1Academia de Poli ție Alexandru Ioan Cuza [600340]

1Academia de Poli ție „Alexandru Ioan Cuza”
Facultatea de Poli ție
Referat
Dreptul muncii
„Liberul acces la angajare și egalitatea de tratament în
Uniunea European ă„
Std. Bălăianu Gabriela
Grupa : 313

2Liberul acces la angajare și egalitatea de tratament în
Uniunea European ă
Regulamentul nr. 1612/68
În Regulamentul nr.1612/68 este consacrat dreptul de a raspunde la oferte de munc ă.
Regulamentul 2612/68/CCE1din 15 octombrie 1968 se refer ă la libera circula ție a
lucrătorilor în Uniunea European ă, art.1 stabile ște că orice resortisant al unui stat membru , are
dreptul să acceadă la o activitate salarial ă pe teritoriul altui stat membru în conformitate cu
dispozițiile în vigoare care reglementeaz ă angajarea na ționalilor, ace știa beneficiind de aceea și
prioritate ca și cetățenii statului respectiv. Salaria ții pentru a ob ține un permis de re ședință vor
aduce dovada c ă sunt beneficiarii unor contracte de munc ă printr-o declara ție de angajare sau un
certificat de munc ă furnizat de angajator, acesta fiind regimul liberului acces la angajare.
În art.3 al Regulamentului se precizeaz ă că nu sunt prev ăzute dispozi țiile sau practicile
statelor membre care limiteaz ă sau se subordoneaz ă unor condi ții care nu sunt prev ăzute pentru
lucrătorii naționali, cererea și oferta privind locul de munc ă, accesul la acestea și exercitarea lor
de către străini și mai avem si pe cele care de și sunt aplicabile f ără deosebire de na ționalitate au
ca scop sau ca efect exclusiv sau principal s ă îndepărteze resortisan ții altor state de la ocuparea
locurilor de munc ă oferite.
Sunt considerate dispozi ții sau practici de asemenea natur ă cele care :
instituie obligatoriu proceduri speciale pentru str ăini;
limitarea unor condi ții, altele decât cele care sunt aplicabile angaja ților în privin ța
ofertei locurilor de munc ă prin pres ă sau prin orice alt ă cale;
subordoneaz ă accesul la locuri de munc ă unor condi ții de înscriere la birourile de
plasament atunci când este vorba de persoane care nu sunt rezidente pe teritoriul statului
respectiv2.
Regulamentul nr.2434/92

1Dumitru Popa – Drept Comunitar European, Editura Vasiliana 98, Ia și, 2013.
2Ținca Ovidiu – Drept social european, Editura Lumia Lex, Bucure ști, 2002, pag.53.

3Regulamentul nr.2434/92 din 27 iulie 1992 oblig ă serviciile specializate din fiecare stat
membru s ă trimită în mod periodic serviciilor specializate din fiecare stat membru, dar și
Biroului european de coordonare3informații cu privire la :
ofertele de locuri de munc ă succeptibile s ă fie ocupate de resortisan ții altor state
membre;
ofertele de locuri de munc ă adresate statelor membre;
cererile de locuri de munc ă depuse de persoanele ce au declarat în mod formal c ă doresc
să lucreze în alt stat membru;
informații pentru solicitan ții de locuri de munc ă care s-au declarat în mod efectiv
dispuși să ocupe un loc de munc ă într-o altă țară.
Art.16 al Regulamentului 2434/92 reglementeaz ă că orice ofert ă de locuri de munc ă
adresată serviciilor de ocupare ale unui stat membru sa fie comunicat ă și analizată de serviciile
competente ale unui stat membru în cauz ă. Se interzice discriminarea bazat ă pe cetățenie „se
impune nu numai ac ținuii autorit ăților publice, ci și în aceea și măsură, reglement ărilor de alt ă
natură ce vizeaz ă să reglementeze, într-o manier ă colectivă, munca salarial ă”4.
Legea nr. 319/2006
Legea nr. 319/2006 face referire la securitatea și sănătatea în munc ă, lucrătorul este definit
ca fiind acea persoan ă angajată, inclusiv studen ții și elevii afla ți în practic ă, precum și ucenicii și
alți participan ți la procesul de munc ă. Fac excep ție persoanele care presteaz ă activități casnice.
Curtea de Justi ție a Comunit ăților Europene a adus un aport important în ceea ce prive ște
noțiunea de lucr ător , ea este specific ă dreptului comunitar.
Atât din con ținutul Tratatului cât și jurispruden ța Curții de la Luxemburg rezult ă că
noșiunea de lucr ător presupune urm ătoarele elemente :
Desfășurarea unei activit ăți economice;
Remunerarea;
Subordonarea lucr ătorului față de angajator.

