1Academia de Studii Economice Bucuresti [627844]

1Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori
Catedra de Moneda

STRATEGII DE PREVENIRE SI
COMBATERE A SPALARII BANILOR SI A
FINANTARII TERORISMULUI

Conducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Nicolae Dard ac

Doctorand: [anonimizat]

2CUPRINS

Introducere

Cap. 1 Fenomenul spalarii banilor si finantarii te rorismului.
Consideratii generale

1.1. Fenomenul spalarii banilor si finantarea teror ismului. Concept si evolutie.
1.2. Etapele fenomenului de spalare a banilor.
1.3. Finantarea terorismului.
1.3.1. Surse si metode.
1.3.2. Cerinte specifice pentru institutiile financ iare in prevenirea si
combaterea finantarii terorismului.
1.4. Relatia dintre spalarea banilor si finantarea terorismului.
1.5. Efectele spalarii banilor si a finantarii tero rismului asupra economiei.
1.6. Impactul spalarii banilor si a finantarii tero rismului asupra pietelor financiare.

Cap. 2 Reglementari internationale si regionale pr ivind
prevenirea si combaterea spalarii banilor si a fina ntarii
terorismului

2.1. Organizatia Natiunilor Unite (ONU).
2.1.1. Conventia de la Viena.
2.1.2. Conventia de la Palermo.
2.1.3. Conventia Internationala pentru Combaterea F inantarii Terorismului.
2.1.4. Rezolutia Consiliului de Securitate Nr. 1373 .

32.1.5. Programul Global impotriva spalarii banilor.
2.1.6. Comitetul Anti-Terorism (CTC – Counter Terro rism Committe).
2.2. FATF/GAFI (Financial Action Task Force on Mone y Laundering).
2.2.1. Cele 40 de recomandari privind spalarea bani lor.
2.2.2. Recomandari speciale privind finantarea tero rismului.
2.2.3. Tari necooperante.
2.3. Prevederile Grupului Egmont al Unitatilor de I nformatii Financiare.
2.4. Recomandarile Comitetului de la Basle pentru s upraveghere bancara
(Comitelul Basle).
2.4.1. Declaratia de Principii privind Spalarea Ban ilor.
2.4.2. Principiile esentiale pentru activitatea ban cara (Core Principles for
Banking).
2.4.3. Customer Due Diligence.
2.5. Obiectivele Asociatiei Internationale a Suprav eghetorilor din Sectorul
Asigurarilor (IAIS).
2.6. Prevederile Organizatiei Internationale a Comi sionarilor de pe piata Valorilor
Mobiliare (IOSCO).
2.7. Grupuri si organisme regionale.
2.7.1. Organismele regionale FATF (FSRB – FATF – St yle Regional Bodies).
2.7.2. Principiile Grupului Wolfsberg (Wolfsberg Gr oup of Banks).
2.7.3. Secretariatul Commonwealth.
2.7.4. Organizatia Statelor Americane (CICAD).
2.8. Comitetul de experti al Consiliului Europei – Moneyval.
2.9. Aplicarea reglementarilor internationale in le gislatiile nationale. Cerinte
legale.

42.9.1. Incriminarea spalarii banilor.
2.9.2. Incriminarea terorismului si a finantarii ac estuia.
2.9.3. Tipuri de entitati si persoane reglementare.
2.9.4. Standarde de supraveghere si reglementare.
2.9.5. Implementarea recomandarilor FATF.
2.10. Cooperarea internationala in prevenirea si co mbaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului.
2.10.1. Principii generale.
2.10.2. Cooperarea intre F.I.U.-uri, autoritatile d e supraveghere si de aplicare a
legii.

Cap. 3 Strategii si politici de prevenire si combat ere a spalarii
banilor si a finantarii terorismului la nivel inter national

3.1. Tehnici si modalitati de spalare a banilor si de finantare a terorismului.
3.1.1. Sistemele alternative de remitere a banilor .
3.1.2. Paradisurile fiscale.
3.1.2.1. Caracteristici.
3.1.2.2. Companiile off-shore.
3.1.2.3. Utilizarea paradisurilor fiscale in cadrul evaziunii
fiscale.
3.2. Identificarea clientilor si masurile de “due d iligence”.
3.2.1. Cunoasterea clientilor.
3.2.2. Masurile de precautie fata de clienti (custo mer due diligence).
3.3. Masuri de prevenire si combatere a spalarii ba nilor si a finantarii terorismului.
3.3.1. Raportarea tranzactiilor suspecte.

53.3.2. Raportarea tranzactiilor in numerar si exter ne.
3.4. Rolul sistemul bancar in prevenirea si combate rea spalarii banilor si a
finantarii terorismului.
3.4.1. Obligatiile sistemului bancar.
3.4.2. Dezvoltarea programelor privind gestionarea riscului de spalare a
banilor.
3.4.3. Obiectivele urmarite de catre banci.
3.4.4. Raportarea tranzactiilor suspecte. Important a si necesitate.
3.5. Tipologii de spalare a banilor si a finantarii terorismului
3.6. Modelul Stanley Morris – de estimare si cuanti ficare a spalarii banilor.

Cap. 4 Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului in Romania in contextul noilor realita ti
mondiale.

4.1. Mediul economic international

4.2. Strategia nationala privind prevenirea si comb aterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului.
4.3. Activitatea Oficiului National de Prevenire s i Combatere a Spalarii Banilor

Concluzii

Bibliografie

Anexe

6Introducere

Secolul 20 a fost caracterizat de o multitudine de schimbari structurale in
economia mondiala. Aceste schimbari au fost influen tate sau determinate de imensele
progrese tehnologice inregistrate in domeniile tele comunicatiilor si informatiilor.
Incepand cu sfarsitul secolului 20 si inceputul sec olului 21, globalizarea a devenit un
cuvant la ordinea zilei, aducand laolalta natiunile lumii, realizand poate cea mai mare
interconectare la nivelul statelor de la inceputul erei comertului si informatiei,
transformand practic lumea intr-un singur oras. In prezent nu se mai poate vorbi
despre sustinerea unui stat prin propria economie, in sensul existentei a doi stalpi
principali ai acestui proces si anume liberalizarea si dereglementarea economiilor
nationale. Desi globalizarea poate, si sigur va adu ce beneficii la nivel mondial, totusi
aceste beneficii pot fi umbrite de riscurile pe car e le incumba pentru societate. Puterea
autoritatilor politice va deveni din ce in ce mai l imitata ca si actori, legitimi sau
nelegitimi, pe o piata mondiala emergenta. Alaturi de aceste schimbari intervenite in
societate se intalneste si o proliferare a gruparil or mafiote si o dezvoltate fara
precedent a crimei organizate, grupuri care opereaz a atat pe principii nationale, cat si
internationale, utilizand forme diferite de infract iuni.
Intre aceste forme de infractiuni se detaseaza, at at ca infractiune de sine
statatoare, in unele legislatii, dar si ca forma de disimulare a veniturilor obtinute din
alte infractiuni, infractiunea de spalare a banilor care genereaza, asa numitul fenomen
de spalare a banilor. In ultimii ani acest fenomen a capatat o dimensiune globala, fiind
legat si de finantarea terorismului, ca factor de s ustinere a gruparilor teroriste.
Spalarea banilor reprezinta un derivat al infractiu nilor, ceea ce inseamna ca reprezinta
rezultatul eforturilor crimei organizate. Desi, spa larea banilor reprezinta un atribut al
gruparilor infractionale, totusi aceasta este preze nta in economiile nationale la diferite
nivele. Unii experti estimeaza ca la nivelul econom iei mondiale infractiunile
genereaza aproximativ 100 bilioane dolari USD, in t imp ce serviciile britanice
estimeaza spalarea anuala la circa 500 bilioane dol ari USD, numai traficul de droguri,
singur, fiind estimat a genera circa 300 bilioane d olari USD, din care o parte
semnificativa este necesara a fi spalata. Astfel, d e departe, crima organizata devine

7una din principalele provocari ale lumii contempora ne in ceea ce priveste stabilitatea
si prosperitatea sistemului economic global.
Cele prezentate mai sus constitue tot atatea motiv e care au condus la realizarea
acestei lucrari, care incearca sa explice fenomenul spalarii banilor si a finantarii
terorismului. Cu toate acestea lucrarea de fata nu isi propune o dezvoltare si o
aprofundare a tuturor aspectelor legate de fenomene le mentionate, ci doar sa constitue
inceputul constientizarii opiniei publice si mai al es a mediul academic in care se
formeaza viitorii economisti, asupra unui fenomen c are, din pacate, incepe sa ia
amploare si, fara o lupta permanenta, nu se vor put ea contracara efectele nocive
asupra economiei Romaniei. Intr-o lume dominata de comert, sistemul bancar are un
rol crucial in realizarea in bune conditiuni a tran zactiilor financiare si a sanatatii
sistemului financiar in ansamblul lui. Nu se poate vorbi de un sistem financiar in
absenta sistemului bancar, iar celelalte componente ale acestuia nu ar putea sa-si
desfasoare activitatea fara sprijinul nemijlocit al sistemului bancar. Iata de ce, in
contextul globalizarii, viabilitatea si sanatatea s istemului financiar, care pana la urma
guverneaza economia mondiala, vezi criza financiara de la sfarsitul anilor 2008,
ramane principala preocupare a expertilor in domeni ul prevenirii si combaterii
fenomenului spalarii banilor.
Aceasta lucrare se axeaza nu numai pe prezentarea de ansamblu a fenomenului
spalarii banilor, a organizatiilor internationale s i a obligatiilor ce revin sistemului
financiar, ci incearca o abordare mai larga in sens ul in care isi doreste sa prezinte
fiecare aspect principal al luptei impotriva spalar ii banilor. Deasemenea acesta lucrare
se doreste a fi un punct de sprijin si un inceput p entru cadrele didactice si studenti in
sensul constientizarii necesitatii studierii, inca de pe bancile facultatii, a acestui
fenomen, a cauzelor, metodelor si riscurilor pe car e le implica si fara de care, orice
specialist in economie nu va putea stapanii si inte lege anumite tranzactii si implicatiile
asupra stabilitatii si fiabilitatii sistemului fina nciar-bancar si al economiei in general.
Lucrarea se structureaza in patru capitole, fiecar e incercand sa sintetizeze si sa
prezinte, intr-o susccesiune logica aspectele legat e de combaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului, plecand de la definirea fe nomenelor si pana la impactul pe care
aceste fenomene il au asupra mediului economic si f inanciar.
Capitolul 1 cuprinde definirea si etapele fenomenul ui de spalare a banilor,
plasarea, stratificarea si integrarea, sursele si m etodele finantarii terorismului, precum
si cerintele specifice institutiilor financiare in prevenirea si combaterea fenomenelor

8de spalare a banilor si a finantarii terorismului. Finalul capitolului este dedicat relatiei
dintre spalarea banilor si finantarea terorismului, in sensul in care o parte din banii
proveniti din spalare pot ajunge in posesia grupari lor teroriste, precum si impactul
gruparilor teroriste si a terorismului asupra piete lor financiare.
In Capitolul 2 incearcam sa construim o imagine de ansamblu asupra cadrului
normativ si a institutiilor financiare si non-finan ciare care reglementeaza activitatea,
la nivel mondial, de prevenire si combatere a spala rii banilor si a finantarii
terorismului. Plecand de la Organizatia Natiunilor Unite, cu structurile sale abilitate,
si pana la organizatiile regionale si profesionale, am incercat sa sintetizam
principalele aspecte legate de competentele si misi unea fiecarei organizatii dar si a
obiectivelor pe care acestea si le propun in combat erea acestor fenomene desi,
niciodata, organele abilitate nu vor putea fi inain tea infractorilor dar, isi doresc sa fie
cat mai aproape de eradicarea si eliminarea acestor fenomene. Pentru a reusi in acest
deziderat, cooperarea internationala intre organani smele din fiecare tara si cele la
nivel mondial, devine din ce in ce mai importanta.
Desi diferitele organisme regionale si internation ale creaza cadrul necesar
combaterii fenomenului spalarii banilor si a finant arii terorismului, implementarea la
nivel regional, national dar mai ales international nu se poate realiza decat in cadrul
unor strategii si politici adecvate de combatere a acestor fenomene. Aplicarea acestor
strategii si politici devine o parte importanta in activitatea fiecarei institutii financiare
si non-financiare.
Capitolul 3 prezinta rolul si modalitatile, pe cere aceste institutii il au si le au
in mecanismul mondial de prevenire si combatere a f enomenului spalarii banilor si
finantarii terorismului. Tot in cadrul acestui capi tol ne-am propus sa prezentam un
model de cuantificare a fenomenului spalarii banilo r, model initiat si dezvoltat de un
grup de cercetatori avandu-l coordonator pe Stanley Morris – fost presedinte al
Grupului de lucru pentru statistici si modele din c adrul FATF. Modelul Morris
incearca, si reuseste intr-o mare masura, sa furniz eze o privire de ansamblu, din punct
de vedere matematic, asupra acestor fenomene la niv el global.
De-alungul istoriei infractorii au incercat, si in mare parte au reusit, sa
utilizeze in favoarea lor precaritatea si incoerent a prevederilor legislative, utilizand
diferite mijloace legale dar mai ales ilegale pentr u a realiza venituri in detrimentul
statului. Pornind de la rambursari ilegale de TVA, fraude bancare, evaziune fiscala,
contrabanda si chiar atacuri armate, acestia au reu sit sa stranga averi fabuloase, pe

9care s-au vazut nevoiti sa le introduca, pe cai leg ale, in circuitul financiar. Istoria a
demonstrat ca lipsa de reactie a statului, dar mai ales anumite restrictii impuse pe piata
libera coroborate cu perioadele de criza la nivel r egional si mondial au sporit puterea
organizatiilor criminale, atat din punct de vedere financiar dar si al controlului pe care
acestea l-au exercitat si il exercita asupra unei p arti din economie. Actuala criza,
probabil artificial indusa, economica dar mai ales financiara, poate duce la o
proliferare fara precedent a organizatiilor crimina le si a gruparilor teroriste la nivel
mondial, mai ales tinand cont de faptul ca in perio ada de criza reactia statului este
mult diminuata. Astfel, capitolul 4 incearca sa pre zinte unele din aspectele care apar
sau pot aparea la nivel mondial si national in peri oada de criza actuala, precum si o
descriere a activitatii Oficiului National de Preve nire si Combatere a Spalarii Banilor
din Romania.

10 Cap. 1 Fenomenul spalarii banilor si a finantarii t erorismului.
Consideratii generale

1.1. Fenomenul spalarii banilor si a finantarii ter orismului. Concept si
evolutie

Desi nu se poate aprecia cu certitudine momentul ap aritiei fenomenului
spalarii banilor, totusi putem spune ca acesta a ap arut cu mult timp in urma, fiind legat
de istoria comertului si aparitia sistemului bancar .
In “Lords of the Rim” autorul Sterling Seagrave exp lica cum, in China anilor
2000 i. Ch., negustorii ascundeau profiturile obtin ute, fata de stapanire, care nu dorea
altceva decat confiscarea acestora si expulzarea lo r. In plus, negustorii, penru a-si
pastra averea o investeau in afaceri in provincii i ndepartate sau chiar in afara Chinei.
In acest fel, industria off-shore isi facea apariti a, nascandu-se, totodata, si prima forma
de evaziune fiscala, iar cele trei etape ale spalar ii banilor – ascunderea, delocalizarea
si investirea, incepeau sa se contureze.
De peste 4 milenii, principiile spalarii banilor nu s-au schimbat, dar
mecanismele acesteia au devenit din ce in ce mai co mplexe, mai sofisticate. Astfel,
evidenta paralela a averii a devenit una din cele m ai durabile tehnici de evaziune
fiscala si de spalare a banilor. De mii de ani, oam enii utilizeaza tehnicile de spalare a
banilor pentru a-si ascunde banii si averea – prove nita din infractiuni, dar in unele
cazuri acest fenomen se intalneste si in tari cu au toritati opresive si lideri despotici.
Multe minoritati nationale, de-a lungul anilor si p este tot in lume, au luat
hotararea, pentru a-si pastra averile, de a o ascun de fata de conducatori, intrucat,
acestea, erau adesea persecutate datorita convinder ilor religioase sau a culorii pielii.
Acest fenomen se intalneste chiar si in zilele noas tre.
Au trecut mii de ani de cand banii si valoarea au f ost separate, iar valoarea in
sine a devenit reprezentata prin active adesea fara valoare intrinseca, dar recunoscute
ca fiind convertibile. Monedele de aur desi aveau v aloare, data de greutatea lor in aur,

11 lucrul care conta era calitatea si cantitatea aurul ui. Odata ce aurul era topit, el nu-si
pierdea valoarea, ci doar forma. El putea fi refacu t si mutat in alt loc sub o alta forma.
In SUA, prohibitia si restrictiile la jocurile de n oroc au adus sume mari de bani
celor care nu respectau aceste interdictii, realiza nd trafic cu alcool sau deschizandu-si
sali ilegale de jocuri de noroc, ducand, astfel, la cresterea dramatica a infractiunilor
financiare. Incalcarea restrictiilor erau infractiu ni financiare intrucat pentru fiecare
infractiune comisa, infractorii primeau imediat ban i cash. Aceasta a creat imediat o
probleme. Ce se putea face cu atat de multi bani? D eschiderea unor afaceri banoase,
cash, a fost rezolvarea. Astfel, infractorii au inc eput sa-si deschida spalatorii, si asa –
realitate sau fictiune, “spalarea banilor” a fost i nventata.
Indiferent de originile terminologiei, infractorii cauta intotdeauna, sa-si
investeasca banii in afaceri care aduc imediat veni turi cash, inclusiv droguri. Acestia
au intemeiat firme de avocatura, de contabilitate, studiouri de film, banci, concerne
industriale, chiar si guverne, si, chiar daca nu re usesc sa cumpere intreaga organizatie,
ei cumpara sau obtin cooperarea unora din companie. Acestia folosesc, deja, bani din
infractiuni pentru plata taxelor de scolarizare pen tru copii unor membrii din
conducerea bancii.
Dar spalarea banilor a fost dezvoltata in concordan ta cu facilitarea comertului.
Se spune adesea (fara a se putea sustine cu probe) ca Nigeria este centru de spalare a
banilor din Africa si ca nigerieni sunt implicati p este tot in lume in infractiuni si in
spalarea banilor. In masura in care este adevarat, motivatia vine din faptul ca retelele
dominate acum de infractori au fost intemeiate acum cateva zeci de ani de catre
comerciantii internationali, care erau incapabili s a opereze dincolo de masurile de
control al schimburilor si de inspectiile realizate de vama, ceea ce a condus la
stabilirea centrului operational in Nigeria, ca zon a offshore.
Tehnicile de spalare a banilor sunt restrictionate doar de imaginatia
infractorilor – si exista o multime de infractori c are cauta o cale de a spala bani.
Astfel putem definii spalarea banilor ca procesul p rin care infractorii creaza
iluzia ca banii pe care-i cheltuiesc sunt obtinuti legal.
Pentru majoritatea tarilor, problemele privind spal area banilor si finantarea
terorismului sunt legate de prevenirea, detectarea si incriminarea infractiunilor
generaroare de bani murdari. Tehnicile sofisticate utilizate in spalarea banilor si
finantarea terorismului se adauga la aceste problem e.

12

Intermediari

Direct

Aceste tehnici pot fi realizate direct prin implica rea a diferite tipuri de institutii
financiare si multiple tranzactii financiare cat si prin utilizarea folosirea
intermediarilor, precum consultantii financiari, co ntabilii, corporatiile scoica si alti
furnizori de servicii; transferuri catre/prin si di n diferite tari; folosirea de diferite
instrumente financiare sau alte tipuri de active de valoare.
Oricum, spalarea banilor este, in esenta, un concept simplu .

Reprezinta procesul prin care castigurile obtinute din activitati criminale sunt
divizate pentru a li se ascunde originile ilicite .

Cand banii sunt spalati, criminalii castiga din act iunile lor, ei fiind
recompensati de ascunderea actelor criminale care g enereaza profituri ilicite si de
disimulare a originii, rezultand profituri licite . Similar cei care finanteaza terorismul
sunt rasplatiti de ascunderea originii fondurilor s i a suportului financiar, realizandu-si
stratagemele si atacurile.
Spalarea banilor poate fi definita in mai multe fel uri. Majoritatea tarilor
subscriu la definitia data in “ Conventia Natiunilor Unite Impotriva Traficului Ili cit de
Droguri si Substante Psihotronice ” din 1998, cunoscuta si sub denumirea de
Conventia de la Viena si “ Conventia Natiunilor Unite Impotriva Crimei Organiz ate
Transnationale ” din 2000, cunoscuta sub denumirea de Conventia de la Palermo .

Tehnici de SB/FT
Institutii financiare
Tranzactii financiare Consultantii financiari
Contabilii
Corporatiile scoica

13 Ascunderea sau disimularea adevaratei naturi, surse, locatii, dispozitii, misc ari,
drepturi ale destinatarului proprietatii cunoscand ca astfel de bunuri rezulta din
infractiuni sau din participarea la actiuni. Intr-o prima aborda re

A doua abordare

A treia abordare

Grupul FATF (Financial Action Task Force), care este recunoscut ca
autoritate de reglementare internationala in domeni ul spalarii banilor, defineste
termenul de “spalarea banilor” in mod succinct ca “ procesul … de ascundere a originii
ilicite a castigurilor” pentru “legitimarea” castig urilor ilegale.

“Infractiunea predicat” de spalare a banilor

Ca terminologie, Conventia de la Viena limiteaza in fractiunea “predicat” la
traficul de narcotice. Drept consecinta, infractiun ile subrogate traficului de narcotice,
precum frauda, furtul si rapirea, nu constitue infr actiune “predicat” pentru spalarea
banilor. De-alungul anilor comunitatea internationa la si-a dezvoltat viziunea asupra
infractiunilor “predicat” de spalarea banilor care a excedat traficul de droguri.

Astfel, FATF si alte organisme internationale au ex tins definitia infractiunii
“predicat” din Conventia de la Viena, prin includer ea si a altor tipuri de infractiuni. Se intelege conversia sau transferul proprietatii , cunoscand ca aceasta proprietate
deriva din orice infractiuni sau orice act de parti cipare la astfel de infractiuni, in
scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a proprietatii sau ajutarea oricarei
persoane care este implicata in comiterea acestor infractiuni, in vede rea sustragerii
de la consecintele legale ale actiunilor.
Consta in “ detinerea, posesia sau utilizarea bunurilor cunoscand in momentul
dobandirii ca aceste castiguri/bunuri deriva din in fractiuni sau dintr- un act de
participare la ast fel de infractiuni”.
Activitatea generatoare de castiguri ilicite, care , atunci cand sunt spalate, se
transforma in infractiune de spalare a banilor.

14 De exemplu, Conventia de la Palermo cere tuturor st atelor participante sa aplice
termenul de infractiune de spalarea banilor unei ar ii largi de infractiuni “predicat”.
In cele 40 de Recomandari privind combaterea spalar ii banilor, FATF
incorporeaza din punct de vedere tehnic si juridic definitiile din Conventia de la Viena
si Conventia de la Palermo si evidentiaza 20 de cat egorii de infractiuni care trebuie
incluse in categoria infractiunilor “predicat” pent ru spalarea banilor.

Daca ne intrebam Cine spala banii? un raspuns simplu la aceasta intrebare ar
putea fi ca infractorii spala banii . Dar acest raspuns este mult prea simplu pentru a fi
complet adevarat. Realitatea este ca ”spalatorii” d e bani se intalnesc in toate
activitatile, multe dintre ele parand complet inoce nte. In multe jurisdictii cei care ajuta
infractorii sa spele banii proveniti din infractiun i, sunt ei insisi considerati infractori.
Aceasta inseamna ca bancherii, avocatii, contabilii , dealerii de masini si altii sunt
“spalatori de bani” daca permit ca afacerile lor sa fie utilizate de catre altcineva pentru
spalarea banilor proveniti din infractiuni. In gene ral, singura scuza a acestora este ca
nu au stiut sau au fost neatenti la ceea ce se inta mpla. Aceasta este, insa, foarte greu
de demonstrat si in majoritatea legislatiilor, demo nstrarea nevinovatiei trece in sarcina
acuzatului.
In multe tari, oamenii, altii decat afaceristii si infractorii, pot devenii spalatorii
de bani numai prin posesia veniturilor din infracti uni sau a activelor care reprezinta
veniturile din infractiuni (este si cazul Romaniei ). Cel mai elocvent exemplu este cel
al sotiei sau prietenei infractorului si care stiu, sau banuie, ca acesta utilizeaza
veniturile ilicite pentru a cumpara case, masini sa u bijuterii. Clasa finala a
spalatorilor de bani este formata din cei care ajuta la realizarea schemei , chiar daca
acestia nu participa fizic la spalare. Deci, un con tabil, care recomanda evaziune fiscala
este el insusi spalator de bani.
Astazi, pretutindeni in lume, legislatiile national e obliga dealerii de masini,
operatorii de cazinouri, dealerii de bijuterii si p ietre pretioase de a-si identifica clientii
in majoritatea cazurilor. Aceasta inseamna ca major itatea operatorilor li se cere sa-si
instruiasca angajatii in concordanta cu legea si cu masurile de prevenire si combatere
a spalarii banilor.

15 Infractorii comit trei tipuri de infractiuni genera le

Ignorand primele doua tipuri precum si micile vanda lisme, majoritatea
infractiunilor sunt infractiuni economice comise pe ntru a face bani. Infractorii comit
infractiunile din doua motive

unul este pentru a demonstra ca pot face acest lucr u si nu pot fi
prinsi;

celalalt este ca acestia cred ca pot obtine aceiasi suma de bani din
infractiuni, pe care ar obtine-o din afaceri curate .

Cand realizeaza venituri din infractiuni, criminali i ii utilizeaza in trei scopuri

pentru o noua infractiune

ii ascund pentru a-i utiliza mai tarziu

ii cheltuie imediat.

Pentru a putea gasii si confisca veniturile ilicite , investigatorii realizeaza
cercetari complicate, cea mai incercata, testata si de succes metoda in investigarea
infractiunilor este urmarirea banilor . Astfel, infractorii doresc sa “mute” banii mult
mai repede decat ii pot urmarii investigatorii, iar din cand in cand ii pun intr-o “gaura
neagra” astfel incat investigatorii pur si simplu n u ii pot urmarii.
Uneori, investigatorii cand banuiesc ca o persoana este implicata in infractiuni,
pot incepe cercetarea de la activitatile financiare ale acesteia si de la trecutul sau. Infractiuni
de violenta
sau
vandalism Infractiuni
economice Crime din
pasiune sau
onoare

16 Aceasta a presupus unele schimbari legislative, in unele tari, care pleaca de la
presupunerea ca un infractor care a fost condamnat pentru o infractiune poate fi
subiect al confiscarii bunurilor sau veniturilor da ca acesta nu face dovada ca le-a
obtinut din activitati legale. Deci, infractorii su nt nevoiti sa scoata banii din “gaurile
negre” daca nu pot dovedi provenienta lor. Una din suspiciunile majore intervine
asupra celui care cheltuie mai mult decat ii permit veniturile obtinute din activitati
legale. Deci, un creator de haine, care nu a avut s i nici nu are clienti, dar conduce
masini foarte scumpe, poate ridica suspiciuni.
In infractiunile financiare, care sunt in crestere, nu exista o reprezentare fizica
a infractiunii. Banii, nu sunt mai mult decat o inf ormatie de pe ecranul computerului,
sau, mai precis, sunt sub forma de biti stocati in memoria calculatorului. Deci, nu
exista intermediari de lucruri furate intrucat nu e ste nimic de atins. In consecinta,
prevederile de mai sus nu sunt aplicabile, sau mai precis curtea poate decide ca nu se
aplica.
Exista o expresie utilizata de cei care aplica lege a si anume ca pentru a reduce
infractionalitatea este necesar “sa se elimine prof itul din activitatile infractionale”.
Aceasta, inseamna identificarea activelor care repr ezinta castigurile obtinute din
infractiuni si inghetarea lor prin decizie judecato reasca sau administrativa.
Infractiunile financiare afecteaza pe toata lumea. Efectele acestora rezida in cresterea
taxelor pentru cei care nu realizeaza evaziune fisc ala, in cresterea politelor de
asigurare pentru cei care nu obtin sumele prin frau da, in cresterea costurilor pentru
afaceri adica o crestere a preturilor si o reducere a profiturilor companiilor. Aceasta
inseamna, ca a face cumparaturi de pe internet sau de la supermarket devine mult mai
riscant, intrucat, comerciantul poate fi infractor ceea ce inseamna ca banii ajung in
mainile corupte ale politicienilor si afaceristilor , inclusiv a celor care sunt implicati in
traficul de droguri, arme si oameni.
Dupa unele statistici, circa 80% din castigurile il icite, de exemplu din furt,
sunt pentru consolidarea activitatii de trafic de d roguri. Daca nu ar exista oameni care
sa cumpere bunuri furate, atunci nu ar mai exista m otive pentru comiterea furturilor, si
deci nu ar mai exista profit. In multe tari, persoa na care intermediaza bunurile furate
este pasibila de o pedeapsa mai mare decat cel care a comis infractiunea in sine. Deci,
singura cale de a reduce activitatea infractionala de furt este de a o face neprofitabila.

17 Finantarea terorismului, poate fi definit ca un con cept relativ simplu, .

Privit insa, in esenta, acesta nu este totusi un co ncept simplu, intrucat termenul
poate avea implicatii politice, religioase sau nati onale, acestea diferind in functie de
tara.
Spalarea banilor si finantarea terorismului afiseaz a insa, acelasi gen de
tranzactii, majoritatea avand legatura cu ascundere a si disimularea. Spalatorii de bani
trimit fonduri ilicite prin canale legale pentru a ascunde originile ilicite, in timp ce cei
care finanteaza terorismul transfera fonduri care p ot fi legale sau ilegale in scopul
ascunderii sursei si a utilizarii finale, ceea ce r eprezinta sustinera terorismului. Dar
rezultatul este acelasi – rasplata.
Organizatia Natiunilor Unite a facut numeroase efor turi, concretizate, in
general, sub forma tratatelor internationale, in co mbaterea terorismului si a finantarii
acestuia. Inaintea atacurilor teroriste din 11 sept embrie 2001 din SUA, ONU a emis,
in 1999, Conventia de la Palermo care prevede:

Reprezinta suportul financiar, sub orice forma, a g ruparilor tero riste sau a celor
care-l incurajeaza, planifica sau se implica in act ivitati teroriste.
Orice persoana, comite o
infractiune in intelesul
acestei conventii, daca,
acea persoana, prin orice
mijloace, direct sau
indirect, nelegal si de
buna voie, furnizeaza sau
colecteaza fonduri cu
intentia de a fi folosite sau
cunoscand ca acestea vor
fi folosite, partial sau
total, pentru a provoca: un act care constitue infractiune, in
scopul sau asa cum sunt definite in
cadrul tratatului
orice act intentionat cauzator de
moarte sau ranire grava a civililor
sau a oricarei personae care nu se
afla implicata in conflicte armate,
atunci cand scopul acestui act, prin
natura si context, este de a intimida
populatia, sau de a sili guverne sau
organizatii in scopul de a face sau de
a obtine sa faca un act impotriva
vointei

18 Definerea terorismului este uneori dificil de reali zat mai ales in cazul unor tari
si aceasta intrucat nu toate statele au adoptat pre vederile conventiei, care specifica clar
ce actiuni sunt incadrate in categoria terorism. No tiunea de terorism nu este universal
acceptata, avand in vedere si implicatiile politice , religioase si nationale de la tara la
tara. FATF este recunoscuta si ca emitent de standa rde internationale in efortul de
combatere a finantarii terorismului, dar nu defines te in mod specific termenul de
finantare a terorismului in Recomandarile Speciale privind finantarea terorismului,
emise dupa evenimentele din 11 septembrie 2001; nu mai putin adevarat este faptul ca
FATF indeamna tarile membre sa ratifice si sa imple menteze Conventia de la
Palermo. In acest fel, definitia din Conventie devi ne unanim acceptata de cele mai
multe tari.

1.2. Etapele fenomenului de spalare a banilor

Ingrijorarea asupra fenomenului spalarii banilor a inceput initial prin a se face
conexiunea cu traficul ilegal de narcotice. Obiecti vul traficantilor consta in
convertirea tipica a sumelor mici de bani in contur i bancare legale, instrumente
financiare sau alte valori. Astazi profiturile ileg ale sunt rezultatul unei game largi de
infractiuni – alaturi de coruptie, vanzarea ilegala de armament si traficul ilegal de
persoane. Indiferent de infractiune, spalatorii rec urg la un amplu proces de
transformare a castigurilor ilicite prin plasarea, stratificarea si integrarea acestora in
circuitul financiar real. Acest proces amplu, cu et apele mentionate, a fost stabilit de
catre expertii FATF la intalnirea de la Paris din 1 989, aceasta cronologie in timp si
spatiu devenind clasica in studiul fenomenului spal arii banilor.

Etapele spalarii banilor

Plasarea Stratificarea Integrarea Venituri ilicite Venituri licite

19 Plasarea

Mari sume de bani sunt sparte in sume mai mici, car e sunt mai putin evidente
si introduse in sistemul financiar prin intermediul mai multor sucursale ale aceleiasi
institutii sau prin intermediul mai multor institut ii. In acest stadiu poate interveni si
schimbul valutar sau conversia bancnotelor de valoa re mica in bancnote de valoare
mare. Mai mult, fondurile ilicite pot fi convertite prin intermediul institutiilor
financiare in bilete la ordin sau cecuri, fiind, as tfel, insotite de fonduri legitime pentru
inlaturarea suspiciunilor. In plus, plasarea poate fi acompaniata si de cumpararea de
actiuni sau de incheierea de contracte de asigurari .

Stratificarea

In
acest fel fondurile sunt indepartate de locul/momen tul infractiunii, astfel de fonduri
putand fi ulterior folosite pentru cumpararea de ac tiuni, contracte de asigurari sau alte
instrumente financiare si de investitii, usor trans ferabile. Fondurile pot fi de asemenea
transferate sub forma de instrumente negociabile pr ecum cecurile, bilete la ordin sau
bonuri de tezaur, sau pot fi transferate electronic catre alte jurisdictii. Infractorii pot,
de asemenea, simula transferul sub forma de plati p entru bunuri sau servicii sau prin
transferul de fonduri catre compania scoica.

Integrarea

.

Reprezinta introducerea fondurilor ilegale in siste mul financiar, de
regula, prin intermediul institutiilor financiare
Procesul de mu tare dintr- o institutie financiara in alta a fondurilor
obtinute ilegal si introduse in sistemul financiar
A treia etapa o reprezinta fondurilor in economia l egala prin
cumpararea de active precum imobile, actiuni sau al te active
financiare sau obiecte de lux

20 Procesul spalarii banilor si finantarea terorismulu i

Schema 1.1.

Etapele intalnite in procesul spalarii banilor se i ntalnesc si in procesul de
finantare a terorismului, cu exceptia faptului ca, in cea de a treia etapa, fondurile sunt
distribuite organizatiilor teroriste, fata de spala rea banilor unde fondurile obtinute
ilegal sunt canalizate in directie opusa, in econom ia legala. Spalarea banilor si
finantarea terorismului pot sa apara, si apar, in o rice tara, in special in cele cu sisteme
financiare complexe. De asemenea, tarile cu o legis latie permisiva, ineficienta sau cu
o infrastructura deficitara in privinta combaterii spalarii banilor si finantarii
terorismului, reprezinta o tinta sigura pentru infr actori. Nici o tara nu face exceptie. Spalarea banilor Finantarea terorismului

Bani din
infractiuni $$$$$$ $$$$$$ Active legitime
sau
Bani din infractiuni
Plasarea
Bani depusi in
conturi bancare Plasarea
Active depozitate in
sistemul financiar
Stratificarea
Fondurile sunt
mutate catre alte
institutii financiare
pentru a li se
ascunde originea
Integrarea
Fondurile sunt
distribuite pentru
activitati teroriste Stratificarea
Fondurile sunt
mutate catre alte
institutii financiare
pentru a li se
ascunde originea
Integrarea
Fondurile sunt
folosite pentru
cumpararea de
active legale Banci
Banci Actiuni
Banci
Activele devin
legale sau sunt
distribuite Companii
de
asigurare Institutii
financiare
non-
bancare

21 Intrucat complexitatea sistemului financiar mondial cu multitudinea de
tranzactii financiare internationale este folosit d e infractori in spalarea banilor si
finantarea terorismului, diferitele etape ale proce selor de spalarea banilor si finantarea
terorismului pot exista in diferite tari. De exempl u, plasarea, stratificarea si integrarea
pot exista in trei tari diferite; una sau toate cel e trei etape pot, de asemenea, fi
indepartate de zona initiala a infractiunii.

1.3. Finantarea terorismului

Dupa atacurile teroriste din septembrie 2001, FATF a hotarat dezvoltarea de
ghiduri pentru institutiile financiare, care sa le ajute in detectarea tehnicilor si
mecanismelor utilizate in finantarea terorismului. In acest scop, FATF a mobilizat
experti din tarile membre pentru a aduna informatii si a studia fenomenul finantarii
terorismului ca parte a studiului privind spalarea banilor si a tendintelor acestuia.

Scopurile acestor studii

1.3.1. Surse si metode

Obiectivul primordial al terorismului , in acord cu una din definitii, este
acela de a intimida populatia sau de a obliga guver nele sau organizatiile internationale
de a face sau a se abtine de a face une act. In con trast, castigurile financiare sunt in
general obiectivul altor tipuri de infractiuni. Suc cesul unui grup terorist, ca si al
oricarui alt grup criminal, este acela de a fi capa bili sa construiasca si sa mentina o
infrastructura financiara efectiva. Pentru aceasta trebuie sa dezvolte surse de finantare, Stabilirea unor ghiduri pentru institutiile
financiare si care pot fi emise odata cu
rapoartele anuale privind tendintele si
metodele de spalare a banilor
Prevenirea folosirea institutiilor financiare in
procesul ascunderii si miscarii fondurilor
organizatiilor teroriste

22 mijloace de spalare a acestor fonduri si, in final, cai de a se asigura ca aceste fonduri
vor fi utilizate pentru obtinerea de logistica nece sara comiterii actelor teroriste. In
general, expertii recunosc ca finantarea terorismul ui provine din doua surse primare .

Aceste asa numite state-sponsori, in ultimi
ani, datorita constrangerilor de ordin politic si
economic, realizate de catre comunitatea
internationala, au inceput sa renunte la sustinere si
sa nu mai constitue sursa principala, locul lor fii nd
luat de alte tipuri de sustinere, desi, este posibi l, ca
in anumite contexte internationale acestea sa conti nue sustinerea.

Osama Bin Laden, spre exemplu, este
cunoscut ca fiind principalul sustinator, din
fondurile personale, ale retelei teroriste Al-Qaeda .
De asemenea, este cunoscut faptul ca o serie de
oameni de afaceri de o anumita orientare politica
sau religioasa, au fost constrinsi prin santaj sau
violenta la a sustine aceste organizatii teroriste.

Aceste surse de venituri nu sunt suficiente
pentru a putea sustine in totalitate activitatile
teroriste. In ultimii ani s-a inregistrat o crester e a
numarului de fundatii neguvernamentale si asociatii
de intrajutorare. In lumea islamica este stiut fapt ul
ca adeptii trebuie sa plateasca o anumita cota (zak at)
pentru cauze umanitare. Aceasta taxa este platita l iderilor din comunitatea respectiva
sau unor organizatii religioase sau laice, care fol osesc aceste fonduri pentru anumite
actiuni sociale. Din pacate, exista anumiti lideri care pot utiliza aceste fonduri si in
alte scopuri decat cele sociale, numeroasele organi zatii beneficiand de importante
sume de bani pentru activitatile lor teroriste.
Prima sursa o constitue,
finantarea furnizata de state
si organizatii cu o larga
infrastructura pentru
colectarea fondurilor si
pentru distribuirea lor
organizatiilor teroriste.
Indivizi cu multiple
posibilitati financiare, dar
si cu anumite convingeri de
ordin politic sau religios
furnizeaza fonduri
substantiale organizatiilor
teroriste.
Fundatii neguvernamentale
si asociatii de intrajutorare,
care prin activitatile
desfasurate reusesca sa
colecteze fonduri de la
membrii sau de la alte
persoane.

23 Ca orice alte organizatii criminale, cele teroriste pot
obtine venituri, atat din activitati ilegale, cat s i din
activitati perfect legale, dar controlate de terori sti sau
organizatii teroriste. Un grup terorist regional is i poate
sustine activitatile prin actiuni de rapire sau ext orcare.
In acest scenariu, unele persoane platesc teroristi lor sume mari de bani pentru
eliberarea ostaticilor, impreuna cu o taxa de prote ctie aplicata afacerilor acestora, ceea
ce furnizeaza fondurile financiare necesare, dar au si un rol de intimidare a populatiei.
Pe langa rapire si extorsiune, gruparile teroriste pot recurge la contrabanda, diferite
tipuri de frauda, hotii si talharii, precum si traf ic de stupefiante.

Aceste fonduri licite reprezinta marea diferenta in tre
gruparile teroriste si cele infractionale. Rolul ju cat de
fondurile licite in finantarea terorismului este di ferit
de la grupare la grupare, precum si in functie de
zonele geografice in care ele actioneaza.

Deasemenea, pare logic ca fondurile obtinute din
activitati legale sa nu necesite operatiuni de spal are,
iar organizatiile teroriste au nevoie mai mult ca
niciodata sa ascunda si sa disemineze legaturile di ntre
ele si sursele legale de fonduri. Astfel, gruparile
teroriste trebuie sa gaseasca metode de spalare a
acestor fonduri pentru a nu atrage atentia asupra l or.
Examinand activitatile financiare asociate terorist ilor, expertii FATF au concluzionat
ca teroristii si organizatiile care-i sustin utiliz eaza, in general, aceleasi metode de
spalare a banilor ca si celelalte organizatii infra ctionale.

Cateva dintre acestea includ: contrabanda cu bani ( prin
curieri); depozite structurale sau retrageri cash d in banci;
cumpararea de diferite instrumente monetare (cecuri de
calatorie, cecuri cash, ordine de plata); utilizare a de carti de credit si transferuri
electronice. Trebuie sa mentionam si utilizarea uno r modele de remitere a banilor –
Hawala, care are un rol important in miscarea fondu rilor in intreaga lume. A doua sursa majora
de venituri pentru
organizatiile teroriste
deriva direct din
activitatile generatoare
de venituri .
Fondurile pentru
gruparile teroriste,
deosebit de alte activitati
criminale, pot provenii din
activitati perfect licite sau
din combinarea
activitatilor ilicite cu cele
licite.
Privite din perspective
tehnice , metodele utilizate
de teroristi si asociatii lor,
pentru generarea de
venituri din activitati
ilegale, difera de acelea
folosite de gruparile
infractionale traditionale
Metode particulare
identificate la diferite
grupari teroriste

24
ridica o problema legala importanta atata timp cat se
aplica aceleasi masuri de combatere a spalarii bani lor
si pentru finantarea terorismului. Scopul organizat iilor
teroriste nu este de a genera profit din diferite m ecanisme, ci obtinerea de resurse
pentru sustinerea operatiunilor.
administrarea de probe si indicii in detectarea ace stora
devine mult mai dificila. Aparenta legala a sursei de
obtinere a acestor fonduri inseamna existenta unor
indicii putine, sau chiar inexistenta acestora, car e sa conduca la legaturi intre
tranzactiile individuale si activitatile teroriste.
reprezinta alte doua aspecte importante ale finanta rii
terorismului, care fac detectarea mai dificila. Exp ertii
FATF au mentionat ca fondurile necesare realizarii unor atacuri teroriste nu provin
intotdeauna, sau nu reprezinta intotdeauna, sume ma ri de bani, iar tranzactiile asociate
nu sunt intotdeauna complexe. De exemplu, o examina re a conexiunilor financiare
intre cei care au realizat atacurile din septembrie 2001, arata ca majoritatea sumelor
de bani implicate erau sume mici de bani, care au f ost sub limita de raportare si, in
majoritatea cazurilor, au fost transferate electron ic. Indivizii pareau a fi studentii
straini care primeau sume de bani de la familiile l or si, astfel, aceste sume de bani nu
au fost identificate ca necesitand verificari supli mentare de catre institutiile financiare
implicate.

1.3.2. Cerinte specifice pentru institutiile financ iare in prevenirea si combaterea
finantarii terorismului.

Orice institutie financiara care efectueaza o tranz actie, stiind ca fondurile sau
proprietatile implicate sunt detinute sau controlat e de teroristi sau organizatii teroriste,
sau acestea sunt destinate a fi utilizate in activi tati teroriste, poate comite o infractiune
“predicat” (infractiunea primara generatoare de ven ituri) in acceptiunea multor
jurisdictii. O astfel de infractiune poate exista i ndiferent daca activele implicate in
tranzactie provin din castiguri din activitati infr actionale sau acestea deriva din
activitati legale, dar sunt destinate a finanta act ivitati teroriste. Diferenta intre obtinerea
legala si ilegala de
fonduri,
In cazul obtinerii de
fonduri din surse legale
(donatii, publicitate, etc),
Marimea si natura
tranzactiilor implicate

25
Acest risc este mult mai mare daca persoana sau entitatea imp licata este
descoperita tarziu, beneficiind astfel de o lipsa a monitorizarii din parte institutiei si,
astfel, aceasta reusind sa-si indeplineasca actele teroriste. Luarea in consideratie a
factorilor din aceste ghiduri este destinata a clar ifica, completa si/sau consolida
prevederile, deja existente, privind masurile de du e diligence, impreuna cu politicile si
procedurile curente impuse de programul national de prevenire si combatere a spalarii
banilor.
Deasemenea se incurajeaza institutiile financiare s a ia in consideratie toti
acesti factori impreuna cu politicile, practicile si procedurile deja existente pentru
asigurarea conformitatii cu legislatia si reglement arile in vigoare si pentru
minimizarea riscurilor reputationale. Trebuie menti onat faptul ca, desi, unele
caracteristici pot apare ca fiind specifice unor tr anzactii legate de finantare
terorismului, multe dintre acestea pot aparea in id entificarea generala a tranzactiilor
suspecte. Trebuie sa mentionam si faptul ca aceste ghiduri nu inlocuiesc sau elimina
obligatiile care reies din legislatia nationala. In particular , implementarea masurilor
propuse nu trebuie interpretate ca fiind obligatori i in protejarea institutiilor financiare
de orice actiune care poate fi luata de o jurisdict ie impotriva ei. Mai mult aceste
ghiduri nu inlocuiesc sau modifica cerintele impuse de autoritatile nationale sau
regionale, care solicita inghetarea activelor perso anelor sau entitatilor suspectate de
terorism sau asociere la terorism, ca parte a imple mentarii rezolutiilor Consiliului de
securitate a ONU.
O cercetare mai atenta, care poate fi justificata
pentru unele tranzactii , trebuie sa fie mai mult
decat aplicarea procedurilor si politicilor de due
diligence, si trebuie sa conduca, acolo unde este
necesar, la raportarea de catre institutiile
financiare de activitati sau tranzactii suspecte sa u
neuzuale in conformitate cu practicile de raportare din jurisdictia respectiva. Pentru a
ne asigura ca pasii necesari sunt realizati pentru verificarea atenta a unor tranzactii Indiferen t de tipul de fonduri implicate in tranzactiile car e sunt asociate cu
teroristi, in indeplinirea scopurilor prevazute de legislatia nationala orice relatie
de afaceri cu astfel de indivizi sau alte persoane sau entitati asociate acestora
poate expune o in stitutie financiare la riscuri operationale, reputa tionale sau
legale semnificative.
Institutiile financiare sunt
incurajate sa dezvolte politici si
proceduri care sa le ajute sa
detecteze si sa determine care
tranzactii pot implica fonduri
utilizate in f inantarea
terorismului.

26 certe, pentru institutiile financiare, este necesar a se revizui practicile in aceasta arie
ca parte a procesului general de control si audit i ntern si extern.
Institutiile financiare trebuie sa judece in mod
rezonabil modificarea si implementarea politicilor
si procedurilor in aceasta arie. Ghidurile nu
trebuie sa reprezinte un factor de descurajare a
institutiilor financiare de a realiza afaceri cu or ice
client. Acestea sunt destinate a ajuta institutiile
financiare in determinarea momentului in care este
necesara o verificare aprofundata astfel incat aces tea sa fie capabile sa identifice, sa
raporteze si, nu in ultima instanta, sa evite tranz actiile care implica fonduri destinate
sustinerii terorismului.
Ca parte a actiunilor de verificare, institutiile f inanciare trebuie sa fie atente la
elementele tranzactiilor individuale care pot indic a fonduri implicate in finantarea
terorismului. Listele de potentiale suspiciuni sau tranzactii neu zuale sunt de natura
a arata tipurile de tranzactii care pot fi cauza pe ntru cresterea verificarilor.

Acestea nu sunt exhaustive si nici nu pot inlocui p revederile privind
obligativitatea raportarii tranzactiilor sau activi tatilor suspecte care pot fi impuse de
catre autoritatile legale pentru institutiile finan ciare.

Aceste liste de caracteristici trebuie luate in con siderare de catre institutiile
financiare alaturi de alte informatii valabile (ca de exemplu listele de teroristi emise
de Natiunile Unite sau alte autoritati nationale si internationale), natura tranzactiei in
sine, precum si partile implicate in tranzactie, ca si orice alte ghiduri emise de
autoritatile nationale in scopul prevenirii si comb aterii spalarii banilor. Existenta
uneia sau a mai multor caracteristici poate constit ui o avertizare pentru inceperea
unei verificari mai amanuntite a tranzactiei. Oricum existenta unei
caracteristici/unui factor din lista nu inseamna ne aparat ca acea tranzactie este
suspicioasa sau neobisnuita (caracteristicile neobi snuite sau indicii de suspiciune sunt
prezentati in Cap.4 paragraful 4.2.4.) Maniera de implementare a
acestor ghiduri de catre
diferitele institutii financiare
depinde de abordarea pe baza
de risc a fiecarei institutii, ca
si cadru general, si care este
determinat de operatiunile
normale pe care le realiz eaza.
Caracteristici ale tranzactiilor financiare care po t determina o crestere a
verificarilor

27
1.4. Relatia dintre spalarea banilor si finantarea terorismului

Tehnicile folosite pentru finantarea terorismului s unt, in general,
asemenatoare celor utilizate pentru disimularea sur selor si folosirea lor in scopul
spalarii banilor.
Fondurile utilizate pentru sustinerea terorismului pot proveni atat din surse
legitime, cat si din activitati criminale.
Fara indoiala, ascunderea surselor in finantarea te rorismului este o parte
importanta a acestui process, fara a avea legatura cu provenienta – licita sau ilicita.
Daca sursa poate fi ascunsa, aceasta ramane valabil a si pentru finantarea unor
activitati teroriste viitoare. Similar, este important pentru teroristi si disimularea
folosirii fondurilor astfel incat finantarea activi tatilor sa ramana nedescoperita.
Reprezinta una din recomandarile FATF
menita a fi aplicata de catre toate tarile. Ca fina litate,
FATF a stabilit ca cele 9 Recomandari Speciale,
coroborate cu cele 40 de Recomandari, sa constitue
cadrul de baza pentru prevenirea, detectarea si inc riminarea spalarii banilor si
finantarii terorismului.
Trebuie sa fie concentrate pe extinderea prevederil or
privind spalarea banilor din reglementarile proprii
asupra organizatiilor non-profit, in special a
fundatiilor si a celor de caritate, pentru a se asi gura ca astfel de organizatii nu sunt
folosite direct sau indirect in finantarea terorism ului. Aceste eforturi necesita o atenta
supraveghere a sistemelor alternative de transmiter e a banilor, ca de exemplu,
Hawala. Aceste eforturi trebuie finalizate in luare a de masuri pentru impiedicarea
unor astfel de organizatii de a le folosi in activi tati de spalare de bani si finantarea
terorismului.
Dupa cum am aratat, diferenta semnificativa intre spalarea de bani si
finantarea terorismului este aceea ca fondurile implicate in finantarea ter orismului
pot proveni atat din surse licite, cat si din surse ilicite . In consecinta, aceasta diferenta
necesita legi speciale pentru combaterea finantarii terorismului. Oricum, avand in
vedere fondurile obtinute din surse ilegale, aceste a pot fi cuprinse in cadrul Incriminarea finantarii
terorismului si a actelor
de terrorism si
organizatiilor teroriste.
Eforturile de combatere a
finantarii terorismului din
partea tarilor.

28 reglementarilor generale privind combaterea spalari i banilor, ele depinzind de
infractiunile “predicat” pentru spalarea banilor
In cele ce urmeaza, prezentam schematic similitudin ile si diferentele intre
spalarea banilor si finantarea terorismului. In fap t, lupta impotriva finantarii
terorismului s-a dovedit si se va dovedii mult mai anevoioasa datorita particularitatilor
fenomenului privind finantarea terorismului.

Similitudini si diferente intre spalarea banilor si finantarea terorismului
Schema 1.2. Similitudini • Politica publica este orientata in vederea dezvalui rii si eliminarii organizatiilor
• Ambele pot lasa urme financiare care pot conduce la investigatii asupra lor
• Obtin beneficii avand drept paravan companiile scoi ca si bancile off-shore
• Utilizeaza transferurile electronice pentru mutarea banilor in diferite jurisdinctii
• Utilizeaza diferite activitatii criminale:
• Comertul bazat pe: trafic de droguri, arme, metale pretioase si alte bunuri, trafic de fiinte umane,
• Contrabanda cu tigari si bani cash
• Falsificarea banilor si a bunurilor
• Extorcare si rapire
Spalarea banilor Finantarea terorismului Diferente • Infractiunea este deja comisa; banii sunt
castigati si pot lasa urme
• Banii trebuie spalati pentru a da o aparenta
legala banilor murdari
• Fondurile deriva din activitati criminale

• De obicei se utilizeaza sume mari de bani
• Investigatiile sunt indreptate in scopul
identificarii si condamnarii infractorilor si
confiscarii activelor • Banii sunt utilizati in planificarea si executarea
viitoarelor atacuri teroriste
• Exista necesitatea ascunderii activelor

• Fondurile pot provenii din activitati
infractionale/surse ilegale dar deasemenea pot
provenii si din surse legale precum:
• State sponsori
• Companii private sau de stat
• Donatii
• Transferuri dinspre diaspora sau comunitati etnice
• Acte caritabile

• Banii pot fi utilizati in sume mici
• Investigatiile incearca sa previna actele teroriste si
sa identifice, intrerupa si sa elimine fluxurile
financiare catre teroristi sau organizatiile terori ste

29
1.5. Efectele spalarii banilor si a finantarii tero rismului asupra economiei

Impactul asupra dezvoltarii sistemului economic

Activitatile privind spalarea banilor si finantarea terorismului se extind din ce
in ce mai mult astfel incat infractorii sunt capabi li sa-si ascunda originile si sursele de
obtinere a fondurilor ilicite si sa le sterilizeze atat prin intermediul sistemelor
financiare nationale, cat si prin intermediul siste mului financiar international.
Existenta, in unele tari, a unui cadru privind prev enirea spalarii banilor si finantarii
terorismului, permisiv, corupt sau chiar absenta ac estuia, permite infractorilor si a
celor care finanteaza terorismul sa opereze, utiliz and castigurile ilicite, in vederea
dezvoltarii activitatilor criminale si promovarea a ctiunilor ilegale cum ar fi coruptia,
traficul de droguri, exploatarea si traficul ilicit de fiinte umane, traficul de armament
si terorismul.
Atata timp cat spalatorii de bani si cei care finan teaza terorismul pot opera in
orice tara, acestia vor determina consecinte economice si sociale in dezvoltarea unor
tari, intrucat aceste piete vor tinde sa ramana mic i si, mai mult, sa fie susceptibile de a
fi influentate de catre acestia.

In ultima instanta, economia, societatea si securit atea tarilor care sunt utilizate
ca platforme pentru spalarea banilor si finantarea terorismului sunt toate in primejdie.
Magnitudinea acestor consecinte adverse este greu de estimat ia r impactul acestora nu
poate fi cuantificat cu precizie, fie la nivelul co munitatii internationale, fie individual,
la nivelul fiecarei tari.

