1.PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI APPLE 1.1 Scurt istoric 1.1.1. Istoria firmei Apple Apple Inc. este o companie de tehnologie multinațională… [601656]

1

2

3
1.PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI APPLE

1.1 Scurt istoric

1.1.1. Istoria firmei Apple
Apple Inc. este o companie de tehnologie multinațională americană, cu sediul în
Cupertino Califo rnia, care proiectează , dezvoltă și comercializează produse elec tronice de
consum , produse software de calculator și servicii online . Produsele hardware ale companiei
includ smartphone -ul iPhone, tableta iPad , calculatorul personal Mac, portabilul de ascultat
muzică iPod , respectiv ceasul inteligent Apple. În categoria produselor software, Apple aduce
pe piață si stemele de operare OS X și iOS, iTunes media player și browser -ul web ;Safari,
acestea fiind cele mai importante. Serviciile sale online includ iTunes S tore, AppSto re iOS și
Mac AppStore, respectiv serviciul de sincronizare iCloud .
Compania a fost fondată de’Steve Jobs , Steve Wozniak și Ronald Wayne la 1 aprilie
1976, cu scopul principal de a dezvolta și de a vinde calculatoare personale. A fos t încorporată
ca Apple Computer Inc. pe 3 ianuarie 19 77 iar în anul 2007 a fost redenumită în Apple Inc.
, pentru a reflecta accentul pus pe electronicele de consum.1
Apple este cea mai mare companie de tehnologia informației după venituri, cea mai
mare companie de tehnologie din lume având în vedere activele totale , și al doilea cel mai
mare producător de telefoane mobile ..2 La 25 noiembrie 2014, pe lângă a fi cea mai mare
corporație din lume cotată la bursă după capitalizarea de piață, Apple a devenit prima
companie americană evaluată la peste 700 de miliarde de dolari. Veniturile anuale Apple la
nivel mondial , au totalizat 233 de miliarde de dolari pentru anul fiscal încheiat în
septembrie 2015. Apple Inc. se bucură de un nivel ridicat al loialității brand ului și conform
raportului ediției din 2014 a “Intelbrand Best Global Brand” este cel mai valoros brand din
lume cu o estima ție de 119 miliarde de dolari.
Inițial, a fost conceput Apple I , calculator personal .Acesta a fost proiectat și construit
de Wozniak și vândut ca o placă de bază (unitate de prelucrare a datel or, memo rie RAM, cip-
uri textuale -video), fiind mult mai puțin decât ceea ce r eprezintă la momentul actual un
calculat or personal. Au fost realizate 50 astfel de plăci de bază pe care le -au vândut clienților
locali la prețul de 500 de dolari bucata. Ronald Wayne și -a vândut partea sa din companie
înapoi lui Jobs și Wozniak pentru 800 de dolari. Cei doi își stabi liseră unitatea de lucru într -un
garaj , care era mai mult o cameră și care era deținut de părinții lui Steve Jobs. Acesta le utiliza
drept cameră a proiectanților , unitate de service și magazin, simultan .Pentru că vânzările
mergeau foarte bine iar afacerea lua proporții cei doi l -au cooptat pe multi -milionarul
Markkula Mike, care înțelegând, c ă este vorba de o afacere profitabilă a oferit fonduri d e 250
de mii de dolari în timpula încorporării Apple.
La scurt timp a apărut și Apple II.Acesta nu reprezenta doar o simplă placă de bază,
ci venea cu ceva mai multe elemente printre care : avea sursă de alimentare și cutia sa proprie ,

1 http://www.loc.gov/rr/business/businesshistory/April/apple.html accesat pe 03.11.2015
2 http://www.forbes.com/sites/liya nchen/2015/05/11/the -worlds -largest -tech-companies -apple –
beats -samsung -microsoft -google accesat pe 05.11.2015

4
respectiv o tastatură încorp orată. Odată cu acesta au apărut a multe elemente noi și atractive,
ca de exemplu posibilitatea de a conecta computerul la un monitor color. Între sep tembrie
1977 șiseptembrie 1980 vânzările anuale au crescut de la 775.000 de dolari la 118 milioane
de dolari cu o rată medie anuală de creștere de 533%.
Rezultatul favorabil acestui tip de dispozitive a atras în luptă nenumărate firme.
Tandy , Commodore, Zenyt , Attari au început ,să,producă tot felul ade computere ,similare și
incompatibile . Fără a avea prea mult entuziasm, a intrat în ring și IBM , cei de acolo
reprezentând o problemă pentru Apple deoarece vinde au mainframes cu cel puțin un milion de
dolari bucata .Exorbitant!
Până la sfârșitul anilor 1970 , Apple avea un staff format din designeri de
calculatoare a și o linie de producție proprie.Apple ;III a fost introdus în mai 1980
înaîncercarea de a concura cu IBM și Microsoft pe piața corporatistă de calculatoare. În anul
1984, Apple a lansat Macintosh, primul computer personal ce a fost vândut fără un limbaj de
programare. Debutul lui a fost simbolizat de „1984” , o reclam ă tv de 1,5 milioane de dolari
regizată de Ridley Scott care a fost difuzată în timpul SuperB owl, ediția cu numărul
optsprezece. Spotul este și acum șsalutat șca un eveniment acrucial apentru asuccesul țApple, dar
și o „capodoperă”. Inițial, Macintosh s -a vândut bine, însă vânzările următoare nu au fost așa
puternice cum se dorea la Apple. Acest lucru s-a întâmplat din cauza prețului destul de ridicat
și a gamei de caracteristici software limitată.
În anul 1985 a avut loc o luptă pentru putere între Steve Jobs și CEO John Sculley,
cel care fusese angajat cu 2 ani mai devreme. Consiliul de administrație Apple l -a instruit pe
Sculley să -l supravegheze pe Jobs și să -i limiteze capac itatea lui de a efectua cercetări scumpe
în produse a netestate. Mai îndată, decât să se subordoneze ordinelor lui Sculley , Jobs a
încercat să -l înlăture din rolul acestuia de lider de la Apple . Sculley a aflat de încercarea lui
Jobs de a organiza înlaturarea sa și a organizat o întrunire a consiliului de administrație.
Aceștia i -au ținut partea lui Sculley privându -l pe Jobs de fu ncțiile sale manageriale. Steve
Jobs a demisionat de la Apple și a fondat NeXT Inc. în același an. Peste câțiva ani, Jobs avea
să se întoarcă la compania la care fusese unul dintre fondatori .3
După plecarea lui Jobs , gama de produse Macintosh a suferit o schimbare constantă
concentrându -se pe o politică d e prețuri mai mari, așa zisa polit ică dreaptă înaltă , numită astfel
pentru poziția pe un grafic prețuri vs. profit. Jobs a susținut că societatea ar trebui să producă
produse destinate pieței de consum și menite pentru un preț de o mie de dolari pe Macintosh,
lucru pe care cei de la Apple nu au reușit să -l îndeplinească. Noile modele vândute la prețuri
mai mari au oferit o margine de profit mai mare și păreau să nu aibă niciun efect asupra
vânzărilor to tale. Această politică a început să se întoarcă împotriva lor în ultimii ani ai
deceniului când pe piață au apărut clone PC , care ofereau o marte parte sau aceleași
funcționalități ca Macintosh, dar la prețuri mult mai mici. Compania a pierdut monopolul în
această piață, mulți clienți fideli nemaiputându -și permite prețurile Apple foarte ridicate.
Crăciunul din 1989 a fost primul din istoria Apple cu un declin al vânzărilor, conducând astfel
la o scădere de 20 % al prețului de vânzare. În an ul următor compania a introdus trei modele
mai ieftine : Macintosh Classic, Macintosh LC și Macintosh llsi ,acestea având vânzări
semnificative.
În 1991 Apple a introdus PowerBook , înlocuind mai vechiul Macintosh portabil
cu un design care aduce mul t cu forma actuală a tuturor laptop -urilor moderne. În același an ,
Apple a introdus System 7 , o îmbunătățire major ă pentru sistemul de operare care a adăugat

3 http://lowendmac.com/2006/visicalc -and-the-rise-of-the-apple -ii accesat pe 12.11 2015.

