1.Definirea termenului interdisciplinaritate 2Sl bdĆiiit d i il i 2.Scopu labordĆriiinterdisciplinare 3.Tipuri de interdisciplinaritate 4Perspective… [602578]

INTERDISCIPLINARITATEA ܇I
܇
CONTEXTUALIZAREA EI LA
DISCIPLINELE INFORMATIC ą܇ITIC
DISCIPLINELE INFORMATIC ą܇ITIC
REPERE TEORETICE
Autor: prof. Nicoleta Simion
Cl il Thi Pi t N܊
ColegiulTehnicPiatraNeam܊
CUPRINS
1.Definirea termenului interdisciplinaritate
2Sl bdĆiiit d i il i
2.Scopu labordĆriiinterdisciplinare
3.Tipuri de interdisciplinaritate
4Perspective
4.Perspective
5.AplicaĦii
6Softuri educa Ħionale
6.Softuri educaĦionale
7.Platforma AEL
8.HotPotatoes
8.HotPotatoes
9.Crocodile software
10.Biblio grafie
g
1. D EFINIREA TERMENULUI INTERDISCIPLINARITATE
|În opinia lui G. V Ćideanu, interdisciplinaritatea „implic Ć
un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale
un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale
cunoaüteriiüi diferite abord Ćri, ca üi utilizarea unui limbaj
comun permi Ħând schimburi de ordin conceptual üi
comun permiĦând schimburi de ordin conceptual üi
metodologic”.(G. V Ćideanu, 1988)
|Interdisciplinaritatea este o form Ćde cooperare între
|Interdisciplinaritatea este o formĆ de cooperare între
discipline ütiinĦifice diferite, care se realizeaz Ć în principal
respectând logica ütiinĦelor respecti e adaptate
respectând logica ütiinĦelor respecti ve, adaptate
particularit ĆĦilor legii didactice üi-l ajutĆ pe elev în
f i i i i it lit ĆĦiidl t â di
formarea une i imaginiunitare a rea litĆĦii,dezvoltându-io
gândire integratoare.

1. D EFINIREA TERMENULUI INTERDISCIPLINARITATE
|"Interdisciplinaritatea este o form Ća cooper Ćrii între
discipline diferite cuprivire la oproblematic ĆacĆrei
discipline diferite cuprivire la o problematic ĆacĆrei
complexitate nu poate fi surprins Ćdecât printr-o convergen ĦĆ
i bi dtĆ i lt td d "( C
üio com binare pru dentĆam a imultor punc tedev edere." (C.
Cucoü, 1996)
|“Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor
arii curriculare.” Ea presupune interac Ħiunea deschis Ć între
anumite competen Ħe sau con Ħinuturi interdependente din
douĆsaumaimultediscipline,bazatĆpeunsupo rt
douĆsaumaimulte discipline, bazatĆpeunsuport
epistemologic ce implic Ć intersectarea disciplinelor.
1. D EFINIREA TERMENULUI INTERDISCIPLINARITATE
|Ideea de baz Ća interdisciplinarit ĆĦii constĆ în faptul c Ć,
pe de o parte, aparatul conce ptualüi metodolo gic al mai
p p, p pü g
multor discipline este utilizat în interconexiune pentru a
examina o temĆo problem Ćdarmaiales pentru a
examina o temĆ, o problem Ć,darmaiales pentru a
dezvolta competen Ħe integrate/transversale/cheie/cross-
il
curriculare.
|Interdisciplinaritatea este „o form Ćde cooperare între
discipline diferite cu privire la o problematic Ća cĆrei
complexitate nu poate fi surprins Ćdecât
printr-o convergen ĦĆ üi o combinare prudent Ća mai multor
puncte devedere ”
puncte devedere .
1. D EFINIREA TERMENULUI INTERDISCIPLINARITATE
|Interdisciplinaritatea deriv Ćdin spaĦiul cercet Ćrii
ütiinĦifice iarcademers epistemic îndomeniul
ütiinĦifice,iarcademers epistemic ,îndomeniul
educaĦiei, poate fi sesizat sub dou Ćaspecte:
1) concentrarea con Ħinuturilor în perspectiva
interdisciplinar Ćüi
interdisciplinar Ćüi
2) proiectarea üi organizarea proceselor didactice în
viziune interdisciplinar Ć.

