195 MANAGEMENTUL RISCULUI LICHIDITATII CONF. UNIV. DR. MIHAELA BOTEA ASE Bucuresti, tel: 0723 260 050, e-mail mihaela.botea@yahoo.fr CONF. UNIV. DR…. [632098]

195 MANAGEMENTUL RISCULUI LICHIDITATII

CONF. UNIV. DR. MIHAELA BOTEA
ASE Bucuresti, tel: 0723 260 050, e-mail [anonimizat]

CONF. UNIV. DR. CORINA IOANAS
ASE Bucuresti, tel: 0723 425 592, e-mail corina_i [anonimizat]

PROF. UNIV. DR. ANCA TUTU
ASE Bucuresti, tel: 0723 661914, e-mail [anonimizat]

Liquidity is necessary for banks to compensate for expected and unexpected balance sheet
fluctuations.
It represents the bank ability to accommodate the d eposit or other liabilities withdraws and
to cover the funding increases.

Liquidity risk management lies of the heart of conf idence in the banking system. The actual
inflow and outflow of founds do not necessarily ref lect contractual maturities and yet banks
must be able to meet certain commitments whenever t hey come due.

A bank may therefore experience liquidity mismatche s, making its liquidity policies and
liquidity risk management key factors in its busine ss strategy.

Lichiditatea institutiilor de credit
Bancile reprezinta un sector important si influent al afacerilor internationale. Ele mentin
increderea in sistemul monetar datorita relatieie s transe cu autoritatile legislative si
executive. Exista, deci, un interes major cu privir e la bunastarea bancilor, in special asupra
solvabilitatii si lichiditatii lor, cat si asupra g radului de risc asociat diferitelor operatiuni.

Lichiditatea este o proprietate generala a acivelor care exprima capacitatea acestora de a fi
transformat rapid o cheltuiala minima in moneda lic hida (numerar sau disponibil in contul
curent). Specialistii considera ca lichiditatea ban cara este mai degraba o problema de
gestiune a pasivelor si activelor bancare care au s cadente diferite. Lichiditatea bancara
exprima capacitatea unei banci de a-si finanta oper atiile curente.Riscul de lichiditatea,
pentru o banca, este expresia insasi a probabilitat ii pierderii acestei capacitati de finantare.
Una dintre cele mai importante sarcini ale conducer ii unei banci este de a estima si de a
acoperi in mod corect nevoile de lichiditate bancar a. Pe temen lung rentabilitatea unei banci
poate fi afectat negativ daca banca detine portofol ii prea multe active financiare lichide fata
de nevoile sale. Pe de alta parte, prea putine lich iditati pot crea probleme financiare severe,
mai ales pentru bancile mici si pot genera chiar fa limentul institutiei de credit.

196 Lichiditatea adecvata a fiecarei banci din sistem e ste extrem de importanta si pentru
minimizarea riscului sistemic datorita riscului de contagiune prin sistemul de plati
interbancar.

In cele mai multe state, normele de lichiditate ban cara, se suprapun peste cerintele vizand
rezervele minime obligatorii, folosite in principal ca un instument de politica monetara.

Banca centrala monitorizeaza indicatorii de lichidi tate bancara de care se tine cont in
acordarea calificativului general al bancii. La ni vel european problema lichiditatii bancare
este considerata importanta pentru derularea politi cii monetare si mai putin semnificativa
din punct de vedere prudential.
Ca urmare nu s-a inceract inca o armonizare a siste mului de indicatori folositi pentru
apreciarea/limitarea gradului de lichiditate. Contr olul lichiditatii reprezinta o sarcina a
autoritaii bancare din statul gazda dar o armonizar e a acestor standarde este necesara
deoarece trebuie acoperita si aria riscului de lich iditate

Nevoile bancare de lichiditate
Nevoile de lichiditate sunt definite ca obligatii i mediate carora banca trebuie sa le faca
pentru a si exercita functia de intermediar financi ar. Estimarea acestor nevoi se face de
regula in functie de termenul de exigibilitate al o bligatiilor bancii respective. Din acest
punct de vedere putem vorbi de trei tipuri de nevoi de lichiditate bancara pe termen scurt;
pe termen lung; ciclice. O banca trebuie sa prezin te o analiza a activelor si datoriilor pe
grupe importante de scdenta avand la baza perioada ramasa de la data bilantului pana la
data scadentei contractuale.

