1Radu Vrasti: Masurarea Sanatatii Mentale [630664]

1Radu Vrasti: Masurarea Sanatatii Mentale
carte in format electronic, postat 2008 )

MASURAREA ANXIETATII

Interesul pentru masurarea anxietatii es te enorm datorita raspandirii ei in
populatia generala cat si a hete rogenitatii si neclaritatilor conceptuale a formelor clinice
din aceasta clase, multe din acestea fi ind destul de vag conturate.
Anxietatea este un fenomen care a fost descris de mii de ani si este adanc
inradacinat in natura noastra umana. Dupa H. Lindell (citat de Barlow, 2000) anxietatea
este umbra inteligentei: “ Doar omul poate fi fericit, dar numai omul poate fi anxios si
ingrijorat. Imi vine sa cred ca anxietatea acom paniaza intelectul ca si umbra corpul si cu
cat cunoastem mai mult natura anxietatii cu atat cunoastem mai mult despre intelect ”. In
fapt, anxietatea reflecta capabilitatea noastra de a ne adapta si a planifica viitorul
(Barlow, 1988). Secolul XX a fost denumit s ecolul anxietatii din cauza ambiguitatilor si
relativizarilor cu care omul s-a c onfruntat in viata cotidiana.
Conforma datelor epidemiologice tulbur arile anxioase luate impreuna au o
prevalenta mai mare in populatia generala (in jur de 25%) decat tulburarile depresive
(17%), lucru care contravine pa rerii generale precum depresia este liderul necontestat al
tulburarilor psihice de care populatia are de suferit (Kessler si colab.,1994). Aceasta
proportie se mentine si cand se calculeaza prevan eta tulburarilor anxioase in sectorul de
medicina generala (14,8% versus 7,9%) (P uddifoot si colab. 2007). Femeile sunt pe
departe cele mai afectate (30,5%) fata de barbati (19,2%). Inte resant este ca prevalenta
anxietatii este mai mica la batrani decat la tineri in populatia genera la dar este mai mare
la batranii care traiesc in institutii de pr ofil (Stanley si Beck, 2000). In sectorul de
medicina generala doar 50% din cazurile de tu lburari anxioase sunt recunoscute ca atare,
restul sunt confundate cu tu lburari somatice, cu comorbid itatile psihia trice (de ex.
depresia) sau pur si simplu sunt ignorate (Kessler si colab, 2002).
Problema cea mai mare a studiilor epidemiol ogice ca si a celor clinice a fost si
ramane problema clasificarii, diagnosticului si masurarii tulburarilor anxioase. Povestea

2moderna a clasificarii bolilor anxioase incepe cu aparitia DSM-III (American Psychiatric
Association, 1980) cand s-a produs o schimbare radicala in felul de clasificare bolilor
mentale. Una din cele mai revolutionare modi ficari a fost crearea de clase diagnostice,
lucru care s-a rafinat de-a lungul aparitiei versiunilor succesive, DSM-III-R si DSM-IV, DAS-IV-TR. O clasa diagnostica este consid erata un grup de boli care impartasesc
aceleasi trasaturi fenomenologice (dar si caracteristici genetic e, evolutive si raspuns la
terapie) si care astfel facilit eaza diagnosticul diferential cu a lte boli. Astfel s-au conturat
tulburarile dispozitiei care au ca trasatura comuna tulburarea dispozitiei psihice si
tulburarile anxioase care au ca nucleu anxi etatea si comportamentul de evitare. Alta
noutate in clasificarea bolilor psihice a fost ap aritia criteriillor de ex cludere dar aceasta a
facut ca sa apara greutati in a deosebi tul burarea depresiva atunci cand are si trasaturi
anxioase sau tulburarea anxioa sa cand este prezenta si de presia. Problema s-a rezolvat
oarecum prin aparitia conceptului de co-morbi ditate si astfel s-a acceptat ca poate exista
tulburare depresiva cu comorbiditate anxi oasa sau invers, tulburare anxioasa cu
comorbiditate depresiva (Mineka si colab., 1998). Kessler si colab. (1996) raporteaza ca
58% din indivizii cu depresie majora au si cr iterii de diagnostic pent ru tulburare anxioasa.
Situatia aceasta, cu criterii de includere si excludere pent ru fiecare clasa diagnostica a
fost consecinta faptului ca crite riologia actuala este tribut ara taxonomiei categoriale. Nu
exista consens in privinta taxonomiei in entit ati discrete pentru ca aceasta reprezinta o
viziune “medicalizanta” a tulburarilor psihi ce si rejeteaza evidenta ca multe tulburari
psihice sunt dimensionale, intanzandu-se de la o forma la alta pe un continuu iar forma
clinica evident diagnosti cabila este doar un stadiu de seve ritate al tulbur arii respective si
nu o entitate separata. Haslam (2003) tre ce in revista toate studiile taxonometrice
publicate pana in 2002 si releva ca sunt en titati clinice care ra spund bine modelului
categoria precum melancolia, tulburarile alimentare, disociatia, tulburarile de personalitate antisociala si sc hizotipala, pe cand sunt si en titati care raspun mai bine
aspectului de spectru, dimensional, de la aspect e sublinice la cele clini ce si cele de granita
cu tulburari adiacente. La acest din urma mode l raspund tulburarea depresiva, anxietatea
generalizata, tulburarea posttraumatica de stress, tulburarea bipolara si tulburarea
borderline de personalitate. Este usor de rea lizat cum se reflecta aceste probleme asupra
metodelor si tehnicilor de diagnostic si de masurare a tulburarilor anxioase.

3
Cu toate acestea sunt studii care au aratat ca tulburarile psihice, mai ales depresia
si anxietatea pot fi atat ca tegoriale cat si dimensionale in functie de severitatea
simptomelor, raspunsul la tratament sau di zabilitatile subsecv ente (Ruscio si colab. 2001,
Sakashita si colab. 2007, Slade si Andrews, 2005). Astfel Casano si colab. (1997) descriu
existenta unui spectru agoraf obie-tulburare de panica cu existenta mai multor forme de
trecere dintre un capat la celalalt capat. Sunt din ce in ce mai multi autori care militeaza
pentru coexistenta clasificariii categoriale si a celei dimensionale si propun introducerea
“stadialitatii” in evaluarea traiectului deve lopmental al tulburarilor psihice (Shear si
colab. 2007), o tulburare psihica putandu-se afla in stadiul I, de debut ca mai apoi sa
treaca in stadiul urmator, mai “matur” din punct de vedere psihopatologic si asa mai
departe, putandu-se ajunge la stadii in care o tulburare poate trece intr -o alta categorie asa
cum se intampla cu tulburarea de panica ca re mai tarziu se poate dezvolta/transforma
intr-o alta tulburare psihiatrica (Goodwin si colab. 2004)..
In 1980, odata cu aparitia DSM-III s-a renun tat la clasa diagnostica larga si prost
conturata de “nevroza” si astfel au disp arut nevrozele anxioase, fobice, obsesive-
compulsive si depresive. In schimb s-au c onturat tulburarile dipoz itiei, anxioase si
somatoforme ca forme distincte. Astfel nevroza anxioasa a fost inlocu ita de tulburare de
anxietate generalizata si tulbur area de panica, nevroza fobica a fost impartita in trei, in
fobia sociala, agorafobia si fobia specifica si s-a introdus o categorie noua, tulburarea
posttraumatica de stress si tulburarea acuta de stress. Tot in aceasta clasa a tulburarilor
anxioase a fost inclusa si anxietate de sanatate (hipoc ondria) si tulburarea obsesiv-
compulsiva. DSM-III introduce o abordare ateo retica, adica neinradacinata in nici o
ideologie psihiopatologica, care lasa loc unei metode descriptive cu criterii si algoritm
diagnostic bine definit. Aceasta a facilita t dezvoltarea unor instrumente de evaluare
confidente care a imbunatatit comunicarea in tre profesionisti (She r si colab. 2007); de
aceste instrumente capitolul de fata se va ocupa pe larg.
Dar nu toata comunitatea stiintifica este de acord cu clasificare tulburarilor
anxioase si de dispozitie in categoriile act uale. Partizanii acestei teorii se bazeaza pe
faptul ca tulburarile dispozitiei si cele anxi oase au la baza cele cinci emotii fundamentale:
mania, tristetea, dezgustul, frica si fericir ea si privite din acest punc t aceste tulburari de

4aseaza in alta formatie. Watson si coalb (2008) afirma cu tarie ca: “a sosit timpul de a
termina cu separarea artificiala dintre tul burarile depresive si cele anxioase si sa
recunoastem puternica legatura dintre ele. Cea mai usoara cale ar fi sa se creieze in DSM-
V si International Classification of Di seases-11 o ‘superclasa’ care sa subsumeze
tulburarile curente depresive si anxioase in ‘tulburarile emot ionale’…si s-ar recunoaste ca
aici se subsumeaza tulburari bazate pe diferi te tipuri de afect negativ”. Problema asta
izvoraste de cand Barlow (1988, 2000) a propus ca tulburarile anxioase si depresive sa fie
intelese ca tulburari emotionale ce isi au or iginea in emotiile fundamentale ale omului si
simptomele acestor tulburari precum tristetea, frica, lipsa de speranta, ingrijorarea, pierderea placerii, etc. nu sunt altceva decat expresia ecloziunii emotiilor fundamentale in
diferite combinatii care la randul lor activ eaza diferite cascade cognitive si mecanisme
neuroendocrine care drapeaza tabloul cu diferite alte simptome. Powel si Tarisa (2007)
folosesc o scala care cuprinde cinci emotii fundamentale si incearca sa vada cum ele se
raspandesc intr-un esantion de depresivi, anxi osi si “normali”. Ei gasesc ca mania nu este
caracteristica niciunui grup, tris tetea ca si frica nu pot sa diferentieze depresivii de
anxiosi, in schimb tristetea si desgustul impreuna sunt caracteristice depresiei ca si
depresia si frica pentru anxiosi. In lumina acestei conceptii, a emotiilor bazale, Clark si
Watson (2006) propun o noua clasifi care care cuprinde: “tulburari le de suferinta/dezolare
psihica” ( distress disorders ) care sa cuprinda depresia un ipolara, tulburarea distimica si
tulburarea anxioasa generaliza ta, “tulburarile de frica” ( fear disorders ) care ar cuprinde
tulburarea de panica, agorafobia, fobia sociala si fobia specifica si a tr eia clasa ar fi cea a
bulburarilor bipolare. In ceea ce priveste tulbur area obsesiv-compulsiva, ea ar fi lasata
afara din clasa mare a tulburarilor emotionale urmand a alcatui impreuna cu tulburarile de
spectrum o clasa separata.
Andrews si colab (2008) pornesc in rec onsiderarea clasificarii tulburarilor
anxioase la fel ca si Watson si colab. (2008) de la constatare a frecventa a co-morbiditatii
dintre depresie si anxietat e ceea ce impune de la sine ex istenta unui factor ierarhic
supraordonat de gradul al treil ea; depresia si anxietatea ar fi doar factori subordonati de
ordinul doi iar simptomele ar fi de ordinul pr im. Exista o meta-structura a tulburarilor
anxioase si depresive care exprima supra punerea in proportii variate a multor factori
genetici, simptomatologiei, evolu tivi si terapeutici cu pretentie de a fi specifici uneia sau