5
culoare interfe ței și a introdus noi caracteristici de rețea. Acesta a rămas baza arhitecturală
pentru Mac

OS până în anul 2001. Succesul PowerBook s -a văzut în creșterea conside rabilă a veniturilor
companiei.4
De asemenea, Apple a experimentat, fără succes, o serie de alte produse de consum
vizate în anii 1990. Aici includem camere digitale , CD -playere audio portabile , boxe ,
console video, serviciul online eWorld , precum și televizoare. Cine se gândea pe atunci la
Apple , că peste aproximativ douăzeci de ani vor da lovitura cu un gadget mult mai mic și mai
compact , dar care îndeplinește func ția de PC, cameră foto, player audio, TV etc. în același
timp.

1.1.2 . Istoria iPhone -ului – produsul de referință al companiei

Istoria liniei de telefoan e iPhone începe cu o sarcină dată de Steve Jobs inginerilor de
la Apple, prin care el le -a cerut s ă investigheze ecranele tactile și calculatoarele de tip
tabletă(care mai târziu au luat naștere cu iPad). De asemenea, mulți au remarcat similitudinile
dispozitivului cu unul anterior. Este vorba de Newton MessagePad , un dispozitiv portabil
fabricat de Apple la mijlocul anilor ’90. Multe dintre conceptele și funcțiile sale au fost
încorporate în iPhone .5
Pe 7 septembrie 2005, Apple și Motorola a u lansat ROKR E1, primul telefon mobil
care utiliza iTunes (aplicația software dezvoltată de Apple, utilizată pentru redarea de
conținut audio și video) . Jobs nu era mulțumit de ROKR , simțind că un parteneriat cu un
designer non -Apple(Motorola),a împiedicat Apple să -și creeze telefonul pe care îl doreau . În
septembrie 2006 , Apple a întrerupt sprijin ul pentru ROKR și a lansat o versiune iTunes, care
includea referințe încă necunoscute la un telefon mobil. Ed Zander, CEO Motorola la acel
moment, l-a “inspirat” pe Jobs în privința conceptului de smartphone6. În consecință, Apple a
adus pe piață conceptul de smartphone, în timp ce, ironic, Motorola a rămas doar cu o versiune
limitată a iTunes pentru ROCKR.
În timpul discursului său de la MacWorld Expo din 9 ianuarie 2007, Jobs a anunțat
că Apple Computer Inc. , o să-și schimbe ulterior numele în Apple Inc. deoarece compania nu
mai punea un accent atât de mare pe computere, ci mai degrabă pe produse le electronice de
larg consum. Totodată, la acest eveniment s -a anunțat apariția iPhone și Apple TV.
A doua zi, acțiunile Apple au atins 97. 80 dolari , un record la acel moment . În luna mai,
prețul acțiunilor Apple a depășit ținta de 100 de dolari .
Primul iPhone din istorie a fost lansat pe data de 29 iunie, 2007. Acesta venea cu
suport pentru aplicații de la terți și folosea motorul de căutare pe internet Safari. Iphone reunea
mai multe caracteristici iPod , printre care posibilitatea de a asculta muzică și de a vedea
videoclipuri, avea o cameră foto digitală, un ecran tactil la atingere, oportunitatea de a -ți

4 Carlton, Jim . Apple: The inside story of intrigue, egomania, and business blunders . 1997.
New York: Random House. pp. 79–80. ISBN 0-8129 -2851 -2
5 http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,1576854,00.html accesat pe 19.11.
2015
6 Prin smartphone se înțelege telefon mobil inteligent .

6
verifica e -mailul ș i nu în ultimul rând , fiind un telefon, puteai formal apeluri sau trimite sms –
uri. De asemenea, în acee ași zi Apple a scos versiunea 7.3 a iTunes, care conținea suport
pentru iPhone. La vremea aceea, iPhone rula sistemul de operare Mac OS X .
Prima reclamă pentru iPhone intitulată “Hello”(nr. Bun ă), a fost difuzată în timpul
cele de -a 79-a ediție a “Academy Awards” pe 5 februarie, 2007. Apple a oferit publicului
patru reclame, prin care anun ța data de lansare pentru iPhone, 29 iunie.
“Din c ând în când, un produs revoluționar apare și schimbă totul ”, spunea Jobs.
Practic,cei de la Appl e au revoluționat industria telefoanelor mobile aducând, pe piaț ă
conceptul de smartphone.
Apple a continuat să producă smarphone -uri trecând prin mult e schimbări de -a
lungul timpului. IPhone 3G a reprezentat a 2 -a generație a smartphone -ului și venea cam cu
aceleași caracteristici ca ale precedentului dar cu o conecivitate la rețeaua 3G. După acesta a
urmat iPhone 3GS, iar în 2010 a apărut iPhone 4 cu un design total schimbat și cu un ecran cu
o rezoluție foarte mare numit de cei de de la Apple “Retina display”. Totodată, acesta venea cu
noul sistem de operare iOS 4 plus alte specificații hardware care îl făceau cel mai bun
smartphone în acea perioadă.
Steve Jobs a murit pe data de 5 octombrie 2011 din cauza unui cancer pancreatic.
Decesul său s -a produs la doar o zi după lansarea modelului 4S. Steve Jobs a fost o legendă a
domeniului IT. Înlocuitorul lui Jobs în funcția de CEO, Tim Cook, a fost numit cu două luni
înainte de a avea loc decesul. Mai exact pe 24 august.7
În prezent iPhone -ul se află la a 6 -a generație, mai precis iPhone 6S. Apple schimbă
generația la fiecare 2 ani, de regulă anii pari, excepția fiind primu l model de la care s -a făcut
trecerea imediat în anul următor. În anii impari, Apple a obișnuit să scoată un model care este
din aceeași generație dar care vine cu un “S” la sfârșit și cu îmbunătățiri atât de hardware cât și
de software. După părerile unor a, modele cu “S” la sf ârșit, au avut îmbunătățiri mult mai mari
decât schimbarea propriu zisă de generație.

1.2 Clienții firmei Apple

1.2.1 . Clienții firmei în S.U.A și Europa

Inițial, iPhone -ul a fost vândut exclusiv cu abonamentele de la AT&T ( fosta
Cingular) în Statele Unite ale Americii. După un an și jumătate de negocieri , Steve Jobs a
ajuns la un acord cu diviziunea wireless a gigantului de telecomunicații AT&T, de a
imple menta tehnologia lor pe iPhone.8
Prețurile pentru un iPhone erau de 599 dolari pentru un model cu 8 gigabytes spațiu
de stocare, respectiv 499 dolari pentru modelul cu 4 GB. Apple a închis magazinele la ora
locală 02 :00, pentru a se preg ăti de lansarea iPhone -ului programată la ora 06 :00. Sute de
clienți așteptau la cozi în fața magazinelor din toată țara. Primele estimări făcute de analiști,
arătau ca vănzările se situau între 250.000 -700.000 de unități, în primul weekend. Vânzările
au continuat să fie destul de puternice și în perioada imediat următoare. AT&T au raportat că
146.000 de iPhone -uri au fost activate în primul weekend . Deși acest număr nu include

7http://www.nytimes.com/2011/10/06/business/steve -jobs-of-apple -dies-at-56.html?_r=0
accesat pe 23.11. 2015.
8http://www.wired.com/2008/01/ff -iphone/ accesat pe 23.11. 2015 .

