1.Norma juridică sau regula de drept reprezintă o prescripție juridică adresată conduitei umane. Norma juridică ne apare astfel ca o regulă de… [620922]

NORMA JURIDICĂ
I.NORMA JURIDICĂ –
1.Norma juridică sau regula de drept reprezintă o prescripție juridică
adresată conduitei umane. Norma juridică ne apare astfel ca o regulă de
conduită care coexistă cu alte norme sociale.
În cadrul normelor sociale, norma juridică are anumite trăsături
specifice, pe care nu le întâlnim la celelalte categorii de norme. Aceste
trăsături specifice individualizează și permit identificarea normei
juridice în cadrul normelor sociale.

STRUCTURA NORMEI JURIDICE.
Norma juridică este alcătuită din ipoteză, dispoziție și sancțiune. Aceste
trei elemente se află într-o strânsă interdependență, ceea ce face ca ele
să fie considerate elementele structurale ale normei juridice.
– Ipoteza este acel element structural al normei juridice care stabilește
împrejurările în care acționează norma juridică, respectiv dispoziția și
sancțiunea. Legiuitorul, atunci când formulează o normă juridică, el
stabilește un ansamblu de împrejurări, în prezența cărora trebuie
urmată o anumită conduită. În caz contrar, urmează a se aplica
sancțiunea normei juridice.
– Dispoziția normei juridice ordonă o anumită conduită în împrejurările
stabilite în ipoteză. Se poate spune că dispoziția normei juridice
stabilește regula de conduită propriu-zisă pe care subiectele de drept
urmează să o urmeze în condițiile date.
– Sancțiunea normei juridice reprezintă consecința pe care o produce
nerespectarea dispoziției. În cazul infracțiunii de furt, sancțiunea
normei juridice o constituie o pedeapsă privativă de libertate sau o
amendă penală.
Normele juridice sunt diferite de la o ramură de drept la alta și chiar în cadrul
aceleeași ramuri de drept pot fi întâlnite norme juridice diferite. De aceea,
clasificarea acestora este un exercițiu logic ce permite o mai bună înțelegere
a specificului acestora.
Un prim criteriu de clasificare îl constituie apartenența normelor la una
sau alta din ramurile dreptului. Din acest punct de vedere, vom distinge
norme juridice civile, norme juridice penale, norme juridice de drept
constituțional, norme juridice de drept administrativ.
Unul din cele mai importante criterii de clasificare a normelor juridice îl
constituie tehnica de redactare dispoziției normei juridice. În raport cu acest
criteriu distingem norme juridice imperative, permisive și supletive.
În cazul normelor juridice imperative, dispoziția acestora impune o conduită
univocă în împrejurările stabilite în ipoteză.
Normele permisive reprezintă o categorie distinctă de norme juridice care
lasă la latitudinea subiectului de drept alegerea conduitei în împrejurările
date în ipoteză. Sub aspect tehnic, normele permisive au dispoziția redactată
într-o formulare neunivocă, el lasă la îndemâna subiecților de drept o
alternativă, acestea putând opta pentru una sau alta din
variantele de conduită posibile.

Normele supletive sunt norme juridice apropiate de cele imperative în sensul
că dispoziția acestora este la fel de univocă, numai că ele intervin chiar în
cazul în care părțile nu și-au manifestat opțiunea în situația în care trebuiau
să dea curs unei norme permisive.