2. S COPUL ABORDARII INTERDISCIPLINARE
|Interdisciplinaritatea implic Ćstabilirea üi folosirea
unor conexiuni între limbaje explicative sau opera Ħii,
cu sco pul diminu Ćrii diferen Ħelor care a par între
p Ħ p
clasicele discipline de înv ĆĦĆmânt.
Pd iîĆĦ idi i li dt j l
|PredareaüiînvĆĦarea une idiscipline au dezavan tajul
cĆfolosesc perceperea secven ĦialĆüii n s u l a r Ća
realitĆĦii unice f Ćcând-o artificial Ć.D i na c e s tm o t i v
este necesar Ćrealizarea unor conexiuni, între
anumite discipline ücolare pentru o percepere unitar Ć
üi coerent Ća fenomenului studiat.
2. S COPUL ABORDARII INTERDISCIPLINARE
|În învĆĦĆmântul preuniversitar (G.V Ćideanu, 1988,
pp. 250-252) se pot identifica trei direc Ħii ale
interdisciplinarit ĆĦii :
1) la nivel de autori de planuri, programe, manuale
ücolare teste saufiüedeevaluare ;
ücolare ,teste saufiüedeevaluare ;
2) puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul
proceselor de predare-evaluare (în acest caz
programele r Ćmân neschimbate);
3) prin intermediul activit ĆĦilor nonformale sau
extraücolare.
ü
2. S COPUL ABORDARII INTERDISCIPLINARE
|În interdisciplinaritatea la nivelul activit ĆĦilor de
d îĆ Ć
predare-învĆĦare sunt c Ćutate teme comune pentru
diferite obiecte de studiu, care pot duce la realizarea
obiectivelor de înv ĆĦare de ordin înalt, cum ar fi luarea
dedecizii rezolvarea deprobleme însuüirea metodelor
dedecizii ,rezolvarea deprobleme ,însuüirea metodelor
üi tehnicilor de înv ĆĦare eficient Ć etc. Aceste
i fi f
competen Ħe cu caracter gener ic pot fitrans ferate cu
uüurinĦĆdintr-un context disciplinar în altul, dar, mai
ales, pot fi transferate efectiv în contexte de via ĦĆ
cotidianĆînafara clasei .
cotidianĆînafara clasei .

3.TIPURI DE INTE RDISCIPLINA RITATE
3.TIPURI DEINTERDISCIPLINARITATE
Din punctul de vedere al modului în care se produce
învĆĦarea în context interdisciplinar, putem diferen Ħia
între (Legendre 1993):
între (Legendre , 1993):
1. interdisciplinaritate centripet Ć: cu accent pe utilizarea în
interacĦiune a diferitelor discipline pentru exploatarea unei
teme sau pentru formarea unei competen Ħe inte grate;
Ħ g
2. interdisciplinaritate centrifug Ć: mutĆaccentul de pe
di i li Ć l îĦĆ âd il l
disciplinĆpe ce lcare învaĦĆ, pun ândpe pr imulplan
tipurile de achizi Ħiii integrate/interdisciplinare pe care
acesta le va dobândi prin înv ĆĦare.
4. P ERSPECTIVE
Inventarierea posibilelor avantaje ale nivelului
interdisciplinar deintegrare acurriculumului adaugĆ
interdisciplinar deintegrare acurriculumului adaugĆ
avantaje precum (L.Ciolan, 2880, p.129):
|centrarea procesului de instruire pe înv ĆĦare, pe elev,
încuraj ândpedagogiile activeüimetodologiile
încuraj ândpedagogiile activeüimetodologiile
participative de lucru la clas Ć, cum ar fi lucrul pe
centre de interes, înv ĆĦarea tematic Ćsau conceptual Ć,
|îĆĦ bĆd it i bl îĆĦ
|învĆĦarea pe bazĆde pro iecteüiprobleme, învĆĦarea
prin cooperare etc.;
4. P ERSPECTIVE
|contribu Ħia la crearea unor structuri mentale üia cĦional-
tt l fl ibil iit t tĦild
compor tamen taleflexibileüiintegrate, cu mare po tenĦialde
transfer üi adaptare;
|sprijinirea elevilor s Ć realizeze o înv ĆĦare durabil Ćüic u
sens, prin interac Ħiunile permanente între discipline üip r i n
relevanĦa explicit Ć a competen Ħelor formate în raport cu
nevoile personale , socialeüiprofesionale ;
p , üp ;
|producerea unei decentr Ćri a teoriei üi practicii pedagogice
d id ddi i li Ći idt i t Ći
dep e ideeadedisciplinĆüia une idecompar timentĆria
achiziĦiilor învĆĦĆrii în favoarea interac Ħiunilorüi
corelaĦiilor.

