1.Introducere… [611343]

Cuprins
1.Introducere ……………………………………………………………………………………………………………………………….
…….. 3 1.1
Motivație …………………………………………………………………………………………………………………………………..
3 1.2 Obiectivele
lucrării …………………………………………………………………………………………………………………….. 4 1.3.
Structura lucrării……………………………………………………………………………………………………………………….. 4
2. Abordări
existente …………………………………………………………………………………………………………………………… 5 2.1
Autovit ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
5 Fig. 1.Autovit – Pagina
principala …………………………………………………………………………………………………….. 5 2.2
Mobile.de ………………………………………………………………………………………………………………………………….
5 Fig. 2.Mobile.de- Pagina
principala …………………………………………………………………………………………………… 6 2.3
AutoScout24 ……………………………………………………………………………………………………………………………..6
3.Tehnologii
folosite …………………………………………………………………………………………………………………………… 7
3.1
PHP ………………………………………………………………………………………………………………………………………… 7
3.2
HTML ………………………………………………………………………………………………………………………………………
7
3.4Bootstrap ………………………………………………………………………………………………………………………………..
…. 9 Fig. 4. Elemente
Bootstrap ……………………………………………………………………………………………………………….. 9 3.5 CSS 9
3.6
JavaScript ………………………………………………………………………………………………………………………………..
10 3.7
JQuery …………………………………………………………………………………………………………………………………….
10 3.8
MySQL…………………………………………………………………………………………………………………………………… 11
3.9
Laravel ……………………………………………………………………………………………………………………………………
11 Fig. 6.Request-
uri ………………………………………………………………………………………………………………………….. 13 3.10
Ajax ……………………………………………………………………………………………………………………………………… 13
3.10
PhpStorm ………………………………………………………………………………………………………………………………. 13
4.
Aplicația ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
.. 13 5.
Caracteristici ……………………………………………………………………………………………………………………………….
.. 14 6. Structura
Aplicației ……………………………………………………………………………………………………………………….. 15 6.1
Cazuri de utilizare …………………………………………………………………………………………………………………….

16 6.2 Diagrama cazurilor de
utilizare ………………………………………………………………………………………………….. 16 6.4 Arhitectura și
diagrama bazei de date …………………………………………………………………………………………. 17 6.5 Pagina
Pagină de început …………………………………………………………………………………………………………. 20 6.6
Pagina Creează cont ………………………………………………………………………………………………………………… 21
6.7 Pagina
Autentificare …………………………………………………………………………………………………………………. 23 6.8
Pagina Contul meu ……………………………………………………………………………………………………………………
24 6.9 Pagina Adaugă anunț
nou ………………………………………………………………………………………………………… 25 6.10 Pagina Afișare
anunțuri ………………………………………………………………………………………………………….. 27 6.11 Pagină
Detaliere anunț ……………………………………………………………………………………………………………. 28
6.12Pagina
Contact ……………………………………………………………………………………………………………………….. 29
7.Studiu de
caz …………………………………………………………………………………………………………………………………. 31 8.
Dezvoltari
ulterioare………………………………………………………………………………………………………………………. 34
9.Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………………………….
…… 34

3.Tehnologii folosite
În cadrul acestui capitol vor fi prezentate tehnologiile folosite pentru conceperea proiectului.
3.1 PHP
Ce este PHP?
PHP: Hypertext Preprocessor. Este un sistem software open source ,sintaxa sa împrumutând
elemente provenite din limbajele C, Java și Perl, fiind un limbaj ușor de învățat. Scopul principal al
limbajului este acela de a permite dezvoltatorilor web de a crea rapid pagini web generate dinamic.
Creat în 1994 de către Rasmus Lerdorf, prima versiune a PHP a fost un simplu set de piese pentru
Common Gateway Interface (CGI), scris în limbajul de programare C. În iunie 1995, Rasmus punea la
dispoziția publicului codul sursă pentru PHP Tools, care a permis dezvoltatorilor să-l folosească așa
cum consideră necesar. De asemenea, le-a permis utilizatorilor și chiar i-a încurajat să rezolve erorile
apărute în urma compilării codului.
PHP 3.0 a fost prima versiune care se aseamănă cu versiunea PHP aflată astăzi pe piață. PHP FI
2.0 era încă ineficientă pentru a crea o aplicație de comerț electronic , astfel Andi Gutmans și Zeev
Suraski din Tel Aviv, Israel, au început să rescrie o nouă versiune.
O caracteristică cheie introdusă în PHP 3.0 a fost folosirea conceptelor programării orientat-obiect.
La momentul de vârf, PHP 3.0 a fost instalat pe aproximativ 10% din servere web de pe Internet.
În iarna anului 1998, la scurt timp după ce PHP 3.0 a fost lansat oficial, Andi Gutmans și Zeev Suraski
au început să lucreze la o rescriere a limbajului. Obiectivele de proiectare au fost de a îmbunătăți
performanța aplicațiilor și de a modulariza codul.
PHP 4.0 a inclus suportul pentru mai multe servere Web, sesiuni HTTP, moduri mai sigure de
gestionare a datelor .În data de 13 iulie 2004 PHP 5 a fost lansat, incluzând caracteristici noi, cum ar fi
suport îmbunătățit pentru programarea orientată pe obiecte, extinderea PHP Data Objects (DOP) și
numeroase îmbunătățiri performanță. În 2008, PHP 5 a devenit singura versiune stabilă în curs de
dezvoltare.Dezvoltatorii PHP au primit critici datorită lipsei de suport petru Unicode,incercându-se
implementarea pe PHP6,insă fără un succes notabil.
PHP 7 a fost numit inițial PHP Next Generation (phpng). A fost scris de Dmitry Stogov, Xinchen
Hui și Nikita Popov și vizează optimizarea performanțelor Zend Engine de a utiliza structuri de date
mai compacte.
Echipa de dezvoltare PHP anunță disponibilitatea imediată a PHP 7.1.5. Multe bug-uri au fost fixate.

