1Poziția geografică [630042]

1Poziția geografică

Raionul Rezina a fost înființat la 11 noiembrie 1940 și este situat de-a
lungul rîului Nistru, pe malul drept, în partea de nord-est a țării.
Se mărginește cu raioanele Orhei, Șoldănești, Telenești, Rîbnița și poar –
tă numele orașului-reședință.
Căile de comunicație și categoria acestora:
– căi ferate, total – 15 km; denumirea – Mateuți-Bălți;- stație de cale ferată – Măteuți, amplasată la 7 km de la centrul raional;
– stație fluvială – Rîbnița, amplasată la 3,2 km de la orașul Rezina;
– drumuri publice auto – 208,6 km, gară auto, amplasată în orașul Rezina.

2Relieful
Prin așezarea sa geografică, teritoriul face parte din podișul de nord al
Republicii Moldova. Raionul Rezina dispune de resurse minerale de pie –
triș, nisip, lut, piatră și materie primă pentru fabricarea cimentului.
Clima
Raionul are o climă caldă, temperată, influențată de clima Carpaților Estici
și a Cîmpiei Ucrainene. Temperatura medie anuală în această zonă oscilează între 8-9 grade C; iarna, atingînd uneori minus 20-25 de grade, vara – plus 35-40 de grade. În prezent clima din această zonă a Nistrului a devenit mai călduroasă decît în secolul trecut. Faptul se explică, după cum se știe, prin evoluția călduroasă a climei în Europa de Vest și de Est, schimbarea tempera –
turii fiind determinată de diferiți factori naturali și umani.
Structura administrativ-teritorială
Raionul Rezina are în to tal 41 de localități, inclusiv orașul Rezina. Loca –
litățile sunt structurate în 25 de primării. Din componența primăriei Rezi –
na fac parte și 3 localități rurale – Ciorna, Stohnaia și Boșernița.

3

4Stema raionului Rezina
În cîmp albastru, o coloană albă, ieșind dintr-o talpă văluroasă cu valuri
concave (champagne engrelee), de argint, și flancată de cîte două cruci re –
cruciate, în pal, de aur.
Drapelul raionului Rezina
Reprezintă o pînză dreptunghiulară (2×3 m), albastră, purtînd un brîu
alb vertical. În partea din dreapta-sus, pe culoarea albastră, este amplasată
o cruce recruciată galbenă.

5Populația
Raionul Rezina este o unitate administrativ-teritorială cu o populație de
49457 de locuitori, dintre care:
– populația urbană – 12551;
– populația rurală – 36906.
Populația pe primării:
Denumirea primăriei Populația (persoane)
1. Rezina 14330
2. Bușăuca 1119
3. Cinișeuți 2809
4. Echimăuți 2151
5. Ghiduleni 1073
6. Gordinești 1050
7. Horodiște 1503
8. Ignăței 2501
9. Cogîlniceni 588
10. Cuizăuca 1514
11. Lalova 1377
12. Lipceni 545
13. Mateuți 2204
14. Meșeni 921
15. Mincenii de Jos 721
16. Otac 632
17. Păpăuți 1465
18. Pripiceni-Răzeși 1239
19. Peciște 1859
20. Pereni 604
21. Saharna Nouă 1602
22. Solonceni 1627
23. Sîrcova 2195
24. Trifești 812
25. Țareuca 3016
Total 49457

6Dinamica populației stabile și prezente (anii 2009-2013)
Componența etnică a populației:
– moldoveni – 93,0%;
– ucraineni – 3,5% ;
– ruși – 2,3%;
– găgăuzi – 0,1%;
– români – 0,8%;
– bulgari – 0,1%;
– alte naționalități – 0,2%.