5. A PLICAĥII
|Interdisciplinaritatea se refer Ćüi la transferul metodelor
dintr -o disciplin Ćîntr-alta transfer cu grade diferite de
dintr o disciplin Ć într alta, transfer cu grade diferite de
implicare/finalizare.
|În înfĆptuirea unui înv ĆĦĆmânt modern, formativ, consider Ćm
predarea – înv ĆĦarea interdisciplinar Ć o condiĦie important Ć.
Corelarea cuno ütinĦelor de la diferitele obiecte de înv ĆĦĆmânt
contribuie substan Ħial la realizarea educa Ħiei elevilor la
contribuie substanĦial la realizarea educaĦiei elevilor , la
formarea üi dezvoltarea flexibilit ĆĦii gândirii, a capacita Ħii lor
de a aplica cuno ütinĦele în practic Ć; corelarea cuno ütinĦelor
fixeazĆüi sistematizeaz Ć mai bine cuno ütinĦele, o disciplin Ć o
ajutĆ pe cealalt Ć sĆ fie mai bine însu üitĆ.
5. A PLICAĥII
|Posibilit ĆĦile de corelare a cuno ütinĦelor dintre diferitele obiecte de
învĆĦĆmânt sunt nelimitate. Important este ca predarea – înv ĆĦarea sĆ
fie vĆzutĆ ca o modalitate modern Ć de realizare a eficien Ħei lecĦiilor, iar
învĆĦĆtorul, pentru a- üi atinge obiectivele propuse trebuie s Ć se
pregĆteascĆ din timp üi sĆ apeleze la capacitatea sa creatoare.
|Predarea – înv ĆĦarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezint Ć
elementul de noutate în lec Ħii, ceea ce activeaz Ć elevii, le stimuleaz Ć
creativitatea üi contribuie la unitatea procesului instructiv – educativ,
la formarea unui om cu o cultur Ć vastĆ.
|LegĆtura dintre disci pline se poate realiza la nivelul con Ħinuturilor ,
gp p Ħ ,
obiectivelor, dar se creeaz Ćüi un mediu propice pentru ca fiecare elev s Ć
se ex prime liber , sĆ-üi dea frâu liber sentimentelor , sĆ lucreze în echi pĆ,
p, ü ,p ,
individual.
5. A PLICAĥII
|Adâncirea analizei programei ücolare relev Ć un num Ćr mai
mare de obiective de referin ĦĆ üi activitĆĦii de învĆĦare ce
mare de obiective de referinĦĆ üi activitĆĦii de învĆĦare ce
permit abordarea interdisciplinar Ć, însĆ cele mai
interesante conexiuni pentru copii se realizeaz Ć la nivelul
conĦinuturilor. Un con Ħinutücolar structurat în chip
interdisciplinar este mai adecvat realit ĆĦii descrise üi
asigurĆo percepere unitar ĆcoerentĆfenomenelor
asigurĆ o percepere unitarĆ, coerentĆ fenomenelor
(Exemplu – Datinile üi sĆrbĆtorile neamului românesc
invitĆ la cĆutĆriüi conexiuni între diferitele domenii de
cunoaütere).