3Decizia Comisiei 2003/8/CE, Biroul European de cooperare (redenumit “Biroul de cooperare EURES”)
supervizeaz ă respectarea dispozi țiilor părții aII a din Regulamentul nr. 1612/68 și ajută rețeaua european ă de servicii
de ocupare EURES s ă-și îndeplineasc ă activitățile.
4Popescu Andrei – Securitatea social ă a lucrătorilor migran ți în cadrul Uniunii Europene, Editura Lumina Lex,
București, 2005.

4Libertatea în procesul angaj ării
Titlul I (art.1-6) al Regulamentului nr. 1612/68 intrat în vigoare la 8 noiembrie 1968
prevede libertatea în procesul angaj ării. Art.1 reglementeaz ă faptul că orice cet ățean al unui stat
membru are dreptul s ă desfășoare o activitate ca persoan ă angajată pe teritoriul unui alt stat
membru , în acelea și condiții ca și cetățenii acelui stat.
Art.3 alin.1 prevede c ă un stat membru nu poate discrimina pe cet ățenii altui stat membru
prin limitarea cererilor și ofertelor de angajare, iar prin alin.2 al aceluiasi articol nu se permite
introducerea de proceduri speciale de recrutare și nici împiedicarea prin orice mijloace de
rerutare a lucr ătorilor nereziden ți. Se permite impunerea unor condi ții în conformitate cu art.3
alin.1 care prevede cuno ștințele lingvistice cerute de natura postului ce urmeaz ă a fi ocupat de
un cetățean.
Art.5 al Regulamentului prevede c ă resortisantul unui stat membru care caut ă un loc de
muncă pe teritoriul unui alt stat membru , beneficiaz ă de aceea și asistență pe care o ofer ă
birourile privind for ța de munc ă propriilor resortisan ți care se afl ă în căutarea unui loc de munc ă.
Egalitatea de tratament
Egalitatea de tratament este considerat a fi cel mai important drept, acesta fiind prev ăzut la
art. 18 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene, care stipuleaz ă că în domeniul de
aplicare a dreptului comunitar și fără a aduce vreo atingere dispozi țiilor speciale con ținute de
aceasta, se interzice discriminarea pe temei de na ționalitate. Acest drept este extins de Directiv ă
și asupra membrilor de familie ai lucr ătorului migrant, ceea ce înseamn ă că atât cetățenii Uniunii
căt și membrii familiilor acestora care locuiesc pe teritoriul statului gazd ă se vor bucura de
egalitatea de tratament în raport cu resortisan ții statului membru respectiv în domeniul de
aplicare a tratatului.
Egalitatea de tratament aduce beneficii și avantaje cet ățenilor migran ți, la fel cum sunt
acordate și propriilor cet ățeni de către statul membru gazd ă, ca de exemplu :
 subvenții pentru biletele de transport – pentru pensionari sau pentru familii
numeroase,ace știa beneficiaz ă de acest avantaj doar dac ă sunt îndeplinite condi țiile
pentru ob ținerea acestuia;

5 accesul la educa ție – oferă egalitate între resortisan ții statului membru gazd ă;
 asistență socială în acelea și condiții ca și resortisan ții statului membru gazd ă.Se oferă un
beneficiu suplimentar în cazul familiilor cu venit redus pentru acoperirea costurilor
locuințelor. O excep ție a acestui drept este reprezentat ă de faptul c ă statul membru poate
decide că nu va conferi dreptul la asisten ță socialî pe parcursul primelor trei luni de
ședere;
 o altă excepție este reprezentat ă de ajutorul de între ținere de care beneficiaz ă studenții –
statele membre pot decide astfel c ă nu acordă ajutoare de între ținere pentru stdii;
 accesul la pia ța muncii – au acces la acest drept membrii familiei lucr ătorului migrant
care desfășoară o activitate salarial ă sau independent ă în statul membru gazd ă;
Art.39 TCE cât și Regulamentul 1612/68 garanteaz ă egalitatea de tratament pentru
cetățenii statelor membre care exercit ă o activitate salarial ă cu cetățenii statului membru. În
Titlul II al Regulamentului nr. 1612/68 (art.7-9) se reg ăsesc dispozi țiile privind angajarea și
egalitatea de tratament.
În conformitate cu art. 7 alin. 1 „un lucr ător care are cet ățenia unui stat membru nu poate,
pe teritoriul altui stat membru, s ă fie tratat în mod diferit fa ță de lucrătorii acelui stat pe temeiul
cetățeniei cu privire la oricare din condi țiile de munc ă, și în special în ceea ce prive ște
remunera ția, concedierea, ca și în situațiile în care ar fi șomer, reinstalat sau reangajat”.Acest
articol reu șește să acopere toate formele de discriminare, fie ea direct ă sau indirect ă.
Prin art. 39 TCE se impune codi ția de a avea domiciliu în țară, această condiție este
prevăzută în legisla ția austriac ă și se aplic ă conducătorilor de întreprinderi care desf ășoară
activități artizanale, comerciale sau industriale5.
Din jurispruden ța Curții de Justi ție a Comunit ăților Europene rezult ă ca dreptul na țional al
statele membre trebuie considerat indirect discriminatoriu dac ă este succeptibil,chiar prin natura
sa să afecteze mai mult lucr ătorii migran ți decât pe cei na ționali și sî îi defavorizeze în special pe
primii6.
Tratatul CEE prin art. 7,48, 52 și 59 desfiin țează orice discriminare bazat ă pe criterii de
cetățenie între lucr ătorii statelor membre.Nediscriminarea îi prive ște atât pe cet ățenii statului
membru cât și pe străini. Jurispruden ța a atenționat asupra cauzelor indirecte de discriminare,