PHP include mai multe biblioteci open source.PHP este un sistem Internet-aware cu module built-in
pentru accesarea File Transfer Protocol (FTP) și mai multor servere de baze de date, cum ar fi
PostgreSQL, MySQL, Microsoft SQL Server și SQLite.
Există două modalități de a rula un program PHP:din linia de comandă sau rularea cu ajutorul unui web
server.
PHP este în momentul actual cel mai utilizat limbaj în domeniul programării web.
.3.2 HTML
Ce este HTML?
HTML este limbaj de descriere a structurii paginilor web .HTML oferă programatorilor
mijloacele necesare pentru a:
Publica online documente cu titluri, text, tabele, liste, imagini, etc.
Prelua informații on-line, prin intermediul hypertext links.
Utiliza module de proiectare pentru efectuarea de tranzacții cu servicii remote.
HTML poate încorpora programe scrise într-un limbaj de scripting cum ar fi JavaScript, care
influențează comportamentul și conținutul paginilor web. Includerea CSS definește aspectul și
conținutul. World Wide Web Consortium (W3C), deține ambele standarde, HTML si CSS, încurajează
utilizarea CSS asupra codului HTML .
În 1980, fizicianul Tim Berners-Lee, un contractor la CERN, a propus și creat prototipul
ENQUIRE, un sistem pentru cercetătorii CERN pentru a folosi și distribui documente. În 1989, Berners-
Lee a scris un sistem Internet-based hypertext. Berners-Lee a considerat HTML ca o aplicatie a SGML.
Acesta a fost standardizat în mod oficial de către Task Force Internet Engineering (IETF).
HTML markup este format din mai multe componente cheie:tag-uri (și atributele lor), tipuri de date ,
referințe și entități. Tag-urile HTML cel mai frecvent vin în perechi, cum ar fi <h1> și </ h1>, deși
există și elemente fără preche, cum ar fi <img>. Primul tag-ul într-o pereche este tag-ul de start, iar al
doilea este tag-ul final (acestea sunt, de asemenea, numite și opening tags și closing tag).
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<title>This is a title</title>
</head>
<body>
<p>Hello world!</p>
</body>
</html>