7
unitățile care au fost achiziționate pentru revânzare pe eBay sau în caz contrar nu au fost
activate după p rimul weekend, rămâne totuși unul mic în comparaț ie cu estimările inițiale.
Pe data de 9 noiembrie, iPhone a fost lansat oficial în Europa, mai exact în Marea
Britanie și Germania. În Marea Britanie tele fonul era oferit spre vânzare prin operatorul O2 al
Telefonica, în timp ce în Germania era oferit pr in operatorul de telefonie mobilă T -Mobile a l
gigantului german Telekom. La fel ca în Statele Unite ale Americii, clientii s -au afișat în fața
magazinelor cu aproximativ o zi înainte, pentru a obține telefonul mult anticipat.
Cu toate acestea, modelul in ițial de funționare , prevedea blocarea utilizatorilor de
iPhone la un singur operator,cel cu care avea Apple contract. Un lucru destul de controversat
în Europa, la vremea aceea. În Germania, un operator concurent, Vodafone, a acționat în
instanță, susținând că aranjamentul dintre Apple și Telekom încălca legile statului german. La
20 noiembrie 2007, un ordin judecătoresc provizoriu a dus la oprirea temporară a vânzărilor
iPhone în Germania.
Câteva săptămâni mai târziu , lansarea iPhone în Franța pr in operatorul de telefonie
Orange, s-a confruntat cu aceleași chestiuni juridice.Alte țări care au avut aceleași probleme
au fost Belgia, Italia, Finlanda, respectiv Brazilia. La data de 1 decembrie 2007, Tusmobil,
operatorul de telefonie mobilă din Slove nia, a început să vândă iPhone -uri ce nu erau blocate,
fără a avea un contract oficial cu Apple. Acest lucru a creat confuzie între Apple Europa,
mass -media locală și reprezentanții locali Apple.
Clienții Apple sunt cei mai fideli clienți de pe piața sma rtphone -urilor, cel puțin așa
spun statisticile. Foarte puține sunt cazurile în care un client Apple, mai precis un utilizator de
iPhone , preferă să treacă la concurență. Asta se întâmplă și datorită atenției sporite pe care
Apple o oferă utilizatorilor lor.Apple nu se ax ează doar pe magazinele sale sau pe serviciul
clienți, ci mai degrabă pe experiența utilizatorului. Compania dorește ca interfața să fie cât mai
simplă pentru utilizator.

1.2.2 . Clienții firmei în România

În România, primul iPhone a fost adus de Ora nge în anul 2008. Este vorba de iPhone
3G, a doua generație a terminalului.Orange este cel mai mare operator de telefonie mobilă din
România având undeva la peste 10,5 milioane de clienți. De asemenea, la scurt timp după,
ceilalti doi ma ri operatori de telefonie mobilă de pe piața din România, Vodafone și Cosmote
(Telekom -ul de azi), au pus la vânzare smartphone -ul.
Concomitent cu ofertele operatorilor, la ora actual ă Apple își vinde produsele în
România și prin intermediul magazinelor de electronice cum ar fi : Altex, Flanco,
MediaGalaxy ; prin intermediul magazinelor online, ca de exemp lu eMAG, Cel.ro,
QuickMobile, cât și prin magazinele de tip partener : EuroGsm, Arsis, Germanos.
Prețul pentru un iPhone 6 (varianta de 16 GB), flagship -ul celor de la Apple în
ultimii ani, este de 280 de euro pentru un abonament la Orange pe doi ani, valoarea
abonamentului fiind de 42 de euro pe lună. Telekom vine cu un preț și mai bun la
abonamentul lor de 39 de euro pe lună, 266 de euro. La liber, de regulă un iPhone 6 de 16 GB
costă în jur de 2700 -2800 de lei. Un preț cam piperat pentru România.
De ce costă așa mult un iPhone? Ei bine, înafara telefonului propriu zis pe care îl
cumpărăm, oarecum plătim și brand -ul dar și alte servicii pe care Apple le oferă, magazinul de
aplicații AppStore, serviciul de iCloud. Pe lângă acestea la un iPhone cel mai important este
sistemul de operare, care este unic și îl putem regăsi doar pe smartphone -urile celor de la

8
Apple. După păr erea specialiștilor, sistemul de operare iOS, este mult mai stabil și performant
decât cel al concurenței.
Per ansamblu, iPhone -ul este un telefon dedicat în speci al celor cu venituri foarte
mari. Inițial, iPhone -ul fusese conceput ca un telefon din clasa business, adică dedicat în
special oamenilor de afaceri. De regul ă, în România, cei care cumpără astfel de telefoane sunt
părinții înstăriți pentru copiii lor, oamenii de afaceri sau orice individ care dispune de venituri
considerabile. Copiii își do resc un iPhone pentru că este “la mod ă”.

1.3 Principalii furnizori

Compania Apple dispune de foarte mulți furnizori.Majoritatea furnizorilor firmei vin
din țările asiatice.Japonezii de la Japan Display și sud -coreenii de la Sharp, respectiv LG, se
ocupă de ecranele telefoanelor.Tot niște japonezi, Sony , furnizează componente pentru
camerele foto și video și primesc 1,4 % din costurile de producție.Compania Electro Scientific
Industries, care este un furnizor de sisteme cu laser, primește 1,93 % din costurile de producție
ale dispozitivelor Apple.
Foxxon este o companie care asamblează computere, smartpho ne-uri, routere și alte
produse IT. Cei de la Foxxon dețin cea mai mare pondere din cheltuielile celor de la Apple
pentru producția vândută : 40,86 %. Procesoarele Apple sunt f abricate de Taiwan
Semiconductor Manufacturing Co și sunt cele mai bune de pe pia ța smartphone -urilor. La un
moment dat au apărut niște zvonuri cum că Apple ar vrea să apeleze la Samsung, principalul
competitor, pentru a -i produce cip -uri. Deocamdată nu s -a întâmplat acest lucru, însă Samsung
furnizează alte componente pentru produsele Apple.
În lista de furnizori ai companiei americane mai putem regăsi nume mari ca Google,
Intel, Qualcomm ori Sumitomo Chemicals.

1.4 Concurența

1.4.1 . Concurența cu Google și al său „Android”

Concurența Apple -Google este una aparte.Ea nu se referă la producția hardware ci la
cea software.Mai pe românește, cei doi concurează în domeniul sistemelor de operare : iOS de
la Apple versus Android de la Google.Între cele două există mai multe deosebiri decât
asemănări iar una ar fi accea că iOS este i mplentat doar pe smartphone -urile Apple, în timp ce
Android este implementat pe majoritatea smartphone -urilor.
Google Inc. este o companie de tehnologie multinațională americană specializată în
servicii și produse de Internet. Acestea includ tehnologii online de publicitate, produse
software și bineînțeles, arhi -cunoscutul motor de căutare pe internet. Compania a fost fondată
de Larry Page și Sergey Brin în timp ce erau studenți la Universitatea Stanford. Cei doi dețin
împreună aproximativ 14 procente di n acțiuni însă controlează 56 % din drepturile de vot.
Încorporarea Google ca o companie privată a avut loc pe 4 septembrie, 1998.9
Sistemul de operare Android est e dezvoltat continuu de Google ș i OHA. Istoria
versiunilor Android a început cu lansarea And roid Alpha în Noiembrie 2007. Prima versiune
comercială, Android 1.0, a fost lansată în septembrie 2008. De cealaltă parte, iOS a apărut

9 http://www.google.com/intl/en/about/company/ accesat pe 12.02. 2015 .