Spalarea banilor si finantarea terorismului au impo rtante consecinte economice
si sociale pentru tarile cu un sistem financiar pre car, intrucat acesta este
susceptibil de a fi destabilizat de aceste influent e.

30
Aceste beneficii includ o rata scazuta a infraction alitatii si coruptiei, determina
stabilitatea financiara a institutiilor si pietelor , un impact pozitiv in dezvoltarea
economica si o buna reputatie in comunitatea intern ationala, impunerea unor ternici
adecvate de gestionare a riscului in institutiile f inanciare si cresterea integritatii pietei.

Astfel, extinzand la tarile care sunt un “rai” pen tru spalarea banilor, acestea
sunt o atractie pentru infractori si un cadru adecv at pentru cresterea coruptiei.
• un regim neadecvat privind combaterea
spalarii banilor si a finantarii terorismului;
• majoritatea institutiilor financiare nu au
reglementari sau nu sunt supuse unor reglementari s tricte privind spalarea banilor si
finantarea terorismului;
• aplicarea selectiva sau lenta a prevederilor privin d spalarea banilor si
finantarea terorismului;
• pedepse ineficiente, inclusiv dificultati in confis carea activelor;
• un numar limitat de infractiuni “predicat” pentru i ncriminarea spalarii banilor.

Fondurile ilegale parcurg cai diferite in economie decat cele obtinu te legal. In
loc sa fie introduse pentru sustinerea sectoarelor productive si pentru cresterea
investitiilor, fondurile ilegale sunt adesea plasat e in investitii sterile pentru a li se
conserva valoarea sau pentru a le face mai usor tra nsferabile.
cel imobiliar, arta, bijuterii, antichitati sau act ive de mare
valoare – automobile, dar care nu genereaza valoare
adaugata pentru economie. Organizatiile criminale p ot transforma institutii profitabile
in unele sterile, utilizate numai pentru scopul spa larii banilor si nu a obtinerii Pe de alta parte, un cadru armonizat pentru combaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului are importante beneficii pe plan intern si international,
pentru o tara.
Succesul activitatilor de spalare a banilor determi na profitabilitatea activitatilor
criminale si recompenseaza infractorii.
“Raiul ” pentru spalarea
banilor si finantarea
terorismului inseamna:
Domeniile de investitii
sunt reprezentate de: Fenomenul spalarii banilor are un efect negativ asu pra cresterii economice prin
disipirea resurselor in detrimentul activitatilor p roductive.

31 profitului. Astfel de institutii nu raspund nevoilo r consumatorilor sau altor cerinte de
productivitate a capitalurilor. Utilizand resursele tarii pentru companii sterile in
opozitie cu investitiile care au ca scop obtinerea de productivitate, aceasta conduce la
reducerea productivitatii pe ansamblul economiei.

Acesta va permite utilizarea investitiilor in scopu ri
productive care vor raspunde nevoilor consumatorilo r si
va determina cresteri ale economiei pe ansamblu, si odata
cu implementarea efectiva, reduce substantial venit urile
din activitatile criminale si, in fapt, descurajeaz a
infractorii si teroristii sa utilizeze o anumita ta ra. Aceasta
se intampla mai ales in tarile care au o legislatie adecvata privind confiscarile
veniturilor/activelor provenite din infractiuni, ca parte a cadrului privind combaterea
spalarii banilor si finantarii terorismului.
Desi sunt, in general, utilizate de cei care spala bani in
fapt sunt controlate de infractori si criminali. Ac este
companii amesteca banii murdari cu cei obtinuti legal
pentru a ascunde provenienta dubioasa a primilor.
Caracteristicile acestor companii pot fi sintetizate in:
• accesul la fonduri ilicite care permite acestor com panii sa-si
subsidiarizeze si sa-si promoveze serviciile si pro dusele , chiar si sub
pretul pietei si, din aceasta cauza, companiilor le gale le este foarte greu
sa concureze cu aceste companii;
• acestea nu au drept scop obtinerea profitului, ci ascunderea surselor
ilicite si a profiturilor ilegale .
• utilizarea acestor companii, da posibilitate infrac torilor sa impuna pe
piata un anumit comportament si de a controla piata sau sectorul de
activitate in unele tari. Aceasta creste probabilit atea pentru aparitia
instabilitatii monetare si economice prin alocarea gresita de resurse,
urmare a distorsiunilor in pretul bunurilor si acti velor.
• furnizarea, totodata, a mijloace pentru evaziune fi scala, fapt ce
conduce la privarea unei tari de venituri important e.
Existenta unui cadru
adecvat pentru
combaterea spalarii
banilor si finantarea
terorismului ,
furnizeaza un baraj
pentru implicarea
infractorilor in
economie.
Asa numitele “front
companies” , sunt
companii care par a fi
implicate in activitati
legale,

32 In ceea ce priveste terorismul si finantarea acestu ia putem spune ca, in general,
atacurile teroriste afecteaza atat economia globala , cat si pe cele nationale.
Consecintele economice pot fi atat pe termen scur t ( efecte directe ), pe termen
mediu (scaderea increderii ) sau pe termen lung ( scaderea productivitatii ).
In ultimii ani, terorismul si-a aratat o alta latur a, in sensul schimbarii
obiectivelor acestuia, trecandu-se de la atacarea u nor obiective militare la cele civile,
inclusiv oameni si activitatile de afaceri.
Graficul urmator arata facilitatile care reprezinta tintele preferate de teroristi in
perioada 1998-2003.

Grafic 1.1.
050 100 150 200 250 300 350 400 450
Afaceri Diplomatice Guvernamentale Militare Altele 1998
1999
2000
2001
2002
2003

Sursa: Departamentul de Stat al SUA (2003)

Acestea cuprind distrugeri de vieti si proprietati,
disfunctii in sistemele de urgenta, in sistemul de
infrastructura si de asigurare a asistentei imediat e,
sunt mult mai pronuntate in perioada de timp imedia t urmatoare atacurilor si se pot
prelungi pe termen scurt. Atacurile de la 11
septembrie 2001 desi au cauzat sincope majore in
activitatile zilnice, costurile directe economice a u
fost relativ mici in comparatie cu marimea
economiei. Costurile directe rezultate ca urmare a Costurile economice directe
provocate de terorism
Costurile economice directe
sunt proportionale cu
intensitatea atacurilor si cu
marimea si caracteristicile
economice ale obiectivelor
afectate.

33 atacurilor teroriste au fost estimate de catre OECD la circa 27,2 miliarde USD (Bruck
and Wickstrom, 2004), ceea ce reprezinta circa un s fert de procent din PIB-ul SUA.
Acestea au afectat primar majoritatea
statelor industriale prin scaderea cererii ,
generata de pierderea credibilitatii in
economie si a impactului asupra
productiei.
Pietele emergente au fost afectate incepand prin
incetinirea cererii externe si a zborurilor, pana l a
calitatea pietelor financiare. Alte tari au fost af ectate
prin intermediul pietelor de desfacere.
In ciuda faptului ca au fost tinta directa a
terorismului, material afectand operatiunile si
infrastructura pietelor, ulterior atacurilor din 11
septembrie,pietele financiare au demonstrat
capacitatea lor de a-si reveni si a se intoarce rap id la
activitatea normala. Aceasta a permis sistemului
financiar sa-si indeplineasca una din functiile sal e:
aceea de a prelucra informatiile despre impactul
economic si financiar al atacurilor teroriste dupa socul
initial si de a incorpora eficient informatiile in
valoarea activelor astfel incat au putut fi incluse in deciziile despre actiunile viitoare.
Finalmente, pe termen lung , persista intrebarea daca atacurile pot avea impac t
negativ asupra productivitatii prin cresterea costurilor de tranzactionare , urmare a
cresterii masurilor de siguranta, a costurilor de a sigurare si a cresterii costurilor
privind reglementarile financiare si de prevenire a terorismului.

1.6. Impactul spalarii banilor si a finantarii tero rismului asupra pietelor
financiare

In cadrul acestui subcapitol vom incerca sa evident iem consecintele pe care
finantarea terorismului si actele de terorism le au asupra economiei si a pietelor
financiare din intreaga lume. In scopul declarat, am utilizat informatiile furni zate de
catre IMF-Monetary and Financial Systems Department , intr-un studiu realizat de R. Costurile indirecte ale terorismului
pot fi semnificative si pot avea un
potential efect economic pe termen
mediu prin afectarea increderii
consumatorilor si a investitorilor.
Scaderea increderii
asociata atacurilor poate
descuraja procesele de
acumulare si de cheltuire,
ceea ce poate afecta
economia si relatiile
economice la nivel
mondial.
Scaderea increderii
investitorilor poate
determina o scadere a
valorii activelor si o
crestere a costurilor de
imprumutare pentru
clientii cu risc ridicat.

34 Barry Johnston si Oana M. Nedelescu in martie 2005. Dupa cum atrag atentia autorii,
acest material nu reprezinta punctul de vedere al I MF, acesta fiind realizat in urma
cercetarilor realizate de autori.
Problemele focusate pe institutiile
bancare, precum si consecintele acestora sunt
aplicabile si altor institutii financiare, precum
societatile de investitii financiare, companiile de
asigurari si fondurile de investitii.

Fiecare presupune costuri specifice :
• pierderi ale afacerilor profitabile;
• probleme de lichiditate la retragerea fondurilor;
• eliminarea facilitatilor de catre bancile corespond ente;
• costuri pentru investigatii;
• inghetarea activelor;
• pierderi din credite, si
• scaderea valorii actiunilor institutiilor financiar e.

Clientii, atat cei care au credite, dar si depozita rii,
precum si investitorii, vor evita sa faca afaceri c u o
institutie a carei imagine a fost afectata de suspi ciuni
sau alegatii privind spalarea banilor si finantarea
terorismului. Pierderea increderii clientilor care
imprumuta bani reduce profitul din creditare si cre ste
riscul portofoliului de credite. Depunatorii pot de
asemenea, sa-si retraga fondurile conducand astfel la
o scadere a fondurilor bancilor. Mai mult, fonduril e plasate in depozite de catre
spalatorii de bani nu pot constitui o sursa sigura pentru banca. Mari sume de bani
spalati, sunt adesea subiectul retragerilor neantic ipate din institutia financiara, atat Spalarea banilor si finantarea
terorismului poate afecta, p e
numeroase cai, atat stabilitatea
sectorului financiar national,
cat si stabilitatea fiecarei
institutii financiare in parte.
Consecintele adverse , descrise sub aspectul riscului operational, legal , de
concentrare si reputational sunt in general interco nectate.
Riscul reputational este
potential daca se
realizeaza o publicitate
negativa privind practicile
de afaceri ale bancii sau
actionarilor, fapt care
determina pierderea
increderii in integritatea
institutiei.

35 prin transferuri electronice, cat si in numerar, ca uzand potentiale probleme de
lichiditate.
Asa cum am mentionat astfel de pierderi apar
atunci cand costurile cu bancile corespondente
cresc, cresterea costurilor legate de creditare si
de atragerea de fonduri constituind surse pentru
astfel de pierderi.
Spalarea banilor implica infractiuni in orice
moment al procesului de spalare a banilor. Ca o
consecinta, clientii institutiei pot fi victime ale
acestui proces suferind pierderi sau obligand
banca la restituirea acestora. Acestea implica
investigatii din partea bancii sau a altor
organisme abilitate conducand, de asemenea, la
cresterea cheltuielilor, dar si la aplicarea de
penalitati.
In general, reglementarile privind creditele si
expunerile mari limiteaza expunea bancii fata de
un singur debitor sau grup de debitori.

Aceasta se refera si la relatiile de contrapartida,
clientii legati intre ei, precum si la cazul in car e
exista aceeasi sursa de venit si de rambursare a
creditelor. Pierderea din creditare poate rezulta
si datorita contractelor defectuos realizate sau in cheiate cu persoane fictive.
Identificarea beneficiarului real al contului este
o masura esentiala in contextul combaterii
spalarii banilor si finantarii terorismului.
Procedurile de identificare protejeaza impotriva
incheierii de afaceri cu persoane fictive sau
companii fara active substantiale, precum corporati ile scoica (shell corporations), dar
si infractori si teroristi.
Procedurile de due diligence pot ajuta institutiile financiare sa inteleaga natura
afacerilor clientilor si interesele lor si a sursel or de venit. Increderea publica in Riscul operational apare atunci
cand exista potentiale pierderi
rezultate din activitati
neadecvate interne, cauzate de
angajati sau de sistem, sau din
activitati externe.
Riscul legal apare atunci cand
institutia este angrenata in
procese, contracte paguboase
sau este supusa la penalitati sau
amenzi, toate acestea
conducand la cresterea
cheltuielilor, sau chiar
inchiderea institutiei.
Riscul de concentrare se
produce atunci cand potentialele
pierderi apar din expunerea prea
mare fata de un singur debitor.
Necunoasterea clientului, a
afacerilor acestuia, ori a
relatiilor dintre clienti poate
situa banca in categoria
aceasta de risc
Bancile si detinatorii de conturi
sunt protejati atunci cand
procedurile de due -diligence
sunt puse corect in practica.

36 institutiile financiare si crestrea stabilitatii lo r, este data de aplicarea unei politici
bancare sanatoase care conduce la reducerea riscurilor financiare din operatiunile
efectuate de banca. Aceste riscuri se concretizeaza in probabilitatea obtinerii de
pierderi, de catre indivizi sau institutii financia re, urmare a fraudelor, controlului
intern neadecvat sau din violarea reglementarilor s i legislatiei.
Aceste reguli nu sunt singurele care pot determina o
activitate sanatoasa si sigura in domeniul institut iilor
financiare. Aceste politici si proceduri sunt in sc himb
modalitati in gestionarea efectiva a riscurilor .
De exemplu, in situatia in care un individ sau o
corporatie detine afaceri care par conduse de entit ati
diferite, iar institutia financiara detine informat ii reale
despre activitatile si operatiunile acestuia, aplic and
standardele de cunoastere a clientelei, aceasta poa te limita expunerea pe debitor si,
deci, limita riscul de creditare. Avand in vedere b eneficiile induse de aceste standarde
de cunoastere a clientelei, Comitelul de la Basle p entru Supravegehere Bancara le-a
inclus ca parte distincta in acordul Basle – Core Principles for Effective Banking
Supervision , din motive de combatere a spalarii banilor.
Pe langa beneficiile induse de increderea publica,
aceasta reduce posibilitatea ca institutiile finan ciare
sa inregistreze pierderi ca urmare a fraudelor.
Aplicarea corecta a procedurilor de cunostere a clientelei si a bene ficiarului real,
furnizeaza o mai buna urmarire a conturilor cu risc ridicat si permit monitorizarea
activitatilor suspecte. Astfel de controale prudent iale interne conduc la operatiuni fara
risc in interiorul institutiei financiare. Asa cum am aratat, pietele financiare au fost
direct si indirect victime ale atacurilor teroriste . Lovind in inima centrului financiar al
SUA, atacurile au dorit sa determine o instabilitat e financiara a SUA si a pietelor
internationale. Dupa atacuri, pietele financiare nu s-au confruntat numai cu o majora
disfunctionalitate a activitatii cauzata de distrug erea proprietatii si a comunicatiilor,
dar si cu o crestere a incertitudinii si a volatili tatii lor. Numerosi jucatori pe pietele
financiare si-au avut operatiunile principale in Wo rld Trade Center si imprejurimi, iar
distrugerea sau afectarea acestora, au determinat o inchidere rapida a pietelor
financiare din New York. Peste toate acestea, insti tutiile financiare au suferit si o
imensa si tragica pierdere umana, peste 74% din tot alul celor ucisi de aceste atacuri. Procedurile de
identificare a clientului si
de “due diligence”,
cunoscute sub denumirea
de regulile KYC, fac parte
intrinseca din cele de
combatere a spalarii
banilor si a finantarii
terorismului.
O aplicare efectiva a
regulilor de combatere a
spalarii banilor

37
In concluzie fenomenul spalarii banilor p oate, si ia o multitudine de dimensiuni,
si de aceea impactul asupra societatii este enorm s i multi-dimensional. In aceast capitol
nu ne-am propus sa intram in amanunt in explicarea implicatiilor economice ale
fenomenului spalarii banilor, aceasta fiind mult ma i complexa decat la prima vedere,
fiind suficient doar o privire asupra implicatiilor economice, socio-politice si de
securitate.
Spalarea banilor are si va avea intotdeauna un impa ct asupra pietei valutare la
nivel mondial si asupra comertului, in special. Acest fapt a fost si este recunoscut de
Uniunea Europeana in ceea ce se definesc a fi Direc tivele EU asupra spalarii banilor.
Totodata, piata FOREX este si ea afectata datorita cantitatii uriase de bani cash
implicati in comert. Aparenta miscare a fondurilor dintr-o jurisdictie in alta poate
genera o exacerbare a ratei de schimb valutar, acea sta avnd o implicatie majora mai
ales in cazul tarilor unde nu exista si un corespon dent in productie. O alta implicatie
economica poate fi afectarea distributiei venituril or catre sectoarele care necesita in
mod stringent fonduri pentru dezvoltare, ducand ast fel la distorsiuni economice si la
alocarea gresita a resurselor. Lasand la o parte im pactul asupra formarii capitalului,
spalarea banilor poate afecta cresterea pasivelor s i a riscului activelor in sistemul
financiar. Atunci cand aceste influente au loc poat e apare riscul sistemic pentru
industria serviciilor financiare, urmat de pierdere a confidentialitatii si credibilitatii in
sistem.
Spalarea banilor poate incuraja proliferarea pietel or subterane si
nereglementate.
Scopul spalarii banilor nu este numai evitarea dete ctarii ci si evitarea platii
taxelor si impozitelor, ceea ce poate conduce inevi tabil la aparitia de probleme in
economie cu consecinte asupra balantelor de plati s i comerciala.
La nivel politic, spalarea banilor poate duce la utilizarea de fonduri ilicite in
sustinerea partidelor si a campaniilor politice in cazul alegerilor parlamentare si
prezidentiale. Un exemplu elocvent este cel al pres edintelui Columbiei, Ernesto Samper,
care a utilizat in campania prezidentiala fonduri i n suma de 6 milioane USD donati de
Cartelul din Cali, fonduri provenite din traficul d e droguri.
In final, putem concluziona ca spalarea banilor nu cunoaste frontiere, aceasta
afectand suveranitatea unor tari si conducand la sc himbari majore in societatea
globala.

38
Cap. 2 Reglementari internationale si regionale pr ivind combaterea
spalarii banilor si finantarea terorismului

Pentru a raspunde ingrijorarii crescande fata de fe nomenul spalarii banilor si
finantarii terorismului, comunitatea internationala a actionat pe diferite cai. In acest
sens si cu atat mai mult este necesara o coordonare si colaborare trans-frontaliera
pentru zadarnicirea eforturilor infractorilor si te roristilor.
Eforturile internationale au inceput cu
recunoasterea faptului ca traficul de droguri
reprezenta o problema internationala si poate fi
combatuta doar la nivel international. Astfel, prima
conventie internationala pe problema spalarii
banilor a stipulat infractiunea de trafic ilegal de
droguri ca singura infractiune “predicat”
(infractiunile “predicat” reprezinta infractiunile
premiza care, prin realizarea lor, dau nastere la v enituri ilicite, acestea urmand a fi
introduse in circuite de spalare de bani sau finant are a terorismului). Intrucat tot mai
multe tipuri de infractiuni ingrijoreaza comunitate a internationala, multe tari includ o
gama larga de infractiuni in categoria infractiunil or “predicat”.

2.1. Organizatia Natiunilor Unite (ONU)

Fondata in Octombrie 1945, cuprinde 191
de state membre de pe toate continentele.

ONU este importanta din mai multe
considerente .

Programul Global impotriva Spalarii
Banilor (GPML – Global Programme
Against Money Laundering) are cartierul Raspunsul international
este concretizat, in mare
parte, in recunoasterea
faptului ca cei care spala
bani si finanteaza
terorismului folosesc
avantajele mecanismelor
internationale de transfer
rapid de bani pentru a-si
atinge scopurile.
ONU a fost prima organizatie
internationala care a actionat
semnificativ in combaterea
fenomenului spalarii banilor.
Primul considerent este faptul ca este
organizatia internationala cu cei mai
multi membrii.
Al doilea considerent, in cadrul ONU
opereaza un program de lupta
impotriva spalarii banilor (GPML)

39 general la Viena si este parte a Oficiului Natiunil or Unite pentru Droguri si Crime
(ODC – UN Office of Drugs and Crime).
Al treilea considerent , si probabil
cel mai important, pentru faptul ca acestea
au putere de lege in tarile respective odata
ce ele au fost semnate, ratificate si implementate, depinzand doar de constitutia tarii
respective si de structura legala. In anumite cazur i, Consiliul de Securitate are
capacitatea si autoritatea de a obliga tarile membr e, atat prin rezolutii, cat si prin alte
actiuni specifice fiecarei tari in parte.

2.1.1. Conventia de la Viena

Luand in considerare ingrijorarea crescanda
fata de amploarea luata de traficul international d e
droguri si sumele imense de bani introduse in
sistemul bancar, Natiunile Unite, prin intermediul UNDCP (United Nations Drug
Control Program) a initiat o conventie internationa la in vederea combaterii traficului
de droguri si spalarii banilor. In 1988, aceste efo rturi au fost concretizate in adoptarea
Conventiei de la Viena (United Nations Convention Against Illicit Traffic in Narcotic
Drugs and Psychotropic Substances) la a carei semna re au luat parte 169. Chiar daca
nu foloseste termenul de spalare de bani, conventia defineste conceptul si cheama
statele semnatare sa incrimineza aceasta activitate . Conventia de la Viena este
limitata, oricum, la definirea infractiunii de traf ic de droguri ca infractiune “predicat”
si nu se adreseaza prevenirii aspectelor privind s palarea banilor. Conventia a intrat in
vigoare la 11 noiembrie 1990.

2.1.2. Conventia de la Palermo

In vederea cresterii eforturilor pentru
combaterea crimei organizate la nivel international ,
Natiunile Unite au adoptat in anul 2000 Conventia de la Palerm o (The International
Convention Against Transnational Organized Crime) s i obliga tarile sa o ratifice, Natiunile Unite au capacitatea de a
adopta tratate si conventii
internationale
Conventia de la Viena,
stipuleaza pentru prima
data masurile de combatere
a traficului de droguri si de
aplicare a acestora in
practica
Conventia de la Palermo,
contine o serie de prevederi
pentru combaterea crimei
organizate.

40 implementand astfel prevederile acesteia in legisla tia nationala. Aceasta conventie a
intrat in vigoare la 29 septembrie 2003, fiind semn ata de 149 de tari.
In legatura cu spalarea banilor, Conventia de la Pa lermo obliga fiecare tara
care o ratifica sa ia anumite masuri :
• sa incrimineze spalarea banilor si sa includa toate infractiunile
semnificative in categoria infractiunilor “predicat ”, indiferent daca
sunt savarsite in sau in afara tarii si sa permita incriminarea intentiei
sau cunoasterii infractiunii bazate pe fapte obiect ive;
• sa stabileasca reglementari pentru determinarea si detectarea tuturor
metodelor de spalare a banilor, inclusiv identifica rea clientilor,
pastrarea inregistrarilor si raportarea tranzactiil or suspecte;
• sa autorizeze cooperarea si schimbul de informatii intre diferite
autoritati, administrative, de reglementare, aplica re a legii, atat local
cat si international, precum si sa organizeze o uni tate de informatii
financiare (F.I.U.-Financial Intelligence Unit), ca re sa colecteze,
analizeze si sa distribuie informatiile;
• sa promoveze cooperarea internationala etc.

2.1.3. Conventia Internationala pentru Combaterea
Finantarii Terorismului

Activitatile de finantare a terorismului au
devenit o preocupare internationala apriori atacuri lor teroriste din SUA din 11
septembrie 2001. Ca raspuns la aceasta ingrijorare, Natiunile Unite au adoptat in 1999
Conventia Internationala pentru Combaterea Finantar ii Terorismului . Aceasta
Conventie a intrat in vigoare in aprilie 2002 cu 13 2 tari semnatare a Conventiei si 112
tari care au ratificat-o. Prin conventie este interzis oricarei persoane sa colecteze sau
sa furnizeze fonduri cu intentia ca acestea sa fie utilizate sau cunoscand ca aceste
fonduri vor fi utilizate in realizarea oricarui act terorist.
Conventia de la Palermo este importanta prin faptul ca prevederile acesteia
privind combaterea spalarii banilor au fost in gene ral adoptate si de FATF in
cele 40 de recomandari privind spalarea banilor.
Conventia cere tarilor
ratificante sa incrimineze
terorismul, organizatiile
si actiunile teroriste.

41 2.1.4. Rezolutia Consiliului de Securitate Nr. 1373

Spre deosebire de conventiile internationale,
prin care se solicita semnarea, ratificarea si impl ementarea de catre tarile membre
ONU a prevederilor, precum si aplicarea acestora in legislatia nationala, Consiliul de
Securitate este responsabil cu amenintarile la adre sa pacii si securitatii internationale.
Pe data de 28 septembrie 2001, consiliul a adoptat Rezolutia 1373 .
Aceasta obliga tarile sa:
• incrimineze orice suport pentru gruparile teroriste ;
• interzica furnizarea de ajutor sau adapost pentru t eroristi, inclusiv
inghetarea fondurilor si activelor persoanelor, org anizatiilor sau
entitatilor implicate in acte teroriste;
• interzica orice fel de asistenta activa sau pasiva teroristilor;
• coopereze cu alte tari in activitatile de investiga re si furnizare de
informatii despre planificarea actelor teroriste.

2.1.5. Programul Global impotriva spalarii banilor

Programul Global Impotriva Spalarii Banilor al Nati unilor Unite (GPML)
functioneaza in cadrul Oficiului pentru Droguri si Crima (ODC). Acest program este
un proiect de cercetare si asistenta pentru crester ea capacitatilor de combatere la
nivel international a spalarii banilor, prin oferir ea de expertiza tehnica, asistenta si
instruire tarilor membre care o solicita.
Eforturile se concentreaza pe urmatoarele arii :
• cresterea atentiei asupra persoanelor cheie din tar ile membre;
• suport in crearea cadrului legal;
• dezvoltarea capacitatilor institutionale prin crear ea de F.I.U. (Financial
Intelligence Unit);
• furnizeaza sesiuni de pregatire pentru secorul fina nciar privat, judiciar,
si de aplicare a legii;
• promoveaza cooperarea inter-regionala cu alte organ izatii;
• pastreaza informatii si realizeaza analize asupra i nformatiilor relevante. Obliga tarile sa
incrimineze actiunile de
finantare a terorismului

42
2.1.6. Comitetul Anti-Terorism (CTC – Counter Terro rism Committe)

Asa cum am mentionat, in septembrie 2001, Natiunile unite au adoptat
Rezolutia 1373 care stabileste si obliga tarile mem bre sa instituie masuri de combatere
a terorismului. Rezolutia stabileste totodata Comit etul Anti-Terorism (CTC) in
vederea monitorizarii tarilor membre pentru cresterea capacitatilor de combatere a
terorismului. CTC, care este format din 15 membrii din cadrul Consiliului de
Securitate, nu este un organism de reglementare; nu emite sanctiuni si nu condamna
sau judeca indivizi sau tari. Comitetul cauta sa st abileasca un dialog intre Consiliul de
Securitate si tarile membre pentru indeplinirea
prevederilor Rezolutiei 1373.
In acest sens, Comitetul cere tuturor tarilor sa
conceapa un document despre legislatia existenta si a
mecanismului existent pentru combaterea
terorismului, in respectarea prevederilor Rezolutie i
1373. CTC identifica zonele/ariile in care tara
respectiva necesita o imbunatatire a legislatiei si a infrastructurii si faciliteaza
asistenta pentru acestia, fara a furniza el insusi asistenta directa.

2.2. FATF/GAFI (Financial Action Task Force
on Money Laundering)

Infiintat in 1989 de catre tarile din G-7,
FATF/GAFI este un organism interguvernamental al
carui scop este sa dezvolte si sa promoveze un
raspuns international in vederea combaterii spalari i banilor. In octombrie 2001, FATF
isi extinde misiunea asupra combaterii finantarii terorismului. In mod curent sunt 31
membri, tari si teritorii si 2 organizaii regionale . In plus in activitatea curenta, FATF
colaboreaza cu alte grupuri si organizatii internat ionale si regionale. Acestea sunt doar
observatori, neavand drept de vot, dar participa la plenare si in grupurile de lucru.

Rezolutia 1373 cheama
tarile sa raporteze
Comitetului pasii realizati
in implementarea
masurilor si sa raporteze
in mod regulat progresele
realizate.
FATF este organ de
reglementare, care aduna
laolalta, experti
financiari, in aplicarea
legii si juristi pentru a
realiza reforma in
domeniul spalarii banilor
si finantarii terorismului

43 Primele trei functii ale FATF referitor la spalarea banilor sunt:
• monitorizeaza progresele realizate de membrii in im plementarea
cadrului privind AML/CFT;
• revizuieste si emite rapoarte despre evolutia fenom enului spalarii
banilor, tehnici si contramasuri;
• promoveaza adoptarea si implementarea standardelor FATF

2.2.1. Cele 40 de recomandari FATF privind spalarea banilor

Cele 40 Recomandari institue principiile
pentru actiune, permitand tarilor flexibilitate in
implementarea principiilor in concordanta cu
prevederile legale din fiecare tara.
Altfel spus acestea nu impun reglementari
asupra unei tari, acestea fiind recunoscute de
comunitatea internationala si organizatiile importa nte
ca standarde internationale in domeniul spalarii
banilor. Cele 40 Recomandari au fost emise in anul
1990 si revizuite in 1996 si 2003 pentru a fi in co ncordanta cu amploarea fenomenului
spalarii banilor si pentru a reflecta cele mai bune practici internationale.
In caracterizarea proprie , fiecare membru
raspunde la un chestionar privind implementarea
recomandarilor.
In cadrul evaluarii , fiecare membru este
examinat si apreciat de catre experti din alte tari .
In eventualitatea in care o tara nu este in
concordanta cu recomandarile, FATF recomanda ca
toate institutiile financiare sa acorde o atentie s peciala relatiilor de afaceri si
tranzactiilor cu persoanele, inclusiv companiile si institutiile financiare, din astfel de
tari non-compliance si, acolo unde este posibil, sa raporteze tranzactiile care nu au o
aparenta justificare economica autoritatilor compet ente si, nu in ultimul rand, daca o
tara membra nu indeplineste pasii necesari pentru i ncadrarea in prevederile celor 40
Recomandari, aceasta poate fi suspendata. FATF a adoptat un set de
40 de masuri – Cele 40
Recomandari privind
Spalarea Banilor (The
Forty Recomandation),
care constitue un cadru
amanuntit pentru
prevenirea spalarii
banilor si sunt destinate a
fi aplicabile tuturor
tarilor.
Mon itorizarea
progreselor realizate de
tarile membre, in
concordanta cu cel 40
Recomandari, se
realizeaza in doua etape:
Caracterizarea proprie
(rapoarte de progres) si
evaluarea propriu-zisa.

44
2.2.2. Recomandari speciale FATF privind finantarea terorismului

FATF si-a concentrat eforturile si in domeniul prev enirii finantarii
terorismului. Pentru indeplinirea misiunii, FATF a adoptat cele 8 Recomandari
speciale privind Finantarea Terorismului (Recomanda rile Speciale). Ca parte a acestui
efort, tarile memebre FATF, utilizeaza un chestiona r de autoevaluare a actiunilor
proprii pentru a fi in concordanta cu aceste recoma ndari. FATF continua sa dezvolte
si sa imbunatateasca ghidul privind tehnicile si me canismele de finantare a
terorismului.

2.2.3. Tari necooperante

Misiunea FATF se extinde peste toate tarile,
cu toate ca FATF poate sanctiona doar tarile si
teritoriile membre.
Astfel, pentru a incuraja tarile sa adopte
masurile de prevenire, detectare si incriminare a
spalarii banilor, FATF a initiat un proces de
identificare a acelor jurisdictii care sunt un obstacol in cale a cooperarii internationale
in acest domeniu. Procesul utilizeaza 25 de criterii , compatibile cu recomandarile,
pentru identificarea acelor tari si teritorii necoo perante (NCCT’s) si introducerea lor
pe lista publica. O tara listata este incurajata sa realizeze progrese rapide in
remedierea deficientelor. In eventualitatea in care o tara listata nu realizeaza progrese
suficiente, se pot impune masuri de constrangere . Acestea se rezuma la actiuni
specifice aplicate de tarile membre impotriva taril or listate.
Pe langa aplicarea unor masuri de evaluare atenta a relatiilor de afaceri si
tranzactii cu aceste tari, FATF poate impune in mod gradual si alte masuri , care pot
include:
• cerinte severe pentru identificarea clientilor si i ntensificarea
verificarilor , inclusiv masuri specifice juridice-financiare , aplicate de
catre institutiile financiare pentru identificarea beneficiarului real Unul din obiectivele
FATF este de a promova
adoptarea la nivel
international a
standardelor privind
combaterea spalarii
banilor.

45 inainte ca relatia de afaceri sa fie stabilita cu i ndivizi sau institutii din
aceste tari;
• intensificarea mecanismelor de raportare sau raport area sistematica a
tranzactiilor finan ciare intrucat aceste tranzactii sunt in mod obisnu it
tratate ca suspecte;
• trebuie sa se tina cont, in cazul in care exista ce reri de deschidere de
sucursale sau subsidiare a unor institutii financia re in tarile membre
FATF, ca acestea provin din tari necooperante;
• avertizarea sectorului non-financiar ca tranzactiile cu entitati din tarile
NCCT pot avea un risc de spalare a banilor.

Majoritatea tarilor au facut eforturi pentru
delistare, intrucat listarea aduce grave prejudicii si
creaza probleme majore institutiilor financiare pro prii
in tranzactiile internationala, precum si o reputatie
financiara negativa.
In 2002, dupa consultari indelungi, FATF, FMI si Ba nca Mondiala au adoptat
o singura metodologie de evaluare pentru a fi folosita atat in evaluarile mutuale al e
FATF, cat si in evaluarile efectuate de FMI si Banc a Mondiala in cadrul programelor
de evaluare a sectoarelor financiare si a centrelor off-shore. Grupurile regionale ale
FATF (FSRBs), organizate din punct de vedere geogra fic, care au fost implicate in
dezvoltarea metodologiei, au fost de acord pentru f olosirea acestei metodologii.
Metodologia a fost revizuita in 2004 urmand revizui rii din 2003 a celor 40
Recomandari. Aceasta acopera cadrul legal si instit utional, pentru combaterea spalarii
banilor si finantarii terorismului, precum si F.I.U .-urile.
Aceasta include si elemente relevante cuprinse
in rezolutiile si conventiile internationale, precu m si
standarde de supraveghere pentru secorul bancar, de
asigurari si valori mobiliare. Aceste criterii esen tiale
descriu elementele necesare a fi prezente pentru
indeplinirea completa a prevederilor din cele 40
Recomandari. Metodologia include deasemenea un Astfel de masuri pot
determina suspendarea
tranzactiilor financiare cu
institutiile din aceste tari.
Metodologia cuprinde
peste 200 de criterii
esentiale pe baza carora
evaluatorii pot examina
cadrul existent privind
combaterea spalarii
banilor si finantarii
terorismului.

46 numar de “elemente aditionale” care sunt, insa, opt ionale, dar care ajuta la intarirea
sistemului AML/CFT.
Adoparea de catre FATF, IMF si Banca Mondiala a une i singure metodologii
reprezinta o abordare uniforma la nivel mondial pen tru evaluarea si ratingul acordat
tarilor.

2.3. Grupul Egmont al Unitatilor de Informatii Fina nciare

Ca parte a efortului de prevenire si combatere a sp alarii banilor, guvernele
tarilor au creat agentii specializate in analiza informatiilor financiare despre entitat ile
si persoanele suspecte de spalare de bani. Astfel d e agentii sunt denumite in mod
generic Unitati de Informatii Financiare (F.I.U.’s). Aceste unitati reprezinta punctul
central al programelor nationale de combatere a spa larii banilor, intrucat ele au
posibilitatea de a realiza schimbul de informatii a tat cu unitati similare din lume, cat si
cu institutiile financiare si autoritatile de aplic are a legii.
In anul 1995 un numar de institutii guvernamentale (F.I.U.-uri) au inceput sa
lucreze impreuna si au format Grupul Egmont al Unit atilor de Informatii Financiare
(Grupul Egmont) denumit dupa locul in care a avut l oc reuniune – Palatul Egmont-
Arenberg din Bruxeles.
Acest suport reprezinta furnizarea si
sistematizarea schimbului de informatii intre F.I.U .-
uri si a comunicatiilor intre acestea, cresterea
experientei personalului, utilizand tehnologiile
existente, si furnizand ajutor pentru dezvoltarea l or
oriunde in lume.
Misiunea Grupului Egmont a fost extinsa , in 2004, prin includerea in
atributele F.I.U.-urilor si a fenomenului de finant are a terorismului. Pentru a devenii
membru al grupului, fiecare institutie trebuie sa i ndeplineasca definitia F.I.U.-ului a
grupului, si anume sa fie “ o agentie nationala centrala responsabila cu primir ea (si
sa permita si raspunsurile), analizarea si disemina rea catre autoritatile competente a
informatiilor financiare privind castigurile obtinu te din infractiuni sau potentiala
finantare a terorismului, sau cerute de reglementar ile nationale, pentru prevenirea si
combaterea spalarii banilor si finantarii terorismu lui ”. Aceste principii includ
conditii pentru schimbul de informatii, limitarea s au permiterea folosirii acestora si Scopul creerii acestui
grup a fost de a oferii un
cadru F.I.U.- urilor pentru
sustinerea si oferirea de
suport fiecarei initiative
sau programului national
de prevenire si combatere
a spalarii banilor.

47 confidentialitatea. Pentru aceasta membrii grupului au acces la website securizat, care
nu este public. Totodata, Grupul emite materiale si documente pentru pregatire, care
sunt publice.

2.4. Prevederile Comitetului de la Basle pentru sup raveghere bancara
(Comitetul Basle)

Fiecare tara este reprezentata de Banca
centrala sau de o autoritatea releventa care are
responsabilitati in supravegherea prudentiala a
sistemului bancar, acolo unde aceasta autoritate nu
este banca centrala.
Acesta emite standarde de supraveghere si
recomandari in vederea unor practici comune de
supraveghere bancara. Aceste standarde si
recomandari sunt adopate in vederea implementarii
lor de catre autoritatile respective pentru realiza rea pasilor necesari in definirea unui
sistem coerent de masuri si reglementari in tara re spectiva. Comitetul de la Basle a
emis trei astfel de documente cu privire la spalarea banilor.

2.4.1. Declaratia de Principii privind Spalarea Ban ilor

In 1998, Comitetul Basle a emis Declaratia privind Prevenirea Folosirii
Sistemului Bancar in Scopul Spalarii Banilor – Decl aratia de Prevenire (Statement on
Prevention of Criminal Use of the Banking System fo r the Purpose of Money
laundering – Statement on Prevention).
Declaratia atrage atent ia ca bancile pot fi
folosite, fara a-si da seama, ca intermediari da
catre infractori. De aceea, Comitetul considera
ca prima si cea mai buna cale de aparare
impotriva fenomenului de spalare a banilor, este
aceea de a se asigura integritatea si vigilenta Comitelul Basle a fost
format in anul 1974 de
catre guvernatorii
bancilor centrale din
grupul celor 10 (astazi
cuprinde 13 membri).
Comitetul nu este un
organism de supraveghere
la nivel international si
nici de aplicare a legii.
Declaratia traseaza procedurile
si politicile de baza care trebuie
puse in practica in interiorul
institutiilor pentru realizarea
masurilor de combatere a
spalarii banilor in sistemele
bancare nationale si
internationale.

48 managementului bancii in prevenirea asocierii cu in fractorii si de a fi utilizate,
bancile, ca si canale pentru spalarea banilor.
Exista 4 principii esentiale in Declaratia de Principii:
• identificarea corecta a clientilor;
• standarde etice inalte si conformarea la legi;
• cooperarea intre institutiile de aplicare a legii;
• proceduri si politici pentru aderarea la declaratie .

Trebuie sa existe o politica explicita
a bancii pentru ca tranzactiile sa nu fie
realizate cu persoane care nu-si probeaza
identitatea.
Bancile nu trebuie sa ofere servicii
sau sa furnizeze asistenta pentru servicii,
daca acestea au motive serioase sa creada ca
ele au legatura cu spalarea banilor.
Nu se va acorda asistenta sau suport
acelor clienti care cauta sa ocoleasca
prevederile legale si care furnizeaza
informatii incomplete sau eronate. Acolo
unde bancile au suspiciuni ca fondurile
provin din activitati criminale sau tranzactiile su nt realizate in scopuri infractionale,
acestea trebuie sa ia masuri, inclusiv renuntarea l a asistenta si la efectuarea
tranzactiilor, precum si blocarea si inchiderea con turilor.
Mai mult, bancile se vor asigura ca
toti angajatii cunosc politicile bancii si vor
furniza o pregatire adecvata in domeniu.
Procedurile de cunoastere a clientelei trebuie
sa faca parte din procedSurile si politicile bancii . In final, controlul intern din cadrul
institutiilor trebuie sa stabileasca masuri efectiv e de testare a conformitatii.
In primul rand , bancile trebuie sa
faca eforturi rezonabile in
identificarea tuturor clientilor care
solicita servicii bancare.
In al doilea rand, bancile trebuie
sa se asigure ca afacerile sunt
conduse in conformitate cu
standarde etice inalte si sa respecte
reglementarile si legile care
guverneaza tranzactiile financiare.
In al treilea rand , bancile trebuie
sa coopereze cu autoritatile
nationale de aplicare a legii peste
prevederile legale privind
identitatea .
In al patrulea rand , bancile trebuie
sa adopte politici formale in
concordanta cu Declaratia de
Principii.

49 2.4.2. Principiile Esentiale pentru Activitatea Ban cara (Core Principles for
Banking)

In anul 1997, Comitetul de la Basle a emis Principiile esentiale , care
furnizeaza un sistem cuprinzator privind supraveghe rea bancara si care acopera o
gama larga de elemente. Din totalul de 25 de Princi pii, doar unul – Principiul 15 , se
refera la spalarea banilor – “supraveghetorii bancari trebuie sa determine care banci
detin o politica adecvata, practici si proceduri, i nclusiv reguli stricte de cunoastere a
clientelei, care sa asigure standarde etice si prof esionale ridicate in sectorul
financiar si care previn bancile in a fi utilizate intentionat sau neintentionat de catre
elementele criminale” . Aceste proceduri si politici de cunostere a clien telei sunt o
parte esentiala a procedurilor privind prevenirea s i combatrea spalarii banilor din
fiecare tara.
Pe langa Principiile Esentiale, Comitetul de la Bas le, in completare, a emis in
1999 o metodologie de aplicare a acestora , care contine 11 criterii specifice si 5
criterii aditionale pentru facilitarea evaluarii po liticilor si procedurilor de cunoastere a
clientelei. Aceste criterii aditionale includ refer inte specifice pentru conformitatea cu
cele 40 de Recomandari.

2.4.3. Customer Due Diligence

In octombrie 2001, Comitetul Basel a emis un docume nt referitor la principiile
de cunoastere a clientelei denumit Customer Due Diligence for Banks . Acest
document a fost emis pentru a veni in intampinerea deficientelor intalnite, la nivel
international, legate de procedurile KYC. Aceste st andarde de cunoastere a clientelei
furnizeaza mult mai multe informatii specifice deca t in Declaratia de Principii sau
Principiile Esentiale.
Nimic nu este mai pretios, decat aceste standarde, in asigurarea unui cadru
sanatos al sistemului bancar si in protejarea integ ritatii acestuia impotriva
fenomenului de spalare a banilor. Comitetul, in aceste documente, promoveaza
adoptarea si implementarea recomandarilor FATF, mai ales a acelora care sunt in
legatura directa cu bancile.

50 2.5. Obiectivele Asociatiatiei Internationale a Sup raveghetorilor din Sectorul
Asigurarilor (IAIS)

Obiectivele primordiale sunt:
• promovarea cooperarii intre institutiile de
reglementare in domeniu;
• emiterea de standarde pentru
supraveghetori;
• furnizarea de programe de pregatire
membrilor;
• coordonarea activitatilor cu alte institutii de
reglementare pentru pietele financiare si
institutii financiare internationale.

Pe langa membrii permanenti, IAIS are si 60 de memb rii observatori,
reprezentand asociatii industriale, asociatii profe sionale, companii de
asigurare/reasigurare, institutii financiare si de consultanta internationale.
In timp ce IAIS acopera o gama larga de probleme, i nclusiv domeniile virtuale
ale sectorului asigurarilor, doar un singur documen t se refera la prevenirea si
combaterea spalarii banilor. In ianuarie 2002, IAIS publica un ghid privind
combaterea spalarii banilor pentru supraveghetori s i entitatile de asigurare (AML
Guidance Notes), care a fost inlocuit in anul 2004 de un document sub acelasi nume.
Acesta cuprinde prevederi comprehensive asupra spalarii banilor in contextul
industriei asigurarilor. Ca si alte prevederi inter nationale, acest ghid trebuie
implementat de tarile membre, tinandu-se cont de pa rticularitatile companiilor
implicate, de produsele oferite, precum si de siste mul juridic, financiar si economic al
fiecarei tari in parte.
Ghidul contine patru principii pentru entitatile din asigurari:
• conformitatea cu legile privind combaterea spalarii banilor;
• procedurile de cunoastere a clientelei;
• cooperarea cu autoritatile de aplicare a legii;
• detinerea de politici si proceduri interne, precum si programe de
pregatire a personalului. IAIS a fost creata in
anul 1994, sub
forma unei
organizatii a
supraveghetorilor
din sectorul
asigurarilor si
cuprinde peste 100
de membrii, tari si
teritorii.

51 Aceste patru principii sunt identice cu cele emise de Comitetul de la Basle.
Ghidul este, in totalitate, in concordanta cu cele 40 Recomandari, inclusiv raportarea
tranzactiilor suspecte.

2.6. Prevederile Organizatiei Internationale a Inte rmediarilor de pe piata
Valorilor Mobiliare (IOSCO)

Membrii permanenti ai IOSCO sunt formati din
institutii de reglementare din aproximativ 105 tari . In
eventualitatea in care intr-o tara nu exista o inst itutie
distincta de reglementare atunci este acceptat ca
membru cu drept de vot Bursa de Valori din tara
respectiva. De asemenea, exista si membrii asociati ,
precum organizatii internationale si membrii afilia ti care
sunt ei insusi organizatii de reglementare, acestia
neavand drept de vot.
IOSCO are drept obiective majore :
• protejarea investitorilor;
• asigurarea unei piete eficienta, transparenta si co recta;
• reducerea riscului.

In legatura cu spalarea banilor IOSCO a emis in 199 2 “ Rezolutia privind
Spalarea Banilor ”. Ca si celelalte organizatii internationale, IOSC O nu are putere
legislativa, dar similar Comitetului Basle si IAIS, recomanda membrilor sai
implementarea prevederilor in tarile lor.
Rezolutia prevede ca fiecare tara trebuie:
• sa se asigure ca fiecare institutie financiara are proceduri de
identificare a clientilor si de supraveghere a aces tora, iar autoritatile
competente au abilitatea de a identifica si incrimi na spalarea banilor;
• sa aplice cerintele adecvate privind pastrarea info rmatiilor astfel incat
sa existe capacitatea de a reconstrui tranzactiile din piata “future” si
piata bursiera; IOSCO este organizatia
intermediarilor si a
administratorilor de pe
piata valorilor
mobiliare care au ca
responsabilitate
reglementarea si
administrarea pietei
valorilor mobiliare in
tara respectiva.

52 • impreuna cu autoritatile din domeniul aplicarii leg ii care au puterea de
a incrimina infractiunile de spalare a banilor, sa intocmeasca intr-o
maniera adecvata rapoartele de tranzactii suspecte;
• sa coopereze si sa faca schimb de informatii cu aut oritati similare din
lume pentru prevenirea utilizarii si contolarii pie telor de catre infractori
• sa se asigure ca activitatile de prevenire si comba tere a spalarii banilor
sunt supuse unor reglementari adecvate in cadrul so cietatilor de valori
mobiliare si tranzactii “future”;
• in cazul utilizarii cash-ului sau a echivalentelor lui in tranzactiile
financiare, sa se aiba in vedere obtinerea de docum ente adecvate pentru
posibilitatea reconstruirii acestor tranzactii;
• sa considere cele mai adecvate cai de a furniza aut oritatilor nationale
toate informatiile necesare in prevenirea si combat erea spalarii banilor.

2.7. Grupuri si organisme regionale

Aditional institutiilor si organismelor prezentate mai sus, exista la nivel
regional si alte organizatii care au un rol importa nt in prevenirea si combaterea
spalarii banilor. Aceste grupuri tind sa fie organi zate si sa functioneza pe o baza
regionala sau cu un scop bine definit al organizati ei.

2.7.1. Organismele regionale FATF (FSRB – FATF-Styl e Regional Bodies)

FSRBs inseamna pentru regiunea respectiva,
ceea ce FATF reprezinta la nivel international.
Acestea incurajeaza implementarea si aplicarea
prevederilor celor 40 Recomandari AML si a
Recomandarilor Speciale privind finantarea
terorismului. De asemenea, realizeaza evaluarile
mutuale pentru tarile membre, in vederea identifica rii
punctelor vulnerabile, astfel incat membrii sa
actioneze pentru eliminarea acestora. Totodata, fur nizeaza informatii despre tehnicile
si metodele utilizate in AML/CFT in rapoaretele anu ale de tipologii. Aceste organisme
regionale au o importanta
majora in prevenirea si
combaterea spalarii
banilor si finantarii
terorismului prin
promovarea si
implementarea
procedurilor necesare in
regiunile respective.

53 Calitatea de membru poate fi obtinuta de oricare tara sau teritoriu di n regiunea
respectiva daca accepta regulile si obiectivele org anizatiei. Unii membrii FATF sunt,
de asemenea, si membrii FSRB. Pe langa membrii cu d rept de vot, pot participa si alte
organisme care au rolul de observatori.
Grupurile regionale (anexele nr. 1 si 2 ) care sunt recunoscute de FA TF sunt:
• Grupul AML Asia-Pacific (APG);
• Caribbean Financial Action Task Force (CFATF);
• Council of Europe-Moneyval;
• Eastern and Southern Africa AML Group (ESAAMLG);
• Financial Action Task Force on Money Laundering in South America
(GAFISUD);
• The middle East and North Africa (MENA);
• Central and Western Africa (GIABA);
• Eurasia.

De exemplu, in 1990, CFATF a emis
“Recomandarile Aruba” care cuprind 19 recomandari
privind AML/CFT pentru regiunea Caraibilor si care
completeaza cele 40 Recomandari FATF. Mai mult,
in 1992, la intalnirea la nivel inalt a ministrilor din
tarile din zona a fost emisa “Kingston Declaration” , care reafirma faptul ca CFATF,
respectiv guvernele, se angajeaza sa implementeze s tandardele internationale privind
AML/CFT. Similar, Consiliul Europei, in 1990, adopt a propria Conventie privind,
urmarirea, blocarea si confiscarea castigurilor din spalarea banilor (the Strabourg
Convention). Acestea sunt doar cateva exemple de in strumente esentiale pentru
implementarea masurilor si standardelor AML in regi unile respective.

2.7.2. Principiile Grupului Wolfsberg (Wolfsberg Gr oup of Banks)

Grupul este o asociatie de 12 banci internationale, reprezentand primele
concerne bancare private din lume. Grupul, denumit dupa castelul Wolfsberg din
nord-estul Elvetiei unde a avut loc prima intalnire , a stabilit un set de patru principii
pentru sectorul bancar. Aceste grupuri au
propriile conventii si
instrumente in vederea
combaterii spalarii
banilor si finantarii
terorismului.

54
a) Principiile privind combatera spalarii banilor i n sectorul bancar privat.

Masurile sunt de identificare a clientilor,
inclusiv stabilirea beneficiarului real pentru
toate conturile, precum si in situatiile care
implica masuri suplimentare de cunoastere a
clientilor, cum ar fi tranzactiile suspecte sau
neobisnuite.

Cele 11 principii includ:
• acceptarea clientului pe baza regulilor generale;
• acceptarea clientului in situatiile in care este ne cesara o verificare
amanuntita a acestuia;
• actualizarea dosarelor de clientela;
• procedurile de identificare a activitatilor neobisn uite sau suspicioase;
• monitorizarea continua;
• responsabilitatile controlului;
• raportarea;
• educarea, pregatirea si informarea personalului;
• cerintele de pastrare a inregistrarilor;
• exceptii si derogari;
• organizarea AML.

b) Declaratia privind incriminarea finantarii tero rismului.

Documentul stabileste obligativitatea
institutiilor financiare de a asista autoritatile d e
aplicare a legii in combaterea finantarii
terorismului, prin prevenirea, detectarea si
furnizarea de informatii.
Declaratia furnizeaza acele procedee si
politici de cunoastere a clientelei (KYC – Know You r Customers) care vor fi realizate Aceste principii reprezinta
viziunea grupului asupra
masurilor adecvate de
combatere a spalarii banilor
atunci cand exista relatii de
afaceri cu persoane fizice si alte
institutii financiare.
Declaratia Wolfsberg descrie
rolul institutiilor financiare in
combaterea finantarii
terorismului, precum si
propria viziune asupra rolului
pe care sistemul bancar privat
international il are in aceasta
problema.

55 alaturi de verificarea listelor internationale cu t eroristi. In plus, bancile trebuie sa aibe
un rol activ in a ajuta guvernele prin aplicarea ac elor masuri suplimentare de
monitorizare si “due diligence” in momentul in care sunt suspiciuni de activitati
ilegale. Masurile exceptionale de “due diligence” sunt in mod special necesare at unci
cand clientii sunt angajati in sectoare sau activit ati care au fost identificate, de catre
autoritatile competente, ca folosite pentru finanta rea terorismului.

c) Principiile AML pentru Corespondenta Bancara

Principiile interzic bancilor internationale de a
avea legaturi cu asa numitele “shell banks”.
In plus, principiile folososc o abordare pe
baza de risc in relatiile de corespondenta bancara care
stabilesc nivelul optim de realizare a “due diligen ce”
pe care o banca trebuie sa-l adopte fata de clienti in
relatiile de corespondenta bancara.
Pentru evaluarea in perspectiva a riscurilor , principiile Wolfsberg cer bancilor
corespondente sa solicite clientului:
• domiciliul;
• structura managementului si a actionarilor;
• portofoliul de afaceri;
• baza de clienti (portofoliul de clienti).

Profilul de risc este destinat a ajuta banca in aplicarea proceduri lor de
cunoastere a clientelei, atunci cand furnizeaza ser vicii de corespondenta bancara.
Principiile specifica, deasemenea, identificarea si urmarirea activitatilor si
tranzactiilor neobisnuite si suspicioase.
Principiile de corespondenta bancara acopera urmatoarele teme:
• inceputul relatiei;
• activitatea de corespondenta bancara;
• responsabilitatile si supravegherea;
• riscul de “due diligence”;
• masurile standard de “due diligence”; Grupul Wolfsberg a
adoptat un set de 14
principii care guverneaza
stabilirea si mentinerea
relatiilor de
corespondenta bancara pe
baze globale.