Documentele HTML implică o structură de elemente imbricate. Acestea sunt indicate în
document prin etichete HTML, închise în paranteze : <p> .În caz, general, conținutul unui element este
indicat printr-o pereche de tag-uri: un "start tag" <p> și "end tag" </ p>.
HTML defineste un set de 252 de caractere și un set de caractere numerice (1 114 050) care permit
scrierea caracterelor , cu markup, mai degrabă decât literal. Un caracter literal și omologul său de
markup sunt considerate echivalente și sunt identice.
HTML definește mai multe tipuri de date, cum ar fi datele scriptului ,datele stylesheet și o serie de tipuri
de atribute ale valorilor, inclusiv ID-uri, nume, numere, URI-uri, unități de măsură, limbi, descriptori
media, culori, codificarea caracterelor, datele și ora. Toate aceste tipuri de date sunt specializări de date
caracter.
World Wide Web este compus în principal din documente HTML transmise de la servere Web
către browsere Web utilizând Hypertext Transfer Protocol (HTTP). Cu toate acestea, HTTP este utilizat
pentru a servi imagini, sunete și alte tipuri de conținut, precum și HTML. Pentru a permite browser-ului
web să știe cum să se gestioneze fiecare document pe care il primește, informațiile sunt transmise
împreună cu documentul.
De la început, HTML și protocoalele asociate s-au bucurat de o popularitate prematura și un grad
de acceptare ridicat deși nu au existat standarde clare în primii ani ai limbajului. Deși creatorii săi au
conceput initial HTML ca un limbaj semantic lipsit de detalii de prezentare, s-a produs implementarea
elementelor de prezentare și atributelor în cadrul limbajului, determinată în mare măsură de către gama
variată de furnizori browser. Pentru revenirea HTML-ului la statutul de limbaj semantic, W3C a
dezvoltat, CSS si XSL pentru a prelua sarcina prezentării.
Există două variante HTML,aflate pe axe diferite: HTML bazat pe SGML, comparativ cu HTML bazat
pe XML (denumit XHTML) .
HTML 4 definește trei versiuni diferite ale limbajului: Strict, Transitional și Frameset. Versiunea
Strict destinată pentru documentele noi și este considerată best practice, în timp ce versiunile
Transitional și Frameset au fost dezvoltate pentru a facilita tranziția documentelor conforme cu
specificațiile mai vechi sau.HTML5 a început să câștige popularitate în dezvoltarea software înainte de
adoptarea sa oficială, în octombrie 2014, reducând încrederea în alte tehnologii web, cum ar fi Adobe
Flash și Microsoft Silverlight. Elementul HTML5 video pentru încorporarea videoclipurilor într-un
document, a fost o inovație majoră. HTML5 este, de asemenea, conceput pentru a schimba platforma
Web dintr-o platformă de navigare,într-una unde vei putea crea aplicații distribuite.
World Wide Web Consortium (W3C) a dezvăluit câteva detalii cu privire la ceea ce va fi inclus în
următoarea iterație a standardului HTML5 și informații cu privire la direcția pe care standardul o va
urmări. Următoarea versiune HTML5 va fi numit 5.2 și va introduce un nou element de meniu, o politică
de securitate pentru conținutul web și adrese de e-mail cu caractere non-latine.
W3C are în dezvoltare Web Components, un framework pentru identificarea componentelor reusabile
ale website-urilor și Service Workers pentru a facilita executarea mai multor funcții într-un browser cu
capacități offline.
Pentru securitatea web, W3C are trei soluții:
Un framework de autentificare web. Aceasta soluție este în progres, scopul acesteia este de a sprijini
securitatea prin autentificare multi-factor.

Web Crypto API finalizată la inceputul acestui an, aceasta oferă un API JavaScript pentru operațiunile
criptografice de bază în aplicațiile web.
Best practices for web-development security,de asemenea finalizată și aceasta implementare,are ca scop
împiedicarea schimbului de informații între aplicații.
3.3 Bootstrap
Bootstrap este un framework open-source pentru proiectarea site-urilor și aplicațiilor web. Acesta
conține HTML și template-uri de design bazate pe CSS pentru tipografie, formulare, butoane, navigare
și alte componente de interfață, precum și extensii opționale JavaScript. Spre deosebire de framework-
uri, este strict dedicat dezvoltării front-end. Bootstrap ocupă locul al doilea în topul proiectelor de pe
GitHub.
Bootstrap, numit inițial Twitter Blueprint a fost dezvoltat de către Mark Otto și Jacob Thornton
pe Twitter ca un framework pentru a încuraja consecvența între instrumente interne. Înainte de
Bootstrap, diferite biblioteci au fost utilizate pentru dezvoltarea interfețelor, având ca rezultat
neconcordanțe și o costuri de întreținere ridicate.
Bootstrap este un framework modular și constă dintr-o serie de Less stylesheets care implementează
diferitele componente ale setului de instrumente. Aceste stylesheets sunt compilate, de obicei, într-un
bundle și incluse în paginile web, dar componentele individuale pot fi adăugate sau eliminate. Bootstrap
oferă o serie de variabile de configurare de exmplu pentru modificarea culorii.
Începând cu versiunea Bootstaps 2.0 s-a implementat suport pentru responsive web design .
Acest lucru înseamnă că aspectul paginilor web se modifica dinamic în funcție de caracteristicile
dispozitivului folosit (desktop, tabletă, telefon mobil) .
Bootstrap 3 suportă cele mai recente versiuni ale Google Chrome, Firefox, Internet Explorer, Opera și
Safari (cu excepția Windows). De asemenea,oferă suport pentru IE8 și cele mai recente versiuni Firefox
Extended Support.(ESR).
În cadrul versiunii 4.0 ( versiunile alpha lansate) s-au introdus Sass și Flexbox Support.
Alpha 5 a sosit la doar o lună după apariția Alpha 4, cu unele îmbunătățiri și o cu multitudine de erori
remediate.S-a actualizat procesul de build pentru a include toate versiunile compilate de CSS bundles.
Fiecare bundle inclus a fost compilat ,minimizat și trecut prin Sass,la fel ca și celelalte fișiere CSS
compilate precedent.În Alpha5 comportamentul grid-ului .container s-a modificat puțin .A fost setata
lățimea fiecărui container cu lățimea maximă: 100%, pentru a asigura o randare cât mai adecvată în
browser în modurile standard și flexbox.
Bootstarp grid
div class="container">
<div class="row">
<div class="col-*-*"></div>
</div>
<div class="row">
<div class="col-*-*"></div>
<div class="col-*-*"></div>

