului la motorul in doi timpi. nmlkj
1. Creste la scaderea raportului de comprimare si scad e cu sarcina
motorului; nmlkj
2. Creste la cresterea raportului de comprimare si cu sarcina motorului; nmlkjPage 295 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
586.
Maximizeaza
3. Creste cu raportul de comprimare si scade la creste rea sarcinii; nmlkj
4. Scade la cresterea raportului de comprimare si a sa rcinii. nmlkj
Conform figurii PT 1, relatia dintre randamentele t ermice ale ciclurilor Otto, Diesel si
mixt (cu aport de caldura atat la volum constant, c at si la presiune constanta) este:
1.
;
DieseltmixttOttot η>η>η nmlkj
2.
;
DieseltOttotmixtt η>η>η nmlkj
3.
;
mixttOttotDieselt η>η> η nmlkj
4. nmlkjPage 296 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
587.
Maximizeaza
.
OttotmixttDieselt η>η> η
Tinand cont de definirea raportului de comprimare ca raportul volumelor extreme pe
ciclu, relatia dintre marimile corespunzatoare cicl ului Otto, Diesel si mixt (cu aport de
caldura atat la volum constant, cat si la presiune constanta), conform figurii PT 1, este:
ε
1.
;
OttomixtDiesel ε>ε>ε nmlkj
2.
;
mixtOttoDiesel ε>ε>ε nmlkj
3.
;
DieselmixtOtto ε>ε>ε nmlkj
4. nmlkjPage 297 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
588.Pentru ciclul motorului supraalimentat, continu area destinderii
gazelor in turbina conduce la:
589.Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul:
590.La ciclul din figura PT 2 punctul 1 marcheaza i nceputul
comprimarii in ciclul teoretic:
591.In diagrama indicata din figura PT 3, axa volum elor este divizata
in 16 unitati, indicand:
.
DieselOttomixt ε>ε>ε
1. Scaderea randamentului termic al ciclului; nmlkj
2. Cresterea randamentului mecanic; nmlkj
3. Cresterea randamentului termic; nmlkj
4. Cresterea coeficientului de umplere. nmlkj
1. Fiecarei rotatii a arborelui cotit; nmlkj
2. Fiecarul ciclu de functionare; nmlkj
3. Efectuarii a doua cicluri motoare; nmlkj
4. Fiecarei semirotatii (180 grd a arborelui cotit. nmlkj
1. Otto; nmlkj
2. Diesel; nmlkj
3. Mixt (Seilinger); nmlkj
4. Rankine. nmlkjPage 298 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
592.Expresia randamentului termic pentru ciclul teo retic cu ardere la
volum constant si evacuarea caldurii, izocora este:
593.Numarul de cicluri pe ora pentru un motor in 4 timpi se determina 1. O cilindree de 16 unitati de volum; nmlkj
2. O rotatie a arborelui cotit de 16 grd RAC intre lin iile A si B; nmlkj
3. Un raport de comprimare eps=16; nmlkj
4. O presiune de comprimare de 1600 kN/m^2. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
;
11- 1=−εηkt nmlkj
2.
+1; ktεη
+11= nmlkj
3.
11- 1=1−
εη−kt nmlkj
4.
;
ktεη
+11= nmlkjPage 299 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
cu formula:
594.Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii s unt:
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
30 ⋅
n/2;
nmlkj
2.
;
602⋅⋅
τn nmlkj
3.
30 ⋅
n;
nmlkj
4.
302⋅⋅
τn nmlkj
1. Destindere, compresie si schimbul de gaze; nmlkj
2. Baleiaj, compresie, destindere; nmlkj
3. Destindere si compresie; nmlkj
4. Baleiaj, compresie, destindere, ardere. nmlkjPage 300 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
595.Pentru ciclul cu destindere prelungita intr-o t urbina alimentata la
presiune constanta, conform figurii PT 4, se pune c onditia:
596.Procesul de condensare este:
597.
Maximizeaza 1.
;
dada TT;pp 2= = nmlkj
2.
;
()( )adpabv TTcTTc +⋅=−⋅ nmlkj
3.
;
dada TT;pp = = nmlkj
4.
() ()advabv TTckTTc −⋅⋅=−⋅ nmlkj
1. Izoterm , izentrop si izobar; nmlkj
2. Izocor si izoterm; nmlkj
3. Izoterm si izobar; nmlkj
4. Izocor, izentalp si izoterm. nmlkjPage 301 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
In expresia randamentului termic (motor de referin ta MAS):
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
111−−=kteη
1.
ε =
11 ÷
18;
nmlkj
2.
ε =
8 ÷
10;
nmlkj
3.
ε =
11 ÷
18;
nmlkj
4. nmlkjPage 302 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
598.
Maximizeaza
ε =
8 ÷
10.
In expresia randamentului termic pentru ciclul cu i ntroducerea energiei termice intr-o
transformare izocora si izobara si evacuare izocora
valorile sunt:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
( ) ( )11
1 111−⋅−⋅⋅+−−⋅−=kk
tερλkλρλη
1.
λ =
1,
ρ
=
1;
nmlkj
2. nmlkjPage 303 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
599.
Maximizeaza λ =
1.25,
λ + ρ
= 0.3;
3.
λ =
10,
ρ =
1; nmlkj
4.
λ =
1.25,
λ + ρ
= 3. nmlkjPage 304 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
In relatia randamentului termic pentru un ciclu cu introducerea energiei termice intr-o
transformare izobara si evacuare izocora valorile uzuale sunt:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
( )11
111−⋅−⋅−−=kk
tερkρη
1.
ε = 12
÷
18;
k/uniF020=
1,4;
ρ =
2; nmlkj
2.
ε = 12
÷
14;
k =
2,5; ρ
= 1,4; nmlkj
3. nmlkjPage 305 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
600.Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este:
ε = 22
÷
28;
k =
1,4;
ρ =
2;
4.
ε = 12
÷
14;
k =
2,5; ρ
= 1,4. nmlkj
1.
;
46014120 = ⋅τ;τn;n nmlkj
2.
;
4 6060 = ⋅τ;τnn; nmlkj
3. nmlkjPage 306 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
601.In relatia pV = mRT se poate folosi:
602.Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt:
603.Domeniul raportului S/pi pentru motoare este:
;
4;6012;120 =τ ⋅τnn
4.
.
4;602;60 =τ ⋅τnn nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. t [grd C]; nmlkj
2. t [grd F]; nmlkj
3. T [K]; nmlkj
4. t [grd C]. nmlkj
1. Admisie, compresie, injectie de combustibil, ardere , destindere, evacuare
libera; nmlkj
2. Evacuare, admisie, compresie, destindere; nmlkj
3. Admisie, comprimare, ardere, destindere; nmlkj
4. Admisie, evacuare, comprimare, injectie. nmlkj
1. 0,001<= S/pi <= 0,1 S [m]-cursa; nmlkjPage 307 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
604.Variatia densitatii aerului functie de temperat ura:
2. 0,003<= S/pi <= 10,25 pi [rad]; nmlkj
3. 0,001<= S/pi <= 0,15 S [m]-cursa; nmlkj
4. 0,003<= S/pi <= 1,25 pi [rad]. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
;
1+==
εε
εεεoo
ooo
RTpρ;Tp;RTpρ;Tp nmlkj
2.
1+ ==
εNε
εεεoMo
ooo
tRpρ;Tp;tRpρ;Tp nmlkj
3.
;
εε
εεεoo
ooo
RTpρ;Tp;RTpρ;Tp
== nmlkj
4. nmlkjPage 308 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
605.Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este:
.
εNε
εεεoMo
ooo
tRpρ;Tp;tRpρ;Tp
==
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
;
4pentru2
2=τ;τn;n nmlkj
2.
;
4pentru2=τ;τn nmlkj
3.
;
4pentru3
2=τ;τn;n nmlkj
4. nmlkjPage 309 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
606.Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 2 timpi este:
.
4pentru;23=ττn
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
;
2pentru;1202=ττn nmlkj
2.
;
2pentru;30=ττn nmlkj
3.
;
2pentru;1203=ττn nmlkj
4.
.
2pentru;1204=ττn nmlkjPage 310 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
607.
Maximizeaza
608. Considerand un ciclu teoretic cu ardere mixta, parc urs de 1 kg de gaz perfect avand
exponentul adiabatic k, caldura specifica masica la volum constant , rapo rtul
de comprimare si cunoscand cantitatea de caldura s pecifica primita in cursul arderii
izocore si temperatura in starea de la sfarsitul a dmisiei , sa de determine
raportul de crestere a presiunii in prima parte a p rocesului de ardere.
[ ]kgKkJcv/
ε
[]kgkJqv/1 aT
1.
; 111 −ε−=λk
avv
pTcq nmlkj
2.
;111
−ε−=λk
avv
pTcq nmlkj
3.
;111
−ε+=λk
avv
pTcq nmlkj
4.
.11
k
avv
pTcq
ε+=λ nmlkjPage 311 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Maximizeaza
609.Randamentul mecanic reprezinta:
Un MAC naval functioneaza dupa un ciclu cu ardere m ixta, cu un exces de aer si o
cantitate minima necesara arderii stoichiometrice a 1 kg de combustibil
, iar calitatea procesului de schimb de gaze este e valuata cu ajutorul
coeficientului gazelor arse reziduale . Se consider a cunoscuti urmatorii parametri:
temperatura la sfarsitul comprimarii , exponentul p olitropic mediu de comprimare ,
constanta universalã a gazelor , variatia energiei interne a amestecului in
evolutia de comprimare . Sa se determine: temperatu ra a
amestecului in starea a. α
[ ]combkgkmolLmin
rγ
cTcn
[ ]KkmolJ/ℜ
[ ]combkgkJUac/ ∆aT
1.