9
deodată cu primul iPhone, în iunie 2007. La început, sistemul de operare de pe iPhone se
numea OS X , împrumutând din numele părintelui mai mare de pe MAC. Numele acestuia a
fost schimbat în iOS ( iPhone operating system) pe data de 7 iunie 2010, prima lansare oficială
cu acest nume fiind cea a iOS 4. Cei de la Google obișnuiesc să -și numească versiunile de
Android în mod alfabetic după diverse deserturi , astfel “Cupcake” ( brioșă), “Donut”
(gogoa șă), “Gingerbread” ( turtă dulce), “Jelly Bean” (drajeuri) sau “Lollipop”(acadea)
reprezint ă câteva dintre acestea. Cea mai recentă actualizare Android poartă numele de cod
“Marshmal low” (bezea) fiind lansat ă în luna Octombrie, 2015.
Android vine cu toate elementele Google pre -instalate și anume : Gmail( e-mailul
celor de la Googl e), hărțile Google, browser -ul w eb Google Chrome sau magazinul de
aplicații online Google Play. De asemenea și iOS vine cu propriile sale elemente : magazinul
de aplicații online AppStore, browser -ul Safari, iTunes Store (magazinul de muzică) ori
propria aplicație de hărți și vreme.
Cum spuneam undeva mai sus, majoritatea smartphone -urilor de pe piață
funcționează cu sistemul de operare Android. Deci, un prim avantaj ar fi diversitatea , faptul că
putem să alegem dintre zeci de modele cu Android. Un alt avantaj al acestora îl reprezintă
prețul mai mic pe care îl au în comparație cu un iPhone, însă iOS o feră mai multă siguranță și
stabilitate. Totodată, iOS oferă o mai bună experiență de utilizare fiind mult mai fluent și cu
foarte puține erori. Acest lucru se datorează faptului că este mult mai ușor să optimizezi un
sistem de operare care rulează doar p e câteva dispozitive , față de unul care rulează pe sute de
telefoane.
Veniturile celor doi dezvoltatori rep rezintă cel mai mare dezavantaj pe care îl are
Android în comparație cu iOS. Dezvoltatorii de aplicații acordă o importanță mai mare iOS –
ului pentru că acolo au șanse mai mari de a câștiga bani de pe urma acestora.Cu alte cuvinte,
utilizatorii de iOS cumpără aplicații mai des decât utilizatorii de Android. Totodată, aplicațiile
sunt lansate pe iOS înainte de Android fiind și mult mai bine optimizate.
Așadar, cele două sisteme de operare prezintă atât avantaje cât și dezavantaje,
rămânând la alegerea utilizatorilor pe care dintre cele două îl preferă.

1.4.2 . Apple vs. Samsung

Cel mai mare competitor de pe piața smartphone -urilor pentru Apple , îl reprezintă
Samsung. Android este sistemul de operare implementat pe telefoanele inteligente de la
Samsung, însă sud -coreenii îi aplică o interfață proprie numită “TouchWizz”.
Samsung Electronics Co. este o companie multinațională de electronice cu sed iul în
Suwon, Coreea de Sud . Aceasta este a doua cea mai mare companie de tehnologia informației
după venituri . Samsung Electronics are f abrici de asamblare și rețelele de magazine în
apriximativ 80 de țări, având în jur de 370.000 de oameni angajați. Din anul 2012, CEO este
Kwon Oh -Hyun. Samsung a fost mult timp un important produ cător de componente
electronice cum ar fi : baterii lithium -ion, cip-uri, memorii flash și hard -diskuri pentru clienți
ca Apple, Sony, HTC și Nokia. În ultimii ani compania s -a reprofilat pe electronice de
consum, fiind unul dintre cei mai mari producător i de telefoane mobile din lume.10

10http://www.samsung.com/us/aboutsamsung/investor_relations/corporate_governance/articles
ofincorporation/ accesat pe 13.1 2.2015.

10
Cele mai populare smartphone -uri pentru Samsung , sunt cele din gama “Galaxy”.
De asemenea , Samsung este prima companie care a introdus pe pi ață conceptul de “Phablet” (
un smartph one de dimensiuni ceva mai mari), prin Galaxy Note. În 2014 , pe lângă obișnuitul
lor dispozitiv, cei de la Apple au lansat primul lor phablet, iPhone 6 Plus. Spre deosebire de
Apple, care lansa până în 2014 un singur dispozitiv, cei de la Samsung au o gamă mult mai
variată de smartphon e-uri orientându -se și pe piața smartphone -urilor pentru venituri mici sau
medii. Acesta este un plus pent ru sud -coreeni deoarece nu toată lumea își permite un iPhone.
Dacă primul iPhone a apărut în 2007, primul smartphone Samsung Galaxy S1 a fost
lansat abia peste 3 ani, în 2010. Anul acesta, compania sud -coreeană a scos al șaptelea
dispozitiv din seria Galaxy, mai precis Galaxy S7. Ceva mai târziu în acest an, în septembrie,
o să apară și iPhone 7.
Acum câțiva ani, Apple a dat în judecată Samsung, acuzându -i că au copiat ilegal
anumite caracteristici ale iPhone -ului și cerând despăgubiri de aproximativ 2.5 miliarde de
dolari. Apple a câștigat procesul intentat dar instanța a respins o p arte dintre pretențiile
financiare formulate de către Apple, americanii urmând să primească decât 1 miliard de dolari.
De-a lungul anilor, smartphone -urile din seria Galaxy au reprezentat principalul
competitor pentru iPhone . Dacă la început acestea nu se atingeau de performanțele iPhone –
ului,cu timpul s -au apropiat, dar nu atât de mult încat să și depășească performanțele acestuia.
Față de Apple care furnizează componentele principale ale iPhone -ului, cei de la Samsung
implementează pe d ispozitive proprii le procesoare. Totuși, procesoarele celor de la Apple sunt
mult mai bune și performante oferind cifre mult mai bune în benchmark -uri.Pozele și filmările
ies oarecum la fel pe ambele dispozitiv e, însă avantajul cel mai mare al iPhone -urilor este
sistemul iOS, mult mai stabil și fluent decât Android.
Cred că cei de la Samsung au știut că e ste foarte greu să ajungă la nivelul celor de la
Apple, mai exact să producă un smartphone de calibrul iPhone -ului și de aceea au preferat să
se adreseze fiecărei clase de venituri. Acesta este plusul cel mai mare pentru Samsung, mai
ales în țările sărace sau în plin proces de dezvoltare.

1.5 Evolutia pr incipalilor indicatori economico –financiari ai firmei Apple

Tabelul 1.1
Principalii indicatori economico –financiari Apple în perioada 2013 -2015
An curent Cifră de afaceri Profit
2013 170,900,000,000 $ 35,000,000,000 $
2014 182,200,000,000 $ 38,500,000,000 $
2015 233,715,000,000 $ 53,394,000,000 $
www.apple.com

11

Figura 1.1 Evoluția cifrei de afaceri și a profitului firmei Apple în perioada
2013 -2015

Apple a anunțat la sfârșitul lui octombrie cifrele pe anul fiscal 2015. Compania a
avut o cifră de afaceri de 233.715 miliarde de dolari,un record pentru firmă, respectiv un
profit de 53.394 miliarde de dolari.
Față de anul anterior, compania a înregistrat o creștere semnificativ ă, acest lucru
datorându -se în principal lui iPhone 6 și iPhone 6 Plus. Venitul Apple pe 2014 era de 182.2
miliarde de dolari iar profitul de 38.5 miliarde de dolari. Pe anul fiscal 2013, americanii de la
Apple au avut un profit de 35 de miliarde de dolari și o cifră de afaceri de 170.9 miliarde de
dolari.
După cum putem observa și pe Figura 1.1, Apple se află pe o pantă ascendentă, în
anul 2016 așteaptăndu -se la cifre mult mai bune.