7Structura populației pe grupe

Structura populației pe vîrste (01.04.2014)
Vîrsta %
0-18 ani 22,3
18-55 de ani 50,4
mai sus de 55 de ani 27,3%
Repartizarea populației după gen (01.01.2014)
Genul %
Masculin 48,9
Feminin 51,1

8Indicatorii pieții muncii (01.01.2014)
Numărul șomerilor oficial întegistrați persoane 551
Plasați în cîmpul muncii persoane 400
Rata ș omajului % 4,2
Locuri vacante locuri 781
Sistemul de învățămînt raional
Instituții de învățămînt
Total instituții de învățămint – 65, inclusiv:
– 6 complexe școală-grădință;
– 1școală primară;- 1centru comunitar;
– gimnazii – 22;
– licee – 8;

9- instituții preșcolare – 26;
– școala auxiliară Rezina.
Învățămîntul preșcolar
Număr total de copii cu vîrsta 1-6 ani – 2743, dintre care 1943 de copii
frecventează grădinița, ceea ce constituie 71,05%. Copiii sunt instituționa-
lizați în grădiniță de la vîrsta de 3 ani.
Învățămîntul secundar general
Structura sistemului de învățămînt în teritoriu include 38 de instituții,
din ele:
– 8 licee (contingent – 2741 de elevi înscriși în 132 de clase);
– 22 de gimnazii (contingent – 2383 de elevi înscriși în 196 de clase);- 1 școală primară (contingent – 14 elevi înscriși în 4 clase);
– 6 complexe de școli primare-grădinițe (contingent – 108 elevi înscriși
în 21 de clase);
– școala auxiliară Rezina (contingent – 91 de elevi instruiți în 6 clase).
Contingent total în raion – 5337 de elevi, dintre ei:- în clase cu predare în limba rusă – 226;- în clase cu predare în limba română – 5111.
Învățămîntul extrașcolar
Școala de Sport pentru Copii și Juniori Rezina (394 de sportivi înscriși
la urmatoarele genuri de sport: box, ju-do, volei, fotbal, șah).
Casa de Creație a Copiilor (739 de copii în 27 de cercuri).

10Cadrele didactice
Total cadre didactice – 841: în învățămîntul preșcolar – 183 de pedagogi,
în învățămîntul preuniversitar – 658 de pedagogi. Dețin grade didactice
407, inclusiv 2 – gradul didactic superior, 21 – gradul didactic I și 384 – gra –
dul didactic II.
Situația social-economică a raionului

11În raionul Rezina, în anul 2013, au activat 8462 de agenți economici, cu
drept de persoană fizică – 7613, dintre care întreprinderi individuale – 425
de unităti, gospodării tărăneș ti – 7188.
În industrie activează 13 agenți economici. Cea mai mare întreprindere
din raion este “Lafarge Ciment (Moldova)” SA și are cel mai sugestiv im –
pact în dezvoltarea diferitor ramuri din teritoriu. De menționat că nivelul
valorii totale a producției în raion este determinat de producția întreprin –
derilor cu activitate principală industrială. Media cotei acestor întreprin –
deri în total în perioada 2010-2013 a constituit 96,7%.
Volumul producției industriale în prețuri curente a atins nivelul de
875,5 mil de lei. Un aspect important al activității industriale în raion este
specializarea îngustă a activităților. În perioada ultimilor 5 ani, producția
industrială a întreprinderilor din cercetarea statistică lunară a fost creată
de uzina de ciment din ora șul Rezina. La fel, o contribuție mai mare pe
fondalul altor întreprinderi, în anul 2013 o au două cariere de extragere a
nisipului, cu o producție de 12,3 mil de lei și o întreprindere de confecții.
Structura producției fabricate
Principalele întreprinderi de producere
SA ”Lafarge Ciment ( Moldova)” Fabricarea cimentului
SA ”Fabrica materialelor de construcții
Rezina”Extragerea nisipului și pietrișului
ÎI ”Mast-Tatarov” Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
Întreprinderea ”Confectal” SRL Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
Societatea Comercială ”Metplas” SRL Fabricarea articolelor din fire metalice
Societatea cu Răspundere Limitată ”NICA ”Fabricarea articolelor de lengerie de corp

