172.4 SUPORTUL VITAL DE BAZ Ă LA ADULT Suportul vital de baz ă (SVB) reprezint ă menținerea libert ății căilor aeriene, suportul ventila ției și… [613689]

172.4 SUPORTUL VITAL DE BAZ Ă LA ADULT

Suportul vital de baz ă (SVB) reprezint ă menținerea libert ății căilor
aeriene, suportul ventila ției și circulației fără ajutorul vreunui echipament cu
excepția dispozitivelor de protec ție.

1.Se asigur ă securitatea salvatorului, victimei și a persoanelor din jur.

2. Se evalueaz ă starea de con știență a victimei: se scutur ă ușor de umeri și
se întreab ă cu voce tare: "s-a întâmplat ceva?"; ( fig.1)
DESCHIDE
CĂILE AERIENE
ABSENȚA
VENTILA ȚIILOR
NORMALE
ALERTEAZ Ă
112/961EVALUEAZ Ă
STAREA DE
CONȘTIENȚĂ
STRIGĂ DUPĂ
AJUTOR
30 COMPRESII
TORACICE
2 VENTILA ȚII
30 COMPR ]ESIIAlgoritmul Suportului
Vital de BAz ă

18

Figura 1: Evaluarea st ării de con știență

Figura 2: Strig ă după ajutor

3A. Dacă victima r ăspunde verbal sau prin mi șcare:
• se lasă în poziția în care a fost g ăsită (cu condi ția să fie în siguran ță), este
evaluată starea victimei și, dacă este necesar, se solicit ă ajutor;
• se trimite o persoan ă după ajutor sau, dac ă salvatorul este singur, las ă
victima și merge chiar el dup ă ajutor;
• salvatorul reevalueaz ă periodic victima.
•
3B. Dacă victima nu r ăspunde :
• salvatorul trebuie s ă strige dup ă ajutor ; (fig.2)
• victima va fi a șezată în decubit dorsal;
• se deschid c ăile aeriene plasând o mân ă pe frunte și, cu blânde țe, se
împinge capul spre spate, p ăstrând policele și indexul libere pentru eventuala
pensare a nasului (dac ă va fi necesar ă ventilarea);
• cu vârfurile degetelor celeilalte mâini plasat e sub menton se ridic ă bărbia
victimei pentru a deschide c ăile aeriene . (fig.3)

19

Figura 3: Deschiderea c ăilor aeriene

4. Menținând căile aeriene deschise, salvatorul încearc ă să stabileasc ă,
timp de maxim 10 secunde, dac ă victima respir ă normal (se exclud
mișcările ventilatorii ineficiente, “gasp”-urile) : (fig.4)

Figura 4: Evaluarea respira ției

• privind mi șcările peretelui toracic anterior;
• ascultând zgomotele resp iratorii de la nivelul c ăilor aeriene superioare;
• simțind fluxul de aer pe obraz.
În primele minute dup ă oprirea cordului victima mai poate respira slab sau
poate avea gaspuri rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respira ția
normală. Încercarea de a determina existen ța unor respira ții normale privind,
ascultând și simțind fluxul de aer, trebuie s ă dureze cel mult 10 secunde. Dac ă
salvatorul nu este sigur c ă victima respir ă normal, trebuie s ă actioneze ca și cum
ea nu ar respira normal.

205A. Dacă victima respir ă normal :
• se pune în pozi ție de siguran ță (vezi mai jos);
• salvatorul va trimite pe cineva dup ă ajutor, iar, dac ă este singur, va l ăsa
victima și se va duce dup ă ajutor;
• se reevalueaz ă respirația.

5B. Dacă victima nu respir ă normal:
• salvatorul va trimite pe cineva dup ă ajutor, iar dac ă este singur, va l ăsa
victima și se va duce dup ă ajutor; la întoarcere va începe compresiile
toracice
• salvatorul îngenuncheaz ă lângă victimă
• se plaseaz ă podul palmei pe centrul toracelui victimei (fig.5)

Figura 5: Pozi ția mâinii pe centrul toracelui

• podul palmei celeilalte mâini se plaseaz ă peste mâna care se afl ă pe torace
și se întrep ătrund degetele mâinilor, evitând astfel compresia pe coaste. (fig.
6). Poziția mâinilor trebuie s ă fie astfel încât s ă nu exercite presiune pe
regiunea epigastric ă sau pe apendicele xifoid
•

Figura 6: Plasarea ambelor mâini

21• salvatorul se va pozi ționa vertical deasupra toracelui victimei și, cu coatele
întinse, va efectua compre sia cu 4-5 cm a sternului (fig. 7)
• după fiecare compresie, toracele trebuie s ă revină la normal f ără a pierde
contactul mâinilor cu sternul; compresiile și decompresiile se continu ă cu o
frecvență de 100/minut (ceva mai pu țin de 2 compresii/sec)
• compresiile și decompresiile trebuie s ă fie egale ca intervale de timp.