5Hotărârea din 7 mai 1998, în cauza 350/96.
6Lefebure Francis, Memento pratique, Communaute europeenne 2000-2001, Editura Francis Lefebure, 1991,
pag.282.

6care pot fi disimulate de alte condi ții, de aceea s-a ar ătat necesitatea îndep ărtării oricăror
dispoziții chiar nebazate pe cet ățenie, care au ca efect îndep ărtarea cet ățenilor altor state
membre.
Domeniul profesiilor reglementate
În ceea ce prive ște domeniul profesiilor reglementate un lucr ător comunitar nu se poate
prevala de diploma ob ținută în statul de origine pentru a desf ășura aceea și activitate într-un alt
stat membru. Se adopt ă mai multe directive pentru a se da posibilitatea recunoa șterii diplomelor
în domenii precum construc ții , industrie, artizanat și în sănătate.
Directiva 99/42/CE a Consiliului și Parlamentului European din 7 iunie 1991 face referire
la instituirea unui mecanism de recunoa ștere a diplomelor necesare pentru activit ățile
profesionale acoperite de directivele de liberalizare și pentru completarea sistemului general de
recunoaștere a diplomelor, care trebuie transpus ă în dreptul statelor membre pân ă la 31 iulie
2001. Aceast ă directivă stabilește crearea unui sistem de recunoa ștere a diplomelor7pentru
profesiilor din comer ț și artizanat.
Directiva 99/42 men ține recunoa șterea de c ătre statul membru de primire a experien ței
profesionale ob ținute într-un alt stat membru, când activitatea respectiv ă a fost prestat ă pentru o
perioadă de câțiva ani.
Prin aceast ă directivă se instituie și o compara ție a cunoștințelor și competen țelor care este
atestată prin diplome, titluri și certificate , unui resortisant al unui stat membru care are
cunoștințele și competen țele prevăzute de dispozi țiile naționale ale statului primitor.
Prin Directiva 89/48 din 21 decembrie 1988 se instituie un sistem de recunoa ștere
reciprocă a diplomelor din înv ățămantul superior cu o durat ă de cel pu țin trei ani8. Aceasta este
completat ă de Directiva 92/51 referitoare la sistemul de diplome , titluri sau certificate eliberate
în urma absolvirii form ării profesionale din înv ățământul secundar sau post-secundar pe o durat ă
de cel puțin un an.
În conformitate cu reglement ările prevăzute în dispozi țiile anterioare, accesul la o profesie
sau exercitarea acesteia este condi ționată de posesia unei diplome, astfel statul membru primitor
nu poate împiedica lucr ătorul care provine dintr-un alt stat membru, invocând lipsa calific ării , să