5alteia din aceste doua grupe de tulburari (Hettema si colab. 2006). Factorii de ordinul trei
ar fi suferinta (distress) si frica care ar fi o internalizare a afectelor de baza. Factorului
“suferinta” i-ar corespunde depresia majora, distimia, tulburarea posttraumatica de
stress, anxietatea generalizata si neurastenia, iar factorului “frica” i-ar corespunde pe
palierul doi fobia sociala, tulburarea de panica, agoraf abia si tulburarea obsesiv-
compulsiva. Atunci cand afectele se extern alizeaza avem de-af ace cu dependenta de
alcooli si/sau de droguri. Autorii isi doresc ca viitorul DSM-V si IC D-11 sa intrebuinteze
aceleasi clase nosologice chiar daca cuvintele si descriptiile vor diferii deoareceunica
valoare a unei clasificatii este sa produ ca un limbaj comun si o buna comunicare intre
profesionisti, sa furnizeze bazele recunoaster ii unei categorii diagnostice, sa duca la o
buna educare a pacientilor si la aplicarea unui tratament efectiv spre un deznodamant
pozitiv.
In timp ce “nosologistii”sa straduie sa contureze alte clase diagnostice pentru
tulburarile anxiose si ale di spozitiei, “cognitivistii” au constatat ca exista o anumit
specificitate cognitiva a fiecarei entitati de ja constituite din clasa mare a tulburarilor
anxioase. Aceasta specificitate cognitiva are implicatii importante pentru psihopatologia,
conceptualizarea, clasificarea, evaluarea si tratamentul fiecarei tulburari anxioase
(Starcevic si Berle, 2006). Exemple de aceasta sp ecificitate cognitiva ar fi frica de a avea
frica, interpretarea distorsionata a simptomelo r corporale si senzitivitatea anxioasa in
tulburarea de panica, intoleranta incertitudi nii si ingrijorarea patologica in tulburarea
anxioasa generalizata, frica de a fi evaluat negativ si atenti a spre propria persoana in
cazul anxietatii sociale, credinta ca nu es te suficient oxigen in spatii mici din
claustrofobie, credinta ca aparitia anumitor evenimente poate fi influentata de propria
gandire din tulburarea obsesiv-compulsiva sau misinterpretarea evenimentelor in
tulburarea postraumatica de stress.
Sensitivitatea anxioasa este definita ca frica de simptome si senzatii corporale,
mai ales cele date de hiperetonia vegetativa (palpitatii, ameteli si transpiratii) bazata pe credinta ca acestea au o c onsecinta nefasta asupra sanata tii fizice si psihice si a
functionarii sociale (Reiss si co lab. 1986). Tot de sensitivitatea anxioasa apartine ci frica
de a-si pierde controlul si fr ica de a fi observata de public problema pe care subieectul o
are. Acest mecanism cognitiv car e se bazeaza pe mistinterpretari si misatributii, pe o

6viziune catastrofica asupra simptomelor corpor ale si este caracterstic subiectilor cu
tulburarea de panica sau cu atacuri de pani ca (Schmidt si colab. 1997, Plehn si Peterson,
2002). Senzitivitatea anxioasa este un construc t care beneficiaza de metode de evaluare
structurate care vor fi prezentati in acest capitol.
Grija patologica este un alt mecanism cognitiv caracterizat prin preocupare
excesiva si inadecvata fata de o problema act uala, preocupare care generala, permanenta
si incontrolabila. Corelatia cu tulburarea anxi oasa generalizata este asa de stransa inca
diagnosticul acestei forme clinice nu poate fi facut in absenta grijii patologice. Grija patologica “ajuta” individul anxios sa evite evenimente sau ganduri neplacute care sunt
acompaniate de simptome de hipertonie vege tativa; ea ajuta la evitarea pericolului si
previne daunele (Berkovec si colab. 1999) . Grija patologica este asemanatoare
ruminatiei din depresie sau gandurilor intrusiv e si repetitive din tulburarea obsesionala
dar se deosebeste de acestea prin continutul gandurilor, in cazul grijei patologice
continutul fiind legat de contex tul real de viata (griji desp re locul de munca, sanatate,
familie, finante, etc.). In cazul ruminatiilor depresive tema tica este legate de vinovatie,
esec personal sau pierderi si este evident ca grija despre evenimente viitoare si incapacitate de control a lor gene reaza anxietate si grija fact de evenimente negative deja
petrecute sau pe cale de a se petrece este ca racteristica depresiei. Aceasta diferenteiere
este importanta pentru a se distinge clinic intre anxietate si depresie. Grija patologica
poate fi masurata prin instrumente specifice ce vor fi prezentate in acest capitol.
Intoleranta fata de incertitudine este o alta caracteristica cognitiva a tulburarilor
anxioase si este specifica tul burarii obsesive-compulsive si in mai mica masura tulburarii
anxioase generalizate. Aceast construct se defineste ca dificultatea pe care o are anumiti subiecti cu interpretarea ambiguitatilor, nout atilor si schimbarilor neasteptate. Aceasti
subiecti doresc in mod imperios sa aiba o expl icatie, oricare ar fi ea, pentru un eveniment
sau situatie, lucru care vine din nevoia de intr egime, de coerenta interna si de control al
viitorului pe care acesti indivi zi o au (Starcevic si Berle, 2006). Aceasta schema cognitiva
sustine indecizia, gandurile repetitive, structura magica a gandirii obsesivului ca si
comportamentul de verificare (Obsessive Compulsive Cognitions Working Group, 1997).
Dugas si colab (2001) consider a ca intoleranta la incertitudi ne este impreuna ca grija

7patologica caracteristica cognitiva principala a tulburarii anxioase generalizate, aceste
doua aspecte interconditionandu- se reciproc.
Fuziunea dintre ganduri si actiune este caracteristica cognitiva cea mai importanta
a tulburarii cognitive (Safran si colab. 1996) si va fi abordata mai pe lard in capitolul
dedicat masurarii obsesiilor. Acest construct se bazeaza pe cr edinta ca gandul defineste si
anticipeaza realitatea si chiar o conditioneaza si astfel obsesivul este prins intr-un cerc
vicios al anticiparilor infinite ale realitat ii ca astfel sa o determ ine si sa o modifice
pozitiv. Rudimente din acest mecanism cognitive se pot intalnii si la subiectii cu tulburare
anxioasa generalizata sau cu depresie.
Din aceasta foarte succinta trecere in re vista a unora din problemele nosologiei
bolilor anxioase se desprinde usor atat importanta instrumentelor de screening si de evaluare a diferitelor tulburar i anxioase dar si volatilitatea conceptelor pe care aceste
instrumente se sprijina.
Mai jos se prezinta un algoritm simplificat de diagnostic al tulbur arilor anxioase si
care ar fi cele mai adecvate instrumente de ev aluare utilizate pentru fiecare din formele
clinice de tulburare anxioasa. Se poate observa care ar fi momentul adecvat cand o scala
de evaluare standardizata ar trebui sa fie ap licata. Cu toate acestea, trebuie sublinicat ca
multe din aceste instrumentele ce vor fi prezentate aici pot fi aplicate inca de la inceputul
demersului diagnostic ca si instrumente de screening, cat si ulterior, in timpul
administrarii tratamentului, ca si instrumente de evaluare a evolutiei severitatii clinice si determinarii remisiei clinice.
Din considerente de simplif icare si sistemtatizare a unui urias material care ar
trebui prezentat aici, in acest capitol se va vorbii numai de instrumentele de evaluare a
tulburarii anxioase generalizate, tulburarii de pani ca si atacului de pa nica, agorafobiei si
fobiei sociale, urmand ca instrumentele dedi cate celorlalte tulburari anxioase precum
tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea pos t-traumatica de stress si hipocondria sa
beneficieze de capitole separate.

8ALGORITMUL EVALUARII ANXIETATII:

1. Cautarea si culegerea semnelor si simptomelor anxietatii in general
(interviul clinic general, CIDI, SCAN, SCID , Interviul pentru anxietate Nardi-Barlow ):
Semnele si simptomele anxietatii ( cele patru module ale anxietatii):

AFECTIVE COGNITIVE FIZICE COMPORTAMENTALE

Anxietate Teama de a-si pierde controlul Cefalee Evitare Depresie Grija excesiva Dureri musculare Dorinta de scapare Panica Anticiparea de lucrur i rele Oboseala Verificare
Frica Prezicerea de lucruri rele Tremor Inhibitie Manie Credinta intr-o soarta rea Gura uscata Hipervigilenta Iritabilitate Auto-acuzare Transpiratii Agitatie Depresonalizare Catastrofizarea evenimentelor Tulburari de respiratie Neliniste Derealizare Concluzionarea ne gativa Hiperventilatie Plans
Obnubilare Tulburari de memorie Dureri in piept Precipitare
Apatie Tulburari de concentrare Palpitatii Precautie Tulburari de atentie Raceala ex tremitatilor Consum de alcool si droguri
Ameteala Reticenta Tulburari de somn Izolare Tulburari de apetit

92. Determinarea felului in ca re semnele si simptomele prezente se aduna unele cu altele si formularea
unei ipoteze diagnostice:

DA

NU

DA

NU

DA

NU Anxietatea si grija excesiva si incontrolabila
pentru fiecare lucru ce tine de mai mult de 6 luni interferand cu functionarea normala a
subiectului Ia in consideratie Tulburarea Anxioasa Generalizata
Acste simptome urmeaza unui eveniment
tragic, traumatism emotional sau stress
puternic Ia in consideratie o tulburare legata de
stress (de ex. Tulburare de adaptare,
Tulburarea posttraumatica de stress)
Subiectul prezinta simptome precum aparitia
brusca de transpiratie, tremor, ameteli,
palpitatie insotite de frica intensa (frica de
moarte, de pierderea controlului, etc.) Ia in consideratie Tulburarea de Panica dar
si Fobiile precum Agorafobia sau Fobia
Sociala

10

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

Anxietatea este asociata cu ganduri si
comportament repetitiv (de ex. verificare,
Curatenie, numarare, etc.) Ia in consideratie Tulburarea Obsesiv -Compulsiva
Individul incearca ca evite frica intense ce o are sau obicete si situatii specifice Ia in consideratie Tulburarea Fobica (sociala sau specifica)
Simptomele au debutat recent (de ex. In
ultima saptamana) datorita unei probleme
specifice sau ingrijatori justificabile Ajuta subiectul pr in consiliere in
rezolvarea problemelor si furnizeaza ajutor in pentru imbunatatirea
copingului cu astfel de situatii
Individul este trist, abatut, fara speranta Ia in consideratie Tulburarea Depresiva

