1Rares TaciuMuzica balcanică: a noastră sau a voastră? Un anume fenomen ce mi-a stârnit interesul si mi-a creat posibile intrebări in legatură cu ce… [604733]

1Rares TaciuMuzica balcanică: a noastră sau a voastră? Un anume fenomen ce mi-a stârnit interesul si mi-a creat posibile intrebări in legatură cu ce ar putea cauza acest efect, l-am găsit in textul creat de etnomuzicologul Speranța Rădulescu – „Metisaje și globalizări muzicale”. Acesta dezbate pe tema muzicii „de Obor” ce pare să aibă o esență universală reprezentativă a Balcanilor, cu o asemănare ce iasă ușor în evidență și este foarte în vogă și ascultată, se pare că este totuși considerată de fiecare popor balcanic ca fiind opusă lor: „Deși o îndrăgesc nemăsurat, oamenii nu o consideră tocmai “a lor”, ci preferă să o atribuie unui alt neam. Spre exemplu, o melodie-slagăr de casetă ieftină care circula furibund cu doi ani în urmă în Bulgaria și România era socotită de români bulgarească, iar de bulgari românească.” În opinia mea o posibilă cauză ce ar putea duce la această “confuzie” generală a popoarelor este datorită sursei acestui tip de muzica, iar când menționez “sursă”, fac referire la etnia majoritară care prestează acest gen de muzică și anume: țiganii. Acest gen de muzica si anume ”lăutărească” este specific lor exact cum românii au transmisă din generații muzica tradișională ”populară”. Muzica lăutărească originala este una speciala si foarte apreciată dar care a suferit o transformare negativă imediat după revoluția din 1989 .Au apărut versurile pe aceste linii melodice sub formă de ”dedicații” și au dus acest stil muzical într-o altă zonă ”manelistică”. Deoarece fiecare popor din Peninsula Balcanică are anumite cunoștințe generale despre istoria si existența țiganilor și că fiecare din țările acestea s-a confruntat cu imigranți țigani de-a lungul timpului ,s-a format o cauză care ar putea afecta identitatea ca popor. Faptul

2Rares Taciupentru care s-a creat o motivatie ca aceștia să atribuie și să dea mai departe acest gen de muzică și a sporit tendința de a “încurca” originea ei, poate fi datorită schemei cognitive create si imparțită cam de toate popoarele balcanice, cum că țiganii nu apartin de ei si sunt adesea văzuți ca o jignire sau ca o rușine, ce in cele din urmă le pot afecta identitatea ca popor. Deși, in ciuda acestor scheme cognitive “rușinoase” ce crează o afectivitate negativă in legatură cu sursa genului, muzica de Obor a ajuns foarte cunoscută la nivel mondial și a devenit o “amprentă” originală pentru țigani, apreciat in ciuda faptului că aceștia sunt un popor expatriat. Țin să enumăr unele dintre cele mai cunoscute trupe de muzică balcanică ce și-au creat popularitate și printre puținele ce păstrează stilul cât mai apropiat de cel original : ”Band of Gypsies”, ”Fanfara Ciocarlia”, ”Fanfara extraterestra”, ”Bollywood Masala Orchestra”. În concluzie, în ciuda faptului că muzica de Obor a ajuns ascultată peste tot pe glob în ultimii ani, consider că această tendință de a “distribui” sursa ei între popoarele balcanice s-a diminuat, mai degrabă s-a transformat dintr-o rușine intr-un subiect comic, de bună-stare, care s-a răspandit ușor și a fost trecut cu vederea, fiind astfel o soluție involuntară și poate necesară care a dus la dispariția efectului de atacare a mândriei identității între popoare.