7Publicată în J.O.C.E., nr.L 201 din 31 iulie 1991
8J.O.C.E., 1989 L 19

7exercite o profesie în acelea și condiții ca și proprii cet ățeni, dacă solicitantul posed ă o diplom ă
eliberată de un alt stat membru valabil ă pentru a o exercita pe teritoriul s ău.
Directivele 89/48 și 92/51 nu se aplic ă profesiilor care fac obiectul amortiz ării specifice,
acestea nu modific ă regulile profesionale și nici nu împiedic ă aplicarea prevederilor art.39
paragraful 4 TCE. Comisia nu are competen ța de a omologa sau de a reunoa ște diplomele,
certificate sau titluri profesionale, statele membre având competen ța de a reglementa accesul și
exercitarea activit ăților profesionale pe propriile teorii statele membre stabilesc și condițiile de
formare, utilizarea titlului profesional și nivelul minim de calificare profesional ă9.
Directivele 89/48 și 92/51 las ă posibilitatea statelor membre s ă impună concursul la
angajare, cu condi ția ca acesta s ă nu reprezinte o discriminare deghizat ă, astfel lucr ătorii
migranți sunt obliga ți să participe la un concurs pentru ocuparea unui loc de munc ă, chiar dac ă în
statul din care ei provin li se recunoa ște calificarea profesional ă. Cererea adresat ă pentru
exercitarea unei profesii reglementate trebuie solu ționată de organul competent în termen de cel
mult patru luni, iar hot ărârea acestuia poate fi atacat ă cu recurs jurisdic țional în dreptul intern al
statului de primire10.
Profesiile nereglementate
Potrivit profesiilor nereglementate calificarea profesional ă este stabilit ă de angajator. Din
cauza dificult ății pe care o întâmpin ă lucrătorii migran ți în ceea ce prive ște recunoa șterea
calificării, Comisia public ă în Jurnalul Oficial al Comunit ăților Europene tabloul comparativ al
unui numar de 200 de profesii de muncitori calificat din 19 sectoare de activitate ( hoteluri-
restaurante, construc ții, comerț, agricultur ă, agroalimenta ție, turism, transporturi, lucr ări publice,
etc.)
Recunoașterea diplomelor academice
Prin recunoa șterea diplomelor academice se urm ărește permiterea accesului la cursuri
universitare în alt stat membru, altul decât cel de origine. În baza art. 149 TCE se încurajeaz ă
recunoașterea reciproc ă a diplomelor universitare și a perioadelor de studii11.

9Lefebvre Francais, op. cit., pag 284.
10Art.8 paragraf 2 al Directivei 89/48 și art. 12 paragraful 2 al directivei 92/51.
11Art. 149 paragraful 2 TCE : “Ac țiunea comunit ății vizează :

8Se elaboreaz ă programele Socrates și Leonardo de c ătre Comisie și se instituie și bănci de
date și rețele de informare, dar și sistemul de transfer a creditelor academice, Ects, care
facilitează și încurajeaz ă recunoașterea reciproc ă a perioadelor de studii și a diplomelor. C.J.C.E.
a decis prin hot ărârea Kraus12că autorizarea utiliz ării titlurilor universitare ob ținute în alte state
membre nu este oprit ă prin art. 39 și 43 TCE , dac ă această procedur ă de autorizare urm ărește să
verifice regularitatea emiterii diplomei.
Dacă interpretarea art. 39 TCE este considerat ă o chestiune prejudicial ă,Curtea de Justi ție
decide că accesul la o profesie salarial ă condiționată , într-un stat membru , de posesia unei
diplome na ționale sau a unei diplome str ăine recunoscut ă ca echivalent, principiul liberei
ciruclații a lucr ătorului impune ca decizia prin care s-a refuzat unui lucr ător comunitar
echivalarea diplomei ob ținute într-un alt stat membru, al c ărui cetățean este, s ă poată fi
succeptibil ă de un recurs jurisdic țional prin care s ă se verifice legalitatea deciziei în raport cu
dreptul comunitar13.
Curtea de Justi ție reține faptul c ă dreptul individual la libera circula ție , poate fi valorificat
pe baza principiului general al dreptului comunitar. În art.6 și 13 ale Conven ției conform c ărora
trebuie să existe un recurs de natur ă jurisdicțională împotriva oric ărei decizii a unei autorit ăți
naționale prin care este refuzat beneficiul unui drept14.

-dezvoltarea dimensiunii europene în educa ție, îndeosebi prin înv ățarea și difuzarea limbilor statelor
membre,
-favorizarea mobilit ății studenților și profesorilor, inclusiv încurajând recunoa șterea academic ă a
diplomelor și perioadele de studii. ”
12Hotărârea din 31 martie 1993, în cauza 19/92.
13Hotărârea din 15 octombrie 1987, în cauza 222/86 – Heylens.
14Lefebvre Francis, op. cit., pag 285.

9BIBLIOGRAFIE
1. Dumitru Popa – Drept Comunitar European, Editura Vasiliana 98, Ia și, 2013.
2. Lefebure Francis, Memento pratique, Communaute europeenne 2000-2001, Editura Francis
Lefebure, 1991.
3. Popescu Andrei – Securitatea social ă a lucrătorilor migran ți în cadrul Uniunii Europene,
Editura Lumina Lex, Bucure ști, 2005.
4.Ținca Ovidiu – Drept social european, Editura Lumia Lex, Bucure ști, 2002.