Corelarea sau necorelarea controlata intre scadente le si ratele dobanzii activelor si datoriilor
sunt elemente fundamentale in gestiunea bancara. Es te dificil pentru banci sa se afle intr-o
pozitie de corelare perfecta, intrucat operatiunilo r bancare au deseori scadente incerte si de
natura foarte variata. O pozitie de necorelare este susceptibila de a imbunatati
profitabilitatea, dar poate de asemenea creste risc ul de pierderi.

In multe tari, depozitele constituite la banca pot fi retrase la cerere, iar avansurile acordate
de banca pot fi rambursate la cerere. Totusi, in pr actica aceste depozite si avansuri sunt
adesea mentinute pe perioade mai lungi fara a fi re trase sau rambursate; prin urmare, data
efectiva a rambursarii depaseste data contractuala. Totusi, banca elaboreaza o analiza
bazata pe scadente contractuale, chiar daca peroada de lichiditate asociate activelor si
datoriilor bancii.

Unele dintre activele bancii nu au un termen de sca denta contractual. Perioada in care
aceste active se presupune a deveni exigibile este de obicei considerata ca fiind termenul la
care aceste active vor fi realizate.

Pentru a permite utilizatorilor o buna intelegere a gruparii activelor si datoriilor functie de
scadente, poate fi necesara completarea notelor la situatiile financiare cu informatii privind
probabilitatea rambursarii pe parcursul perioadei r amase. Prin urmare, conducerea va
furniza, informatii cu privire la perioadele efecti ve si la modalitatea de gestionare si control
al riscurilor si al gradului de expunere la risc as ociate diferitelor termene de scadenta si
profilurilor de rata dobanzii.

197
Identificarea, evaluarea si finanatrea nevoilor de lichiditate pe termen scurt se face pentru
orizonturi anuale. Aceste nevoi pot fi generate de o serie de factori sezonieri, operatiile
marilor clienti, volatilitatea depozitelor si a cre ditelor.Factorii sezonieri pot afecta atat
cererea de credite cat si fluxul de depozite.

Nevoile ciclice de lichiditate sunt mult mai greu d e estimat si deosebit de dificila este mai
ales anticiparea momentului aparitiei lor. Ca si in cazul nevoilor de lichiditate pe termen
scurt cresterea cererilor de credite se poate cupla cu scaderea depozitelor. In aceste conditii
asigurarea unei lichiditati corespunzatoare este sc umpa. Aceasta deoarece presupune
plasarea in active slab remunerate, pentru perioade nedeterminate de timp si lichidarea
acestor plasamente la curs mic, atunci cand toata lumea vinde active de acelasi tip.

Nevoile de lichiditate pe termen lung sunt corelate cu asanumitele tendinte care
caracterizeaza comunitatile de clienti ai bancii si pietele pe care opereaza banca.

Pentru zonele cu dezvoltarea accelerata, ritmul de crestere a creditelor este mai mare decat
ritmul de crestere a depozitelor si pot apare presi uni suplimentare, de lunga durata, asupra
lichiditatii bancii. Reciproc, in zonele relativ st abilizate din punctul de vedere al cresterii
economice depozitele tind sa creasca in mod constan t in timp ce creditele se stabilizeaza ca
nivel. Aici apar presiuni generate de asigurarea un or plasamente rentabile.
Cerin /g288e de management /g250i control intern
În vederea limit /g259rii riscului de lichiditate, precum /g250i încadr /g259rii în condi /g288iile stabilite de
prezentele norme b /g259ncile sunt obligate s /g259 î /g250i stabileasc /g259 pentru fiecare exerci /g288iu financiar:
− strategia în domeniul managementului lichidit /g259/g288ii, care va fi reanalizat /g259 ori de câte
ori modificarea condi /g288iilor mediului de afaceri o impune;
− strategia managementului lichidit /g259/g288ii în cazuri de criz /g259, materializat /g259 într-un plan
alternativ care s /g259 prevad /g259 solu /g288ii pentru dep /g259/g250 irea în condi /g288ii optime a perioadei de
criz /g259.
Pentru a-si atinge obiectivele stabilite prin strat egiile în domeniul managementului
lichidit /g259/g288ii b /g259ncile sunt obligate s /g259 dispun /g259 de proceduri de urm /g259rire /g250i limitare a riscului de
lichiditate, care s /g259 respecte cerin /g288ele prezentelor norme.