12Agricultura
Sectorul agricol din raionul Rezina cuprinde 37979 ha de terenuri agri –
cole, din care 88,3% sunt terenuri arabile, cca 6,4% sunt ocupate cu livezi și
cca 5,3% cu alte culturi agricole.
Circa 50% din totalitatea terenurilor agricole sunt lucrate în cadrul gos –
podăriilor țărănești, inclusiv cca 27% – de către gospodăriile țărănești cu suprafața de peste 10 ha și cca 23% de către gospodăriile țărănești cu su –
prafața de pînă la 10 ha. În cadrul societăților cu răspundere limitată (SRL) sunt lucrate cca 24% din totalul terenurilor agricole. Exploatațiile agricole fără persoană juridică (GȚ și ÎI) lucrează cca 54% din terenurile agricole ale raionului Rezina
Volumul global al produselor agricole în prețuri curente în ambele
sectoare s-a egalat cu 635,4 mln de lei. Rezultatul obținut, comparativ cu obiectivele anuale, aprobate în programul de dezvoltare a sectorului agrar pe perioada anilor 2012-2015, a fost realizat la nivel de 98 procente, compa –
rativ cu nivelul anului 2012 e aproape de două ori mai mare și cu 39 la sută mai mult decît în anul 2011.
Terenurile agricole din raionul Rezina sunt caracterizate printr-un nivel
înalt de consolidare. Astfel, conform situației din anul 2013, cca 80% din terenurile agricole sunt consolidate. Bonitatea medie a terenurilor agricole din raion este de cca 65 grad/hectar.

13Infrastructura de transport
Drumurile reprezintă o componentă importantă a infrastructurii fizice
a raionului. Acoperirea largă cu rețele de drumuri, care ar permite conexi –
unea cu diverse puncte de pe teritoriul țării și din exterior, precum și calita-
tea acestora, este un factor ce influențează direct capacitățile de dezvoltare economică a raionului și securitatea populației.
Rețeaua de transport în raionul Rezina este relativ redusă. Aceasta este
reprezentată preponderent de transportul auto, care este principalul mijloc de legătură republican, regional și local. Lungimea totală a drumurilor lo-cale este de 168,6 km (81% din total), iar cea a drumurilor publice este de 208,6 km, din care doar 40 km (19%) sunt drumuri naționale. Aceasta este reprezentată de 2 drumuri republicane, după cum urmează:
– R13 – Bălți-Șoldănești-Râbnița traversează raionul de la vest la est și
asigură legătura cu Aeroportul Internațional Mărculești, aflat la o distanță de 77 km (distanță care ar putea fi parcursă în 1 oră și 5 minute) și cu orașul Bălți – 103 km (aproximativ 1 oră și 22 de minute);
– R20 – Rezina-Orhei-Călărași – traseu care traversează raionul de la
centru spre sud, realizând legătura directă cu orașele Orhei și Rezina.

14Lungimea drumurilor publice din raionul Rezina, km
Lungimea
totală a
drumurilor
publiceDrumuri
naționaleDrumuri
naționale cu
acoperire
rigidăDrumuri
localeDrumuri
locale cu
îmbrăcăminte
rigidă
208,6 40,0 40,0 168,6 157,6
Pe lîngă transportul auto, teritoriul raionului este traversat de calea fe –
rată Rabnița-Bălți. Însă lungimea acesteia este foarte mică, de 15 km pe
tronsonul 112 km-126 km, și există o singură stație de cale ferată – Mateuți, care este amplasată la 7 km de centrul raional Rezina.
Cultura

15În domeniul culturii activează: o Casă raională de Cultură în ora șul Rezi –
na, 34 de case și cămine de cultură în localitățile rurale, 35 de biblioteci, care
întrunesc 112 formații de artiști amatori, din care 12 formații poartă titlul
”Model” , o ș coală de arte plastice, o ș coală de muzică, 1 muzeu.
Începînd cu anul 1997, în raion, la fiecare 3 ani, se organizează Festi –
valul Internațional de folclor ”Hora Mare” , la care participă formații artis –
tice din Macedonia, Bulgaria, Polonia, România, Turcia, Grecia, Belarusi,
Ucraina etc. La fiecare doi ani, în raionul Rezina se desfă șoară Festivalul
muzicii corale cu genericul ”Teodor Țurcanu” .
Tradițional, în fiecare an sunt organizate și desfă șurate: Festivalul
tradițiilor și obiceiurilor de iarnă ”Cad fulgi de nea pe clinchet de clopoțel” ,
Festivalul Internațional ”Mărțișor” , Festivalul Creației Populare, Festivalul
folcloric ”Vetre strămoș ești” , Festivalul interraional ”Trec anii haiducu –
lui” …
Biblioteca Publică Raională ”Mihai Eminescu” este o bibliotecă moder –
nă, dotată cu 22 de calculatoare cu conexiune permanentă la rețeaua In –
ternet, imprimante, scanere, copiatoare etc. În bibliotecă funcționează 10 oficii și servicii.
În încinta Bibliotecii Publice ”Mihai Eminescu” se organizează un șir de
manifestări culturale, cognitive, distractive, inclusiv serate tematice, mese rotunde, seminare, conferințe, concursuri, victorine etc.
Turismul
Patrimoniul turistic din raionul Rezina este format din totalitatea locu –
rilor pitoreș ti ce se găsesc pe malurile Nistrului. Aseste locuri sunt înzes –
trate cu peșteri și grote (Țîpova, Saharna), care prezintă un interes deosebit
pentru turiști. Pe teritoriul raionului se întîlnesc cascade (cea mai înaltă se află la Saharna), izvoare și fîntîni cu apă rece și gustoasă, ce-și au începutul din rezervațiile peisagistice Țîpova și Saharna.
Rezervația peisagistică Țîpova se întînde pe o suprafață de 306 ha, inclu –
siv Complexul Monastic Țîpova.
Complexul Țîpova include terasele Nistrului și valea rîulețului Țîpova,
avînd forma de canion cu o adîncime de 150-200 m. În albia rîuțelului s-au format multe cascade. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăți getice, lîngă satul Țîpova – ale unei mănăstiri în piatră.