113. Etapa de evaluare formala a formei clinice din grupa tulburarilor anxioase ( alegerea unui instrument
potrivit de evaluare) si calibrarea si monitorizarea simptomelor:
3.1. Instrumente pentru evaluarea globala a anxiet atii sau a severitatii simptomelor de anxietate
– Scala Hamilton de evaluare a anxietatii ( Hamilton Anxiety Rating Scale: HAM-A )
– Interviul Structurat al S calei Hamilton de Anxietate ( Structured Interview Guide for the Hamilton Anxiety Scale (SIGH-A )
– Inventarul Stare-Trasatura de Anxietate a lui Spielberg ( The State-Trait Anxiety In ventory Spielberger-STAI )
– Inventarul Beck de Anxietate ( Beck Anxiety Inventory )
– Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung ( The Self-Rating Anxiety Scale Zung-SAS )
– Scala de anxietate “Mintea inaintea Emotiilor” ( Mind over Mood Anxiety Inventory –MOM-A)
– Inventarul de anxietate a lui Burns ( Burns Anxiety Inventory )
– Scala de Anxietate Covi ( Covi Anxiety Scale-COVI)
– Scala de depresie, anxietate si stress ( The Depression Anxiety Stress Scale-DASS)
3. 2. Evaluarea Tulburarii Anxioase Generalizate:
– Chestionarul Penn State de evaluare a ingrijorarii ( Penn State Worry Questionnaire-PSWQ )
– Chestionarul Tulburarii Anxioase Generalizate – IV ( Generalized Anxiety DisorderQuestionnaire-IV)
– Scala de Severitate a Tulbur arii Anxioase Generalizate ( Generalized Anxiety Disorder Severity Scale –GADSS )
3.3. Evaluarea Tulburarii de Panica si a Atac ului de Panica cu sau fara Agorafobie
– Scala Sheehan de auto-evaluare a anxietatii (Sheehan Patient-Rated Anxiety Scale – SPRAS)
– Scala de severitate a tulburarii de panica ( Panic Disorder Severity Scale –PDSS)
– Scala de auto-evaluare a tulburarii de panica ( Panic Disorder Self-report – PDSR)
– Inventarul de Mobilitate pentru Agorafobie ( Mobility Inventory for Agoraphobia – MI)
3.4 Evaluarea Claustrofobiei
– Scala de claustrofobie a lui Ost ( The Ost Claustrophobia Scale-CS )
– Chestionarul de claustrofobie ( The Claustriphobia Questionnaire-CLQ)
3.5 Evaluarea Fobiei Sociale
– Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz ( The Liebowitz Social Anxiety Scale-LSAS )
– Inventarul de fobie sociala ( The Connors Social Phobia Inventory-SPIN)
– Inventarul de anxietate si fobie sociala ( The Social Phobia and Anxiety Inventory-SPAI))
3.6 Evaluarea structurii cognitive a tulburarilor anxioase
– Indexul senzitivitatii anxioase ( The Anxiety Sensitivity Index – ASI-3 )
– Scala scurta a fricii de evaluare negativa ( The Brief Fear of Negative Evaluation Scale – Brief-FNE )
– Scala Gandurilor si Credintelor Sociale ( The Social Thoughts and Beliefs Scale-STABS )

12 Cand si de ce utilizam instrume nte de evaluare a anxietatii:
Tulburarile anxioase alcatu iesc un grup heterogen de en titati clinica care se
suprapun partial sau de deosebesc uneori cu dificultate si clinic ianul are probleme mai
ales cu formele de anxietate subclinica care in sotesc alte tulburari mentale sau somatice.
Utilizarea instrumentelor standardizate este de natura sa clarifice in mare masura aceste
dificultati intalnite in practica clinica si sa calibreze si monitorizeze evolutia simptomelor
odata ce ele au fost detectate. Shear si colab. (2000) identifica scopurile pentru care utilizam aceste instrumente:
1. Detectarea simptomatologie anxioase in populatia clinca sau la risc;
2. Identificarea prevalentei anxi etatii intr-un esantion populational;
3. Calibrarea severitatii simptomelor la p acientii odata diagnos ticati cu o forma
specifica de tulburare anxioasa;
4. Identificarea prezentei si tipului de simpto me de anxietate la pacientii cu alte
diagnostice psihiatrice sau somatice;
5. Evaluarea deznodamantului la pacientii sub tratament;
6. Detectarea recaderii la pacientii sub tratament.
Trebuie mentionat ca aceste instrument e nu sunt instrumente diagnostice si nu
inlocuiesc in nici un fel gandirea clinica a practicianului insa in afara situatiilor
prezentate mai sus exista si cazuri in care clinicianul nu are suficient timp pentru a
efectua un interviu clinic complet, de ex. in urgenta la camera de garda, si atunci
aplicarea unui instrumentre de screening a anxietatii poate ajuta la identificarea si indreptarea atentiei care un domaniu sau altul.
Principalul beneficiu al utilizarii instru mentelor de acest fel este confidenta
evaluarii, respectiv increderea ca de fiecare data cand evaluam o facem cu aceiasi metoda
fara ca subiectivitatea cotatorului sa interfere masurarea, asa cum se intampla atunci cand evaluarea o face clinicianul in mod liberal traditional.
Alte instrumente prezentate aici se reco manda a fi utilizate cu precadere de
clinicienii implicati in tera pia cognitiv-comportamentala a anxietatii si ajuta la
identificarea distorsiunilor c ognitive care sustin simptomatol ogia si care monitorizate de-
a lungul terapie arata progresul pacientu lui si eficacitatea metodei aplicate.

13Scala Hamilton de evaluare a anxietati ( Hamilton Anxiety Rating
Scale – HARS )
Aceasta scala este una din primele instrumente de masurare a anxietatii si a fost
dezvoltata de Hamilton (1959) pentru a evalua severitatea nevrozei anxioase, diagnostic
la moda in acel timp . Ea furnizeaza o evalua re globala a anxietatii si identifica atat
simptome psihice cat si cele somatice. Scala si-a dovedit utilitatea si valoare de-a lungul
timpului si ea a supravietuit desi conceptele di n categoria tulburarilor anxioase au evoluat
mult de atunci de cand scala a fost produsa. S cala nu masoara o anumite entitate clinica ci
mai degraba poate fi folosita pentru a face detecta simptomele de anxietate sau de a
evalua severitatea lor.
Scala HARS este o scala de observatie si se recomanda a fi completata de un
clinician cu experienta. Un clinician neexpe riemntat va fi tent at sa interpreteze
simptomele conform viziunii proprii si confiden ta va avea de suferit. Completarea scalei
nu dureaza mai mult de 15-20 minute.
Scala contine 14 itemi care evalueaza dispozitia anxioasa, frica, insomnia,
simptomele cognitive, depresia, comportame ntul si simptomele gastrointestinale,
cardiovasculare, genitourinare, vegetative si tensiunea musculara (Anexa Nr. 1). Fiecare
item este evaluat pe o scala de 5 ancore de la 0 = niciun simptom pana la 4 = simptome
severe si dizabilitante. Scorul total se in tinde de la 0 la 56. Un scor peste 14 indica o
anxietate cu semnificatie clinica, subiectii sa natosi generand scoruri in jurul valorii de 5.
(Hamilton, 2000). Exista un consens ca scorul de 14-17 sa semnifice o anxietate usoara,
18-24 o anxietate moderata si 25-30 o anxietate severa.
Scala HARS prezinta o buna validitate corela nd semnificativ pozitiv cu alte scale
de anxietate precum scala Beck sau Covi. Totu si prezenta itemului de depresie face ca
aceasta scala sa discrimineze slab intre subiec tii cu anxietate si cu depresie. Daca se
inlatura acest item, scala prezinta o putere discriminativa mai mare (Clark si colab. 1994). Scala reuseste se identifica foarte bine subiectii anxi osi dintr-un esantion
populational divers (Kobak si colab. 1993).
Limitarile acestei scale sunt legate de faptul ca simptomele somatice sunt vag
conturate si se pot confunda in trialurile medicamentoase cu simptomele secundare
administratii medicamentelor, discrimineaza destul de prost intre depresie si anxietate si

14simptomele cognitive sunt inconsistent de finite precum grija, si mptom cardinal in
tulburarea anxioasa generalizata. Mai mult, scala preteaza la confuz ii cand se aplica la
oameni invarsta la care simptomele depresive si anxioase sunt greu de decelat. Pentru a
corecta aceste neajunsuri Raskind si colab. ( 1987) revizuieste versi unea originala a HRS-
A adaugand patru noi itemi: a nxietatea somatica, hipocondria,
depersonalizarea/derealizarea si agitatia. A ceasta scala Hamilton revizuita reuseste sa
discrimineze mai bine anxietatea la batrani (Beck si colab. 1999).
Scala originala de anxietate Hamilton nu furnizeaza indicatii cum sa se culeaga
simptomele pe care le cuprinde si astfel c onfidenta ei in studii multi-centru sau cross-
culturale este indoielnica (Bruss si colab. 1994).
Studiile dublu-orb sponsorizate de in dustria farmaceutica cer instrumente de
evaluare foarte confidente. Pentru a cor ecta aceste deficiente si bazati pe succesul
transformarii scalei de depresie Hamilton int r-un interviu (vezi capitolul de masurare a
depresiei din aceasts carte), Shear si cola b. (2001) propun un interviu bazat pe aceiasi
itemi ai scalei Hamilton care sa furnizeze un ghid structurat de culegere a simptomelor
din anxietate (vezi Anexa Nr. 2). Interviul i nbunatateste considerab il consistenta scalei
Hamilton de anxietate prin furnizarea de in structiuni specifice pentru administrare,
intrebari structurate pentru fiecare item, crite rii pentru scorare, un cadru de timp uniform
pentru fiecare item care este evaluat si o buna validitate si confidenta. Intrebarile
interviului si ancorele respec tive furnizeaza un cadru strict de evaluare clinica astfel incat
dupa ce un simptom este identificat el este im ediat evaluat in ceea ce priveste severitatea.
Severitatea este definita prin frecventa cu ca re simptomul apare si cum el se reflecta in
viata subiectului in ultima saptamana.
Inventarul Stare-Trasatura de Anxietate a lui Spielberger ( The
State-Trait Anxiety Inventory Spielberger- STAI )
Aceast inventar dezvoltat de Spielberger si colab. (1970) este unul din cele mai
utilizate instrumente de evaluare a anxietatii mai mult la subiectii din alte facilitati
medicale decat cele psihiatrice. Din 1989 si pana in zilele noastre mai mult de 3000 de
studii au fost publicate referitor la aceasta scala care contrinu a sa fioe foarte populara in
studiile psihologice (Kennedy si colab. 2001). Spielberger definest e starea de anxietate ca
un raspuns tranzitoriu la o situatie stressant a, raspuns ce implica senzatii de tensiune,

15frica si diferite modificari fizi ologice. Spre deosebire de star ea de anxietate, trasatura de
anxietate este o caracteristica stabila a persona litatii care predispune pers oana la starea de
anxietate atunci cand este sub stress. Insasi Cicero (citat de Lewis, 1970) facea distinctia
dintre anxietas , predispozitia catre anxietate si angor ca o stare emotionala tranzitorie.
Ambele ipostaze ale anxietatii sunt multidimensi onale si astfel trasatura de anxietate se
poate infatisa in domeniul evaluarii sociale, a pericolului fizic, ambiguitatii si in viata de
zi cu zi, pe cand starea de anxietate are doar doua fatete: ingrij orarea si aspectul
emotional si vegetativ (Endler si Kocovski , 2001). Scala Spielberger masoara starea si
trasatura de anxietate doar ca dimensiuni unifatetate. In modelul Spilberger starea de
anxietate este caracterizata de hi pertonie vegetativa si de grija si este initiata de stressori
interni sau externi sau de trig geri interni somatici. Daca aces ti stimuli interni sau externi
sunt perceputi ca amenintatori, se declanseaza o cascada de mecanisme defensive cognitive si comportamentale cu scopul de a combate anxietat ea. Trasatura anxioasa este
descrisa ca o inclinatie indi viduala sau senzitivitate pers onala de a experimenta stari
anxioase atunci cand sunt perceptui stimuli/triggeri interni sau externi.
Scala STAI prezinta excelente calitati psi hometrice si Barnes si colab. (2002) fac
o analiza a 816 studii publicate intre 1990 si 2000 demonstreaza ca scala prezinta scoruri
inalte pentru consistenta interna si confidenta test-retest. Cu toate acestea scala a fost
criticata pentru ca nu discrimineaza bine intre su biectii su anxietate si depresie dar foarte
confident intre normali si anxi osi (Kennedy si colab. 2001).
Scala cuprinde 40 itemi care sunt evaluati pe o scale Likert cu patru puncte. Ea
are doua subscale, una pentru Stare cu 20 de afirmatii care evalueaza cum se simte subiectul “acum, in acest moment” si subscala Trasatura care contine 20 afirmatii despre
cum se simte individul “in general”. Scala fu rnizeaza un scor pentru fiecare din cele doua
subscale.
Scala este aparata de legea drepturilor de autor si nu poate fi reprodusa in aceasta
carte. Ea se poate obtine insa co ntra cost de la autor: Char les D. Spielberger, PhD, Mind
Garden, Inc. 1690 Woodside Road #202, Redwood City, CA 94061, USA.
Pentru a corecta unele neajunsuri ale scalei STAI Gros si colab (2007) construiesc
o alta scala stare-trasatura de masurare a a nxietatii numita The St ate-Trait Inventory for
Cognition and Somatic Anxiety (STICSA), scal a care cuprinde pentru fiecare domeniu 21

16itemi si care s-a dovedit mai puternica pentru a deosebi anxietatea de deprsie si de alte
tulburari din categoria tulburarilor anxioase precum tulburarea obs esiva compulsiva.
Aceasta scala se poate obtine de la dr. Radu Vrasti prin solicitare directa.