Lichiditate trebuie s /g259 fie aprobate cel pu /g288in la nivelul comitetului de risc.

Riscul de lichiditate fata de o singura persoana re prezinta obligatia fata de orice persoana
sau grup de persoane fizice sau juridice care sunt legate economic intre ele in sensul ca una
dintre persoana exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control, nivelul
cumulat al obligatiei bancii reprezinta un singur r isc de lichiditate pentru banca in sensul ca
retragerea de catre una dintre persoane a unui depo zit, inchiderea unui cont curent si/sau
utilizarea angajamentelor de finantare primite de l a banca.

Riscul mare de lichiditate fata de o singura persoa na reprezinta riscul de lichiditate fata de o
singura persoana, a carei valoare reprezinta cel pu tin 10% din valoarea obligatiilor
bilantiere, altele decta imprumuturile, si a angaja mentelor de finantare date de banca
evidentiate in afara bilantului. Pentru determinare a grupurilor de persoane legate economic
intre ele, vor fi luate in considerare, altenativ s au cumulativ, situatiile in care una dintre
persoane detine o participatie directa sau prin int ermediul unei relatii de control asupra a cel

198 putin 50% din capitalul social sau din drepturile d e vot ale altei persoane, daca pesoanele
sunt legate permenent cu una si aceeasi persoane pr intr-o relatie de control. O alta situatie
ar fi aceea in care persoanele au aceeasi conducere , daca exista o interdependenta directa
care nu poate fi subsituita intr-un termen scurt, s au daca sunt membrii aceleiasi familii.

Excedentul/deficitul de lichiditate semnifica difer enta pozitiva/negativa dintre lichiditatea
efectiva si lichiditatea necesara.

Supravegherea riscului de lichiditate se realizeaza de catre banci, de banca Nationala a
Romaniei, pe baza indicatotrului de lichiditate rap ortat de banci.

Limita minima a indicatorului de lichiditate este 1 si se calculeaza ca raport intre
lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara, pe fiecare banda de scadenta. Lichiditatea
efectiva se determina prin insumarea, pe fiecare ba nda de scadenta, a activelor bilantiere si
a angajamentelor primite evidentiate in afara bilan tului. Lichiditatea necesara se determina
prin insumarea, pe fiecare banda de scadenta, a obl igaiilor bilantiere si a angajamentelor
date evidentiate in afara bilantului.

In cazul inregistrarii unui excedent de lichiditate in oricare dintre benzile de scadenta, cu
exceptia ultimei benzi, acesta se va adauga la nive lul lichiditatii efective, aferent benzii de
scadenta urmatoare.

Activele bilantiere la vedere, cum sunt: casa si al te valori, contul de curent la banci
centrale, depozitele la vedere la banci centrale, c onturile de corespondent la banci,
depozitele la vedere la banci, vor fi inscrise pe p rima banda de scadenta la valoarea
contabila diminuata, dupa caz, cu provizioane const ituite. Alte active cu scadenta la vedere,
cum sunt conturile curente debitoare si creantele a tasate aferente, vor fi inscrise pe prima
banda de scadenta la o valoare ajustata determinata prin aplicarea la valoarea contabila
diminuata cu provizioanele constituite a coeficient ului de ajustare (1-k). Creditele si
plasamentele restante aferente clientelei bancare, clasificate in categoriile “standard” si
“substandard”, vor fi inscrise pe prima banda de sc adenta la o valoare ajustata obtinuta prin
aplicarea la valoarea contabila diminuata cu proviz ioanele constituite a coeficientului de
ajustare (1-k).

La determinarea lichiditatii efective angajamentele de garantie de natura cautiunilor,
avalurilor si a altor garantii primite de la banci vor fi luate in calcul numai daca sunt
irevocabile si neconditionate.
Obligatiile bilantiere cu scadenta la veder, cum su nt:conturile de corespondent ale bancilor,
depozitele la vedere ale bancilor, conturile curent e creditoare, depozitele la vedere ale
clientelei, vor fi inscrise pe prima banda de scade nta la o valoare ajustata, numai daca
valoarea obtinuta din calcul este pozitiva.