( );11
minac
rc
ca ULnTT ∆γ− α−−= nmlkj
2.
( );11
minac
rc
ca ULnTT ∆γ+ α−+= nmlkj
3.
( );11
minac
rc
ca ULnTT ∆γ+ α−−= nmlkj
4.
( ).11
minac
rc
ca ULnTT ∆γ+ α+−= nmlkjPage 312 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
610.
Maximizeaza Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
;
io
oi
io
mLL
PP
ccη === nmlkj
2.
;
ei
mime
iie
mcc
pp
LLe
PPη ==== nmlkj
3.
io
oi
io
mLL
PP
ccη === nmlkj
4.
oi
mimo
io
io
mcc
pp
LL
PPη ==== nmlkjPage 313 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
611.In figura PT 3, ce proces este marcat de linia e-f:
Pentru diagrama indicata planimetrata a unui motor naval semirapid se citesc si se
transpun la scara urmatoarele cote, conform figurii PT 5 (se considerã 10 intervale
echidistante) si tabelului de mai jos, s-a notat cu a constanta de proportionalitate;
neglijand lucrul mecanic de pompaj, lucrul mecanic indicat va fi:
1.
;
a5 . 1 nmlkj
2.
;
a15 nmlkj
3.
;
a5 nmlkj
4.
.
a5 nmlkj
1. Inchiderea supapei de evacuare; nmlkjPage 314 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
612.Procesul de baleiaj la motorul in patru timpi s e produce:
613.La motorul in doi timpi procesul de baleiaj inc epe:
614.Care dintre elementele urmatoare previne pompar ea aerului de
sub pistonul cu fusta lunga inapoi spre ferestrele de baleiaj in timpul
cursei de destindere:
615.In motorul diesel in patru timpi supapa de admi sie se deschide:
2. Inchiderea ferestrelor de baleiaj; nmlkj
3. Evacuare libera; nmlkj
4. Scaderea volumului gazelor din cilindru. nmlkj
1. Incepand cu ultima parte a cursei de evacuare si co ntinuand in prima parte
a celei de admisie; nmlkj
2. Numai in ultima parte a cursei de admisie; nmlkj
3. Numai in perioada initiala a injectiei de combustib il; nmlkj
4. Inceputul cursei de destindere. nmlkj
1. Atunci cand pistonul trece prin p.m.e.; nmlkj
2. In ultima parte a cursei de destindere; nmlkj
3. Atunci cand pistonul trece prin p.m.i.; nmlkj
4. In partea de inceput a cursei de destindere. nmlkj
1. Ferestrele de baleiaj dispuse pe doua randuri; nmlkj
2. Fusta pistonului; nmlkj
3. Presiunea pozitiva de baleiaj; nmlkj
4. Etansarea partii inferioare a camasii cilindrului. nmlkj
1. Inainte de p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; nmlkj
2. Dupa p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; nmlkj
3. Inainte de p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e.; nmlkj
4. Dupa p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e. nmlkjPage 315 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
616.Mentinerea temperaturii minime posibile a aerul ui de baleiaj nu se
recomanda pentru ca:
617.In figura PT 6 se prezinta diagrama circulara a fazelor de
distributie pentru un motor diesel in patru timpi. Fazele notate cu I si
IX reprezinta, respectiv:
618.Avansul la deschiderea supapei de evacuare (fig . PT 6) este:
619.Perioada de baleiaj la un motor diesel in patru timpi se realizeaza:
1. Densitatea aerului devine prea mare; nmlkj
2. Suprafata capului pistonului se raceste prea mult; nmlkj
3. Se formeaza cantitate excesiva de condens; nmlkj
4. Presiunea de comprimare se reduce prea mult. nmlkj
1. Destinderea si injectia de combustibil; nmlkj
2. Comprimarea si destinderea; nmlkj
3. Comprimarea si injectia; nmlkj
4. Destinderea si evacuarea. nmlkj
1. 75 grd RAC; nmlkj
2. 45 grd RAC; nmlkj
3. 55 grd RAC; nmlkj
4. 85 grd RAC. nmlkj
1. Fara racirea pistoanelor sau a cilindrilor; nmlkj
2. La o presiune sub cea atmosferica; nmlkj
3. In timpul perioadei de deschidere simultana a supap elor; nmlkj
4. Numai cu supapa de evacuare deschisa. nmlkjPage 316 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
620.La un motor diesel in patru timpi, supapa de ev acuare ramane
deschisa pana dupa p.m.i. si cea de admisie pana du pa p.m.e. in scopul:
621.La un motor in 4 timpi, durata procesului de ev acuare este:
622.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine as imetria diagramei 1. Imbunatatirii umplerii cilindrului; nmlkj
2. Egalizarii presiunii din cilindru si colectorul de evacuare; nmlkj
3. Reducerii diferentei dintre marimea supapei de admi sie si cea de
evacuare; nmlkj
4. Eliminarea condensului aparut dupa fiecare cursa de comprimare. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1.
[]RACαo
DSEo+90 nmlkj
2.
[]RACααoISEoDSE
21802++ nmlkj
3.
[]RACαo
DSEo−90 nmlkj
4.
[]RACααoISEoDSE
2902++ nmlkjPage 317 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
de schimb de gaze la motoarele in 2 timpi:
623.Durata procesului de admisie la un motor in 4 t impi este:
624.In cazul folosirii clapetilor rotitori pe tubul atura de evacuare a
motoarelor in 2 timpi, descoperirea ferestrelor de baleiaj se face dupa
descoperirea ferestrelor de evacuare:
625.Daca ferestrele de evacuare si ferestrele de ba leiaj au aceeasi
inaltime, se poate face asimetrizarea diagramei de schimb de gaze prin:
1. Da; nmlkj
2. Nu, pentru ca se respecta ciclul de functionare; nmlkj
3. Da, pentru ca supapa de admisie are o sechiune mai mare; nmlkj
4. Nu, pentru ca nu se respecta ciclul de functionare. nmlkj
Obs.:
Notatiile
sunt cele
uzuale.
1. alfa DSA -180 + alfa ISA [ grd RAC]; nmlkj
2. alfa PRa < 180 [ grd RAC]; nmlkj
3. alfa DSA + 180 + alfa ISA [ grd RAC]; nmlkj
4. fi PRa = 180 [ grd RAC]. nmlkj
1. Nu? nmlkj
2. Da; nmlkj
3. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mari; nmlkj
4. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mici. nmlkj
1. Clapeti montati pe traseul de aer de supraalimentar e? nmlkj
2. Clapeti montati pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Clapeti montati in clindru; nmlkjPage 318 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
626.La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de evacuare
cuprinde:
627.
Maximizeaza
4. Clapeti rotitori montati pe traseu de evacuare. nmlkj
1. Evacuare libera, evacuare fortata datorata pistonul ui si baleiaj; nmlkj
2. Evacuare libera, evacuare inertiala; nmlkj
3. Evacuare libera; nmlkj
4. Evacuare fortata. nmlkj
Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaz a prin gaze energia dezvoltata prin
arderea combustibilului. Date initiale: , , , ,
, , , . []kWPe [ ]kWhkgce/ α[]kgkJQi/
[ ]3/Nmkggazeρ [ ]combkgaerkgL/min [ ]KNmkJcN3/ []KT∆
1.
[ ];3600minkWTcPcLPN
gee
T ∆ρα= nmlkj
2.
[ ];minkWTcPcLPN
gee
T ∆ρα= nmlkj
3. nmlkjPage 319 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
628.
Maximizeaza
[ ];3600minkWTcPcLPNgee
T ∆ρ α=
4.
[ ]. 3600minkWTcPcLPN
gee
T ∆ρα= nmlkj
Determinati energia transferata aerului livrat de t urbosuflanta unui motor auxiliar care are
un consum de combustibil , coeficientul de exces de aer ,
, caldura specifica , , o presiune de
supraalimentare , exponentul politopic al procesulu i de comprimare in suflantã
si temperatura la admisie . []hkgCh/ α
[ ]combkgaerkgL/min [ ]KNmkJcN3/ [ ]3/Nmkgaerρ
[]barps sn
1aerT
1.
−ρα=−
11
1min
ss
nn
saer
aerNh
aer pTcCLQ& nmlkj
2.
−ρα=−11
11min
ss
nn
saer
aerNh
aer
pTcCLQ& nmlkj
3. nmlkjPage 320 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
629.In schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu
motor Sulzer RND din figura PT 12 se indica posibil itatile de
recuperare a energiei termice continute in componen tele bilantului
termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund:
630.In figura PT 13 se prezinta schema sistemului d e
turbosupraalimentare consacrata pentru un motor in patru timpi.
Rolul racitorului intermediar de aer este umatorul:
631.Un motor diesel supraalimentat are o durata de deschidere
simultana a supapelor mai mare decat cea specifica motoarelor cu
admisie naturala in scopul cresterii:
+ρα=−11
11min
ss
nn
saer
aerNh
aer
pTcCLQ&
4.