56 • masurile suplimentare de “due diligence”;
• bancile shell;
• bancile centrale si organizatiile supra-statale;
• sucursalele, subsidiarele si afiliatele;
• aplicatia de baza “client”;
• actualizare dosarelor clientilor;
• monitorizarea si raportarea activitatilor suspecte;
• integrare cu programele AML.

d) Monitorizarea atenta si selectiva

Principiile recunosc ca profilul de risc poate fi
diferit pentru o institutie financiara, ca un intre g,
decat pentru fiecare departament in parte , aceasta
depinzand de activitatea fiecarui departament (reta il,
banci corespondente, privat banking, dealeri etc).
Principiile recunosc, de asemenea, ca orice
proces de monitorizare, selectare si cautare este
limitat in a detecta acei clienti si acele tranzact ii, cu caracteristici identificabile, care
sunt diferite de un comportament legitim .
Conform acestor principii, institutiile financiare trebuie sa implementeze
proceduri adecvate pentru identificarea activitatil or neobisnuite si modele pentru
activitati si tranzactii neobisnuite . Atata timp cat tranzactiile, modelele si activita tile
neobisnuite nu sunt neaparat suspecte in toate cazu rile, institutiile financiare trebuie sa
aibe capacitatea de a analiza si determina daca act ivitatile si tranzactiile sunt suspecte
de spalare de bani.
Principiile incurajeaza monitorizarea activitatilor utilizand abordarea pe baza
de risc. In plus, principiile incurajeaza folosirea filtrarii si selectarii in timp real, ceea
ce implica examinarea tranzactiilor inainte de a se realiza, acolo unde exista instituite
sanctiuni si embargo. Monitorizarea activitatilor s uspecte si neobisnuite trebuie
acompaniata de monitorizarea tranzactiilor.
Monitorizarea tranzactiilor pa baza de risc pentru potentialii spalatori de bani
necesita dezvoltarea modelelor de risc care identifica riscurile potentiale de spalare de Acest set de principii
identifica masurile care
vor fi adresate institutiilor
financiare pentru a
dezvolta un proces potrivit
de monitorizare, selectare
si cautare, folosind
abordarea pe baza de
risc.

57 bani si furnizeaza modalitati de clasificare a risc urilor pentru compararea riscurilor
cand tranzactia a fost efectuata. Un proces de moni torizare adecvat, trebuie sa
compare informatiile despre tranzactie, pentru iden tificarea riscului (cum ar fi locatia
geografica, tipul produselor, si serviciilor oferit e si profilul clientului angajat in
tranzactie), cu diferitele tipologii de spalare a b anilor si alte tipuri de activitati ilegale
pentru determinarea tranzactiilor neobisnuite si su specte.

2.7.3. Secretariatul Commonwealth

Toti membrii, cu exceptia Mozambicului, au
avut o legatura directa sau indirecta cu Marea Brit anie
sau au fost legate administrativ de o alta tara din
Commonwealth.
In legatura cu spalarea banilor Secretariatul
Commonwealth furnizeaza asistenta tarilor membre
pentru implementarea recomandarilor FATF. De
asemenea, coopereaza cu alte organizatii internatio nale si asista guvernele pentru
implementarea recomandarilor FATF. Este observator la FATF, CFATF, APG si
ESAAMLG.
Secretariatul Commonwealth a publicat un manual pen tru bune practici in
combaterea spalarii banilor in sectorul financiar – “A Manual of best practices for
combating money laundering in the financial sector” . Manualul se adreseaza in
aceeasi masura autoritatilor de aplicare a legii, d e reglementare si institutiilor
financiare.

2.7.4. Organizatia statelor americane – CICAD

Toate cele 35 de state americane au ratificat
carta OAS. In 1986, OAS a creat Comisia Inter-
Americana de Control a Abuzului de Droguri
(cunoscut sub acronimul spaniol CICAD) pentru a
contracara cresterea fenomenului de trafic de drogu ri in emisfera. Din 1994, sefii de
state si de guvern din emisfera vestica au completa t rolul CICAD cu prevenirea si Secretariatul
Commonwealth este o
asociatie voluntara de 53
de state suverane care se
consulta si coopereaza in
interesul propriilor tari pe
anumite domenii, inclusiv
promovarea intelegerii si
pacii mondiale.
Organizatia statelor
americane – OAS, este un
organism regional pentru
securitate si diplomatie in
emisfera vestica.

58 combaterea spalarii banilor. CICAD a dezvoltat stra tegii regionale si modele de
reglementari comprehensive pentru combaterea trafic ului de droguri si utilizarea
acestora, proliferarea precursorilor chimici si a t raficului de arme, ca si spalarea
banilor.

2.8. Comitetul de experti al Consiliului Europei – Moneyval

Stabilirea unui sistem eficient de prevenire si
combatere a spalarii banilor este realizat, in
majoritatea tarilor, prin introducerea de masuri
AML/CFT nationale si internationale si monitorizare a
permanenta prin intermediul organismelor
internationale, precum FATF. Monitorizarea, care
implica evaluarea performantelor fiecarei tari in a sa
numitul “grup de evaluare”, sporeste compatibilitat ea legislatiei nationale cu
standardele internationale in domeniul financiar, j uridic si de aplicare a legii.
Ca membru asociat al FATF, Moneyval este parte inte granta a retelei
mondiale de organisme de evaluare, cu responsabilit ati in asigurarea implementarii
standardelor AML/CFT in legislatia celor 29 de stat e din aceasta parte a lumii. De
asemenea Moneyval lucreaza in parteneriat cu IMF si Banca Mondiala, care accepta
rapoartele Moneyval ca fiind parte integranta in pr ocesul lor de evaluare in sectorul
financiar din tarile respective. Rapoartele Moneyva l sunt folosite in mod regulat in
proiectele de asistenta tehica ale Consiliului Euro pei.

Mandatul Moneyval este construit avand in vedere:
• Declaratia si Planul de Actiune adoptate la Al Trei lea Sumit al Sefilor
de State si Guverne (Warsovia, 16-17 Mai 2005), si in particular al Capitolului II.2
din Planul de Actiune;
• Rezolutia 47/2005 privind Comitetele si Organismele Subordonate,
metodele de lucru si termenii de referinta;
• Importanta luptei impotriva spalarii banilor si fin antarii terorismului si
a altor forme de infractiuni, pentru a carei scop C onsiliul Europei a adoptat o serie de
instrumente, in particular Conventia din 1990 privi nd Spalarea, Verificarea, Grupul de experti al
Consiliului Europei-
Moneyval este recunoscut
pe plan international ca
pion principal in aceasta
zona pentru 28 de state
membre ale Consiliului si
Israel.

59 Inghetarea si Confiscarea Veniturilor din Infractiu ni (CTE Nr. 141) si Conventia din
2005 al Consiliului Europei privind Spalarea, Verif icarea, Inghetarea si Confiscarea
Veniturilor din Infractiuni (CETS Nr.198);
• Statutul Consiliului Europei/MONEYVAL din 2006 ca M embru
Asociat al FATF.

Sub autoritatea Comitetului European pentru Problem e de Crime (CDPC), si
in relatie cu implementarea Proiectului 2004/DG1/78 (care subsecvent va devenii
2008/DG6HL/1431) “Masuri de Evaluare a Programului de Combatere a Spalarii
Banilor (Moneyval)” din Programul de Activitati si avand in vedere setul de criterii
stipulat in documentul CM(2006)101, precum si proce durile si practicile utilizate de
FATF, IMF si Banca Mondiala, Comitetul este autorizat sa:
• Elaboreze documentatia necesara, incluzand chestionarele pentru
actiunile de evaluare proprii sau mutuale;
• Evalueze, pe baza chestionarelor proprii sau comune (si/sau alte
documente agreate reciproc de Moneyval si IMF/Banca Mondiala reprezentand
metodologie AML/CFT comuna) si prin vizite on-site periodice, performantele acelor
state membre ale Consiliului Europei care nu sunt m embre FATF, pentru a se urmari
conformitatea legislatiei interne cu standardele in ternationale privind AML/CFT, asa
cu sunt stipulate in: cele 40 de Recomandari FATF, inclusiv Recomandarile Speciale
privind Finantarea Terorismului si Actelor de Teror ism; in Conventia Natiunilor Unite
din 1988 privind traficul ilicit de narcotice, drog uri si substante psihotropice;
Conventia din 1999 a Natiunilor Unite privind Incri minarea Finantarii terorismului;
Directiva 2005/60/EC a Parlamentului Europei si a C onsiliului din 26 Octombrie 2005
privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a
finantarii terorismului si de implementare a masuri lor adecvate si a Conventiei din
1990 privind Spalarea, Verificarea, Inghetarea si C onfiscarea Veniturilor din
Infractiuni, si propune concluziile in cadrul Consi liului Europei, si, acolo unde este
necesar, si furnizarea de asistenta;
• Evalueze pe baza chestionarelor si prin vizite on-s ite performantele
Israelului, stat non-membru al Consiliului Europei, care are statut de observator si de
participant in procesul de evaluare a Moneyval;

60 • Adopte rapoartele pentru fiecare tara in parte , scotand in evidenta
trasaturile si magnitudinea fenomenului de spalare a banilor inclusiv de tipologii,
precum si eficienta masurilor luate pentru combater ea spalarii banilor si finantarii
terorismului in legislatie, sistemul financiar, jud iciar si de aplicare a legii;
• Faca recomandari tarilor evaluate , din punctul de vedere al eficientei
masurilor luate pentru sistemul AML/CFT si sa furni zeze cooperare internationala;
• Furnizeze Comitetului European pentru Probleme de C rime (CDPC)
un raport anual care cuprinde atat activitatile desfasurate, cat s i masurile care trebuie
adoptate sau implementate.

Componenta Comitetului :
• Tari care sunt membre ale Consiliului Europei dar nu sunt membre
FATF: Albania, Andorra, Armenia, Azerbaijan, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria,
Croatia, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Georgia, H ungary, Letonia, Liechtenstein,
Lituania, Malta, Moldova, Monaco, Montenegro, Polon ia, Romania, Federatia Rusa,
San Marino, Serbia, Republica Slovaca, Slovenia, Fo sta Republica Yugoslava a
Macedoniei si Ucraina, si care sunt reprezentate de trei experti in domeniul
combaterea spalarii banilor si finantarii terorismu lui si care indeplinesc functiile de:
oficiali de rang inalt si experti responsabili cu r eglementarea si supravegherea
institutiilor financiare, oficiali ai F.I.U.-rilor si organisme judiciare si de aplicare a
legii, avand cunostinte legate de problemele spalar ii banilor, inclusiv de instrumentele
nationale si internationale pentru combaterea spala rii banilor (ex: Recomandarile
FATF).
• Doua tari membre ale FATF care au statut de observatori pentru un
mandat de 2 ani.
• Orice alt stat membru al Consiliului Europei care d evine membru al
FATF , si care decide de a ramane si membru Moneyval. Ac este state trebuie sa
accepte si procesul de evaluare al Moneyval.
• De asemenea, exista tari observatoare fara a avea drept de vot :
Canada, Vatican, Japonia, Mexic, SUA.
• Organizatii interguvernamentale care au drept de observator fara a
avea si drept de vot: Secretariatul FATF, ICPO-Inte rpol; Secretariatul
Commonwealth; FMI; United Nations Drug Control Prog ramme (UNDCP); United

61 Nations Counter-Terrorism Committee (CTC); United N ations Crime Prevention and
Criminal Justice Division; Banca Mondiala; Banca Eu ropeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare (EBRD); Offshore Group of Banking Superv isors (OGBS); Egmont
Group; Grupul Eurasia pentru AML/CFT (EAG); orice a lt organism regional al FATF
sau care devine membru asociat FATF pe baza de reci procitate.

2.9. Aplicarea reglementarilor internationale in le gislatiile nationale

Emitentii de standarde recunosc ca tarile au
diferite sisteme legale si, de aici, nici o tara nu este in
postura de a adopta legi speciale care sa fie ident ice
cu cele din alte tari. In acest paragraf vom detali a cele
8 cerinte ale sistemului legal care au legatura cu
prevenirea fenomenului spalarii banilor. Fiecare di ntre
aceste cerinte este necesara pentru cadrul juridic de
prevenire si combatere a spalarii banilor. In conco rdanta cu aceste principii fiecare
tara trebuie sa adopte legi care sa fie in concorda nta atat cu practivile legale si cu
prevederile constitutiei, cat si cu standardele int ernationale.
Acestea sunt:
• incriminarea spalarii banilor in concordanta cu pre vederile
Conventiilor de la Viena si Palermo;
• incriminarea terorismului si a finantarii acestuia;
• legi pentru blocarea, confiscarea si inghetarea ven iturilor ilegale;
• tipurile de entitati si persoane acoperite de legil e privind prevenirea si
combaterea spalarii banilor;
• standarde de integritate pentru institutiile financ iare;
• legi complexe pentru implementarea recomandarilor F ATF;
• cooperarea intre autoritatile competente;
• realizarea de investigari.

Cerintele legale au la baza cele 40 de Recomandari ale FATF, dar fiecare tara
este obligata sa consulte si Metodologia FATF care furnizeaza explicatii mai
amanuntite ale acestor cerinte precum si pentru a c unoaste modalitatea de evaluare. Exista o serie de pasi pe
care fiecare tara trebuie
sa-i urmeze pentru a se
asigura ca prevederile
interne ale cadrului de
prevenire si combatere a
spalarii banilor este in
concordanta cu
standardele
internationale.

62 Cele 40 de Recomandari sunt catalogate ca recomanda ri, dar acestea reprezinta mult
mai mult decat sinste simple sugestii sau recomanda ri. Acestea reprezinta mandatul
pentru actiune pentru toate tarile , nu numai pentru membrii FATF, daca acestea
doresc sa fie recunoscute ca fiind in concordanta c u standardele internationale. De
aceea, fiecare recomandare FATF trebuie sa fie foar te atent luata in considerare si
introdusa in legislatie.

2.9.1. Incriminarea spalarii banilor

Primul este impunerea conformitatii cu
masurile de prevenire a spalarii banilor.
Al doilea, este legarea actelor care pot parea
inocente de activitatile infractionale indiscutabil e , ca
de exemplu actiunile unei parti care proceseaza
veniturile ilegale ca fiind un act criminal.
Al treilea, incriminarea stabiliste o baza
speciala pentru cooperarea internationala in aceasta
functie importanta a aplicarii legii. Datorita natu rii
criminale si a aspectelor internationale ale infrac tiunii de spalare a banilor, autoritatile
competente dintr-o tara apeleaza la instrumente int ernationale specifice, in special
mecanismele de asistenta mutuala si, prin aceasta, pot efectiv urmarii, incrimina si
acuza la nivel international spalarea banilor.
Incriminarea spalarii banilor trebuie sa fie in con cordanta cu prevederile
Conventiei de la Viena si ale Conventiei de la Pale rmo. Prevederile relevante ale
acestor conventii sunt cele de la art.3 (1) (b) si (c) din Conventia de la Viena si art. (6)
(1) din Conventia de la Palermo. Incriminarea spala rii banilor in concordanta cu
aceste articole este prima recomandare din cele 40 ale FATF. Multe tari au semnat si
ratificat aceste conventii, dar aceasta nu inseamna automat conformitatea cu
Recomandarea nr.1, tarile fiind obligate sa impleme nteze in legislatia nationala
cerintele specifice articolelor mentionate.
Infractiunea “predicat” pentru spalarea banilor est e definita ca acea
activitate infractionala care genereaza venituri si , atunci cand sunt spalati, genereaza
infractiunea de spalare a banilor. Denumirea activitatilor infractionale certe ca Punctul de plecare pentru
o tara in stabilirea si
implementarea unui cadru
legal de prevenire si
combatere a spalarii
banilor este de a
incrimina spalarea
banilor, in sensul de a
definii spalarea banilor ca
infractiune. Incriminarea
serveste trei obiective
principale .

63 infractiuni “predicat” pentru spalarea banilor este necesara pentru conformitatea cu
standardele internationale.
Scopul infractiunilor “predicat” utilizate in ultim a versiune a celor 40 de
Recomandari este mai mult decat o baza universala. Recomandarea nr.1, care este
destul de cuprinzatoare, incepe cu reluarea prevede rilor din Conventia de la Palermo
si a primei versiuni, din 1996, a celor 40 de Recom andari, pe care tarile trebuie sa
aplice, incluzand o gama larga de infractiuni ca fi ind infractiuni “predicat” pentru
spalarea banilor. Dupa stabilirea mecanismelor dive rse de descriere a infractiunilor
“predicat”, recomandarea stipuleaza ca tarile trebu ie sa includa o gama larga de
infractiuni in cadrul fiecarei categorii de infract iuni.

Categorii de infractiuni
• participarea/afilierea la grupuri criminale sau de escrocare;
• terorism si finantarea terorismului;
• traficul de fiinte umane si exploatarea emigrantilo r;
• exploatarea sexuala, inclusiv a minorilor;
• traficul de droguri si de substante psihotropice;
• traficul ilegal de armament;
• traficul de obiecte furate si alte bunuri;
• coruptie si mituire;
• frauda;
• contrafacere de moneda;
• contrafacere si piraterie de bunuri;
• crime contra mediului;
• crima si ranirea persoanelor;
• rapire, retinere ilegala si luarea de ostatici;
• talharie si furt;
• contrabanda;
• extorcarea;
• falsificarea;
• piraterie;
• manipularea din interior a pietelor.

64 FATF descrie tipurile de categorii de infractiuni care trebuie catalogate drept
infractiuni “predicat” pentru spalarea banilor, dar fiecare tara are libertatea de a
determina metodele specifice de incriminare. Aceast a poate fi insotita de referinte la:
• toate infractiunile;
• un prag atribuit fiecarei categorii de infractiuni sau pedepse aplicabila
infractiuni “predicat”;
• lista infractiunilor “predicat”;
• o combinatie intre aceste abordari.

Asa cum am aratat mai sus, recomandarile FATF stab ilesc criterii minime de
infractiuni care trebuie sa fie considerate infract iuni “predicat” pentru spalarea
banilor, dar incurajeaza a se merge dincolo de aces tea. Cat de departe se poate merge
dincolo de aceste minime metode de incriminare este lasata la latitudinea fiecarei tari.
De asemenea, fiecare tara trebuie sa extinda cooper area internationala si schimbul de
informatii cu alte autoritati nationale.
Recomandarea nr.1 furnizeaza infractiunile
“predicat” care trebuie extinse pentru a putea acoperi
si infractiunile care sunt comise in alte tari, si care
constitue infractiune daca se intalneste si pe plan
local. Aceasta este ceea ce se numeste “infractiune
dubla” , si care atunci cand se intampla in alta tara
trebuie sa reprezinte infractiune “predicat” atat i n acea
tara, dar si local.
Aceasta abordare va permite incriminarea veniturilo r generate de actiuni care
nu sunt considerate infractiuni “predicat” in tara in care au fost comise, dar sunt
considerate infractiuni in tara in care veniturile au fost spalate.
Desi, FATF nu incurajeaza in mod necesar tarile sa adopte aceasta ultima
abordare, FATF incurajeaza tarile sa furnizeze asis tenta legala mutuala chiar daca nu
exista infractiunea dubla.

Aceasta recomandare
stipuleaza ca tarile
trebuie sa furnizeze
conditiile pentru
incriminarea spalarii
banilor si care, intimplate
in alta tara vor constitui
infractiuni “predicat” si
local.

65 2.9.2. Incriminarea terorismului si a finantarii ac estuia

Cei care finanteaza terorismul, ca si alti
infractori, pot utiliza sistemele financiare nation ale si
internationale pentru ascunderea fondurilor de care au
nevoie pentru sustinerea activitatilor, chiar daca aceste
fonduri provin din surse legale. In plus, o tara ne cesita
o legislatie adecvata pentru detectarea fonduri
teroriste, astfel incat acestea sa poata fi blocate si
confiscate.
In Recomandarile Speciale, FATF solicita tarilor sa incrimineze finantarea
terorismului, actele teroriste si organizatiile ter oriste si sa desemneze toate acestea ca
fiind infractiuni “predicat” pentru spalarea banilo r. Astfel, considerand impreuna Cele
40 de Recomandari si Recomandarile Speciale, terori smul, actele teroriste si
finantarea terorismului trebuie desemnate ca infrac tiuni “predicat” pentru spalarea
banilor.

2.9.3. Tipuri de entitati si persoane reglementare

FATF impune numeroase cerinte asupra institutiilor financiare si non-
financiare pentru prevenirea spalarii banilor si fi nantarii terorismului. Mai mult
recomandarile furnizeaza si exceptii in aplicarea a cestor masuri de preventie. Astfel, o
decizie cruciala pentru o tara este de a determina care entitati si persoane vor fi
acoperite de aceste cerinte. In acest sens, toate m asurile preventive se aplica
institutiilor financiare desemnate, in timp ce masu rile preventive pentru institutiilor
non-financiare desemnate au o baza mai limitata.

Institutiile financiare

Axiomatic, spalatorii de bani si cei care finanteaz a terorismul, trebuie sa aiba
acces la sistemul financiar. Aceste institutii furn izeaza mijloacele necesare pentru ca
astfel de indivizi sa transfere fonduri catre alte institutii financiare, interne sau
internationale. De asemenea, aceste institutii furn izeaza mijloacele necesare pentru Incriminarea tuturor
aspectelor terorismului si
finantarii terorismului
este o cale practica de a
slabi capacitatea
organizatiilor teroriste,
prin prevenirea ca
fondurile lor sa intre in
sistemul financiar.

66 conversia monedelor si plata activelor utilizate in procesul spalarii banilor si finantarii
terorismului.
Tipurile de institutii financiare si abilitatile lo r difera foarte mult de la tara la
tara. In recomandarile FATF, termenul de “institutie financiara” este definit ca
“orice persoana sau entitate care realizeaza una sa u mai multe din urmatoarele
activitati, sau opereaza in numele unui client” .

Tipuri de institutii financiare in acceptiunea FATF
• acceptarea de depozite sau alte fonduri de la popul atie (inclusiv privat
banking);
• activitati de acordare de credite (inclusiv credit de consum; credite ipotecare;
factoring – cu sau fara recurs; si finantarea tranz actiilor comerciale – inclusiv
forfetarea);
• leasing financiar (exclusiv cel financiar pentru pr oduse de consum);
• transferul de bani sau valori;
• emiterea si gestionarea de mijloace de plati (carti de debit si credit, cecuri,
cecuri de calatorie, cambii si ordine de plata, ban i electronici)
• garantii financiare si angajamente;
• activitati privind: instrumentele pietei monetare ( cecuri, derivate, certificate de
trezorerie, etc); valute (schimb valutar); actiuni transferabile, instrumente
privind ratele dobanzilor; tranzactionarea la terme n a bunurilor;
• participarea la emiterea de actiuni si furnizarea d e servicii financiare legate de
acestea;
• managementul portofoliilor individuale sau colectiv e;
• pastrarea sau administrarea de bani sau active lich ide in numele altor persoane;
• alte investitii, administrarea sau gestionarea fond urilor sau banilor in numele
unor terte persoane;
• agenti sau brokeri de asigurari sau pt alte instrum ente financiare;
• schimbul valutar.

In multe cazuri, reglementarile limiteaza realizare a unor astfel de activitati de
catre institutiile financiare si, in aceste situati i, tarile vor aplica masurile de control
pentru AML/CFT la institutiile financiare care inde plinesc toate standardele. Pe de

67 alta parte, daca aceste activitati sunt desfasurate de institutii care nu au licente
speciale, controlul trebuie, de asemenea, aplicat s i acestor entitati.

Prima, daca o activitate financiara, descrisa
mai sus, este desfasurata in mod ocazional sau pe o
baza limitata, astfel incat exista un risc scazut d e
spalare a banilor. Un exemplu pentru aceasta situat ie este cazul unui hotel care ofera
facilitati limitate si ocazionale de schimb valutar clientilor lor, sau o agentie de turism
care poate transfera bani clientilor aflati in cala torii in cazuri de urgenta.
A do ua caracteristica este aceea ca “in
circumstante limitate si justificate”, si numai aco lo unde exista un risc limitat de
spalare a banilor in tara respectiva, aceasta poate decide sa nu aplice una sau mai
multe din cele 40 de Reglementari asupra activitati lor financiare mai sus mentionate.
FATF nu ofera ghiduri clare pentru situatiile in ca re aceste circumstante pot
aparea. Oricum, tarile sunt incurajate sa adopte o abordare pe baza de risc, care poate
determina cresterea masurilor adoptate in zonele cu risc ridicat, sau in circumstante
limitate si bine justificate, pot permite masuri ma i permisive bazate pe legea AML.
Activitatea financiara trebuie sa fie doar exclusa sau subiect al unui control
general limitat dupa o analiza care sa determine ri scul scazut de spalare a banilor.
Punctul de start trebuie sa fie pentru toate activi tatile financiare care trebuie sa fie
subiect pentru toate reglementarile AML.

Profesiuni si activitati non-financiare

Recomandarile FATF, revizuite in 2003, au
inclus pentru prima data profesiunile si activitati le
non-financiare care vor fi acoperite de prevederile
celor 40 de Recomandari.

Exista doua caracteristici
pentru aceste cerinte.
Cerintele aplicabile
acestor entitati si profesii
sunt mai restranse si se
aplica in situatii mai
limitate decat institutiilor
financia re.

68 Tarilor li se cere sa aplice prevederile privind co mbaterea spalarea banilor si a
finantarii terorismului urmatoarelor entitati din t abel:
• cazinouri, inclusiv cele de pe internet;
• agentii imobiliare;
• comercianti de metale pretioase si pietre pretioase ;
• avocati, notari, alte profesiuni juridice sau econo mice independente;
• trusturi si companii furnizoare de servicii, alte d ecat cele acoperite in alt mod de
recomandari si care furnizeaza servicii catre terte parti:
o actionand ca agent de formare de societati comercia le;
o actionand ca director sau secretara a unei companii sau pozitie
similara in relatii cu alte companii;
o furnizeaza inregistrarea societatilor; adresele soc ietatilor,
adrese de corespondenta sau cele administrative;
o actioneaza ca mandatari ai unor trusturi;
o actioneaza ca actionar in numele unei alte persoane .

2.9.4. Standarde de supraveghere si reglementare

Atunci cand infractorii controleaza institutiile
financiare sau ocupa pozitii cheie in acestea, tari lor si
autoritatilor le este destul de dificil sa previna sau sa
detecteze spalarea banilor.
Institutiile financiare importante, precum
bancile, companiile de asigurari, de valori mobilia re, sunt subiect al reglementarilor
prudentiale asa cum acestea sunt stipulate in docum entele emise de Comitetul Basle
pentru Supraveghere Bancara, Asociatiei Internation ale a Supraveghetorilor in
Asigurari, si Organizatiei Internationale a Comisii lor de Valori Mobiliare. Prevederile
acestora includ cerinte pentru :
• licentierea si autorizarea de functiune;
• evaluarea directorilor si conducerii privind integr itatea si experienta;
• interzicerea/neautorizarea persoanelor care au ante cedente penale; Bani nu pot fi spalati sau
nu pot finanta terorismul
fara sa fie implicate
institutiile financiare,
societatile comerciale sau
persoane fizice.

69 • interzicerea actionarilor sau controlarea de catre persoane care au
antecedente penale.
Aceste cerinte trebuie aplicate atat in scopuri pru dentiale, cat si pentru
scopurile prevederilor privind procedurile AML/CFT, iar institutiile de supraveghere
trebuie sa se asigure ca sunt luate toate masurile pentru concordanta inregistrarilor si
informatiilor.
Institutiile financiare care nu sunt incluse in cat egoriile din paragraful
precedent, nu sunt subiect al acelorasi cerinte imp erative. De exemplu, directorii si
conducerea nu sunt supusi verificarilor privind int egritatea, educatia si experienta.
Pentru scopurile privind prevenirea AML/CFT, cerint ele minime pentru aceste
institutii financiare, sunt:
• autorizarea si inregistrarea acestora;
• trebuie sa fie subiect al supravegherii sau control ului privind
procedurile de AML/CFT in domeniul respectiv.
De asemenea, pentru institutiile de transfer de ban i sau intermedieri de afaceri,
cerintele FATF prevad acelasi conditii de autorizar e si licentiere, precum si un sistem
efectiv de supraveghere si control pentru monitoriz area si asigurarea conformitatii.
Astfel, trebuie sa existe in practica un sistem efe ctiv care, insa, nu este descris in
recomandari, dar acesta trebuie sa includa si actiu ni ale institutiilor de aplicare a legii
impotriva celor care nu se conformeaza cerintelor.

2.9.5. Implementarea recomandarilor FATF

Astfel, este foarte important ca prevederile
dintr-o lege sa nu intre in conflict cu alte preved eri din
alta lege, mai putin acolo unde, conform politicii, se
doreste realizarea unei exceptii, dar aceste legi t rebuie
sa se completeze nu sa intre in conflict. O zona
potentiala pentru aparitia conflictelor este cea a secretului profesional.
Adesea tarile au prevederi legale privind protectia datelor si informatiilor
financiare. Aceste legi intra in contradictie cu le gile care prevad obligativitatea
institutiilor financiare de a furniza rapoarte de t ranzactii suspecte. Pentru Un aspect crucial al
oricarui sistem legal este
de a avea legi si
reglementari consitente si
care sunt in concordanta
unele cu celelalte.

70 implementarea cerintelor privind AML/CFT, FATF reco manda ca secretul profesional
sa nu impiedice implementarea recomandarilor FATF.

2.10. Cooperarea internationala in prevenirea si co mbaterea spalarii banilor si
a finantarii terorismului.
2.10.1. Principii generale

In concordanta cu standardele internationale releva nte, urmatoarele principii
generale trebuie implementate de catre diferitele tari, pent ru a se asigura atat cai si
canale pentru schimbul de informatii, cat si implem entarea cooperarii internationale la
fiecare nivel al investigarii fenomenului de spalar e a banilor si de finantare a
terorismului:
• cand o autoritate din tara A primeste cereri de fur nizare de informatii
din partea unei alte autoritati din tara B, aceasta trebuie sa fie in
masura de a furniza cu promtitudine informatii auto ritatii din tara B;
• cand o autoritate din tara A detine informatii care ar fi utile unei alte
autoritati dintr-o tara B, aceasta trebuie sa furni zeze in mod spontan si
promt informatiile catre tara B;
• cand o autoritate din tara A este chemata de o alta autoritate din tara B
sa obtina informatii sau documente, sau sa conduca o ancheta sau o
investigatie, sau sa execute orice alta actiune uti la procesului de
analiza, investigare sau inculpare privind spalarea banilor, autoritatea
din tara A trebuie sa fie in masura sa execute acea sta cerere (daca
aceasta este in masura sa execute cererea in confor mitate cu legislatia
nationala).

Aceste schimburi de informatii cu, sau furnizarea d e asistenta si cooperare cu,
o autoritate straina nu trebuie sa fie subiect al u nor prevederi restrictive. Este unanim
acceptat faptul ca autoritatea solicitanta trebuie sa fie subiect al unor conditii certe din
legislatie. De exemplu, aceasta trebuie sa indeplin easca, pentru furnizarea de asistenta
urmatoarele conditii:
• sa indeplineasca aceleasi functii ca si autoritatea solicitata;

71 • sa descrie in solicitare conditiile si scopul in ca re informatiile solicitate
vor fi folosite si, care, odata transmise de catre autoritatea solicitata,
trebuie sa fie utilizate de catre autoritatea solic itanta in concordanta cu
scopul din cerere;
• este subiect al cerintelor de confidentialitate sim ilare cu cele la care
este supusa autoritatea solicitanta;
• este si aceasta intr-o pozitie care sa permita schi mbul reciproc de
informatii.

2.10.2. Cooperarea intre F.I.U.-uri, autoritatile d e supraveghere

1. Cooperarea internationala intre F.I.U.-uri

Intrucat fenomenul spalarii banilor este unul trans national, detectarea
operatiunilor legate de acesta depinde din ce in ce mai mult de informatiile obtinute
de la alte F.I.U.-uri din diferite tari si de abili tatile acestora de a colecta informatii si
de a coopera, eficient si rapid, cu partenerii exte rni. In plus, tarile trebuie sa tina cont
de posibilele consecinte atunci cand aleg o anumita structura organizatorica pentru
infiintarea unui F.I.U.
Abilitatea acestora de a coopera la nivel internati onal depinde de principiul
recunoasterii reciproce intre autoritati care au aceleasi functii si se bazeaza pe
aceleasi principii (bazate pe conditiile si functii le emise de Grupul Egmont).
Consecinta este ca fiecare F.I.U. trebuie sa aiba f unctiile principale in concordanta
atat cu definitia data de Grupul Egmont cat si cu p rincipiile acestuia. Astfel trebuie sa
fie recunoscuta drept F.I.U. de catre celelalte F.I .U.-uri membre (functiile unui F.I.U.
sunt descrise in capitolul 3 para. 3.3.). Fiecare F .I.U. trebuie sa fie abilitat prin lege de
a avea competente sa realizeze schimb de informatii cu celelalte institutii similare
straine. In particular acesta. trebuie sa fie capab il de a furniza informatii atat la cerere
cat si din proprie initiativa. Acest schimb are la baza o forma de cooperare intalnita in
proctica sub forma memorandumuri de cooperare (MoU – memorandum of
understanding).

72 2. Cooperarea intre autoritatile de supraveghere

In concordanta cu principiile emise, Comitetul Basl e a emis principii
suplimentare care se aplica tuturor autoritatilor d e supraveghere. Aceste principii au
fost incluse in documentul “Customer Due Diligence” din 2001. Autoritatile din tarile
de resedinta trebuie sa permita supraveghetorilor d in tara de origine a sucursalelor
bancilor straine sa verifice conformitatea cu proce durile si politicile privind
cunoasterea clientelei din tarile de origine Autori tatile de supraveghere sau cele de
audit straine trebuie sa aiba acces, in tara de res edinta, la informatii privind conturile
clientilor, precum si la alte informatii extinse at unci cand este necesar.

Concluzii:

Spalarea banilor reprezinta o serioasa p roblema a unei natiuni si, indiferent
cat de controlat este sistemul de catre autoritati, aceasta continua sa aibe un efect
negativ asupra economiei. Este imperativ necesar ca toate institutiile implicate sa
coopereze, eforturile acestora trebuind sa se conce ntreze nu numai pe descoperirea si
confiscarea veniturilor rezultate din infractiuni c i, indeosebi, pe prevenirea
infractiunilor astfel incat acestea sa nu mai poata genera venituri ilicite. Este crucial
a reaminti ca spalarea banilor este o infractiune d erivata, astfel incat este necesara o
abordare a fenomenului prin eforturi multi-dimensio nale si multi-disciplinare, luand
in considerare tipurile de infractiuni “predicat” p entru spalarea banilor si relatiile
simbiotice dintre acestea, in special, cu traficul de droguri si de persoane. Punerea in
functiune a capacitatilor si mijloacelor de combate re a spalarii banilor trebuie sa fie
efective, eficiente si productive. Raspunsul la niv el global privind acest fenomen
trebuie sa imbrace forma cooperarii internationale, realizand, totodata, studii asupra
impactului socio-economic si politic pe care-l poat e avea. Totodata este imperios
necesar a se stabili o politica la nivel national s i international legata de realizarea
unui cadru legislativ si organizational, capabil sa produca efecte impotriva spalarii
banilor si finantarii terorismului.
Asistenta mutuala, in special in legatura cu extrad arile si schimbul de informatii intre
organismele de aplicare a legii la nivel national, dar si international, apare in acest
context mai mult ca necesara si imperativa. Astfel, Natiunile Unite, a devenit lider in

73 crearea cadrului necesar luptei impotriva spalarii banilor. Remarcabilele eforturi au
avut ca punct de plecare anul 1995 in cadrul Confer intei Natiunilor Unite asupra
traficului de droguri si crimelor asociate, care a culminat cu semnarea Conventiei
cunoscuta sub denumirea de Conventia impotriva traf icului ilicit de droguri si
substante psihotropice din 1998 care incrimineaza s palarea banilor si furnizeaza
cadrul necesar si un model pentru initiativele regi onale si nationale impotriva
fenomenului.
Este important de reamintit si Conventia impotriva Criminalitatii Organizate
Transnationale care cuprinde si un protocol care a fost semnat de statele membre in
anul 2000 la Palermo.

74 Cap. 3 Strategii si politici de prevenire si combat ere a spalarii
banilor si a finantarii terorismului la nivel inter national

3.1. Tehnici si modalitati de spalare a banilor si de finantare a terorismului

3.1.1. Sistemele alternative de remitere a banilor

De exemplu, in anul 2003, inregistrarile
oficiale ale acestor circuite din tarile in curs de
dezvoltare ridica fondurile la suma de 93 miliarde
USD.
Aceste circuite, si sumele aferente, reprezinta
dupa investitiile directe (in jur de 133 miliarde U SD)
a doua sursa de fonduri externe ale tarilor in curs de
dezvoltare. In 36 de tari din 153, circuitele de re mitere
sunt mai importante decat toate circuitele de capit al privat sau strain.
Circuitele de remitere exista si penduleaza intre s istemele formale sau
informale de remitere a banilor. Din cauza importantei acestor circuite pentru tari le
recipiente, autoritatile nationale si institutiile au depus in ultimii ani semnificative
eforturi pentru inlaturarea impedimentelor si crest erea acestor circuite. In acelasi timp
a crescut si ingrijorarea asupra potentialului sist emelor de remitere a banilor, si mai
ales asupra acelor circuite din afara sistemelor fo rmale – financiar-bancare, de a fi
utilizate in procesul de spalare a banilor si finan tarii terorismului.
Se poate crede ca riscul de abuz asupra utilizarii sistemului de remitere se va
reduce daca transferurile care sunt directionate pr in sistemul de remitere sunt subiect
de reglementare si supraveghere pentru autoritatile nationale.
Pentru intampinarea acestui risc, doua abordari sunt necesare :
– autoritatile nationale trebuie sa incurajeze utilizarea sistemului formal
(bancile) prin scaderea costurilor si cresterea acc esului utilizatorilor (expeditorii si
recipientii) la sistemul formal;
– initierea de catre autoritatile nationale a implementarii recomandarilor FATF
privind prevenirea spalarii banilor pentru remitent i. FATF recomanda ca fiecare tara Circuitele de remitere a
banilor reprezinta o
importanta si stabila
sursa de fonduri pentru
multe tari si constitue o
parte esentiala a
circuitelor financiare
interne pentru tarile cu o
mare parte a fortei de
munca in afara tarii.

75 sa ia masuri pentru identificarea, licentierea si i nregistrarea tuturor remitentilor,
precum si pentru aplicarea prevederilor FATF pentru acestia.
Acestia pot utiliza facilitatile de transfer ale
bancilor, operatori dedicati pentru transfer de fon duri
precum Western Union sau Moneygram, sau institutii
financiare non-bancare precum uniunile de credit, i nstitutiile de microfinantare si
oficiile de schimb. De asemenea, exista si furnizor i neconventionali care includ
afaceristi individuali, traders, magazine etnice, a gentii de turism, benzinarii, companii
de curierat sau transport. Chiar daca transferurile sunt afaceri primare sau secundare
sau furnizorii sunt cunoscuti sau nu de catre autor itati, acestia furnizeaza acelasi gen
de servicii: ei accepta fonduri de la public cu sco pul ca aceste fonduri sa fie platite la
o alta locatie.
Nici chiar elementul cash sau caracterul
ocazional al clientului ca baza pentru transfer nu
furnizeaza o informare pentru a spune ca un transfe r
prin care o persoana trimite bani printr-un agent d e calatorie neinregistrat (informal)
este fundamental diferit de un transfer similar rea lizat printr-o institutie de credit
(formal). Problema definirii este data de lipsa de consens asupra terminologiei ,
pornind de la “informal funds transfer systems”, “a lternatives remittence systems”,
“underground banking”, “ethnic banking”, si pana la “informal value transfer system”.
Furnizorii neoficiali (informal) pot interactiona c u sectorul bancar (formal)
pentru unele aspecte ale activitatii lor. De exempl u, furnizorii informali pot utiliza
mecanismul de transfer al bancilor pentru depuneri, dupa cum acestia pot utiliza
pentru depuneri si operatori de transfer de bani, o peratori din turism sau cash curierii.
In tarile in care exista un cadru de
reglementare a sectorului de remitere de fonduri,
furnizorii de astfel de servicii care nu sunt inreg istrati
sau licentiati vor fi desemnati ca furnizori ilegal i. In
tarile in care nu exista reglementari privind
transferurile de fonduri, dar exista ambele sectoar e de
transferuri, putem vorbii atat de sector formal, ca t si
de cel informal, chiar daca sectorul informal nu es te ilegal.
Persoanele care remit
fonduri pot utiliza diferite
mijloace.
Este dificil in a distinge
intre sistemele formale
sau informale.
Pe de alta parte, este
dificil de a distinge intre
sectorul “formal” si
“informal”, o delimitare
clara putand fi facuta
daca sau nu un cadru
legal este aplicabil
furnizorului de
transmitere de bani.

76 Riscul de abuz asupra sistemelor de remitere a bani lor

Ca si partile implicate din sectorul financiar
traditional, operatorii sau sistemele de transmiter e pot
fi utilizate de persoane care au intentia si scopul de
utilizare a tranzactiilor, dar si de utilizare a id entitatii
persoanelor implicate. Furnizorii informali care nu sunt cunoscuti de autoritatile de
reglementare si supraveghere pot fi usor utilizati in procesul de spalare a banilor sau a
finantarii terorismului. Riscul spalarii banilor creste cu transferurile de fonduri mari
care au loc in afara sistemului bancar si asupra ca rora autoritatile nu au nici un
control. In plus, furnizorii de servicii de remiter e nu constientizeaza riscul asociat
necunoasterii clientilor, a afacerilor acestora sau a activitatilor ilicite.
De asemenea, exista si alte vulnerabilitati printre care: sustragerea oricarui
control privind banii sau conturile de capital, con trabanda si evitarea platii oricaror
taxe si impozite. Marile canale de remitere a fondu rilor pot chiar complica politica
monetara a statului respectiv prin distorsionarea i nformatiilor pe care se bazeaza
politica macroeconomica. Recomandarile FATF solicit a tarilor sa inregistreze sau sa
licentieze furnizorii de servicii de remitere de fo nduri pentru ca acestia sa devina
subiect al politicii de monitorizare si compliance, inclusiv cu cerintele privind
prevenirea spalarii banilor si finantarii terorismu lui, identificarea clientilor, pastrarea
inregistrarilor si raportarea tranzactiilor suspect e.
Aplicarea efectiva a recomandarilor FATF reprezint a o provocare pentru
majoritatea tarilor. Asa cum am mentionat sistemele de remitere a banilor sunt utile si
importante pentru circuitele de emigranti. Document ul FATF – “Best Practices”
referitor la Recomandarea Speciala VI stipuleaza fa ptul ca viziunea generala a
guvernelor trenuie sa fie flexibila, efectiva si pr oportionala cu riscul de abuz, si sa sa
furnizeze doar linii generale despre implementarea cerintelor . Un cadru adecvat nu
trebuie sa fie foarte incarcat pentru a nu cauza di strugerea circuitelor sau sa determine
remitentii sa intre in ilegalitate.

Hawala
Sistemul hawala este unul din sistemele informale de transfer de fonduri care
exista sub diferite nume in diferite zone geografic e. Trebuie, totusi, sa facem diferenta Orice sistem de transfer
de fonduri poate fi folosit
in scopul spalarii banilor
sau finantarii
terorismului.

77 intre sistemul hawala si termenul hawala care in li mbajul bancar arab inseamna
“transfer”.
Incepand din 11 septembrie 2001, odata cu atacurile teroriste din SUA,
interesul publicului pentru sistemele informale de transfer si in special pentru sistemul
hawala a crescut. Acest interes se datoreaza in spe cial rolului pe care sistemul hawala
se presupune al avea in finantarea ilegala a activi tatilor teroriste, alaturi de rolul
traditional pe care-l are in transferul fondurilor intre familii si indivizi din diferite tari.
Tinand cont de aceste considerente, guvernele si or ganizatiile internationale
trebuie sa inteleaga mult mai bine aceste sisteme, implicatiile sociale, economice si
regulatorii, precum si sa dezvolte cea mai potrivit a abordare in conlucrarea cu aceste
sisteme.
Sistemul hawala se refera la canalele informale de transfer de fonduri dintr-o
locatie in alta prin intermediul furnizorilor de as tfel de servicii – cunoscuti si sub
denumirea de hawaladeri. In timp ce transferurile h awala sunt de cele mai multe ori
initiate de muncitorii imigranti care muncesc in ta rile dezvoltate, sistemul hawala
poate fi utilizat pentru a transmite fonduri din ta rile dezvoltate, chiar daca scopul
transferurilor de fonduri este diferit.
S chema 1.3.

Sistemul de transmitere a fondurilor

Sursa: Hawala – Mohammed El-Qorchi 3. Codul de remitere
Muncitor
in tara A
(CA) Familia
in Tara
B (CB)
Hawalader din
tara A (HA) Hawalader din
tara B (HB) 2. Codul
de
remitere 4. Codul
de
remitere
Fiu la
scoala
(XA) Tatal
(XB) Numerar
Catre HA
Codul de remitere Codul de
remitere Codul de
remitere Numerar Numerar Tefon, fax sau
e -mail Numerar pt.
familie

78

In schema de mai sus am exemplificat modalitatea d e transfer de fonduri prin
sistemul Hawala. O tranzactie initiala poate fi o r emitere de la clientul (CA) din tara
A, sau o plata realizata din anumite obligatiuni, c atre un client (CB) din tara B.
Hawaladerul din tara A (HA) primeste fonduri intr-o moneda de la CA si, in schimb,
furnizeaza catre CA codul de remitere. Apoi el da i nstructiuni corespondentului sau
(HB) din tara B sa livreze echivalentul sume in mon eda locala beneficiarului (CB), de
la care trebuie sa obtina codul de remitere. HA poa te fi remunerat datorita unor taxe
sau prin diferenta de schimb valutar. Dupa remitere , HA are o datorie catre HB, iar
stabilirea pozitiilor lor este data de diferite mij loace, servicii financiare sau bunuri.
Pozitiile pot fi transferate catre alti intermediar i, care preiau si-si consolideaza
pozitiile initiale stabilindu-le la nivel de intreg sau multilateral. Inchiderea pozitiei
pasive a HA fata de HB, care a fost creata datorita tranzactiei intiale, poate fi realizata
prin importuri de bunuri sau prin “reverse hawala”. O tranzactie de genul “reverse
hawala” este adeseori utilizata pentru scopuri de i nvestitii sau pentru acoperirea unor
costuri de deplasare, medicale, sau educatie. In ta ra B, un client XB interesat in
transmiterea unor fonduri pentru acoperirea unor ta xe de invatamant, inmaneaza
fondurile in moneda locala catre HB si solicita tra nsferul sumei catre F.I.U.l sau (XA)
aflat in tara A. HB poate utiliza pe HA direct daca fondurile sunt necesare in tara A
sau indirect prin solicitarea catre HA sa utilizeze alt corespondent din alta tara, acolo
unde fondurile sunt asteptate. O tranzactie de “rev erse hawala” nu implica in mod
necesar ca stabilirea tranzactiilor sa implice acei asi hawaladeri, ci se pot utiliza si
intermediari diferiti si tranzactii diferite. Mai m ult stabilirea pozitiilor pot implica si
tranzactii de import. De exemplu, HA poate inchide pozitia prin finantarea exportului
catre tara B, unde HB poate fi importator sau inter mediar.

La inceputuri, transferurile informale erau
utilizate pentru finantarea comertului. Acestea au fost
create deoarece era periculos sa calatoresti cu aur sau
sau alte forme de plata pe unele rute atacate de ba nditi. Sistemele locale erau utilizate
pe scare larga in China si in alte parti din Asia d e est si continua sa fie utilizate.
Aceste transferuri informale poarta denumiri diferi te in regiuni diferite – Fei-Ch’ien
(China), Padala (Filipine), Hundi (India), Hui Kuan (Hong Kong), Phei Kwan De ce s-a dezvoltat
sistemul hawala?

79 (Tailanda). Desi la inceput sistemul hawala era uti lizat, si istoric este asociat cu sudul
Asiei si Orientul Mijlociu, in prezent clientii ace stui sistem sunt reprezentati de
membrii unor comunitati care emigreaza in Europa, r egiunea Golfului Persic si
America de Nord si care, trimit fonduri legaturilor lor din subcontinentul Indian, Asia
de Est, Europa de Est, etc. Putem spune ca emigrant ii au avut si au un rol decisiv in
revigorarea acestor sisteme si in cresterea importa ntei lor. In timp ce hawala este
utilizata pentru remiterea fondurilor legitime, ano nimatul ei si documentatia minimala
o face vulnerabila in a fi utilizata de indivizi si grupuri pentru transferul fondurilor
obtinute din activitati ilegale.
In mod paradoxal dezvoltarea sistemului este data de factorii economici si
culturali. In plus tocmai conditiile sistemului for mal de remitere a fondurilor a condus
la aceasta expansiune a sistemelor informale aceste a fiind mai putin costisitoare, mai
rapide, de incredere, mai convenabile si mai putin birocratice. De asemenea
hawaladerii obtin venituri din taxe minore sau din diferentele de curs valutar, acestea
fiind mult mai mici decat costurile pe care le-ar i mplica remiterea fondurilor prin
sistemele formale. De multe ori, pentru a incuraja utilizarea sistemului, hawaladerii nu
percep taxe pentru transferurile realizate de catre expati, in schimb impun taxe mari
pentru cei care utilizeaza sistemul in vederea evit arii controalelor privind schimburile
valutare, a capitalurilor sau cele administrative. Totodata flexibilitatea hawaladerilor
si disponibilitatea permanenta a acestora precum si generalizarea remiterii de bani
catre familiile expatilor inainte ca acestia sa pla teasca, conduc la utilizarea sistemului
cu predilectie de catre emigranti.
Cu predilectie comunitatile de emigranti sunt form ate din barbati, sotiile lor si
alti membrii ai familiei ramanand in tarile de orig ine, acolo unde traditiile de familie
sunt dominante. Aceste traditii impun membrilor fam iliei, si in special femeilor, sa
mentina contacte minime cu lumea din afara familiei . Un hawalader care cunoaste
zona dar mai ales codurile sociale poate devenii un intermediar de incredere protejand
astfel femeile si familia de a avea contacte cu ban cile sau alti intermediari. Astfel, un
sistem bazat pe solidaritatea nationala, etnica si locala depinde foarte mult de
increderea absoluta intre participanti mai mult dec at increderea in documente.
Astfel, putem concluziona ca politicile financiare represive si ineficienta
sistemului bancar care de multe ori manifesta un in teres scazut fata de remitenti,
precum si politicile economice restrictive, instabi litatea politica accentuata in acele
zone geografice au creat un mediu fertil dezvoltari i sistemelor informale.

80 In ciuda neformalitatii, sistemul hawala are implic atii macroeconomice directe
si indirecte atat pentru activitatea financiara, ca t si pentru performantele fiscale. Unul
din aspecte il constituie impactul asupra balantei monetare a tarilor intrucat
tranzactiile realizate prin sistemul hawala nu sunt reflectate in statisticile oficiale,
fondurile astfel implicate nefiind evidentiate in a ctivul sau pasivul tarilor implicate in
acest sistem. De asemenea, sistemul are impact si a supra masei monetare a fiecarei
tari in parte, intrucat aceste tranzactii sunt real izate in principal in cash, in afara
cazurilor in care intermediarii folosesc conturile bancare pentru diverse operatiuni.
Remitentii din tarile dezvoltate care apeleaza la i ntermediari in scopul transferarii
unor fonduri importante pentru investitii sau alte scopuri, apartin in general paturii
bogate. Acestia retrag fondurile transferate din co nturile lor bancare, aceasta avand
drept consecinta o crestere a masei monetare in cir culatie. Totodata fondurile
transferate prin sistemul hawala nu sunt supuse nic i unei taxe, fapt ce are un impact
negativ asupra politicii fiscale.
Impactul economic se poate resimti in balanta de p lati a fiecarei tari, intrucat
fondurile implicate nu vor fi inregistrate ca iesir i sau incasari in balantele de plati
externe, indiferent de motivatie – investitii sau a jutoare familiale. In unele cazuri
tarile respective pot realiza doar o estimare asupr a cuantumului sumei totale intrate
sau iesite, tinand cont doar de numarul de expati c are lucreaza in alte tari si cu ajutorul
datelor din balanta de plati. Totusi, aceste date n u sunt intotdeauna folositoare, tinand
cont ca transferurile de fonduri pot insuma sute de miliarde de euro.

3.1.2. Paradisurile fiscale

In general, oamenii de afaceri, dar nu numai,
cauta acele oportunitati de afaceri care genereaza
profituri si randamente maxime. Acestea depind, pe
tot cuprinsul globului, de nivelul taxelor si
impozitelor aplicate de stat. Acestea sunt cu atat mai
mari (atat cuantum, dar si ca procent) cu cat venit urile
sunt mai mari. De nivelul taxelor si impozitelor Cresterea continua a
liberei circulatii a
capitalurilor a dus
inevitabil la gasirea
acelor zone geografice
care favorizeaza sau care
au conditii propice pentru
obtinerea unor castiguri
mai mari.

81 aplicate de un stat, depinde atragerea capitalurilo r straine si ramanerea capitalului
autohton. Prin natura lor, oamenii sunt tentati sa plateasca taxe si impozite mai mici
sau chiar tind sa nu le plateasca.
Pentru a atrage fonduri cat mai mari, unele state s i teritorii recurg la o politica
fiscala minimala , acordand facilitati fiscale, mergand pana la scut irea de taxe sau
niveluri foarte mici ale acestora. Astfel, in liter atura de specialitate acestea sunt
denumite paradisuri fiscale . Alaturi de taxe mici sau lipsa acestora, paradisu rile
fiscale au si un nivel ridicat al securitatii privi nd informatiile bancare si personale, iar
banca centrala impune cerinte minime bancilor exist ente.
Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama ca, in anu mite perioade de timp,
unele state aplica politici fiscale relaxate, in se nsul aplicarii sau chiar scutiri de taxe
atat pentru investitorii straini dar si pentru cei autohtoni pentru dezvoltarea economiei
locale. Totodata, desi pot fi considerate “paradisu ri fiscale” si acele zone libere care
exista in unele tari, si in care firmele beneficiaz a de scutiri de taxe si impozite, asupra
acestora statul are control din punct de vedere fis cal.
Paradisurile fiscale autentice au o legislatie foar te stricta in ceea ce priveste
secretul bancar, astfel incat la adapostul acestuia multi infractori si chiar teroristi
isi ascund averile, chiar daca aceste legislatii in calca prevederile internationale si
legile altor tari.
In anul 2000 conform unui studiu existau putine dat e despre paradisurile
fiscale, chiar daca multe sunt cunoscute. Printre a ceste informatii se mentioneaza:
• Existau intre 40 si 80 de paradisuri fiscale;
• 2-3 milioane de persoane fizice si 20-30 de mii de societati clienti off-
shore;
• 1.800 miliarde dolari investiti in afaceri din care 40% reprezinta capital
provenit din activitati ale organizatiilor criminal e, trafic de arme si
activitati teroriste, 15% provin din coruptia polit ica si 45% sunt
considerati provenind din “planificarea fiscala” a multinationalelor,
persoanelor fizice etc;
• 680.000 de societati off-shore;
• 10.000 de banci cu agentii in aceste teritorii din care peste 320 banci
italiene;

82 • 50% din societatile italiene cotate la bursa si 22% din grupurile
bancare au participatii in societati rezidente in p aradisuri fiscale;
• 600 miliarde dolari anual reciclati proveniti din s palarea banilor.

Principalele cai ce alimenteaza paradisurile fiscal e cu sume importante de
bani sunt : criminalitatea organizata, marii evazionisti, tra ficul de arme; coruptia
politica si activitati financiare legate de activit ati teroriste.

3.1.2.1. Caracteristici

a) Impozitele mici

Avand acest gen de politica fiscala, se pune
intrebarea legitima “de unde obtin aceste tari sume le
de bani necesare finantarii cheltuielilor publice?” .
Aceste venituri pot proveni din taxele de
inmatriculare si autentificare si din reinnoirea au torizatiilor firmelor care opereaza in
aceste teritorii. Totodata, aceste teritorii benefi cieaza si de crearea de noi locuri de
munca, precum si de oportunitatile din dezvoltarea tehnologica si serviciile de
telecomunicatii si turism.

b) Secretul bancar si activitatea bancara

La nivel mondial secretul bancar este unul din
cele mai bine definite si pastrate. Totusi, in cazu ri
exceptionale, autoritatile coopereaza, iar secretul
bancar nu este opozabil autoritatilor judiciare sau de
prevenire si combatere a spalarii banilor si finant arii
terorismului.
Totusi, unele tari fac diferenta intre evaziunea f iscala si alte tipuri de
infractiuni, cooperand doar in cazul in care nu exi sta evaziune fiscala.
Profitand de aceste prevederi legislative, multe di n companiile bancare si-au
deschis reprezentante in aceste teritorii cu scopul de a participa la piata euro-dolarului, Majoritatea tarilor nu
impun impozite asupra
veniturilor sau impun
impozite mult mai mici, pe
anumite categorii de
venituri, decat cele din
tarile de origine.
In cazul paradisurilor
fiscale, autoritatile refuza
sa furnizeze informatii si
sa coopereze, chiar daca
aceasta ar ajuta
rezolvarea unor cazuri
grave de coruptie,
terorism, spalarea banilor
sau alte infractiuni.