Inventarul Beck de Anxietate ( Beck Anxiety Inventory – BAI)
Beck si colab. (1988) au dezvoltat acest inventar pornind de la faptul ca scalele
existente pana la acel moment nu reuseau sa deosebeasca anxietate de depresie,
respective prezentau o slaba validitate discrimina tiva. Aceasta situatie se datora mai ales
faptului ca scalele de anxiet ate contineau itemi corespunzatori simptomelor caracteristice
depresiei. Pentru a preveni aceasta situatie Beck si echipa lui au intreprins o analiza
secventiala a itemilor posibil sa fie inclusi in acest instrument dintr-o “masa” de 86
itemi. Astfel, la prima analiza au fost eliminati primii 20 itemi care erau fie identici fie foarte asemanatori. Prin analize succesive au mai fost eliminati 19 itemi iar cei 37 itemi
ramasi au alcatuit versiunea preliminare a inve ntarului de anxietate care a fost aplicat pe
un esantion de 116 pacienti. Prin analiza validitatii si confidentei fiecarui item in parte au
mai fost eliminati catva itemi si au ramas doar 21 itemi care alcatuiesc versiunea finala a Inventatului de Anxi etate Beck (Anexa Nr. 3). Fiecare item descrie un simptom
caracteristic anxietatii si subi ectul trebuie sa evalueze cat de tare este deranjat de aceste
simptome pe o scala de la 0 (deloc) la 3 (foarte tare).
Comparativ cu scalele de anxietate preced ente, acest inventar include mai multe
semne somatice ale anxietatii si prin analiza factoriala s- a demonstrat existenta a mai
multor factori precum un factor cognitiv si altul somatic (Hewitt si Norton, 1993) sau
patru factori precum: cognitiv, vegetativ, psi homotor si panica (Wetherell si Arean,
1997). Scorul total al scalei se poate intinde de la 0 la 63 iar autorii furnizeaza anumite
scoruri prag pentru a evalua severitatea anxietatii (Beck si colab. 2000): 0-9 normal sau
lipsa anxietatii; 10-18 anxietat e usoara spre moderata; 19-29 anxietate moderata spre
severa, 30-63 anxietate severa.
Inventarul Beck de anxietate prezinta bune proprietati psihometrice coreland
pozitiv cu alte scale de anxietate precum Scala de Anxietate Stare-Trasatura a lui
Spilberger si colab. (1970) sau Scala de Anxietate a lui Hamilton si discrimineaza
anxietatea de depresie mult mai bine decat alte scale (Enns si colab. 1998). Consistenta

17interna a scalei, indice ce maso ara confidenta unei scale, este foarte mare intanzandu-se
de la 0,90 al 0,94 (Beck si colab. 2000). Ayal a si colab (2005) i nventariaza intreaga
literatura despre scala beck de anxietate si gasesc ca intre 1988 si 2002 s-au publicat 172
de articole in reviste de specialitate, 58 de disertatii, 8 capitole de carti si un manual. Ei
fac o meta-analiza a lucrarilor care publica studii despre scal ei Beck si gasesc ca in 47
studii valabile consistenta interna se situe aza in medie peste 0,83 iar confidenta exprimata
prin raportul test-retest se situeaza intr e 0,35 si 0,83 (< 0,50 = confidenta buna).
Administrarea scalei Beck nu dureaza mai mult de 5 minute. Ea se recomanda a fi
utilizata pentru screeningul anxietatii in cabinetele de medicina generala sau poate
monitoriza progresul in tratamen tul anxietatii. Trebuie sa se aiba in vedere ca in corpul
scalei nu sunt prezente simptome care sunt caracteristice tulburarii anxioase generale
(grija, dificultatile de concentrar e, iritabilitatea si tulburar ile de somn) in schimb sunt
simptome care sunt caracteristice tulburarii de panica. Cu toate acestea scala acopera
unele criterii de diagnostic pe ntru agorafobie, fobie social a, tulburare de panica si
anxietate generala. Manualul de utilizare a scalei Beck (Beck si Steer, 1991) recomanda
ca scala sa se foloseasca mai ales in ambulator.
Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung ( The Self-Rating
Anxiety Scale Zung-SAS )
Aceasta scala este perechea scalei Zung de evaluare a depresiei si a fost
dezvoltata (Zung, 1971) pentru decelarea simp tomelor anxietatii si a severitatii lor
(Anexa Nr. 4). Ea contine 20 itemi care acopera cele mai frecvente simptome ale anxietatii, cu un raport intre simptomele afec tive si somatice de 5/15. Scala Zung este una
din cele mai bune scale care cite ste simptomele somatice.
Fiecare simptom se evalueaza de catre subiect pe o scala Likert cu 4 ancore in
functie de severitate pentru o durata de o sapt amana. Pentru cinci simptome (intrebarile
5, 9, 13, 17 si 19) scorul se inverseaza si scorul de 4 devine 1, scor ul 3 devine 2 si asa
mai departe. Prin analiza factoriala s-a contur at ca exista patru f actori care pot acoperi
mai mult de 43% din varianta rapunsurilor di ntr-un esantion de a nxiosi: anxietate si
panica, senzatii vestibulare, control corporal si probleme ga stro-intestinale si musculare.
Acesti factori coreleaza la randul lor pozitiv cu alte scale de masurare a simptomelor
anxioase (Olatunji si colab. 2006).

18Scala prezinta o buna validitate dar este de stul de instabila in timp. Scorul se
calculeaza adunandu-se scorul i ndividual al fiecarui subiect. Un scor de peste 50 indica
prezenta anxietatii. Scala reuseste sa deosebeas ca cu confidenta subiectii cu anxietate de
cei fara si de cei cu alte tulburari psihiatrice precum tulburarile de somatizare.
Scala de anxietate “Mintea inaintea Emotiilor” ( Mind over Mood
Anxiety Inventory –MOM-A)
Scala de anxietate “Mintea inaintea Emotiilor” este o scala de autoraportare a
simptomelor de anxietate dezvoltata de Gree nberger si Padeski (1995) , unele din cele mai
apropiate colaboratoare ale lu i Aaron Beck, parintele terapi ei cognitive a depresiei si
anxietatii. Scala este incorporata in celebr ul manual de terapie cognitive “Mind over
Mood”, veriunea pentru pacient. Aceasta sc ala consta in 24 itemi ce evalueaza trei
dimensiuni ale anxietatii: sentimentele de an xietate, gandurile anxioase si simptomele
fizice (Anexa Nr. 5).
Subiectul trebuie sa se pozitioneze fata de fiecare item pe o scala cu patru ancore.
Scorul scalei se face prin insumarea scorurilo r individuale ale itemilo r si se poate intinde
de la 0 la 72. Autorii nu furnizeaza valori de prag care sa identifice “cazul” de anxietate
pentru ca scala a fost construita doar pentru ev aluarea severitatii anxiet atii si care permite
urmarirea evolutiei scorului de-a lungul terapiei.
Scala de anxeitate “Mintea inaintea Emo tiilor” prezinta un scor bun de validitate
concurentiala atunci cand s-a co relat cu alte doua scale de anxietate: Beck Anxiety
Inventory and Burns Anxiety Inventory (Cox si colab. 2000) ceea ce insemana ca ea
masoara cu acuratete ceea ce este de presupus sa masoare: anxietatea.
Inventarul de anxietate a lui Burns ( Burns Anxiety Inventory )
Acest inventar de anxietate este foarte pr ietenesc si a fost d ezvoltat de Dr. David
Burns si publicat intr-o carte de auto-ajutor de mare succes “The Feeling Good” in editii
succesive in 1980 si 1990 (Anexa Nr. 6). Astfel de carti, denumite “ self-help ” fac parte
din conceptul terapeutic de “biblioter apie”si cunosc un mare succes in lumea
anglosaxona. Cartea lui Burns s-a vandut in mai mult de 3 milioane de exemplare!
Scala cuprinde 33 intrebari grupate in trei sectiuni: dispozitie anxioasa (6 itemi),
ganduri anxioase (11 itemi) si simptome fizice (16 itemi). Din aceasta distributie a
itemilor se poate vedea ce structura echilibrat a are aceasta scala. Fiecare item primeste un

19scor pe o scala Likert cu patru ancore: ni ciodata=0, uneori=1, moderat=2 si totdeauna=3.
Scorul total se poate intinde de la 0 la 99 so autorul propune urmatoarele praguri de
severitate: 0-4 nici o anxietate sau anxi etate minima; 5-10 anxietate la limita; 11-20
anxietate usoara; 21-30 anxiet ate moderata; 31-50 anxietate severa si 51-99= anxietate
severa sau panica.
Eu folosesc aceasts scala atat in eval uarea bolnavilor in context de urgenta
(camera de garda) sau la prima vizita medical a, cat si in terapie, pentru monitorizarea
progresului. Scala prezinta o foarte buna sensitivitate si sensib ilitate si deosebeste foarte
bine bolnavii anxiosi de cei depresivi sau alte boli psihic e (tulburari de somatifare,
tulburarea posttraumatica de stress, hipocondria).
Scala de Anxietate Covi ( Covi Anxiety Scale-COVI)
Aceasta scala pare similara cu scala Clinical Global Impression ultilizata atat de
mult in studiile clinice pentru ca ea are numai trei temi: ra portarea verbala a anxietatii,
comportamentul si simptomele fizice si furn izeaza rapid un scor sintetic asupra acestor
trei fatete ale anxietatii. S cala a fost dezvoltata de Covi si colab. (1979) si este mult
utilizata in studiile psihofarmacologice pentru ca este usor de aplicat si este sensibila la
schimbare, deci urmeaza corect evolutia clin ica (Anexa Nr. 7). Ea este aplicata de
clinician pentru ca completarea ei se bazeaza pe interviul cu pacien tul si pe observarea
lui; completarea ei nu ia mai mult de 5 minute.
Scala de depresie, anxietate si stress ( The Depression Anxiety
Stress Scale-DASS)
Dupa cum s-a mai spus pana acum, scalel e de anxietate nu pot deosebi destul de
bine anxietate de depresie. Daca statutul viito r al acestor doua entitati clinice este incert,
este bine ca din punct de vedere practic ele sa poate fi masurate in mod distinct. Scalele
cele mai utilizate in clinical precum scala STAI, scala Beck sau scala Hamilton nu
reusesc se faca acest lucru mai ales pentru ca ele contin itemi care sunt comuni celor doua
categorii clinice (Beuke si colab. 2003). Pe ntru a rezolva aceasta situatie Lovibond si
Lovibond (1995° si 1995b) construiesc Scala de depresie, anxietate si stress cu scopul de
a discrimina anxietatea de depresie si de expresia somatica a stressului.
Scala contine 42 itemi grupati in trei s cale a 14 itemi fiecare, cate una pentru
depresie, anxietate si stress. Scala de depr esie acopera simptome precum disforia, lipsa