−ρα=−11
11min
ss
nn
saer
aerNh
aer
pTcCLQ& nmlkj
1. Turbogeneratorului si caldarinei recuperatoare; nmlkj
2. Caldarinei recuperatoare si generatorului de apa te hnica; nmlkj
3. Generatorului de apa tehnica si caldarinei recupera toare; nmlkj
4. Turbogeneratorului si generatorului de apa tehnica. nmlkj
1. Cresterea densitatii aerului la intrarea in cilindr u; nmlkj
2. Scaderea riscului de aparitie a condensului; nmlkj
3. Scaderea presiunii aerului; nmlkj
4. Amestecarea aerului cu combustibil. nmlkjPage 321 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
632.Conditia functionarii comune a compresorului si turbinei din
cadrul grupului de turbosupraalimentare consacrata a unui motor
diesel este urmatoarea:
633.Caracteristica de debit a compresorului centrif ugal de
supraalimentare a unui motor naval reprezinta:
634.Pompajul compresorului centrifugal de supraalim entare este:
1. Temperaturii gazelor de evacuare; nmlkj
2. Energiei furnizate turbosuflantei; nmlkj
3. Presiunii aerului din colectorul de admisie; nmlkj
4. Eficientei evacuarii gazelor din cilindru. nmlkj
1. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea n ecesara antrenarii
compresorului si turatia motorului sa fie egala cu cea a turbinei; nmlkj
2. Turatia motorului sa fie egala cu cea a compresorul ui; nmlkj
3. Puterea motorului sa fie egala cu cea a turbinei; nmlkj
4. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea n ecesara antrenarii
compresorului si turatia compresorului sa fie egala cu cea a turbinei. nmlkj
1. Variatia raportului de comprimare al agregatului in functie de turatia
motorului; nmlkj
2. Variatia raportului de comprimare in functie de tur atia compresorului; nmlkj
3. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in
functie de turatia compresorului; nmlkj
4. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in
functie de debitul de aer aspirat de compresor, la diverse turatii ale
compresorului. nmlkj
1. Fenomenul de functionare instabila a compresorului, atins la scaderea
debitului de aer aspirat; nmlkj
2. Fenomenul de functionare instabila, care se atinge la scaderea turatiei
rotorului; nmlkj
3. Fenomenul de functionare instabila, caracterizat pr in miscarea pulsatorie nmlkjPage 322 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
635.Daca gazele evacuate din cilindrii motorului aj ung direct in
turbina de supraalimentare, atunci turbina este:
636.Care dintre enuntarile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de
turbosupraalimentare consacrata:
637.
Maximizeaza
a aerului, atins la scaderea debitului de aer, atun ci când turatia se mentine
constanta;
4. Fenomenul de aparitie de unde de soc la intrarea in compresor. nmlkj
1. Alimentata la presiune constanta; nmlkj
2. Alimentata la presiune variabila; nmlkj
3. Caracteristica sistemului turbocompound. nmlkj
4. Antrenata de motor. nmlkj
1. Turatia turbinei este dependenta de sarcina motorul ui; nmlkj
2. Aerul este comprimat in racitorul aerului de supraa limentare; nmlkj
3. Turatia suflantei este acordata cu turatia motorulu i; nmlkj
4. Puterea absorbita de suflanta variaza cu turatia mo torului. nmlkj
Fie π = ps/p0, raportul de crestere al presiunii in compresorul de aer de supraalimentare.
Temperatura aerului se determina cu relatia:
Page 323 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
638.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supra alimentare pentru
motoarele navale. Figura b indica:
639.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supra alimentare pentru
motoarele navale. Figurile c si d indica:
1.
kk
sπεTT1
0−
⋅⋅= nmlkj
2.
1
0−⋅=kk
sπTT nmlkj
3.
kk
sπTT1
0−
⋅= nmlkj
4.
απTTkk
s ⋅⋅=−1
0 nmlkj
1. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplime ntara antrenata
mecanic, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi ; nmlkj
2. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplime ntara antrenata
electric, solutie aplicabila motoarelor in doi timp i; nmlkj
3. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplime ntara antrenata
mecanic, solutie aplicabila motoarelor in patru tim pi; nmlkj
4. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplime ntara antrenata
electric, solutie aplicabila motoarelor in patru ti mpi. nmlkj
1. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de nmlkjPage 324 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
640.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supra alimentare pentru
motoarele navale. Figura e indica:
641.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supra alimentare pentru
motoarele navale. Figura f indica:
supraalimentare fiind realizata in incinta de sub p iston, iar in a doua
solutie intr-o pompa de baleiaj;
2. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapt a a doua de
supraalimentare fiind realizata in incinta de sub p iston, iar in a doua
solutie intr-o pompa de baleiaj; nmlkj
3. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de
supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de bal eiaj, iar in a doua
solutie in incinta de sub piston; nmlkj
4. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapt a a doua de
supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de bal eiaj, iar in a doua
solutie in incinta de sub piston. nmlkj
1. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru
timpi; nmlkj
2. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi
timpi cu generator de arbore; nmlkj
3. Sistem turbocompound pentru motor in patru timpi, c u convertor de
impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by -pass B1 intre
tubulatura de refulare a compresorului si cea de ev acuare gaze arse din
motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat
posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si
cinetice; nmlkj
4. Sistem turbocompound pentru motor in doi timpi, cu convertor de impuls
pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B 1 intre tubulatura de
refulare a compresorului si cea de evacuare gaze ar se din motor si clapet
CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezu ltat posibilitatea de
prelucrare de catre turbina atat a energiei potenti ale cat si cinetice. nmlkj
1. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in patru timpi a carui
flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care e ste deschis pentru sarcini
de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionari i la sarcini partiale
mici; nmlkjPage 325 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
642.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supra alimentare pentru
motoarele navale. Figura a indica:
643.Precizati conexiunile unui separator centrifuga l ce realizeaza
prima etapa a separarii combustibilului greu din ca drul instalatiei de
combustibil a unui motor naval lent de propulsie, c onform figurii SA 1:
644.Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin: 2. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in doi t impi a carui
flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care e ste deschis pentru sarcini
de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionari i la sarcini partiale
mici; nmlkj
3. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru
timpi; nmlkj
4. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi
timpi cu generator de arbore. nmlkj
1. Sistem turbocompound; nmlkj
2. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru mo tor in patru timpi; nmlkj
3. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru mo tor in doi timpi; nmlkj
4. Ambele raspunsuri b) si c) sunt valabile. nmlkj
1. 1 – de la tk consum; 2 – la tk decantare; 3 – de la tk scurgeri combustibil; 4
– de la tk comanda separatoare; 5 – la tk scurgeri ape uzate; 6 – la tk
preaplin; nmlkj
2. 1 – de la tk consum; 2 – la tk preaplin; 3 – de la tk apa comanda
separatoare; 4 – de la tk preaplin; 5 – la tk scurg eri ape uzate; 6 – la tk
scurgeri combustibil; nmlkj
3. 1 – de la tk preaplin; 2 – la urmatorul separator; 3 – de la tk apa comanda
separatoare; 4 – de la tk hidrofor; 5 – la tk scurg eri ape uzate; 6 – la tk
scurgeri combustibil; nmlkj
4. 1 – de la tk decantare; 2 – la urmatorul separator; 3 – de la tanc apa
comanda separator; 4 – apa spalare de la hidrofor; 5 – la tk scurgeri ape
uzate; 6 – la tk scurgeri combustibil nmlkjPage 326 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
645.Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii
combustibilului ce actioneaza asupra:
646.Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de
alimentare continua a unui motor principal se recom anda, deoarece:
647.Referitor la functionarea injectorului din figu ra SA 2, reperul 3
actioneaza asupra resortului 4, permitand
648.Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde un eia dintre tipurile
urmatoare: 1. Supapele de admisie; nmlkj
2. Carburator; nmlkj
3. Ferestrele de evacuare; nmlkj
4. Injector nmlkj
1. Acului injectorului nmlkj
2. Reperului poz. 7 nmlkj
3. Reperului poz. 4 nmlkj
4. Pistonasul pompei de injectie nmlkj
1. Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fa ra intreruperea
functionarii motorului nmlkj
2. Gradul de filtrare se dubleaza nmlkj
3. Gradul de imbacsire se reduce la jumatate nmlkj
4. Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate nmlkj
1. Patrunderea agentului de racire a injectorului nmlkj
2. Patrunderea combustibilului refulat de pompa de inj ectie nmlkj
3. Reglarea presiunii de injectie nmlkj
4. Realizarea unui amestec carburant corespunzator sar cinii motorului nmlkjPage 327 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
649.Referitor la sistemul din figura SA 3, care din tre urmatoarele
afirmatii este corecta:
650.Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a u nui motor in doi
timpi functionand cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
651.Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se
alimenteaza separatorul: 1. Pompa injector nmlkj
2. Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta c ontroland cantitatea
refulata de combustibil nmlkj
3. Pompa cu supape (atat de aspiratie, cat si de reful are) nmlkj
4. Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie a
combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatu it din parghii si
cremaliera nmlkj
1. Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regu latorul motorului nmlkj
2. Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunz atoare a arborelui de
distributie nmlkj
3. Comanda reglarii este generata de regulatorul de tu ratie al motorului nmlkj
4. Variantele b) si c) simultan nmlkj
1. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind p urificator, al doilea
clarificator nmlkj
2. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind purificator, al doilea
clarificator nmlkj
3. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind c larificator, al doilea
purificator nmlkj
4. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind clarificator, al doilea
purificator nmlkjPage 328 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
652.In figura SA 5 incalzitorul final de combustibi l are ca agent de
incalzire:
653.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu comb ustibil:
654.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu comb ustibil:
655.In figura SA 6 -instalatia de alimentare cu combustibil: 1. Tanc consum nmlkj
2. Tanc decantare nmlkj
3. Tanc buncheraj nmlkj
4. Tanc de preaplin nmlkj
1. Abur saturat nmlkj
2. Abur supraaancalzit nmlkj
3. Apa calda nmlkj
4. Ulei cald nmlkj
1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalt a presiune; nmlkj
2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; nmlkj
3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mor torina; nmlkj
4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru nmlkj
1. 5-valvula termoregulatoare cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta
presiune; nmlkj
2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; nmlkj
3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mor torina; nmlkj
4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-supapa de siguranta nmlkjPage 329 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
656.Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza
separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si imp uritati pe baza
657.Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:
658.Functionarea separatoarelor de combustibil se r ealizeaza dupa un
program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare,
care comanda:
659.Figura SA 7 prezinta un separator purificator s i transformarea
necesara pentru a deveni clarificator. Diferenta di ntre cele doua consta 1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru fin; nmlkj
2. Vascozimetrul este montat intre incalzitorul de com bustibil si filtrele fine; nmlkj
3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mor torina; nmlkj
4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru nmlkj
1. Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa
separarea gravitationala si impuritatile nmlkj
2. Principiului separarii gravitationale, in tancul de decantare nmlkj
3. Principiului separarii gravitationale, in tancul de stocaj nmlkj
4. Principiului separarii gravitationale, in tancul de consum nmlkj
1. Pregatirea combustibilului inainte de pompa de inje ctie; nmlkj
2. Alimentarea separatoarelor de combustibil; nmlkj
3. Alimentarea tancurilor de serviciu; nmlkj
4. Introducerea combustibilului in cilindri la momentu l si cu parametrii
necesari bunei functionari a motorului nmlkj
1. Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibi lului; nmlkj
2. Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorul ui principal; nmlkj
3. Operatiunile de separare, descarcare, spalare si su praveghere a instalatiei; nmlkj
4. Operatiunile de incalzire a combustibilului inainte a pompelor de injectie nmlkjPage 330 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
in:
660.Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se rea lizeaza:
661.Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se rea lizeaza:
1. Separatorul purificator dispune de un disc gravitat ional care joaca rolul
unei diafragme regulatoare de debit, disc care la s eparatorul clarificator
este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fi ind eliminata odata cu
impuritatile nmlkj
2. Separatorul clarificator dispune de un disc gravita tional care joaca rolul
unei diafragme regulatoare de debit, disc care la s eparatorul purificator
este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fi ind eliminata odata cu
impuritatile nmlkj
3. Separatorul purificator dispune de un disc gravitat ional care joaca rolul
unei diafragme regulatoare de debit, disc care la s eparatorul clarificator
este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fi ind eliminata continuu nmlkj
4. Separatorul purificator dispune de un disc gravitat ional care joaca rolul
unei diafragme regulatoare de debit, disc care la s eparatorul clarificator
este inlocuit cu un disc de stopaj, realizand astfe l separarea integrala a
apei si grosieraa impuritatilor nmlkj
1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reduceri i pierderilor de
combustibil in faza de descarcare nmlkj
2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separator ului nmlkj
3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si d eschiderea orificiilor de
evacuare a apei si impuritatilor nmlkj
4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate nmlkj
1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reduceri i pierderilor de
combustibil in faza de descarcare nmlkj
2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separator ului; nmlkj
3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si d eschiderea orificiilor de
evacuare a apei si impuritatilor; nmlkj
4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate nmlkjPage 331 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
662.Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii
de combustibil in functie de turatie si sarcina
663.Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentar e cu combustibil
greu a motorului principal lent este urmatorul:
664.Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul:
665.In figura SA 43 – instalatia de transfer si separare combustibil: 1. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul
(a); nmlkj
2. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul
(b); nmlkj
3. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (a) si atat inceputul cat si sfarsitul
(c); nmlkj
4. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si sfarsitul
© nmlkj
1. Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, pr in izolarea cu
tubulatura insotitoare de abur a tubulaturii de com bustibil, prin aceasta
valoarea vascozitatii mentinandu-se in limitele adm isibile; nmlkj
2. Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, pr in intermediul unui
emitator diferential de presiune si a unui sistem d e comanda pneumatic,
care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care
parcurge incalzitoarele finale si modifica temperat ura combustibilului; nmlkj
3. Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge incalzitoarele finale; nmlkj
4. Asigura mentinerea presiunii de injectie. nmlkj
1. Cu regulator de presiune; nmlkj
2. Hidrodinamic; nmlkj
3. Ultrasonic; nmlkj
4. Cu pompa cu roti dintate nmlkjPage 332 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
666.Care dintre urmatoarele metode este utilizata f recvent pentru
ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de put ere redusa:
667.Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri
corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea u nei cantitati
suficiente de lubrifiant si:
668.Schimbatoarele de caldura se afla instalate, ce l mai frecvent pentru
sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar in:
669.Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme se parate de ungere a
motorului si mecanismelor de distributie, deoarece: 1. 6- pompa alimentare separator de MDO; 7- incalzitor de HFO; nmlkj
2. 3- Tanc de depozit; nmlkj
3. tanc de decantare HFO; 12- pompa de alimentare MDO; nmlkj
4. 13-valvula cu trei cai pentru automatizarea separat orului ; Tancurile nu
sunt prevazute cu robineti de purja nmlkj
1. Barbotaj; nmlkj
2. Ungere sub presiune; nmlkj
3. Picurare; nmlkj
4. Ungatori mecanici nmlkj
1. Cifra cetanica; nmlkj
2. Punctul de curegere; nmlkj
3. Vascozitatea la temperatura corespunzatoare; nmlkj
4. Calitatea uleiului nmlkj
1. Sistemul de alimentare cu combustibil; nmlkj
2. Sistemul de lansare cu aer comprimat; nmlkj
3. Sistemul de ungere; nmlkj
4. Sistemul de comanda si protectie a motorului nmlkjPage 333 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
670.Separatorul de ulei este montat:
671.Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:
672.Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:
1. Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei; nmlkj
2. Impuritatile si particulele rezultate din ungerea m otorului pot provoca
deteriorari ale mecanismului de distibutie; nmlkj
3. In ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditiv ate; nmlkj
4. Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferi te de separare a
uleiului nmlkj
1. Dupa racitorul de ulei; nmlkj
2. Inainte de racitorul de ulei; nmlkj
3. In circuit separat; nmlkj
4. Dupa pompa de circulatie ulei nmlkj
1. Aspira din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA si refuleaza in
tancul de circulatie ulei motor principal MP; nmlkj
2. Aspira uleiul din tancul de circulatie ulei de sub motorul principal MP si
il refuleaza tot in acesta; nmlkj
3. Aspira uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund si il refuleaza in
tancul de circulatie ulei MP; nmlkj
4. Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comu tarea corespunzatoare a
flanselor “trece-nu trece” de pe aspiratia/refulare a acestora se pot dubla,
realizand si separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA nmlkj
1. Lagarelor palier; nmlkj
2. Lagarelor de sprijin de pe linia axiala; nmlkj
3. Cilindrilor; nmlkj
4. Turbosuflantelor nmlkjPage 334 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
673.Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de un gere pe suprafata
camasii cilindrului se poate face:
674.Canalele de ungere practicate in bratele arbore lui cotit al unui
motor in patru timpi sunt destinate furnizarii de u lei catre:
675.Debitul pompei de circulatie ulei este:
676.Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare p rezinta
urmatoarele particularitati:
1. Uni-level (pe un singur rand), si anume high-level, la partea superioara a
camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi; nmlkj
2. Uni-level (pe un singur rand), si anume low- level, la distanta mai mare de
partea superioara decat modelul consacrat high-leve l:; nmlkj
3. Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne
si care confera flexibilitatea necesara prevenirii uzurii corozive in partea
superioara a camasii si a celei adezive in partea i nferioara, nmlkj
4. Toate variantele anterioare se afla inca in exploat are nmlkj
1. Lagarele palier; nmlkj
2. Lagarelor maneton; nmlkj
3. Bucsei boltului pistonului; nmlkj
4. Tuturor elementelor de mai sus nmlkj
1. Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea
combustibilului si preluata de uleiul de ungere; nmlkj
2. Invers proportional cu cantitatea de caldura degaja ta prin ardere si
preluata de ulei; nmlkj
3. Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei; nmlkj
4. Invers proportional cu cantitatea de caldura degaja ta prin ardere si
preluata de ulei si proportional cu diferenta de te mperatura intre intrarea
si iesirea uleiului din motor nmlkj
1. Este de tipul cu carter umed, locul tancului de cir culatie fiind preluat de
baia de ulei; nmlkjPage 335 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
677.Figura SA 11 prezinta schema sistemului de unge re a unui motor
auxiliar. Precizati destinatia pompelor de ungere:
678.Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alime ntate cu:
679.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungeri i unui motor in
patru timpi. Acesta se bazeaza pe principiul:
2. Este de tipul cu carter uscat, avand un tanc circul atie ulei sub motor; nmlkj
3. Este de tipul cu carter umed, avand un tanc circula tie ulei sub motor; nmlkj
4. Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de ci rculatie fiind preluat de
baia de ulei nmlkj
1. PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa de
preungere; PM-pompa manuala, care dubleaza PPU, uti lizata si pentru
manipularea uleiului; nmlkj
2. PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulatie ule i; PM-pompa
manuala pentru cazuri de avarie; nmlkj
3. PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulatie; PM- pompa de circulatie
de rezerva; nmlkj
4. PUA-pompa de circulatie, uzual cu actionare individ uala (electropompa);
PPU-pompa de preungere, articulata pe motor si util izata la pornirea
acestuia; PM-pompa manuala ce dubleaza PPU nmlkj
1. Apa de mare, pentru racirea uleiului; nmlkj
2. Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretile na pentru curatarea
racitoarelor; nmlkj
3. Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretile na pentru spalarea
racitoarelor; nmlkj
4. Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehni ca pentru curatarea
racitoarelor nmlkj
1. Ungerii prin stropire; nmlkjPage 336 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
680.Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:
681.Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de u ngere a
agregatului de turbosupraalimentare a unui motor na val principal MP
lent. Pozitia 6 este:
682.In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului
principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de
racire pistoane a dispozitivului de protectie, astf el incat:
2. Ungerii gravitationale; nmlkj
3. Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropi re; nmlkj
4. Ungere de inalta presiune nmlkj
1. Prin stropire; nmlkj
2. Prin barbotare; nmlkj
3. Prin canalele 4; nmlkj
4. Prin canalele 8 nmlkj
1. Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor; nmlkj
2. Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a); nmlkj
3. Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA; nmlkj
4. Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulic e si alimentarea de
avarie a agregatului nmlkj
1. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat s cade, se intrerupe
alimentarea cu combustibil a motorului; nmlkj
2. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat s cade, se intrerupe
manevra de lansare a motorului; nmlkj
3. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat s cade, se intrerupe
manevra de inversare a motorului; nmlkj
4. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat c reste, se intrerupe
alimentarea cu combustibil a motorului nmlkjPage 337 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
683.Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa re feritor la sistemul de
ungere:
684.In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate
face cu:
685.In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism mo tor:
686.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism m otor:
1. Are tanc de compensa; nmlkj
2. Are tanc de circulatie; nmlkj
3. Are valvula termoregulatoare in circuit; nmlkj
4. Are racitoare in circuit nmlkj
1. Numai cu pompa actionata electric; nmlkj
2. Numai cu pompa actionata manual; nmlkj
3. Cu pompa actionata electric sau cu pompa actionata manual; nmlkj
4. Transfer gravitational nmlkj
1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de alimentare separator; nmlkj
2. 1-motor;2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru ca p de cruce; nmlkj
3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; nmlkj
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei
ungere cap de cruce nmlkj
1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare; nmlkj
2. 1-motor; 2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru c ap de cruce; nmlkj
3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; nmlkj
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei
ungere lagare palier nmlkjPage 338 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
687.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism m otor:
688.Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta siste mul de ungere a
motoarelor auxiliare si sistemul de separare ulei, este destinata:
689.Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11 :
690.Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ung erea cilindrilor
motorului principal lent este de doua, deoarece:
1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare cu
doua cai; nmlkj
2. 1-motor;2-tanc ulei ; 8-priza intrare ulei pentru c ap de cruce; nmlkj
3. 3-filtru; 5-racitor de ulei; nmlkj
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei
ungere lagare paliere nmlkj
1. Ungerii in functiionarea normala a DG-ului respecti v; nmlkj
2. Ungerii de avarie; nmlkj
3. Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia; nmlkj
4. Dublarii pompei de ulei articulate pe motor nmlkj
1. Aspira uleiul din tancul de decantare si il refulea za in tancul de consum
ulei; nmlkj
2. Aspira ulei din tancul de ulei lucrat si il refulea za in tancul de circulatie
ulei de sub motorul principal; nmlkj
3. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il ref uleaza in tancul de ulei
lucrat de sub motorul principal; nmlkj
4. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il ref uleaza tot in acesta. nmlkjPage 339 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
691.Uleiul de ungere cilindri:
692.Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre
fine, montate:
693.Volumul tancului de circulatie ulei este depend ent de:
1. Unul este de rezerva; nmlkj
2. Fiecare contine cate un sort special de ulei, desti nat ungerii motorului la
functionarea pe combustibil greu, respectiv usor; nmlkj
3. Debitul pompelor de ungere este prea mare; nmlkj
4. Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere est e mare. nmlkj
1. Este distribuit de ungatori si partial dispersat in tr-o pelicula foarte fina de
catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta par te este consumat
inevitabil in procesul de ardere; nmlkj
2. Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea l agarelor acestuia; nmlkj
3. Este utilizat complet in procesul de lubrificare a camasii cilindrului, fiind
apoi scurs in carter; nmlkj
4. Este complet consumat in procesul de ardere nmlkj
1. Inainte de racitoarele de ulei; nmlkj
2. Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari c e trebuie vehiculate,
pentru a nu mari exagerat dimensiunile; nmlkj
3. Indiferent, inainte de intrarea in motor; nmlkj
4. Inaintea pompelor de circulatie ulei nmlkj
1. Debitul pompei de uei ungere; numarul de recircular i ale uleiului intr-o
ora; nmlkj
2. Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe
peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata
libera a tancului, datorita sedimentarii impuritati lor din ulei; debitul
pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale ul eiului intr-o ora; nmlkj
3. Puterea si sarcina motorului; nmlkj
4. Autonomia navei nmlkjPage 340 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
694.Figura SA 18 prezinta:
695.Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere contro lat electronic al
cilindrilor motorului lent modern. Acesta:
696.In figura SA 20 este prezentata:
697.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungeri i unui motor in
patru timpi. Pozitia 13 unsa cu lubrifiant este:
1. Un racitor dublu cu placi; nmlkj
2. Un racitor dublu cu tevi; nmlkj
3. Un filtru magnetic; nmlkj
4. Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin in versareacurgerii in
elementul ce urmeaza a fi inversat nmlkj
1. Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca si al momentului si
duratei adecvate pe ciclul motor ale ungerii cilind rului; nmlkj
2. Este astfel conceput incat sa permita ungerea forta ta a fiecarui nivel de
orificii de ungere; nmlkj
3. Functionarea se realizeaza fara defectiuni pentru u n numar mare de cicluri
de incarcare; nmlkj
4. Toate raspunsuri anterioare nmlkj
1. O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor,
obtinuta de la un mecanism cu clichet actionat prin intermediul unui brat
reglabil in functie de sarcina de la arborele de an trenare; nmlkj
2. Pompa de circulatie ulei, antrenata de motorul auxi liar; nmlkj
3. Pompa de circulatie ulei cu actionare individuala, pentru motorul in doi
timpi; nmlkj
4. Pompa individuala de ungere turbosuflanta nmlkjPage 341 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
698.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul ra cirii motorului
naval lent de propulsie este utilizata in racirea u rmatoarelor:
699.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul ra cirii motorului
naval lent de propulsie este utilizata in racirea u rmatoarelor:
700.Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor mo torului de propulsie
este utilizata in procesul de generare a apei tehni ce
701.Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta in ele de etansare la 1. Tija supapei; nmlkj
2. Tachetul; nmlkj
3. Orificiile lagarelor culbutorului; nmlkj
4. Cama nmlkj
1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si ap a tehnica, generatorul de
apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompres oarele si apoi este
deversata peste bord; nmlkj
2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in m otor; nmlkj
3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiula sa, turbosuflanta,
pistoane si injectoare; nmlkj
4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice nmlkj
1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si ap a tehnica, generatorul de
apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompres oarele si apoi este
deversata peste bord; nmlkj
2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in m otor; nmlkj
3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiula sa, turbosuflanta,
pistoane si injectoare; nmlkj