Valoarea ajustata se dtermina prin deducerea din so ldul curent aferent fiecarei categorii
bilantiere, existent la finele lunii pentru care se intocmeste raportarea, a soldului mediu
aferent acestor categorii, calclat pentru o perioad a de 6 luni anterioare lunii pentru acre se
intocmeste raportarea.
In cazul in care valoarea justa obtinuta din calcul este nula sau negativa, obligatiile
bilantiere cu scadenta la vedere nu vor fi luate in calcul la determinarea lichiditatii necesare.

199 Bancile care in perioada de observare anterioara da tei de raportare a indicatorului de
lichiditate inregistreaza deficit de rezerve sau ca re in luna anterioara datei pentru care se
intocmeste raportarea inregistreaza niveluri ale in dicatorilor de solvabilitate sub limitele
minime prevazute de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei vor inregistra categoriile
de obligatii bilantiere la valoarea contabila.

In rest problema lichiditatii si modul ei de asigur are este o problema de management
bancar. Banca centrala monitorizeaza insa indicator ii de lichiditate bancara de care se tine
cont in acordarea calificativului general al bancii . Acesti indicatori de lichiditate sunt
calculati pe baza rapoartelor financiare prezentate periodic bancii centrale sau in cazul
inspectiilor si, in functie de valoarea lor, se pot face recomandari de catre personalul de
specialitate al bancii centrale.

Prevederile standardelor internationale de contabil itate privind lichiditatea bancara
Datorita specificului activitatii bancilor exista c erinte specifice de tratament contabil si
inlocuire a situatiilor financiare pentru banci. St andardul 30 reprezinta o cunoastere a
nevoilor lor speciale. Standardul International de Contabilitate 30 completeaza celelalte
standarde, care se aplica similar in cazul bancilor , in afara de cazul in care sunt exceptate
explicit intr-un SCI.

SIC 30 se aplica situatiilor financiare separate sa u consolidate ale bancilor. Principiile de
prezentare ale bilantului sunt: logica clasificarii ; distincatia in functie de natura
contrapartidei; distinctia portofoliului de titluri (de tranzactie/de plasament); reduceri pentru
pierderi din credite si avansuri. Bilantul bancii t rebuie sa grupeze activele si datoriile in
functie de natura acestora, iar odinea lor sa refle cte lichiditatea relativa.In acest caz,
activele si pasivele sunt grupate dupa distinctia “ curent –pe termen lung”, deoarece
majoritatea activelor si pasivelor unei banci pot f i realizate sau compensate pe termen scurt.

Bancile trebuie sa prezinte un bilant care sa grupe ze activele si datoriile dupa natura lor si
sa le clasifice intr-o ordine care reflecta lichidi tatea lor relativa. Informatiile din bilant sau
comentariile privind situatiile financiare trebuie sa includa cel putin urmatoarele active si
datorii:

IAS 39 stabileste patru categorii de active financi are: credite si creante acordate de
intreprindere, plasamente pastrate pana la scadenta , active financiare detinute in scopul
tranzactioanrii si active financiare disponibile pe ntru vanzare. O banca va prezenta cel putin
valorile juste ale activelor financiare pentru aces te patru categorii.

Ca o cerinta minima de prezentare, bancile trebuie sa prezinte valorile juste pentru fiecare
clasa de active si datorii financiare (SCI 32 si 39 ).

Elementele extrabilantiere pot avea o incidenta con siderabila asupra gradului de risc la care
este expusa banca. Aceste elemente pot contribui la cresterea sau reducerea unor riscuri
Elementele extrabilantiere reprezinta in multe cazu ri o parte importanta a operatiunilor unei
banci si pot avea un impact semnificativ asupra niv elului de risc la care se expune banca.

Bancile trebuie sa prezinte o analiza a activelor s i pasivelor grupate pe categorii relevante
de scadenta, pe baza perioadei ramase de scurs intr e data bilantului si dta contractuala a
scadentei. Este esential sa se foloseasca aceleasi categorii de maturitati pentru active si

200 datorii, pentru a fi evidentiata echilibrarea acest ora. Aceasta clarifica masura in care existta
o corelatie intre exigibilitatea activelor si dator iilor si gradul de dependenta a bancii de alte
surse de lichiditate.