20de speranta, pierderea va lorii personale si a stimei de sine , pierderea intere sului, pierderea
placerii si pierderea motivatie i. Scala de anxietate ev alueaza hipertonia vegetativa,
simptomele musculare, situatiile anxiogene si modul de percepere a fricii iar scala de
stress evalueaza iritabilitate, reactivitatea si activitate motorie a individului sub stress.
Fiecare item este evaluat pe o s cala cu patru puncte de severitate de la 0 la 3 si scorul se
calculeaza prin adunarea scorurilor fiecarei item.
Exista si o versiune scurta a scalei cu doar 21 itemi. Scala poate fi obtinuta prin
solicitare directa de la Dr. Radu Vrasti dar informatii comp lete si manualul scalei poate fi
obtinut contra cost de la adresa: Linda Camilleri , DASS Orders, PO Box 6780, UNSW
Sydney NSW 1466, Australia
Chestionarul Penn State de evaluare a ingrijorarii ( Penn State
Worry Questionnaire – PSWQ )
Problema centrala in evaluarea Tulburarii anxioase generalizate (TAG) este cea a
masurarii “grijii”. Din punct de vedere a teoriei cognitiviste, grija reprezinta o privire
negativa asupra evenimentelo r viitoare, este vorba de o intoleranta individuala a
incertitudinii (Dugas si colab. 1998). Subiectul pierde sau nu are incredere in capacitatea
proprie de a rezolva proble mele presupuse a le avea cu situatii neprevazute si
amenintatoare si atunci grija sau ingrijoarea ii aj uta sa evite descurajar ea si sa protejeze
pe plan mental persoanele iubite fata de care este ingrijorat. De fapt grija este un
mecanism de coping care are ca scop “sta panirea” pe plan ideatic a evenimentelor
anxiogene, evitarea incertitudinii si prevenirea/anticiparea lucrurilor negative (Wells si Carter, 1999). Grija si grija patologica, de inte nsitate clinica, se reveleaza pe plan afectiv,
fiziologic si in comportamentul de relatie interp ersonala si se poate de fini ca “o inlantuire
de ganduri si imagini negative si relativ n econtrolabile; ea reprez inta o incercare de
angajare in rezolvarea problemelor pe plan mental, probleme care ar avea un
deznodamant incert” (Berkovec si colab. 1998). Grija patologica este criter iul esential al dia gnosticului TAG desi ea se gaseste in
foarte multe alte entitati clinice, mai ales in tulburarile depresive. Unii autori considera
grija ca o vulnerabilitate indivi dual non-specifica pentru tulb urari anxioase si depresive
(Barlow si Wincze, 1998). Prevalenta ei in popu latia generala este destul de mare, in jur

21de 5,1% (lifetime prevalence) ia r la nivelul cabinetelor de me dicina generala este intre 8
si 10%. Chestionarul Penn State ( Pennsylvania State) de evaluare a grijii este un
instrument cu 16 itemi dezvoltat de Me yer si colab. (1990) pentru a masura
caracteristicile patologice ale grijii precum i ngrijorarea excesiva si caracterul generalizat
si incontrolabil al ingrijo rarii (Anexa Nr. 8). Chesti onarul are bune proprietati
psihometrice (validitate si confidenta) si este sensibil sa deceleze schimbarile sub
interventii terapeutice si sa identifica indiviz ii cu tulburare anxioasa generalizata. Fiecare
item este cotat pe o scala cu 5 trepte de la 1 = nu este tipic pentru mine pana la 5 = este
foarte tipic pentru mine. Astfel scala poate da un scor de la 0 la 80. Prin metoda Receiver
Operating Characteristic Analysis, Fresco si colab. (2003) gasesc ca scorul de 65
reprezinta un punct in care PSWQ are cea mai mare sensitivitate la cea mai mare
specificitate, deci este un bun scor-pra g pentru a identifica un “caz” de TAG.
Prin testarea mai multor modele factor iale, Olatunji si colab. (2007) gasesc ca
scala prezinta doi factori: grija excesiva si abse nta ingrijorarii si ca factorul grija excesiva
(itemii cu nr. 2, 4-7, 9, 12-16) coreleaza puter nic cu factori precum afect negativ si
pesimism din alte instrumente de evaluare. In teresant este ca inainte cu un an de fi
publicate aceste cercetari, Crittendon si H opko (2006) publica o scale PSWQ abreviata cu
doar 8 itemi si ca acesti itemi sunt cuprinsi in factorul grija excesiv a decelat prin analiza
factoriala; toate ac estea subliniaza inca odata valoarea chestionarului PSWQ.
Dupa experienta mea din ultimii trei an i, pentru a avea un diagnostic confident
sau pentru a urmari progresul terapeutic este obligatoriu ev aluarea subiectilor care ar
indeplini criteriile TAG cu acest instrument.
Chestionarul Tulburarii An xioase Generalizate – IV ( Generalized
Anxiety Disorder Questionnaire-IV)
Pornind de la constatarea ca aproape toat e instrumentele folosite pentru evaluarea
Tulburarii Anxioase Generalizate se focal izeaza doar pe unele aspecte ale acestei
categorii clinice, Newman si colab. (2002) c onstruesc un nou instrument de autoevaluare
care are pretentia sa acopere to ate fatetele acesteia (Anexa Nr. 9). Aceasta scala reflecta
modificarile facute de la nasterea acestei enti tati in DSM-III pana la ultima versiune din
DSM-IV-TR. De exemplu, in DSM-III se cer ea ca grija sa fie patologica (excesiva si

22nerealista) si sa existe cel putin 6 simp tome din 18, in DSM-IV grija poate fi doar
excesiva in modul in care cupr inde mai multe domenii iar s imptomele cerute sunt doar 3
din 6.
Scala foloseste interviu l clinic pentru anxi etate a lui Di Nardo si Barlow (1988) si
cuprinde 9 simptome scorate pe o scala cu 8 ancore: 0 = deloc; 2 = usor; 4 = moderat; 6 =
sever; 8 = foarte sever. Pentru intrebarile 1- 4 si 6 care exploreaza grija scorul este intre 1
pentru DA si 0 pentru NU. In cazul intrebar ii 5 care exploreaza domeniile pentru care
individul este ingrijorat, fiecare domeniu scor at pozitiv capata scorul 1 si totalul este
impartit la 3. In cazul intrebarii 7 fiecare simptom cu o severitate peste 6 capata scorul 1 si scorul total al simptomelor se divide la 3. Pentru intrebar ile 8 si 9 valorile incerecuite
de subiect vor fi divizate la 4. Scorul total al scalei se intinde de la 0 la 12. Aceasta
metode de scor, la prima vedere complicata, nu face altceva decat sa confere o mai mare pondere simptomelor care evalueaza grija (pri mele 6 itemi) care pot contribui cu
maximum 7 puncte la valoare to tala a scorului scalei. Scal a prezinta o buna validitate si
confidenta si scorul la care senzitivitatea ma xima se intalneste cu sensibilitatea maxima a
scalei este de 5,70, deci dincol o de aceasta valoare subiectii sunt categoric afectati de
tulburarea anxioasa generalizata.
Scala de Severitate a Tul burarii Anxioase Generalizate
(Generalized Anxiety Disorder Severity Scale –GADSS )
Scala de severitate a tulburarii anxioa se e o scala simpla cu doar 6 itemi care
evalueaza severitatea fiecarui simptom stipulat in DSM-IV. Ea a fost dezvoltata de Shear
si colab. (2006) cu scopul de a monitoriza e volutia simptomelor din timpul tratamentului
atat din punct de vedere a se veritatii cat si a frecventei si interferentei cu functionarea
subiectului (Anexa Nr.10). Fiecare item este evaluat pe o scala cu 5 puncte de la 0 =
deloc la 4 = foarte sever. Scala este recomanda ta sa fie utilizata la nivelul medicului de
medicina generala. Ea prezinta un scor but la validitate dar autorii nu au intreprins nici un
studiu asupra confidentei.
Scala Sheehan de auto-evaluare a anxietatii (Sheehan Patient-
Rated Anxiety Scale – SPRAS)

23Istoric, conceptual de panica a fost de finit la nivel individual de prezenta unei
anxietati extreme iar la nivel colectiv de prezen ta in masa a unei stari de soc sau surpriza
care se intretine prin contagiune. In ani ’80 ai secolului trecut a existat o perioada de
dezacord privind termenul de panica, unii intelegand prin aceasta doar frica si/sau
teroarea, altii ecloziunea brusca a unei stari de frica, iar altii ca o interpretare catastrofica
a evenimentelor exterioare sau simptomelor corporale. DSM-IV introduce o ordine in
delimitarea conceptului. Pentru aceste consid erente scalele confidente de evaluare a
panicii au aparut tarziu dupa acesta perioada de incertitudine.
Backer si colab. (2004) demonstreaza ca ce ca racterizeaza indivizii cu panica este
faptul ca ei au anumite particularitati emo tionale precum tendinta marcata de a controla
sentimentele de manie, anxietate si nefericire (dorinta de a suprima sau incapsula astfel
de emotii), perceptie accentuate a emotiilor si dificultati de a identifica si denumi emotiile
resimtite. Toate acestea duc rapid la un raspuns vegetativ supradimensionat si la
hipervigilenta, care la randul lor tind sa intretina hiperemotionalitatea primordiala.
Scala Sheehan (1999) este un instrument cu 35 itemi care evalueaza severitatea
simptomelor de panica, itemi pe care subiectul in susi trebuie sa le coteze pe o scala de la
0=deloc la 4=extrem. Scala cuprinde intregul cortegiu de simptome somatice pe care le
experimenteaza un subiect in timpul atacului de panica (Anexa Nr. 11). Scala evalueaza
si patru ipostaze in care panica poate apare: i) ca urmare a unei situatii anxiogene (cu
trigger), ii) apare neasteptat (fara trigge r), iii) apare ca anticipare a unei situatii
anxiogene si iv) apare cu simptome limitate, intr-un cadru de timp bine definit, ultima
saptamana. Scala reuseste sa identifica subiec tii cu panica si sa-i deosebeasca de cei cu
alte forme de tulburari anxioase. Ciudat totusi este existenta in cadrul scalei a doi itemi care sunt caracteristici tul burarii obsesiv-compulsive.
Scala de severitate a tulburarii de panica ( Panic Disorder Severity
Scale –PDSS)
Aceasts scala a fost dezvoltata de Sh ear si colab. (1997) ca o scala care sa
masoare severitate tulburarii de panica asa cu m este descrisa in DSM-IV-TR. La fel, ea
poate monitoriza evolutia simptomelo r de-al lungul tratamentului.
Scala este construita dupa acelasi m odel ca si scala Yale-Brown Obsessive
Compulsive Scale (care va fi prezentata in capitolul dedicate evaluarii tulburarii obsesiv

24compulsive). Scala contine sapte itemi care se evalueaza de catre clinician pe baza
intrebarilor pe care scala le furnizeaza. Fi ecare item acopera un criteriu diagnotic/un
simptom si este scorat pe o scala Likert cu 5 puncte si evalueaza frecventa atacurilor de
panica, severitatea lor, anxiet atea anticipatorie, comportament ul de evitare si tulburarile
de functionare ale subiect ului (Anexa Nr. 12).
Scala prezinta proprietati psihometrice ce o recomanda uzului clinic. Validitatea
ei a fost demonstrata concur ent cu interviuri special de stinate pentru diagnosticul
tulburarii de panica. Se recomanda ca scal a sa fie utilizata pentru a vedea profilul
severitatii panicii la un subiect si ca sa monitorizeze schi mbarile acestuia de-a lungul
tratamentului; ea nu este recomandata pentru screening.