83 acceptnad depuneri si efectuiand imprumuturi client ilor straini, creind astfel o
infrastructura care este folosita din ce in ce mai des de infractori pentru a-si ascunde
originea ilicita a veniturilor. Infrastructura banc ara straina este diferita de cea locala,
aceasta beneficiind de prevederi laxe privind capit alul si fondurile proprii.

c) Mijloacele de comunicatii moderne

Cresterea schimburilor internationale si a
transferurilor de fonduri a determinat ca la nivelu l
acestor tari sa existe tehnologii moderne de
comunicare (telefonie, cablu, satelit) care le
faciliteaza legaturile cu tarile din care provin fo ndurile sau spre care se indreapta
fondurile. In plus acestea beneficieaza de legatur i aeriene directe cu zboruri regulate,
mai ales cele din zona Caraibelor.

d) Controlul monetar si valutar

Unul este sistemul de control asupra monedei
locale , la care se supun atat cetatenii rezidenti, dar si
nerezidentii care opereaza cu moneda locala, si sistemul de control asupra monedelor
straine , sens in care nu sunt controlate operatiunile in m oneda straina realizate de
nerezidenti.

3.1.2.2. Companiile off-shore

Facilitatile oferite de paradisurile fiscale au
determinat aparitia societatilor off-shore. Avand
sediul social intr-un paradis fiscal si beneficiind de
facilitatile oferite, chiar daca nu-si desfasoara
activitatea in tara de resedinta, aceasta isi va
inregistra toata activitatea in paradisul fiscal.
Inregistrarea unor astfel de companii se poate real iza in orice alta tara, dar tocmai
avantajele fiscale determina aparitia societatilor off-shore in paradisurile fiscale. Aceste teritorii au devenit
mult mai atractive odata
cu dezvoltarea utilizarii
calculatoarelor si a
internetului in
operatiunile de decontari
bancare.
In general, paradisurile
fiscale detin doua sisteme
de control monetar.
Societatile off-shore
reprezinta societati care
se infiinteaza intr-o
anumita tara, dar nu isi
desfasoara activitatea in
aceasta tara, fiind
considerate straine,
acestea desfasurandu-si
activitatea principala prin
sedii secundare in tarile
din care provin actionarii.

84 Inregistrarea acestor companii este deosebit de facila, utilizandu-se numai
doua tipuri de documente – memorandumul de asociere (asemanator contractului de
societate) si articolul de asociere (statutul de so cietate) care cuprind regulile de
functionare a companiei.
Aceste companii sunt supuse aprobarii Oficiului de inregistrare a
companiilor , de aceasta inregistrare se ocupa birouri de avoca ti, iar detinatorii acestor
companii nu sunt cei reali, fiind utilizate nume fi ctive. In functie de modalitatile de
autorizare si de scopul pentru care sunt infiintate se pot intalni urmatoarele tipuri de
companii:

TIP COMPANIE CARACTERISTICI
Companiile ordinare – fac afaceri indiferent de tara (inclusiv tara gaz da) si care-si
prezinta declaratia de venit in fiecare an
Companiile ne-ordinare
straine – nu pot desfasura afaceri pe teritoriul tarii gazd a
Companiile scutite de
impozite – autorizate sa desfasoare doar afaceri in afara ta rii gazda si nu
au voie sa intre in tranzactii cu populatia locala decat pentru
activitatile necesare in indeplinirea activitatii i n strainatate si
pentru mentinerea conturilor bancare. Acestea nu ti n registre si
nu depun declaratii de venit
Companiile straine – care sunt inregistrate in afara unei tari anume d ar care-si
mentin un sediu de afaceri in tara respectiva
Corporatiile de raft – sunt infiintate in conformitate cu legile locale la o data
oarecare si exista doar in biroul unui avocat, fiin d destinate a fi
utilizate pentru furnizarea unui trecut si a unei c ompanii
legitime oricui doreste
Companiile de asigurari – sunt infiintate numai printr-o autorizatie a tari i gazda, acestea
deservind numai actionarii si un cerc restrans de p ersoane,
realizand asigurari numai pentru companiile mame, s au
cautand afaceri numai pentru anumite domenii

85 3.1.2.3. Utilizarea paradisurilor fiscale in cadrul evaziunii fiscale

In general, paradisurile fiscale sunt utilizate si foarte atractive pentru
evazionistii fiscali si spalatorii de bani. Utilizarea acestor teritorii fac si mai dificile
incercarile autoritatilor din terte tari de a se do cumenta asupra veniturilor ascunse si
nedeclarate si de a analiza fluxurilor financiare s i miscarea fondurilor, aceste
teritorii furnizand “o aparenta” legala si document e legale si “reale”. De asemenea
aceste documente sunt utilizate si pentru a justifi ca o “reala” bonitate firmelor atunci
cand acestea intra in relatii de afaceri cu terte t ari.

Prevederile fiscale au fost si sunt folosite din di ferite motive :

1. Aceasta practica este adesea folosita de
companii multinationale care-si au sediul in aceste
teritorii si de unde-si dirijeaza afacerile. Aceste a sunt
legate in special de consultanta, asistenta tehnica ,
management, know-how, licente, marci, firmele care
le presteaza obtin in general pierderi in filiale, dar
societatea mama obtine profituri.
O alta modalitate o reprezinta importul-
exportul de marfuri la preturi mult mai mici decat cele reale. Filiala din tara cu un
nivel ridicat de fiscalitate exporta produse la pre turi mici catre firma mama care, la
randul ei, exporta aceste produse la pretul pietei, realizandu-se astfel venituri care sunt
impozitate la un nivel mic. De exemplu, in cazul in registrarii navelor sub pavilionul
unui paradis fiscal, acestea opereaza marfuri din t ara de origine, profitul astfel obtinut
fiind inregistrat la firma mama care plateste impoz ite mai mici.

2. Aceasta presupune folosirea unor companii
de asigurare, de investitii, constructii sau alte s ervicii.
Acestea obtin profituri imense, rezultate din
diferenta intre pretul mic al serviciilor platite f irmelor
din paradisurile fiscale si pretul corect utilizat in relatiile dintre acestea si firmele care
presteaza in mod real serviciile aflate in tari cu fiscalitate normale. planificarea fis cala
presupune utilizarea
paradisurilor fiscale
pentru maximizarea
profitului prin orice
mijloace legale si prin
diminuarea obligatiilor
fiscale in favoarea
profitului reinvestit sau a
cresterii de capital.
evitarea impozitelor este
data de necesitatea
utilizarii unor lacune sau
scapari legislative sau
administrative.

86
3. Aceste tranzactii presupun realizarea de
transferuri fictive de marfuri pentru ascunderea
realitatii si utilizarea acestor bunuri in tranzact ii care nu sunt inregistrate, veniturile
fiind astfel ascunse si neimpozitate.

3.2. Identificarea clientilor si masurile de “due d iligence”

3.2.1. Cunoastera clientilor (KYC – know your custo rmer)

Bancile care nu detin programe efective de
management al riscului privind cunoasterea clientel ei
sunt supuse unor riscuri semnificative, in special a
riscului legal si reputational. Luarea de masuri
adecvate, emiterea unor proceduri si politici sanat oase
privind KYC nu contribuie numai la sanatatea si
siguranta bancilor, ci protejeaza si integritatea s istemului bancar reducand pericolul ca
bancile sa fie folosite in circuitele de spalare a banilor.
Astfel in octombrie 2001, Comitetul Basle pentru Su praveghere Bancara a
emis documentul intitulat “ Customer due diligence for banks” , iar in februarie 2003
un ghid general privind deschiderile de conturi si identificarea c lientului. In
octombrie 2004 acelasi comitet, avand la baza cele doua documente enuntate mai sus,
emite documentul “Consolidated KYC Risk management” , document care sta la baza
dezvoltarii de politici si proceduri privind riscul de clientela.
Din documentele de mai sus reies cele patru elemente esentiale pentru
programele de cunoastere a clientelei:
– politicile de acceptare a clientului;
– identificarea clientilor;
– monitorizarea continua a clientilor cu grad ridic at de risc;
– managementul riscului.
tranzactiile care implica
evaziunea fiscala.
Adoptarea unor standarde
efective privind
cunoasterea clientelei
reprezinta o parte
esentiala a politicilor de
management al riscului in
banci.

87 Aceste elemente au fost unanim acceptate pretutinde ni in lume si
implementate in diferite jurisdictii ca fiind “benchmark-ul” pentru bancile comerciale
si un ghid practic pentru alte societati financiare .
Cele patru elemente esentiale trebuie sa fie incorp orate in procedurile si
politicile de management al riscului privind KYC as tfel incat sa se asigure ca toate
aspectele privind riscul de cunoastere a clientelei sunt identificate si pot fi eliminate
in mod adecvat.
O provocare permanenta, in implementarea politicilo r si procedurilor de KYC,
o reprezinta modalitatea de punere in aplicare la n ivelul intregului grup. In general,
riscul legal si operational este prezent in mod nat ural in orice tranzactie, si de aceea
este esential ca programul global de management al riscului la nivel de grup sa fie
sustinut de programele si politicile grupului privi nd KYC. De asemenea, este necesar
ca politicile si procedurile la nivelul sucursalelo r si filialelor sa fie sustinute de
politica generala a grupului intrucat pot exista di ferente intre sucursale.
Procedurile de management al riscului privind cunoa sterea clientelei
reprezinta in ultima instanta un proces centralizat de coordonare si emitere a unor
politici si proceduri pe scara larga, precum si fur nizarea informatiilor in cadrul
grupului. Aceste politici si proceduri nu inseamna ca sunt destinate numai pentru
respectarea legislatiei si normelor bancare, ci mai ales pentru prevenirea, identificarea
si monitorizarea riscurilor de concentrare, legal, operational si reputational. Similar
abordarii privind riscul de credit, de piata sau op erational, controlul efectiv al riscului
de clientela trebuie sa ocupe un loc major in activ itatea de management pe o baza
larga in cadrul grupului pornind de la centrala si pana la sucursale si subsidiare.
Totodata, bancile trebuie sa se asigure ca toate as pectele privind
managementul riscului, politica de acceptare a clie ntului, procedurile de identificare a
clientilor si procesul de monitorizare a conturilor , sunt aplicate la toate sucursalele si
subsidiarele din intreaga lume. Toate eforturile tr ebuie concentrate pentru ca intreg
grupul sa aiba abilitatea sa obtina si sa revizuias ca toate informatiile privind clientela,
in concordanta cu standardele KYC si ca acestea sa nu contravin prevederilor
legislative locale sau procedurilor reclamate de ce rintele locale. Programele trebuie sa
cuprinda prevederi privind sistemele de control, al ocarea indatoririlor, pregatirea
profesionala, precum si alte prevederi necesare, ca re trebuie implementate pe o baza
globala.

88 Responsabilitatile trebuie foarte bine specificate pentru a se asigura ca
politicile si programele sunt efectiv implementate si in concordanta cu standardele de
identificare a clientilor, monitorizarea continua a conturilor si tranzactiilor, precum si
diseminarea adecvata a informatiilor in cadrul grup ului.
Departamentele de conformitate si audit din institutiile bancare sau auditorii
externi, trebuie sa evalueze conformitatea cu toate aspectele standardelor pentru
cunoasterea clientelei, inclusiv eficacitatea funct iilor implicate in cunoasterea
clientelei si cerintele de diseminare a informatiil or catre alti membrii din grup.
In ceea ce priveste politica de identificare si acceptare a client ilor, banca
trebuie sa includa in procedurile sale prevederi pr ivind tipurile de clienti care sunt
susceptibiele de a avea un risc ridicat fata de ban ca, inclusiv revizuirea
managementului privind acesti clienti, acolo unde e ste cazul. De asemenea, bancile
trebuie sa includa in proceduri modalitatile de ver ificare si identificare a clientilor, si
mai ales a acelor prevederi privind masurile intari te de verificare in cazul clientilor cu
risc ridicat.
Bancile trebuie sa obtina informatii adecvate privind identificarea clientilor si
mentinerea acestor informatii intr-o forma adecvata pentru a putea fi ulterior
reconstituite si folosite pentru cerintele locale d e raportare. Aceste informatii trebuie
obtinute in tot grupul astfel incat orice sucursala sa fie capabila sa le furnizeze la
cerere. Aceste standarde de acceptare si identifica re a clientilor si de pastrare a
inregistrarilor trebuie sa fie implementate impreun a cu procedurile si politicile
respective in tot grupul si cu ajustari atunci cand este necesar pentru concordanta cu
variatiile de risc ale operatiunilor din diferite z one geografice. Mai mult este
recunoscuta necesitatea diferitelor abordari in col ectarea informatiilor si retinerii
acestora, tinandu-se cont de diferitele jurisdictii si de cerintele legale sau de factorii de
risc.
Un element esential in perceptia si controlul riscu rilor este adoptarea unor
standarde adecvate privind monitorizarea continua a conturilor in tot grupul . Aceste
standarde trebuie sa cuprinda prevederi si pentru t ranzactiile suspecte, acestea
necesitind a fi aplicate si la subsidiare, acestea fiind obligate sa monitorizeze, pe baza
de risc, toate tranzactiile din conturi, atat cele locale, cat si cele internationale.
In scopul eficientizarii activitatii si a gestionar ii riscului, in ultimii ani, bancile
au pus in practica un sistem centralizat si o baza de date la nivel de ce ntrala . Aceasta
abordare a permis bancilor sa monitorizeze mai efic ient tranzactiile suspecte, activitati

89 care, uneori, nu pot fi observate la nivel local. A ceasta abordare presupune, pentru
eficacitate, diseminarea informatiei in cadrul grup ului. Subsidiarele trebuie sa
furnizeze informatiile referitoare la clientii cu p otential ridicat de risc si sa raspunda
cu promtitudine la cererile din partea centralei sa u a bancii mama, privind conturile si
tranzactiile, conducand astfel la prevenirea riscul ui global, reputational sau legal. In
acest scop este foarte important ca procedurile si politicile sa cuprinda elemente
privind sistemul de investigare si raportare a tran zactiilor suspecte.
Bancile, in ultima instanta, trebuie sa evalueze riscul potential pe care-l
incumba activitatile raportate si sa determine daca expunerea acelor clienti poate
afecta siguranta bancii. Trebuie, de asemenea, sa e xiste proceduri de urmarire a
conturilor clientilor si in cazul in care acestia a u conturi deschise la mai multe
sucursale ale aceleiasi banci, precum si proceduri pentru restrictionarea activitatii si
inchiderea conturilor atunci cand este necesar.
Cu toate ca rolul principal in monitorizarea client ilor revine bancilor, un rol
important il detine si autoritatea de supraveghere din tara respectiva, care trebuie sa
verifice clientii si conturile acestora si, sa se a sigure, ca exista un sistem adecvat de
monitorizare si control, iar procedurile si politic ile bancii sunt in conformitate cu
reglementarile si normele de prudenta bancara.
Autoritatile de supraveghere trebuie sa aiba capaci tatea si posibilitatea de a
verifica si subsidiarele si sucursalele bancilor, p recum si accesul la informatii chiar
daca acestea sunt detinute de subsidiarele straine, tocmai pentru a putea verifica
conformitatea grupului cu procedurile de cunoastere a clientelei care nu trebuie
obstructionate de legile locale privind secretul ba ncar.

3.2.2. Masurile de precautie si verificare fata de clienti (customer due diligence –
CDD)

Dupa cum am mentionat criteriile privind cunoastere a clientelei au fost
detaliate intr-un ghid general privind deschiderea de conturi si identificarea clientilor
emis de Comitetul Basle in 2003. Acesta scoate in e videnta atat responsabilitatile
autoritatilor de supraveghere cat si, in detaliu, r esponsabilitatile pe care o banca le are
cu privire la acceptarea, identificarea si verifica rea clientilor sai.

90 Bancile sunt indemnate sa recunoasca importanta cre scuta pe care, la nivelul
unei banci, o are sistemul de control si procedurile aferente , astfel incat aceasta sa-si
cunosca clientii cu care intra in relatii de afacer e. Cheia acestui proces il constitue
masurile de precautie si verificare a clientilor, a tat a celor noi cu care banca doreste sa
intre in relatii de afaceri, cat si a celor existen ti. Fara o astfel de verificare bancile pot
fi subiect al multiplelor riscuri – legal, reputati onal, operational, si care se pot
rasfrange asupra veniturilor financiare.
In general, cunoasterea clientelei este legata si d e procesul de prevenire si
combatere a spalarii banilor, legatura esentiala ev identiata si de recomandarile FATF.
Cu toate acestea emiterea standardelor de catre Com itet nu vin sa dubleze eforturile
FATF, ci sunt de natura a oferii o perspectiva prud entiala si in consecinta de evitare a
riscurilor asociate, printre care se numara si risc ul care deriva din faptul ca unii clienti
incearca sa utilizeze sistemul bancar pentru ascund erea si diseminarea veniturilor
ilicite provenite din spalarea banilor si finantare a terorismului.
In consecinta, atat comitetul, cat si Grupul Off-sh ore al Autoritatilor de
Supraveghere (OGBS) sustin eforturile de implementa re a celor 40 de Recomandari
FATF plus Recomandarile Speciale, si sunt in perman ent contact cu acesta.
Un management adecvat al politicilor de cunoastere a clientelei , precum si o
abordare corecta a acestora de catre sistemul banca r, nu insemna numai o perspectiva
clara asupra viabilitatii si sanatatii sistemului f inanciar bancar, ci si o lupta eficienta
impotriva activitatilor de spalare a banilor si fin antarii terorismului.
Prevederile KYC trec dincolo de o simpla cunoastere si monitorizare a
clientilor si conturilor bancare, acestea propunand emiterea atat de proceduri intensive
de cunoastere si verificare (enhanced due diligence) pentru clientii cu grad r idicat de
risc, si proceduri simplificate (simplify due diligence) pentru clientii cu risc s cazut din
sistem, precum si o monitorizare a conturilor si tr anzactiilor suspecte.
Necesitatea unor standarde ridicate si riguroase pr ivind masurile de verificare
si cunoastere a clientilor nu sunt adecvate numai p entru banci, ci acestea sunt
necesare, si trebuie dezvoltate si pentru instituti ile financiare nebancare si
intermediarii de servicii financiare.

91 Importanta standardelor de cunoastere a clientelei

O politica sanatoasa privind standardele KYC are in particular, o influenta
asupra sanatatii si sigurantei sistemului bancar, i ntrucat acestea protejeaza reputatia
bancilor si integritatea sistemului bancar prin red ucerea posibilitatilor ca bancile sa fie
utilizate ca intermediari in infractiuni financiare si ca urmare sa sufere consecinte
reputationale; in plus, procedurile constitue o par te integranta si esentiala a
managementului riscului.
Standarde inadecvate privind KYC sau lipsa acestora pot transforma bancile in
subiecte pentru riscurile de client si contrapartid a, in special pentru riscul reputational,
operational, legal si riscul de concentrare. Nimic nu este mai periculos decat faptul ca
aceste riscuri sa fie interconectate. Aparitia unui risc sau al altuia, pe langa faptul ca
incumba costuri mari pentru banci (ex: retrageri de depozite, incheierea relatiilor de
afaceri si a celor interbancare, proceduri judiciar e impotriva bancilor, costuri de
investigare, active inghetate sau confiscate, pierd eri de credite, etc), rezolvarea sau
micsorarea acestora presupune alocarea de timp si e nergie din partea managementului.
In unele cazuri, autoritatile de supraveghere sunt ingrijorate, in special, de
concentrarea riscului care poate aparea in activul bilantului, iar ca practica generala,
acestea nu cer bancilor numai detinerea unui sistem adecvat de identificare a
concentrarii riscului (de creditare), ci si o perma nenta atentie asupra limitelor
prudentiale care restrictioneaza expunerea asupra u nui singur debitor sau grup de
debitori. Este imposibil pentru o banca sa gestione ze concentrarea riscului daca nu
detine date si informatii despre clienti si relatii lor acestora cu alti debitori.
In ceea ce priveste partea de pasiv, concentrarea r iscului este legata sau
asociata cu riscul fondurilor, in particular cu ris cul retragerii depozitelor, cu
consecinte negative asupra lichiditatii bancilor.

Politica de acceptare a clientilor

Bancile trebuie sa dezvolte politici si proceduri c lare de acceptare a clientilor,
incluzand o descriere a tipurilor de clienti care p ot prezenta factori de risc mai mari
decat media bancii.

92 In pregatirea acestor politici, bancile trebuie sa tina cont de anumiti factori
precum:
• trecutul clientilor;
• tara de origine;
• pozitia publica si profesionala;
• conturile legate;
• activitatile de afaceri;
• alti indicatori de activitate.

In acest context, bancile trebuie sa dezvolte acest e politici in mod gradual,
pentru a putea sa detina cerinte mai stricte pentru clientii cu grad ridicat de risc. De
exemplu, bancile pot avea proceduri care cer condit ii standard pentru clientii mici
care-si deschid conturi pentru sume mici, si cerint e extinse pentru acei clienti mari sau
care ruleaza sume mari de bani si care dau nastere la anumite suspiciuni. Acceptarea
unor clienti cu grad ridicat de risc, inclusiv PEP’ s-urile, trebuie sa se realizeze de
catre managementul de top.

Identificarea clientilor

Dupa cum am mai aratat, identificarea clientilor re prezinta un element esential
al procesului de cunoastere a clientelei, aceasta i ncluzand diferite definitii date
clientului:
– orice persoana sau entitate care mentine un cont in banca sau in numele
caruia se mentine un cont (beneficiarul real);
– beneficiarii tranzactiilor conduse de intermediar i;
– orice persoana sau entitate in legatura cu o tran zactie financiara care poate
induce orice fel de risc bancii.

In acest context, o problema delicata a bancilor es te identificarea
beneficiarului real intrucat, cele mai bune documente pentru identific area si
verificarea clientilor sunt acelea care sunt greu d e contrafacut sau de obtinut ilegal. O
atentie speciala trebuie acordata clientilor nerezi denti, iar banca nu trebuie sa
intrerupa verificarile daca acesta nu se prezinta p ersonal, aceasta fiind obligata sa se

93 intrebe de ce un astfel de client doreste sa-si des chida cont intr-o jurisdictie straina,
zilnic banca trebuind sa mentina si sa actualizeze bazele de date cu aceest gen de
clienti. Aceste actiuni sunt foarte necesare mai al es atunci cand se realizeaza o
tranzactie semnificativa sau cand se observa modifi cari majore in comportamentul sau
in doocumentele clientului, sau in maniera de alime ntare a conturilor.
Bancile care ofera servicii de private banking sunt mult mai expuse riscului
reputational si trebuie sa aplice masuri sporite de cunoastere a clientelei. Conturile
utilizate, care prin natura lor implica o mai mare confidentialitate, pot fi deschise in
numele unui individ, companie, trust, intermediar s au o companie de investitii. In
fiecare caz riscul reputational poate aparea daca n u exista masuri sporite de verificare,
fiecare deschidere de acest gen de conturi fiind ne cesar a avea aprobarea un
conducator, altul decat managerul de oparatiuni.
Bancile trebuie, de asemenea, sa dezvolte proceduri de pastrare a
inregistrarilor in conturi pe o perioada de cel put in 5 ani de la terminarea relatiei de
afaceri. Aceasta practica permite bancilor sa monit orizeze relatiile cu clientii, sa
inteleaga afacerile acestuia si, daca este necesar, sa furnizeze date in cazul in care
acestea sunt solicitate de organele de investigatii .

Cerinte generale de identificare

Obtinerea informatiilor necesare stabilirii relatie i de afaceri, trebuie sa
satisfaca pe deplin necesitatile bancilor privind n oul client, relatiile lui de afaceri si
perspectivele de afaceri cu acesta, toate acestea t rebuie sa depinda de natura si tipul
clientului si de marimea contului. Atunci cand cont ul a fost deschis, dar exista
probleme in verificarea si obtinerea de informatii care nu pot fi rezolvate, banca poate
inchide contul si sa returneze banii bancii corespo ndente.
Daca exista clienti care-si transfera conturile de la o alta banca, care este
subiect al acelorasi prevederi privind KYC, si desi exista o satisfactie privind
atragerile de noi clienti, banca nu trebuie sa nu s e intrebe daca nu cumva banca
initiala a acceptat sau chiar a solicitat mutarea c onturilor din motive de activitati
suspecte. In cazul in care o banca are suspiciuni c a o alta banca a refuzat relatia cu un
client, aceasta trebuie sa aplice masuri sporite de verificare in cazul acestor clienti.
De asemenea, bancile nu trebuie sa deschida conturi anonime sau sa intretina
relatii de afaceri cu persoane care actioneaza sub nume fictive. Chiar si in cazul in

94 care conturi numerice functioneaza ca si conturi an onime, bancile trebuie sa cunoasca
persoanele din spatele acestor conturi si sa aplice aceleasi prevederi. Persoanele din
spatele acestori conturi nu trebuie sa constitue un secret fata de auditorii interni si
autoritatile de supraveghere.

Proceduri speciale de identificare

Pe langa elementele descrise, exista o serie de pre vederi ce necesita sa fie
detaliate, in proceduri si politici, in legatura cu identitatea clientului. Cateva dintre
acestea au fost luate in considerare si detaliate d e FATF in cele 40 de Recomandari:

Elemente Caracteristici si obligatii
– pot fi utilizate pentru a evita procedurile de id entificare a clientului.
Desi, acestea pot fi utilizate pentru a da o sigura nta in plus si a proteja
confidentialitatea, evident legitima, a clientului de private banking,
este esential ca relatiile sa fie foarte bine intel ese.
– bancile trebuie sa stabileasca cazurile in care u nii clienti actioneaza,
ca paravan sau in numele unui alt client Conturile custode
sau “galeata”
– daca este necesar se vor lua masuri pentru identi ficarea atat a
intermediarilor, cat si a persoanelor in numele car ora actioneaza,
precum si intelegerea tuturor detaliilor privind co ntractele de trust sau
alte intelegeri.
– bancile trebuie sa fie vigilente in prevenirea ut ilizarii corporatiilor de
catre persoane fizice ca metoda de operare a contur ilor anonime.
Activele holdingurilor, precum companiile multinati onale, pot face
dificila identificarea clientilor si a beneficiaril or reali.
– banca trebuie sa inteleaga structura companiei, s a determine sursa
fondurilor si sa identifice beneficiarul real si ci ne controleaza
fondurile.
– bancile trebuie sa manifeste o vigilenta sporita in cazul companiilor
care au actiuni la purtator, si trebuie sa faca toa te diligentele necesare
atunci cand actiunile isi schimba proprietarul. Corporatiile
– obligatia rezida in aplicarea procedurilor pentru monitorizarea
identitatii beneficiarului real, ceea ce poate inse mna si faptul ca banca
poate tine in custodie actiunile la purtator.

95 – performanta in procedura de identificare poate pr esupune alocarea
unei durate mari de timp si trebuie sa previna oric e inconvenient
pentru noii clienti.
– a devenit un obicei ca bancile sa se bizuie pe pr ocedurile luate deja
de unele banci sau intermediari pentru anumiti clie nti care au deja
afaceri care se deruleaza prin alte banci sau inter mediari. In aceste
situatii, bancile plaseaza la intermediari obligati a identificarii si
verificarii clientilor si, in plus, se si asteapta ca acestia sa o realizeze.
– bancile nu trebuie sa renunte in a fi ultimele ca re-si asuma
responsabilitatea pentru verificarea clientilor chi ar daca
intermediarii/comisionarii au o buna reputatie.
– cand o banca are suspiciuni ca un cont deschis de un intermediari
este in favoarea unui singur client, acest client t rebuie identificat.
– adeseori bancile detin conturi “galeata” administ rate de intermediari
in numele unor entitati precum fonduri mutuale, fon duri de pensii sau
fonduri de investitii/finaciare. De asemenea, banci le detin conturi
“galeata” administrate de avocati sau brokeri care reprezinta fonduri
detinute in depozite sau conturi “escrow” pentru o serie de clienti.
Acolo unde aceste fonduri detinute de intermediari nu sunt amestecate
si exista subconturi atribuite fiecarui beneficiar, aceste persoane
trebuie identificate. Daca fondurile detinute din a ceste conturi sunt
amestecate si nu se pot identifica cu usurinta bene ficiarii, banca
trebuie sa faca toate demersurile si eforturile pen tru identificarea
beneficiarului real. Initierea
afacerilor prin
intermediari
– in cazul in care conturile sunt deschise de inter mediarii care nu sunt
imputerniciti sa furnizeze informatii privind clien tii, ca de exemplu
avocatii care sunt tinuti de secretul profesional, sau care nu respecta
procedurile de verificare a clientilor, bancile nu trebuie sa deschida
acest gen de conturi.
Comitetul Basle recomanda ca bancile care utilizeaz a intermediari sa fie atente si sa utilizeze,
acolo unde este necesar, prevederile procedurilor d e verificare a clientilor, ultima
responsabilitate pentru cunoasterea clientelei apar tine intotdeauna bancii in cauza. Acestea
trebuie sa utilizeze, intotdeauna, urmatoarele crite rii pentru a determina cand se pot bizui pe
respectivul intermediar:
– activitatea intermediarului trebuie sa fie in con formitate cu
standardele minimale de verificare a clientilor

96 – procedurile de verificare ale intermediarilor tre buie sa fie la fel de
riguroase ca si cand banca insasi ar executa verifi carile
– banca trebuie sa fie satisfacuta de fiabilitatea sistemului pus in
practica de intermediar, pentru verificarea si iden tificarea clientului
– banca trebuie sa detina o conventie cu intermedia rul care sa-i
permita sa verifice sistemul in orice faza
– orice date si informatii pertinente despre client trebuie remise
imediat bancii care le va analiza cu atentie. Acest e informatii trebuie
sa fie accesibile si autoritatii de supraveghere si auditorilor interni si
externi
– reprezinta acele persoane care au sau care sunt i nvestite cu functii
publice recunoscute, incluzand sefi de state sau gu verne, politicieni,
ministri, parlamentari, oficialitati judiciare si m ilitare, conducatori de
unitati publice etc. Exista intotdeauna posibilitat ea, in special in tarile
in care coruptia are un nivel ridicat, ca aceste pe rsoane sa abuzeze de
functia lor pentru obtinerea de avantaje personale.
– acceptarea si gestionarea fondurilor de la PEP’s- uri corupte, va
aduce serioase prejudicii bancii din punct de veder e reputational si
poate duce la scaderea increderii publice in sistem ul financiar, o
atentie sporita din partea mass media si reactii po litice puternice, chiar
daca in ultima instanta originea ilicita a fonduril or este greu de
demonstrat.
– banca poate fi obiectul unor cercetari judiciare si chiar confiscari si
poate suferii pagube prin furnizarea de despagubiri catre statul
prejudiciat sau victimele regimului caruia ii apart ine PEP’s-ul.
– in circumstante certe, banca sau angajatii, pot f i implicati in spalarea
banilor si acuzati daca stiu sau ar putea stii ca f ondurile provin din
infractiuni sau coruptie. PEP’s (political
exposure persons)
– este necesar ca bancile care intra in relatii de afaceri cu astfele de
persoane sa realizeze identificarea corecta a acest ora, precum si a altor
persoane fizice sau juridice ca care acestia au leg aturi de rudenie sau
de afaceri, sa verifice sursa fondurilor si sa veri fice informatiile
publice.

97 In unele tari legislatia a fost amendata cu prevede ri privind PEP’surile. In aceste jurisdictii corupt ia din
alte tari a devenit infractiune “predicat” pentru s palarea banilor si finantarea terorismului. Chiar s i fara
astfel de prevederi in legislatie, este in mod evid ent indezirabil, neetic si incompatibil cu preveder ile
adecvate de conducere a activitatii bancare, accept area sau mentinerea relatiilor de afaceri in cazul in
care banca cunoaste sau presupune ca fondurile prov in din coruptie sau utilizarea fondurilor publice.
– bancile trebuie sa intareasca verificarile atunci cand se solicita
deschiderea de conturi in numele unui client care n u este prezent
pentru interviu. Aceste cereri sunt frecvente in ca zul clientilor
nerezidenti, dar sunt in crestere semnificativa oda ta cu dezvoltarea
bancilor electronice, a postei si telefoniei.
– bancile trebuie sa aplice proceduri efective pent ru identificarea
clientilor si continuarea procedurilor de monitoriz are, un ajutor
semnificativ putand venii din partea unei terte par ti. Aceasta este, in
general, reprezentata de societati care se ocupa cu identificarea si
cautarea de informatii despre astfel de persoane. Tranzactiile non-
face-to-face
– un exemplu tipic de acest gen de clienti sunt cei care apeleaza la
serviciile oferite de bancile electronice sau de se rviciul de electronic
banking oferit de diferitele banci comerciale. Aces t serviciu
incorporeaza o serie de produse si facilitati care poate determina
incheierea de afaceri de catre banci cu terte perso ane. Caracterul
impersonal si natura bancilor electronice, corobora ta cu viteza
tranzactiilor realizate prin intermediul internetul ui, creeaza dificultati
in identificarea si verificarea clientilor.
In acceptarea relatiilor non-face-to-face, bancile sunt obligate sa:
– sa aplice aceleasi proceduri efective de identifi care pentru clientii
care nu sunt prezenti.
– sa adopte masuri specifice si adecvate pentru pre intimpinarea
riscului ridicat, printre care: solicitarea certifi carii documentelor
prezentate, obtinerea de documente aditionale pentr u complectarea
documentatiei, contacte independente cu clientul re spectiv, serviciile
unei terte parti, solicitarea ca prima plata sa fie executata prin
intermediul unei alte banci care respecta aceleasi masuri de verificare
a clientilor.

98 – corespondenta bancara reprezinta furnizarea de se rvicii de catre o
banca altei banci.
– utilizarea conturilor de corespondent pretutinden i in lume face
posibila realizarea de afaceri si furnizarea de ser vicii acolo unde o
banca nu le poate oferii direct. Daca bancile esuea za in a avea un nivel
optim de due diligence pentru aceste conturi aceste a se expun unor
riscuri, si se gasesc in postura de a transmite ele insile sume de bani
provenind din coruptie, frauda sau alte activitati ilegale.
– bancile trebuie sa obtina suficiente informatii d espre bancile
corespondente pentru a intelege natura acestora si afacerile lor. Exista
anumiti factori care trebuie luati in consideratiun e, si anume:
informatii despre managementul bancii
activitatile in care sunt implicate bancile
scopul deschiderii conturilor
identificarea celei de a treia parti, in cazul in c are aceasta
utilizeaza serviciile de corepondenta ale bancii
locul unde sunt situate si masurile de precautie si AML/CFT
pe care le adopta
conditiile de reglementare si supraveghere pe care le are
tara respondenta
– bancile trebuie sa incheie relatii de coresponden ta numai cu banci
care sunt supravegheate efectiv de autoritati relev ante. Din punctul lor
de vedere, bancile repondente trebuie sa aplice pol itici si proceduri
adecvate de KYC si CDD
– bancile trebuie sa refuze sa intre sau sa continu e relatiile de
corespondenta cu acele banci dintr-o jurisdictie in care nu au o
prezenta fizica si care nu sunt afiliate la un grup financiar (ex-shell
banks) Bancile
corespondente
– bancile trebuie sa acorde o importanta deosebita relatiilor cu acele
banci situate in jurisdictii care detin standarde s cazute de identificare a
clientilor sau care au fost recunoscute ca fiind ne cooperante in
domeniul AML/CFT, precum si a acelor conturi de cor espondenta
care pot genera riscul de a fi folosite de o terta parte pentru a
tranzactiona sume ca fiind in numele bancii.

99 – reprezinta o parte esentiala a procedurilor de cu noastere a clientelei.
– bancile pot sa controleze si sa sa reduca riscul doar daca cunosc si
inteleg activitatea normala a clientilor astfel inc at sa fie capabile sa
determine care activitati nu se incadreaza in tipar ul obisnuit.
– pentru toate conturile bancile trebuie sa detina sisteme care sa
detecteze activitatile neuzuale sau suspecte.
– extinderea monitorizarii necesita senzitivitate l a risc. Aceasta poate
fi realizata prin stabilirea unor limite pentru dif eritele tipuri sau clase
de conturi, iar o atentie deosebita trebuie acordat a acelor tranzactii
care depasesc aceste limite.
– anumite tipuri de tranzactii pot determina banca sa intre in alerta
atunci cand unii clientii realizeaza activitati neu zuale sau suspicioase.
Acestea pot include acele tranzactii care nu intra in tiparul de afacere
al clientului sau care nu au un sens economic, prec um si tranzactiile
de marime neobisnuita care ies din tiparul de aface re a respectivului
client.
– conturile cu grad ridicat de risc trebuie sa fie monitorizate intensiv,
fiecare banca fiind obligata sa traseze anumiti ind icatori pentru aceste
conturi, sa cunoasca trecutul clientului – tara de origine si sursa
fondurilor, tipul de tranzactii realizate. Pentru c onturile cu risc ridicat
bancile trebuie sa indeplineasca urmatoare cerinte:
– sa aibe un sistem adecvat de management capabil s a
furnizeze date si informatii conducerii in scopul
identificarii, analizarii si monitorizarii efective a
conturilor clientilor; Monitorizarea
continua a
conturilor si
tranzactiilor.

– sa dezvolte proceduri si politici clare de monito rizare si
gestionare a conturilor si relatiilor de afaceri at unci cand
intra in relatii cu PEP’suri, precum si a persoanel or fizice
sau juridice care au relatii de afaceri cu acestea. In unele
cazuri PEP’surile nu pot fi identificate de la ince put sau
unii clientii pot obtine acest statu dupa ce au int rat initial
in relatii cu banca; indiferent de caz, bancile tre buie sa
revizuiasca in permanenta dosarele de clienti.

100 – managementul implicat in activitatile de privat b anking
trebuie sa cunoasca clientii cu risc ridicat si sa utilizeze
informatiile obtinute de la o a treia parte. Tranza ctiile
semnificative realizate de acesti clienti trebuie s a fie
aprobate de conducerea ierarhica;
In consecinta, existenta unor proceduri si politici clare de cunoastere a clientelei determina o
viziune clara a managementului asupra activitatii b ancii, a sistemelor si a controlului, asupra
impartirii sarcinilor, a politicilor de pregatire a personalului.
Conducerea bancii trebuie sa inteleaga in mod clar eficienta si necesitatea programenlor de
cunoastere a clientelei prin stabilirea acestora as tfel incat sa raspunde necesitatii bancii.
Trebuie stabilite responsbilitati clare in interior ul bancii pentru a asigura eficacitatea
procedurilor si politicilor si a conformitatii mini me cu normele si procedurile emise de
autoritatile de supraveghere.
– departamentele de control si audit intern, precum si cel de
conformitate (compliance) trebuie sa detina importa nte
responsabilitati in evaluarea si asigurarea aplicar ii politicilor si
procedurilor de cunoastere a clientelei.
– departamentul de conformitate trebuie sa furnizez e o evaluare
independenta a politicilor si procedurilor interne ale bancii, inclusiv
recomandari legale si de reglementare.
Canalele de raportare a tranzactiilor suspecte treb uie sa fie bine definite si aduse la cunostinta
intregului personal. Trebuie, deasemenea, emise pro ceduri interne pentru cazurile in care
banca trebuie sa raporteze activitatile si tranzact iile suspecte organelor abilitate in acest sens.
Reponsabilitatile trebuie sa includa monitorizarea continua a performantelor angajatilor prin
teste regulate, precum si rapoarte adresate conduce rii atunci cand se constata incalcarea
politicilor si procedurilor de cunoastere a cliente lei.

Bancile trebuie sa detina, totodata, programe de pe rfectionare a personalului,
astfel incat acesta sa cunoasca prevederile din pro cedurile bancii. Timpul si continutul
acestor programe trebuie stabilit in functie de nec esitatile bancii si a sectoarelor de
activitate ale personalului. Cerintele de perfectio nare trebuie sa fie dedicate
personalului nou, front-office-ului, personalului d e conformitate sau personalului care
intra in directa legatura cu clientii noi. Personal ul nou angajat trebuie educat in
privinta importantei politicilor de cunoastere a cl ientelei si a cerintelor minime impuse
de banca. Personalul din front-line care lucreaza d irect cu publicul trebuie invatat sa
verifice identitatea clientilor noi, sa gestioneze conturile si sa identifice acele

101 tranzactii care ies din tiparul fiecarui client. Pr egatirile regulate ofera o siguranta in
ceea ce priveste cunoasterea responsabilitatilor de catre personal si il informeaza
asupra celor mai noi cerinte si reglementari. Dezvo ltarea acestei culturi in interiorul
unei banci este cheia succesului implementarii proc edurilor si politicilor de
conformitate.

3.3. Masuri de prevenire si combatere a spalarii ba nilor si a finantarii
terorismului

3.3.1. Raportarea tranzactiilor suspecte

Mai mult, insitutiile financiare trebuie sa
raporteze activitatile suspecte si incidentele de f rauda
catre autoritatile de supraveghere, iar acestea tre buie
sa se asigure ca autoritatile competente au fost si ele
instiintate. Atunci cand o institutie financiara
raporteaza o activitate suspecta, aceasta nu trebui e sa
informeze clientul asupra actiunii sale de raportar e.
Din acest moment institutia financiara trebuie sa
raspunda oricarei cereri de date si documente din
partea autoritatilor competente.
Activitatile suspecte au, in general, anumite caracteristici incluzind, de cele
mai multe ori, tranzactii care ies din tiparul obis nuit al clientului si al conturilor
acestuia.
Orice tranzactie complexa sau de mari dimensiuni – mai ales acelea care nu
au o justificare economica, comerciala sau juridica – care este suspecta va trebui
investigata si, daca este cazul, raportata autorita tilor competente.

Institutiile financiare si personalul acestora treb uie sa fie vigilenti la
activitatile suspecte, caz in care trebuie sa urmar easca anumiti “indici de suspiciune”,
printre care:
Daca o institutie
financiara are suficiente
motive sa suspecteze o
tranzactie sau faptul ca
fondurile implicate provin
din activitati criminale
sau sunt in legatura cu
finantarea terorismului,
aceasta trebuie sa
raporteze suspiciunile
organului competent, in
speta F.I.U.-lui.

102 A. Indici generali
– sume retrase imediat dupa creditarea contului.
– conturi dormante care devin active fara un motiv aparent.
– valoarea mare a unor active ale unui client care nu este compatibila cu informatiile despre client
sau cu nivelul afacerii.
– clientul prezinta documente false sau contrafacut e sau refuza sa comunice institutiei informatiile
solicitate.
B. Indici privind tranzactiile in numerar
– frecvente de sume incompatibile cu informatiile d espre client si afacerile lui.
– de sume urmate imediat de emiteri de cecuri sau t ransferuri intre conturi
deschise la banci diferite din jurisdictii diferite .
– pentru o companie in combinatie cu instrumente mo netare, ceea ce este
atipic pentru o activitate normala asociata cu astf el de afaceri.
– de bani in contul unei companii sau persoane fizi ce desi activitatea acesteia
necesita in mod normal miscarea de fonduri prin int ermediul cecurilor sau a
altor instrumente de plata.
– de sume de bani prin mai multe sucursale ale acel eiasi institutii financiare,
de catre un grup de indivizi si care desemneaza in acelasi timp o singura
sucursala.
– depuneri sau retrageri de numerar prin multiple i nstrumente monetare care
sunt executate sub pragul de raportare, chiar daca documentele sunt
numerotate secvential.
– frecvente in numerar efectuate in contul unui cli ent de catre terte parti fara
legatura aparenta cu detinatorul contului.
– de sume semnificative efectuate de catre o persoa na imputernicita pentru
tranzactii in contul unui client.
– depuneri si retrageri in numerar neobisnuit de ma ri, efectuate de un client
care in mod normal foloseste un cont curent.
– depuneri in numerar in mai multe conturi in asa f el incat fiecare suma este
mica (neglijabila), dar totalul sumei este semnific ativ (smurffing).
– de numerar ce contin bancnote false sau instrumen te contrafacute. Depuneri de
numerar
– de numerar urmate imediat de transferul intr −un alt cont la o institutie de
credit in tara sau strainatate.

103 – de sume mici in numerar in contul unui client urm ate de transferul
imediat intr-un cont la o alta banca.
– ale conturilor societatii de catre asociatii/admi nistratorii acestora, urmate
de retrageri repetate justificate ca „rambursare im prumut”.
– clientii care, in mod constant, realizeaza depune ri in numerar pentru
acoperirea cambiilor, a transferurilor de bani sau a altor instrumente
negociabile sau instrumente de plata usor vandabile .
– frecvente de numerar de aceeasi valoare avand dre pt explicatii ”plati
persoane fizice”, „avans salarii” sau „plati divers e”.
– mari de bani dintr-un cont de afaceri care nu con corda nu necesarul de
retrageri pentru o astfel de afacere.
– de numerar dintr −un cont cu putin inainte de inchiderea acestuia sau
dintr −un cont care a fost creditat in mod neobisnuit cu s ume importante
provenite din tara sau strainatate.
– de numerar imediat dupa alimentarea contului, ret rageri repetate din mai
multe sucursale ale institutiei de credit.
– retrageri si depuneri in numerar a unor sume neob isnuit de mari din/in
contul curent al unei persoane juridice, care nu ut ilizeaza in mod obisnuit
plata in numerar.
– frecvente de sume fara a avea o legatura economic a cu activitatea clientului.
– tranzactii cash de valori imediat mai mici decat nivelul de raportare.
– constituirea de depozite in mai multe sucursale, fara un sens anume. Retrageri de
numerar
– clienti care, impreuna si simultan, folosesc ghis ee diferite pentru a efectua
tranzactii cu sume mari in numerar sau in valuta.
– cresterea substantiala de depuneri in numerar sau de tranzactii in valuta ale
unui client, fara vreun motiv aparent, in special d aca asemenea sume sunt
transferate ulterior, intr-un interval scurt de tim p, catre o destinatie care nu
poate fi asociata in mod normal cu clientul.
– tranzactii efectuate in valuta pentru activitati economice din care in mod
obisnuit nu se obtine valuta.
– schimburi valutare frecvente, precum si preschimb area sumelor din bancnote
de valoare mare in bancnote de valoare mica.
– schimbul de sume mari dintr-o valuta in alta, far a nici un scop economic
evident, in special atunci cand clientul face acest lucru in mod frecvent. Tranzactii in
valuta
– schimbul unor mari cantitati de bancnote de mica valoare in bancnote de
valoare mare.

104 – transferuri mari de sume de bani in sau din strai natate cu instructiuni de
plata in numerar.
– transferuri repetate de sume mari in strainatate cu ordin de plata a sumei in
numerar la destinatar.
– tranzactii in valuta divizate sub o anumita limit a (inclusiv intr-o singura
zi/mai multe zile; la aceeasi banca/diferite sucurs ale; la diferite banci (daca
acestea sunt cunoscute); sau depunerea/retragerea d e valuta; tranzactii
efectuate inainte sau dupa termenul limita dat de o institutie financiara, astfel
incat tranzactia combinata sa fie considerata ca si cand s-ar fi efectuat in
doua zile).
– societate de vanzare cu amanuntul are cu totul di ferite alte metode de depozitare a numerarului
decat alte societati din acelasi domeniu intr-o anu mita zona geografica.
– utilizarea casutelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari in numerar.
– utilizarea unui volum imens de instrumente moneta re de valoare mica in tranzactii comerciale
obisnuite.
C. Indicii privind tranzactiile din conturile banca re
– conturi care sunt alimentate periodic cu sume de bani iar in alte perioada sunt inactive. Aceste
conturi sunt de natura a ascunde si a crea un istor ic financiar aparent legal, disimuland
eventualele activitati frauduloase care pot aparea.
– inchiderea unui cont urmata de deschiderea unui a lt cont pe acelasi nume sau pe numele unor
rude ai lientului;
– cumpararea de bunuri sau actiuni cu fonduri care au fost transferate recent din alte jurisdictii;
– tranzactii ilogice – numeroase tranzactii intre a celeasi conturi;
– acordarea de garantii fara o justificarea economi ca;
– transferul de sume catre alte banci fara a se nom inaliza clientii;
– rambursarea neasteptata a unor credite “pierdere” fara o explicatie logica.
– un cont inactiv care are o suma mica de bani, est e alimentat dintr-o data cu una sau mai multe
sume de bani, urmate imediat de retragerea in numer ar a acestora.
– la deschiderea unui cont, clientul refuza sa furn izeze informatiile cerute de institutia financiara,
incearca sa reduca nivelul informatiilor cerute sau furnizeaza informatii care sunt greu de verificat
sau nu se regasesc in alte surse.
– conturi pentru care sunt imputernicite diverse pe rsoane care nu par a avea legatura intre ele
(familiare sau de afaceri).

105 – un cont deschis de o companie sau organizatie car e au aceeasi adresa cu alte companii sau
organizatii dar pentru care aceeasi persoana sau pe rsoane au drept de semnatura, atunci cand nu
este o aparenta legatura economica sau un motiv leg al pentru acest tip de legatura (de exemplu,
persoane servind ca directori la mai multe companii care au sediul principal in aceeasi locatie).
– un cont deschis in numele unei entitati nou const ituite si in care sunt depuse sume mari de bani in
comparatie cu veniturile pe care le poate obtine o astfel de companie.
– deschiderea a mai multe conturi de catre aceeasi persoana, urmata de depunerea de sume mici
de bani in aceste conturi, dar care la nivel agrega t nu sunt in concordanta cu veniturile obtinute de
client.
– conturi deschise in numele unei entitati care est e implicata in activitatile unei asociatii sau
fundatii, ale caror scopuri declarate sunt in conco rdanta cu declaratiile sau cerintele
organizatiilor teroriste.
– un cont deschis in numele unei entitati, fundatii sau asociatii, care poate avea legatura cu
organizatiile teroriste si care arata miscari de fo nduri peste nivelul asteptat al veniturilor.
– folosirea unor conturi care nu reflecta activitat i bancare sau comerciale normale, ci sunt utilizate
doar pentru depuneri sau retrageri.
– contul (conturile) unei societati in care depuner ile sau retragerile sunt realizate, mai mult in
numerar decat prin cecuri.
– folosirea unui cont al unei companii care indica o activitate redusa sau neregularizata din punct
de vedere periodic; contul pare a fi utilizat, in p rimul rand, ca depozit temporar de fonduri care,
ulterior, sunt transferate in strainatate.
– cresterea substantiala, fara un motiv aparent, a cifrei de afaceri a unui client reflectata de
activitatea conturilor sale.
– combinarea de transferuri de sume mari cu sume re trase in numerar in aceeasi zi sau in ziua
precedenta, atunci cand situatia clientului nu just ifica o astfel de activitate.
– utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri, care, eventual, va fi transferat in alte
conturi in strainatate.
– deschiderea de catre un client a unui numar mare de conturi la sucursalele aceleiasi banci sau la
banci diferite si transferuri repetate ale unor sum e mari de bani intre aceste conturi.
– existenta mai multor conturi ale unui client la m ai multe banci din aceeasi localitate, in special
cand se constata un proces de alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani, anterior cererii
de transfer progresiv al fondurilor.
– deschiderea si inchiderea repetata de conturi in numele aceluiasi client sau al unui membru al
familiei sale, fara un motiv plauzibil.
– primirea frecventa de catre un client a unor sume mari de bani din tari, in general, asociate cu
producerea, fabricarea sau comercializarea de drogu ri.

106 – concordanta dintre creditarile si debitarile unui cont in aceeasi zi sau in zilele anterioare.
– un client efectueaza depuneri mari si frecvente i n numerar si pastreaza un sold mare, neutilizand
insa alte servicii, cum ar fi imprumuturi, scrisori de credit, etc.
– alimentarea contului prin cecuri emise de terti p arti in sume mari semnate in favoarea clientului.
– miscari suspecte de fonduri de la o banca spre o alta banca si inapoi catre prima banca. De
exemplu, a fost observata urmatoarea schema: 1) pro curarea de cecuri de la o banca; 2)
deschiderea unui cont la o alta banca, 3) depozitar ea cecurilor in cel de-al doilea cont si apoi, 4)
transferul electronic al fondurilor din al doilea c ont in contul primei banci care a emis initial
cecurile.
– transferuri periodice din contul personal catre t ari cu grad ridicat de risc.
– plati sau incasari fara vreo legatura aparenta cu vreun contract comercial legal.
– transferuri de fonduri de mare valoare in numele unui client fara vreo motivatie anume sau fara
o explicatie plauzibila.
– transferuri de fonduri din tari cu grad ridicat d e risc, unde clientul nu are aparent vreo activitat e
comerciala ori unde aceasta nu este in concordanta cu activitatea comerciala a clientului sau cu
istoricul sau.
– transferuri de sume identice de la acelasi ordona tor, sume ce sunt retrase in aceeasi zi, in
numerar.
– transferuri de sume mari, sume retrase in aceeasi zi sub forma de „restituire imprumut”.
– transferuri repetate de fonduri (de regula acelea si sume), intre aceleasi societati.

In majoritatea cazurilor institutia financiara
raportoare nu are evidenta ca o tranzactie reprezin ta
rezultatul unei infractiuni, si cu atat mai putin a ce fel de
infractiune. Institutia financiara trebuie doar sa se
asigure ca acea tranzactie nu este in tiparul model ului
de afacere al clientului. Mai mult, institutia fina nciara
nu poate sa determine sursa fondurilor ilicite si m otivul
tranzactiei si nu poate acuza clientul fara riscul de al
avertiza asupra suspiciunilor. In astfel de cazuri aceasta nu are altceva de realizat
decat un raport de tranzactii suspecte care va cupr inde suspiciunile acesteia asupra
tranzactiei si eventual unele documente care sa exp lice aceste suspiciuni.
Unele jurisdictii nu includ infractiunile fiscale, precum evaziunea fiscala, in
categoria infractiunilor “predicat” de spalarea ban ilor, astfel incat spalarea veniturilor
din evaziune fiscala nu este infractiune. Totusi, i nstitutiile financiare trebuie sa Scopul unui raport de
tranzactii suspecte o
reprezinta alertarea
autoritatilor in cazul
unei tranzactii care
prezinta indicii de
suspiciune si, care,
poate implica fonduri
provenite din spalarea
banilor sau finantarea

107 raporteze aceste tranzactii pentru a da posibilitat e autoritatilor competente sa
determine unde intervine spalarea banilor.
Spalarea banilor reprezinta o amenintare si pentru companiile de asigurari , in
special, referitor la produsele de asigurare de via ta sau produsele capitalizate. In cazul
sectorului de asigurari, IAIS a stabilit un set de linii directoare pentru raportarea
tranzactiilor suspecte, pe care institutiile aferen te trebuie sa le urmeze, impreuna cu
cele 40 de Recomandari FATF.
In ceea ce priveste sectorul valorilor mobiliare , IOSCO nu a stabilit alte linii
directoare in ceea ce priveste spalarea banilor, ac easta recomandand institutiilor
financiare din domeniul valorilor mobiliare sa resp ecte toate prevederile internationale
in materie de prevenire si combatere a spalarii ban ilor.
Raportarea tranzactiilor suspecte urmeaza acelasi canal ca si in cazul altor
institutii financiare, avand in vedere urmatorii in dici de anomalie:

Indici pentru companiile de asigurari
– stingerea neobisnuita sau dezavantajoasa a unei p olite de asigurare.
– tranzactii neuzuale ale unui/sau catre un interme diar in cadrul unei tranzactii obisnuite sau
activitati financiare (plata unei sume mari de bani catre un intermediar).
– metode neobisnuite de plata.
– tranzactii implicand jurisdictii cu prevederi lax e in ceea ce priveste activitatea de prevenire si
combatere a spalarii banilor si finantarii terorism ului.
– cumpararea de polite de asigurare de viata care n ecesita plata unor prime mari si care par a fi
contradictorii cu profilul economic al clientului s au cu capacitatea sa de a obtine venituri. De
exemplu, clienti cunoscuti ca avand dificultati fin anciare semneaza polite de valoare mare.
– plata frecventa a unor prime in numerar sau in va luta pentru
sume mari care par a fi contradictorii cu capacitat ile financiare
ale clientului sau cu activitatea sa. – solicitarea de a plati primele in
numerar:
– plati frecvente de prime in numerar efectuate pri n sume
fractionate, acolo unde pare a se evita cerintele d e
identificare/raportare.
– semnarea unor polite de asigurare cu plata primel or folosind cecuri emise de terte parti, in
special, unde nu exista vreo legatura aparenta int re terta parte si client, sau cecuri cu multiple
semnaturi.