……..

Figura 7: Pozi ția corect ă în compresiile toracice

6A. Combinarea compresiilor toracice cu ventila țiile:
• după 30 de compresii se redeschid c ăile aeriene prin împingerea capului și
ridicarea mandibulei
• se penseaz ă părțile moi ale nasului folosind policele și indexul mâinii de pe
frunte (fig 8)

Figura 8: Pensarea nasului Figura 9: Ventila ție gură la gură

22• se deschide pu țin cavitatea bucal ă a victimei, men ținând îns ă bărbia ridicat ă
• salvatorul inspir ă normal, pune buzele în jurul gur ii victimei asigurând o bun ă
etanșeitate și expiră constant în gura victimei; în timpul expirului salvatorul
va privi ridicarea peretelui toracic anterior și va urmări menținerea ridicat ă a
acestuia timp de 1 secund ă, ca într-o respira ție normal ă; aceasta reprezint ă
o ventilație eficient ă (fig. 9)
• se men ține capul în hiperextensie și bărbia ridicat ă, se îndep ărtează gura de
victimă și se urm ărește revenirea toracelui la pozi ția inițială, pe măsură ce
aerul iese din pl ămâni
• salvatorul inspir ă din nou și expiră încă o dată în gura victimei, astfel încât
să obțină două ventilații eficiente. Dup ă aceasta, se repozi ționează rapid
mâinile în pozi ție corect ă pe toracele victimei pentru a executa înc ă 30 de
compresii toracice
• se continu ă efectuarea compresiilor toracice și a ventila țiilor într-un raport de
30:2
• întreruperea compresiilor și ventilațiilor pentru reevaluarea victimei este
indicată doar dac ă aceasta începe s ă respire normal; altfel, resuscitarea nu
trebuie întrerupt ă.

Ghidurile actuale recomand ă ca resuscitatorul s ă administreze o
ventilație într-o secund ă, cu un volum de aer care s ă determine expansionarea
toracelui victimei, dar evitând ventila țiile rapide sau bru ște. Aceste recomand ări
se aplică tuturor tipurilor de ventila ție din timpul RCP, incluzând atât ventila ția
gură-la-gură cât și ventilația pe masc ă și balon, cu sau f ără suplimentare de
oxigen.
Ventilația gură-la-nas reprezint ă o alternativ ă eficientă la ventila ția gură-
la-gură în situațiile de traum ă facială severă sau dac ă gura nu poate fi deschis ă,
atunci când victima este ventilat ă în apă sau când este dificil ă obținerea unei
bune etan șeități prin ventila ție gură-la-gură.
Nu exist ă date publicate care s ă evidențieze siguran ța, eficien ța sau
posibilitatea de a ventila gur ă-la-traheostom ă, dar poate fi folosit ă la o victim ă
cu tub de traheostom ă sau stom ă traheală dacă este necesar ă ventilarea
acesteia.
Pentru aplicarea corect ă a ventila țiilor pe masc ă și balon este nevoie de
aptitudini practice și îndemânare. Resuscitatorul trebuie s ă reușească
deschiderea c ăilor aeriene prin subluxa ția anterioar ă a mandibulei fixând în
același timp masca pe fa ța victimei. Este o tehnic ă adecvat ă pentru
resuscitatorii laici care lucreaz ă în anumite zone cum ar fi cele în care exist ă
risc de intoxica ție cu cianuri sau expunere la al ți agenti toxici. Exist ă și alte
situații specifice în care persoan ele laice sunt instruite și reinstruite s ă acorde
primul ajutor care in clude executarea ventila ției pe masc ă și balon. În aceste
situații ar trebui urmate acelea și reguli stricte de instruc ție ca și în cazul
personalului medical.