4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice nmlkj
1. Ca agent de racire a distilatului; nmlkj
2. Ca agent de racire a apei de mare; nmlkj
3. Ca agent de incalzire a apei de alimentare a genera torului de apa tehnica; nmlkj
4. Agent principal de obtinere a vacuumului in distila tor nmlkjPage 342 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la:
702.Tancul de expansiune aferent sistemului de raci re al unui motor
principal este destinat mentinerii constante a pres iunii in sistem si:
703.Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu
apa tehnica ale motorului este atinsa:
704.Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in
circuit inchis cu apa tehnica este localizat:
1. Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor ; nmlkj
2. Usoara centrare a camasii; nmlkj
3. Impiedicarea patrunderii uleiului de ungere in cart er; nmlkj
4. Asigurarea unei distributii corespunzatoare a tempe raturii dintre camasa
si blocul cilindrilor nmlkj
1. Reducerii temperaturii apei; nmlkj
2. Reducerii turbulentei apei de racire; nmlkj
3. Evitarii socurilor hidraulice; nmlkj
4. Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al
motorului nmlkj
1. La iesirea din subsitemul racire cilindri nmlkj
2. La intrarea in tancul de compensa; nmlkj
3. La intrarea in racitorul aferent; nmlkj
4. La refularea pompei de circulatie apa racire nmlkj
1. In pozitia cea mai inalta din subsistem; nmlkj
2. In pozitia cea mai de jos; nmlkj
3. La nivelul paiolului din compartimentul de masini; nmlkj
4. Indiferent in ce pozitie nmlkjPage 343 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
705.Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsis temele de racire in
circuit inchis ale motorului regleaza temperatura a pei de racire prin
by-passarea unei cantitati de apa:
706.In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozit ionarea prizelor de
fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 s i 2 reprezinta,
respectiv:
707.Volumul tancului de compensa din unul dintre su bsistemele de
racire in circuit inchis se determina in functie de :
708.Figura SA 23 indica modul de realizare a raciri i capului pistonului
unui motor naval lent modern. Precizati valabilitat ea uneia dintre
afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in di scutie:
1. In raport cu motorul; nmlkj
2. In raport cu racitorul; nmlkj
3. In raport cu tancul de compensa; nmlkj
4. Si deversarea acesteia peste bord nmlkj
1. Chesoanele Kingston si purjele acestora; nmlkj
2. Chesoanele si filtrele Kingston; nmlkj
3. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si su flare cu aer; nmlkj
4. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si su flare cu abur nmlkj
1. Zona de navigatie; nmlkj
2. Temperatura gazelor de evacuare din motor; nmlkj
3. Numarul de recirculari ale apei; nmlkj
4. Temperatura apei la iesirea din motor nmlkj
1. Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin t ije telescopice; nmlkj
2. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonul ui; nmlkj
3. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonul ui, prin actiunea nmlkjPage 344 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
709.Racirea injectoarelor se poate face:
710.Temperatura de vaporizare a apei de mare in gen eratorul de apa
tehnica este mai mica decat apa de racire cilindri si se modifica functie
de vacuumul din generatorul de apa tehnica:
711.In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare:
712.In figura SA 25 –instalatia de racire:
predominanta a jetului de ulei in orificiile din ca pul pistonului;
4. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonul ui, prin actiunea
predominanta a jetului de ulei in orificiile din ca pul pistonului, urmata de
efectul agitator al agentului de racire nmlkj
1. Cu apa tehnica; nmlkj
2. Cu combustibil; nmlkj
3. Variantele a) si b); nmlkj
4. Doar varianta a) nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Da, in functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu vacuumul
generator; nmlkj
3. Nu; nmlkj
4. Nu, deoarece agentul de racire isi modifica tempera tura nmlkj
1. 4- filtru ; 5-pompa de circulatie; 12-tubulatura de surplus; nmlkj
2. 9-racitor de ulei; nmlkj
3. 6-traductor de temperatura; 7-racitor de aer; nmlkj
4. 12-tubulatura de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei nmlkj
1. Racirea uleiului cu apa de mare; nmlkjPage 345 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
713.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent
unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Rolul valvulei
termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o in stalatie de
automatizare este:
714.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent
unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Valvula
termoregulatoare VTR-MP este comandata de:
715.Ordinea in care este realizata in racitoare rac irea agentilor de
lucru ce asigura functionarea motorului de propulsi e este:
2. Racirea aerului de supraalimentare cu apa tehnica; nmlkj
3. Racirea condensatorului cu apa de mare; nmlkj
4. Pompele de racire cilindri sunt paralel nmlkj
1. De a permite trecerea apei refulate de pompele prin cipale de apa de mate
PR spre generatorul de apa tehnica, daca apa nu mai dispune de capacitate
de racire; nmlkj
2. De a refula agentul de racire peste bord, daca aces ta nu mai dispune de
capacitate de racire; nmlkj
3. De a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pom pelor PR, daca acesta
mai dispune de capacitate de racire; nmlkj
4. De a refula agentul de racire peste bord, daca aces ta nu mai dispune de
capacitate de racire si de a reintroduce agentul de racire pe aspiratia
pompelor PR, in caz contrar nmlkj
1. Pneumatic de instalatia de automatizare; nmlkj
2. Hidraulic de uleiul din sistemul de protectie a mot orului; nmlkj
3. De apa tehnica ; nmlkj
4. De apa de mare nmlkj
1. Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racit oarele pistoane, racitoarele
de ulei nmlkjPage 346 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
716.Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura
SA 26, se constata interceptia dintre acest sistem si instalatia de balast,
explicatia acesteia fiind urmatoarea:
717.In schema din figura SA 26, este indicata si ra cirea motoarelor
auxiliare. Prin subsistemul respectiv se realizeaza :
718.Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de m are, conform
schemei din figura SA 26, de catre:
2. Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racito arele injectoare, racitoarele
pistoane; nmlkj
3. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pist oane, racitoarele cilindri,
racitoarele injectoare; nmlkj
4. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pist oane, racitoarele cilindri nmlkj
1. Pentru cazuri deosebite, de regula la navigatia in zone foarte reci, in ape
cu gheata sparta care poate infunda prizele de fund , exista posibilitatea
folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulatie ; nmlkj
2. Aspiratia din magistrala Kingston si refularea pest e bord sunt cuplate la
tancul de balast, sistemul deschis transformandu-se intr-unul inchis; nmlkj
3. Sunt valabile ambele formulari de la punctele anter ioare; nmlkj
4. Situatia se justifica atunci cand pompele de balast sunt avariate nmlkj
1. Racirea lagarelor motorului auxiliar; nmlkj
2. Racirea aerului de supraalimentare al motorului aux iliar; nmlkj
3. Racirea injectoarelor motorului auxiliar; nmlkj
4. Aliomentarea pe ramificatii independente a racitoar elor aerului de
supraalimentare, racitoarele de ulei RU si racitoar ele de ulei cilindri RC,
acestea fiind inseriate nmlkj
1. Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin
ramificatia de legatura prevazuta cu o valvula de r etinere VUL, din nmlkjPage 347 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
719.Pompele PG din schema sistemului de racire in c ircuit inchis din
figura SA 27 sunt destinate:
720.Figura SA 28 indica schema globala de racire co ntrolata de sarcina
motorului naval lent modern. Caracteristicile de ba za sunt
urmatoarele:
721.Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:
subsistemul de racire al motorului principal;
2. Pompele principale de apa de mare PR, in stationare la cheu si de catre
pompele de serviciu PS in mars; nmlkj
3. Pompele PG in stationare si PS in mars; nmlkj
4. Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars nmlkj
1. Alimentarii racitoarelor motorului principal; nmlkj
2. Alimentarii racitoarelor motoarelor auxiliare; nmlkj
3. Alimentarii generatorului de apa tehnica; nmlkj
4. Racirii electrocompresoarelor si lagarelor intermed iare LI si a lagarului
etambou nmlkj
1. Fluxul agentului de racire este divizat intr-un cir cuit primar, care ocoleste
camasa in scopul racirii chiulasei si un circuit se cundar dedicat racirii
cilindrului; nmlkj
2. Debitul agentului de racire este controlat prin sar cina motorului, in scopul
evitarii coroziunii la orice regim de functionare; nmlkj
3. Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornar ii vaporilor datorita
atingerii unor temperaturi mai ridicate ale camasii decat in sistemul
conentional; nmlkj
4. Sunt valabile toate afirmatiile anterioare nmlkj
1. Racirii cilindrilor motorului semirapid; nmlkj
2. Racirii pistoanelor motorului semirapid; nmlkjPage 348 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
722.Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura
SA 29 se realizeaza:
723.In figura SA 44- instalatia de racire:
724.La un motor in patru timpi cu opt cilindri in l inie, distanta
unghiulara dintre camele de admisie este:
725.Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi t rebuie sa asigure:
3. Racirii pistoanelor motorului lent; nmlkj
4. Racirii injectoarelor motorului lent nmlkj
1. Cu apa de mare; nmlkj
2. Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice; nmlkj
3. Cu ulei vehiculat prin tija pistonului; nmlkj
4. Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul nmlkj
1. Racitor de ulei cu apa de mare; nmlkj
2. Racitor de aer in doua trepte cu apa tehnica; nmlkj
3. Racirea motoarelor auxiliare cu apa de mare; nmlkj
4. Doua trepte de racire cu apa de mare nmlkj
1. 90 grd RAC, 90 grd RAD; nmlkj
2. 90 grd RAC, 45 grd RAD nmlkj
3. 45 grd RAC, 90 grd RAD; nmlkj
4. 45 grd RAC, 45 grd RAD nmlkj
1. Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare; nmlkj
2. Reducerea nivelului de zgomot in compartimentul de masini; nmlkj
3. Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor; nmlkjPage 349 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
726.Durata procesului de evacuare la un motor in pa tru timpi este:
727.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine as imetrizarea
diagramei de schimb de gaze la motoarele in doi tim pi?