2013 2014 2015Profit
Cifră de afaceri

12
Capitol 2

2.1 Noțiuni de introducere

Ideea de bază a conceptul modern de marketing este aceea că orice activitate
economic ă necesit ă să fie îndreptată în di recția satisfacerii nevoilor consumatorilor, cu un
maxim de eficien ță. Fiecare întreprindere, care încorporează marketingul în organizarea sa
internă , trebuie să pună în centrul preocupărilor percepția și anticiparea cerințelor pieței,
pentru ajustarea activităților sale, obiectivul fiind satisfacerea cerințelor actuale și de
perspectivă ale consumatorilor , prin crearea , promovarea și repartizarea eficace și rațională
către aceștia a bunurilor și serviciilor de care au nevoie .
Tendința către cerințele pieței, respectiv către nevoile consumatorilor, necesită, ca
punct de plecare și de referință, înțelegerea pe deplin a acestor cerințe, urm ărirea sistematică și
chiar anticiparea lor pe baze ștințifice, prin proiectarea și punerea în practică a unui
instru mentar de investigare adecvat, făcut și perfecționat de teoria și practica de specialitate.
Astfel , pentru priceperea mecanismelor complex e de modificare a nevoilor în cerere de
mărfuri și servicii, un rol important în teoria și practica marketingului îl a re studierea și
modelarea comportamentului consumatorului.
Comportamentul consum atorului reprezintă un element component al
comportamentului economic al indivizilor, care, la rândul său, este o formă de manifestare a
comportamentului uman, în general. Datorită acestor interferențe și determinări, specialiștii au
definit comportamentul consumatorului în mai multe moduri, fiecar e dintre ei având puncte de
vedere diferite. Deocamdată, niciuna dintre definiții nu se bucură de o accepțiune universală.11
În sens restrâns, com portamentul consumatorului înfățișează conduita oamenilor în
situația consumului și / sau cumpărării de bunuri materiale și servicii. Această abordare a fost
caracteristică marketingului clasic , perioada în care marketingul punea în prim -plan piața
bunurilor și a serviciilor. O dată cu evoluția teoriei și practic ii de specialitate, s -a ajuns la ceea
ce speci aliștii numesc marketing modern, care extinde considerabil sfera și aplicabilitatea
activităților de marketing.
Așadar, în sens larg, comportamentul consumatorului în marketingul modern
înglobează întreaga conduită a consumatorului final de bunuri materiale și n emateriale. O
astfel de abordare, atât de amplă, se află în acord total cu semnificația fundamentală a
conceptului de marketing.
Primele studii referitoare la comportamentul consumatorului au apărut la mijlocul
anilor ’60 ai secolului XX. P ână atunci, analiza comportamentului consumatorului a fost
considerată un domeniu aplicativ al psihologiei. Un important stimulent internațional a
dobândit cercetarea comportamentului consumatorului prin activitatatea depusă de Association
for Consumer Research , care întrunea , în anul 1989, peste 1.100 de membrii și care
organizează anual un congres de rezonanță mondială.12
Cea mai amplă definiție privind comportamentul consumatorului spune că acesta
reprezintă totalitat ea actelor decizionale săvârșite la nivel individ ual sau de grup, legate direct

11Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI . Ed. a 2 -a,
rev. București. Uranus,2004.
12Myers, J.H., Reynolds, W.H ., CONSUMER BEHAVIOR AND MARKETING
MANAGEMENT , Ed. Houghton Mifflin, Boston, 1967

13
de obținerea și folosirea de bunuri și servicii, în vederea satisfacerii nevoilor prezente și
viitoare , cuprinzând procesele decizionale care există și determină aceste acte.

2.2 Motive pentru a studia comportamentul consumatorului

Cel mai important motiv pentru studierea comportamentului consumatorului este
rolul pe care acesta îl joacă în viețile noastre. Ne petrecem mult timp în magazine și market –
uri, discutăm cu prietenii despre produse și servicii și obținem foarte multe informații de la
televizor.
Deciziile consumatorilor sunt influențate de comportamentul lor. Prin urmare,
comportamentul consumatorului este declarat a fi o disciplină aplicată. Acest fapt conduce la
două perspective: perspectiva microeconomi că și perspectiva societății.
Perspectiva microeconomică implică înțelegerea consumatorului, cu scopul de a
ajuta firma sau organizația sa -și atingă obiecivele. Toți managerii din diferite departamente
sunt dornici să înțeleagă cosumatorul. Aceștia pot fi manageri de publicitate, designeri de
produse, manageri de marketin g și vânzări , și asa mai departe.
Perspectiva societății este la nivel macroeconomic. De -a lungul timpului,
consumatorii au influențat în mod colectiv condițiile economice și sociale din cadrul unei
societăți.
Management -ul este cel mai tânăr dintre științe și printre cele mai vechi dintre arte
iar comportamentul consumatorului în management reprezintă o disciplină nou aparută.
Diferiți oameni de știință și academicieni s -au concentrat pe ea ceva mai târziu. Necesitatea
studierii comportamentului consumatorului a fost recunoscut de specialiști în anii ’50 ai
secolului XX.13
Marketingul începe cu nevoile clientului și se termină cu satisfacția acestuia.Când
totul se învârte în jurul client ului, atunci studiul comportamentului consumatorului devine o
necesitate.Acesta începe cu achiziționarea de bunuri, care pot fi cumpărate individual sau în
grupuri . Produsele pot fi cumpărate în condiții de stres, pentru a satisface o nevoie imediată,
pentru confort și lux, în cantități mici sau en -gros.
Toți suntem consumatori. Noi consumăm bunuri de zi cu zi, cumpărănd aceste
produse în funcție de nevoile și preferințele personale, respectiv în funție de puterea de
cumpărare a fiecăruia. Acestea pot fi mărfuri consumabile, bunuri de folosință îndelungată,
bunuri de specialitate sau produse industriale.Ideea de consumator nu poate fi percepută decât
privindu -l în conexiune cu semenii săi, ceea ce scoate în evidență natura socială a acestei
categorii.
Pentru a înțelege plăcerile și neplăcerile consumatorului sunt efectuate ample studii
de cercetare. Acestea încearcă să afle :
 Ce g ândește consumatorul despre produsele companiei și despre cele ale
concurenților?
 Cum poate fi îmbunătățit produsul în opinia lor ?
 Cum utilizează clienții produsul ?

13 Matin Khan. CONSUMER BEHAVIOUR AND ADVERTISING MANAGEMENT. NEW
AGE INTERNATIONAL (P) LIMITED, PUBLISHERS 4835/24, Ansari Road, Daryaganj,
New Delhi – 110002 , pp 5 -6

14
 Care este atitudinea clientului față de produs și publicitatea acestuia ?
 Care este rolul clientului în familia sa ?

Comportamentul consumatorului este un process complex, dinamic și
multidimensional, iar toate deciziile legate de marketing se bazează pe ipoteze privind
comportamentul consumatorului.

2.3 Factori interni care influențează comportamentul consumatorului

Printre cei mai importanți factori regăsim: motivația – motivele de cump ărare sau
necumpărare a produselor și serviciilor ; implicarea consumatorilor ; preferin țele
consumatorilor ; inten țiile de cumpărare ; deprinderile de cumpărare ; obiceiurile de consum.

2.3.1. Motivația – motivele de cumpărare sau necumpărare

Într-o societate, di verși consumatori manifestă un comportament diferit de consum
deoarece aceștia sunt unici și au seturi unice de nevoi. Motivația reprezintă acea forță
interioară care activează anumite nevoi și prevede direcția comportamentului în vederea
îndeplinirii aces tor nevoi.

Figura 2.1 Piramida nevoilor lui Maslow

Dacă vorbim despre motivație, nu ne putem permite să uităm ierarhia nevoilor lui
Maslow care ne arată nevoile primare și secundare.
În primul rând sunt satisfăcute nevoile fiziologice de foame, sete, adăpost, apoi
nevoile legate de siguranță. Abia după ce au fost satisfăcute nevoile fiziologice și de securitate
urmează dorințele psihologice de a fi acceptat în societate, statutul, stima etc. Oamenii adoptă
diferite metode pentru a -și îndeplini nevoile personale. Nevoia de transport poate fi îndeplinită

15
cu mașina, autobuzu l, trenul sau avionul , oamenii alegând diferite moduri de transport datorită
nivelului de implicare în activități diferite.14
Totalitatea imbolduril or organizate într -un sistem de impulsuri și stări tensionale de
natură să justifice cumpărarea sau respingerea unui anumit bun sau serviciu, poartă numele de
motive de cumpărare sau necumpărare .
Cercetarea motivelor de cumpărare sau necumpărare are la di spoziție un
instrumentar bogat. Sondajele de opinie pe ba ză de chestionar scris, utilizate în această
situație, se individualizează prin folosirea , alături de întrebările închise ( precodificate) și a
unui număr aproximativ important de întrebări deschise (care lasă libertate deplină
respondenților să -și formulize opinia).