Scala de auto-evaluare a tulburarii de panica ( Panic Disorder Self-
report – PDSR)
Newman si colab. (2006) pornesc la cons tructia acestui inst rument de la
constatarea ca exista doar doua interviuri diagnostice confidente pentru diagnosticarea
tulburarii de panica ( Anxiety Disorders Interview Sche dule for DSM-IV – ADIS-IV si The
Structured Clinical Interview for DSM-IV – SCID ) si evaluarea tulburarii de panica cu
aceste interviuri diagnostice este costisito are si ia timp. In schimb, scalele de
autoraportare sunt usor de administrat si dest ul de confidente pentru a furniza o evaluare
necesara clinicienilor. Instrumentul dezvolta t de acesti autori este modelat dupa modulul
de panica a interviul ADIS-IV si raspunde la criteriile di agnostice ale DSM-IV. Structura
scalei PDSR este ierarhica. Astfel, primii 4 itemi exploreaza daca subiectul a avut atacuri
recurente si neasteptate de panica, urmatorii trei itemi evalueaza raspunsul subiectului la
atacul de panica iar ultimii 12 itemi evalueaza simptomele as ociate atacului de panica.
Ultimii itemi evaleaza cat de mult atacurile de panica afecteaza subiectul si cat de mult
interfera cu functionar ea lui (Anexa Nr. 13).
Scorul pentru itemii 1, 2, 3, 5-19 si 22 este de 1 pentru DA si 0 pentru NU, itemii
4, 23 si 24 nu se coteaza, iar scorul itemilor 20 si 21 se divide la 2; scorul total se poate
intinde de la 0 la 24.

25Analiza de validitate si confidenta a relevat scoruri inalte si un kappa agreement
de 0,93 cand a fost comparat cu un in terviu diagnostic. Prin analiza Receiver Operating
Characteristic Curve s-a identificat ca scor ul de 8,75 poate fi cons iderat ca scor prag
dincolo de care un caz de atac de panic poate fi considerat ca identificat.
Inventarul de Mobilitate pentru Agorafobie ( Mobility Inventory
for Agoraphobia – MI)
Inventarul de Mobilitate pe ntru Agorafobie este o scala de autoevaluare destinata
sa evalueze comportamentul de evitare (agora fobic) a subiectilor anxiosi (Chambless si
colab. 1985, 2000). Acest comportament este eval uat pentru 26 situatii tipice pe care
agorafobicul le evita si subiectul este evaluat atat pentru situatia cand este singur cat si
pentru situatia cand este cu cineva, scala furnizand doua scoruri separate. Fiecare item
este evaluat cu o scala cu 5 puncte. In final subiectul trebuie sa i ndice daca are o zona de
siguranta si cat de departe este ea de casa proprie. Scal a are o buna confidenta si
validitate si furnizeaza scoruri stabile in tim p. Scala este utila clinicianulul pentru ca
furnizeza informatii despre severitatea agoraf obiei si ierarhizearea situatiilor fobogene.
Scala de claustrofobie a lui Ost ( The Ost Claustrophobia Scale –
CS)
Aceasta scala a fost construita de Ost in 1979 dar studiul de psihometrie a fost
facut abia mai tarziu (Ost, 2006). Autorul a ales 20 itemi dintre mai multe situatii pe care
indivizii claustrofobici le-au raportat ca fiind generatoare de anxietate. Scala furnizeaza
pentru fiecare item doua categorii de raspunsuri, cat de multa anxietate are in diferite
situatii (evaluata pe o scala cu 5 puncte) si ca t de mult evita subiectul astfel de situatii (pe
o scala cu 3 puncte). Astfel fiecare subiect va avea doua scoruri, unul pentru anxietatea
claustrofobica si altul pentru comportamentul de evitare claustrofobic (Anexa Nr. 15).
Autorul a luat un esantio n din populatia generala si a consta tat ca subiectii claustrofobici
au dat in medie un scor de 28,90 la anxietate si 19,91 la evitare fata de lotul de control cu
6,60 la anxietate si 3,60 la evitar e. Autorul recomanda un scor prag de 24 pentru nota de
anxietate si de 9 pentru nota de evitare. A se nota ca nu se evalueaza ultimii doi itemi in
cazul subscalei de evitar e. Scala prezinta bune proprietati psihometrica la o analiza de
validitate-confidenta.

26 Chestionarul de claustrofobie ( The Claustriphobia Questionnaire-
CLQ)
Acest chestionar a fost dezvoltat de R achman (1993) iar studiu l de validitate si
confidenta a fost facut de Radomsky si co lab. (2001). La constructia acestui instrument
Rachman porneste de la considerentul ca exis ta doi factori ai claustrofiei: frica de
sufocare si frica de a fi restrans intr-un un spatiu mic, ambele generand anxietatea
claustrofobica. Frica de a fi re strans este o frica ancestrala car e se intalneste si la animale
si care are legatura cu incapacitatea individului de a avea lib ertatea de miscare si alegere.
Autorul face o colectie de 36 situatii in car e un claustrofobic ar put ea trai anxietatea si
grupeaza acesti itemi in doua scal e, de sufocare si restrictie . Subiectul este invitat sa
aleaga un scor pentru fiecare item dintre cinci variante: 1= fara nici o anxietate, 2 = usor
anxios, 3 = moderat anxios, 4 = foarte anxios si 5 = extrem de anxios. Autorul face o
analiza a componentelor princi pale cu rotatie oblica si co mpara solutia cu unul sau mai
multi fatori si gaseste ca solutia cu doi factori reprezinta varianta cea mai simpla pentru solutia multifactor si acopera cel mai bine vari anta raspunsurilor din esantionul de studiu.
Deci Chestionarul de claustrof obie va furiniza doua scoruri, unul pentru suficare si altul
pentru restrictie.
Radomski si colab. (2001) reanalizeaza sc ala in intregime si incearca sa produca o
versiune usor mai scurta, sa faca scoruri nor mative si sa vada daca scala are o validitate
predictiva si discriminativa in a identifica cazu l de claustrofobie, ca si consistenta interna
si confidenta test-retest. As tfel a rezultat o scala numai cu 26 itemi, cu aceeasi doi factori
(sufocare cu 14 itemi si restrictie cu 12 ite mi) iar proprietatile psi hometrice sunt dincolo
de orice dubiu in privinta folosirii cu incr edere a acestui instrument (Anexa Nr. 16).
Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz ( The Liebowitz Social
Anxiety Scale-LSAS )
Fobia sociala a starnit un interes crescut in ultimele doua decenii, probabil legat
de o mai buna conceptualizare a domeniului cat si de prevalenta deos ebit de ridicata din
populatia generala (Lampe, 2000). Progresele cele mai importante din ultimul timp sunt
legate de subdivizarea ei in doua clase: f obia sociala generalizata (complexa) si fobia
sociala circumscrisa (limitata la doar la putin e situatii sociale), lega tura cu tulburarea de

27personalitate evitanta si evidentierea factorilor cognitivi care sustin tulburarea, in
principal a evaluarii negative a persoanei. Ma surarea cu acuratete a tabloului clinic, a
simptomatologiei si a situatiilor generato are de fobie sociala este un obiectiv care
intereseaza clinicianu l pentru a evalua progresul si deznodamantul tratamentului
medicamentos si/sau psihoterapic.
Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz evalueaza frica si evitarea in 24 situatii
care sunt probabile a genera anxietate soci ala (Liebowitz, 1987). S cala este compusa din
13 activitati care genereaza anxiet ate sociale si 11 interacti uni care genereaza anxietate
sociala. Fiecare situatie este evaluata pe o scala cu patru punc te, de la 0 la 3. Exista mai
multe versiuni ale scalei, una de autoevaluare a subiectului (LASA- Self-Reported ), o
versiune pentru clnician (LASA- Clinician-Administered ) si o alta pentru copii si
adolescent (LSAS- Children and Adolesncents ). Exista putin diferente intre cele doua
versiuni pentru adulti. In Anexa Nr. 17 este prezentata versiunea pentru clinician. Ambele versiuni au o foarte buna cons istenta interna (coeficient Cro nbach peste 0,90) si corelatia
dintre cel doua versiuni ale scalei este foarte buna; la fe l, studiile arata o validitate
convergenta si discriminativa puternica (Balon,2005). Scala furnizeaza 6 scoruri: unul
pentru frica de interac tiune sociala, altul pentru frica de actiune in context social, un scor
pentru evitarea interactiunii sociale, un scor pentru evitarea actiunii, un scor subtotal
pentru actiune si un scor subtotal pentru ev itare. Foarte interesant este ca la o analiza
factoriala scala Liebowitz nu rapunde la solutia cu doi fact ori, frica de actiune si
interactiune, asa cum ne-am fi asteptat (Saf ren si colab. 1999) ci ev identiaza existenta a
patru factori: frica de interac tiune sociala, frica de a vorbi in public, frica de a fi observati
in public si frica de a manca si bea in public care ar putea reprezenta forme distincte de
fobie sociala.
Inventarul de fobie sociala ( The Connors Social Phobia Inventory-
SPIN)
Connors si coalb. (2000) pornind de la lim itarile cunoscute ale scalelor deja
existente, dezvolta un inventar scurt care sa cuprinda spectrul tulburarii de fobie sociala,
precum anxietatea in situatii sociale, com portamentul de evitare si concomitentele
somatice ale acestora (Anexa Nr. 18). Acest instrument este de fapt o scala de autoevaluare construita cu scopul de a distinge subiectii cu fo bie sociala de cei fara, de a

28evalua severitatea simptomelor, de a fi sens ibila la schimbarile sub tratament si de a
furniza un scor prag dincolo de care un caz sa poate fi identificat. Scala contine intrebari
care evalueaza frica (de oameni importanti sau cu autoritate, de pe treceri sau evenimente
sociale, de a fi criticat, de a vorbi cu straini sau de a face lucruri cand este observat),
evitarea (de a vorbi cu oameni straini, de a aparea jenat in fata altora, de a merge la
pertreceri, de a fi in centrul atentiei, de a tine discursuri, de a fi criticat) si despre
simtomele fizice insotitoare (roseata, transpirat ii, palpitatii, tremuraturi sau neliniste in
fata altora). Cele 17 intrebari sunt evaluate pe o scala de la 0 la 4 si scorul intreg se poate
intinde de la 0 la 64. Scala prezinta o nota buna de confidenta la test-retest si o validitate
satisfacatoare; consistenta interna este in tre coeficient Chronbach 0,87 si 0,94. Scorul
prag la care deceleaza un caz de fobie sociala fa ta de populatia generala sau de alte cazuri
de tulburari psihiatrice este de 19.
Inventarul de anxietate si fobie sociala ( The Social Phobia and
Anxiety Inventory-SPAI)
Inventarul de anxietat e si fobie sociala este un instru ment de autoevaluare a fobiei
sociale asa cum este definita in DSM. El a fost dezvoltat de Tuner si colab. (1989,1995)
ca se evalueze simptomele somatice si cele c ognitive ale fobieici soci ale. Scala cuprinde
doua subscale, una cu 32 itemi pentru fobia soci ala si alta cu 13 itemi pentru agorafobie.
Itemii au fost extrasi din experienta clinica a autorilor si sunt evaluati pe o scala cu 7
puncte. Subscala de fobie sociala evalueaza gradul de teama si frecventa ei in situatia in
care subiectul intalneste persoane cu autoritate , straini, persoane de sex opus sau oameni
in general si gradul in care subiectul prezinta simptome somatice si cognitive legate de
aceasta teama. Subscala de agor afobie este inclusa doar ca sa se determine in prealabil
daca aceste simptome sunt datorate fricii de a avea un atac de panica sau sunt parte a
fricii de evaluare negativa.
Scala prezinta bune proprietati psihometri ce si reuseste sa discrimineze fobia
sociala de alte tulburari anxioase.
Scorul scalei poate fi de la 0 la 192 pentru scala de fobi e sociala si de la 0 la 78
pentru scala de agorafobie. Modul de scorare a fiecarui item este destul de complex
pentru ca sunt itemi cu mai multe elemente ce trebuie evaluate si scorul se stabileste
facand o medie. Daca se scade din scorul de fobie sociala scorul la scala de agorafobie