108 – semnarea de catre acelasi contractant a unor poli te de
asigurare de viata de acelasi tip care au diferiti beneficiari.
– repetarea unui anumit nume intr-un numar de contr acte de
asigurare care implica polite de asigurare inregist rat impreuna
cu numele unor diferite persoane.
– schimbarile frecvente neobisnuite de nume in cont racte care
implica polite de asigurare sau schimbari produse i n momentul
cand investitia este lichidata.
– lichidarea intr-o perioada scurta de timp a benef iciilor pentru
o anumita persoana pe numele careia exista o serie de polite
emise de diferiti clienti.
– schimbarea numelui unui asigurat si/sau al benefi ciarului
politelor de asigurare in favoarea unor terte parti care nu
apartin familiei asiguratului sau care nu au nici o legatura cu
acesta, intr-o maniera care ar putea justifica schi mbarea.
– numirea unor beneficiari pentru politele de asigu rare de
viata, astfel incat suma pentru a fi platita fiecar uia dintre ei
este o fractiune din suma totala, suma care altfel ar putea fi
conforma cu cerinta de identificare/de raportare, i ntr-o
maniera care nu este justificata de catre relatia d e afaceri intre
client si beneficiari (de exemplu, familia sau rela tiile de
afaceri). – utilizarea tehnicilor de
inregistrare comuna pentru
contracte care implica polite de
asigurare de viata sau schimbari
de nume de persoane care au fost
inregistrate, fara vreun motiv
aparent real:
– semnarea unor polite de asigurare de viata pentru care
beneficiarul este detinatorul politei.
– clienti care evita contactele directe cu angajati i, colaboratorii sau colaboratorul intermediarului
prin emiterea frecventa de mandate sau imputernicir i intr-o maniera care pare a fi nejustificata.
– tranzactii care sunt realizate prin furnizarea cu intentie a unor informatii esentiale neadevarate
sau inexacte.
– tranzactii care implica transferuri frecvente in strainatate, ce nu par a
fi justificate de activitatea clientului sau de alt e circumstante.
– polite de asigurare semnate de catre contractanti care sunt rezidenti
intr-un centru offshore sau in zone cunoscute cu tr afic de droguri,
numai daca nu sunt justificate de activitatea econo mica sau de alte
circumstante. – tranzactii implicand
parteneri straini:
– plata in exces a primei de asigurare cu solicitar ea de plata a diferentei
varsate in plus catre o terta parte sau spre o tara diferita.

109 – scheme de capitalizare si contracte de asigurari de viata initiate si
efectuate intr-o maniera neobisnuita.
– plata unui plan de capitalizare a contractului cu livrarea activelor sau a altor valori a caror
posesie nu este justificata de capacitatea de asigu rare a venitului de catre contractant si de tipul
de afacere desfasurata de acesta.
– solicitari mari si/sau simultane de returnare in avans a politelor si/sau utilizarea acestora in
vederea obtinerii imprumuturilor, in special cand a cestea implica conditii de acceptare
dezavantajoase sau de frecvente plati partiale in n umerar a unei singure prime de valoare mare.
– solicitarea exercitarii dreptului de contramandar e a politei sau a exercitarii clauzei de
exonerare In cazul politelor care necesita plata un or prime mari.
– solicitarea, la data scadentei, de a primi platil e in numerar, sau prin emiterea de mai multe
cecuri, pentru sume fractionate.
– clienti care semneaza polite sau platesc prime br okerilor in zone care par a fi neobisnuite, luand
in consideratie zona lor de resedinta sau de desfas urare a activitatii de afaceri.
– angajati sau agenti care, in mod constant, au niv eluri ridicate in emiterea de polite de asigurare
platibile intr-o singura prima, niveluri situate mu lt peste orice asteptari ale unei companii de nivel
medii.
Indici de anomalie pentrus ectorul valorilor mobili are
– tranzactiile cu sume ce nu par a fi conforme cu p rofilul clientului sau cu capacitatile cunoscute
de a obtine venituri sau cu obiectul sau de activit ate.
– tranzactiile cu sume ce nu par a fi conforme cu p rofilul clientului sau cu capacitatile cunoscute
de a obtine venituri sau cu obiectul sau de activit ate.
– conturi in care se depun sume mari in numerar sau cumparari frecvente de instrumente
financiare platite cu sume mari in numerar sau cu s ume divizate in mod nejustificat sub limita
raportarii.
– instrumente financiare prezentate la incasare/ras cumparare contra
numerar sau cumpararea de instrumente financiare fa ra ca banii sa fi
tranzitat contul curent al clientului. – comercializarea de
instrumente financiare,
cand tranzactiile nu sunt
directionate in/din contul
curent al clientului. – vanzarea totala sau partiala a instrumentelor fin anciare detinute cu
transferul sumelor incasate catre o institutie fina nciara, alta decat cea
specificata in contract, sau transferul sumelor in favoarea unor
persoane, altele decat cele in numele carora au fos t emise
respectivele instrumente, sau in favoarea unor pers oane care au fost
consemnate ca solidare cu proprietarul doar in ulti mele luni de
executare a contractului de investitii.

110 – achizitionarea si vanzarea unei valori mobiliare fara vreun scop
clar, in circumstante car par a fi neobisnuite si n u par a avea vreo
legatura cu investitia sau cu diversificarea gradul ui de risc.
– tranzactii care nu se desfasoara in practica norm ala pe piata pe care
respectiva persoana actioneaza (de exemplu, marimea pietei,
frecventa tranzactiilor, pretul de inchidere al pie tei, vanzarea inainte
de scadenta produsului financiar, chiar daca aceast a vanzare
anticipata presupune pierderi pentru vanzator), in special, atunci
cand sumele in numerar au fost deja transferate si/ sau cecurile
repective sunt pe numele unor terte parti.
– comercializarea instrumentelor financiare nedistr ibuite intr-o gama
larga publicului care se repeta la intervale scurt e de timp si/sau
implica sume mari, in special daca partenerii sunt situati in state din
afara Uniunii Europene sau a OECD.
– utilizarea contului doar in vederea desfasurarii unui numar limitat
de tranzactii (urmat de obicei de un transfer subst antial de fonduri in
alt cont).
– conturi neoperative/inactive care deodata devin a ctive implicand
tranzactii cu sume mari in numerar.
– transferuri de fonduri spre institutiile financia re/bancare altele
decat cele de unde au fost directionate initial fon durile (in special,
daca sunt localizate in diferite tari).
– implicarea in achizitionarea si vanzarea de valor i mobiliare de
aceeasi valoare (“spalare prin tranzactionare”) cre and iluzia unui
comert. O astfel de spalare comerciala nu rezulta d in pozitia de buna
credinta pe piata a vanzatorului si cumparatorului si poate furniza o
acoperire pentru spalatorul de bani. Spalarea prin intermediul
conturilor multiple poate fi utilizata la transferu l fondurilor intre
conturi generatoare de pierderi si profituri compen satoare in diferite
conturi (a se vedea exemplul). – utilizarea anormala a
conturilor prin care se
tranzactioneaza valori
mobiliare.
– transferuri de fonduri si valori mobiliare intre conturi ce nu par a fi
controlate in comun.
– inregistrarea comuna de
persoane in contracte care
implica instrumente – solicitarea de divizare a investitiei in cateva t ranzactii de acelasi tip
inregistrate in comun pe numele mai multor persoane fara a justifica
divizarea riscului sau diversificarea portofoliului .

111 – deschiderea unor conturi comune sau contracte pri vind instrumente
financiare de catre aceeasi persoana impreuna cu al te persoane. financiare si/sau
schimbarea identitatii
persoanelor care au drept
de a dispune de conturi
fara vreun motiv aparent. Schimbarile frecvente ale persoanelor mentionate in contractele care
au ca obiect instrumentele financiare sau schimbare a acestora atunci
cand instrumentele financiare sunt vandute.
– un client prezentat de catre sucursala unei banci straine sau un alt
client, atunci cand si clientul si cel care l-a pre zentat domiciliaza in
tari cunoscute pentru trafic de droguri. – tranzactii implicand
jurisdictii straine.
– un numar mare de tranzactii cu valori mobiliare c are traverseaza
mai multe jurisdictii.
– un client (persoana fizica) care isi dovedeste id entitatea cu
dificultate si care este refractar in furnizarea de taliilor privind
tranzactiile pe care le efectueaza.
– un client (persoana juridica) unde exista dificul tati si Intarzieri in
obtinerea extraselor de cont sau ale altor document e relevante
privind identitatea societatii, conturile bancare, structura
actionariatului, etc.
– orice tranzactie in care partenerii sunt necunosc uti. – tranzactii implicand parti
neidentificate
– incasari efectuate cu cecuri emise de terte parti sau cu cecuri care
au semnaturi multiple.
– clientul este preocupat in mod neobisnuit fata de modul de respectare a obligatiilor de raportare
de catre intermediarul financiar si fata de politic a de combatere a spalarii banilor adoptata.
– in momentul in care clientul deschide un cont, ac esta refuza sa dezvaluie informatia referitoare la
activitatea comerciala desfasurata.
– clientul este interesat sa plateasca comisioane m ai mari intermediarului financiar in schimbul
pastrarii ca secrete a unor informatii.
– un client deschide mai multe conturi (fara vreo j ustificare aparenta) in numele membrilor familiei
sale sau in numele altor persoane.
– clientul nu poate furniza informatii relevante cu privire la sursa fondurilor sale.
– clientul nu detine suficiente informatii cu privi re la natura activitatii desfasurate de catre acest a.
– in momentul in care clientul deschide un cont, el arata, in mod intentionat, o lipsa de interes fata
de riscurile angajate, comisioanele aplicate si alt e costuri.
– clientul deschide un cont de depozit, pe care il crediteaza cu intentia de a cumpara instrumente
financiare pe termen lung. Dupa o scurta perioada d e timp, clientul solicita lichidarea depozitului
si transfera fondurile intr-un alt cont al carui ti tular este acesta.
– clientul are relatii de afaceri cu mai multe banc i straine sau interne.

112 Tranzactiile clientului sunt extrem de complexe, da r profilul acestuia indica faptul ca respectivul
client nu are cunostinte in domeniul valorilor mobi liare.
– clientul detine conturi intr-o tara identificata ca fiind necooperanta, conform listei emise de
GAFI.
– clientul efectueaza tranzactii cu numerar, care p ar a fi structurate pentru a se evita limita de
raportare de 15.000 EUR (de exemplu, tranzactia imp licand suma de 14.900 EUR).
– tranzactia cross intre/cu companiile off-shore sa u conturi ale unor persoane provenind din centre
off-shore.
– informatia furnizata de catre client pentru a ide ntifica sursa legitima a
fondurilor este falsa, eronata sau substantial inc orecta.
– clientul (sau o persoana asociata in mod public c u clientul) are un
istoric indoielnic, sau este prezentat in mijloacel e de comunicare in masa
ca avand legatura cu posibile incalcari ale prevede rilor legii penale. – confirmare de
tranzactie sau un alt
document trimis de
catre o societate de
servicii de investitii
financiare catre
aceeasi
adresa/persoana pentru
conturi aparent diferite. – clientul pare sa actioneze ca agent in numele unu i ordonator a carui
identitate nu este cunoscuta, si declina sau este r eticent, fara a avea
motive intemeiate, sa furnizeze informatii, sau est e evaziv in ceea ce
priveste acea persoana sau entitate.
– clientul este implicat in tranzactii care nu au a parent nici o logica sau nu urmeaza o strategie
evidenta de investitii, sau nu sunt in concordanta cu strategia de afaceri declarata a clientului.
– clientul combina “activele de afaceri” cu activel e personale.
– clientul cere ca tranzactia sa fie procesata astf el incat sa evite cerintele de documentare
obisnuite.

In ceea ce priveste celelalte entitati, acestea, in functie de specificul fiecareia
trebuie sa aiba in vedere urmatorii indici de anomalie :
Institutiile financiare non-bancare
– relatia unui client cu o institutie financiara ca re nu pare sa aiba un sens economic (de
exemplu, un client care are un numar mare de contur i deschise la aceeasi institutie
financiara, efectueaza transferuri frecvente intre diferite conturi sau realizeaza lichiditati
exagerat de mari).
– clienti care isi achita imprumuturile in mod neas teptat, foarte repede, cu fonduri a caror
sursa este necunoscuta.
– scopul imprumutului declarat de catre client nu e ste justificat si clientul propune drept
garantie o suma in numerar a carui origine nu este cunoscuta si pe care o mentioneaza atunci
cand se specifica scopul imprumutului.

113 – clienti (persoane juridice) solicita imprumuturi desi analizele economice si financiare
privind statutul lor nu evidentiaza necesitatea imp rumutului.
– clientul cumpara certificate de depozit, pe care ulterior le utilizeaza drept garantie pentru
imprumut.
– tranzactii in care activele sunt retrase imediat dupa ce au fost depozitate, in afara cazului
cand activitatea economica a clientului furnizeaza un motiv plauzibil pentru retragerea
imediata a acestora.
– sumele imprumutului sunt transferate imediat sau expediate prin posta catre o banca off-
shore sau o terta parte.
– tranzactii efectuate in contradictie cu activitat ile obisnuite ale clientului (de exemplu,
utilizarea de scrisori de credit / alte metode de f inantare a comertului prin care se transfera
fondurile intre tari unde astfel de comert nu este in conformitate cu activitatile economice
desfasurate de client).
– utilizarea sumelor unui imprumut intr-o maniera c are este in contradictie cu scopul
specificat la acordarea imprumutului.
– clienti care schimba destinatia imprumutului.
– furnizarea unei garantii personale sau indemnizat ii drept garantie pentru imprumuturi intre
terte parti care nu sunt in conformitate cu conditi ile de piata.
– imprumuturi spate-in-spate fara nici un scop iden tificabil sau legal admisibil
plata de cecuri la un numar mare de terte parti, se mnate in favoarea clientului.
– cereri de imprumut insotite de garantii emise de la terte parti sau de o banca, daca originea
acelei garantii este necunoscuta sau daca nu este i n conformitate cu statutul clientului.
– garantii depuse de terte parti care nu sunt cunos cute de banca si care nu au relatii cu
clientul, neexistand un motiv plauzibil de a garant a un asemenea activ.
– solicitari de imprumuturi de la companii offshore sau imprumuturi asigurate prin obligatiile
bancilor offshore.
– tranzactii implicand o banca offshore “scoica” al carei nume poate fi asemanator cu cel al
unei persoane juridice de renume.
– incasari de plati sub denumirea „facilitati de cr edit” sau „imprumut” sau „avans”, in
special, cand platile vin din afara tarii, creditor ul indicat fiind casuta-postala, o persoana
sau o intreprindere care nu are nici o relatie de a faceri cu clientul.
– cereri de imprumut facute de clienti noi, prin in termediul unor intermediari de profesie
(avocati, consultanti financiari, companii de inter mediere).
– promisiunea unor depuneri de sume mari de valuta in numerar, in vederea acordarii unui
tratament favorabil privind solicitarile de imprumu t.

114 Casele de schimb valutar
– solicitari repetate pentru schimbul valutar al su melor situate aproape de pragul obligatiei
de raportare, intr-o perioada de timp scurta, de as emenea efectuarea schimbului la sucursale
diferite.
– cumpararea sau vanzarea unor cantitati mari de va luta sau schimbul dintr-o moneda
straina in alta moneda straina.
– schimbul unei cantitati neobisnuit de mari de ban cnote de valoare mica in bancnote de
valoare mai mare.
– refuzul clientului de a se identifica la solicita rea schimbului valutar.
Societatile care furnizeaza servicii de transfer ra pid de bani
– transferuri ordonate de client platibile lui insu si sau aceleiasi persoane fizice detinand
conturi in tari diferite, intr-o perioada de timp s curta, fara existenta unei justificari adecvate.
– incasari frecvente de fonduri care sunt
transferate, dupa o scurta perioada de timp pe
cai sau spre destinatii care nu au legatura cu
activitatea curenta a clientului, in special
daca originea sau destinatia sunt in
strainatate. – tranzactii de acelasi tip repetate,
nejustificate de activitatea clientului si care
par a fi efectuate in scopuri de disimulare:
– incasari sub forma de instrumente de plata
(numerar, instrumente de credit, transferuri
de credite) care nu sunt in concordanta cu
activitatea obisnuita a clientului.
– recurgerea la tranzactii repetate cu sume mici de bani, care par a servi la evitarea
obligatiilor de identificare si de raportare (de ex emplu: tranzactii frecvente cu sume situate
imediat sub pragul obligatiei de raportare, in spec ial in numerar sau efectuate prin subunitati
diferite ale aceleiasi entitati raportoare, acolo u nde acestea nu sunt justificate de activitatea
clientului).
– tranzactii semnificative care par a fi neobisnuit e in comparatie cu tranzactiile anterioare
ale clientului sau pentru care nu exista un motiv p lauzibil din punct de vedere economic sau
financiar (de exemplu, tranzactii cu sume mari efec tuate in numele companiei de catre
directori sau persoane aflate in legatura cu acesti a, care atrag resurse fara legatura cu
activitatea companiei, in special daca aceste tranz actii sunt efectuate in numerar).
– tranzactii aranjate intr-o maniera ilogica, in sp ecial daca sunt in dezavantajul clientului,
din punct de vedere economic sau financiar.

115 – tranzactii efectuate in mod frecvent de catre un client in numele sau in favoarea unei terte
parti, atunci cand astfel de relatii de afaceri nu par a fi justificate.
– tranzactii efectuate de catre terte parti in nume le sau in favoarea clientului fara a avea un
motiv plauzibil.
– tranzactii desfasurate de catre clientii care, fa ra a avea un motiv plauzibil, utilizeaza in mod
frecvent unul sau mai multi agenti care furnizeaza servicii de transfer rapid de bani, agenti
localizati departe de locul lor de resedinta sau de zona unde isi desfasoara activitatea.
– tranzactii solicitate intentionat cu detalii inex acte sau incomplete, care sugereaza intentia
de a ascunde informatii esentiale, in special refer itoare la partile implicate in tranzactie.
– tranzactii care implica contrapartide situate in centre off-shore sau in zone geografice bine
cunoscute pentru traficul de droguri, tranzactii c are nu sunt justificate de activitatea
economica a clientului sau de alte circumstante.
Cazinouri
– doi sau mai multi clienti cumpara fise cu valuta (in sume care sunt putin mai mici decat
pragul impus de obligatia de raportare), apoi se an gajeaza in pariuri minime. ulterior, ei isi
aduna fisele la un loc, iar unul dintre ei se duce la casa si le schimba contra unei sume care
depaseste pragul impus de obligatia de raportare.
– un client solicita unui angajat al cazinoului sa- i monitorizeze pariurile si sa-l atentioneze
atunci cand nivelul acestora se apropie de pragul i mpus de obligatia de raportare. odata
instiintat de acest lucru, clientul incheie jocuril e in locul respectiv, se muta la o alta masa si
desfasoara tranzactii in numerar suplimentare.
– folosirea altor persoane pentru efectuarea tranza ctiilor in numerar la cazinouri.
– un client care a castigat o suma mare delega un a lt client sa incaseze o parte din fise, pentru
a evita sa fie subiectul obligatiei de raportare.
– un client (altul decat un „junker operator”-tour operator, care e implicat in organizarea
excursiilor pentru turnee de jocuri de noroc) este observat in mod direct ca furnizeaza sume
mari de valuta unor persoane fizice, care apoi folo sesc aceasta valuta pentru achizitionarea
de fise sau pentru schimbul valutar.
– clienti care se angajeaza in pariuri minime, fara o explicatie rezonabila.
– un client cumpara cu numerar un numar mare de fis e, se angajeaza in pariuri minime la o
masa de joc, apoi merge la casa si schimba fisele.
– clienti sau „junker operator” care furnizeaza inf ormatii/date de identificare false.
– clienti necorespunzatori, care incearca sa mituia sca, sa influenteze, sa corupa sau sa
conspire cu un angajat al cazinoului in scopul de a evita obligatiile de raportare (de exemplu,
prin solicitarea de a structura platile recuperate sau prin inregistrarea tranzactiilor in

116 numerar pe numele altor persoane fizice).
– o pereche de pariori acopera, in mod frecvent, a mbele
posibilitati ale unui pariu cu variante alternative (de exemplu
pariaza atat pe rosu, cat si pe negru, sau atat pe par cat si pe
impar la ruleta sau pariaza atat cu „banc”, cat si impotriva, la
baccarat).
– un client cumpara fise cu numerar, pariaza cu san se minime
de a pierde (de exemplu, pariaza atat pe rosu cat s i pe negru la
ruleta) si efectueaza tranzactii similare, iar mai tarziu se duce
la casa si incaseaza fisele in bancnote de valori m ari. – activitati anormale de
jocuri de noroc, menite de a
reduce la minimum riscul de
joc:
– cumpararea de fise cu bancnote de valoare mica, a ngajarea
de pariuri minimale sau nedesfasurarea de activitat i de pariu,
urmate de incasarea fiselor ramase in numerar, soli citand
bancnote de valoare mare.
Agentii imobiliare si case de licitatie
– tranzactii de sume mari de bani, care nu sunt in concordanta cu profilul economic al
clientului.
– solicitari ale clientilor sau reprezentantilor ac estora de a efectua tranzactii cu sume mari de
bani prin folosirea nejustificata a numerarului sau a unor instrumente de plata incompatibile
cu practica uzuala si cu natura operatiunii.
– reprezentanti, care se opun in a dezvalui numele persoanelor in numele carora actioneaza,
care renunta sa finalizeze efectuarea tranzactiei i n momentul cand li se cere prezentarea unor
documente informative cu privire la clientii lor sa u care indica drept cumparator final un
subiect diferit de cel indicat anterior.
– achizionarea de bunuri de valoare mare, vandute u lterior, dupa o perioada scurta de timp,
chiar si cu un pret mai mic.
– tranzactii cu sume mari de bani realizate de catr e (sau in interesul) persoanelor fizice sau
juridice avand domiciliul in tari cunoscute ca desf asurand activitati ilegale portuare sau
activitati off-shore.

Avocati, notari si contabili autorizati

Liberii profesionisti trebuie sa aiba cunostinte ad ecvate cu privire la clientii lor
prin mijloace de informare care sa priveasca activi tatile desfasurate de catre acestia,

117 precum si referitoare la profilul economic si scopu rile activitatii clientilor lor; ei
trebuie sa evalueze, in mod continuu, relatia loc c u clientii si sa se asigure daca existe
o neconcordanta intre capacitatea economica, activi tatile desfasurate si profilul lor de
risc. De fapt, liberul profesionist trebuie sa isi aminteasca mereu ca ne-onestitatea
clientilor poate avea drept scop utilizarea afaceri lor conduse de liber profesionist in
vederea obtinerii accesului catre institutii financ iare recunoscute si respectabile,
evitandu-se furnizarea oricarei informatii suplimen tare care, in mod obisnuit, ar fi
putut fi solicitata de catre institutiile financiar e.
Liberii profesionisti trebuie sa ia in considerare urmatorii factori , pentru a
putea detecta tranzactiile suspecte:
a) Utilizarea liberului profesionist pentru a reali za, in numele clientului, tranzactia
financiara sau imobiliara, pentru a se evita in ace st mod aparitia vreunei suspiciuni. In acest
caz, clientul se bazeaza pe recomandarile si sigura nta oferita de liberul profesionist pentru a
se putea evita cerintele de identificare.
b) Implicarea partilor sau subiectelor constituite , functionabile sau stabilite in tari cu
regimuri privilegiate in sectorul fiscal si cel leg at de secretul bancar, sau in tari indicate de
catre GAFI drept tari necooperante.
c) Operatiuni planificate sau efectuate in conditi i sau cu valori clar diferite fata de cele
existente pe piata;
d) Operatiuni care nu par a fi in concordanta cu sc opurile declarate.
e) Existenta unor incompatibilitati nejustificate c u privire la caracteristicile subiective
ale clientului si motivatia obisnuita a operatiunil or efectuate de catre acesta, atat sub aspect
cantitativ, cat si in ceea ce priveste schemele con tractuale utilizate.
f) Recurgerea nejustificata la tehnici de smurffing ;
g) Interpunerea nejustificata a unor terte parti;
h) Avand in vedere practica uzuala si luand in con siderare natura operatiunii, clientul
utilizeaza, in mod nejustificat, numerarul sau alte instrumente de plata necorespunzatoare.
i) Comportamentul anormal al clientilor:
♦ Reticenta in a furniza informatii complete, cu priv ire la identitatea persoanei,
structura juridica sau administrativa a firmei sau societatii, identitatea reprezentatilor
firmei sau societatii, a persoanelor care participa la capitalul social sau alti subiecti
implicati, sau indicarea unor astfel de informatii, in mod vadit false.
♦ Reticenta in a furniza informatii complete referito are la justificarea necesitatii
interventiei unui liber profesionist si la scopuril e si intentiile concrete ale clientului.

118 3.3.2. Raportarea tranzactiilor in numerar si exter ne

In general, tarile trebuie sa ia in considerare
beneficiile pe care le incumba raportarea sumelor i n
numerar care depasesc o anumita limita. Totusi
aceasta limita nu este impusa tarilor, ca si
obligativitatea unui raport care trebuie transmis
autoritatilor competente. Fiecare tara este libera, in
cazul in care se adopta o astfel de raportare, sa
stabileasca suma limita de raportare. De exemplu, i n SUA limita minima de raportare
este de 10.000 USD, iar in Romania limita este de 1 5.000 EUR sau echivalent.
Aceste limite trebuie stabilite de lege, iar aplica rea lor trebuie sa fie impusa nu
numai institutiilor financiare, dar si altor organi zatii non-financiare precum cazinouri,
avocati, intermediari de pietre pretioase si metale rare, dealari de masini, contabili
autorizati, si oricaror societati in cazul in care intervine plata cash a unei sume care
depaseste limita legala.
Cerinta raportarii sumelor in numerar se aplica si tranzactiilor multiple in
numerar din aceeasi zi, daca acestea sunt legate in tre ele, iar suma lor depaseste
limita legala, procesul de divizare a sumelor poart a numele de “smurfing”. Aceasta
prevedere de siguranta impotriva procesului de “smu rfing” – mai ales acolo unde
exista numeroase tranzactii intre mai multe conturi la aceeasi institutie financiara –
este o parte importanta a procesului de prevenire a spalarii banilor si finantarii
terorismului. Cu toate acestea, infractorii si tero ristii depun eforturi considerabile
pentru a ascunde originea ilicitata a fondurilor si scopul tranzactiilor pentru evitarea
depistarii acestora de catre sistemele informatice sau personalul implicat din
institutiile financiare si non-financiare. Aceasta abordare a infractorilor, reprezinta
tocmai scopul pentru care autoritatile trebuie sa f aca eforturi in analiza si identificarea
tuturor celor care incearca evitarea detectarii act ivitatilor lor infractionale si teroriste.
In ultima instanta, daca fondurile implicate in tra nzactii nu depasesc limitele
impuse de lege, dar dau nastere la anumite suspiciu ni institutiilor implicate, acestea
trebuie sa raporteze ca suspecte toate tranzactiile de care iau cunostinta.
In cazul curierilor implicati in transferuri cross- border de numerar,
instrumente negociabile la purtator si bunuri de va loare ridicata, dar si in cazul Raportarea tranzactiilor
in numerar presupune
numeroase fonduri,
precum si anumite
implicatii private, de care
tarile trebuie sa tina cont
inainte de a legifera acest
tip de raportare.

119 transferurilor externe prin intermediul institutiil or financiare, este important ca tarile
sa detina mecanisme de detectare a acestor transfer uri pentru a se preveni utilizarea
curierilor si institutiilor financiare in cazuri de spalare de bani si finantarea
terorismului. Autoritatile trebuie sa stabileasca l imite minime de raportare, iar
miscarile neobisnuite sau suspecte de fonduri si al te instrumente negociabile intre tari
sau institutii financiare din jurisdictii diferite, cat si sursa fondurilor, dar si beneficiarii
acestora trebuie raportate autoritatilor vamale si altor autoritati competente.

3.4. Rolul sistemul bancar in prevenirea si combate rea spalarii banilor si a
finantarii terorismului

In ultimii ani industria bancara, institutiile fina nciare si industria serviciilor
financiare au realizat semnificative progrese in de tectarea si prevenirea spalarii
banilor si finantarii terorismului. Cu toate aceste a, continua sa fie vulnerabile, sa fie
folosite de infractori pentru spalarea castigurilor obtinute ilegal sau a fondurilor
destinate activitatilor teroriste. Metodele de spal are a banilor au devenit din ce in ce
mai sofisticate dupa 1989, datorita expansiunii pro duselor si serviciilor oferite, a
relatiilor financiare mai complexe, a avansului teh ologiilor si a vitezei de circulatie a
banilor in economia mondiala.
Finantarea terorismului, care este doar un aspect a l spalarii banilor, a
devenit o ingrijorare majora dupa atacurile teroris te din 2001 din SUA. Oficiul de
Control al Banilor (din SUA) a cerut institutiilor financiare sa dezvolte si sa
implementeze un program eficient de prevenire a spa larii banilor care sa combata
finantarea terorismului. Acesta trebuia sa includa cercetarile asupra listelor furnizate
de autoritatile SUA cu persoanele incriminate sau b anuite de activitati teroriste.
Patriot Act contine prevederi pentru combaterea ter orismului international si blocarea
accesului teroristilor la sistemul financiar americ an. Unele organizatii internationale
au emis, de asemenea masuri de prevenire si combate re a spalarii banilor si finantarii
terorismului.
Un astfel de program trebuie sa includa controlul
asupra deschiderii de conturi, monitorizarea si rap ortarea
tranzactiilor suspecte. Identificarea posibilelor f inantari a
activitatilor teroriste poate fi mai greu de descop erit atata Un program efectiv de
combatere a spalarii
banilor minimizeaza
expunerea la riscurile
de tranzactii, de
conformitate si
reputational.

120 timp cat tranzactiile pot avea surse licite si impl ica sume relativ mici de bani.
USA Patriot Act a evoluat ca un raspuns al guvernului SUA impotriv a
terorismului. Actul contine prevederi stricte in vederea prevenirii, detectarii si
incriminarii terorismului si spalarii banilor . Semnat la 26 octombrie 2001, actul
stabileste noi reguli si responsabilitati pentru sistemul bancar, alte institutii financiare
si institutii nefinanciare:
– atribuie Secretariatului Trezoreriei autoritatea impunerii de masuri speciale jurisdictiilor,
institutiilor sau tranzactiilor privind combaterea spalarii banilor.
– cere institutiilor financiare sa dezvolte standar dele “due diligence” cand opereaza cu banci
private externe si conturi de corespondent.
– interzice deschiderea de conturi de corespondent cu bancile “shell”.
– extinde posibilitatile sectoarelor public si priv at de a disemina informatiile referitoare la
spalarea banilor si finantarea terorismului
– faciliteaza accesul la inregistrari si cere banci lor sa raspunda cererilor de informatii in
termenul de 120 de ore
– stabileste standardele minime de identificare a c lientilor la deschiderea conturilor si solicita
verificarea listelor furnizate de guvern cu suspect ii de terorism
– extinde cerintele programului de prevenire si com batere a spalarii banilor asupra tuturor
institutiilor financiare
– creste pedepsele civile si penale pentru spalarea banilor

3.4.1. Obligatiile sistemului bancar

Aceste obligatii includ programele efective de conf ormitate si masurile de due
diligence, precum si conformitatea cu reglementaril e emise de autoritati in legatura cu
sistemul de monitorizare si raportare a tranzactiil or suspecte si a programelor privind
riscul de spalare a banilor.

/head2right Stabilirea programelor de conformitate cu reglement arile autoritatilor

Bancile trebuie sa detina programe de conformitate adecvate activitatilor lor.
Autoritatile de supraveghere trebuie sa dezvolte, a dministreze si sa mentina programe
care sa asigure si sa monitorizeze conformitatea cu reglementarile in vigoare, inclusiv
cerintele privind mentinerea inregistrarilor si cer intele de raportare. Un program de

121 conformitate trebuie sa fie sub forma scrisa, aprob at de conducerea bancii si evidentiat
distinct in minuta Consiliului de Administratie. Pr ogramul trebuie sa contina:
• un sistem adecvat de control intern pentru asigurar ea conformitatii cu
reglementarile emise de Banca Nationala si de Guver n;
• monitorizarea si coordonarea zilnica de catre o per soana desemnata;
• pregatirea adecvata a personalului;
• testari independente, a sistemului de conformitate (de catre auditori sau
o terta parte)

/head2right Stabilirea masurilor efective de cunoastere a clien telei si programe de
monitorizare

Programul de cunoastere a clientelei reprezinta cea mai eficienta arma a
bancilor impotriva utilizarii acestora in scopul sp alarii banilor si a finantarii
terorismului. Cunoasterea clientilor, inclusiv a depunatorilor s au a altor utilizatori de
servicii bancare, necesitatea identificarii adecvat e si alertarea la tranzactiile
neobisnuite sau suspecte, pot ajuta la determinarea si detectarea schemele utilizate
pentru spalarea banilor si finantarea terorismului. Masurile de cunoastere a clientelei
sunt fundamentale in realizarea conformitatii la ce rintele legale privind raportarea
tranzactiilor suspecte. Aceste reglementari solicit a bancilor sa raporteze tranzactiile
care nu au o aparenta legala sau care nu se incadre aza in tiparul de afaceri al
clientului. Primul pas, si cel mai eficient, din masurile de “d ue diligence” este acela
de identificare a clientului . Masurile ce trebuie luate la deschiderea conturil or includ:

obtinerea de documente de identificare

obtinerea adresei de resedinta a clientului sau adr esa societatii

verificarea adresei de resedinta a clientului sau a dresa societatii

verificarea sursei fondurilor la deschiderea contur ilor

obtinerea referintelor bancare pentru conturile mar i

122
De asemenea, aditional celor de mai sus, se pot rea liza si alti pasi si anume:
obtinerea de referinte de la terte persoane, servic ii de verificare si utilizarea
internetului. Aditional verificarii legalitatii afa cerilor, bancile trebuie sa verifice sursa
fondurilor si beneficiarul real al conturilor. Exis tenta celor mai multe societati poate fi
verificata prin obtinerea de informatii de la autor itati, referinte bancare sau prin vizite
la societatile in cauza.
De exemplu USA Patriot Act cuprinde cateva aspecte privind masurile de “due
diligence” la deschiderea conturilor:

verificarea identitatii
cuprinde standardele minime pe care institutiile fi nanciare trebuie sa le
urmeze in verificarea identitatii clientilor rezide nti si nerezidenti. Institutiile
financiare trebuie sa consulte listele furnizate de autoritatile USA privind
suspectii de terorism si sa pastreze inregistrarile si informatiile obtinute la
deschiderea conturilor

masuri speciale de cunoastere a clientelei la desch iderea
conturilor de corespondent si private
impun standarde generale si secundare pentru contur ile de corespondent si
standarde minime pentru deschiderea conturilor pers onale pentru nerezidenti

De indata ce banca a stabilit relatii cu un client, aceasta trebuie sa fie in alerta
pentru eventualele tranzactii neobisnuite. Chiar da ca incercarile de spalare a banilor
prin intermediul institutiilor financiare pot prove nii din multe surse diferite, doar
unele produse si servicii, tipuri de entitati si re giuni geografice sunt mai vulnerabile la
spalarea banilor si finantarea terorismului. Astfel standarde ridicate de “due diligence”
trebuie sa existe pentru relatii cu grad ridicat de risc, atata la deschiderea conturilor,
cat si la tranzactiile pe conturi.

123 /head2right Verificarea listelor furnizate de OFAC (Office of F oreign Assets Control),
de Guvernul SUA si alte organizatii internationale

Multe din aceste sanctiuni impuse prin
mandatul Natiunilor Unite si al altor organizatii, au
scopuri multiple si presupun cooperarea intre
diferitele tari. Pe baza rezolutiilor ONU toate
persoanele si entitatile, incluzand bancile autohto ne,
sucursalele straine, agentiile guvernamentale etc,
trebuie sa se conformeze reglementarilor in vigoare .
In general, acestea prevad blocarea conturilor si a
altor active persoanelor, entitatilor si tarilor sp ecificate si interzicerea tranzactiilor
comerciale si financiare cu acestea.
Unele legislatii, ca de exemplu cea din USA, cere c a activele si conturile sa fie
blocate atunci cand acestea sunt localizate in USA, sunt detinute de persoane sau
entitati cu cetatenie americana, sau intra in poses ia si controlul rezidentilor – persoane
fizice sau juridice, din USA.
In general, toate rezolutiile privind sanctiunile O NU impuse anumitor tari,
trebuie sa fie ratificate si implementate de fiecar e tara in parte. Definirea activelor si
proprietatilor este unanim acceptata, si se defines te ca fiind orice valoarea directa,
indirecta, prezenta, viitoare sau posibila (inclusi v toate tipurile de tranzactii bancare).
Bancile trebuie sa stabileasca si sa mentina progra me eficiente de conformitate cu
prevederile legale. Aceste programe trebuie sa incl uda proceduri si politici, in forma
scrisa, de verificare a tranzactiilor in vederea id entificarii unor posibile incalcari ale
prevederilor legale, persoana responabila pentru ve rificarea zilnica a procedurilor de
conformitate, stabilirea si mentinerea unor legatur i continue intre departamentele
bancii, pregatirea personalului si un audit anual a supra conformitatii.
Programul de conformitate trebuie sa includa proced uri de mentinerea unei
liste privind blocarea activelor unor persoane, ent itati si tari si diseminarea acestor
informatii catre bancile domestice si sucursalele a cestora din terte tari.
Toate conturile noi sau deja deschise, inclusiv dep ozite, credite, garantii,
transferurile externe, acreditivele si tranzactiile non-client, trebuie verificate cu listele
existente. Bancile trebuie sa revada informatiile s i inregistrarile pentru conturile si Sanctiunile economice si
comerciale aplicate unor
tari, organizatii care
sponsorizeaza terorismul
si traficantii de droguri,
se bazeaza atat pe
documentele
internationale, cat si pe
masurile de securitate
interne si internationale.

124 tranzactiile existente si sa notifice autoritatilor orice “potrivire” in concordanta cu
instructiunile furnizate.

/head2right Stabilirea unor proceduri efective pentru monitoriz area activitatilor si
raportarea tranzactiilor suspecte

Institutiile financiare trebuie sa utilizeze
masuri de cunoastere si verificare a clientelei pen tru
evaluarea corecta a tranzactiilor si a decide care
tranzactii trebuie raportata ca tranzactie suspecta
(raport de tranzactii suspecte).
Bancile trebuie sa transmita raportul de tranzactii suspecte in timpul prescris
de lege, acesta continand tranzactiile suspecte car e pot implica spalarea banilor sau
finantarea terorismului, daca bancile cunosc, suspe cteaza ori au motive sa suspecteze
ca aceste tranzactii:
• implica fonduri din activitati ilegale sau sunt rea lizate pentru a ascunde
fonduri ilicite sau active in scopul incalcarii sau ocolirii prevederilor
legale sau in scopul evitarii raportarii;
• sunt destinate a evita orice prevederi legale ale b ancii sau ale Bancii
Centrale;
• nu au un scop real de afaceri sau legal sau nu se i ncadreaza in tiparul
obisnuit al clientului, si banca recunoaste explica tiile false dupa
verificarea faptelor, inclusiv istoricul si scopul tranzactiilor

Consiliul Director al bancii trebuie sa notifice ac este raportari, iar continutul
raportului trebuie sa ramana confidential, daca nu este solicitat de autoritatile de
aplicare a legii. Institutiile financiare sunt prot ejate prin lege de raspunderea fata de
clienti in cazul raportarii unor posibile violari a legii. In plus, prevederile de protejare
prin lege sunt extinse si asupra autoritatilor de a plicare a legii si a celor de
supraveghere.
In legislatia SUA exista mai mult de 200 infractiun i “predicat” pentru spalarea
banilor acestea cuprinzand fonduri suport pentru ac tivitati teroriste, profituri din
traficul de droguri, structurarea tranzactiilor pen tru evitarea cerintelor de inragistrare Un program efectiv de
conformitate include
controlul si masurile de
identificare si raportare
promta a tranzactiilor
suspecte.

125 si raportare. O banca nu are sarcina de a face inve stigatii pentru determinarea
legalitatii sau nu a fondurilor. Bancile trebuie do ar sa raporteze activitatile suspecte.
Autoritatile de aplicare a legii vor determina care este infractiunea “predicat” asociata
cu fondurile ilegale.

3.4.2. Dezvoltarea programelor privind gestionarea riscului de spalare a banilor

Programele institutiilor financiare bancare si non- bancare, precum si ale altor
tipuri de entitati, privind prevenirea spalarii ban ilor trebuie sa fie structurate astfel
incat sa usureze controlul pe baza riscurilor deter minate de produsele si serviciile
oferite, clienti sau zone geografice.

In continuare, prezentam cateva elemente cu grad ri dicat de risc, precum
servicii, produse, clienti si locatii geografice, c u care entitatile trebuie sa fie atente
atunci cand dezvolta programele de prevenire a spal arii banilor bazate pe risc.

a) Produse si servicii cu grad ridicat de risc

/head2right Transferurile electronice/ Corespondenta bancara in ternationala

Spalatorii de bani au devenit din ce in ce mai inve ntivi in utilizarea
transferurilor externe, in particular datorita util izarii conturilor de corespondent.
Conturile de corespondent sunt conturi bancare desc hise de o banca pentru celelalte
banci pentru facilitarea tranzactiilor intre ele si clientii lor. Desi aceste conturi au fost
dezvoltate si utilizate initial pentru scopuri legi time, conturile de corespondent pot
avea un risc ridicat din activitati ilegale. Subcom itetul de Investigatii din Senatul SUA
a publicat un raport in 2001 intitulat “Coresponden ta Bancara si Spalarea Banilor”.
Raportul face un sumar al unei lungi investigatii a supra conturilor de corespondenta
bancara si utilizarea lor ca mijloc de spalare a ba nilor. Investigarea a dovedit faptul ca
bancile americane, prin conturile de corespondent i nternationale pot deveni canale
pentru introducerea banilor murdari in sistemul fin anciar american.
Bancile trebuie sa exercite masuri de “due diligenc e” in determinarea
riscurilor asociate cu fiecare din conturile lor de corespondent. Factorii care trebuie

126 luati in considerare sunt scopul conturilor, locati a bancii externe; natura bancii;
masurile luate de banca corespondenta pentru preven irea spalarii banilor si modul de
supraveghere si control din tara respectiva. USA Pa triot Act, cere bancilor de
exemplu, sa mentina evidenta inregistrarilor cu ban cile corespondente, sa intensifice
masurile “due diligence” pentru conturile selectate si sa preintampine deschiderea de
conturi cu bancile “shell”.

/head2right Private Banking

“Private Banking” are o multitudine de definitii, da r, in general, este
considerata ca fiind oferirea personala si discreta a unei game largi de servicii
financiare si produse bancare. Aceste operatiuni ofera personalizat toata gama de
servicii. Indivizii, firmele comerciale, de avocatu ra, de investitii, trusturile si alte
entitati pot deschide conturi in sistem “private ba nking”. Masurile de due diligence
pentru relatii bancare privilegiate includ un proce s mai amplu decat cele pentru
clientii obisnuiti vizand confirmarea de referinte sau verificarea istoricului. Este
necesar sa se inteleaga sursele de venit, nevoile s i asteptarile tranzactiilor. Relatiile de
privat banking pot fi complexe, iar sistemul de mon itorizare si raportare a activitatilor
suspecte trebuie sa fie capabil de a evalua rezonab il activitatea totala a clientilor.
Personalitatile publice – oficialii straini sunt ad esea clientii “privat banking”.
In USA, in ianuarie 2001 a fost emis un ghid pentru tranzactiile care implica oficiali
straini corupti, ghid realizat de Departamentul Tre zoreriei statului, Oficiul Controlului
Banilor, Oficiul de Supraveghere, Departamentul de Stat etc. Ghidul contine sugestii
de proceduri pentru deschiderea conturilor si monit orizarea persoanelor care sunt
recunoscute ca figuri politice straine, familiile l or si apropiatii. De asemenea, contine
o lista de activitati ce pot fi suspecte si care po t implica astfel de persoane. In plus,
USA Patriot Act cere masuri de cunoastere a cliente lei si de cercetare pentru conturile
de privat banking solicitate sau mentinute de perso anele publice straine, familiile lor
si apropiatii. Institutiile financiare vor aplica a ceste prevederi pentru conturile si
activitatile de privat banking.

127 /head2right Electronic Banking

Aceasta oferta de produse cunoaste pasi
rapizi de dezvoltare. Cu toate ca se extinde variet atea
acestora, serviciile tipice internet banking-ului
include carduri de credit, credite, depozite, trans feruri
externe si plata facturilor. “Electronic banking” e ste
vulnerabil la spalarea banilor si finantarea terori smului datorita faptului ca utilizatorii
sunt anonimi, precum si a vitezei de transfer si ac cesibilitatii sale geografice.

b) Clienti cu grad ridicat de risc

Cu certitudine unele relatii de afaceri necesita
masuri intensive de “due diligence” la deschiderea
conturilor si in timpul efectuarii tranzactiei. Urm atoarele elemente trebuie luate in
considerare in relatiile cu clientii cu grad ridica t de risc:sistemul de prevenire a
spalarii banilor; posibilitatea de a utilizati de s palatorii de bani; riscul pe care-l au;
abilitatea bancii de a controla acest risc. Entitat ile care in mod traditional au fost
identificate cu grad ridicat de risc , sunt:
• Institutiile financiare non-bancare (NBFI’s) care i nclud brokeri,
dealeri, case de schimb valutar, emitenti sau inter mediari de cecuri de
calatorie, cazinouri, societati de transfer rapid d e bani;
• Organizatii non-guvernamentale (ex: organizatiile c aritabile)
• Corporatiile off-shore, corporatii cu actiunii la p urtator (bearer share
corporations), si banci localizate in paradisuri fi scale sau in tari si
teritorii necooperante;
• Afaceri cash: magazine, parcari, restaurante

c) Regiuni geografice cu grad ridicat de risc

Bancile trebuie sa inteleaga si sa evalueze
riscul specific asociat cu tranzactiile efectuate, la
deschiderea conturilor pentru clientii din, sau Electronic banking este un
termen utilizat pentru
definirea furnizarii de
informatii, produse sau
servicii prin intermediul
mijloacelor electronice
(linii telefonice, PC, ATM
si case automate de
clearing).
Identificarea regiunilor
geografice cu risc ridicat
este esentiala pentru
programul de
conformitate si de
prevenire a spalarii
banilor. Bancile trebuie sa
gestioneze evaluarea
riscului si sa asigure un
control adecvat gradului
de risc al clientului.

128 facilitand tranzactii pentru, locatii cu grad ridic at de risc. Informatiile privind tarile si
teritoriile cu grad ridicat de risc sunt accesibile din multe surse: jurisdictiile
identificate de organizatiile interguvernamentale ( FATF) ca fiin necooperante in
materie de prevenire a spalarii banilor; tari/juris dictii identificate de Departamentul de
Stat al SUA in rapoartele anuale; teritorii identif icate de OFAC; alte jurisdictii
identificate de banci.
Identificarea clientilor si tranzactiilor din terit orii cu grad ridicat de risc este
esentiala in controlul riscului de spalare a banilo r si finantarea terorismului. Prin
obtinerea de astfel de informatii, bancile pot dezv olta sau modifica politicile,
procedurile si pot determina riscurile asociate cu aceste locatii.

3.4.3. Ce trebuie sa urmareasca bancile!

In continuare prezentam cateva din activitatile suspecte sau “steguletele rosii”
atat pentru spalarea banilor, cat si pentru finanta rea terorismului, altele decat cele
prezentate in Cap.3, para 3.3.1. Acestea nu sunt at otcuprinzatoare, dar vin in ajutorul
bancilor pentru recunoasterea posibilelor scheme de spalare a banilor si de finantare a
terorismului. Bancile trebuie sa se axeze pe raport area tranzactiilor suspecte si nu sa
determine care tranzactii au legatura cu spalarea b anilor si finantarea terorismului.
Cazurile sunt menite a atrage atentia, dar simplul fapt ca tranzactiile intalnite
sunt in lista nu inseamna ca, obligatoriu, sunt act ivitati suspecte. Apropierea ajuta la
determinarea tranzactiilor sau activitatilor care r eflecta suspiciuni mai mult decat
activitatile obisnuite si atunci trebuie raportate ca tranzactii suspecte.

a) “Steguletul rosu” pentru spalarea banilor

Clientii care furnizeaza informatii insuficiente sa u suspecte
– un client care foloseste documente de identificar e neobisnuite sau suspecte care nu pot fi
verificate imediat
– cand la deschiderea unui nou cont, este dificil s a se cunoasca informatii complete asupra
afacerii in sine, a rulajului prin conturi, asupra relatiilor bancare prioritare, a numelor
conducatorilor sau informatii despre locatia afacer ii
– linia telefonica personala sau de la sediul socie tatii clientului este deconectata

129 – trecutul bancar al clientului difera fata de ceea ce se poate astepta bazandu-se pe
activitatea entitatii
– un client face tranzactii frecvente sau de mare v aloare si nu detine inregistrari trecute sau
prezente asupra veniturilor.
Eforturi de evitare a cerintelor de raportare sau d e mentinere a inregistrarilor
– un client sau grup de clienti incearca sa conving a angajatii bancii sa nu raporteze sau sa
pastreze inregistrarile despre tranzactie
– un client refuza a furniza informatii cand cumpar a instrumente negociabile pentru
inregistrarea sumei
– clientul roaga sa fie exceptat de la raportare sa u pastrare a inregistrarilor
– clientul utilizeaza ATM bancii pentru a depune su me de bani sub nivelul stabilit.
Operatiuni de creditare. Documentatia de credit si garantii
– clienti care ramburseaza imprumuturile neasteptat de repede cu fonduri din surse
necunoscute
– scopul declarat de client pentru imprumut nu este justificat si propune o garantie in
numerar sau o mentioneaza in momentul precizarii sc opului imprumutului.
– clienti (persoane juridice) care solicita credite , desi din analiza documentelor economico-
financiare nu rezulta necesitatea unui credit.
– utilizarea sumelor unui imprumut intr-o maniera c are este contradictorie cu scopul
specificat la acordarea imprumutului.
– clienti care schimba destinatia imprumutului.
– sumele imprumutului sunt transferate sau transmis e, in mod neasteptat, la o banca dintr-un
centru offshore sau unei terte parti.
– cereri de imprumut insotite de garantii de la ter te parti sau de la o banca, daca originea
garantiei nu este cunoscuta sau daca garantia nu es te in conformitate cu statutul clientului.
– prezentarea de garantii de catre terte parti necu noscute bancii, care nu au o relatie stransa
cu clienti si care nu au un motiv plauzibil pentru a prezenta o astfel de garantie.
– solicitarea de imprumut insotita de o garantie co nstand intr-un certificat de depozit emis de
catre o banca straina.
– clientul cumpara certificate de depozit, pe care le plaseaza drept garantie bancara la
imprumut.
– solicitari de acordare de imprumuturi companiilor offshore sau de imprumuturi garantate
de obligatiile bancilor offshore.
– tranzactii implicand o banca offshore “scoica” al carei nume poate fi similar cu cel al unei

130 persoane juridice cu renume.
– incasari de plati sub denumirea „facilitati de cr edit” sau „imprumut” sau „avans”, in
special, cand platile vin din afara tarii, creditor ul indicat fiind o companie casuta-postala sau
o persoana fizica sau o intreprindere care nu are n ici o relatie de afaceri cu clientul.
– plati efectuate cu cecuri emise de terte parti sa u cu cecuri care au multiple semnaturi.
– cereri de imprumut facute de noi clienti, prin in termediarii de profesie (avocati, consultanti
financiari, companii de intermediere).
– promisiunea unor depozite de sume mari de valuta in numerar in vederea acordarii unui
tratament favorabil solicitarilor de imprumut.
– trageri din linii de credit in valuta utilizate p rin conversii in rol, pentru plati curente in lant,
de aceeasi valoare, catre diverse societati comerci ale, ultima dintre acestea efectuand plati
externe in avans, prin conversie din rol in valuta.
rambursarea creditului acordat unei societati de o alta societate (cu atat mai mult daca este o
societate off −shore).
– solicitantul sau beneficiarul (tragatorul) indica ti sunt companii casuta-postala necunoscute.
– numele beneficiarului garantiei nu este mentionat .
– scrisori de credit, documentatie de credit sau ga rantii privind furnizarea de bunuri (in
special, materii prime) catre tari care in mod obis nuit nu au astfel de solicitari sau din tari
care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfe l de produse.
– indicatia faptului ca garantia este divizibila, i ncluzand adesea un addendum: transferabil si
divizibil fara plata unui onorariu la transfer.
– utilizarea termenului de “prime bank guarantee” s au “pbg”.
“maturity plus one day”
“maturity 10 years plus one day”
“fixed interest rate and market level/or better”
“good, clean, clear and free funds”
“closing off funding”
“prime bank notes”
“prime world bank guarantee”
“top hundred bank promissory notes”
“confirmation with fall-back responsibility”
“no circumvention”, “no disclosure”
“professional privacy and client confidentiality”
“full legal corporate authority” – clientul furnizeaza o documentatie
neobisnuita si incompleta, sau
foloseste nume asemanatoare cu cele
ale unor binecunoscute institutii
legitime, si/sau utilizeaza un limbaj
ambiguu sau termeni pseudo-experti,
expresii si conditii, cum ar fi:
“window time”

131 Tranzactii legate de investitii
– achizitionarea de valori mobiliare care sa fie pa strate in siguranta de catre banci, atunci
cand acest lucru nu este in concordanta cu activita tea clientului.
– solicitari din partea clientilor de a beneficia d e administrarea investitiilor (fie in valuta, fie
in hartii de valoare) atunci cand sursa fondurilor este neclara sau nu este in concordanta cu
activitatea economica a clientului.
– cumpararea (tranzactionarea) sau vinderea de titl uri de valoare pentru numerar sau in
scopul procurarii de alte titluri de valoare cand t ranzactia nu este efectuata prin intermediul
contului curent al clientului.
– vanzarea neobisnuita a unor titluri de valoare ma re in schimbul numerarului, care ulterior
este retras.
– achizitionarea de valori mobiliare prin banca, at unci cand aceasta achizitie nu este in
conformitate cu activitatea obisnuita a clientului.
– utilizarea numerarului pentru achizitionarea/vanz area de valori mobiliare in locul
decontarilor fara numerar (viramente), mai ales can d se vehiculeaza sume importante.
– solicitarea unui client pentru emiterea de catre banca a unui certificat de garantie pentru
titluri a caror autenticitate nu poate fi verificat a.
Spalarea banilor prin intermediul operatiunilor ext erne
– folosirea de linii de credit si alte metode de fi nantare pentru efectuarea transferurilor
externe cand tranzactia nu justifica activitatea ob isnuita a clientului.
– constituirea de solduri mari, nepotrivite cu acti vitatea economica realizata de client, urmata
de transferuri ulterioare catre conturi din straina tate.
– tranzactii care nu sunt justificate de activitate a clientului cu filialele institutiilor financiare
localizate in tari cunoscute pentru traficul de dro guri sau de centre offshore.
– tranzactii semnificative efectuate de clienti rec omandati de o institutie financiara din tari
asociate cu productia, prelucrarea sau comercializa rea de droguri.
– efectuarea de transferuri externe din disponibili tatile valutare proprii de catre rezidenti a
caror activitate normala nu justifica natura declar ata a operatiunii valutare.
– transferuri externe regulate si importante efectu ate de persoane fizice in cazul in care
formularul dpve a fost completat pe principiul bona fides.
– neindeplinirea de catre un client a obligatiei de transfer sau repatriere in valuta
convertibila si/sau moneda nationala a tuturor sume lor obtinute din operatiuni cu
strainatatea.
– operatiuni valutare semnificative efectuate de cl ienti rezidenti (inexistenta caracterului
incidental).