5. A PLICAĥII
|Avantajele interdisciplinarit ĆĦii sunt:
|permite elevului s Ć acumuleze informa Ħii despre obiecte,
procese, fenomene care vor fi aprofundate în anii urm Ćtori
aiücolaritĆĦii;
|clarificĆ mai bine o tem Ć fĆcând apel la mai multe
discipline;
|creeazĆ ocazii de a corelalimbajeledisciplinelorücolare;
c eeaĆoca e a co e a aje e sc p e o üco a e;
|permite aplicarea cuno ütinĦelor în diferite domenii;
tit i b d i Ćdi t d d l
|constituieoa bordare econom icĆ din punc t dev edere a l
raportului dintre cantitatea de cuno ütinĦeüi volumul de
îĆĦ
învĆĦare.
6. S OFTURI EDUCA ĥIONALE
|Orele de curs la care este folosit calculatorul vor avea cu totul
altĆinterfaĦĆintrarea noilor tehnici în înv ĆĦĆmânt
altĆ interfaĦĆ, intrarea noilor tehnici în învĆĦĆmânt
revoluĦioneazĆ procesul de instruire. Posibilit ĆĦile calculatorului
dl î i i Ćii f i ii d
de pre lucrare, înreg istrareüiregĆsire a informaĦieivor induce
elevului cuno ütinĦeüi competen Ħe la un nivel superior.
|ÎnücoalĆ se pot folosi atât softurile nespecializate, în sensul c Ć
au un caracter general ce poate fi folosit în diverse domenii cât
au un caracter general , ce poate fi folosit în diverse domenii , cât
üi softul educa Ħional, creat anume pentru folosirea lui la clas Ć.
Softul educa Ħional este un mijloc de a realiza instruirea prin
intermediul calculatorului într-un mod individualizat, interactiv
üi dirijat.
SOFTURILE EDUCA ĥIONALE SE POT CLASIFICA ,
DUPąFUNCĥIAPEDAGOGIC ąSPECIFIC ąÎN
DUPąFUNCĥIAPEDAGOGIC ąSPECIFIC ą,ÎN:
|Softuri de exersare . Acestea sunt concepute pentru a
interveni ca supliment al lec Ħiei, folosit în clas Ć, fiind destinate
consolidĆrii unui num Ćr limitat de abilit ĆĦi specifice fizicii,
urmate de aprecierea r Ćspunsului dat de elev.
Sf t i d t it t i Ćdt i Ħ di ijĆ
|Softuri de prezen tare interac tivĆ de cunoütinĦe–dirijeazĆ
activitatea de înv ĆĦare a elevului, func Ħie de nivelul de
cunoütinĦeüi de particularit ĆĦile individuale ale sale.
|Softuri demonstrative permit proiec Ħia pe ecranul
|Softuri demonstrative permit proiecĦia pe ecranul
monitorului a materialului de înv ĆĦat sub forma înregistr Ćrilor
id lid il lt d l i t ti
video, a s lide-urilor sau a a ltor mo dele interactive a unor
fenomene reale sau simulate.

|Softuri de simulare – prezentare a unor modele ale unor fenomene
reale. Acestea permit elevilor s Ć observe pe ecranul monitorului un
pp
model al procesului, fenomenului sau a instala Ħiei reale. Elevii pot
modifica valorile unor parametri üi observa influen Ħele acestor
modifica valorile unor parametri üi observa influenĦele acestor
modificĆri. În anumite cazuri, modelul interactiv poate înlocui
experimentul real; el poate asigura o economie de timp în pregatirea
experimentul real; el poate asigura o economie de timp în pregatirea
sau desf Ćüurarea lec Ħiei.
|Modele computerizate ale lucrĆrilor de laborator. Ele imit Ć
lucrĆrile efectuate de elevi în loborator. Spre deosebire de softurile de
simulare, ele prezint Ć tabele electronice pentru notarea rezultatelor,
construc Ħii de grafice, prelucrarea datelor, a erorilor de m ĆsurĆ.
|Softuri pentru testarea cuno ütinĦelor asigurĆ interven Ħia
calculatorului în cadrul verific Ćrii cunoütinĦelor.
calculatorului în cadrul verificĆrii cunoütinĦelor.
EXEMPLE DE SOFTWARE EDUCA ĥIONAL
1.Software educa Ħional gratuit
-Pachete de lec Ġii electronice (biologie chimie fizic ăgeografie
Pachete de lec Ġii electronice (biologie ,chimie ,fizică,geografie ,
informatic ă, istorie, matematic ă, tehnologie): platforma AEL
http://portal.edu.ro/index.php/base/materiale/
-LecĠii gratuite (informatic ă, matematic ă, fizică, chimie, geografie):
http://www.e-scoala.ro/Downloads/index.html
-Periodic Table Classic 3.7 – un programgratuit care ilustreaz ă tabelul
pg g
periodic al elementelor: http://www.freshney.org/education/index.htm
2. Biblioteci, enciclopedii üi dicĦionare virtuale
3. Software educa Ħional comercial üigratuit pentru:
Ħ üg p
a) Realizare de teste
-Platforma educationala AEL ;
Programul Hot Potatoes
-Programul Hot Potatoes
b) Realizare de simulari de experimente
-Crocodile simulation software – pentru orele de
f (
fizicĆ, chimie, matematic Ćsi tehnologii (Crocodile
Physics, Mathematics,Chemistry, Technology)

PLATFORMA EDUCATIONAL ąAEL:
CREARE LEC ĥII
PLATFORMA EDUCATIONAL ąAEL: C REARE TESTE

HOTPOTATOES
Ă
OFERĂùASE TIPURI DIFERITE DE EXERCI ğII.
JBC
ESTE UN
PROGRAM DE
CREARE A
EXERCIğIILOR CU
EXERCIğIILOR CU
MULTIPLEVARIANTE DE
RĂSPUNS .ÎN
CADRUL
ACESTORA SE
ACESTORA SE
POT FORMULAÎNTREBĂRI
,
FIECARE AVÂND
PÂNĂLA CINCI
VARIANTE DE
VARIANTE DE
RĂSPUNS .