29atunci se considera ca rezultatul este cel adevarat pentru fobia sociala si astfel un scor de
peste 60 reprezinta un semnal de alarma iar un scor dferential de peste 80 reprezinta o
siguranta ca este vorba de un caz de fobie sociala.
Scala este aparata de drepturi de auto r si nu poate fi reprodusa aici. Se poate
obtine un kit ce include manualul de utilizare si 25 formulare de sc or pentru 55$ de la
Multi-Health Systems, Inc, 908 Niagara Falls Blvd, North Tonawanda, NY 14120-2060.
Indexul senzitivitatii anxioase ( The Anxiety Sensitivity Index-ASI-
3)
Din punct de vedere etologic anxietatea se bazeaza pe doua posibile moduri prin
care mamiferele, in general, reactioneaza la pr imejdie: orientarea si apararea. In timpul
orientarii individul scaneaza mediul cautand posibile le amenintari iar el poate fi confident
referitor la capacitatea proprie de a rezolva pericolele sau poate fi senzitiv la pricol si
hipervigilent la semnalele de pericol. Cand se apara, individul este gata de a declansa o
cascada de reactii care sa asigure securitatea or ganismului. Indivizii anxiosi, indiferent de
“haina” care o imbraca prezinta o atentie exagerata si o hipervigilenta fata de pericole sau
sugestii care amintesc pericolul si care sunt autointretinute de scheme cognitive distorsionate precum ca simptomele pe care le traieste cand e anxios sunt aducatoare sau
anuntatoare de moarte sau de alte daune se vere organice (Mansell, 2004). Reiss si colab.
(1986) considera ca orice forma de anxietate se dezvolta dintr-una di n cele trei forme de
senzitivitati pe care un individ anxios le-ar avea: frica de evaluare negativa, senzitivitatea
anxioasa si senzitivitatea pentru boli si tr aumatisme. Senzitivitatea anxioasa este frica de
simptomele pe care le traieste un subiect anxios (de ex. palp itatile, senzatia de sufocare,
durerile in piept, ametelile, etc) si care nu le pune pe seama anxietat ii ci considera ca ele
ar fi expresia unui risc iminenta pentru o af ectiune amenintatoare de viata. Senzitivitatea
anxioasa este considerata a fi o trasatura neuro-cognitiva care amplifica frica si alte reactii anxioase si plaseaza individul la riscul de a dezvolta tulburari anxioase, mai ales
tulburarea anxioasa generaliza ta sau tulburarea de panica
(Reiss, 1991). Reiss si colab.
(1986) construiesc o scala de evaluare a se nzitivitatii anxioase cu 16 itemi, Scala de
Evaluare a Sensitivitatii Anxioase ( Anxiety Sensivitity Index-ASI ), itemi care in majoritate
sunt despre simptomele somatice ale anxietat ii. Taylor si Cox (1998) revizuiesc aceasta
scala si adauga alti itemi si astfel ca versiunea revizuita contine 36 itemi si obtine Anxiety

30Sensitivity Index-Revised – ASI-R . Aceasts scala incearca sa inlocuiasca un construct
mono-dimensional cu altul multidimensional care prezinta patru factori: frica de
simptome fizice (simptomele cardiace vor condu ce la un atac de inima), frica congitiva
(frica ca isi va pierde cont rolul si va inebuni) si fri ca sociala (oamenii vor observa
dificultatile pe care le intampina) si frica de simptome fizice fara o explicatie plauzibila
(Deacon si colab. 2003). Foarte recent, Taylor si colab. (2007) isi r econstruiesc scala si
fac o versiune mai scurta cu doar 18 itemi ( ASI-3 ) pe baze unui esantion de 2361 subiecti
si ii gasesc o structura cu trei factori: frica somatica, frica cognitiva si frica sociala. Subiectul evaluat trebuie sa aleaga cat de mult este de acord cu fiecare asertiune a testului
intre 1 = foarte putin si 4 = foarte mult. Studiul de validitate si confidenta a fost un
studiu cross-cultural care a cuprins esantioane din SUA, Canada, Spania, Franta, Mexic si
Olanda si a aratat o perfomanta psihometrica remarcabila. Scala este prezentata in Anexa
Nr. 19.

Scala scurta a fricii de evaluare negativa ( The Brief Fear of
Negative Evaluation Scale-Brief FNES )
Aceasta scala a fost facuta de Leary (1984) pe baza unui din cele mai vechi
chestionare de evaluare a f obiei sociale, cel al lui Wa tron si Friend (1969). Scala
evalueaza un aspect particular al aneixtatii sociale legata de o particularitate cognitiva
precum asteptarea de a fi evaluat negativ. Versiunea integrala avea 30 intrebari care erau cotate cu adevarat sau fals, cu scopul de a masura frica de a fi evaluat de altii, asteptarea de a fi evaluat negativ de altii si necazul ge nerat de acestea. Versiunea scurta are doar 12
intrebari si raspunsurile pot fi et alate pe o scala de la 1 la 5. Scorurile de la itemii2, 4, 7 si
10 trebuie inversate, 5 devenind 1 si 1 deve nind 5 (Anexa Nr. 20). Scala intreaga FNSE
cat si cea scurta au o buna validitate si confiden ta si sunt pe larg folosite in studii clinice
si munca de zi cu zi cu pacientul.
Scala Gandurilor si Credintelor Sociale ( The Social Thoughts and
Beliefs Scale )
Aceasta scala evalueaza st ructura cognitiva si porneste de la considerentul ca
fobia sociala este o entitate clinica in care simptomele c ognitive sunt dominante spre
deosebire de tulburarea de panica in care plangerile somatice apar pe primul plan.

31Individul cu fobie sociala prezinta distor siuni cognitive care il conduce la prelucrarea
neadecvata a sugestiilor primite din ambianta sociala precum sugestiile conversationale,
de acceptare sau de confort; el le percepe prin tr-o lentila negativa si le deturneaza sensul
spre rejectie, jena, inadaptare, disconfort. Turner si colab. (2003) dezvolta un inst rument cu 21 itemi formulati empiric pe
baza literaturii si experientei autorilor cu sc opul de a evalua cognit iile negative din fobia
sociala. Initial autorii au ales un numar de 45 itemi iar apoi pe baza raspunsurilor unui numar de psihiatrii si psihologici clinicieni pe de-o parte si a unui lot de bolnavii cu fobie
sociala au exclus 14 itemi iar pe baza unei analize “ post hoc ” au fost inlaturati alti itemi
ramanand doar 21 de itemi. Fiecare item este evaluat pe o scala Likert cu 5 puncte (1 = deloc caracteristic pana la 5 = totdeauna caracteristic).
Analiza de confidenta si va liditate a aratat calitati psi hometrice robuste (coeficient
Cronbach = 0,96, indice test-retest = 0,94) iar analiza factoriala a evidentiat structura cu
doi factori (comparare sociala si inaptitudine sociala).Scala are capacitatea de a distinge
subiecti cu fobie sociala de alti subiecti cu tulb urari anxioase si este destinata mai ales sa
evalueze subiectul de-a lungul terapiei cognitiv -comportamentale.

Bibliografie:
Andrews G, Anderson TM, Slade T, Sunderland M (2008): Classification of anxiety and depressive
disorders: problems and solutions, Depression and Anxiety, 25:274-281

Backer R, Holloway J, Thomas PW (2004): Emotional processing and panic, Behaviour Research and Therapy, 42: 1271-1287.

Balon R (2005): Masuring anxiety: Are we getting what we need? Depression and Anxiety, 22:1-10.
Barlow DH (2000): Unraveling the mystery of anxiet y and its disorders from the perspective of emotion
theory, American Psychologist, 2000: 1247-1263.

Barlow DH (1988); Anxiety and its disorders: The nature and treatment of anxiety and panic, New York: Guilford Press.

Barlow DH, Wincze J (1998): DSM-IV and beyond: what is generalized anxiety
disorder. Acta Psychiatr Scand, 98 (Suppl 393):23-29.
Barnes LLB (2002): Reliability Generalization of Scores on the Spielberger State-Trait Anxiety Inventory,
Educational and Psychological Measurement, 62: 603-618.
Beck AT, Epstein N, Brown G, St eer RA (1988): An Inventory fo r measuring clinical anxiety:
Psychometric proprieties, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 6: 893-897.

32Beck AT, Epstein N, Brown G, Steer RA (2000): Beck Anxiety Inventory, Handbook of Psychiatric
Measures, AJ Rush (Ed.), Amer ican Psychiatric Association.

Beck AT, Steer RA (1991): Beck Anxiety Inventory Manual. San Antonio, TX: Psychological Corporation.
Beck JG, Stanley MA, Zebb BJ ( 1999): Effectiveness of the Hamilt on Anxiety Rating Scale with Older
Generalized Anxiety Disorder Patients, Journal of Clinical Geropsychology, 5:281-290.
Borkovec TD, Hazlett-Stevens H, Diaz ML (1999): The role of positive beliefs about worry in generalized
anxiety disorder and its treatment. Clinical Psychology and Psychotherapy, 6:126–138.
Borkovec TD, Ray WJ, Stoeber J (1 998): Worry: a cognitive phenomenon intimately linked to affective,
physiological, and interpersonal behavioral pro cesses. Cognitive Therapy Research, 22:561-576.

Bruss GS, Gruenberg AM, Goldstein RD, Barber JP (1 994): Hamilton anxiety rating scale interview guide:
joint interview and testretest me thods for interrater reliability. Ps ychiatry Research, 53: 191–202.

Burns DD (1990): The Feeling Good, Plume by Penguin Group, New York.
Cassano GB, Michelini S, Shear MK et al (1997): The panic-agoraphobic spectrum: a descriptive approach
to the assessment and treatment of subtle sympto ms, American Journal of psychiatry, 154:27-38.

Chambless DL, Caputo GC, Jasin SE, et al (1985): The Mobility Inventory for Agoraphobia. Behavioral
Research and Therapy, 23:33–44.
Chambless DL, Caputo GC, Jasin SE et al (20 00): The Mobility Inventory for Agoraphobia (MI),
Handbook of Psychiatric Measures, AJ Rush (Ed.), American Psychiatric Association.

Clark DA, Steer RA, Beck AT: Common and specific dimensions of self-report anxiety and depression:
implications for the cognitive and tripartite models , Journal of Abnormal Psychology, 103:645-654.

Clark LA,Watson D (2006): Distress an d fear disorders: an alternative empirically based taxonomy of the
‘‘mood’’ and ‘‘anxiety’’ disorders. Br itish Journal of Psychiatry, 189:481–483.

Connor KM, Davidson JRT, Churchill LE et al (200 0): Psychometric proprieties of the Social Phobia
Inventory (SPIN), British Journa l of Psychiatry, 176:379-386.

Covi L, Lipman MC, Nair DM, Crezlinsky T (1979): Symptomatic volunteers in multicenter drug trials. Progress in Neuropsychopharmacology and Biological Psychiatry 3: 521-528.

Cox T, Beal D, Brittain S (2000): The concurrent va lidity of the Mind over Mood Anxiety Inventory,
Eastern Kentucky University, unpublished manuscript.

Crittendon J, Hopko DR (2006): Assessing worry in ol der and younger adults: Psychometric properties of
an abbreviated Penn State Worry Questionnair e (PSWQ-A), Anxiety Disorders, 20: 1036-1054.