2.3.2. Implicarea consumatorilor

Implicarea se refer ă la relevanța personală sau importanța unui produs sau a unui
serviciu, pe care un consumator o percepe într -o anumită situație dată. În funcție de valoarea și
interesul personal, un consumator poate avea o implicare mare sau mică. Pentru un jucător de
tenis profesionist, alegerea unei rachete de tenis este făcută cu mare grijă. El observă
greutatea, dimensiunea, tensiunea racordajului etc, racheta fiind cel mai important instrument
profesional pentru el.
În mod similar, un fotograf profesional trebuie să cumpere un aparat de fot ografiat
cu specificațiile pe care acesta le dorește .
Pentru o altă persoană, folosirea unei rachete de tenis poate fi doar un mijloc de
divertisment sau, în cazul unei camere, înregistrarea diferitelor evenimente cu un aparat de
fotografiat, care este convenabil și la îndemână.

2.3.3 . Preferințele consumatorilor

Preferințele consumatorului simbolizează o motivație pozitivă, redată prin
compatibilitatea afectivă vizavi de un serviciu, produs sau formă de comercializare. Aceasta
nu se refer ă la o funcție internă a org anismului uman, ci este vorba de o calitate a produselor
prin care se satisfac trebuințele, calitatea dobândită în cadrul legăturii dintre om și mărfurile
ce-i satisfac necesitățile.15
Declanșarea preferințelor poate fi cauzată de:
 Caracteristicile ce privesc substan ța materială a unui bun material (m ărime, grafică,
gust, formă, culoare, consistență, ambalaj etc.) ;
 Elementele referitoare la brand, nume, respectiv instrucțiuni de folosință ce însoțesc
produsul ;
 Statutul pe care -l confer ă celui ce deține sau utilizează produsul respectiv.
Studierea atât a motivelor de cumpărare cât și a preferințelor poate recurge la metoda
observării. Asigurând o imagine motivațională autentică, observarea oferă un caracter obiectiv

14 Edward L. Grubb, Harrison L. Grathwohl. JOURNAL OF MARKETING . Vol. 31, No. 4,
Part 1 (Oct., 1967), pp. 22 -27
15 Zörgö, B., MOTIVAȚIA ÎN PSIHOLOGIA GENERALĂ , Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1976

16
investiga ției și se conturează, dese ori, în cea mai ieftină și exactă modalitate de cule gere a
datelor comportamentale.

2.3.4 . Intențiile de cumpărare

Intențiil e de cumpărare sunt estimări probabilistice ale comportamentului de
perspectivă . Intenția repr ezintă o dezvolta re a motivației, constituindu -se sub forma unei
tendințe.Cunoașterea ei este de o importanță aparte în situația pregătirii lansării pe pi ață a unor
produse noi,în special în cazul celor de cerere rară, fermă și cu valoare ridicată.16
Determinarea intențiilor de cumpărare ridică două prob leme metodologice esențiale ;
o Asigurarea reprezentativit ății informațiilor privitoare la intențiile de cumpărare ;
o Garantarea statistic ă a rezultatelor investigației.

2.3.5 . Deprinderile de cumpărare

Deprinderi le de cumpărare reprezintă aspecte de manifestare a comportamentului
consumatorului de achiziționare a bunurilor și serviciilor care au căpătat character de
repetabilitate. Acestea reprezintă rodul unei experiențe anterioare a consumatorului, realizată
pe parcursul unui process de învățare .
Deprinderile de cumpărare se pot organiza pe trei direcții principale:
 Deprinderi temporal, cuprinz ând eșalonarea cumpărărilor pe perioade de timp mai
lungi , pe zile în cursul unei săptămâni , pe ore în cursul unei zile ;
 Deprinderi spațiale, respectiv distanța medie parcursă de cumpărători pentru
achiziționarea diferitelor m ărfuri, tipurile de magazine de unde preferă să-și
achiziționeze produsele ;
 Deprinderi modale, care cuprind aspectele de vânzare preferate de c onsumator i,
fidelitatea vizavi de un an umit brand sau formă de prezentare a unui produs, cantitățile
achiziționate, caracterul cert sau spontan al cererii etc.

2.3.6. Obiceiurile de consum

Obiceiurile de consum sunt procedee ce au dobândit constanță în privința anumitor
măfuri sau servicii. Ele sunt strâns legate de deprinderile de cumpărare, însă în urma unor
studii de specialitate s -a constatat ca obiceiurile de consum au o consecvență mai mare în timp
și un grad de repetabilitate mai mare decâ t deprinderile de cumpărare.
Exemple :
 servire a cafelei dimineața într -o anumită cafenea;
 servirea prânzului într -un anumit restaurant ;
 mersul la cumpărături î ntr-un anumit magazin.
Toate acestea reprezintă obiceiuri de consum.

16 Neagu, V., Ștefănescu, V., Teodorescu, N., MODELE ALE INVESTIGĂRII
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI, Ed. OIDCI, București, 1984

17
2.4 Factori externi care influențează comportamentul consumatorului

Sursa : Kotler, 1999, p. 336.

Fig. 2.2 Clasificarea factorilor care influențează comportamentul consumatorului

2.4.1 Factori social -culturali

Factorul cultural po ate fi definit ca un ansamblu de cunoaștere, credință, tradiții,
obiceiuri , artă, legi morale sau a oricare alte deprinderi , dobândite de oameni ca membri ai
societății. Lucrurile pe care le cumpărăm sunt influențate de cultura noastră și de ceea ce se
întâmplă în jurul nostru.
Cultura este esențială atunci când vine vorba de înțelegerea nevoilor și
comportamentului unui individ. De -a lungul existenței sale, un individ va fi influențat de
familia lui, prietenii săi, de mediu lui cultural și social etc.
Pentru producători este necesar să înțeleagă și să ia în considerare factor ii culturali ai
fiecărei piețe sau situații, cu scopul de adapta produsul lor și strategia de marketing, deoarece
acestea vor juca un rol important în percepția, obiceiurile, comportamentul ori așteptările
consumatorilor.
McDonald ’s reprezintă un exemplu strălucit de adaptare la specificul fiecărei culturi
și piețe. Conștienți de importanta de a avea în ofertă produse specifice care să satisfacă nevoile
și gusturile consumatorilor din diferite culturi, gigantul american de fast -food are următoarele
produse : un “McBaguette” în Franța (cu baghetă franțuzească și muștar Dijon), un
“McChicken Maharaja ” și un sandwich cu pui grill “Masala” în India (cu condimente indiene)
precum și “Gurakoro” ( cu macaroane gratinate și crochete) în Japonia.

18
Un alt exemplu ar fi acela al cărnii de porc. Oamenii din țările arabe nu suportă de
nicio culoare carnea de porc, care este interzisă în religia lor. La polul opus se află chiar
poporul român, care este un mare consumator de carne de porc.
Accentul diferit este dat de culturi diferite pentru cumpărarea, utilizarea și eliminarea
produselor.
Oamenii din sudul Indiei au un anumit stil al consumului de alimente, îmbrăcăminte,
economii etc. Stilul lor diferă de al celor din nordul Indiei. Diferitele culturi și obiceiuri sunt
predominante în diferite părți ale lumii.
Japonezii au o cultură difer ită de cea din Statele Unite ale Americii sau Europa, la fel
cum si țările arabe au obiceiuri și tradiții diferite de cele din China sau America de Sud. De
exemplu, în Occident este comun să inviți prietenii sau colegii acasă pentru a servi o băutură
sau c ina. În Japonia, dimpotrivă, nu se practică acest obicei, fiind preferabil să se facă aceste
lucruri la un bar sau restaurant.
.În cadrul unei culturi , există mai multe grupuri sau segmente de oameni cu
obiceiuri, comportament și tradiții distincte. Prod usele sunt proiectate pentru a se potrivi unui
grup țintă de clienți, care au medii culturale similare și sunt omogeni în multe aspecte.
O mare importanță în activitățile marketingului o constituie ,de asemenea, influența
subculturii, care este un grup cul tural diferit, realizat pe criterii geografice, de vârstă, etnice,
religioase.
„În general, se disting patru grupe de subculturi care îl definesc pe individ și îi
influențează comportamentul de consum :17
 grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice
specifice;
 grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii;
 grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte;
 grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor spații teritoriale. ”
Tendințele culturale sunt definite ca fiind tendințele urmate pe scară largă de către
oameni și care sunt amplificate de simpla popularitate a acestora. Cu cât mai multe persoane
urmează o tendință, cu atât m ai mulți vor dori să -i urmeze.
De exemplu, Facebook a devenit o tendință culturală globală. Rețeaua de socializare
a crescut pe scară largă până la punctual de a deveni un “must have”18, mai ales în rândul
tinerilor. Este la fel ca și creșterea pieței smar tphone -urilor. Telefoanele mobile , cum ar fi
iPhone sau Samsung Galaxy au devenit o tendință culturală la nivel mondial conducând mulți
consumatori să -și cumpere unul. Chiar dacă ei nu au mai simțit nevoia aceasta înainte.
Pentru un brand nu este ușor să creeze o nouă tendință cultural de la zero. Apple a
făcut -o cu iPhone și iPad, însă ei sunt o excepție.
Prin urmare, cultura joacă un rol foarte important în comportamentul
consumatorului.