132 – efectuarea de plati externe in avans pentru impor turi pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a
executat operatiunea, nu s-a prestat serviciul in t ermenul contractual prevazut, neurmate de
restituirea avansului platit, repatrierea sumelor, respectiv justificarea platilor in avans.
– inchiderea unor DVI-uri (declaratie de incasare v alutara) cu sume in numerar, platite de
diverse persoane, in locul inchiderii acestora prin transferuri bancare.
– transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plati beneficiarului in numerar.
– plati externe efectuate catre alti beneficiari de cat cei mentionati in declaratiile vamale de
import si in facturile externe (plati redirectionat e).
– transferuri externe care sunt efectuate in mod re petat catre terte persoane, nu catre
partenerul extern al clientului.
– transferuri externe reprezentand plata marfuri de import catre alte firme sau persoane si nu
catre furnizorul marfii.
– transferuri externe avand ca justificare cumparar ea de actiuni la firme inregistrate in
paradisuri fiscale.
Activitate neconstanta a afacerii clientului
– tiparul tranzactiilor arata o schimbare brusca fa ta de activitatile normale
– sume mari de bani cash utilizati, cecuri, ordine de plata sau transferuri in/din conturi care
nu justifica activitatile economice ale clientului
– afacerile de retail inragistreaza modele diferite de depuneri de numerar fata de afaceri
similare din aceeasi locatie
– transferuri de fonduri neobisnuite intre conturi corelate sau conturi care implica aceleasi
gen de activitati principale
– detinatorul de afaceri prin care incaseaza atat c ash cat si cecuri nu se intereseaza de
incasarea cecurilor, acesta indicand posibilitatea existentei unei alte surse de cash.
Alte activitati suspecte
– frecvente schimbari de bancnote de valoare mica i n bancnote de valoare mare
– frecvente depuneri de bani amestecati si legati c u banda speciala care sunt nearanjati si
care nu au aceeasi greutate cand sunt numarati
– ordine de depunere primite pe e-mail care sunt se cventiale sau sunt inscriptionate cu
simboluri sau stampile neobisnuite
Schimbari in tranzactiile banca-banca
– cresterea rapida a sumelor si frecventelor depune rilor cash fara o crestere corespunzatoare
a depunerilor non-cash
– imposibilitatea de a determina beneficiarul cores pondent al tranzactiilor
– semnificative miscari de bani care pot ascunde lo catia bancii finale

133 – schimbari semnificative a modalitatilor de remite re a banilor intre banci
Angajatii bancii
– o viata luxoasa care nu poate fi suportata din sa lariul de angajat
– refuzul de a conforma procedurilor de control
– refuzul de a-si lua concediu.

b) “Steguletul rosu” la finantarea terorismului

Identificarea tranzactiilor suspecte care pot indic a finantarea terorismului este
o provocare relativ noua si destul de dificila. In mod traditional, programele de
prevenire si combatere a spalarii banilor se concen treaza asupra tranzactiilor cu sume
mari de bani sau alte active, atat pe plan local, c at si international. Finantarea
terorismului poate implica sume mici de bani, care intra intr-o tara, iar fondurile pot
deseori fi folosite in activitatile de retail. Risc ul finantarii terorismului poate fi ridicat
in institutiile financiare domestice si straine (su cursale, agentii) datorita naturii
internationale a tranzactiilor si afacerilor. Banci le sunt nevoite a utiliza listele cu
suspectii de terorism furnizate de organizatiile in trnationale sau locale, in vederea
dezvoltarii programelor de identificare a riscurilo r. De asemenea, exista o serie de
publicatii care pot ajuta bancile in identificarea tranzactiilor suspecte de finantare a
terorismului, cum ar fi rapoartele de tipologii emi se de FATF, buletinele emise de
FinCen si strategiile de prevenire si combatere a f inantarii terorismului emise de
autoritatile competente din fiecare tara.
Rapoartele FATF prezinta metode similare de spalare a fondurilor de catre
organizatiile teroriste si crima organizata, chiar daca motivele sunt diferite. De
asemenea, rapoartele semnaleaza cresterea activitat ilor infractionale in vederea
obtinerii de fonduri. Cu exceptia a trei tipuri de activitati, exista mici diferente intre
sursele de obtinere a fondurilor pe care le utilize aza teroristii si crima organizata.
Aceste trei tipuri de activitati sunt:

sponsorizarea directa de catre unele state;

contributii si donatii;

vanzarea de publicatii (legale sau ilegale).

134
Activitatile care indica “steguletul rosu” pentru finantarea terorismului pot
include:
fonduri generate de oamenii de afaceri din tarile a sociate cu
finantarea terorismului;

tranzactiile unor organizatii de caritate;

schimburi valutare pentru cumpararea/vanzarea de mo neda straina
a diferite tari asociate terorismului;

tranzactii in conturi, efectuate de cetateni ai tar ilor asociate
activitatilor teroriste fara a avea o relevanta eco nomica.

Astfel, in anul 2002, Subcomitetul pentru Investiga tii a Autoritatii de Servicii
Financiare din SUA, a ascultat depozitia privind fi nantarea terorismului si
implementarea prevederilor din Patriot Act. Depozit ia arata lectiile pe care FBI le-a
invatat, dupa atacurile teroriste din 2001, referit oare la sursele de finantare asociate cu
retelele teroriste. FBI descrie de asemenea, care r eglementari din SUA, privind
combaterea spalarii banilor, furnizeaza mijloacele necesare in detectarea si distrugerea
surselor de finantare. Grupul Financiar Inter-agent ii a alocat numeroase resurse pentru
idntificarea si urmarirea canalelor financiare.

3.4.4. Raportarea tranzactiilor suspecte (RTS). Imp ortanta si necesitate

/head2right Intocmirea rapoartelor de tranzactii suspecte

In multe cazuri, RTS-ul devine instrument
pentru autoritatile de aplicare a legii de a initia sau
suplimenta investigatiile asupra spalarii banilor s au
finantarii terorismului.
Informatiile furnizate in RTS sunt utilizate de
F.I.U.-uri in analiza si stabilirea de indicii cert e privind
spalarea banilor si finantarea terorismului, precum si despre sursa fondurilor. Scopul acestor rapoarte
este de furniza informatii
despre incalcarile
legislatiei, atat cele
cunoscute, cat si cele
suspecte, sau despre
activitatile suspecte
observate de institutiile
financiare si nefinanciare
care sunt subiect al
reglementarilor din
fiecare tara.

135 Informatiile despre tranzactii si sursa fondurilor sunt vitale pentru autoritatile de
aplicare a legii si furnizeaza un feedback valoros pentru institutiile financiare.
Institutiilor financiare li se cere sa furnizeze RT S -uri complete, suficiente si la
timp date. Din pacate, unele institutii intocmesc r aportari care nu sunt complete,
corect intocmite si/sau nu descriu tranzactiile, to ate acestea ducand la ingreunarea
analizei, daca nu la imposibilitatea realizarii ei. Nedescrierea adecvata a tranzactiilor
si a activitatilor suspecte nu este benefica scopul ui pe care-l are un RTS, acesta
devenind nefolositor autoritatilor de aplicare a le gii. De asemenea, absenta unor RTS-
uri suplimentare are un impact negativ asupra abili tatilor autoritatilor in determinarea
infractiunilor care au fost comise sau care urmeaza a fi comise. Oricum, este
imperativ ca institutiile financiare nu doar se int ocmeasca complet si suficient un
raport, ci aceste RTS trebuie sa fie completate in cadrul scopurilor stabilite.
De exemplu, in USA diferitelor institutii financiar e li se cere sa intocmeasca
rapoarte adecvate, in sensul ca fiecarei institutii i se adreseaza o anumita forma de
RTS – specifica si adaptata institutiei. Desi, aces te institutii folosesc forme diferite de
RTS -uri, structura de baza ramane acceasi. In SUA exista un “Ghid de pregatire
pentru un RTS complet si suficient”, care se dorest e a educa pe cei care-l intocmesc,
in scopul organizarii si descrierii detaliilor, ast fel incat sa se maximizeze valoarea
fiecarui RTS, prin:
• utilizarea unei metodologii simple de evaluare si r aportare a informatiilor pe care un
RTS trebuie sa le cuprinda;
• furnizarea unor criterii generale despre cum trebui e completat un RTS astfel incat
detaliile critice sa fie concise si sa aibe o preze ntare logica;
• furnizarea fiecarui sector de activitate de exemple de RTS -uri suficient sau
insuficient completate.

/head2right Colectarea informatiilor pentru intocmirea RTS-uril or

Informatiile generate de RTS joaca un rol important in identificarea
potentialelor activitati ilegale precum spalarea ba nilor si finantarea terorismului, si
ajuta autoritatile de aplicare a legii in detectare a si prevenirea introducerii fondurilor
ilicite in sistemul financiar. Este esential ca inf ormatiile continute in RTS sa fie
complete, acesta cuprinzand orice informatii valabi le din institutia raportoare, obtinute
in procesul de deschidere a conturilor si ca urmare a masurilor de “due diligence”. In

136 general, prin completarea RTS, trebuie sa se identi fice cele 5 elemente esentiale ale
informatiei despre activitatile suspecte cand sunt raportate – cine?, ce?, cand?, unde?
si de ce?.

Una din sectiunile raportului cuprinde
informatii specifice suspectului, inregistrarile tr ebuie
sa fie folosite pentru descrierea
suspectului/suspectilor, incluzand ocupatia, poziti a in cadrul organizatiei si natura
afacerilor. Daca sunt implicati mai multi suspecti, persoane fizice sau juridice, acestia
trebuie identificati fiecare, si descrisa orice rel atie dintre acestia in sectiunea
“observatii”. Daca detalierea informatiilor suspect e nu este posibila (in situatia in care
sunt implicate persoane care nu detin conturi) aces te informatii vor fi detaliate pe cat
posibil. Adresa suspectului este foarte importanta; institutiile trebuie sa introduca nu
numai adresa principala, dar si alte adrese cunoscu te, inclusiv codurile postale si
numerele apartamentelor, acolo unde se cunoaste. Or ice numar de identificare asociat
suspectului, altele decat cele prezentate mai sus, sunt benefice, ca cele de pasaport,
permis de sedere, carnet de sofer, etc.

O lista a instrumentelor si mecanismelor care
pot fi utilizate in activiatile suspecte include, d ar nu se
limiteaza la, transferuri electronice, conturi
corespondente, cecuri de calatorie, cazinouri, comp aniile shell, certificatele de
trezorerie, obligatiuni, actiuni, fonduri mutuale, polite de asigurari, bilete la ordin,
carduri de debit/credit, servicii de schimb valutar .
In plus, diferite metode pot fi angajate pentru ini tierea de negocieri pentru
astfel de fonduri, cum ar fi accesul la internet, t elefon, e-mail, case de valori, curieri,
etc. In concluzie, miscarea fondurilor include, int otdeauna, sursa fondurilor (originea)
si beneficiarul acestor fonduri. In procesul de doc umentare privind miscarea
fondurilor trebuie sa se identifice toate conturile din institutia financiara care sunt
afectate activitatilor suspecte si acolo unde este posibil furnizarea tuturor conturilor
detinute de institutii la alte institutii financiar e, inclusiv cele straine implicate, precum
si serviciile de transfer de bani.

CINE realizeaza
activitatile suspecte?
CE instrumente sau
mecanisme sunt folosite in
tranzactia suspecta?

137 Daca activitatea se intinde pe o perioada de
timp, este necesar a se indica data la care s-a
identificat prima data activitatea suspecta si dura ta in
timp a acesteia. Raportorii vor oferii o descriere a activitatii suspecte si un rulaj al
conturilor prin care aceasta s-a desfasurat. Atata timp cat aceste informatii sunt utile
nu este indicat a se atasa alte tabele sau comentar ii, intrucat acestea pot sa nu fie
incarcate si convertite, intr-o formula adecvata, d e sistemul informatic al F.I.U.
Pentru o mai buna urmarire a miscarii fondurilor tr ebuie sa se indice si datele si
sumele pentru fiecare miscare in parte, in scopul a gregarii informatiilor.

In rapoartele de tranzactii suspecte trebuie sa
se mentioneze numele si adresa institutiei financia re
sau/si a sucursalei unde au fost inregistrate activ itatile
suspecte. De asemenea, trebuie mentionate, daca sun t implicate in activitati, si
jurisdictiile straine, alte institutii financiare, adresele acesteia, numerele de cont.

In raport trebuie sa se descrie obiectul de
activitate al raportorului – institutie depozitara,
cazinouri, brokeri, asigurari, societati de investi tii
imobiliare, de portofoliu, remitenti de bani, de ce curi, etc. Trebuie descris, cat mai
cuprinzator posibil, de ce activitatea sau tranzact ia este neobisnuita pentru client; se
vor lua in considerare produsele si serviciile ofer ite de raportor, natura si activitatile
normale asteptate de la clienti similari.

/head2right Organizarea informatiilor in descrierea din raportu l de tranzactii
suspecte

Cand toate informatiile posibile sunt adunate, anal izate si documentate iar
institutiile financiare decid ca intocmirea unui RA PORT DE TRANZACTII
SUSPECTE este necesar, acestea, trebuie inscrise in partea de descriere a raportului.

CAND se desfasoara
activitatile suspecte?
UNDE au loc activitatile
suspecte?
DE CE se suspecteaza
unele activitati?

138 3.5. Tipologii de spalare a banilor si a finantarii terorismului

Vom descrie in cele ce urmeaza unele cazuri reale s electate din rapoartele
anuale ale diferitelor organizatii. Acestea demonst reaza necesitatea unui program
comprehensiv de masuri privind cunoasterea clientel ei si a unui sistem adecvat de
combatere a spalarii banilor.

• Paravan pentru terte persoane suspectate de legatur i teroriste

Unitatea de investigatii financiare (denumita in li teratura de specialite –
Financial Intelligence Unit – F.I.U.) dintr-o tara D a primit un raport de tranzactii
suspecte (denumit raport de tranzactii suspecte sau RTS) de la o institutie financiara
locala privind un cont detinut de un rezident dintr -o tara vecina. Persoana conducea
unele companii din Europa si a solicitat institutie i financiare, in nume propriu,
acordarea de doua credite. Aceste cereri de credite in valoare de cateva milioane EUR
erau destinate pentru cumpararea unui hotel de lux in tara D. Banca nu a onorat aceste
cereri de credite. Mai mult a intocmit un raport de tranzactii suspecte pe care la trimis
catre F.I.U.-ul din tara D. In urma analizei realiz ata la F.I.U. a rezultat faptul ca aceste
fonduri destinate pentru cumpararea hotelului urmau a fi canalizate prin conturile
companiilor detinute de persoane in cauza. Una din companii urma sa cumpere hotelul
pentru a fi preluat ulterior de o alta persoana din alta tara. Aceasta a doua persoana
reprezenta un grup de companii care opera in sector ul hotelier si de petrecere a
timpului liber, si parea a fi ultimul cumparator al imobilului respectiv. Avand la baza
analizele din cadrul F.I.U., a reiesit faptul ca su biectul raportului de tranzactii
suspecte actiona ca paravan pentru o terta persoana . In final s-a descoperit ca ultima
persoana, ca si familia lui, erau suspectati a avea legaturi cu organizatii teroriste.

• Tranzactii pe conturi personale si includerea pe li stele ONU arata
posibilitatea legaturilor cu activitati teroriste

O persoana fizica rezidenta intr-o tara vecina a de schis un cont curent si unul
de depozite intr-o tara N. Banca care gestiona aces te conturi a observat retrageri
graduale din aceste conturi incepand din aprilie 20 01, si a decis monitorizarea mai

139 atenta a conturilor. Suspiciunile bancii au devenit mult mai serioase atunci cand o
persoana cu un nume similar detinatorului de contur i a aparut pe o lista consolidata a
ONU privind Afganistanul (Rezolutia Consiliului de Securitate ONU nr.1333/2000).
Banca a procedat imediat la raportarea catre F.I.U.
Acesta a procedat imediat la analizarea raportului de tranzactii suspecte si a
tranzactiilor implicate utilizand raspunsurile prim ite de la banca privind miscarile din
conturile implicate. Astfel a rezultat ca aceste co nturi au fost deschise in 1990 si au
fost alimentate in special prin depuneri cash. In m artie 2000 persoana a transferat o
importanta suma de bani din contul de depozit in co ntul curent. Aceste fonduri au fost
utilizate pentru a plati o polita de asigurate si p entru cumpararea de certificate de
depozit. Incepand cu mijlocul lunii aprilie 2001 s -au inregistrat mai multe transferuri
din conturile sale catre persoane si companii din t arile vecine si catre alte regiuni.
In lunile mai si iunie 2001, persoana a rascumparat certificatele de depozit
cumparate si a transferat profitul in conturile uno r companii cu sediul in Asia si alte
companii din tara sa de origine. De asemenea, a ras cumparat cash polita sa de viata
innainte de maturitate si a transferat banii intr-u n cont dintr-o banca din tara sa de
origine. Ultima tranzactie a fost executata in augu st 2001, cu putin timp inainte de
atacurile din 11 septembrie 2001.
In final F.I.U.-ul din tara de origine a persoanei a comunicat informatii
referitoare la tranzactiile suspecte efectuate si c ompaniile implicate in transferuri.
Multe din persoanele suspectate apareau in informat iile de la F.I.U.. Cazul este si
astazi sub investigare.
In general este bine de stiut ca institutiile finan ciare vor fi probabil incapabile
sa detecteze tranzactii financiare ca aceasta. Sing ura data cand institutiile financiare
pot idelimita in mod clar finantarea terorismului d e alte infractiuni in sistemul
financiar este atunci cand se stie ca teroristii sa u organizatiile teroriste deschid
conturi.

• Dealer de diamante cu posibile legaturi in retele t eroriste

F.I.U.-ul din tara B a primit o serie de rapoarte s uspecte de la diferite banci
privind doua persoane si o companie de comert cu di amante. Indivizii si compania in
cauza detineau mai multe conturi la diferite banci. In timp de cateva luni au fost
inregistrate un numar mare de transferuri de fondur i din conturile celor doua persoane

140 fizice. Mai mult, imediat dupa ce au fost deschise cele doua conturi ale persoanelor
fizice, acestea au fost imediat alimentate cu sume provenind din cecuri in USD.
In concordanta cu informatiile primite de F.I.U., u nul din conturile detinute de
companie a fost alimentat cu sume provenind din con turile unor companii active in
sectorul diamantelor. Unul din directorii companiei , cetatean al tarii C, dar rezident in
Africa, detine un alt cont intr-o banca din tara C. Cateva transferuri au fost efectuate
in strainatate utilizandu-se acest cont. Aceste tra nsferuri au fost executate, in special,
in USD. Acestea au fost convertite apoi in moneda l ocala si transferate din nou catre
terte tari si in conturile din tara C a unuia din s uspecti. Informatiile obtinute de F.I.U.
de la politie au relevat existenta unei investigati i care a fost deja initiata in legatura cu
acesti indivizi si cu traficul de diamante din Afri ca. Fonduri importante au fost
transferate de catre compania de diamante catre ace easi persoana rezidenta in alta
regiune. Sursele politiei au relevat faptul ca acea sta persoana si una din cele
suspectate initial (care a incasat cash cecurile) e rau suspecte de cumparare de
diamante de la armatele rebele din Africa si apoi f aceau contrabanda cu ele in tara C
in numele unei organizatii teroriste. Astfel, inves tigatiile realizate de F.I.U. au scos in
evidenta legaturile dintre persoanele raportate de banci si alte persoane si companii
implicate in spalarea banilor pentru organizatii cr iminale.

• Depuneri de fonduri in conturi ale unor organizatii non-profit

F.I.U.-ul din tara L a primit o serie de rapoarte d e tranzactii suspecte din partea
unor banci cu referire la unele conturi detinute de companii de investitii off-shore.
Suspiciunile bancii au venit dupa ce directorul un ei companii a facut cateva depuneri
cash in diferite monede. Conform clientului aceste depuneri urmau sa fie folosite
pentru finantarea unei campanii de publicitate. F.I .U. a cerut la cateva institutii
financiare unele informatii clarificatoare. Din ace ste informatii a rezultat faptul ca unii
directori aveau atat rezidenta in tara L, cat si in alte tari. Acestia au deschis conturi la
banci in tara L in numele unor companii de media si a unor organizatii non-profit
implicate in activitati culturale. Conform analizel or F.I.U., directorii companiilor off-
shore si alti cativa clientii depuneau frecvent sum e de bani in aceste conturi. Aceste
fonduri pareau ca erau folosite pentru proiecte med ia. Analiza a relevat si faptul ca
aceste conturi mai erau alimentate cu sume mici si frecvente de catre terte persoane.

141 Directorii au explicat ca aceste sume proveneau de la membrii, care sustineau
activitatile culturale.
Informatiile obtinute, de la politie, au scos in ev identa faptul ca directorii
companiilor erau cunoscutii ca implicatii in activi tati de spalare a banilor si ca se
derulau investigatii asupra activitatilor acestora. Acestia apareau ca fiind membrii
unui grup terorist, care se finanta din trafic de d roguri si extorsiune. Fondurile erau
colectate de organizatia non-profit de la diferitii suspecti.

• Lipsa unor relatii clare de afaceri scot la suprafa ta conexiuni teroriste

Directorul unei fabrici de ciocolata (CHOCCo) prezi nta directorului de banca,
la care el are conturi, pe doi manageri de companii care pretind ca doresc sa faca
afaceri si sa-si deschida conturi. Cele doua compan ii au fost infiintate in doua tari
diferite la cateva zile distanta una de cealalta. P rima companie (TEXTCo) era
implicata in comertul cu textile, in timp ce cealal ta (REALCo) activa in domeniul
imobiliar, ca intermediar. Cele doua companii aveau directori diferiti si nu aveau
activitati interconectabile.
Directorul de banca deschide conturile pentru cele doua companii, dar dupa
aceea acestea raman inactive. Dupa cativa ani, dire ctorul fabricii de ciocolata, anunta
sosirea unui transfer de credit de la REALCo catre TEXTCo. Acest transfer avea
drept motivatie (de suprafata) un avans pentru mese de fabricat haine. Nu s-a emis
nici o factura. Oricum odata ce banii au sosit in c ont, directorul fabricii de ciocolata a
cerut ca banii sa fie disponibili in cash la o sucu rsala de langa frontiera. Acolo
directorul companiei CHOCCo impreuna cu cel de la T EXCo au retras banii.
Banca a raportat aceste informatii catre F.I.U. Cer cetarile au aratat ca cei doi
indivizi, dupa ce au retras banii au trecut granita . Zona respectiva de granita este una
cunoscuta ca fiind folosita de teroristi pentru une le activitati., iar informatiile furnizate
de serviciile secrete au indicat legaturi intre dir ectorii de la REALCo si TEXTCo si
organizatiile teroriste aflate in acea regiune.

142 • Scandalul rusesc privind spalarea banilor

Acest scandal a devenit public in vara anului 1999, odata cu raportarea sumei
suspecte in valoare de 7 miliarde dolari transferat a din conturile a doua banci din
Rusia, utilizand o banca din SUA, catre mii de cont uri din bancii din toata lumea.
Procedura judiciara subsecventa acestui caz, a dove dit faptul ca in perioada 1995-
1999, doua banci din Rusia au depozitat mai mult de 7 miliarde dolari in conturi de
corespondent intr-o banca din New York. Dupa intrar ea cu succes a acestor fonduri
din Rusia in sistemul bancar american, bancile ruse sti au inceput transferul acestor
fonduri din contul de corespondent de la banca din New York in conturile comerciale
de la banca apartinand a trei companii “shell”. Ace ste trei companii, prin rotiri, au
transferat fondurile in mii de conturi din alte ban ci in toata lumea, utilizand programul
de transferuril electronice al bancii. La nivel agr egat, din februarie 1996 pana in
august 1999, cele trei corporatii au realizat 160.0 00 de transferuri electronice.
In februarie 2000, unii angajatii ai bancii au fost gasiti vinovati de asociere cu
cele trei companii si acuzati de conspiratie privin d spalarea de bani, operarea prin
incalcarea prevederilor privind transferarea banilo r in SUA, si sprijinirea unor bancii
din Rusia de a desfasura activitati ilegale in SUA. Apararea a admis ca schemele de
spalare a banilor au fost destinate, in parte, a aj uta cetateni si oameni de afaceri din
Rusia sa-si transfere fondurile, pentru evitarea le gislatiei rusesti privind controlul
banilor, vama si taxe. Cele trei corporatii au acce ptat sa piarda peste 6 milioane de
dolari in conturile din New York. In august 2000, C urtea Federala a admis ca SUA
detin suficiente dovezi pentru a consisca alte 27 m ilioane dolari din alte 2 conturi de
corespondent de la banci din New York apartinand ba ncilor rusesti.

• Operatiunea “Wire Cutter”

Autoritatea vamala din SUA in cooperare cu Autorita tea de control a
Drogurilor (DEA) si Departamentul Administrativ de Securitate din Columbia, au
arestat, in ianuarie 2002, 37 de cetateni, urmare a 2 ani si jumatate de investigatii sub
acoperire a unor brokeri columbieni si a organizati ei lor. Acestia erau suspecti de
spalare de bani in favoarea unor cartele columbiene a drogurilor. Brokeri au contactat
agentii vamali sub acoperire si i-au indrumat sa ri dice sume de bani din New York,

143 Miami, Chicago, Los Angeles si San Juan, Puerto Ric o, care erau rezultatul traficului
de droguri. Brokeri i-au indrumat sa vireze aceste fonduri pe numele unor societati
columbiene in conturi deschise la institutii financ iare din USA de catre banci
columbiene, dupa care urmau sa fie retrasi in moned a locala. Investigatorii au pus
sechestru pe aproximativ 8 milioane dolari cash, 40 0 kg cocaina, 100 kg marijuana,
6,5 kg heroina, 9 arme de foc si 6 vehicule.

• Organizatia Khalil Kharfan

DEA (Divizia New York) si Oficiul de Investigatii d in Districtul de Sud din
New York au efectuat o investigatie pe termen lung asupra activitatii de spalare de
bani si trafic de droguri al acestei organizatii, c are opera in Columbia, Puerto Rico,
Florida si New York. La un moment dat, investigatia a relevat faptul ca organizatia
spala peste 100 milioane dolari proveniti din trafi cul de droguri. Organizarea era
extrem de sofisticata si utiliza cateva canale de c omunicare pentru expedierea si
transferul fondurilor in toata lumea. Celula columb iana, care avea membrii rezidenti
in Puerto Rico, Florida, New Jersey si New York, pr ecum si afaceri internationale si
conturi in banci din Panama, Israel, Elvetia si Col umbia, isi folosea membrii pentru
deschiderea de conturi in numele unor societati fan toma, permitand astfel ca fondurile
sa fie depuse si apoi transferate. In urma investig atiei au fost confiscate fonduri de un
milion dolari.

• Companii de transfer electronic de fonduri

Doua institutii, una de tranfer de fonduri si ceala lta de depozitare, au intocmit
RAPORT DE TRANZACTII SUSPECTE-uri privind miscarea a aproximativ 7
milioane de dolari, prin ordine de plata (trate), p rin conturile unor companii deschise
la o banca din SUA. Societatea de transfer a raport at numeroase persoane care
emiteau ordine pentru valori ce variau intre 500 si 1000 dolari, in ordine secventiala.
Emiterea s-a realizat in locatii multiple, prima in registrandu-se in nord-estul SUA, iar
cateva au fost raportate in sud-est. Ordinele erau emise de persoane diferite, negociate
prin unele banci din Liban, si mai tarziu curatate prin institutii financiare din USA.
Acestea erau girate de unele societati straine. In unele instante, fondurile creditau

144 conturi ale unor institutii financiare sau institut ii straine. RAPORT DE TRANZACTII
SUSPECTE-uri intocmite de o institutie depozitara r aportau acelasi gen de tranzactii
in nord-vestul USA, andosate de companii straine. B eneficiari diversi au fost
identificati, toti cu nume din Orientul Mijlociu. A cestia primeau sume variind intre
5000 si 11000 dolari. Companiile straine au fost id entificate ca beneficiari secundari
ai sumelor.

• Zone geografice cu risc ridicat

Depunerile sub limita de raportare (CTR – rapoartel e de numerar) a generat
intocmirea de RTS de catre o institutie financiara din Australia. Depozitele erau
realizate zilnic in moneda straina, totalizand apr oximativ 341.421 dolari australieni in
aproximativ 2 luni. In aceeasi perioada societatea a initiat 10 transferuri totalizand 2,7
milioane dolari, catre o banca din Emirate. Cand a fost intrebat, proprieterul a motivat
ca era implicat in afaceri de cumparare/vanzare de valuta in Iran, statele din Golf si
alte state din Orientul Mijlociu, iar afacerea lui nu a generat niciodata mai mult de
10.000 dolari/zi. Rapoartele zilnice asupra tranzac tiilor cash au evidentiat faptul ca in
trei ani depozitele au totalizat 137.470 dolari ame ricani, iar retragerile 29.387 dolari.
Ancheta a evidentiat faptul ca proprietarul si afac erile erau coordonate de cetateni din
tari asociate activitatilor teroriste. O alta insti tutie financiara a intocmit un RAPORT
DE TRANZACTII SUSPECTE despre acceasi persoana, ava nd la baza suma de
80.000 dolari ceea ce era neobisnuit pentru afaceri le lui. De asemenea a depus alte
doua instrumente negociabile la aceeasi institutie in suma de 68.000 $ si 16.387$.

• Evaziune fiscala

In urma analizarii rapoartelor de tranzactii suspe cte Intocmite de o banca
comerciala, s-a concluzionat faptul ca persoana fiz ica A, avand dubla cetatenie
romana si germana, a spalat In decurs de doi ani su ma de 700.000 EUR, bani
proveniti din savarsirea infractiunii de evaziune f iscala.
Desi aparent simpla, schema de spalare a banilor s- a dovedit „eficienta”,
asigurand o buna disimulare a originii ilicite a ba nilor proveniti din evaziune fiscala.

145 Astfel, au fost utilizate doua societati comercial e, denumite In continuare SC 1
si SC 2, una dintre acestea – SC 1 fiind persoana juridica de nationalitate romana,
cealalta – SC 2 fiind o persoana juridica nereziden ta, inregistrata intr-un paradis
fiscal.
Ca mod de operare, actiunea de obtinere si apoi de spalare a banilor a fost
coordonata in totalitate de catre persoana fizica A , asociat in ambele firme si a parcurs
urmatoarele etape: SC 1 – persoana juridica romana a prestat servicii de difuzare a
unor programe de radio si televiziune unor societat i din tara sau din strainatate. Platile
aferente acestor servicii, in cuantum de aproximati v 700.000 EUR au fost facute in
conturi ale SC 1 deschise in tara paradis fiscal. T ranzactiile nu au fost evidentiate in
actele contabile ale societatii; In faza a II-a, SC 1 a fost „imprumutata” in baza unor
contracte de imprumut incheiate intre A si SC 1 sau intre SC2 si SC1.
Contractele astfel incheiate au constituit temeiul in baza caruia banii in valoare
de 700.000 EUR au fost redirectionati, fragmentat, catre SC1, insa nu ca venituri – asa
cum ar fi fost firesc ci ca „datorii” catre persoan a fizica A si SC 2. Aceste operatiuni
au condus la fraudarea bugetului de stat deoarece S C 1 nu a inregistrat venituri si nu a
platit impozite si taxe si, in acelasi timp, s-au c reat premisele pentru ca persoana fizica
A sa fie indrituita sa primeasca sume importante.
In ultima etapa a circuitului financiar banii au f ost „restituiti” conform
contractelor de imprumut persoanei fizice A si SC 2 , fiind transferati in conturi ale
acestora din paradisul fiscal sau au fost retrasi n umerar cu justificarea „plata conform
contract imprumut”.
Principalele elemente de suspiciune semnalate de b anca raportoare in
rapoartele de tranzactii suspecte s-au fundamentat pe urmatoarele elemente: adresa
din tara paradis fiscal a persoanei fizice A de la care s-au trimis banii era o casuta
postala; in contractele de imprumut s-a „omis”, tre candu-se peste solicitarea expresa a
bancii, precizarea termenelor de executare a clauze lor contractuale; cetatenia straina a
persoanei fizice A nu a putut fi confirmata la banc a deoarece actele de identitate au
fost prezentate in copii ilizibile.

146 • Bancruta frauduloasa

Actionarii societatii X sunt persoanele fizice A, B , C si D (omul de paie fiind
persoana fizica B) si Societatea A1 (detinuta de ca tre persoana fizica A). Compania X
a obtinut un credit de la o banca comerciala pentru finantare de investitii in valoare de
40 miliarde lei. Dupa doua zile, societatea X a inc heiat un contract de mandat fara
reprezentare cu societatea A2, prin care a fost imp urternicita sa investeasca pe piata
de capital. Actionarii societatii A2 erau persoanel e fizice A, societatea X si societatea
A3 (detinuta de asemenea de persoana fizica A). In baza contractului de mandat,
societatea X a transferat 30 miliarde lei in contur ile bancare ale societatii A2. Banii
fusesera obtinuti din creditul bancar pentru finant area investitiilor. De asemenea, o
alta suma de 15 miliarde lei a fost transferata in contul bancar al societatii A3,
reprezentand valoarea actiunilor detinute de societ atea A3 la societatea A2.
Cele doua societati, A2 si A3, cu ajutorula a doua societati de investitii au
cumparat actiunile persoanelor fizice B, C si D det inute la societatea X. Tranzactia a
fost realizata prin 6 tranzactii, la un pret mult s uperior celui practicat pe piata. Suma
totala de 45 miliarde lei a fost utilizata pentru c umpararea de actiuni detinute de catre
persoanele fizice B, C si D la societatea X.
Ulterior, persoanele fizice C si D, au obtinut info rmatii conducand la
achizitionarea actiunilor societatii X la pretul pi etei de capital si la vanzarea acestora
in 6 tranzactii suspecte, la un pret de 4 ori mai m are. S-a obtinut un profit de
aproximativ 13 miliarde lei.
De asemenea, la o zi de la achizitionarea actiunilo r companiei X, societatile
A2 si A3 au vandut la pretul pietei o parte din act iunile detinute, in favoarea persoanei
fizice A.
Astfel utilizand banii societatii X pe care o admin istra, persoana fizica A a
reusit sa cumpere actiunile celorlalti actionari pr incipali (B, C si D), devenind
actionarul majoritar al societatii X.

147 • Cabinet de avocatura

FIU-ul a fost sesizat cu privire la un circuit susp ect ce s-a derulat, in cursul
unei zile bancare, prin trei conturi aflate sub con trolul unei singure persoane, care era
imputernicita sa efectueze operatiuni pe acestea.
Cetateanul A (avocat) a efectuat de 14 ori, in acee asi zi, transferul sumei de
1.000 EUR, astfel: din contul personal in contul ca binetului sau de avocatura, cu
explicatia „imprumut”, din contul cabinetului in co ntul societatii X SRL, in care este
asociat unic, cu justificarea „contravaloare factur i”, si din contul societatii X in contul
personal, cu explicatia „imprumut, conform contract ” .
In urma analizei s-a stabilit ca, avocatul A dorea sa obtina un credit bancar dar
nu indeplinea conditiile necesare, din punct de ved ere al veniturilor pe care le
realizeaza.
Ruland de 14 ori suma de 1.000 EUR, s-a creat apare nta desfasurarii unei
activitati economice profitabile pentru cabinetul i ndividual de avocatura al persoanei
fizice A, fiind indeplinite astfel conditiile de el igibilitate pentru obtinerea creditului.
Suma de 1.000 EUR, care a fost rulata de avocatul A prin cele trei conturi, a
fost imprumutata, pentru o zi, de la o persoana fiz ica care administreaza firma Y,
„evazionista”.
Facturile invocate pentru justificarea transferuri lor efectuate din contul
cabinetului de avocatura in contul societatii X SRL sunt fictive, reprezentand
contravaloarea unor servicii care nu au fost presta te.
Cabinetul de avocatura nu a platit efectiv contrav aloarea facturilor fictive, dar
a declarat organelor financiar fiscale cheltuieli a ferente acestora, obtinand in mod
nejustificat deducere fiscala.
Apreciem ca a fost supusa procesului de reciclare suma reprezentand
impozitul suplimentar de plata datorat de cabinetul de avocatura bugetului de stat.

148 • Paradisuri fiscale

Printr-un raport de tranzactii suspecte, FIU austri ac a fost sesizat cu privire la
un transfer efectuat de o societate comerciala rezi denta A, in favoarea unei societati
din Cipru, in valoare de 5 mil. USD. Transferul a a vut la baza un contract de
consultanta incheiat intre cele doua societati.
La momentul acela, analiza a fost intrerupta intruc at FIU nu a primit informatii
suficiente referitoare la provenienta banilor sau l a beneficiarul acestora.
Dupa o perioada de timp, s-a primit un nou raport d e tranzactii suspecte, prin
care s-a semnalat faptul ca o fundatie din Liechten stein a incasat de la o societate din
aceeasi tara, intr-un cont bancar deschis in Austri a, suma de 5 mil. USD, cu titlu
donatie.
Intrucat suma a fost identica cu cea mentionata in primul raport, a aparut
suspiciunea ca ar putea fi vorba de aceeasi bani, m otiv pentru care s-a facut legatura
intre cele doua rapoarte. Aceasta idee a fost intar ita in momentul in care FIU a primit,
de la institutiile straine similare, informatia ca suma de 5 mil. USD a fost incasata de
fundatia din Liechtenstein, in urma unui transfer efectuat din Cipru.
In ziua in care a fost alimentat contul fundatiei, s-a efectuat si transferul
intregii sume, astfel:
• 1 mil. USD, in contul unei societati comerciale aus triece B, ca „majorare
capital social”
• cate 2 mil. USD in conturile a doua persoane fizic e rezidenta, cu specificatia
„donatie”. Cele doua persoane au achizitionat titlu ri de stat cu toti banii pe care i-au
incasat.
• elementele cheie care au certificat faptul ca cele 5 mil. USD „exportate” din
Austria in Cipru, au fost reintroduse in tara din L iechtestein, au fost:
• societatea comerciala austriaca A este actionar maj oritar la societatea
comerciala austriaca B;
• cele doua persoane fizice (beneficiarii a cate 2 mi l. USD), au calitatile de
asociat, respectiv avocat, la societatea comerciala austriaca A;
• unul din cetatenii implicati este mandatarul pentru Austria al fundatiei din
Liechtenstein.

149 Prin utilizarea unor documente si motivatii fictive in fata organelor bancare, se
pot transfera, cu usurinta, fonduri substantiale ob tinute din infractiuni, in strainatate.
Societatile inmatriculate in paradisuri fiscale, se dovedesc a fi un mijloc eficient la
indemana infractorilor, pentru spalarea banilor obt inuti din activitati ilicite.

• Trafic de stupefiante

Cetateanul roman X domiciliat in Columbia, a achizi tionat in doua transe (la
interval de cateva luni) un teren de la societatea comerciala 2, cu suma totala de
300.000 EUR. Cumparatorul nu a achitat pretul teren ului la datele prevazute in
contractul de vanzare-cumparare.
Ulterior, cetateanul X a revandut terenul cu suma d e 3.000.000 EUR ( de zece
ori pretul de achizitie) unei societati imobiliare 1, ai carei asociati sunt doua companii
cu sediul in Germania. Despre aceste societati au e xistat informatii ca au bonitate
indoielnica.
Dupa incasarea banilor de la cumparatorul final, ce tateanul X a platit
contravaloarea terenului si societatii comerciale 1 , de la care il achizitionase initial.
Astfel, cetateanul X a realizat un profit de 2.700 .000 EUR fara nici un risc si fara sa
fi investit nici un ban.
Cetateanul X are legaturi stranse cu unul dintre ca rtelurile drogurilor din
Columbia.
Cetateanul roman Y, care are calitatea de administr ator la societatea 2
(vanzatoarea terenului) are certe legaturi cu ceta teanul X (care l-a imprumutat cu o
suma mare de bani cu doi ani in urma) si a fost imp licat in traficul de droguri pe ruta
Columbia-Germania-Romania. Astfel se explica de ce societatea comerciala 2 a
acceptat neplata transelor reprezentand contravaloa rea terenului vandut lui X. Mai
mult chiar, societatea 2, a continuat sa ii vanda c etateanului X o alta parcela de teren,
in continuarea celei dintai, cu toate ca nu a incas at nici un leu pentru aceasta.
Banii cu care s-a achitat terenul de catre societat ea 1 cetateanului X, provin din
Germania si fac parte dintr-un contract de imprumut in valoare de 8.000.000 EUR,
acordat de catre una dintre societatile germane car e au calitatea de asociat la
societatea 2.
In aceste conditii: bonitate indoielnica a societat ii care a imprumutat societatea
comerciala 1 cu 8.000.000 EUR, pretul exagerat de m are cu care a fost vandut terenul

150 de catre cetateanul X catre societatea 2, precum si legaturile cu mafia cocainei, se
poate trage concluzia ca banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relatia
Columbia-Germania-Romania si ca ei se intorc, spala ti, la vanzatorii de stupefiante,
ca rezultand dintr-o speculatie imobiliara.
Concluzii :
Vanzarea-cumpararea terenului a fost doar un pretex t pentru a explica
provenienta sumei de 3.000.000 EUR, ca rezultand di ntr-o speculatie imobiliara.
Vanzarea-cumpararea este, in mod evident, „aranjata ” intre persoane care se
cunosc deoarece, desi in joc sunt mari sume de bani iar contractul nu este respectat,
totusi, potentialul pagubit nu are nici o reactie.

• Infractiuni de coruptie

Persoanele fizice A si B vand societatii Y actiuni ale societatii X. Tranzactia a
fost incheiata la un pret de 40 de ori mai mare dec at cel practicat pe piata. Dupa
cateva zile, cele doua persoane fizice au cumparat un numar de actiunui, dar, de data
aceasta la pretul pietei, de 40 ori inferior fata d e pretul tranzactiei suspecte. De aceea,
cele doua persoane fizice au reusit sa-si pastreze calitatea initiala de actionari ai
companiei X, inregistrand un profit total de 215.00 0 EUR.
Cele doua persoane fizice in acel moment lucrau ca functionari publici in
cadrul unei institutii de stat.
S-a putut demonstra faptul ca profitul exceptional realizat de catre cele doua
persoane mentionate (215.000 EUR) a fost rezultatul coruptiei, ca plata a serviciilor
furnizate de catre cei doi functionari publici fata de reprezentantii legali ai companiei
Y.
Din profitul realizat in urma tranzactiei, cele dou a persoane fizice au investit o
parte din bani pe piata de capital, cumparand actiu nile detinute inainte de efectuarea
tranzactiei, au constituit depozite bancare si rest ul de bani au fost investiti in
proprietati imobiliare.

151 • Rambursari ilegale de TVA

Pornind de la un Raport de Tranzactii Suspecte prim it de Oficiu de la o banca
raportoare s-a stabilit ca un EXPORTATOR a incasat din strainatate suma totala de
800.000 USD, bani care in aceeasi zi au fost schimb ati in lei si transferati in contul
unei FIRME X cu titlu de contravaloare marfa (in to tal 18 miliarde lei).
Din documentele de export obtinute de Oficiu de la Vama s-a stabilit ca
EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un pret de 100 USD/kg
(echivalentul a 2.500.000 lei/kg). Analizand fluxul comercial s-a constatat ca
exportatorul a achizitionat utilajele uzate, la pre tul de 2.500.000 lei, de la o “firma
fantoma” X, care nu functioneaza la sediul social d eclarat, nu a depus declaratiile
privind obligatiile de plata la bugetul de stat si bilanturile contabile, asociat fiind un
cetatean arab B care nu a intrat niciodata in Roman ia.
Pe contul “firmei fantoma” X a actionat ca imputern icit administratorul
exportatorului– persoana fizica A. La randul ei “fi rma fantoma” X a achizitionat
utilajele uzate de la un producator, la un pret de 250.000 lei/kg.
Deci primul pas al inselaciunii la constituit supr aevaluarea pretului de catre
“firma fantoma” X de la 250.000 lei/kg la 2.500.000 lei/kg.
Din analiza ulterioara a reiesit ca plata marfuril or catre producator la pretul de
250.000 ROL/kg, in total 2 miliarde lei, s-a facut de catre exportator, dar nu prin
instrumente bancare, ci in numerar. Sumele incasate de la exportator de “firma
fantoma” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei “firme fantoma” Y,
firma care, la fel ca firma X, nu functioneaza la s ediul social declarat si nu a depus
declaratiile privind obligatiile de plata la bugetu l de stat.
“Firma fantoma” Y, la randul ei, a transferat banii in strainatate sub forma
platii in avans a unor produse care nu s-au import at niciodata si nici avansul nu s-a
mai repatriat. De mentionat ca imputernicitul pe co ntul „firmei fantoma” Y este tot
administratorul exportatorului, imputernicit si pe contul „firmei fantoma” X.
In urma operatiunilor descrise exportatorul a benef iciat de rambursarea TVA,
aferent exporturilor efectuate in suma totala de 3, 8 miliarde lei, bani care au fost
transferati “firmei fantoma” X cu justificarea „con travaloare marfa”.
Pe baza unor contracte de imprumut fictive, “firma fantoma” X a transferat
cele 3.8 miliarde lei in contul personal al asociat ului firmei– cetateanul arab B
(persoana fictiva), cu justificarea „restituire imp rumut asociat”, de unde banii au fost

152 retrasi in numerar de catre administratorul exporta torului -persoana fizica A,
imputernicit si pe contul cetateanului fictiv B.
In timp ce “firma fantoma” X nu a achitat la buget TVA colectata si impozitul
pe profit aferent profitului realizat din vanzarea marfurilor la un pret supraevaluat,
exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA, afere nt exporturilor efectuate in suma
totala de 3,8 miliarde ROL, bani care prin operatiu nile enumerate anterior au fost
spalati, aparand ca fiind sume de provenienta licit a (restituire creditare fictiva a
firmei).

3.6. Modelul Stanley Morris – de estimare si cuanti ficare a spalarii banilor.

Spalarea banilor prin implicarea unor sume mari de bani proveniti din
infractiuni, reprezinta un subiect de interes publi c si, frecvent, sunt publicate date si
informatii in rapoartele oficiale ale guvernelor si diferitelor organizatii internationale.
Un model simplu de cuantificare a fluxurilor implic ate, pornind de la statisticile
internationale, poate oferii informatii expertilor si genera un cadru pentru
determinarea si monitorizarea fluxurilor de bani sp alati in intreaga lume.
In 1998, Stanley Morris – fost presedinte al Grupul ui de lucru pentru statistici
si metode din cadrul FATF a identificat cel putin patru prioritati necesare pentru a
cuantifica spalarea banilor:
1. intelegerea magnitudinii infractiunilor , astfel incat autoritatile de
aplicare a legii, legiuitorii si organizatiile inte rnationale sa poata
coopera pentru aplicarea programelor de monitorizar e a spalarii
banilor.
2. intelegerea eforturilor efective de cuantificare a spalarii banilor ,
prin furnizarea unei baze si a unei scale pentru ma surarea si
evaluarera programelor si abordarilor.
3. intelegerea efectelor macro-economice ale fenomenului spalarii
banilor, in particular a efectelor adverse asupra i nstitutiilor
financiare si economiei. De exemplu: modificari ale cererii de
schimb valutar; volatilitatea cursului de schimb si a ratei dobanzii;
cresterea riscului pentru activele bancare; efecte adverse asupra
colectarii bugetare si proiectiilor fiscale ale bug etului de stat;
schimbari ale comportamentelor actorilor in piata s i a tranzactiilor

153 acestora; efecte asupra activelor in sensul crester ii preturilor pe
piata etc.
4. intelegerea spalarii banilor , pana cand o examinare riguroasa a
componentelor masurate va produce o analiza profund a a legaturilor
si diferentelor dintre acestea.

In 1998, cand s-a pus pentru prima oara problema cu antificarii fenomenului
spalarii banilor, Stanley Morris concluziona “… nu exista nici un model economic
care sa permita cu acuratete o masurare la nivel mo ndial a fenomenului spalarii
banilor, sau la nivelul unei natiuni. Baza pentru a stfel de estimari pur si simplu nu
exista ”. Doi ani mai tarziu, in 2000, dupa punerea in pra ctica de catre FATF a unui
chestionar de cuantificare, Grupul de lucru si expe rtii sai au reusit sa elaboreze un
astfel de model.
Modelul dezvoltat utilizeaza comparatia dintre input si output diintr -o
economie , utilizand statisticile asupra infractiunilor publ icate, pentru a estima sumele
de bani generate de infractiuni in fiecare tara, si utilizarea de diferiti indici socio-
economici pentru cuantificarea fondurilor spalate si care ta ri vor atrage aceste fonduri
pentru a fi spalate. Prin agregarea acestor estimar i, a putut fi realizata atat o evaluare
la nivel mondial, cat si o comparatie intre tari in sensul contributiei fiecareia la acest
fenomen.
Infractorii dintr-o tara pot alege sa-si “spele”
veniturile intr-o tara in timp ce aleg alte tari pe ntru a
cheltuii veniturile. In acest context concluziile l ui
Morris, “ca nu exista un singur model care sa expli ce
spalarea banilor”, pot fi corecte. Cu toate acestea pot
fi luate in calcul un numar relativ mic de variabil e in
formula de baza. Astfel se poate spune, de exemplu, ca “in tara X profitul mediu pe
frauda inregistrata este de aproximativ 20.000 $, d ar in tara Y este de 2.000$ sau, “ in
tara A, in jur de 60% din veniturile din infractiun i sunt spalate, in timp ce in tara B
acestea reprezinta 20%”.
De exemplu:
• bazele de date ale ONU pe probleme
de infractiuni si justitie cuprind Ceea ce este definit ca o
infractiune intr-o tara
poate sa nu fie definit intr –
o alta, anumite infractiuni
pot fi profitabile intr-o
tara, dar pot fi
neprofitabile intr-o alta.
La nivel mondial exista
surprinzator de multe
informatii si date asupra
trendurilor globale ale
infractiunilor si spalarii
banilor.

154 informatii oficiale asupra infractiunilor din peste 80 de state;
• baza de date a International Crime Victims Surveys furnizeaza o
viziune de ansamblu asupra legaturilor intrinseci d intre infractiuni
(inclusiv cele neraportate oficial) si caracteristi cile socio-economice
din peste 60 de tari;
• estimarile veniturilor din infractiuni – in particu lar legate de traficul de
droguri si alte infractiuni trans-nationale;
• indici de coruptie si suspiciuni de spalare a banil or, asa cum sunt ele
compilate de Transparency International;
• date geografice, demografice, economice, financiare si de comert,
furnizate la nivel national si international.

In termeni statistici, autorii au considerat ca se
va dubla cuantificarea daca vor incerca sa urmareas ca
traseul banilor, intrucat sumele de bani sunt acele asi
indiferent de locatia in care se doresc a fi spalat i.
In acest scop daca un milion de dolari provine
din infractiuni in Australia, iar apoi este mutat i n
Hong Kong pentru spalare si, de acolo, in Elvetia s pre Insulele Cayman, nu putem
vorbi de o suma spalata de 4 milioane USD.

• natura si marimea infractiunii in acea tara;
• o estimare a sumei spalate pe infractiune
raportata, pentru fiecare tip de infractiune,
• mediul economic in care are loc infractiunea si
procesul de spalare a banilor.

O tara, care nu are infractiuni numeroase si a care i economie nu furnizeaza
venituri mari infractorilor, nu genereaza sume mari de bani pentru a fi spalate. In
schimb, o tara cu o rata mare de infractiuni si pro fituri mari din acestea, are un
potential ridicat pentru spalarea banilor. In cadrul modelulul de
cuantificare a spalarii
banilor, cercetatorii nu au
luat in calcul traseul
banilor sau mai bine zis
locatia in care se spala
banii, tara de origine sau
o terta tara.
In acest model,
cuantificarea
spalarii banilor
generata in fiecare
tara este descrisa de
catre autori ca fiind
dependenta in
principal de:

155 Cantitatea de bani atrasa de fiecare tara depinde , printre altele de:
• prezenta sau absenta secretului bancar;
• atitudinea guvernelor fata de fenomenul spalarii ba nilor;
• nivelul coruptiei si conflictele regionale, si
• legaturile geografice, etnice sau de comert intre t ara de origine si tarile
destinatare.

In prima faza a modelului se astepta ca fluxurile initiale ale spalarii banilor sa
favorizeze tarile care au un secret bancar incipien t sau un control guvernamental slab
asupra bancilor. In contrast, se astepta ca miscarile secundare ale spalarii banilor sa
favorizeze tarile cu un secret bancar puternic si c u un sistem bine controlat. De
asemenea, autorii se astepta ca spalatorii de bani sa aiba avantaje, in tari cu o inalta
coruptie, daca aceasta avantajeaza activitatile lor , dar sa evite tarile cu conflicte sau
care au o coruptie care le poate pune in pericol ve niturile. In plus exista posibilitatea
existentei unor fluxuri ridicate de spalare a banil or intre teritorii unde proximitatea
geografica sau legaturile puternice de comert, ling vistice sau etnice le simplifica
tranzactiile.

Autorii modelului au stabilit urmatorii pasi :

1. Ca punct de plecare s-au luat statisticile detinute de United Nations Centre
for International Crime Prevention asupra infractiu nilor – “UN Survey on
Crime Trends and the Operations of Criminal Justice Systems” – care contin
date asupra numarului de infractiuni comise pe an i n peste 80 de tari. Aceste se
refera la categorii de infractiuni precum: crima, u ltraj su violenta, violuri,
rapiri, talharii, mita, frauda, furturi, spargeri, posesie si trafic de droguri.

2. Nu este un secret ca exista diferente intre tari cu privire la clasificarea
infractiunilor si aceasta poate determina diferente semnificative in
cunoasterea infractiunilor din fiecare tara, dar, c ercetarile au aratat cum sa se
citeasca printre randuri statisticile oficiale util izand victimele infractiunilor,
pionierat inceput in 1988 de catre Dutch Ministry o f Justice si de UNICRI
(UN Inter-regional Crime Research Institute in Rome ). Este de ajuns sa stii sa

156 te uiti printre discrepantele majore din statistici le oficiale si sa faci ajustarile
necesare.

3. Exista, aditional, un numar de tari – in general mici, nedezvoltate – pentru care
nu exista nici statistici oficiale asupra infractiu nilor, dar nici asupra victimelor.
Acestea, prin definitie, nu sunt mari jucatori in s istem, dar nici o tara nu poate
fi lasata in afara sistemului. Uneori acestea sunt recunoscute ca fiind atractive si
cautate de spalatorii de bani, si de aceea nici o t ara nu poate fi lasata in afara
modelului. Utilizand cunostintele asupra circumstan telor socio-economice din aceste
tari, a infractiunilor pe locuitor din tarile vecin e sau similare, acestea se pot aplica si
asupra datelor demografice pentru a estima infracti unile. Modelul, in acest stadiu,
compune simplu media ratei infractiunii pe locuitor pentru fiecare din cele 12 regiuni
din lume, iar acestea se aplica pentru toate tarile din regiune care nu detin date
statistice, dar doar in scopul realizarii de analiz e. Deci, in acest stadiu al modelului,
estimarile au fost realizate doar pe baza numarului de infractiuni raportate de politia
din fiecare tara si pentru cele 11 tipuri de infrac tiuni. Acuratetea si comparabilitatea
acestor estimari pot fi puse la indoiala, dar pe vi itor ajustarile modelului se pot face
doar daca vor exista informatii suplimentare.
Autorii au procedat la estimarea sumei totale de ba ni spalati, pentru fiecare
infractiune din fiecare tara. Aceasta nu reprezinta in mod necesar media veniturilor
per infractiune, desi ar fi bine sa se cunoasca dac a toate infractiunile sunt inregistrate
si daca suna totala a veniturilor spalate din acest e tipuri de infractiuni este cunoscuta.
Deoarece se cunoaste ca nu toate tipurile de infrac tiuni sunt inregistrate de catre
politie sau alte autoritati, cea mai buna cale de a calcula o reprezinta estimarea tuturor
veniturilor din infractiuni, pentru toate infractiu nile, si apoi impartirea sumei la
numarul total de infractiuni inregistrate.