Dacă ventilațiile inițiale nu au determinat ridicarea per etelui toracic, ca într-o
respirație normal ă, atunci, înaintea urm ătoarei tentative:
• se verific ă gura victimei și se îndep ărtează orice obstruc ție vizibilă
(fig. 10)

23

Figura 10: Îndep ărtarea obstruc țiilor vizibile

• se verific ă din nou dac ă hiperextensia capului și ridicarea b ărbiei
sunt corecte
• oricum, nu trebuie încercat ă efectuarea a mai mult de dou ă
ventilații, înainte de fiecare reluar e a compresiilor toracice
Dacă la resuscitare particip ă mai mul ți resuscitatori, ace știa ar trebui s ă
se schimbe la fiecare 1-2 minute pentru a evita epuizarea fizic ă. Efectuarea
schimbului între resuscitatori se va face cât mai rapid.

6B. Resuscitarea doar cu compresii toracice – poate fi efectuat ă, după cum
urmează:
• dacă salvatorul nu poate sau nu dore ște să administreze ventila ții
gură-la-gură, atunci va efectua doar compresii toracice
• în acest caz, compresiile toraci ce trebuie efectuate continuu, cu o
frecvență de 100/minut
• resuscitarea va fi oprit ă pentru reevaluare doar dac ă victima începe
să respire normal; altfel re suscitarea nu trebuie întrerupt ă.

7. Resuscitarea va fi continuat ă până când:
• sosește un ajutor calificat care preia resuscitarea
• victima începe s ă respire normal
• salvatorul este epuizat fizic.

RECUNOA ȘTEREA SCR

Ghidurile actuale privind recunoa șterea SCR de c ătre persoanele laice
recomand ă începerea RCP dac ă victima este incon știentă (nu răspunde la
stimuli) și nu respir ă normal.
Palparea pulsului carotidian este o metod ă inexact ă în confirmarea
prezenței sau absen ței circula ției sangvine. De asemenea, c ăutarea semnelor
de circula ție sangvin ă prezentă (mișcări, ventila ții, tuse) nu par s ă confirme cu
exactitate mai mare contrac țiile eficiente ale cordului.

24Persoanele laice întâmpin ă dificultăți în aprecierea prezen ței sau
absenței ventila țiilor eficiente la persoanele incon știente. Aceasta se poate
datora deschiderii inadecvate a c ăilor aeriene sau prezen ței gaspurilor. Când
sunt întrebate telefonic de c ătre dispecerul de la serviciul de ambulan ță dacă
victima respir ă normal, deseori persoanele laice confund ă gaspurile cu
ventilația normal ă. Din aceast ă cauză începerea RCP este amânat ă.
Respirațiile agonice sunt prezente la aproximativ 40% din pacien ții în SCR. În
perioada instruc ției trebuie subliniat c ă aceste gaspuri agonale apar frecvent în
primele minute dup ă instalarea SCR. Ele reprezint ă o indica ție de începere
imediată a RCP și nu trebuie confundate cu respira ția normal ă.

SVB ÎN SPA ȚII ÎNGUSTE
În cazul SVB în spa ții înguste efectuat ă de un singur salvator este
recomandat ă efectuarea RCP peste capul victimei, iar în cazul existen ței a doi
salvatori, se recomand ă poziția-călare.

RESUSCITAREA CU DOI SALVATORI
Deși resuscitarea efectuat ă de doi salvatori este mai pu țin solicitant ă,
totuși este important ca ambii resuscitatori s ă cunoasc ă complet algoritmul și să
fie antrena ți. De aceea se recomand ă ca aceast ă tehnică să fie rezervat ă
specialiștilor în resuscitare sau acelor sa lvatori care fac parte din grupuri
antrenate. Sunt de f ăcut următoarele sublinieri:
• chemarea ajutorului este o priorita te; astfel, un salvator începe singur
resuscitarea iar cel ălalt pleac ă după ajutor;
• se recomand ă ca salvatorii s ă stea de o parte și de alta a victimei; (fig. 11)

Figura 11: Resuscitatea cu doi salvatori

• se utilizeaz ă un raport de 30 compresii la 2 ventila ții; la finalul fiec ărei serii de
30 compresii, salvatorul respectiv va fi preg ătit să administreze cele dou ă
ventilații; pentru o mai bun ă coordonare, cel care face compresiile poate num ăra
cu voce tare;
• ridicarea b ărbiei și extensia capului vor fi men ținute tot timpul resuscit ării; se
administreaz ă cele dou ă ventilații timp în care compresiil e toracice se întrerup;
acestea se reiau imediat dup ă a doua ventila ție, așteptând doar ca salvatorul s ă
îndepărteze buzele de pe fa ța victimei;
• dacă salvatorii vor s ă facă schimb de locuri, pentru c ă de obicei, cel care
face compresiile toracice obose ște, acesta trebuie s ă se facă cît mai rapid cu
putință.