728.Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea fere strelor de evacuare
mai mare decat a celor de baleiaj:
729.Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anum it unghi de
incidenta pe camasa cilindrului are drept scop:
4. Toate cele anterioare nmlkj
1. Mai mare de 90 grd RAD; nmlkj
2. Mai mare de 180 grd RAC; nmlkj
3. Ambele raspunsuri de la a) si b); nmlkj
4. Mai mica decat 90 grd RAD si decat 180 grd RAC nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Nu, pentru ca se respecta fluxul de functionare; nmlkj
3. Nu, pentru ca aceasta este actionata hidraulic; nmlkj
4. Nu, pentru baleiajul este in echicurent nmlkj
1. Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze nmlkj
2. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se
instaleaza clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se
instaleaza clapeti pe traseul de admisie; nmlkj
4. Raspunsurile b) si c). nmlkj
1. Reducerea turbulentei incarcaturii proaspete; nmlkj
2. Inducerea miscarii de swirl; nmlkj
3. Usurarea evacuarii gazelor de ardere; nmlkj
4. Opunerea fata de miscarea de squish nmlkjPage 350 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
730.Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are
drept consecinta:
731.Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii
raportului corespunzator intre acesta si arborele c otit, scop in care
arborele cu came este antrenat:
732.Reperul A din figura Sa 30 reprezinta:
733.Reperul notat cu E din figura SA 31 este:
1. Marirea intarzierii la inchiderea supapei; nmlkj
2. Marirea avansului la deschiderea supapei; nmlkj
3. Reducerea duratei de deschidere a supapei; nmlkj
4. Marirea duratei de deschidere a supapei nmlkj
1. Jumatate din turatia arborelui cotit, pentru motoru l in doi timpi; nmlkj
2. Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi t impi; nmlkj
3. Cu turatie dubla fata de cea a arborelui cotit, pen tru motorul in patru
timpi; nmlkj
4. Cu un sfert din turatia arborelui cotit, pentru mot orul in patru timpi nmlkj
1. Tija impingatoare din sistemul de actionare a supap elor; nmlkj
2. Axul culbutorului; nmlkj
3. Surubul de reglaj al jocului termic; nmlkj
4. Tija supapei nmlkj
1. Teava de dirijare a apei de racire a pistonului; nmlkj
2. Tija impingatoare din sistemul de distributie; nmlkj
3. Conducta de inalta presiune; nmlkj
4. Conducta de ungere a culbutorului nmlkjPage 351 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
734.Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorul ui in patru timpi
Wartsila 26; specificitatea sistemului de actionare a supapelor consta
in:
735.In figura SA 33 se prezinta:
736.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie d istanta unghiulara
dintre camele pompei de injectie este:
1. Culbutorul actioneaza simultan asupra cate unei sup ape de admisie si a
uneia de evacuare; nmlkj
2. Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape si actioneaza separat
asupra supapelor de admisie si de evacuare, situate pe doua randuri
diferite, dar simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin
intermediul unui taler; nmlkj
3. Culbutorul actioneaza consecutiv asupra celor doua supape de admisie,
apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul unui taler; nmlkj
4. Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fi ecare tip de supape,
culbutorii corespunzatori actionand simultan asupra celor doua supape de
acelasi fel, prin intermediul unui taler nmlkj
1. Sistemul mecanic de actionare a supapei de admisie a unui motor in patru
timpi; nmlkj
2. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacu are a unui motor in
patru timpi; nmlkj
3. Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacua re a unui motor in
doi timpi cu baleiaj in echicurent; nmlkj
4. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacu are a unui motor in
doi timpi cu baleiaj in echicurent si de inchidere mecanica a acesteia. nmlkj
1. 90 grd RAC; 90 grd RAD; nmlkj
2. 180 grd RAC; 90 grd RAD; nmlkj
3. 90 grd RAC; 45 grd RAD; nmlkj
4. 90 grd RAC; 180 grd RAD nmlkjPage 352 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
737.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie d istanta unghiulara
dintre camele de evacuare este:
738.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie d istanta unghiulara
dintre camele de admisie este:
739.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se
poate hFB = hFE:
740.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB
> hFB se poate face asimetrizarea diagramei schimbu lui de gaze:
741.Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inc hisa: 1. 90 grd RAC; 45 grd RAD; nmlkj
2. 180 grd RAC; 90 grd RAD; nmlkj
3. 90 grd RAC; 95 grd RAD; nmlkj
4. 90 grd RAC; 180 grd RAD nmlkj
1. 90 grd RAC; 180 grd RAD; nmlkj
2. 900 RAC; 950 RAD; nmlkj
3. 1800 RAC; 900 RAD; nmlkj
4. 900 RAC; 450 RAD nmlkj
1. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de baleiaj; nmlkj
2. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Nu; nmlkj
4. Nu, deoarece baleiajul este in echicurent nmlkj
1. Nu; nmlkj
2. Da, dar se pun clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj
3. Baleiajul nu poate fi in contracurent; nmlkj
4. Da, numai daca presiunea de supraalimentare ramane constanta nmlkjPage 353 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
742.Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se
misca doua pistoane. Cum se considera baleiajul:
743.In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe tr aseul de evacuare
al unui motor principal are:
744.Rolul sistemului de distributie este urmatorul:
1. Da; nmlkj
2. Da, numai pentru motoare in 2 timpi cu supapa de ev acuare; nmlkj
3. Nu; nmlkj
4. Nu, deoarece se modifica avansul la injectie nmlkj
1. Echicurent; nmlkj
2. Nu se poate considera baleiaj; nmlkj
3. In bucla inchisa; nmlkj
4. In bucla deschisa nmlkj
1. Doua suprafete de schimb de caldura; nmlkj
2. Trei suprafete de schimb de caldura; nmlkj
3. suprafata de schimb de caldura; nmlkj
4. Un debit constant de abur saturat nmlkj
1. Asigurarea distributiei optime a peliculei de lubri fiant pe oglinda camasii
cilindrului in regim hidrodinamic; nmlkj
2. Asiguararea distibutiei uniforme a dozei de combust ibil injectate intre
cilindrii motorului; nmlkj
3. Asigurarea introducerrii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la
viteze si momente convenabil alese; nmlkj
4. Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si e vacuarea gazelor la
viteze si momente convenabil alese si inlesnirea pr oducerii la timp a
injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu
aer comprimat si, eventual, a inversarii sensului d e mars nmlkjPage 354 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
745.Dupa tipul organului care controleaza orificiil e sau luminile de
admisie si evacuare se disting:
746.La motoarele in patru timpi se aplica, in mod p redominant,
distributia cu supape, datorita:
747.Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format
din:
748.Principiul de functionare a sistemului de distr ibutie a gazelor la
motoarele in patru timpi este urmatorul: 1. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi s i ferestre la motoarele in
patru timpi; nmlkj
2. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi si ferestre la motoarele
in doi timpi; nmlkj
3. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi ; cu ferestre la
motoarele in doi timpi cu sistem clasic de distribu tie si cu ferestre de
baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in
echicurent; nmlkj
4. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi; cu ferestre la motoarele
in patru timpi cu sistem clasic de distributie si c u ferestre de baleiaj plus
supapa de evacuare la motoarele in patru timpi cu b aleiaj in echicurent nmlkj
1. Constructiei sale simple si bunei etansari a cilind rului, care se restabileste
rapid dupa schimbarea gazelor; nmlkj
2. Posibilitatilor sporite de asimetrizare a fazelor; nmlkj
3. Imposibilitatii executarii de ferestre datorita gab aritelor mai reduse; nmlkj
4. Maririi perioadei de evacuare fortata a gazelor nmlkj
1. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), org ane de transmitere a
miscarii si arcurile supapelor; nmlkj
2. Supape, arbore cotit, organe de transmitere a misca rii si arcurile
supapelor; nmlkj
3. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), cul butori si si arcurile
supapelor nmlkj
4. Arbore de distributie (arbore cu came), culbutori s i si arcurile supapelor nmlkjPage 355 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
749.In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a
gazelor la motoarele in patru timpi. Solutia SA 34, a este specifica:
1. Supapa are doua parti: talerul, prin care se spriji na, in timpul repausului,
pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de
distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in tim pul miscarii supapei, tija
ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de
distributie este inchis; nmlkj
2. Supapa are doua parti: talerul, prin care se spriji na, in timpul repausului,
pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de
distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in tim pul miscarii supapei, tija
ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de
distributie este inchis; camele arborelui de distri butie comanda ridicarea
supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul
supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, as igurand contactul
permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si
comanda coborarea supapei; nmlkj
3. Supapa are doua parti: tija, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe
un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis or ificiul de distributie;
talerul, ce receptioneaza comanda: in timpul miscar ii supapei, tija ei
culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul su papei, iar orificiul de
distributie este inchis; camele arborelui de distri butie comanda ridicarea
supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul
supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, as igurand contactul
permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si
comanda coborarea supapei; nmlkj
4. Supapa are doua parti: talerul, prin care se spriji na, in timpul repausului,
pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de
distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in tim pul miscarii supapei, tija
ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de
distributie este inchis; culbutorul comanda ridicar ea supapelor prin
intermediul organelor de transmitere a miscarii; ar cul supapei o mentine
pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele
de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea
supapei nmlkj
1. Mecanism de distributie cu supape suspendate (monta te in chiulasa), al
carui arbore de distributie este plasat lateral; nmlkj
2. Mecanism de distributie cu supape cu traversa, cu a rbore de distributie
este plasat lateral; nmlkj
3. Mecanism cu supape laterale; nmlkjPage 356 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
750.Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul:
751.In figura SA 35 este prezentat:
752.Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) pr ezentat in figura SA
35 se bazeaza pe:
4. Mecanism fara supape nmlkj
1. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisi e si evacuare la un
cilindru, in special la motoarele de putere mare; nmlkj
2. Permite folosirea mai multor supape de admisie si e vacuare la un cilindru,
in special la motoarele de putere mica; nmlkj
3. Permite folosirea mai multor supape de admisie si e vacuare la un cilindru,
in special la motoarele de putere mare; nmlkj
4. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisi e si evacuare la un
cilindru, in special la motoarele de putere mica nmlkj
1. Talerul supapei unui motor in patru timpi, avand su prafata de reazem
executata dintr-un inel de material refractar; nmlkj
2. Dispozitiv de rotire al supapei; nmlkj
3. Tija cu elasticitate spotita a supapei; nmlkj
4. Solutia de racire a tijei supapei nmlkj
1. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana i n zona mediana a
locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafet ei pe care se sprijina
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a) ; din momentul
respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu su papa, care este
antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafete i pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala , sub actiunea arcurilor de
echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia
motorului si cu elasticitatea arcului-disc; nmlkj
2. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana i n zona mediana a nmlkjPage 357 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
753.Figura SA 36 indica sistemul de distributie a g azelor pentru un
motor in doi timpi. Precizati care dintre urmatoare le afirmatii sunt
valabile:
754.In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supr aalimentare mixt,
caracterizat prin:
locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafet ei pe care se sprijina
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b) ; din momentul
respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu su papa, care este
antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafete i pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala , sub actiunea arcurilor de
echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia
motorului si cu elasticitatea arcului-disc;
3. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana i n zona mediana a
locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafet ei pe care se sprijina
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b) ; din momentul
respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu su papa, care este
antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafete i pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala , sub actiunea arcurilor de
echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotatie imprimata supapei scade cu turatia
motorului si cu elasticitatea arcului-disc; nmlkj
4. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite
arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana i n zona mediana a
locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafet ei pe care se sprijina
bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a) ; din momentul
respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu su papa, care este
antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafete i pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala , sub actiunea arcurilor de
echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei scade cu turatia
motorului si cu elasticitatea arcului-disc nmlkj
1. Baleiaj este simetric in bucla deschisa; nmlkj
2. Baleiaj in echicurent; nmlkj
3. Baleiajul este asimetric, pistonul cu fusta lunga o bturand ferestrele de
evacuare; nmlkj
4. Baleiajul este simetric in bucla inchisa nmlkjPage 358 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
755.Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un mo tor in doi timpi
prezinta solutia:
756.Daca in racitorul de aer de supraalimentare tem peratura aerului
scade sub temperatura mediului ambiant, apare conde nsarea apei din
aer?