17 Solomon, M., Bamossy, G., CONSUMER BEHAVIOR. Pearson Education Limited 2006 ,
England, p. 340
18 Must have reprezintă ceva ce trebuie neapărat să ai.

19
2.4.2. Factori demografici

În categoria factorilor demografici sunt cuprinse o mare diversitate de variabile care
exercită o influență evidentă asupra formării și manifestării comportamentului consumatorului,
demonstrându -se acest lucru teoretic și e xperimental.
Este vorba de caracteristici aso ciate consumatorilor, priviți fie ca persoan e fizice, fie
la stadiul familiilor/ gospodăriilor lor. Prin urmare , teoria și practica de specialitate a stabilit
luarea în considerare a unor variabile precum :

 În stadiu individual:
 Distribuția după sex a consumatorilor;
 Intervalul de vârstă ;
 Nivelul de instruire ;
 Ocupa ția;
 Statutul matrimonial;
 Poziția la munc ă;
 Domiciliu (urban / rural);
 Dimensiunea / categoria de domiciliu ;
 Regiunea geografi că / istorică de domiciliu etc.

 În ierarhia familiei / gospodăriei:
 Ocupa ția capului de gospodărie ;
 Poziția la munc ă al capului de gospodărie ;
 Dimensiunea gospodăriei ;
 Organizarea gospod ăriei după sex și interval de vârstă ;
 Domiciliu ( urban / rural);
 Dimensiunea / categoria localității de domiciliu ;
 Regiunea geografic ă / istorică de domiciliu etc.

Fiecar e dintre aceste variabile este înfățișată de o manieră strictă, astfel încât
studierea comportamentului consumatorului să ofere rezultate pragmatice. În general, astfel de
variabile demografice sunt socotite variabile independente în cercetările comportamentale.
Variabilele dependente, adică cele care prezintă sau explică procesele distinct e ale
comportamentului consumatorului, sunt prelucrate și interpretate în fun cție de cele
independente.19

19 Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI . Ed. a 2 –
a, rev. București. Uranus,2004.

20

2.4.3 Factori economici

Factorii economici acționează pe orice piață și în conexiune cu orice categorii de
consumatori. Din aria acestor influențe fac parte atât variabile care țin de consumator însuși,
cât și variabile asociate unor niveluri mai mari a variabilelor economice.
În acest sens, în studierea comportamentului consumatorului specialiștii consideră
factori econo mici următorii :
 Venitul personal al consumatorilor (considerat, de regul ă, ca medie lunară, în țara
noastră) ;
 Venitul total realizat de to ți membrii gospodăriei / familiei (considerat, de regulă, ca
medie lunară, în țara noastră) ;
 Venitul personal arbitrar (considerat ca medie lunar ă, respectiv suma pe care un
consumator o poate cheltui exclusiv pentru sine, în afara oricăror altor cheltuieli la
nivelul gospodăriei, și neluând în considerare cheltuielile pentru hrană, adăpost,
obiecte sau servicii de uz per sonal etc.) ;
 Prețurile produselor / serviciilor ;
 Salariul minim / mediu realizat la nivelul economiei na ționale, sau la nivelul unor
segmente de populație ( de exemplu, muncitorii din transporturi) ;
 Veniturile popula ției și structura acestora pe surse de p roveniență ;
 Cheltuielile popula ției și organizarea acestora pe destinații (de exemplu pentru
cumpărarea de mărfuri alimentare sau nealimentare) ;
 Produsul intern b rut / net, considerat ca medie anual ă / locuitor ;
 Nivelul de echipare a populației cu diferite mărfuri de uz îndelungat ;
 Gradul / valoarea autoconsumului unor produse sau servicii ;
 Rata inflației ;
 Indicii pre țurilor ;

21

1.1.1 . Obiectivul cercetării

Principalul obiectiv al cercetării îl reprezintă cunoașterea comportamentului
consumatorilor de produse IT, în special consumatorii de t elefoane mobile de tip smartphone,
care sunt factorii care influențează decizia de cumpărare a acestora, respectiv preferințele
consumatorilor în materie de brand. Accentul este pus pe comportament ul consumatorilor de
produse IT marca Apple, câteva dintre întrebări vizând calitatea și raportul calitate -preț al
acestora.
1.1.2 . Ipotezele cercetării

Principalele ipoteze ale cercetării sunt:
-Toate persoanele intervievate folosesc smartphone -uri pentru că sunt u șor de utilizat ;
-Calitatea și prețul sunt cele mai importante atunci când vine vorba de cumpărat un
smartphone ;
-Cele mai multe persoane intervievate , consideră că produsele marca APPLE au cel mai mare
prestigiu de pe piață .
-Aproximativ 70 % dintre persoane prefer ă produsele Apple și sunt de părere că acestea au o
calitate superioară celorlalte ;
-Sistemele hardware și software stabile, respectiv design -ul premium, influențează decizia de
cumpărare a unui produs marca Apple pentru aproximativ 50 % dintre cei intervievați;
1.1.3 . Variabilele cercet ării

Variabilele cercetării sunt reprezentate de :
I.Gradul de tehnologie și inovație al smartphone -urilor ;
II.Venitul alocat de persoane pentru cumpărarea unui smartphone ;
III.Gradul de prestigiu oferit de produsele A pple;
IV.Gradul de atractivitate oferit de smartphone -urile Apple;

1.1.4 . Colectivitatea cercetată

Comunitatea intervievată este reprezentată de un număr de 80 de persoane cu
domiciliul în județul Mehedinți care utilizează telefoane de tip smartphone. Intervalul de
vârstă este cuprins între 18 – 44 ani.
Având în vedere ocupațiile persoanelor chestiona te majoritatea sunt studenți, o parte
angajați dar și 5 antreprenori, respectiv o persoană fără ocupație. De asemenea, aș vrea să
precizez faptul că o parte dintre persoanele chestionate, au atât calitatea de student cât și de
angajat, în același timp.

22
1.1.5. Metoda de cercetare

Studiul de caz realizat constă într -un sondaj, o metodă de cercetare statistică
desfășurată prin intermediul unui che stionar online.Am ales să recurg la o i nterfață bazată pe
Web pentru că astfel, realizarea sondajului a devenit o operație mult mai simplă. Alte motive
pentru care s -a
apelat la acest tip de chestionar sunt reprezentate de comoditatea pentru respondenți,
anonimitatea acestora dar și de viteza mare de obținere a informațiilor.
Perioada de timp în care a avut loc colectarea de informații a fost 25.01.2016 –
01.02.2016 și a fost încheiată cu un număr de 80 de persoane.

1.1.6. Centralizarea rezultatelor chestionarului și interpretarea acestora

Chestionarul propus studiului de piață este format din 13 întrebări cu o variantă de
răspuns, cu mai multe variante de răspuns dar și cu răspunsuri închise .
Vă rog să completați acest chestionar. Așa veți ajuta la realizarea unui studiu
referitor la comportamentul consumatorului la achiziționarea unui sm artphone. Chestionarul
este anonim, iar completarea acestuia durează aproximativ 3 minute. Vă mulțumesc pentru
cooperare și timpul acordat!

1.Vârsta

Figura 2.1 Categoria de vârstă

Intervalul de vârstă pentru persoanele chestionate este cuprins între 18 – 46 ani.