<div class="col-*-*"></div>
</div>
<div class="row">
…
</div>
</div>
O data cu apariția versiunii Alpha 6 au fost incluse clase pentru afișare, float și flexbox.
3.4 CSS
Cascading Style Sheets, de obicei abreviat ca CSS, este un limbaj stylesheet care definește
aspectul unui document scris în HTML sau XML (inclusiv XML SVG sau XHTML). CSS descrie modul
în care este randat un document pe ecran, pe suport de hârtie, în vorbire sau în alte medii.Obiectivul de
bază al limbajului Cascading Style Sheet (CSS) este de a permite motorului de căutare să editeze
elemente ale paginii cu anumite caracteristici, cum ar fi culoarea, poziționarea . Sintaxa CSS reflecta
acest obiectiv și blocurile sale de bază sunt:
– property, un identificator,ce poate fi citit și identificat ușor , care definește caracteristica ce este
luată în considerare.
-value,descrie modul în care caracteristica este manipulata de către motorul de căutare. Fiecare
proprietate are o gamă de valori valide, care sunt definite printr-o gramatica formală și semantică sens,
implementate de către motorul de browser-ul .
O pereche property- value se numește declarație, iar fiecare motor CSS calculează care
declarație se aplică fiecărui element al paginii.Ambele elemente property-value case-insensitive în
CSS . Declarațiile sunt grupate în blocuri, adică, într-o structură care este delimitată „{“ (U + 007b
LEFT CURLY BRACKET) și o „ }“ (U + 007D RIGHT CURLY BRACKET) . Blocurile pot fi uneori
imbricate, astfel încât și acoladele început cât și cele de sfârșit trebuie să se potrivească. Astfel de
blocuri sunt denumite blocuri de declarare și declarațiile care fac parte din acest bloc sunt separate prin
punct și virgulă „ ; “ (U+00#B SEMICOLON). Un bloc de declarație poate fi gol, conținând elementul
null.Fiecare bloc de declarație (valid) este precedat de unul sau mai mulți selectori, reprezentând condiții
care selectează anumite elemente ale paginii. Perechea selector group-declaration block se numește
ruleset(set de reguli) sau simplu regulă.Un stament este un bloc de construcție care începe cu caractere
non-spațiu și se termină la prima paranteza dreapta sau virgulă (în afara unui șir,și nu într-un alt {}, ()
sau [] ).
CSS are diferite niveluri și profiluri. Fiecare nouă versiune CSS păstreaza dar are și noi
caracteristici față de versiunile anterioare.Prima specificație CSS recomandată de către W3C este nivelul
CSS 1, care a fost publicat la data de 17 decembrie 1996 .Håkon Wium Lie și Bert Bos sunt creditați ca
fiind dezvoltatorii originali. Include suport pentru:propietati de font,culoarea textului,culoarea
fundalului,atribute de text,alinierea textului.(W3C nu mai oferă suport pentru CCS1,fiind considerată
deprecated).Nivelul CSS 2 a fost dezvoltat de către W3C și publicat ca o recomandare în mai 1998. Un
superset al CSS 1, CSS 2 include mai multe caracteristici noi, cum ar fi poziționarea absolută, relativă și
fixă a elementelor și z-index.Spre deosebire de CSS 2, care este o specificație unică care definește

diferite caracteristici, CSS 3 este împărțit în mai multe documente separate denumite „module“.Unele
dintre aceste module sunt CSS Grid și Shortand.
CSS Grid este cel mai puternic sistem de layout în CSS. Acesta este un sistem bidimensional,
ceea ce înseamnă că se ocupa și de coloane și de rânduri, spre deosebire de flexbox, care este în mare
măsură un sistem unidimensional.Folosind Grid poți aplica protocoalele CSS atât elementului părinte cât
și elementului copil.
.container {
{ display: grid | inline-grid | subgrid;
}
Shorthand sunt proprietăți CSS care vă permit să specificați valorile mai mult or proprietăți CSS
simultan. Folosind Shorthand un dezvoltator web poate scrie style sheets mai concis și, adesea, mai ușor
de citit.
3.5 JavaScript
JavaScript® (abreviat JS) este un limbaj orientat-obiect cu funcții de primă clasă și este cunoscut
ca un limbaj de scripting pentru paginile web, dar, de asemenea,este folosit în multe medii non-browser.
Este un multi-paradigmische limbaj de scripting bazat pe prototip, care este dinamic și sprijină, stiluri de
programare imperative funcționale și orientate-obiect.