757.In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimen tare este compus
din:
1. Existenta unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentarii la
regimuri partiale; nmlkj
2. Existenta unei turbine de presiune (sistem turbocom pound), care, la
regimuri mici, antreneaza motorul, pentru reducerea consunului de
combustibil; nmlkj
3. Existenta unei electrosuflante pentru supraalimenta rea la regimuri
partiale; nmlkj
4. Existenta uni pompe de baleiaj nmlkj
1. Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotito ri prin care se elimina
postevacuarea; nmlkj
2. Asimetrizarea admisiei, datorita clapetilor rotitor i; nmlkj
3. Asimetrizarea evacuarii, datorita pistonului cu fus ta scurta; nmlkj
4. Asimetrizarea admisiei, datorita pistonului cu fust a scurta nmlkj
1. Da; nmlkj
2. Nu; nmlkj
3. Numai in zone temperate; nmlkj
4. Numai in zone tropicale nmlkj
1. Doua trepte, ambele racite cu apa tehnica; nmlkj
2. Doua trepte, ambele raccite cu apa de mare; nmlkj
3. Doua trepte din care una racita cu apa de mare iar cealalta cu apa tehnica; nmlkj
4. Doua trepte, ambele racite cu aer nmlkjPage 359 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
758.Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelo r lente de
propulsie navala este initiata:
759.Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:
760.Un motor diesel in doi timpi necesita o cantita te de aer de lansare
mai redusa decat cel pentru un motor in patru timpi cu aceeasi
cilindree, deoarece motorul in doi timpi:
761.Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului le nt de propulsie,
supapele de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulas e sunt de tipul:
1. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul
este decuplat; nmlkj
2. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul
este cuplat; nmlkj
3. Prin actionarea distribuitorului de aer, dupa ce ae rul din partea inferioara
a valvulei principale de lansare a fost drenat; nmlkj
4. Prin actionarea manetei de lansare, dupa ce aerul d in partea inferioara a
valvulei principale de lansare a fost drenat nmlkj
1. In cursa de admisie; nmlkj
2. In cursa de comprimare; nmlkj
3. In cursa de destindere; nmlkj
4. In cursa de evacuare nmlkj
1. Prezinta frecari interne mai reduse; nmlkj
2. Are un raport de comprimare efectiv mai redus; nmlkj
3. Functioneaza cu aer de baleiaj avand presiune pozit iva; nmlkj
4. Functioneaza fara consum de energie pentru realizre a admisiei si
evacuarii nmlkj
1. Comandate, aerul de comanda provenind direct de la buteliile de aer; nmlkj
2. Comandate, aerul de comanda provenind de la distrib uitorul de aer, iar cel nmlkjPage 360 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
762.Volumul total al buteliilor de aer lansare afer ente sistemului de
pornire a unui motor principal reversibil trebuie s a asigure urmatorul
numar de lansari consecutive:
763.Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de s isteme de lansare:
764.Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se
face prin mai multe metode:
de lansare din buteliile de lansare, dupa ce a trec ut prin valvula principala
de lansare;
3. Comandate, aerul de comanda provenind de la distrib uitorul de aer, iar cel
de lansare direct de la buteliile de lansare; nmlkj
4. Automate, aerul de comanda provenind de la butelia de aer, respectiv
distribuitor nmlkj
1. 6; nmlkj
2. 8; nmlkj
3. 10; nmlkj
4. 12; nmlkj
1. Sistem de lansare cu supape automate (a) si sistem de lansare cu supape
comandate (b); nmlkj
2. Invers fata de varianta a); nmlkj
3. Sistem de lansare cu demaror electric; nmlkj
4. Sistem de lansare cu demaror pneumatic nmlkj
1. Utilizand un reductor inversor prevazut cu mecanism de cuplare, solutie
aplicata la navele antrenate de motoare nereversibi le si elice cu pas fix; nmlkj
2. Cu elice cu pas reglabil si motoare nereversibile, inversarea realizandu-se
utilizand o masina pas, care modifica unghiul de at ac al palelor elicei; nmlkj
3. Cu sisteme de inversare a sensului de rotatie al mo torului principal de
propulsie; nmlkj
4. In exploatare pot exista toate vriantele anterioare , acestea depinzand de
tipul motorului de antrenare si de modul de cuplare al motorului cu nmlkjPage 361 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
765.Figura SA 40 prezinta:
766.Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mec anism inertial de
actionare, utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale si a
generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinion ului 3 si greutatii 6,
solidare cu acesta:
767.Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un cap at pe fiecare ax al
pinionului si electromotorului din figura SA 41, co respunzatoare unui
demaror electric cu mecanism inertial de actionare:
propulsorul
1. modul in care trebuie repozitionate camele mecanism ului de distributie, in
cazul inversarii sensului de rotatie al motorului, prin deplasarea axiala a
arborelui de distributie; nmlkj
2. modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanis mului de distributie si
rotirea arborelui de distributie intr-o pozitie sim etrica; nmlkj
3. modalitatea de inversare a clapetilpor rotitori din sistemul de evacuare; nmlkj
4. servomotorul de inversare a sensului de rotatie nmlkj
1. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal
4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantul ui 1; nmlkj
2. Miscare axiala la pornire si miscare de rotatie pe arborele cu filet elicoidal
4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantul ui 1; nmlkj
3. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pri n efect inertial pe
arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a
volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind cond us si executand o
miscare in sens invers, decuplandu-se; nmlkj
4. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal
4, fiind antrenat de coroana dintata 2 a volantului 1 nmlkj
1. Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare; nmlkjPage 362 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
768.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inve rsare a sensului de
rotatie pentru un motor lent reversibil. Inversarea este initiata prin
actionarea manetei telegrafului din postul de coman ta si control, prin
actionarea parghiei K. Precizati natura agentului h idraulic care
alimenteaza servomotorul A si distribuitorul de sig uranta B:
769.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inve rsare a sensului de
rotatie pentru un motor lent reversibil. Sistemul m ai realizeaza si
protectia motorului prin intermediul dispozitivului E, care are
interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de
racire cilindri. Reducerea presiunii intr-unul din sistemele anterioare
are drept consecinta:
770.In figura SA 45 -instalatia de aer de lansare MP: 2. Antrenarea in miscare axiala a coroanei dintate 2 a volantului 1; nmlkj
3. Antrenarea in miscare de rotatie a coroanei dintate 2 a volantului 1; nmlkj
4. Reducerea nivelului vibratiilor torsionale ale sist emului nmlkj
1. Apa de racire pistoane conectata cu dispozitivul de protectie E; nmlkj
2. Apa de racire cilindri conectata cu dispozitivul de protectie E; nmlkj
3. Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansarii D, dupa deblocarea
acestuia de catre agentul hidraulic ce iese din dis tribuitorul de siguranta
B; nmlkj
4. Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L nmlkj
1. Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de
blocare a alimentarii cu combustibil a MP nmlkj
2. Intreruperea debitarii de combustibil prin distribu itorul F spre dispozitivul
G de blocare a alimentarii cu ulei a MP nmlkj
3. Intreruperea debitarii de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de
blocare a alimentarii cu combustibil a MP nmlkj
4. Intreruperea debitarii de apa tehnica prin distribu itorul F spre dispozitivul
G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP nmlkjPage 363 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
1. 1. 2. 3. 4.
2. 1. 2. 3. 4.
3. 1. 2. 3. 4.
4. 1. 2. 3. 4.
5. 1. 2. 3. 4.
6. 1. 2. 3. 4.
7. 1. 2. 3. 4.
8. 1. 2. 3. 4.
9. 1. 2. 3. 4.
10. 1. 2. 3. 4.
11. 1. 2. 3. 4.
12. 1. 2. 3. 4.
13. 1. 2. 3. 4.
14. 1. 2. 3. 4.
15. 1. 2. 3. 4.
16. 1. 2. 3. 4.
17. 1. 2. 3. 4.
18. 1. 2. 3. 4.
19. 1. 2. 3. 4.
20. 1. 2. 3. 4. 1. 2-electrocompresor; 4-compresor auxiliar; nmlkj
2. 1-motor; 4-supapa de lansare; nmlkj
3. 3-butelii de aer de lansare; nmlkj
4. 3-butelii fara supape de siguranta nmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjnmlkji
nmlkjnmlkjnmlkjinmlkj
nmlkjinmlkjnmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjinmlkjnmlkj
nmlkjinmlkjnmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjinmlkj
nmlkjinmlkjnmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjnmlkji
nmlkjnmlkjinmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjinmlkj
nmlkjnmlkjinmlkjnmlkj
nmlkjinmlkjnmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjinmlkj
nmlkjnmlkjinmlkjnmlkj
nmlkjinmlkjnmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjinmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjnmlkji
nmlkjnmlkjnmlkjinmlkj
nmlkjnmlkjinmlkjnmlkj
nmlkjnmlkjnmlkjnmlkjiPage 364 of 394
23.10.2008 file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCA LDOMAIN\Local Settings\Tem …
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1.Rolul pistonului este urmatorul 2.La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este: 3.Zona de deasupra… [609866] (ID: 609866)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.