4. Punctul de plecare al modelului, in acest stadiu , l-a reprezentat estimerea
specifica infractiunii pentru spalarea de bani, obt inuta in anul 1995 in raportul
AUSTRAC pentru Australia.
Cea mai buna estimare a sumei totale spalate pentru fiecare tip de infractiune a
fost impartita la numarul acelor infractiuni inregi strate pe an in Australia – pentru a da

157 o suma medie a banilor spalati generati per infract iune inregistrata. Analizele
raportului Australian au furnizat urmatoarele date pe infractiune inregistrata:
• 50.000 $ per frauda,
• 100.000 $ per trafic de droguri,
• 400$ per infractiune de furt,
• 600$ per infractiune de spargere,
• 1.400$ per infractiune de talharie,
• 225$ per infractiune de crima,
• 2$ per infractiune de violenta si viol.

Trebuie sa se precizeze inca o data ca aceste sume nu sunt per infractiuni reale,
ci doar pe numar de infractiuni raportate. Aceste s ume difera de la o tara la alta in
functie de modul de clasificare si raportare a infr actiunilor – in particular cea mai
dificila estimare este in cazul fraudelor si al tra ficului de droguri. Aceste estimari, in
mod cert, vor fi diferite fata de a altor state, da r metode similare pot fi utilizate in
majoritatea tarilor pentru a realiza o imagine asup ora infractiunilor si a veniturilor
obtinute.
In tabelul urmator autorii au redat costul infractiunilor si o estimare a spalarii
banilor in Australia in anul 1996. Desi aceste date pot parea vechi, totusi ele ne arata,
chiar si la nivelul anului 1996, magnitudinea fenom enului de spalare a banilor si
intareste inca o data necesitatea prevenirii spalar ii lor.

158
5. Sumele initiale rezultate din pasul 4 nu tin sea ma de diferente dintre tari in
ceea ce priveste “profitabilitatea” infractiunilor.
Doi factori sunt construiti in model: situatia economica generala , masurata
ca PNB pe locuitor, si ipotetica relatie dintre coruptie si profitabilitat ea fraudei .
Daca se poate pune o intrebare asupra efectului PNB pe locuitor, este nerezonabil a
crede ca tarile sarace sunt capabile sa genereze pr ofituri infractionale mai mari decat
tarile bogate. Tinand seama de acest lucru, fiecare tara, la pasul 4, a fost clasificata in
functie de PNB pe locuitor.
Pentru a mentine consistenta cu raportul AUSTRAC di n 1996, PNB-ul
Australiei a fost desemnat ca unitate etalon, fiind considerat 1.00, iar celelalte au fost
clasificate in functie de acesta. Studiile de incep ut au necesitat determinarea naturii
relatiei intre PNB pe locuitor si veniturile din in fractiuni – desi este probabil ca
aceasta relatie liniara sa nu fie adecvata. Totusi, pentru inceput, o proportionalitate
liniara a fost asumata in model. Aceasta a inseamna t ca veniturile per infractiune, in
orice tara, sa fie presupusa a fi proportionala cu PNB pe locuitor al tarii respective.
Luand in considerare ipoteza ca un grad inalt de coruptie poate conduce la
cresterea sumelor de bani spalati din fraude, chiar si in tari cu un nivel scazut al PNB,
indexul asupra coruptiei al Transparency Internatio nal (TI), transpus pe o scala
de la 1 (coruptie scazuta) la 5 (grad mare de corup tie), este utilizat, in model, ca
factor de masurare al fraudei , ca si componenta pentru spalarea banilor.
In acest punct al modelului, pasi 1-5 genereaza o e stimare, pentru fiecare tara
din model, a sumei de bani generata de infractiuni si supusa spalarii banilor. Crime Category Best Estimate of Costs** % Proceeds % L aundered
Homicide Max $323 mill Low Low
Assaults Min $979 mill Low Low
Robbery/Extortion $37 mill High Low
Burglary $1193 mill Medium Low
Fraud/Deception Betw. $3000-3500 mill High Medium
Car Theft $654 mill Medium Low
Shopstealing Betw. $1020-2460 mill High Low
Stealing from the Person $545 mill High Low
Other Theft $659 mill Medium Low
Property Damage Min $510 mill Low Low
Drug Offences $2000 mill High Medium
TOTAL Betw. $10920-12860 mill

159 Urmatorul pas este estimarea proportiei din aceaste sume care sunt spalate in tara de
origine si cele care sunt spalate in alte tari.

6. In model cantitatea de bani spalata in interior a fost calculata utilizandu-se
aceeasi scala de la 1 la 5 – scala coruptiei bazata pe indexul Transparency
International (Index TI), asumand astfel cantitatea de bani generata de coruptie
care poate fi spalata imediat in propria economie r educand astfel necesitatea
spalarii la extern.
Formula incorporata in model aloca in mod simplist, pentru fiecare punct de
pe scala coruptiei un procent aditional de 20% din banii generati de infractiuni ca
fiind spalati la nivel local. Aceasta inseamna ca t arile cu un nivel ridicat de coruptie,
cu un scor de 4-5 pe scala, detin un procent de 80- 100% de spalare a banilor la nivel
local, in timp ce tarile un un scor minim de 1 au d oar un procent de 20-30%. Tarile
care nu au nici un scor pe scala TI li s-a aloca un scor egal cu media regiunii
geografice din care provin. Ipotezele utilizate in pasul 6 trebuie privite pornind de la
un punct teoretic. Logica din spatele deciziei de a spala banii in tara sau exterior nu
poate fi cunoscuta sau cuantificata. Alti indicator i, precum existenta legislatiei in
materie si a agentiei de monitorizare, pot fi adecv ati pentru a fi incluse in formula.

7. In final, modelul estimeaza in ce fel partea spa lata “la extern” generata din
fiecare tara este distribuita intre cele peste 200 de tari din intraga lume.
Ipoteza este construita pe baza a patru tendinte :
• acele tari cu o atitudine toleranta asupra spalarii banilor (de exemplu,
cele cu un nivel scazut al secretului bancar sau cu guverne necooperante in
domeniul spalarii banilor) vor atrage o parte mai m are de fonduri decat
tarile mai prudente;
• nivelul ridicat al coruptiei si/sau conflictele vor impiedica spalatorii de
bani, datorita riscului de a-si pierde fondurile;
• acele tari cu un nivel ridicat al PNB/locuitor vor fi preferate de spalatori,
intrucat este mult mai usor sa-si ascunde tranzacti ile, si
• distantele geografice si diferentele culturale si lingvistice indeparteaza
spalatorii de bani.

160 Rezultatele aplicarii primelor trei tendinte au fos t combinate intr-un “index de
atractivitate” pentu spalarea banilor. In termeni a lgebrici, formula este:

Atractivitatea pentru spalarea banilor = [PNB/locui tor]*[3*secretul bancar + AG +
SWIFT – 3*conflict – coruptie + 15]

unde:
– AG = atitudinea guvernelor;
– PNB este masurat in US$;
– Secretul bancar – determinat pe o scala de la 0 ( nu exista lege a secretului
bancar) la 5 (exista in practica o lege);
– Atitudinea guvernului – determinat pe o scala de la 0 (guverne anti spalare de
bani) la 4 (guverne tolerante);
– SWIFT – 0 pentru tari ne-membre si 1 pentru membr ii retelei SWIFT;
– Conflictul – pe o scala de la 0 (fara situatii de conflict) la 4 (exista conflicte);
– Coruptia – calculata conform Indexului Transparen cy International (1-scazut
si 5 – coruptie ridicata);
– Constanta 15 – inclusa pentru a se asigura ca toa te rezultatele sunt pozitive.

Marimea acestui indice, ca rezultat al aplicarii ip otezelor utilizate in modelul
curent, sunt prezentate in tabelul 3.1. Este import ant de mentionat ca scorul ridicat al
acestui indice nu reflecta in mod necesar precarita tea sistemuli bancar sau a politicii
guvernului fata de spalarea banilor.
Scorul ridicat al indicelui poate fi obtinut prin e xistenta unui mediu economic
propice investitorilor, dar si prin cea a unui medi u propice pentru spalarea banilor.
Trebuie de retinut ca aceste valori sunt bazate pe o formula simpla derivata din
informatiile publice accesibile si pe propria intui tie a cercetatorilor in ceea ce priveste
importanta diferitilor factori, clasificarea tarilo r fiind destul de logica.

161 Tabel 3.1.
Atractivitatea pentru spalarea banilor (cel mai mar e scor – cea mai atractiva
pentru spalarea banilor)

Tara Scor
Luxembourg 686
Statele Unite 634
Elvetia 617
Cayman Islands 600
Austria 497
Olanda 476
Liechtenstein 466
Vatican 449
United Kingdom 439
Singapore 429
Hong Kong 397
Irlanda 356
Bermuda 313
Bahamas, Andorra, Brunei, Norvegia, Islanda, Canada 250-299
Portugalia, Danemerca, Suedia, Monaco, Japonia, Fin landa, Germania, New Zealand,
Australia, Belgia 200-249
Bahrain, Qatar, Italia, Taiwan, United Arab Emirate s, Barbados, Malta, Franta, Cipru 150-199
Gibraltar, Azores (Portugalia), Canary Islands, Gre enland, Belarus, Spania, Israel 100-149
Cehia, Letonia, St Vincent, Malaysia, Estonia, Oman , Lithuania, N. Mariana Isls, Grecia,
South Korea, Seychelles, Azerbaijan, Anguilla, Arub a (Neth.), Kuwait, Ungaria, Saudi
Arabia, British Virgin Islands, Guam, Brazilia, Pan ama, Rusia, Costa Rica, Mauritius,
Gabon, Armenia, Thailanda, Macedonia, Grenada 50-99
Polonia, Slovacia, Georgia, St. Kitts-Nevis, Domini ca, St. Lucia, Belize, Guadeloupe,
Martinique, Puerto Rico, U.S. Virgin Islands, Argen tina, Croatia, Uruguay, Midway
Islanda, Barbuda, Slovenia, Suriname, Botswana, Rom ania, Chile, Bulgaria, French
Polynesia, New Caledonia, Yugoslavia, Trinidad, Lib ya, Turkey, Albania, Liban,
Guatemala, Ecuador, Moldova, South Africa, French G uiana 25-49
Falkland Islands, Vanuatu, Venezuela, Ukraine, Cook Islands, Philippines, Turks And
Caicos Islands, Fiji, Marshall Islands, Mexico, Nau ru, Algeria, Antigua, Bolivia,
Uzbekistan, Syria, Western Samoa, Morocco, Indonesi a, Colombia, Cuba, Bosnia and
Herzegovina, Tunisia, Jordan, Paraguay, Jamaica, Sa n Marino, Mayotte, Palau Islands,
Honduras, Niue, Reunion, Namibia, Somalia, Congo, T onga, Iraq, Swaziland, Dominican
Republic, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Turkmenistan, El Salvador 10-24
Cameroon, Bhutan, North Korea, Ivory Coast, Fed Sta tes Micronesia, Kiribati, Tuvalu,
Papua New Guinea, Zimbabwe, Western Sahara, Iran, C ape Verde, Senegal, Egypt,
Peru, Sri Lanka, Djibouti, Mongolia, Solomon Island s, Zambia, Lesotho, Yemen,
Comoros, Sao Tome, Maldives, Benin, Nicaragua, Paki stan, Guyana, Burkina, Nigeria,
Equatorial Guinea, Mauritania, Gambia, Myanmar, Gui nea, China, Ghana, Haiti,
Vietnam, Madagascar, Kenya, Togo, Tadzhikistan, Ind ia, Central African Republic,
Sudan, Tanzania, Mali, Laos, Niger, Malawi, Uganda, Guinea Bissau, Nepal, Angola,
Bangladesh, Liberia, Zaire, Kampuchea, Rwanda, Moza mbique, Ethiopia, Afghanistan,
Burundi, Sierra Leone, Chad, Antarctica, Europa Isl and 0-9

162 Pasul final in acest proces este incorporarea distantei dintre tari in formula,
pentru a determina cat din fondurile spalate extern sunt distribuite intre cele 225 de
alte tari. Formula utilizata este:

Proportia de fonduri spalate
dinspre tara x catre tara y = Atractivitate (scor pentru y)
(distanta intre tara x si y) 2

Distanta dintre tari a fost estimata utilizand un p rogram informatic denumit
Mapinfo, care identifica latitudinea si longitudine a centrului fiecarei tari si calculand
astfel distanta dintre ele. Utilizarea patratului d istantei ca masura de distanta utilizeaza
empiric conventiile de analiza a regiunilor economi ce prin care interactiunile intre
comunitati reduc proportional patratul distantei di ntre ele.
Cercetatorii au concluzionat ca formula de distanta geografica va putea fi,
dupa cercetari suplimentare, inlocuita de un “Index of Trading Proximity” mai
complex, utilizand o formula ce va include, in plus la informatiile geografice si date
asupra schimburilor financiare si de comert bilater ale, statistici privind schimburile
monetare, miscarile de fonduri cash trans-frontalie re, precum si legaturile etnice si
lingvistive intre tari. In plus, s-a tras concluzia ca ar trebui dezvoltate si implementate
masuri sensitive la coruptie, conflicte si tolerant a la spalarea banilor, incluzand si
statistici despre raportarea tranzactiilor suspecte .

Rezultatele Modelului

Cu ajutorul datelor generate de utilizarea ipotezel or descrise s-a obtinut un
total de peste 2,8 trilioane de US$ fonduri spalate la nivel global, ceea ce este in
limitele estimate si raportate de FMI.
Tabelul 3.2 si Figura 3.1 sumarizeaza fluxurile int ernationale estimate de
spalare a banilor. Trebuie de notam ca, in aceste t abele, fluxurile de bani generate si
spalate in aceiasi regiune pot include transferuri internationale (de exemplu, fluxurile
intre Marea Britanie si Elvetia vor fi incluse in s uma interna de 985 miliarde $
generata si spalata in Europa)

163
Estimari ale fluxurilor majore de spalare a banilor in lume (US bilioane
dolari/an)

Tabel 3.2.
Destinatii pentru spalarea banilor
Regiuni E.
Asia S.
Asia S.W.
Asia Austral
asia N.
Africa S.
Africa Europa S.
America C.
America Caraibe N.
America Antarctica Total
spalari Iesiri
Originea fluxurilor
E. Asia 298 1 6 2 1 1 18 0 0 1 1 0 329 31
S. Asia 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 1
S.W. Asia 0 0 17 0 0 0 1 0 0 0 0 0 18 1
Australasia 1 0 0 2 0 0 1 0 0 0 0 0 4 2
N. Africa 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 6 1
S. Africa 0 0 1 0 0 15 2 0 0 0 0 0 19 4
Europa 7 0 9 1 1 1 985 0 0 2 1 0 1006 21
S. America 0 0 0 0 0 0 2 24 0 3 1 0 31 7
C. America 0 0 0 0 0 0 1 0 18 3 1 0 24 5
Caribbean 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 0 0 6 0
N. America 15 0 20 13 7 5 271 22 54 316 681 0 1403 721
Antarctica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total
Generari
de fluxuri 322 5 52 18 15 21 1281 47 73 331 686 0 2850
Intrari 24 2 36 16 9 6 296 23 54 325 4 0

Estimari ale fluxurilor majore de spalare a banilo r in lume

Figura 3.1.

($US billion/an)
Sursa: www.johnwalkercrimetrendsanalysis.com.au

164
Modelul produce estimari la nivelul fiecarei tari. Este foarte important de
retinut ca aceste date reprezinta doar un set inter mediar de rezultate si cele mai bune
estimari sau un rezultat final al fluxurilor de spa lare a banilor in lume. Desi este
necesara o mai multa munca si cercetare la nivel mo ndial pentru a putea fi considerat
un raspuns adecvat la intrebarile privind cuantific area globala a spalarii banilor,
modelul prezentat poate fi vazut ca unul fiabil si capabili de a fi rafinat in viitor.
Tabelul 3.3 prezinta topul celor 20 de tari in func tie de originea fondurilor
spalate, ca estimari ale modelului. De notat ca cel e mai multe sunt tari dezvoltate. In
ceea ce priveste Romania, putem spune cu certitudin e ca suma inscrisa in tabel nu
reprezinta in totalitate realitatea, ceea ce nu put em spune in cazul celorlalte tari. Si
aceasta, pentru simplul motiv ca, pentru a putea sp une cu certitudine ca exista spalare
de bani trebuie sa existe o finalizare a investigat iilor si o hotarare judecatoreasca care
sa fie definitiva. In cazul Romaniei suma din tabel nu reflecta fluxurile judecate ca
fiind spalare de bani ci doar o statistica privind fluxurile care au fost raportate ca fiind
suspecte de spalare de bani si raportate de entitat ile raportoare.

Topul celor 20 de tari dupa originea banilor spalati

Tabel 3.3
Loc Tara de origine Suma ($US mil/an) % din Total
1 United States 1.320.228 46.3%
2 Italia 150.054 5.3%
3 Rusia 147.187 5.2%
4 China 131.360 4.6%
5 Germania 128.266 4.5%
6 Franta 124.748 4.4%
7 Romania 115.585 4.1%
8 Canada 82.374 2.9%
9 United Kingdom 68.740 2.4%
10 Hong Kong 62.856 2.2%
11 Spania 56.287 2.0%
12 Thailand 32.834 1.2%
13 South Korea 21.240 0.7%
14 Mexic 21.119 0.7%

165 15 Austria 20.231 0.7%
16 Polonia 19.714 0.7%
17 Philippines 18.867 0.7%
18 Olanda 18.362 0.6%
19 Japonia 16.975 0.6%
20 Brazilia 16.786 0.76
Total 2.850.470 100.0%

Modelul estimeaza apoi unde se transfera aceste sum e pentru a fi spalate,
utilizand ipotezele descrise mai sus. Estimarile pe ntru primele 20 de fluxuri sunt
descrise in tabelul 3.4, incluzand si fluxurile gen erate in interiorul tarii respective.

Topul primelor 20 de fluxuri de spalare a banilor
Tabel 3.4.
Nr. Crt. Tara de origine Tara de destinatie Suma
($US mil/an) % din total
1 United States United States 528.091 18.5%
2 United States Cayman Islands 129.755 4.6%
3 Rusia Rusia 118.927 4.2%
4 Italia Italia 94.834 3.3%
5 China China 94.579 3.3%
6 Romania Romania 87.845 3.1%
7 United States Canada 63.087 2.2%
8 United States Bahamas 61.378 2.2%
9 Franta Franta 57.883 2.0%
10 Italia Vatican City 55.056 1.9%
11 Germania Germania 47.202 1.7%
12 United States Bermuda 46.745 1.6%
13 Spania Spania 28.819 1.0%
14 Thailanda Thailanda 24.953 0.9%
15 Hong Kong Hong Kong 23.634 0.8%
16 Canada Canada 21.747 0.8%
17 United Kingdom United Kingdom 20.897 0.7%
18 United States Luxembourg 19.514 0.7%
19 Germania Luxembourg 18.804 0.7%
20 Hong Kong Taiwan 18.796 0.7%
Total Toate tarile Toate tarile 2.850.470 100.0%

166
In final, a fost posibila agregarea acestor fluxuri in functie de destinatia lor.
Tabelul 3.5 prezinta topul celor 20 de tari destinatare pentru spalarea banilor in
functie de ipotezele prezentate in model.

Top 20 tari destinatare pentru spalarea banilor
Tabel 3.5
Pozitie Destinatie Suma
($US mil/an) %
din Total
1 United States 538145 18.9%
2 Cayman Islands 138329 4.9%
3 Rusia 120493 4.2%
4 Italia 105688 3.7%
5 China 94726 3.3%
6 Romania 89595 3.1%
7 Canada 85444 3.0%
8 Vatican City 80596 2.8%
9 Luxembourg 78468 2.8%
10 Franta 68471 2.4%
11 Bahamas 66398 2.3%
12 Germania 61315 2.2%
13 Elvetia 58993 2.1%
14 Bermuda 52887 1.9%
15 Olanda 49591 1.7%
16 Liechtenstein 48949 1.7%
17 Austria 48376 1.7%
18 Hong Kong 44519 1.6%
19 United Kingdom 44478 1.6%
20 Spania 35461 1.2%

Este interesant de notat inca o data cat de multi b ani spalati, utilizand aceste
ipoteze, simulari, se indreapta spre tari dezvoltat e –in particular Statele Unite si
Europa. Potentialul spalarii de bani de a creste de calajul intre tarile bogate si cele
sarace este o alta concluzie importanta care poate fi testata utilizand modelul
prezentat.

167 Utilizarea analizelor din Mass Media pentru calibra rea modelului

Ca mijloc de evaluare a credibilitatii estimarilor produse de model, s-au
examinat peste o suta de analize, furnizate de serv iciile de monitorizare a
infractionalitatii din domeniul media. Originile ar ticolelor si analizelor de presa au
predominat din media de limba engleza printata si e lectronica, datate intre 27
februarie si 5 mai 1998. De data mai recenta sunt i nformatiile obtinute la nivel
national pentru Belarus, Canada si Columbia, precum si estimarile pentru spalarea
banilor proveniti din trafic de droguri in USA (sur sa EUROPOL).
Pasaje din articolele de presa au fost extrase, cu relatari despre sumele de bani
generate de infractiuni, tarile in care au fost pro duse si mijloacele prin care banii au
fost spalati. Alte informatii au fost extrase din d atele oficiale date de guverne pentru a
exemplifica efortul acestora in combaterea spalarii banilor. In final au fost folosite si
un numar de informatii extrase din analizele region ale care estimau extinderea
infractionalitatii si spalarea banilor. Tabelul 3.6 sumarizeaza principalele probleme
din articole impreuna cu echivalentul lor din model . Avand in vedere ca mai sunt
multe de facut pentru rafinarea datelor si relatiil or contruite in model, rezultatele sunt
deja interesante vis-a-vis de estimarile continute in presa

Table 3.6. Comparatii intre estimarile din relatari le de presa si cele rezultate din
model

Relatari din presa Rezultatul moelului
"Zona grii din economia Cehiei reprezinta circa 10% din
PNB" (Hospodárské Noviny, 2 Apr 98) Modelul estimeaza 14.8% din
PNB
"Circa 30 bilioane de dolari anual din traficul de droguri
dinspre Mexic in USA" (Chicago Tribune, 25 Mar 98) Modelul estimeaza circa 26
bilioane dolari spalati in Mexic
anual
"Mai mult de 2 billioane dolari sunt spalati anual in
Polonia" (National Bank of Poland, reported on 15 A pr
98) Modelul estimeaza circa 3 bilioane
dolari trimisi in Polonia in fiecare
an pentru spalare
"Afacerile murdare, la negru in Rusia pot ajunge la 25%
-50% din economia Rusiei " (TASS 17 Mar 98)
"Estimarile expertilor din ministerele economiei si de
interne din Rusia arata ca intre 50 si 250 bilioane dolari
au fost transferate din Rusia catre banci vestice i n ultimii
5 ani" (Interfax News Agency, 23 Apr 99) Modelul estimeaza banii spalati in
Rusia la 15% din PNB
Modelul estimeaza ca anual circa
28 bilioane dolari sunt spalati
anual din Rusia in banci vestice;
circa 140 bilioane in cinci ani

168 "Elvetia este implicate in spalarea anuala a circa 500
bilioane dolari" (Swiss Finance Ministry, reported on 26
Mar 98) Modelul estimeaza 59 bilioane
dolari – incluzand doar prima
etapa in spalarea banilor
"Economia subterana – neagra in Marea Britanie este
estimata la circa 7-13% din PNB" (Sunday Telegraph, 29
Mar 98) Modelul estimeaza un total al
banilor spalati de circa 7.4% din
PNB
"Spalarea de bani in Belarus este de circa 30% din PNB"
(European Humanities University, 20 Nov 98) Modelul estimeaza 22.2% din
PNB
"Fondurile ilicite generate si spalate in Canada pe an
reprezinta intre 5 si 17 bilioane dolari." (Canadia n
Solicitor General, Sep 1998) Modelul estimeaza 22 bilioane
dolari generati si spalati in Canada
pe an, dar si circa 63 bilioane
dolari proveniti din infractiuni din
USA si spalati in Canada.
"Aproximativ 2.7 bilioane dolari sunt spalati in Co lumbia
in fiecare an" (BBC Monitoring Service, Latin Ameri ca,
25 Nov 98) Modelul estimeaza ca circa 2.1
bilioane dolari sunt spalati in
fiecare an in Colombia
"Traficul de droguri genereaza peste 48 bilioane do lari pe
an, profituri pe care infractorii incearca sa-i rei ntroduca
in economie prin spalare (Reuters, 16 April 99) Modelul estimeaza 34,6 bilioane
dolari generati si spalati proveniti
dint traficul ilicit de droguri in
USA.
"Profiturile ilegale totalizeaza circa 2-5% din PNB la
nivel mondial sau 1-3 trilioane dolari" (Dow Jone s News,
12 Mar 98) Modelul estimeaza o suma totala
la nivel mondial de circa 2,85
trilioane dolari

Aceasta colectie de articole de presa si extrase di n declaratiile oficiale sunt, in
general, de un real folos si furnizeaza informatii asupra nivelului infractionalitatii si a
veniturilor generate intr-o serie de tari (84 in to tal), precum si asupra tehnicilor de
realizare a infractiunilor si de spalare de bani. S -au relevat astfel o serie de legaturi
intre grupuri infractionale ce opereaza la nivel tr ans-frontalier, si asupra sumelor de
bani inplicate in tranzactiile lor financiare. Toat e aceste informatii pot fi utilizate
pentru a creste credibilitatea modelului in ceea ce priveste detaliile dar si in intregul
sau.

Concluzii

In cele de mai sus am prezentat un model pentru est imarea fluxurilor de bani
spalati la nivel mondial. In timp ce exista multe p robleme privind lipsa sau
necomparabilitatea datelor, totusi apare ca o tehni ca rationala pentru utilizarea
cunostintelor expertilor in domeniu si de umplere a acelor goluri. Modelul
concentreaza prin asamblare si estimare informatii care pot fi verificate prin
incrucisare, astfel incat daca suntem, inevitabil, in eroare in unele domenii datorita

169 ipotezelor sau datelor incorecte, exista numeroase oportunitati de a verifica incrucisat
cu alte date din model.
De exemplu, estimarile bazate pe date si ipoteze de spre nivelul infractiunilor si
profiturilor logice nu pot fi in conflict cu estima rile bazate pe date financiare si
economice. Deasemenea, un numar de indicatori si ra poarte (ex. spalarea banilor ca
procent din PNB, indicele de atractivitate pentru s palarea banilor) sunt calculati
pentru fiecare tara in cadrul modelului si pot fi e valuati si apreciati de catre experti.
De cate ori exista un conflict, autorii aprecieaza ca este nevoie de “o a treia
opinie” in sensul cercetarii mai aprofundate pentru aria de conflict. Ariile identificate
pentru cercetari suplimentare includ:
• estimarea nivelului infractionalitatii in tari pent ru care nu exista statistici, prin
utilizarea datelor demografice si socio-economice c are sunt mai accesibile;
• estimarea sumelor relative de bani spalati pe infra ctiune inregistrata, pe tip de
infractiune, in functie de tipul de tara (ex: nivel de dezvoltare, tranzitie,
regiune geografica etc.), si de relatiile dintre ac este sume si indicatorii
nationali precum PNB pe locuitor si tipul si nivelu l coruptiei;
• cercetarile asupra factorilor determina decizia de a putea spune unde se spala
banii; proportia in care se spala in tara de origin e si care sunt cele mai atractive
destinatii.

170 Putem concluziona ca sistemul financia r, in ansamblul lui, este cel mai
vulnerabil la fenomenul spalarii banilor si finanta rii terorismului. Investigatiile
realizate in decursul anilor asupra eforturilor pe care sistemul financiar trebuie sa-l
faca pentru a putea prevenii utilizarea lui in scop ul spalarii banilor, au scos in evidenta
greutatile de ordin material si uman la care trebui e sa faca fata pentru punerea in
aplicare a unui mecanism viabil care sa fie nu numa i usor de controlat, dar si usor de
gestionat. Rezultatele eforturilor internationale, dar si nationale au determinat si vor
determina presiuni asupra managerilor pentru ca ace stia sa-si asume responsabilitati
majore in intampinarea riscurilor din activitatile zilnice, inclusiv realizarea
conformitatii in ceea ce priveste fenomenul spalari i banilor si finantarii terorismului.
In ultimii ani costurile cu supravegher ea si consolidarea sistemului AML/CFT
au crescut cu circa 58%, dar in ciuda acestei crest eri nu s-a inregistrat o crestere
proportionala si a responsabilitatii factorilor dec izionali si a personalului implicat.
Autoritatile de supraveghere trebuie sa se concentreze nu numai asupra
riscurilor inerente si obisnuite care pot aparea in sistemul financiar, ci si asupra
riscului de spalare a banilor, care, desi nu este r ecunoscut ca fiind un risc operational,
totusi acesta poate conduce, prin implicatiile pe c are le are asupra activitatii, la
pierderea increderii in sistemul financiar, rezulta nd astfel un impact asupra operatiilor
financiare. Supravegherea trebuie sa se concentreze , in domeniul spalarii banilor,
asupra:
• rolului managementului in realizarea de politici si proceduri de prevenire a
spalarii banilor;
• costului implicat de conformitatea cu prevederile n ationale si internationale in
materie;
• procedurilor si politicilor de conformitate;
• monitorizarii sistemelor si controlul acestora;
• realizarii procedurilor de “risk-based approach” in activitatea de cunoastere a
clientelei;
• persoanelor expuse politic;
• monitorizarii tranzactiilor;
• pregatirii personalului;
• atitudinii impotriva reglementarilor;
• sanctiunilor aplicate.

171 Cresterea internationalizarii bancilor o bliga institutiile sa utilizeze politicile
globale de AML/CFT pentru a se asigura ca gestionea za riscul AML utilizand o
abordare consistenta si comprehensiva. Adoptarea pr ocedurilor intensive de
cunoastere a clientelei pentru clientii cu grad rid icat de risc trebuie sa devina o
practica comuna. Abordarea pe baza de risc trebuie sa devina mai complexa, astfel
incat, bancile sa fie obligate sa-si revizuiasca po rtofoliul de clienti si sa
imbunatateasca activitatea de cunostere a clientele i prin obtinerea de informatii
relevante despre clienti.
Cresterea accentului pus pe riscul repu tational, ca si asupra schimbarilor
legislative si culturale, inseamna ca tot mai multe banci sa detina proceduri de
identificare si monitorizare a relatiilor cu persoa nele expuse politic.
De asemenea bancile trebuie sa investeasc a continuu in programele de pregatire
a personalului, astfel incat acesta sa fie constien t de necesitatea cunoasterii
fenomenului spalarii banilor, pregatirea realizandu -se pe baza de studii de caz si
exemple practice.

172
Cap. 4 Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului in Romania in contextul noilor realita ti mondiale.

4.1. Mediul economic international

Criza financiara mondiala care a inceput in 2008 si care risca sa incetineasca
perspectivele de dezvoltare a economiilor, urmeaza unei perioada de mai bine de un
an de acute turbulente financiare, si care a determ inat acutizarea perioadei ciclice
descendente a economiei mondiale. Ca efect, au urma t o serie de falimente a unor
banci internationale din SUA si Europa, iar conditi ile financiare au devenit mult mai
restrictive, fluxurile de capital din tarile dezvol tate au inceput sa se reduca si sume
mari din capitalizarea pietelor s-au evaporat.
Desi criza a inceput in tari cu venituri mari, aces tea nu au reusit sa ia masuri
incipiente de stopare a efectelor crizei desi, guve rnele si institutiile monetare si
financiare internationale au aruncat pe piata sume imense de moneda, iar in unele tari
guvernele au nationalizat institutiile financiare c u probleme. Actiunile si
instrumentele financiare tranzactionate pe bursele din toata lumea au inceput sa scada
in mod dramatic. Imprumuturile bancare si investiti ile directe de capital au scazut si
ele. Cresterea volatilitatii si a pierderilor din i nvestitii au determinat investitorii de
pretutindeni sa-si vanda actiunile si sa-si creasca participatiile in actiuni mai putin
volatile si cu un risc scazut, ca de exemplu in bon uri de tezaur din USA. Urmare a
acestor actiuni, cursurile de schimb ale monedelor s-au depreciat in raport cu dolarul
american.
Eforturile bancilor centrale si guvernelor, de a re zolva criza prin injectii de
capital si diverse masuri ad-hoc, au drept menire d e a restabilii increderea atat a
populatiei cat si a investitorilor in sectorul fina nciar bancar. Indiferent de actiunile
concertate sau individuale, acestea, nu a avut efec tul scontat in restabilirea increderii
in sectorul bancar si, cu toate ca imprumuturile ba ncare si interbancare au continuat sa
scada, piatele actiunilor si bonduri-lor au conside rat aceste actiuni ca favorabile.

173 Fara a fi fost luate aceste masuri, perspectivele d e crestere, atat pentru tarile
dezvoltate cat si pentru celelalte tari, ar fi fost substantial deteriorate iar posibilitatea
unei recesiuni adanci pe plan global nu ar fi putut fi eliminata.
Desi criza globala a inceput sa se manifeste la sfa rsitul anului 2008, cresterea
globala incepuse deja sa se reduca, in Europa si Ja ponia aceasta resimtindu-se mult
mai acut. Tarile in curs de dezvoltare, pana in sep tembrie 2008, nu au resimtit aceasta
scadere economica, fapt datorat si investitiilor ma jore de capital venite din partea unor
investitori din tarile dezvoltate, care, confruntan du-se cu imposibilitatea investirii cu
profituri mari a capitalurilor in tarile de origine sau in alte tari dezvoltate, au
considerat mai mult decat acceptabila marja uriasa de profit pe care o putea si o si
genera o investitie intr-o tara in curs de dezvolta re. Incetinirea cresterii economice in
tarile dezvoltate concomitent cu reducerea fluxuril or de capital si scaderea veniturilor
reale generate de scaderea preturilor, au generat o scadere accentuata a productiei
industriale, a investitiilor si a comertului intern ational, incepand din trimestrul al
patrulea 2008.
Datorita faptului ca tarile cu PIB redus au inceput sa nu mai aiba acces, sau
accesul s-a diminuat, la fluxurile de capital, criz a mondiala le va afecta mai ales prin
mecanisme indirecte, incluzand scaderea cresterii m ondiale, scaderea preturilor
bunurilor de consum – care va conduce la scaderea p roductiei si deci la o restangere a
fortei de lucru, scaderea intrarilor de capital de la cei care lucreaza in tarile dezvoltate
si nu in ultimul rand la scaderea fluxurilor de cap ital menite a le ajuta in dezvoltare.

4.2. Strategia nationala privind prevenirea si com baterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului

Dupa 1990 Romania a abandonat sistemul centralizat al economiei si a trecut
la implementarea economiei de piata cu toate aspect ele pozitive dar si unele negative
sau potential periculoase, unul din aceste aspecte fiind si posibilitatea ca entitatile
economice sa fie utilizate in scopuri infractionale , datorita naturii economiei libere.
Aceasta posibilitate s-a transformat, din pacate, intr-o certitudine, activitatea
infractionala economica luand o amploare fara prece dent, aceasta, datorandu-se si
lipsei reglementarilor legale si a institutiilor sp ecifice economie de piata.

174 Alinierea la comunitatea internationala si la sist emul economic liber, a
presupus si alinierea la cerintele comunitatii inte rnationale privind combaterea
infractionalitatii economice.
Pentru tarile dezvoltate sau in curs de
dezvoltare, aceste activitati compromit stabilitate a,
transparenta si eficienta sistemelor financiare, si ,
implicit, securitatea nationala a statelor lumii.

Daca spalarea banilor este procesul prin care
veniturile obtinute din activitati ilicite sunt
transformate pentru a le indeparta de originea lor
ilegala, finantarea terorismului reprezinta sprijinul
financiar, sub orice forma, al terorismului sau al celor ce il incurajeaza sau se implica
in el. Atat spalarea banilor, cat si finantarea ter orismului adesea privesc tranzactii
similare, majoritatea fiind legate de ascunderea fo ndurilor. Spalatorii de bani trimit
fondurile ilicite prin canale legale, in scopul asc underii provenientei infractionale, in
timp ce aceia care finanteaza terorismul transfera fondurile, care pot fi legale sau
ilegale, folosind o cale care sa ascunda sursa cat si scopul utilizarii acestora – acela de
sustinere a terorismului.
Lupta impotriva spalarii banilor reprezinta o parte esentiala a cadrului general
de prevenire si combatere a infractiunilor economic o-financiare, pornind de la traficul
de substante psihotrope pana la finantarea terorism ului.
Realizand pericolele si consecintele care insoteau extinderea acestui fenomen
de spalare a banilor si in Romania, ca o manifestar e a vointei constante de protejare a
statului roman si a economiei nationale impotriva c onsecintelor negative ale
terorismului, crimei organizate si ale spalarii fon durilor obtinute prin savarsirea de
infractiuni, autoritatile statului au initiat o ser ie de masuri menite sa duca la
intensificarea si concentrarea eforturilor de comba tere si limitare a efectelor negative
ale acestor fenomene.
Astfel, prima incriminare a infractiunilor privind spalarea banilor din
legislatia romana s-a realizat in anul 1999 prin Le gea nr.21/1999 pentru prevenirea si
combaterea spalarii banilor, lege prin care s-a inf iintat si Oficiul National de Prevenire
si Combatere a Spalarii Banilor. Aceasta lege trans punea in practica romaneasca
prevederile Directivei CE nr.91/308 din 1991. Aceas ta directiva a fost modificata si Spalarea banilor si
finantarea terorismului
sunt probleme globale
prezente, cu conexiuni
intre ele.
Spalarea banilor si
finantarea terorismului
sunt doua fenomene
infractionale diferite.

175 completata prin Directiva nr.97/2001/CE. Pentru ind eplinirea cerintelor din aceasta
directiva si pentru alinierea legislatiei romanesti la standardele internationale in
materie (FATF, FMI, Banca Mondiala, etc.) in anul 2 002 a fost aprobata o noua lege
care transpunenea in legieslatie aceste prevederi s i anume Legea 656/2002.
Urmare atacurilor din 9/11/2001, problema terorism ului a devenit una
stringenta la nivel international, iar combaterea a cestuia s-a materializat nu numai in
actiuni concrete la nivel international, dar si in prevederi emise de institutiile
internationale cu privire la combaterea acestui fen omen. Pentru alinierea la
prevederile internationale, Legea 656/2002 a fost modificata si completata prin Legea
230/2005, aceasta devenind Legea 656/2002 pentru prevenirea si combaterea spal arii
banilor, precum si pentru instituirea unor masuri d e prevenire si combatere a
finantarii actelor de terorism .
In 2006 a fost emisa si Legea nr.36/01.03.2006 pen tru aprobarea Ordonantei
de Urgenta a Guvernului nr.135/2005 privind modific area Legii nr.656/2002 pentru
prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de
prevenire si combatere a finantarii actelor de tero rism, publicata in Monitorul Oficial
nr.200/2006. In trimestrul al doi-lea 2008, Legea 6 56/2006 a fost modificata prin
OUG nr.53/21.04.2008 prin care se aduc o serie de m odificari substantiale in ceea ce
priveste modalitatea de gestionare a clientilor cu risc ridicat, introducerea conceptului
de PEP’s (persocane expuse politic), precum si ridi carea plafonului minim de
raportare de la 10.000 EUR (si echivalent) la 15.00 0 EUR (si echivalent).
Urmare modificarilor, legea reglementeaza aspecte privind combaterea spalarii
banilor si finantarii terorismului in cadrul instit utional din Romania, stabilind printre
altele:
• Persoanele fizice si juridice care au obligatia de a identifica si de a raporta
Oficiului tranzactiile suspecte de spalare de bani si finantare a actelor de
terorism, precum si atributiile cere revin acestor entitati in aplicarea legii;
• Procedurile de identificare a clientilor pe care en titatile raportoare trebuie sa le
indeplineasca precum si tipurile de rapoarte care t rebuie transmise Oficiului;
o Rapoarte de tranzactiisuspecte;
o Rapoarte de tranzactii in numerar, lei sau valuta, a caror liminta
minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 EUR;

176 o Rapoarte de transferuri externe pentru sume a caror limita minima este
echivalentul in lei a 15.000 EUR.
• Obligatia autoritatilor de supraveghere si cu atrib utii de control de a verifica
modul de aplicare a prevederilor legii si de a info rma Oficiul in cazul
depistarii unor suspiciuni de spalare a banilor, de finantare a actelor de
terorism sau a altor nerespectari ale legii;
• Derogari de la prevederile legale cu privire la sec retul bancar si cel
profesional;
• Prevederi privind masurile asiguratorii, confiscare a bunurilor si aplicarea
procedurilor privind urmarirea penala;
• Definirea infractiunilor de spalare a banilor;
• Raspunderi si sanctiuni pentru cei implicati in pro cesul de spalare a banilor,
pentru personalul Oficiului si al entitatilor rapor toare.

Astfel Legea nr.39/2003 pentru combaterea
crimei organizate , care reglementeaza un sector
infractional ce se intrepatrunde atat cu terorismul cat
si cu spalarea banilor.
Legea nr.78/2000 pentru prevenirea si
sanctiunilor de coruptie face mentiuni specifice pentru infractiunea de spa lare a
banilor, continand si reglementari cu privire la sp alarea banilor prin implicarea
fondurilor comunitatii europene.
In ceea ce priveste legislatia secundara in aplica re Legii 656/2002 precum si
alte instrumente normative cu impact asupra activit atii de combatere a spalarii banilor
si a finantarii terorismului acestea sunt enumerate in Anexa nr.2

Ca si concluzie, prezentam in extras o parte a con cluziilor emise de Bureau of
International Narcotics and Law Enforcement Affairs cu privire la sistemul de
prevenire si combatere a spalarii banilor si finant arii terorismului in Romania:
”Odata cu incheierea procesului de liberalizare a co ntului de capital in Romania
in anul 2006, riscul de spalare a banilor prin inte rmediul entitatilor nonbancare va
spori. Romania trebuie sa depuna in continuare efor turi pentru a se asigura ca
institutiile financiare non-bancare sunt supraveghe ate in mod adecvat si ca acest In ultimii ani s -au adoptat
si alte legi care contin
prevederi pentru
combaterea spalarii
banilor si a finantarii
terorismului.

177 sector este instruit cu privire la identificarea tr anzactiilor suspecte si raportarea
acestora, precum si la responsabilitatile de pastra re a inregistrarilor. Romania ar
trebui sa continue demersul privind imbunatatirea c omunicarilor intre entitatile
raportoare si cele de monitorizare, precum si cele intre procurori si FIU. Exista o
foarte stransa legatura intre raportarile financiar e si initierea investigatiilor. Mai
multe eforturi trebuie depuse de catre autoritatile de aplicare a legii si vamale din
Romania pentru a recunoaste spalarea banilor. Sunt necesare masuri sporite in ceea
ce priveste aplicarea legii la frontiera precum si masuri de combatere a
contrabandei. Parchetul General ar trebui sa tratez e cu prioritate cazurile de spalare
a banilor. Romania ar trebui sa implementeze proced urile existente pentru blocarea,
sechestrarea si confiscarea in timp util a activelo r provenite din infractiuni sau cele
legate de activitati teroriste. Romania trebuie sa ia masuri pentru a combate coruptia
din domeniul comertului si guvern.”

4.3. Activitatea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalar ii Banilor (ONPCSB)
functioneaza ca organ de specialitate cu personalit ate juridica in subordinea
Guvernului, si are, conform art.19 alin (2) din Leg ea nr.656/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, ca obiect de activitate „. .. prevenirea si combaterea spalarii
banilor si a finantarii actelor de terorism, scop I n care primeste, analizeaza,
prelucreaza informatii si sesizeaza, in conditiile art.6 alin (1), Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie iar in situatia in care se constata finantarea unor
acte de terorism sesizeaza de indata si Serviciul R oman de Informatii cu privire la
operatiunile suspecte de finantare a actelor de ter orism.”
Astfel, la inceputul anului 2007, impreuna cu
Ministerul Justitiei au stabilit masurile necesare a fi
Intreprinse in vederea notificarii implementarii
Directivei 2005/60/EC a Parlamentului si a
Consiliului European privind prevenirea folosirii
sistemului financiar In scopul spalarii banilor si al finantarii terorismului , precum si
a Directivei 2006/70/ EC privind stabilirea masurilor de implementare a Directivei
2005/60/EC cu privire la definitia “persoanei expuse politic” si a criteriilor tehnice Oficiul, in activitatea sa,
are obligatia de a
participa la
implementarea tuturor
directivelor UE si a
rezolutiilor organismelor
internationale.

178 pentru procedurile de cunoastere simplificata a cli entelei, precum si pentru exceptiile
cu privire la activitatile financiare Intreprinse o cazional sau foarte limitate.
– promovarea unui cadru de reglementare a
activitatii de monitorizare a tranzactiilor, adecva t
standardelor europene, in conformitate cu
cerintele de aderare a Romaniei la U.E. si In acord cu atributiile Oficiului de a
face propuneri de masuri in scopul prevenirii si co mbaterii spalarii banilor;
– cresterea contributiei Oficiului la prevenirea si combaterea coruptiei in Romania
in concordanta cu Planul de Actiune pentru implemen tarea Strategiei Nationale
Anticoruptie si cerintele Raportului Comprehensiv d e Monitorizare a Romaniei.
(Raport anual 2007).
In ultimii ani, datorita proliferarii actelor de te rorism si a activitatilor de
spalare a banilor din diferite infractiuni, a deven it necesara recunoasterea faptului ca
lupta impotriva crimei organizate trebuie realizata pe un plan global aceasta fiind de o
importanta cruciala iar infractorii trebuie opriti din a legitima rezultatele lor criminale
prin transformarea fondurilor din activitati ilicit e In fonduri “curate”.
Rolul primordial al Oficiului este acela de a depista produsul rezultat din
afacerile ilegale derulate de gruparile crimei orga nizate, intrucat banii murdari care
circula, practic la vedere, constituie obiectivul c are da forta infractorilor aflati foarte
aproape sau chiar in intimitatea structurilor de pu tere ce le garanteaza si le acopera
activitatile infractionale. Mai mult, in ultimii an i s-a constatat ca proliferarea
infractiunii de frauda lezeaza economia in ansamblu l ei, cauzeaza imense pierderi
financiare, slabeste stabilitatea sociala, ameninta structurile democratice, determina
pierderea increderii In sistemul economic, corupe s i compromite institutiile
economice si sociale.
Aceasta presupune o analiza financiara
detaliata a datelor si informatiilor primite de Ofi ciu. In
cadrul Oficiului se primesc si se analizeaza date s i
informatii din care rezulta suspiciuni referitoare la
spalarea banilor si/sau finantarea actelor de teror ism.
Atunci, cand din analiza efectuata se constata exis tenta unor indicii temeinice de
savarsire a infractiunii de spalare a banilor, Ofic iul sesizeaza Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar cand se co nstata operatiuni suspecte de finantare
a actelor de terorism, in plus se sesizeaza si Serv iciul Roman de Informatii. Sesizarile Obiectivele majore
urm ărite prin derularea
acestui proiect au vizat:
In acest sens a devenit de
o importanta covarsitoare
stabilirea indiciilor
temeinice de sp ălare a
banilor sau de finan țare a
terorismului.

179 contin anexate fluxurile financiare ale operatiunil or derulate intre persoanele fizice si
juridice implicate in operatiunile din care au rezu ltat indicii temeinice de spalare a
banilor si/sau finantare a terorismului. In conform itate cu prevederile legii speciale,
daca in urma analizei rezulta indicii temeinice de savarsire a altor infractiuni, Oficiul
sesizeaza organul competent.
Din analizele financiare efectuate in cursul anului 2007, a rezultat ca, din
totalul sesizarilor inaintate organelor de cercetar e penala, principala infractiune
generatoare de bani murdari a fost evaziunea fiscal a, care a fost identificata in 66,41%
din cazurile in care au fost relevate indicii temei nice cu privire la savarsirea
infractiunii de spalare a banilor. In alte 5,47% di n cazuri infractiunea generatoare de
bani murdari a fost inselaciunea si in 7,81% din ca zuri s-au identificat infractiuni la
Legea 31/1990. Din sesizarile transmise Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, care au avut la baza indicii d e operatiuni de spalare de
bani/finantare acte de terorism, a rezultat o suma de peste 200 milioane euro.
In categoria „alte infractiuni” sunt cuprinse: prox enetismul, trafic de persoane,
fals si uz de fals, contrabanda, infractiuni legate de evaziunea fiscala, etc.
Cu privire la cetatenia persoanelor suspecte de a f i savarsit infractiunea de
spalare a banilor si care au fost semnalate PICCJ s au SRI, 58% din cetatenii suspecti
sunt cetateni romani, 30% sunt cetateni asiatici si 9% cetateni din alte state europene.
Cetatenii din America de Nord, Africa si Australia sunt reprezentati in procente mai
mici de 2% si respectiv 0,1%. Analizand sursele de provenienta a sumelor supuse
reciclarii, constatate in analizele financiare fina lizate in anul 2007, rezulta ca
domeniile de activitate cele mai vulnerabile sunt „ comert interior”, „comert exterior”,
„servicii” si domeniul „imobiliar”.
Concluziile analizelor efectuate in cadrul Oficiulu i au permis identificarea
modului general de actiune al infractorilor in vede rea spalarii banilor rezultati in urma
savarsirii de infractiuni.
Astfel, fondurile rezultate din savarsirea de infra ctiuni, sunt incluse in fluxuri
financiare initiate si desfasurate pentru disimular ea provenientei lor ilicite, prin
intermediul conturilor unor agenti economici contro lati de persoane fizice implicate in
activitatile infractionale respective. In astfel de scheme deseori sunt folosite conturile
unor „firme fantoma”, create tocmai in scopul reali zarii unei „tesaturi” de operatiuni
fara motivatie economica, fictive, care au menirea de a ingreuna activitatea organelor
de cercetare prin indepartarea fondurilor respectiv e de sursa lor ilicita, precum si

180 pentru marirea sanselor infractorilor de a folosi i n siguranta, evitand raspunderea
penala, banii astfel dobanditi. In conformitate cu legislatia in vigoare entitatile
raportoare sunt obligate sa raporteze zilnic la Ofi ciu tranzactiile cash in si din conturi
mai mari de 15.000 EUR sau echivalent. In graficele de mai jos se exemplifica,
comparativ, numarul de rapoarte de numerar in perio ada 1999-2007, atat ca volum
primite la Oficiu cat si in functie de natura jurid ica a persoanelor raportoare.

Situatie comparativa a numarului de Rapoarte de dep uneri/retrageri de numerar > 10.000
Euro, primite de Oficiu, in perioada 1999-2007

4.125 9.475 8.665 8.237 10.200 11.658 14.944 71.571 90.123
010000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
anul 1999 anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005 anul 2006 anul 2007 nr. rapoarte
perioada

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

181 Situatie comparativa a numarului de operatiuni de d epunere/retragere in numerar,
efectuate de persoanele fizice si juridice, incluse in Rapoartele de depuneri/retrageri de
numerar > 10.000 Euro, primite de Oficiu in perioad a 1999-2007

506650 923412 1850484 5703070 12340979
9697828
3417 61129 61418 248280
50612 36264 388078 935804
32172 255099 420792 631570
-2000000 1000000 4000000 7000000 10000000 13000000
persoane fizice persoane juridice persoane fizice 3417 36264 50612 61129 61418 248280 388078 506650 923412
persoane juridice 32172 255099 420792 631570 935804 1850484 5703070 12340979 9697828 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 nr. operatiuni
perioada

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

Avand in vedere dezvoltarea continua a economiei n ationale in perioada 2000-
2007, precum si a tranzactiilor in numerar, s-a inr egistrat o evolutie crescanda a
numarul de tranzactii cash raportate la Oficiu. Tot odata s-a inregistrat si o crestere a
tranzactiilor externe, cu diferiti parteneri extern i, tranzactii care, in majoritatea lor
sunt efectuate prin fie pe canalele traditionale ba ncare, fie prin intermediul serviciilor
de transfer rapid de bani

Situatie comparativa a numarului de Rapoarte de tra nsferuri externe > 10.000 Euro,
primite de Oficiu, in perioada 2003-2007

8702 8.886 8.761 8.981
7.301
02000 4000 6000 8000 10000
2003 2004 2005 2006 2007
numar rapoarte TE nr. rapoarte
perioada

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

182
Evolutia sumelor incluse in Rapoartele de depuneri /retrageri de numerar > 10.000 Euro,
primite de Oficiu, in perioada 2000-2007

6.935 5.247
8.361 7.409
8.516 7.836
8.963 9.820
13.748 10.321
19.238 13.279
25.492 16.421
33190 22233
010000 20000 30000 40000 50000 60000
depuneri retrageriretrageri 5247 7409 7836 9820 10321 13279 16421 22233
depuneri 6935 8361 8516 8963 13748 19238 25492 33190 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 12.182 15.770 16.352 18.783 24.069 32.517 41.913 valoare milioane Euro
55.423

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

Situatia comparativa a numarului de transferuri ext erne efectuate in/din Romania,
conform Rapoartelor de transferuri externe > 10.000 Euro, primite de Oficiu, in perioada
2003-2007

198.190 298.248 473.983
282.222 380.601 628.270
434.859 758.071
507.920 961.820
0100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000 1000000
2003 2004 2005 2006 2007
transferuri in Romania transferuri din Romania nr. operatiuni
perioada

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

183
Transferuri externe > 10.000 Euro, primite de Ofici u
in perioada 2003-2007

13.064 15.415
24.473 22.781
41.105 49.447
95.313 89.219
86.512 87.292
020000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 200000
2003 2004 2005 2006 2007
sume transferate in Romania sume transferate din Romania 28.479 47.254 90.552 184.532 valoare milioane euro
perioada 173.804

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

Cresterea infractionalitatii economice in ultimii a ni a determinat si o crestere a
rapoartelor de tranzactii suspecte. Entitatile rapo rtoare, sunt obligate ca, in urma
analizarii tranzactiilor economice ale clientilor l or si daca constata ca exista indicii de
spalare de bani sau alt tip de infractiune predicat care poate genera spalare de bani, sa
raporteze la Oficiu aceste tranzactii in cel mai sc urt timp posibil si fara sa avertizeze
clientul in lagatura cu aceasta raportare.

184
Evolutia Rapoartelor de tranzactii suspecte primite de Oficiu,
in perioada 2000-2007

147 87
297 125
266 167
617 239 1470 414 3095 966
2720 476
2096 478
0500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
entitati raportoare institutii de control si supraveghere prudentiala 234 422 433 856 1.884 4.061
3.196 nr. rapoarte
perioada 2.574

sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

In urma analizarii rapoartelor de tranzactii suspe cte primite de Oficiu, au rezultat
urmatoarele tipuri de infractiuni generatoare de ba ni murdari: evaziunea fiscala,
inselaciunea, folosirea de catre fondatorul, admini stratorul, directorul, directorul executiv
sau reprezentantul legal al societatii, cu rea cred inta a bunurilor sau creditului de care se
bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori
pentru a favoriza o alta societate in care are inte rese direct sau indirect, stabilirea cu rea-
credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxel or sau contributiilor, avand ca rezultat
obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul
general consolidat ori compensari datorate bugetulu i general consolidat bancruta
frauduloasa.