JMix
se folose úte la
se folose úte la
compunerea
exerciĠiilor cu
propoziĠii
amestecate.
Elevului is ev o r
Elevului i se vor
propune o serie
de cuvinte, pe
care va trebui s ă
le dispun ă în
ordinea co rectă.
o d ea co ect ă
JQuiz
este un
program care
pemite s ă
puneĠi
întrebări
oferind în
acelaúit i m p
acelaúi timp
răspunsurile .
JCross
JCross
se utilizeaz ă
pentru a
compune un
exerciĠiu
sub form ă
sub form ă
de cuvinte
încruciúate.
Se introduc
cuvintele,
apoi
apoi
defini܊iile.

JCloze
JCloze
e folosit
pentru
exerciĠiile cu
lacune /
cuvinte
cuvinte
lipsă. Se
porne܈te de
la un text ܈i
se realizeaz ă
unexerciĠiu
uee cĠu
cu lacune.
JMatch
creează
întrebări pentru
întrebări pentru
potrivire. Sunt
introduse
perechi de
elemente care
apoi sunt
apoi sunt
rearanjate
tl
pentru a le
potrivi din nou.

LecĠii de fizic ă asistate de calculator folosind
Crocodile Ph ysics
y
CONSERVAREA ENERGIEI MECANICE TOTALE

LECĥII DE CHIMIE
FOLOSIND CROCODILE CHEMISTRY
LecĠii de matematic ă asistate de calculator folosind
Crocodile Mathematics
5. B IBLIOGRAFIE
1. Cucoü, Constantin. (1996). Pedagogie. Iaüi: Editura Polirom,
pag.77-79;
2. Ionescu , Miron si Radu , Ioan. (2001 ).Didactica modern Ć.
, , ()
Cluj-Napoca: Editura Dacia, pag.113-114, 153-157;
3. Ciolan Lucian. (2008). Invatarea integrata, Fundamente
pentru un curriculum transdisciplinar .Iaüi:Editura
pentru un curriculum transdisciplinar .Iaüi:Editura
Polirom, pag. 125-130;
4. PĆlĆüan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Hu Ħanu,
Elena (2003) Interdisciplinaritatea üi integrare –o nouĆ
Elena .(2003) .Interdisciplinaritatea üi integrare o nouĆ
abordare a ütiinĦelor în înv ĆĦĆmântul preuniversitar , în Revista
Formarea continu Ć a C.N.F.P. din înv ĆĦĆmântul
preuniversitar , Bucureüti
p , ü
5. Stanciu, Mihai. (1999). Reforma con Ħinuturilor
învĆĦĆmântului .Iaüi: Editura Polirom
6VĆideanu George (1975) Interdisciplinarite UNESCO ;
6.VĆideanu , George .(1975) .Interdisciplinarite , U.N.E.S.C.O.;
7. VĆideanu, G., [1985], Promovarea interdisciplinarit ĆĦii în
învĆĦĆmântul preuniversitar , Iaüi; Universitatea „Al. Ioan
Cuza ”
Cuza

8. VĆideanu, George. (1988). EducaĦia la frontiera dintre
milenii Bucureüti:Editura Didactica siPedagogica pp 245
milenii , Bucureüti:Editura Didactica siPedagogica , pp. 245-
264.
9. http://www.halfbakedsoftware.com/hotpot/ ;
www.hotpotatoes.net
10. http://www.crocodile-clips.com/en/Crocodile_Chemistry/
11 htt // iki di / iki/Ed %C8%9Bi Ed Ħi
11. http://ro.wikipedia.org /wiki/Ed uca%C8%9Bi e, EducaĦie
12.http://www.youtube.com/watch?v=aq4etCTg_WY
13.WiZiQ education.online ,WiZiQ Help ,
13.WiZiQ education.online ,WiZiQ Help ,
http://www.wiziq.com/help/
14. Radu, I.T., [1986], Interdisciplinaritatea, de la necesitate la
realizare Revista de pedagogie nr 2
realizare , Revista de pedagogie , nr. 2