0102030405060
18-25 ani 25-35 ani 35-46 ani

23
2.Care este ocupația dumneavoastră ?

Figura 2.2 Răspuns urile primite la întrebarea nr.2 din chestionar

Având în vedere ocupațiile persoanelor chestionate majoritatea sunt studenți, o parte
angajați dar și 5 antreprenori, respectiv o persoană fără ocupație. De asemenea,aș vrea să
precizez faptul că o parte dintre persoanele chestionate, au atât calitatea de student cât și de
angajat, în același timp.
3.Domic iliu:

Figura 2.3 Domiciliul responden ților

Doar 6 persoane dintre cele chestionate au domiciliu în mediul rural, celelalte 74
făcând parte din mediul urban.

24
4.Ce produse IT dețineți ?

Figura 2.4 Răspunsurile privind produsele IT deținute de consumatori

Centralizarea ș i prelucrarea răsp unsurilor la întrebarea numărul 4 arată faptul că
smartphone -ul este foarte i mportant pentru toate persoanele intervievate, absolut toți
respondenții deținând un smartphone, ceea ce arată dependența populației de telefonul mobil.
De asemenea, 56 dețin un laptop , 24 încă au rămas la vechiul PC , acelasi numar de
consumatori deținând o tabletă.
Doresc să menționez faptul că o persoan ă poate deține în același timp un laptop,un
smartphone, o tabletă și un PC.
Din centralizarea rezultatelor se confirmă prima ipoteză conform căreia toate
persoanele intervievate folosesc smartphone, pentru că acestea sunt mai u șor de utilizat decât
celelalte produse IT.De asemenea, cu un smartphone poți face aceleași lucruri ca și cu un
laptop sau PC, fiind și de dimensiuni mult mai mici.

5.Vă rog să indica ți cât de importanți s unt următorii factori în luarea deciziei de achiziționare
a unui smartph one:
Figura 2.5 Importanța factorilor în achiziționarea unui smartphone

25
În cadrul acestei întrebări, respondenților li s -a cerut să realizeze un clasament prin
care să identifice cȃt de importanți sunt acești factori atunci când se decid să achiziționeze un
smartphone, pe primul loc fiind calitatea ,adică pentru 72 de respondenți acesta este factorul
de decizie cel mai important. Toți ne dorim în primul și primul rând, o calitate ridicată a
produselor pe care le achiziționăm, dar uneori calitatea costă mai mult. Astfel pe locul doi se
situează prețul, aproximativ 50 dintre cei chestionați ținând cont de acesta. Brand -ul este
important pentru aproximativ 30 , în timp ce publicitatea nu îi influențează mai deloc pe
respondenți, pentru circa mai mult de jumătate fiind neimporta ntă. Patruzeci dintre cei
intervievați au precizat că acordă importanță recomandărilor apropiaților. Această întreba re
confirmă ipoteza a 2 -a, calitatea și prețul fiind cele mai importa nte, atunci când vine vorba de
achiziționat un smartphone.
6.Ce venit sunteți dispus să alocați pentru achiziționarea unui smartphone :

Figura 2.6 Venitul alocat de consumatori în procente

Cei mai mul ți dintre respondenți, 30 (37,5 %), sunt dispuși să aloce peste 2000 de lei
pentru a cumpăra un smartphone. Categoria a doua vizează un venit cuprins între 1000 -2000
de lei, pentru acesta optând 28 dintre persoanele chestionate. Aproximativ 23 % dintre
respondenți aleg să cheltuie între 500 -1000 RON, în timp ce 3 persoane au ales să aloce un
venit sub 450 RON.

26
7.Atunci când doriți să achiziționați un smartphone, cât de importante vor fi următoarele
caracteristici :

Figura 2.7 Importanța caracteristicilor

În cadrul acestei întrebări, respondenților li s -a cerut să realizeze un clasament prin
care să identifice cȃt de importante sunt următoarele caracteristici, atunci când își doresc să
achiziționeze un smartphone.Este vorba de: design, camer ă foto(principală dar și secundară),
procesor & memorie RAM, spațiu de stocare, respectiv sistemul de operare.
Așadar, atunci când doresc să achiziționeze un smartphone consumatorii pun pe
primul loc design -ul, camera foto principală( de pe spate) , respectiv procesorul & memoria .
Acestea sunt urmate de sistemul de operare , spațiul de sto care . Cea mai puțin semni ficativă
caracteristică pentru consumatori este camera foto frontală , aceasta f iind importanta pentru
aproximativ jumătate dintre ei.

8.De unde pr eferați să cumpărați produse IT ?

Figura 2.8 Preferințele consumatorilor în legătură cu magazinele

27
Cei mai mulți dintre consumatori, 65%, preferă să cumpere produse IT atât din
magazinele clasice cât și din magazinele online.

9. Ce sistem de operare utilizați ?

Figura 2.9 Centralizarea răspunsurilor privind sistemul de operare

Patruzeci și șase (46) dintre respondenți, utilizează sistemul de operare iOS de la
Apple, în timp ce pe locul secu nd se află Android de la Google cu 37. Pe locul al treilea avem
Windows de la Microsoft cu 17 utilizatori .

10.Ce marcă de smartphone se bucură de un prestigiu rid icat pe piață ?

Figura 2.10 Răspunsurile privind prestigiul mărcilor de smartphone -uri

Având în vedere rezultatele acestei întrebări, observăm că cea mai mare parte a
persoanelor chestionate, un procent de 42,5 %, respectiv 34 dintre respondenți, acordă
producătorului Apple cel mai mare prestigiu de pe piață, urmat imediat de co ncurență, și
Apple
42,5%
Samsung
26%HTC
13%LG
5%Sony
6%Microsoft
7,5%

28
anume Samsung cu 26 %. Pe locurile următoare se clasează Microsoft (7,5 %), HTC (13 %),
LG (5 %) și Sony (6 %).
Centralizarea și prelucrarea rezultatelor acestei întrebări confirmă ipoteza a 3 -a,
conform căreia cele mai multe pe rsoane, în cazul de față peste 40 % dintre consumatori ,
consideră produsele Apple cu cel mai mare prestigiu de pe piață.

11.Sunteți de părere că produsele A pple au o calitate superioară celorlalte ?

Figura 2.11 Centralizarea răspunsurilor la întrebarea nr.11 din chestionar

Dintre cele 80 de persoane chestionate, 56 dintre acestea, adică 70 %, sunt de părere
că produsele Apple au o calitate superioară celorlalte.Ceilalți 24(30 %) de respondenți au
răspuns negativ.Aceste rezultate confirmă ipoteza a 4 -a.

12.Credeți că prețul produselor Apple este direct proporțional cu calitatea acestora ?

Figura 2.12 Răspunsurile la întrebarea nr. 12 din chestionar

Avȃnd în vedere modul î n care calitatea smartphone -urilor Apple se raportează la
prețul oferit de aceste smartphone -uri, lucrurile stau astfel : 52, 5 % consider ă că prețul este

29
direct proporțional cu calitatea, în timp ce pentru 47,5 % calitatea nu se justifică cu prețul
destul de mare.

13.Când doresc să achiziționez un produs Apple iau în considerare următoarele :

Figura 2.12 Centralizarea răspunsurilor la întrebarea nr.13 din chestionar

Ultima întrebare a chestionarului confirm ipoteza a 5 -a conform căreia, sistemele
hardware și software stabile, respectiv design -ul premium, influențează decizia de cumpărare a
unui produs marca Apple pentru aproximativ 50 % dintre cei i ntervievați. În caz ul de față 49
sunt atr ași de design -ul premium, iar 44 preferă Apple deoarece sistemele hardware și
software sunt mai stabile.De asemenea, sistemul de operare fluent și bine optimizat, respective
claritatea foto -video reprezintă alte preferințe ale consuma torilor.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50Sistemul de operare este mai fluentFiabilitate foarte bunăDesign-ul premiumSisteme hardware și software stabileClaritatea foto/videoNu imi plac produsele Apple

30

31

32

33