185 52%
11% 6% 3% 3% 2% 2% 1% 1%
19% Evaziune fiscala
Inselaciune
Folosirea de catre
fondator/administrator/direc
tor/director
executiv/reprezentant legal
al societatii cu rea credinta
a bunurilor sau creditului de
care se bucura societatea
intr-un scop contrar
intereselor acesteia sau in
sursa: Raportul anual ONPCSB pe 2007

Totodata, sub aspectul combaterii finantarii terorismului , Oficiul primeste
cereri de informatii, transmise in conformitate cu Rezolutia Comitetului de Sanctiuni
ONU 1267/1999 si a rezolutiilor ulterioare, inclusi v cea mai recenta Rezolutie a
Consiliului de Securitate al ONU nr. 1617/2005 priv ind regimul de sanctiuni
impotriva Al-Qaida si a Talibanilor, care au fost p rocesate cu operativitate.
Situatia comparativa privind numarul cererilor de i nformatii procesate, in
perioada 2001-2007 (sursa: Roportul Anual ONPCSB – 2007)
525
128 140
80 202
80 153
73 108
70 95
49 66
24
0100 200 300 400 500 600
2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001
CI transmise de Oficiu CI primite de Oficiu

186 Ca si incheiere prezentam in schema de mai jos flu xul informational asa cum
reiese din prevederile Legii 656/2002, flux informa tional care are drept scop
identificarea si sanctionarea acelora care, savarsi nd infractiuni, obtin fonduri ilicite,
urmate de incercarea de spalare a acestora prin rei ntroducerea in circuitul financiar.

Circuitul informatiilor conform Legii nr.656/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare

Nota:
1. Feed-back-ul unitatilor de parchet catre Oficiu se realizeaza in temeiul art. 6 alin (6) din legea
speciala;
2. Feed-back-ul intre Oficiu si entitatile raportoa re se realizeaza in temeiul art. 6 alin (7) ( doar
informatii generale si tipologii );
3. Sesizarea de catre Oficiu a SRI se face in temei ul art. 6 alin (1) din legea speciala, doar cu
privire la operatiunile suspecte de finantare a act elor de terorism;
4. Sesizarea organului competent se face in temeiul art. 6 alin (8) pentru indicii temeinice a altor
infractiuni decat cele de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism.

Instan țe Organul
competent
art. 6 alin. 8
din Legea
nr.656/2002
PICCJ
(DIICOT și DNA) SRI Alte FIU-uri
art. 5 alin. 4
din Lege
nr.656/2002
ONPCSB Autorit ăți de control și
supraveghere
pruden țial ă Entit ăți
raportoare Institu ții cu atribu ții
de informare

187
Concluzii

Dupa cum am descris in capitolelor acestei lucrari , perceptia asupra spalarii
banilor are la baza anumite suspiciuni ale entitati lor raportoare asupra tranzactiilor
realizate de clientii acestora.
Pentru a se concretiza in infractiunea de spalare a banilor, suspiciunile asupra
tranzactiilor trebuie sa aiba la baza sume de bani proveniti din infractiuni predicat.
Pentru a putea vorbii de fenomenul spalarii banilor , la nivel global este unanim
acceptata teoria conform careia banii murdari trebu ie sa parcurga trei pasi: plasarea,
stratificarea si integrarea.
Suspiciunea de spalare a banilor reprezinta momentu l initial al fenomenului
spalarii banilor si a finantarii terorismului. Susp iciunile se pot transforma in fapte
certe numai daca banii murdari parcurg cele trei et ape, in caz contrar nu se poate vorbi
despre spalare de bani in absenta celor trei pasi. Orice suma de bani provenita din
infractiuni, in general cele economico-financiare, trebuie obligatoriu plasata in
sistemul financiar pentru a se disimula originea il icita. Plasarea este urmata de
stratificare, reprezentand mutarea sumelor initiale , impartita in sume mai mici, catre
alte institutii financiare, de asigurari, de valori mobiliare sau alte societati. Integrarea
acestor sume se realizeaza prin achizitionarea de s ervicii financiare, active mobile sau
imobile de lux, si doar acum putem vorbii de spalar e de bani.
Din pacate, in practica, se inregistreaza o exagera re a conceptului de spalare
de bani, in sensul in care orice retragere de numer ar, care provine dintr-o infractiune,
reprezinta spalare de bani. Legislatia romana nu fa ce exceptie, fiind specificata ca
detinerea de bunuri, categorie in care intra si ban ii ca bun material, provenite din
infractiuni reprezinta spalare de bani.
Spalarea de bani este o continuare necesara activit atilor infractionale dar, mai
mult decat atat, este cruciala, odata ce fondurile au fost curatate de catre infractori,
acestia le pot reinvestii in activitati care vor pe rpetua ciclul vicios.
Pentru a se putea ferii de acest fenomen, companiil e trebuie sa aplice
proceduri esentiale de prevenire a spalarii banilor si a finantarii terorismului si,
deasemenea, trebuie sa puna in practica procedurile privind cunoasterea clientelei,
semnalizand tranzactiile suspecte care nu corespund unui anumit tipar uzual,

188 retragerile masive de numerar si miscarile de fondu ri care nu au o justificare sau un
caracter logic.
Desi fenomenul spalarii banilor la nivel global rep rezinta un atac asupra
securitatii fiecarui stat, acesta poate reprezenta o si mai mare amenintare daca,
fondurile sunt utilizate in scopul sustinerii activ itatilor teroriste. Finantarea
terorismului, la nivel mondial, a devenit un subiec t de dezbatere, analiza si programe
nationale si internationale dupa 9/11/2001, devenin d strans legata de spalare a banilor.
Desi exista o legatura stransa intre spalarea banil or si finantarea terorismui, in sensul
in care fondurile obtinute din infractiuni si recic late pot fi utilizate la finantarea
organizatiilor teroriste si a activitatilor acestor a, totusi este periculos a se face
confuzia intre spalarea banilor si finantarea teror ismului.
Principiile de baza ale spalarii banilor nu se apli ca si finantarii terorismului
intrucat, daca in spalarea banilor sunt implicate s ume mari de bani, in ultima vreme s-
a dovedit ca atacurile teroriste pot fi realizate c u sume mici de bani a caror
provenienta poate fi legala. Plasarea unor astfel d e sume mici de bani in sistemul
financiar pentru a fi spalate, nu este intotdeauna benefica, cei care finanteaza
terorismul utilizand de cele mai multe ori caile al ternative de remitere de fonduri,
precum Hawala, Hundi, comertul cu diamante sau come rtul on-line cu actiuni.
Dupa 9/11 lumea a devenit mult mai precauta si mai suspicioasa la diferitele
modalitati de transfer de bani, 9/11 devenind reper ul vulnerabilitatii mondiale in fata
organizatiilor teroriste. Desi la nivel mondial s-a u luat o serie de masuri restrictive,
organismele internationale, regionale si locale inc ercand sa impiedice spalarea banilor
si finantarea terorismului, intotdeauna infractorii vor fi cu un pas in fata autoritatilor.
Legislatiile nationale trebuie sa se alinieze la pr evederile internationale,
procedurile si politicile interne ale organizatiilo r trebuie sa fie implementate in
concordanta cu legislatia nationala si prevederile internationale. Aceste prevederi pot
conduce si la abuzuri, atunci cand personalul organ izatiilor fac exces de zel, raportand
acele operatiuni “suspecte” pe care nu le inteleg, si datorita faptului ca nu-si cunosc
clientii, nu cunosc sau nu inteleg activitatile cli entilor sau nu obtin informatii
suficiente pentru intelegerea tranzactiilor.
Globalizarea pietelor si a fluxurilor financiare a devenit mult mai evidenta
odata cu dezvoltarea internetului. Realizarea unei singure piete mondiale inseamna
tranzactii desfasurate in secunde, tranzactii care pot implica fonduri obtinute ilegal si

189 foarte greu de detectat, mai ales ca acestea pot st rabate in cateva secunde mai multe
jurisdictii.
Din pacate, globalizarea nu tine seama de un singur lucru sau poate genera o
singura intrebare care nu are un singur raspuns: SU NTEM SAU NU PREGATITI
PENTRU GLOBALIZARE? Se pare ca NU.

190 Bibliografie

Abdullahi Y .SHEHU Money Laundering: the challenge of global
enforcement
– Paper Presented at a seminar of the Criminology
Society of Hong Kong, on November 9, 2000 .

Allen Russell, Alexandra
Croitoru, Cornelia Lefter,
Laura Banu, Constantin
Bolbosanu, Iosif Lukacsi, Gian
Maria Nicastro
Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a
finantarii terorismului
– Imprimeria Nationala, 2005
Alexander Frhr. v. Hardenberg
Deputy Group Anti-Money Laundering
Officer Combating Money Laundering,
Terrorist Financing and Corruption
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

Anne C. Richard Fighting Terrorist Financing: Transatlantic
Cooperation and International Institutions
– Center for Transatlantic Relation, Johns Hopkins
University 2005

Barry Johnston
Oana M. Nedelescu The impact of terrorism an financial markets
– IMF, 2005

Bashir A. Al-Nakib
Head Compliance Division
Lebanese Canadian Bank, SAL How to Track and Detect Terrorist Funds
– 3 rd Annual European Conference & Exhibition,
Berlin 2006

Buri M. Hamza The Somali Remittance Sector in Canada
– Nathanson Centre for the Study of Organized Crime
and Corruption, 2006

Claudia Emonds Money Laundering Prevention in Insurance
Business
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, 2006 Berlin

Corrado Conti Lotta dura contro i paradisi fiscali
– www.attac.it, 2002

Daniel Byman Deadly Connections: States that Sponsor
Terrorism
– Cambridge University Press 2007

Eduardo Aninat, Daniel Hardy,
and R. Barry Johnston Combating Money Laundering and the Financing
of Terrorism
– IMF Paper 2002

191 Evan F. Kohlmann The Role Of Islamic Charities In International
Terrorist Recruitment And Financing
– Danish Institute For International Studies – Working
Paper no 2006

Gercke Marco
Lecturer at the University of Cologne,
Germany Combating Money Laundering, Terrorist
Financing and Corruption – Cybercrime –
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

Gus Martin Understanding Terrorism
– SAGE Publications, 2006

Guy Stessens Money Launderin: A New International Law
Enforcement Model
– Cambridge University Press 2008

Jean-Charles Brisard
JCB Consulting TERRORISM FINANCING: Roots and trends of
Saudi terrorism financing
– Report prepared for the President of the Security
Council United Nations, 2002

John McDowell
Gary Novis The Consequences of Money Laundering and
Financial Crime
– State Department, 2001

Joseph Myers Internation standards and cooperation in the
fight against money laundering
– State Department, 2001

José Antonio Monreal Active AML&CFT Risks
Management in Financial
Institutions
– 3 rd Annual European Conference & Exhibition,
Berlin 2006

Joshua Prober Accounting for Terror: Debunking the Paradigm
of Inexpensive
– The Washington Institute for Near East Policy, 20 05

Kim Cragin
Sara A. Daly The Dynamic Terrorist Threat – An Assessment of
Group Motivations and Capabilities in a
Changing World
– Prepared for the United States Air Force, 2003

Lester M. Joseph Money Laundering Enforcemenet: Following the
Money
– State Department, 2001

192 Lisa C. Carroll Alternative remittance systems distinguishing
sub-systems of ethnic money laundering in
INTERPOL member countries on the Asian
continent
– Interpol (December 2002)

Michel Camdessus Money Laundering: the Importance of
International Countermeasures
– Plenary Meeting of the Financial Action Task Force
on Money Laundering, 1998

Michael Dewald The German FIU and its fight against money
laundering and the financing of terrorism
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, 15th and 16th May 2006
Berlin (Germany)

Mark Manyin – Coordinator
Richard Cronin, Larry Niksch,
Bruce Vaughn – Foreign Affairs,
Defense, and Trade Division Terrorism in Southeast Asia
– Congressional Research Service ˜ The Library of
Congress

Mark van Thiel
Partner, TvT compliance ltd Information Technology in the Fight against
Money Laundering, Financing of Terrorism and
Corruption
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

Maurice R. Greenberg, Chair
Mallory Factor , Vice Chair
William F. Wechsler and Lee S.
Wolosky, Project Co-Directors Update on the Global Campaign Against
Terrorist Financing – Second Report of an
Independent Task Force on Terrorist Financing
Sponsored by the Council on Foreign Relations, 2004

Mohammed El-Qorchi
Samuel Munzele Maimbo
John F. Wilson Informal Funds Transfer Systems: An analysis of
the informal Hawala System
– IMF, 2003

Mohammed El-Qorchi Hawala
– IMF, Finance & Development, 2002

Nicolae Ghinea
Mircea Pascu Macro-criminalitatea economico-financiara
– Ed: LVS Crepuscul, 2008

Niko Passas Informal value transfer systems and crime
organizations
– Northeastern University, 1999

Nigel Morris-Cotterill How not to be a Money Launderer
– Silkscreen Publications, 1998

193 Patrick M. Jost
Harjit Singh Sandhu The hawala alternative remittance system and its
role in money laundering
– Interpol General Secretariat, 2000

Peter J. Quirk Money Laundering: Muddying the
Macroeconomy, 1997

Peter Lilley Dirty Dealing
– Kogan Page 2006

Petrus Van Duyne
Klaus Von Lampe
Nikos Passas Upperworld and Underworld in cross-border
crime
– Wolf Legal Publishers 2002

Phil Williams Warning Indicators, terrorist finances and
terrorist adaptation
– Center for Contemporary Conflict, 2005

R. Cheran and Sharryn Aiken The Impact of International Informal Banking on
Canada: A Case Study of Tamil Transnational
Money Transfer Networks
(Undiyal), Canada/Sri Lanka – 2005

Rachel Ehrenfeld Funding terrorism: sources and methods, 2002

Richard Lowe Criminal money laundering using hawala
techniques
– HM Customs and Excise – Law Enforcement

Rob McCusker Underground banking: legitimate remittance
network or money laundering system?
– Australian Institute of Criminology, 2005

Robert E. Looney Following the Terrorist Informal Money Trail:
The Hawala Financial Mechanism, 2002

Samuel Munzele Maimbo The money exchange dealers of Kabul
– World Bank, 2003

Slagjana Taseva Money Laundering
– Akademski Pecat, Macedonia 2007

Stanley Morris
John Walker
Modelling Global Money Laundering Flows
– www.johnwalkercrimetrendsanalysis.com

Stephen Platt Criminal Abuse of Offshore
Corporations and Trusts
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

194 Steve Mark
NSW Legal Services Commissioner “The impact on the Anti-Money Laundering
Legislation on the Legal Profession and other
Service Industries”
– Anti-Money Laundering 2007, International Quality
and Productivity Centre 30 October 2007

Steven L. Peterson Achieving a Sustained Response to Money
Laundering
– State Department, 2001

Steven Emerson
Jonathan Levin “Terrorism Financing: Origination,
Organization, and Prevention: Saudi Arabia,
Terrorist Financing and the War on Terror”
– United States Senate Committee on Governmental
Affairs, 2003

Sven Feddersen Transaction Monitoring,Clarification and
Workflow
Control in tthe Field of AML
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

Terence Donovan
International Monetary Fund Good Governance and Inttegrity in Financial
Services: as an essential foundation for
effective AML/CFT measures
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

Terence Donovan
International Monetary Fund Effective Implementation of
AML/CFT Measures
– Combating Money Laundering, Terrorist Financing
and Corruption Conference, May 2006 Berlin

Thomas J. Biersteker
Sue E. Eckert Countering the Financing of Terrorism
– Routledge Taylor & Francis Group 2008

Victor Comras Al Qaeda Finances and Funding to Affiliated
Groups
– Strategic Insights is a monthly electronic journa l
produced by the Center for Contemporary Conflict at
the Naval Postgraduate School in Monterey,
California

Zachary Abuza Balik-Terrorism:The Return Of The Abu Sayyaf –
2005

Zachary Abuza Funding Terrorism in Southeast Asia:
The Financial Network of Al Qaeda and Jemaah
Islamiyah
– The National Bureau of Asian Research, 2003

195 William C. Gilmore Dirty Money
– Council of Europe Publishing 2004

4th European Conference of
services specialised in the fight
against corruption International Co-operation in the figth against
corruption and offshore financial centres:
obstacles and solutions
– Limassol (Cyprus), 20-22 October 1999

Asia Pacific Group
Typologies Working Group Alternative remittence regulation implementation
package, 2003

Basel committe on banking
supervision General Guide to Account Opening and
Customer Identification
– Bank for International Setlements, 2003

Basel committe on banking
supervision Compliance and the compliance function in
banks
– Bank for International Setlements, 2005

Basel committe on banking
supervision Implementation of the compliance principles
– Bank for International Setlements, 2008

Basel committe on banking
supervision Consolidated KYC Risk Management
– Bank for International Setlements, 2004

Basel committe on banking
supervision Customer due diligence for banks
– Bank for International Setlements, 2001

Basel Committe on banking
supervision Shell banks and booking offices
– Bank for International Setlements, 2003

Basel Committe on banking
supervision Parallel-owned banking structures
– Bank for International Setlements, 2003

Basel committe on banking
supervision Compliance and the Compliance Function in
Banks
– Bank for International Setlements, 2005

Council of Europe –Octopus
Programme Organised crime in Europe: the threat of
cybercrime – Situation report 2004

Comisia Europeana, Comitetul
de prevenire a spalarii banilor
si a finantarii terorismului
Masuri Intarite de cunoastere a clientelei
– Bruxelles, 2008

European Council Council directive 91/308/EEC on prevention of
the use of the financial system for the purpose of
money laundering, 1991

196 European Council Directive 2001/97/EC of the European
Parliament and the Council amending Council
Directive 91/308/EEC on preventing of the use of
the financial system for the purpose of money
laundering, 2001

European Council Council of Europe Convention on Laundering,
Search, Seizure and Confiscation of the Proceeds
from Crime and on the Financing of Terrorism –
Warsaw, 2005

European Council Council of Europe Convention on laundering,
search, seizure and confiscation of the proceeds
from crime and on the financing of terrorism
– Committee of Ministers on 3 May 2005

European Council Commission Directive 2006/70/EC pentru
implementarea masurilor Directivei 2005/60/EC

European Council Directiva 60/2005/EC pentru prevenirea
utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii
banilor si finantarii terorismului

E – Journal USA,
Economic Perspectives The Global War On Terrorist Finance
– U.S. Department 0f State / Bureau Of International
Information Programs, 2004

FATF The Forty Recommendations, 2003

FATF Interpretative notes to the Forty
Recommendations
2004

FATF Special Recommendations on Terrorist
Financing, 2004

FATF Interpretative notes to the Nine Special
Recommendations on Terrorist Financing

FATF Methodology for Assessing Compliance with the
FATF 40 Recommendations and the FATF 9
Special Recommendations, 2004

FATF New Anti-Money Laundering Standards Released
Berlin, 2003

FATF Guidance for financial institutions in detecting
terrorist financing, 2002

197 FATF Laundering the proceeds of
vat carousel fraud, 2007

FATF Annual review of non-cooperative countries and
territories, 2003

FATF Trade Based Money Laundering, 2006

FATF Basic Facts about Money Laundering, 2003

Financial Crimes Enforcement
Network Guidance on preparing a complete&sufficient
suspicious activity report narrative, 2003

IMF Approaches to a regulatory framework for
formal and informal remittance systems
– 2005

Hypo Insvestment Bank Suspicion of Money Laundering
– Intersentia, Vaduz – 2006

Office of the Comptroller of the
Currency A banker`s guide to avoiding problems, 2002

ONPCSB Ghidul de tranzactii suspecte, 2004

ONPCSB Raportul anual 2007

Middle East and North Africa
Financial Action Task Force Best practices issued by the Middle East and
North Africa Financial Action Task Force
Concerning the HAWALA – 2005

Transcrime – University of
Trento EUROSHORE –Prtecting the EU financial
system from the exploitation of financial centres
and off-shore facilities by organised crime, 2000

The World Bank and
International Monetary Fund Reference Guide to Anti-Money Laundering
(AML) and Combating the Financing of
Terrorism (CFT)
– Editia a 2-a

United Nations United Nations Convention Against Illicit Traffic
in Narcotic Drugs and Psychotropic Substances
– Vienna Convention 1988

United Nations United Nations Convention Against
Transnational Organized Crime – Palermo
Convention 2000

198 Uniunea Europeana Manual de instruire privind combaterea spalarii
banilor si a finantarii terorismului, 2004

U.S. Department of State International Narcotics Control Strategy Report,
2002

Watson Institute for
International Studies
Brown University Targeting Terrorist Finances Project – a
comparative assessment of saudi arabia with
other countries of the islamic world – June 2004

Wolfsberg Group Global Anti-Money-Laundering Guidelines for
Private Banking, 2002

Wolfsberg Group Global Anti-Money-Laundering Guidelines for
Correspondent Banking, 2002

Wolfsberg Group Guidance on Risk Based Approach for Managing
Money Laundering Risks

199 Anexa 1 . Organizatii internationale, Membrii si Ob servatori – Septembrie 2007

Organizatia Total Membrii Observatori
ADB
Asian Development Bank 67
APG
The Asia/Pacific Group on Money Laundering 36 25
APEC
Asia Pacific Economic Cooperation 21
ARF
ASEAN Region Forum 26
ASEAN
Association of South East Asian Nations 10
CFATF
Caribbean Financial Action Task Force 30
Commonwealth, The 53
Egmont Group, The 106
ESAAMLG
Eastern and South African Anti Money
Laundering Group 14
FATF
Financial Action Task Force 34 2
EURASIA
Eurasian Group on combating money
laundering and financing of terrorism 7 28
GAFISUD
Financial Action Task Force on Money
Laundering in South America 9 12

200 GIABA
The Inter-Governmental Action Group against
Money Laundering and Terrorist Financing in
West Africa 15
G8 9
G20 20
IMF & World Bank 185
MENA-FATF
Middle East and North Africa Region 17 12
MONEYVAL 28 20
OCO
Oceania Customs Organisation 23
OECD
Organisation for Economic Cooperation snd
Development 30
OGBS
Offshore Group of Banking Supervisors 17 3
PIFS
Pacific Islands Forum Secretariat 18 4
SAARC
South Asian Association for Regional
Cooperation 8 6
SEACEN
South East Asian Central Banks Research and
Training Centre 16 2
WCO
World Customs Organisation 171
WTO
World Trade Organisation 151 30

201 Asian Development Bank (ADB)

ADB – Within the region ADB – Outside the region

1. Afghanistan
2. Armenia
3. Australia
4. Azerbaijan
5. Bangladesh
6. Bhutan
7. Brunei Darussalam
8. Cambodia
9. China, People's Republic of
10. Cook Islands
11. Fiji Islands
12. Georgia
13. Hong Kong, China
14. India
15. Indonesia
16. Japan
17. Kazakhstan
18. Kiribati
19. Korea, Republic of
20. Kyrgyz Republic
21. Lao PDR
22. Malaysia
23. Maldives
24. Marshall Islands
25. Micronesia, Federated States of
26. Mongolia
27. Myanmar
28. Nauru
29. Nepal
30. New Zealand
31. Pakistan
32. Palau
33. Papua New Guinea
34. Philippines
35. Samoa
36. Singapore
37. Solomon Islands
38. Sri Lanka
39. Taipei,China
40. Tajikistan
41. Thailand
42. Timor-Leste
43. Tonga
44. Turkmenistan
1. Austria
2. Belgium
3. Canada
4. Denmark
5. Finland
6. France
7. Germany
8. Ireland
9. Italy
10. Luxembourg
11. Netherlands, The
12. Norway
13. Portugal
14. Spain
15. Sweden
16. Switzerland
17. Turkey
18. United Kingdom
19. United States

202 45. Tuvalu
46. Uzbekistan
47. Vanuatu
48. Viet Nam

The Asia/Pacific Group on Money Laundering – APG

Members Observers

1. Afghanistan
2. Australia
3. Bangladesh
4. Brunei Darussalam
5. Cambodia
6. Canada
7. Chinese Taipei
8. Cook Islands
9. Fiji Islands
10. Hong Kong, China
11. India
12. Indonesia
13. Japan
14. Republic of Korea (South Korea)
15. Lao People's Democratic Republic
16. Macao, China
17. Malaysia
18. Maldives
19. The Marshall Islands
20. Mongolia
21. Myanmar
22. Nauru
23. Nepal
24. New Zealand
25. Niue
26. Pakistan
27. Palau
28. The Philippines
29. Samoa
30. Singapore
31. Solomon Islands
32. Sri Lanka
33. Thailand
34. Timor Leste
35. Tonga
36. United States of America
37. Vietnam
38. Vanuatu
1. Asia Pacific Economic Cooperation
(APEC) Secretariat
2. Asian Development Bank (ADB)
3. ADB/OECD Anti-Corruption Initiative
for Asia-Pacific
4. Associations of Southeast Asian
Nations (ASEAN) Secretariat
5. CFATF – Carribean Financial Action
Task Force
6. Commonwealth Secretariat (London)
7. Egmont Group of Financial
Intelligence Units
8. FATF – Financial Action Task Force
9. GAFISUD – South American FATF-
Style Regional Body
10. International Monetary Fund (IMF)
11. Interpol
12. MENAFATF – Middle East and North
African Financial Action Task Force
13. MONEYVAL – Council of Europe,
Anti-Money Laundering Group
14. Oceania Customs Organisation
(OCO)
15. Offshore Group of Banking
Supervisors (OGBS)
16. Pacific Islands Forum Secretariat
(PIFS)
17. Pacific Financial Technical
Assistance Centre (PFTAC)
18. United Nations Office on Drugs and
Crime (UNODC)
19. World Bank
20. World Customs Organisation (WCO)

203
Asia/Pacific Economic Cooperation (APEC)

1. Australia
2. Brunei Darussalam ember
3. Canada
4. Chile
5. People's Republic of China
6. Hong Kong, China
7. Indonesia
8. Japan
9. Republic of Korea
10. Malaysia
11. Mexico

12. New Zealand
13. Papua New Guinea
14. Peru
15. Philippines, Republic of
16. Russian Federation, The
17. Singapore
18. Chinese Taipei
19. Thailand
20. United States
21. Vietnam

ASEAN Regional Forum (ARF)

1. Australia
2. Bangladesh
3. Brunei Darussalam
4. Cambodia
5. Canada
6. China
7. Democratic Peoples’ Republic of
Korea
8. European Union
9. India
10. Indonesia
11. Japan
12. Laos
13. Malaysia

14. Mongolia
15. Myanmar
16. New Zealand
17. Pakistan
18. Papua New Guinea
19. Philippines
20. Republic of Korea
21. Russian Federation
22. Singapore
23. Thailand
24. Timor Leste
25. United States
26. Vietnam

Association of South East Asian Nations (ASEAN)

1. Brunei Darussalam
2. Cambodia
3. Indonesia
4. Laos
5. Malaysia

6. Myanmar
7. Philippines
8. Singapore
9. Thailand
10. Vietnam

204 Caribbean Financial Action Task Force – CFATF

1. Antigua & Barbuda
2. Anguilla
3. Aruba
4. The Bahamas
5. Barbados
6. Belize
7. Bermuda
8. The British Virgin Islands
9. The Cayman Islands
10. Costa Rica
11. Dominica
12. Dominican Republic
13. El Salvador
14. Grenada
15. Guatemala

16. Guyana
17. Republic of Haiti
18. Honduras
19. Jamaica
20. Montserrat
21. The Netherlands Antilles
22. Nicaragua
23. Panama
24. St. Kitts & Nevis
25. St. Lucia
26. St. Vincent & The Grenadines
27. Suriname
28. The Turks & Caicos Islands
29. Trinidad & Tobago
30. Venezuela

Commonwealth (The)

1. Antigua and Barbuda
2. Australia
3. The Bahamas
4. Bangladesh
5. Barbados
6. Belize
7. Botswana
8. Brunei Darussalam
9. Cameroon
10. Canada
11. Cyprus
12. Dominica
13. Fiji Islands
14. The Gambia
15. Ghana
16. Grenada
17. Guyana
18. India
19. Jamaica
20. Kenya
21. Kiribati
22. Lesotho
23. Malawi
24. Malaysia
25. Maldives
26. Malta
27. Mauritius 28. Mozambique
29. Namibia
30. Nauru
31. New Zealand
32. Nigeria
33. Pakistan
34. Papua New Guinea
35. St Kitts and Nevis
36. St Lucia
37. St Vincent and the Grenadines
38. Samoa
39. Seychelles
40. Sierra Leone
41. Singapore
42. Solomon Islands
43. South Africa
44. Sri Lanka
45. Swaziland
46. Tonga
47. Trinidad and Tobago
48. Tuvalu
49. Uganda
50. United Kingdom
51. United Republic of Tanzania
52. Vanuatu
53. Zambia

205
Egmont Group, The

1. Albania
2. Andorra
3. Anguilla
4. Antigua and Barbuda
5. Argentina
6. Armenia
7. Aruba
8. Australia
9. Austria
10. Bahamas
11. Bahrain
12. Barbados
13. Belarus
14. Belgium
15. Belize
16. Bermuda
17. Bolivia *suspended from Egmont
18. Bosnia & Herzegovina
19. Brazil
20. British Virgin Islands
21. Bulgaria
22. Canada
23. Cayman Islands
24. Chile
25. Colombia
26. Cook Islands
27. Costa Rica
28. Croatia
29. Cyprus
30. Czech Republic
31. Denmark
32. Dominica
33. Egypt
34. El Salvador
35. Estonia
36. Finland
37. France
38. Georgia
39. Germany
40. Gibraltar
41. Greece
42. Grenada
43. Guatemala
44. Guernsey
45. Honduras
46. Hong Kong
54. Italy
55. Japan
56. Jersey
57. Korea (Republic of)
58. Latvia
59. Lebanon
60. Liechtenstein
61. Lithuania
62. Luxembourg
63. Macedonia
64. Malaysia
65. Malta
66. Marshall Islands
67. Mauritius
68. Mexico
69. Monaco
70. Montenegro
71. Netherlands
72. Netherlands Antilles
73. New Zealand
74. Nigeria
75. Niue
76. Norway
77. Panama
78. Paraguay (UAF)
79. Peru
80. Philippines
81. Poland
82. Portugal
83. Qatar
84. Romania
85. Russia
86. San Marino
87. Serbia
88. Singapore
89. Slovakia
90. Slovenia
91. South Africa
92. Spain
93. St Kitts & Nevis
94. St Vincent & the Grenadines
95. Sweden
96. Switzerland
97. Syria
98. Taiwan
99. Thailand

206 47. Hungary
48. Iceland
49. India
50. Indonesia
51. Ireland
52. Isle of Man
53. Israel
100. Turkey
101. Ukraine
102. United Arab Emirates
103. United Kingdom
104. United States
105. Vanuatu
106. Venezuela

Eastern and South African Anti Money Laundering Gro up
ESAAMLG

1. Botswana
2. Kenya
3. Lesotho
4. Malawi
5. Mauritius
6. Mozambique
7. Namibia

8. South Africa
9. Swaziland
10. Seychelles
11. Tanzania
12. Uganda
13. Zambia
14. Zimbabwe

Financial Action Task Force (FATF)

34 Members FATF Observers

1. Argentina
2. Australia
3. Austria
4. Belgium
5. Brazil
6. Canada
7. China
8. Denmark
9. European Commission
10. Finland
11. France
12. Germany
13. Greece
14. Gulf Co-operation Council
15. Hong Kong, China
16. Iceland
17. Ireland
18. Italy
1. India
2. Korea (Republic of)

FATF Style Regional Bodies

1. Eurasian Group (EAG)
2. Eastern and Southern Africa Anti-
Money Laundering Group (ESAAMLG)
3. Intergovernmental Action Group

Other International Organisations

1. African Development Bank
2. Asian Development Bank
3. Commonwealth Secretariat
4. Egmont Group of Financial
Intelligence Units
5. European Bank for Reconstruction and

207 19. Japan
20. Luxembourg
21. Mexico
22. Kingdom of the Netherlands
23. New Zealand
24. Norway
25. Portugal
26. Russian Federation
27. Singapore
28. South Africa
29. Spain
30. Sweden
31. Switzerland
32. Turkey
33. United Kingdom
34. United States

Associate Members

1. The Asia/Pacific Group on Money
Laundering (APG)
2. Caribbean Financial Action Task
Force (CFATF)
3. The Council of Europe Select
Committee of Experts on the Evaluation
of Anti-Money Laundering Measures and
the Financing of Terrorism
(MONEYVAL) – formely PC-R-EV
4. The Financial Action Task Force on
Money Laundering in South
America (GAFISUD)
5. Middle East and North Africa
Financial Action Task
Force (MENAFATF)
Development (EBRD)
6. European Central Bank (ECB)
7. Europol
8. Inter-American Development
Bank (IDB)
9. International Association of Insurance
Supervisors (IAIS)
10. International Monetary Fund (IMF)
11. International Organisation of
Securities Commissions (IOSCO)
12. Interpol
13. Organization of American States /
Inter-American Committee Against
Terrorism (OAS/CICTE)
14. Organization of American States /
Inter-American Drug Abuse Control
Commission (OAS/CICAD)
15. Organisation for Economic Co-
operation and Development (OECD)
16. Offshore Group of Banking
Supervisors (OGBS)
17. United Nations – Office on Drugs and
Crime (UNODC)
18. Counter-Terrorism Committee of the
Security Council
19. World Bank
20. World Customs Organization against
Money-Laundering in Africa (GIABA)

208

Eurasian group on combating money laundering and fi nancing of
terrorism – EURASIA

Members Observers

1. Belarus
2. China
3. Kazakhstan
4. Kyrgyzstan
5. Russia
6. Tajikistan
7. Uzbekistan
16 states

1. Afghanistan
2. Armenia
3. Georgia,
4. Germany
5. France
6. India
7. Italy
8. Japan
9. Lithuania
10. Moldova
11. Poland
12. Turkey
13. Turkmenistan
14. Ukraine
15. United Kingdom
16. USA

12 international organizations

1. Collective Security Treaty
Organization (CSTO)
2. Commonwealth of Independent States
(CIS) Executive Committee
3. Council of Europe (MONEYVAL)
4. Eurasian Economic Community
(EurAsEC)
5. European Bank for Reconstruction and
Development (EBRD)
6. Financial Action Task Force (FATF)
7. International Monetary Fund (IMF)
8. Interpol
9. Organization on Security and
Cooperation in Europe (OSCE)
10. Shanghai Cooperation Organization
(SCO),
11. United Nations Office on Drugs and
Crime (UNODC)
12. World Bank

209
Financial Action Task Force on Money Laundering in South
America – GAFISUD

Members :

1. Argentina
2. Bolivia
3. Brazil
4. Chile
5. Colombia
6. Ecuador
7. Paraguay
8. Peru
9. Uruguay Observer Jurisdictions:
1. France
2. Germany
3. Mexico
4. Portugal
5. Spain
6. United States

Advisory Members :

1. Organization of American States
(OAS)
2. Inter-American Drug Abuse Control
Commission (CICAD) Observer Organisations:

1. Egmont Group of Financial
Intelligence Units
2. Inter-amercian Development Bank
3. United Nations
4. World Bank

The Inter-Governmental Action Group against Money L aundering
and Terrorist Financing in West Africa – GIABA

Members: Organizations eligible for observer

1. Republic of Benin
2. Republic Burkina Faso
3. Republic of Cote d’Ivoire
4. Republic of Cape Verde
5. Republic of The Gambia
6. Republic of Ghana
7. Republic of Guinea
8. Republic of Guinea Bissau
9. Republic of Liberia
10. Republic of Mali
11. Republic of Niger
12. The Federal Republic of Nigeria
13. Republic of Senegal
14. Republic of Sierra Leone
15. Republic of Togo
1. The Central Banks of Signatory
States
2. Regional Securities and Exchange
Commissions
3. The West African Economic Monetary
Union (UEMOA)
4. The West African Development Bank
(BOAD)
5. The French Zone Anti-money
Laundering Liaison Committee
6. The “Conseil Regional de l’Epargne
Public et des Marchés Financiers”
7. The African Development Bank
(ADB)
8. The United Nations Office on Drugs
and Crime (UNODC)
9. The World Bank

210 10. The International Monetary Fund
11. Financial Action Task Force (FATF)
12. INTERPOL
13. World Customs Organization (WCO)
14. The Commonwealth Secretariat
15. The European Union

The Group of Eight – G8

1. Canada
2. French Republic
3. Germany
4. Republic of Italy
5. Japan
6. Russian Federation
7. United Kingdom of Great Britain
and Northern Ireland
8. United States

G20

1. Argentina
2. Australia
3. Brazil
4. Canada
5. China
6. European Union
7. France
8. Germany
9. India
10. Indonesia

11. Italy
12. Japan
13. Korea
14. Mexico
15. Russia
16. Saudi Arabia
17. South Africa
18. Turkey
19. United Kingdom
20. United States

211 International Monetary Fund (IMF) and World Bank (both have the
same member countries)

1. Afghanistan
2. Albania
3. Algeria
4. Angola
5. Antigua and Barbuda
6. Argentina
7. Armenia
8. Australia
9. Austria
10. Azerbaijan
11. Bahamas, The
12. Bahrain
13. Bangladesh
14. Barbados
15. Belarus
16. Belgium
17. Belize
18. Benin
19. Bhutan
20. Bolivia
21. Bosnia and Herzegovina
22. Botswana
23. Brazil
24. Brunei Darussalam
25. Bulgaria
26. Burkina Faso
27. Burundi
28. Cambodia
29. Cameroon
30. Canada
31. Cape Verde
32. Central African Republic
33. Chad
34. Chile
35. China
36. Colombia
37. Comoros
38. Congo, Democratic Republic of
39. Congo, Republic of
40. Costa Rica
41. Côte d'Ivoire
42. Croatia
43. Cyprus
44. Czech Republic
45. Denmark
46. Djibouti
94. Liberia
95. Libyan Arab Jamahiriya
96. Lithuania
97. Luxembourg
98. Macedonia, FYR of
99. Madagascar
100. Malawi
101. Malaysia
102. Maldives
103. Mali
104. Malta
105. Marshall Islands
106. Mauritania
107. Mauritius
108. Mexico
109. Micronesia, Federated States of
110. Moldova
111. Mongolia
112. Montenegro, Republic of
113. Morocco
114. Mozambique, Republic of
115. Myanmar
116. Namibia
117. Nepal
118. Netherlands
119. New Zealand
120. Nicaragua
121. Niger
122. Nigeria
123. Norway
124. Oman
125. Pakistan
126. Palau
127. Panama
128. Papua New Guinea
129. Paraguay
130. Peru
131. Philippines
132. Poland
133. Portugal
134. Qatar
135. Romania
136. Russian Federation
137. Rwanda
138. Samoa
139. San Marino

212 47. Dominica
48. Dominican Republic
49. Ecuador
50. Egypt, Arab Republic of
51. El Salvador
52. Equatorial Guinea
53. Eritrea
54. Estonia
55. Ethiopia
56. Fiji
57. Finland
58. France
59. Gabon
60. Gambia, The
61. Georgia
62. Germany
63. Ghana
64. Greece
65. Grenada
66. Guatemala
67. Guinea
68. Guinea-Bissau
69. Guyana
70. Haiti
71. Honduras
72. Hungary
73. Iceland
74. India
75. Indonesia
76. Iran, Islamic Republic of
77. Iraq
78. Ireland
79. Israel
80. Italy
81. Jamaica
82. Japan
83. Jordan
84. Kazakhstan
85. Kenya
86. Kiribati
87. Korea, Republic of
88. Kuwait
89. Kyrgyz Republic
90. Lao PDR
91. Latvia
92. Lebanon
93. Lesotho
140. São Tomé and Príncipe
141. Saudi Arabia
142. Senegal
143. Serbia, Republic of
144. Seychelles
145. Sierra Leone
146. Singapore
147. Slovak Republic
148. Slovenia
149. Solomon Islands
150. Somalia
151. South Africa
152. Spain
153. Sri Lanka
154. St. Kitts and Nevis
155. St. Lucia
156. St. Vincent and the Grenadines
157. Sudan
158. Suriname
159. Swaziland
160. Sweden
161. Switzerland
162. Syrian Arab Republic
163. Tajikistan
164. Tanzania
165. Thailand
166. Timor-Leste
167. Togo
168. Tonga
169. Trinidad and Tobago
170. Tunisia
171. Turkey
172. Turkmenistan
173. Uganda
174. Ukraine
175. United Arab Emirates
176. United Kingdom
177. United States
178. Uruguay
179. Uzbekistan
180. Vanuatu
181. Venezuela
182. Vietnam
183. Yemen, Republic of
184. Zambia
185. Zimbabwe

213 Middle East and North Africa Region – MENA-FATF

Members Observers

1. Jordan
2. United Arab Emirates
3. Bahrain
4. Algeria
5. Tunisia
6. Saudi Arabia
7. Sudan
8. Syria
9. Republic of Iraq
10. Oman
11. Qatar
12. Kuwait
13. Lebanon
14. Egypt
15. Morocco
16. The Islamic Republic of Mauritania
17. Yemen

1. The Republic of France
2. The United Kingdom of Great Britain
and Northern Ireland
3. The United States of America
4. The International Monetary Fund
5. The World Bank
6. The Co-operation Council for the
Arab States of the Gulf (GCC)
7. The Financial Action Task Force.
8. The United Nations Office on Drugs
and Crime (UNODC).
9. The Egmont Group of Financial
Intelligence Units (Egmont Group).
10. Palestine
11. The Kingdom of Spain
12. The Asia/Pacific Group on Money
Laundering ( APG )

MONEYVAL

Members Observers

1. Albania
2. Andorra
3. Armenia,
4. Azerbaijan
5. Bosnia si Herzegovina
6. Bulgaria
7. Croatia
8. Cipru
9. Republica Ceha
10. Estonia
11. Georgia
12. Hungary
13. Letonia
14. Liechtenstein
15. Lituania
16. Malta
17. Moldova
18. Monaco
19. Montenegro
Active Observers

1. Israel (active observer status as of
January 2006)

Regular Observers
Canada
1. Holy See
2. Japan
3. Mexico
4. United States of America
5. Members of the FATF other than
those referred to as members
6. Secretariat of the Financial Action
Task Force on Money Laundering
(FATF)
7. Commission of the European
8. Communities and the Secretariat
General of the Council of the European

214 20. Polonia
21. Romania
22. Federatia Rusa
23. San Marino
24. Serbia
25. Republica Slovaca
26. Slovenia
27. Fosta Republica Yugoslava a
Macedoniei
28. Ucraina Union
9. ICPO-Interpol
10. Commonwealth Secretariat
11. International Monetary Fund (IMF)
12. United Nations Drug Control
Programme (UNDCP)
13. United Nations Counter-Terrorism
Committee (CTC)
14. United Nations Crime Prevention
and Criminal Justice Division
15. World Bank
16. European Bank of Reconstruction
and Development (EBRD)
17. Offshore Group of Banking
Supervisors (OGBS)
18. Egmont Group
19. Eurasian Group on Combating
Money Laundering and Terrorist
Financing (EAG)

Oceania Customs Organisation (OCO)

1. American Samoa
2. Australia
3. Cook Islands
4. Fiji Islands
5. French Polynesia
6. Guam
7. Kiribati
8. Marshall Islands
9. Micronesia (FSM)
10. Nauru
11. New Caledonia (Nouvelle Caledonie)
12. New Zealand

13. Niue
14. Norfolk Island
15. Northern Mariana Islands (CNMI)
16. Palau
17. Papua New Guinea
18. Samoa
19. Solomon Islands
20. Tonga
21. Tuvalu
22. Vanuatu
23. Wallis & Futuna

215 Organisation for Economic Cooperation and Developme nt (OECD)

1. Australia
2. Austria
3. Belgium
4. Canada
5. Czech Republic
6. Denmark
7. Finland
8. France
9. Germany
10. Greece
11. Hungary
12. Iceland
13. Ireland
14. Italy
15. Japan

16. Korea
17. Luxembourg
18. Mexico
19. Netherlands
20. New Zealand
21. Norway
22. Poland
23. Portugal
24. Slovak Republic
25. Spain
26. Sweden
27. Switzerland
28. Turkey
29. United Kingdom
30. United States

Offshore Group of Banking Supervisors (OGBS)

Members OGBS Observers

1. Aruba
2. Bahamas
3. Bahrain
4. Barbados
5. Bermuda
6. Cayman Islands
7. Gibraltar
8. Guernsey
9. Hong Kong,China
10. Isle of Man
11. Jersey
12. Labuan (Malaysia)
13. Macau, China
14. Mauritius
15. Netherland Antilles
16. Panama
17. Vanuatu

1. British Virgin Islands
2. Eastern Caribbean Central Bank
3. Samoa

216 Pacific Islands Forum Secretariat (PIFS)

18 Members PIFS Observers

1. Australia
2. Cook Islands
3. Federated States of Micronesia
4. Fiji
5. French Polynesia
6. Kiribati
7. Nauru
8. New Caledonia
9. New Zealand
10. Niue
11. Palau
12. Papua New Guinea
13. Marshall Islands
14. Samoa
15. Solomon Islands
16. Tonga
17. Tuvalu
18. Vanuatu

1. Tokelau
2. Wallis and Fortuna
3. The Commonwealth
4. Asian Development Bank

South Asian Association for Regional Cooperation (S AARC)

Members SAARC Observers 6 Observers

1. Afghanistan
2. Bangladesh
3. Bhutan
4. India
5. Maldives
6. Nepal
7. Pakistan
8. Sri Lanka

1. China
2. European Union
3. Islamic Republic of Iran
4. Japan
5. Korea, Republic of
6. United States of America

217
South East Asian Central Banks Research and Trainin g Centre
(SEACEN)

Members Observers

1. Brunei Darussalam
2. Cambodia
3. Fiji
4. Indonesia
5. Korea, Republic of
6. Malaysia
7. Mongolia
8. Myanmar
9. Nepal
10. Papua New Guinea
11. Philippines
12. Singapore
13. Sri Lanka
14. Chinese Taipei
15. Thailand
16. Vietnam

1. Lao
2. Tonga

World Customs Organisation (WCO)

1. Afghanistan
2. Albania
3. Algeria
4. Andorra
5. Angola
6. Argentina
7. Armenia
8. Australia
9. Austria
10. Azerbaijan
11. Bahamas
12. Bahrain
13. Bangladesh
14. Barbados
15. Belarus
16. Belgium
17. Benin
18. Bermuda
19. Bhutan
20. Bolivia
21. Botswana
87. Lebanon
88. Lesotho
89. Liberia
90. Libyan Arab Jamahiriya
91. Lithuania
92. Luxembourg
93. Macau, China
94. Madagascar
95. Malawi
96. Malaysia
97. Maldives
98. Mali
99. Malta
100. Mauritania
101. Mauritius
102. Mexico
103. Moldova
104. Mongolia
105. Montenegro
106. Morocco
107. Mozambique

218 22. Brazil
23. Brunei Darussalam
24. Bulgaria
25. Burkina Faso
26. Burundi
27. Cambodia
28. Cameroon
29. Canada
30. Cape Verde
31. Central African Republic
32. Chad
33. Chile
34. China
35. Colombia
36. Comoros
37. Congo (Republic of the)
38. Costa Rica
39. Côte d’Ivoire
40. Croatia
41. Cuba
42. Cyprus
43. Czech Republic
44. Democratic Republic of the Congo
45. Denmark
46. Dominican Republic
47. Ecuador
48. Egypt
49. El Salvador
50. Eritrea
51. Estonia
52. Ethiopia
53. Fiji
54. Finland
55. France
56. Gabon
57. Gambia
58. Georgia
59. Germany
60. Ghana
61. Greece
62. Guatemala
63. Guinea
64. Guyana
65. Haiti
66. Honduras
67. Hong Kong, China
68. Hungary
69. Iceland
70. India
71. Indonesia 108. Myanmar
109. Namibia
110. Nepal
111. Netherlands
112. Netherlands Antilles
113. New Zealand
114. Nicaragua
115. Niger
116. Nigeria
117. Norway
118. Oman
119. Pakistan
120. Panama
121. Papua New Guinea
122. Paraguay
123. Peru
124. Philippines
125. Poland
126. Portugal
127. Qatar
128. Romania
129. Russian Federation
130. Rwanda
131. Saint Lucia
132. Samoa
133. Saudi Arabia
134. Senegal
135. Serbia
136. Seychelles
137. Sierra Leone
138. Singapore
139. Slovakia
140. Slovenia
141. South Africa
142. Spain
143. Sri Lanka
144. Sudan
145. Swaziland
146. Sweden
147. Switzerland
148. Syrian Arab Republic
149. Tajikistan
150. Tanzania
151. Thailand
152. The Former Yugoslav Republic of
Macedonia
153. Timor-Leste
154. Togo
155. Tonga
156. Trinidad and Tobago

219 72. Iran (Islamic Republic of)
73. Iraq
74. Ireland
75. Israel
76. Italy
77. Jamaica
78. Japan
79. Jordan
80. Kazakhstan
81. Kenya
82. Korea (Republic of)
83. Kuwait
84. Kyrgyzstan
85. Lao PDR
86. Latvia
157. Tunisia
158. Turkey
159. Turkmenistan
160. Uganda
161. Ukraine
162. United Arab Emirates
163. United Kingdom
164. United States
165. Uruguay
166. Uzbekistan
167. Venezuela
168. Vietnam
169. Yemen
170. Zambia
171. Zimbabwe

World Trade Organisation (WTO)

WTO Members

1. Albania
2. Angola
3. Antigua and Barbuda
4. Argentina
5. Armenia
6. Australia
7. Austria
8. Bahrain, Kingdom of
9. Bangladesh
10. Barbados
11. Belgium
12. Belize
13. Benin
14. Bolivia
15. Botswana
16. Brazil
17. Brunei Darussalam
18. Bulgaria
19. Burkina Faso
20. Burundi
21. Cambodia
22. Cameroon
23. Canada
24. Central African Republic
25. Chad
26. Chile
27. China
77. Kyrgyz Republic
78. Latvia
79. Lesotho
80. Liechtenstein
81. Lithuania
82. Luxembourg
83. Macao, China
84. Madagascar
85. Malawi
86. Malaysia
87. Maldives
88. Mali
89. Malta
90. Mauritania
91. Mauritius
92. Mexico
93. Moldova
94. Mongolia
95. Morocco
96. Mozambique
97. Myanmar
98. Namibia
99. Nepal
100. Netherlands – for the Kingdom in
Europe and for the Netherland
Antilles
101. New Zealand

220 28. Colombia
29. Congo
30. Costa Rica
31. Côte d'Ivoire
32. Croatia
33. Cuba
34. Cyprus
35. Czech Republic
36. Democratic Republic of the Congo
37. Denmark
38. Djibouti
39. Dominica
40. Dominican Republic
41. Ecuador
42. Egypt
43. El Salvador
44. Estonia
45. European Communities
46. Fiji
47. Finland
48. Former Yugoslav Republic of
Macedonia (FYROM)
49. France
50. Gabon
51. The Gambia
52. Georgia
53. Germany
54. Ghana
55. Greece
56. Grenada
57. Guatemala
58. Guinea
59. Guinea Bissau
60. Guyana
61. Haiti
62. Honduras
63. Hong Kong, China
64. Hungary
65. Iceland
66. India
67. Indonesia
68. Ireland
69. Israel
70. Italy
71. Jamaica
72. Japan
73. Jordan
74. Kenya
75. Korea, Republic of
76. Kuwait 102. Nicaragua
103. Niger
104. Nigeria
105. Norway
106. Oman
107. Pakistan
108. Panama
109. Papua New Guinea
110. Paraguay
111. Peru
112. Philippines
113. Poland
114. Portugal
115. Qatar
116. Romania
117. Rwanda
118. Saint Kitts and Nevis
119. Saint Lucia
120. Saint Vincent & the Grenadines
121. Saudi Arabia
122. Senegal
123. Sierra Leone
124. Singapore
125. Slovak Republic
126. Slovenia
127. Solomon Islands
128. South Africa
129. Spain
130. Sri Lanka
131. Suriname
132. Swaziland
133. Sweden
134. Switzerland
135. Chinese Taipei
136. Tanzania
137. Thailand
138. Togo
139. Tonga
140. Trinidad and Tobago
141. Tunisia
142. Turkey
143. Uganda
144. United Arab Emirates
145. United Kingdom
146. United States
147. Uruguay
148. Venezuela
149. Vietnam
150. Zambia
151. Zimbabwe

221
WTO Observers

1. Afghanistan
2. Algeria
3. Andorra
4. Azerbaijan
5. Bahamas
6. Belarus
7. Bhutan
8. Bosnia and Herzegovina
9. Cape Verde
10. Equatorial Guinea
11. Ethiopia
12. Holy See (Vatican)
13. Iran
14. Iraq
15. Kazakhstan 16. Lao PDR
17. Lebanese Republic
18. Libya
19. Montenegro
20. Russian Federation
21. Samoa
22. Sao Tome and Principe
23. Serbia
24. Seychelles
25. Sudan
26. Tajikistan
27. Ukraine
28. Uzbekistan
29. Vanuatu
30. Yemen

222 Anexa 2

Legislatia secundara in aplicare Legii 656/2002

• Hotararea Guvernului nr. 531/19.04.2006 pentru apro barea Regulamentului de
organizare si functionare a Oficiului National de P revenire si Combatere a
Spalarii Banilor, Publicata in: Monitorul Oficial N r. 392 din 8 mai 2006.
• Decizia Plenului Oficiului nr. 276/16.06.2005 privi nd forma si continutul
Raportului de tranzactii suspecte, Raportului privi nd operatiunile cu sume in
numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minim a reprezinta echivalentul in
lei a 10.000 EUR, indiferent daca tranzactia se rea lizeaza prin una sau mai
multe operatiuni legate intre ele, si ale Raportulu i pentru transferurile externe
in si din conturi, pentru sume a caror limita minim a este echivalentul in lei a
10.000 EUR, publicata in Monitorul Oficial nr. 558 din 29 iunie 2005.
• Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.3/2000 privi nd standardele de
cunoastere a clientelei;
• Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.139/2003 pentru aprobaea
instructiunilor pentru prevenirea si combaterea spa larii banilor prin Trezoreria
statului;
• Regulamentul CNVM nr.11/2005 privind prevenirea si combaterea spalarii
banilor si a finantarii terorismului prin intermedi ul pietei de capital.

Alte instrumente normative cu impact asupra activi tatii de combatere a
spalarii banilor si a finantarii terorismului

o Legea 535/2004 – privind prevenirea si combaterea terorismului, pu blicata in
Monitorul Oficial nr. 1161/08.12.2004;
o Legea 206/2005 – privind punerea in aplicare a unor sanctiuni inte rnationale,
publicata in Monitorul Oficial nr. 601/12.07.2005;
o Legea 206/2005 – privind punerea in aplicare a unor sanctiuni int ernationale,
publicata in Monitorul Oficial nr. 601/12.07.2005;

223 o H.G 1272 din 18.10.2005 – pentru aprobarea listei persoanelor fizice si
juridice suspecte de savarsirea sau finantarea acte lor de terorism, publicata in
Monitorul Oficial nr. 973/02.11.2005;
o Decizia Nr. 496 din 1 martie 2006 – pentru aprobarea Normelor privind
prevenirea si combaterea spalarii banilor si a fina ntarii actelor de terorism,
standardele de cunoastere a clientelei si control i ntern pentru entitatile
raportoare care nu sunt supuse supravegherii pruden tiale a unor autoritati,
publicata in Monitorul Oficial Nr. 623 din 19 iulie 2006;
o Legea Nr.36 din 11 iulie 2006 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.135/2005 privind modificarea Legii nr .656/2002 pentru
prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor
masuri de prevenire si combatere a finantarii actel or de terorism;
o Legea Nr. 27 din 16 ianuarie 2002 – pentru ratificarea Conventiei penale
privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianu arie 1999;
o Legea Nr. 263 din 15 mai 2002 – pentru ratificarea Conventiei EURpene
privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si con fiscarea produselor
infractiunii, incheiata la Strasbourg la 8 noiembri e 1990;
o Legea Nr.543 din 1 octombrie 2002 – privind gratierea unor pedepse si
inlaturarea unor masuri si sanctiuni;
o Legea Nr.656 din 7 decembrie 2002 – pentru prevenirea si sanctionarea
spalarii banilor;
o Legea Nr.39 din 21 ianuarie 2003 – privind prevenirea si combaterea
criminalitatii organizate;
o Legea Nr.161 din 19 aprilie 2003 – privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea corup tiei;
o Legea Nr.281 din 24 iunie 2003 – privind modificarea si completarea Codului
de procedura penala si a unor legi speciale;
o Legea Nr.302 din 28 iunie 2004 – privind cooperarea judiciara internationala
in materie penala.