16

Complexul de la Țîpova include:
– mănăstirea rupestră;
– biserica rupestră, unde, conform unei legende și inscripții de pe o icoa –
nă cu chipul Maicii Domnului, s-o fi cununat Ștefan cel Mare cu Maria
Voichița;
– biserica;
– canionul;
– cascadele etc.
Alt popas istoric și turistic este Complexul istorico-arheologic și monas –
tic Saharna, așezat între 3 văi înguste ale unuia din defileurile pitorești din apropierea satului Saharna.

17
Complexul Saharna cuprinde mai multe monumente cu diferit grad de
valoare istorică și culturală:
– mănăstirea terestră (cu biserica de vară și biserica de iarnă);
– complexul monastic rupestru;- cetatea geto-dacică Saharna-Mică (sec. IV-III î.e.n.).

18Pensiunea turistică “Hanul lui Hanganu”
Situată la 100 de km de capitală, în satul Lalova, în apropierea a două
dintre cele mai vizitate zone turistice ale Moldovei – Țîpova și Saharna,
pensiunea rurală “Hanul lui Hanganu” pare a fi soluția perfectă atunci cînd
vrei să uiți de toate grijile și problemele de zi cu zi!
Cele șapte odăi și două bă ști, construite și amenajate în stil tradițional
moldovenesc, cu lejancă, șemineu și o măsuță mică cu scăunele, ca în
“ Amintirile” lui Ion Creangă, cu covoare țesute și ulcele din lut, te fac
să uiți cîți ani ai si să te simți ca în copilărie, cînd obi șnuiai să mergi la
bunica și să te la și alintat. Iar meniul vine să completeze tabloul: bucate
exclusiv din mîncarea tradițională moldovenească, din produse alimen –
tare proaspete, de casă, procurate de la locuitorii din Lalova – răcitură,
plăcințele la cuptor, zeamă de găină și, nu în ultimul rind, mîndria hanu –
lui – sărmăluțele pitice.
De fapt, complexul e mult mai vast decît atît – o sală polivalentă de 120
m², o fîneață, 3 terase, parcare, saună, livadă, vie.
Se poate veni aici în orice anotimp, cu familia, cu prietenii sau colegii de ser –
viciu, pentru odihnă sau pentru distracții, de sărbători sau în zile obi șnuite.
Și posibilitățile de odihnă activă sunt foarte diverse. Gazdele hanului oferă
toate cele necesare pentru amatorii de vînătoare și pescuit, iar cei care î și

19doresc puțină aventură pot merge la plimbare cu barca pe Nistru sau în ex –
cursie la manăstirile și cascadele de la Țîpova și Saharna cu sania, cu căruța
sau cu barca cu motor. Aici este și unul din puținele locuri ideale pentru
practicarea parapantismului. În sezonul estival, la dispoziția oaspeților stau
livada, via și prisaca. Fructele și mierea proaspată de albine pot fi degustate
și, la dorință, procurate direct de la producător. O altă alternativă pentru
petrecerea timpului liber ar fi vizitarea atelierului de încondeiat ouă sau
participarea la programul ansamblului folcloric local.

20NOTIȚE