Deacon, BJ, Abramowitz JS, Wood s CM, Tolin DF (2003): The Anxiety Sensitivity Index – Revised:
psychometric properties and factor structure in two nonclinical samples, Behaviour Research and Therapy,
41: 1427-1449.
Di Nardo RA, Barlow D H (1988): Anxiety Disorders Interview Schedule-Revised
(ADIS-R ). Albany: Center for Stress and Anxiety Disorders.

Dugas MJ, Freeston MH, Ladouceur R (1998): Worry themes in primary GAD, secondary GAD, and other
anxiety disorders. Journal of Anxiety Disorder 12:253-261.

33Dugas MJ, Gosselin P, Ladouceur R (2001): Intolerance of uncertainty and worry: Investigating narrow
specificity in a non-clinical sample. Cognitive and Therapy Research, 25:551–558.

Endler NS, Kocovski NL (2001): State and trait anxiety revisited, Anxiety Disorder, 15:231-245.
Enns MW, Cox BJ, Parker JDA, Gurertin JE (1998): Confirmatory factor analysis of the Beck Anxiety and
Depression Inventories in patients with major depression, Journal of Affective Disorders, 46: 195-200.
Fresco DM, Mennin DS, Heimberg RG, Turk CL (2003): Using the Penn State Worry Questionnaire to
identify individuals with generalized anxiety disorder : a receiver operating characteristic analysis, Journal
of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, 34: 283–291.

GoodwinRD, Lieb R, Hofler M et al (2004): Panic attack as a risk factor for severe psychopathology,
American Journal of Psychiatry, 161:207-214.
Greenberger D, Padesky CA (1995): Mind Over Mood: A Cognitive Therapy Treatment Manual for
Clients. New York: Guilford Press.
Gros DF, Antony MM, Simms LJ, McCabe RE (2007 ): Psychometric Properties of the State–Trait
Inventory for Cognitive and Somatic Anxiety (STICSA): Comparison to the State–Trait Anxiety Inventory
(STAI), Psychological Assessment, 19: 269-381.
Hamilton M (2000): Hamilton Anxiety Rating Scale (HARS), Handbook of Psychiatric Measures, AJ Rush
(Ed.), American Psychiatric Association.
Haslam N (2003): Categorical versus dimensional models of mental disorder: the taxometric evidence,
Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 37:696-704.
Hettema JM (2008): The nosologic relationship between generalized anxiety disorder and major
depression, Depression and Anxiety, 25:300-316.
Hewitt PL, Norton GR (1993): The Beck Anxiety In ventory: A psychometric analysis, Psychological
Assessment, 5: 408-412.

Kennedy BL, Schwab JJ, Morris RL, Belida G (2001): Assessment of state and trait of anxiety in subjects with anxiety and depressive disorders, Psychiatric Quarterly, 72: 263-276.

Kessler RC, McGonagle KA, Zhao S, et al.:(1994 ) Lifetime and 12-month prevalence of DSM-III-R
psychiatric disorders in the United States: Results from the National Comorbidity Survey. Archives of
General Psychiatry, 51: 8 – 19.
Kessler RC, Nelson CB, McGonagle KA et al (1996): Comorbidity of DSM-III-R major depressive
disorder in the general population: results from the US National Comorbidity Survey. British Journal of
Psychiatry, 168:17–30.
Kessler D, Bennewith O, Lewis G, Sharp D. (2002): Detection of depression and anxiety in primary care:
Follow up study. British Medical Journal, 325:1016-1017.

Kobak KA, Reynolds WM, Greist JH: Development and validation of a computer-administered version of
the Hamilton Anxiety Scale, Psyc hological Assessment, 5:487-492.

Lampe LA (2000): Social phobia: a review of recent research trends, Current Opinion in Psychiatry,
13:149-155.

Leary MR (1983): A Brief Version of the Fear of Negative Evaluation Scale, Personality and Social
Psychiatry, 9:371-375.

34
Lewis A (1970): The ambiguous word “anxiety”, International Journal of Psychiatry, 9:62-79.

Liebowitz, M. R. (1987): Social phobia, Modern Problems of Pharmacopsychiatry (DF Klein Ed.) 22: 141-
173.
Lovibond, S.H. & Lovibond, P.F. (1995a): Manual for the Depression Anxiety Stress Scales. (2nd. Ed.)
Sydney: Psychology Foundation.
Lovibond, P.F. & Lovibond, S.H. (1995b): The structure of negative emotional states: Comparison of the
Depression Anxiety Stress Scales (DASS) with the Beck Depression and Anxiety Inventories. Behaviour Research and Therapy, 33: 335-343.
Mansell W (2004): Cognitive psychology and anxiety, Psychiatry, 3: 6-10.
Meyer T J, Miller ML, Metzger RL, Borkovec TD (1990): Development and validation of the Penn State
Worry Questionnaire. Behaviour Research and Therapy, 28: 487–495.
Mineka S, Watson D, Clark LA (1998): Comorbidity of anxiety and unipolar mood disorders. Annual
Review of Psychology, 49:377–412.
Newman MG, Holmes M, Zuellig AR et al (2006): Th e Reliability and Validity of the Panic Disorder Self-
Report: A New Diagnostic Screening Measure of Panic Disorder, Psychological Assessment, 18: 49–61.
Newman MG, Zuellig AR, Kachin KE et al (2002): Preliminary Reliability and Validity of the Generalized
Anxiety Disorder Questionnaire-IV: A Revised Self-R eport Diagnostic Measure of Generalized Anxiety
Disorder, Behavior Therapy, 33:215-233.

Obsessive Compulsive Cognitions Working Group (19 97): Cognitive assessment of obsessive compulsive
disorder. Behavioral Research Therapy, 35: 667–681.

Olatunji BO, Deacon BJ, Abramowitz JS, Tolin DF ( 2006): Dimensionality of somatic complaints: Factor
structure and psychometric proprietie s of the Self-Rating Anxiety Scale, Anxiety Disorders, 20: 543-561.

Olatunji BO, Schottenbauer MA, Rodriguez BF et al (2007): The structure of worry: Relations between
positive/negative personality characteristics and the Penn State Worry Questionnaire, Journal of Anxiety
Disorders, 21:540-553.
Ost LG (2006): The claustrophobia scale: a psychometric evaluation, Behaviour Research and Therapy, 45:
1053-1064.
Plehn K, Peterson RA (2002): Anxiety sensitivity as a predictor of the development of panic symptoms,
panic attacks, and panic disorder: A prospective study. Journal of Anxiety Disorder, 16:455–474.
Power MJ, Tarsia M (2007): Basic and Complex Emotions in Depression and Anxiety, Clinical Psychology
and Psychotherapy . 14:19–31.

Puddifoot S, Arroll B, Goodyear-Smith FA et al. (2007): A new case-finding tool for anxiety: A pragmatic
diagnostic validity study in primary care, International. Journal of Psychiatry in Medicine, 37: 371-381.
Rachman S (1993): Analyses of Claustrophobia, Journal of Anxiety Disorder, 7: 281-291.
Radomsky AS, Rachman S, Thordarson et al (2001): The Caustrophobia Questionnaire, Journal of Anxiety
Disorders, 15: 287-297.

35Reiss S, Peterson RA, Gursky M, McNally RJ (1 986): Anxiety sensitivity, anxiety frequency, and
prediction of fearfulness, Behavioural Research and Therapy, 24: 1-8.

Reiss, S. (1991). Expectancy model of fear, anxiety, and panic. Clinical Psychology Review, 11: 141–153.

Riskind JH., Beck AT, Brown G, Steer RA (1987): Ta king the measure of anxiety and depression: Validity
of the reconstructed Hamilton scales. Journal of Nervous and Mental Disorders, 175: 474-479.

Ruscio AM, Borkovec TD, Ruscio J (2001): A taxometri c investigation of the latent structure of worry.
Journal of Abnormal Psychology, 110:413–422.
Safren SA, Heimberg RG, HornerKJ et al (1999): Fact or structure of social f ear: The Liebowitz Social
Anxiety Scale, Journal of Anxiety Disorders, 3: 253-270.

Sakashita C, Slade T, Andrews G (2007): Empirical investigation of two assumptions in the diagnosis of DSM-IV major depressive episode. Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 41:17–23.

Shafran R, Rachman S (2004): Thought–action fusion: A review. Journal of Behavior Therapy and Exprimental Psychiatry 35:87–107.

Sheehan DV (1999): Appendix 2. The Sheehan Patient Rated Anxiety Scale, Journal of Clinical Psychiatry, 60 (Suppl. 18): 63-64.

Schmidt NB, Lerew DR, Jackson RJ (1997): The role of anxiety sensitivity in the pathogenesis of panic:
Prospective evaluation of spontaneous panic attacks during acute stress. Journal of Abnormal Psycholgy,
106:355–364.
Shear KM, Belnap BH, Mazumdar S et al (2006): Generalized Anxiety Di sorder Severity Scale (ADSS): A
preliminary validity study, Depression and Anxiety, 23: 77-82.
Shear MK, Bilt JV, Rucci P et al (2001): Reliability a nd validity of a structured interview guide for the
Hamilton Anxiety Rating Scale (SIGH-A), Depression and Anxiety, 13: 166-178.

Shear MK, Bjelland I, B eesdo K, Gloster AT, Wittchen H-U (2007): Supplementary dimensional
assessment in anxiety disorders, International Journal of Methods in Psychiatric Research, 16(S1): S52–
S64.

Shear MK, Brown TA, Barlow DH et al (1997): Multi center collaborative Panic Disorder Severity Scale,
American Journal of Psychiatry, 154:1571-1575.

Shear MK, Feske U, Brown C et al (2000): Handbook of Psychiatric Measures, AJ Rush (Ed.), American
Psychiatric Association.

Slade T, Andrews G (2005): Latent structure of depre ssion in a community sample: a taxometric analysis.
Psychological Medicine, 35:489–497.

Spielberger CD, Gorsuch RR, Luchene RE (1970): Manual for the State-Trait Anxiety Inventory, Palo Alto, CA, Consulting Psychologist Press.

Stanley MA, Beck JG (2000): Anxiety disorder, Clinical Psychology Review, 20: 731–754.
Starcevic V, Berle D (2006): Cognitive specificity of anxiety disorders: A review of selected key
constructs. Depression and Anxiety, 23:51-61.

Taylor S, Cox BJ (1998): An expanded Anxiety Sensitiv ity Index: Evidence for a hierarchic structure in a
clinical sample. Journal of Anxiety Disorders, 12: 463–483.

36
Turner SM, Beidel DC, Dancu CV, Stanley MA (1989): An empirically derived inventory to measure
social fears and anxiety: The Social Phobia and Anxiety Inventory, Psychological Assessment 1:35–40.
Turner SM, Beidel DC, Dancu CV (1995): Social Phobia and Anxiety Inventory Manual, North
Tonawanda, NY, MHS.
Turner SM, Johnson MR, Beidel DC et al (2003): The Social Thoughts and Beliefs Scale: A new inventory
for assessing cognitions in social phobia, Psychological Assessment, 15: 384-391.
Watson D, Friend R (1969): Measurement of social-evaluative anxiety, Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 33:448–457.

Watson D, O’Hara MA, Stuart S (2008): Hierarchical structures of affect and psychopathology and their
implications for the classification of emotional disorders, Depression and Anxiety, 25:282-288.
Wells A, Carter K (1999): Preliminary tests of a cognitive model of generalized anxiety disorder.
Behavioral Research and Therapy, 37:585-594.
Wetherell LJ, Arean PA (1997): psychometric evaluation of the Beck Anxiety Inventory with older medical
patients, Psychological Assessment, 9: 136-144.
Zung WK (1971): A rating instrument for anxiety disorders, Psychosomatics, 12: 371-379.