25 2.5.ALGORITMUL SVB ÎN SPITAL

Pentru SCR petrecut în spital, diferen ța dintre SVB și SVA nu este atât de
netă, resuscitarea fiind un proc es continuu, armonios.
Tot personalul medical trebuie s ă fie instruit în RCP astfel încât s ă fie
imediat recunoscut, echipele de interven ție să fie alertate printr-un num ăr de
telefon standard, iar resuscitarea s ă poată .fi inițiată imediat. Resuscitarea
imediată presupune folosirea adjuvan ților pentru men țirea deschis ă a căilor
aeriene și pentru ventila ție, accesul la un defibrilator într-un timp mai mic de 3
minute. Pentru pacien ții interna ți poate exista o perioad ă de alterare
hemodinamic ă și stop cardiorespirator neasistate. To ți pacienții cu risc înalt de
SCR trebuie s ă fie interna ți într-un spa țiu unde exist ă posibilitatea de
monitorizare permanent ă și unde resuscitarea poate începe imediat
Întregul personal medical trebuie s ă fie instruit în recuno ștere SCR , în a
solicita ajutor și a începe imediat resucitarea. În func ție de nivelul de preg ătire
personalul medical trebuie s ă facă ceea ce a fost antrenat s ă facă: personalul
din terapie intensiv ă
și serviciul de urgen ță are abilit ăți de resuscitare avansate
față de restul personalului.
Chemarea ajutorului r ămâne o prioritate mai ales când SCR este asistat
de un singur salvator echi pa de resuscitare trebuie s ă fie complet ă și trebuie s ă
fie chemat ă doar când SCR este recunoscut. Pentru situa ții de urgen ță în afară
de SCR fiecare spital trebuie s ă aibă în vedere alc ătuirea unei echipe de
intervenție diferite de cea de resuscitare (tradi țional, echipele de medici de
gardă).
Secvență de acțiuni
1. Se asigur ă securitatea salvatorului și a victimei
2. Se evalueaz ă strea de con știență a pacientului
• personalul medical în prezen ța unui pacient în colaps sau aparent
inconștient, aflat în spital, va chema întâi ajutor și apoi va evalua
starea de con știență a victimei.
3A. Dacă pacientul este conștient i se va administr a oxigen este monitorizat
și i se va stabili o linie venoas ă până la sosirea liniei de gard ă
3B. Dacă pacientul este incon știent:
• se cheam ă ajutor, dac ă nu a fost chemat,
• se așează victima în decubit dorsal și se deschid c ăile aeriene:
o se aplic ă extensia capului și ridicarea mandibulei
o se îndep ărtează orice corp str ăin sau secre ții vizibile de la
nivelul cavit ății bucale folosind o pens ă sau aspirator
o dacă se suspicioneaz ă traumă cervical ă se vor deschide
căile aerien folosind subluxa ția anterioar ă a mandibulei;
menținerea deschis ă a căilor aeriene și ventilația adecvat ă
reprezint ă o prioritate în fa ța unei suspiciuni de leziuni
spinală; dacă subluxa ția mandibulei este insuficient ă pentru
deschiderea c ăilor aeriene se va recurge la o minim ă
extensie a capului pentru des chiderea acestora folosind
stabilizarea manual ă a capuluipentru men ținerea acestuia în
ax cu trunchiul ( sunt necesari mai mul ți salvatori)

26 4. Menținând căile aeriene deschise, salvatorul încearc ă să stabileasc ă, timp
de maxim 10 secunde, dac ă victima respir ă normal.
• privind mi șcările peretelui toracic anterior
• ascultând zgomotele respiratorii la nivelul c ăilor aeriene superioare
• simțind fluxul de aer la nivelul obrazului
Respirația anormal ă (gaspuri, respira ție slabă sau zgomotoas ă) reprezint ă un
semn de instalare al SCR și nu va fi considerat ă semn de prezen ță a circula ției
sangvine). 5. Salvatorul va c ăuta timp de maxim 10 secunde existen ța semnelor de
circulație sangvin ă:
• dacă pacientul nu prezint ă semne de via ță (mișcări, respira ție
normală sau tuse) și este evaluat de personal insuficient antrenat
se va începe imediat SVB
• personalul medical antrenat va pal pa pulsul carotidian simultan cu
căutarea semnelor de via ță nu mai mult de 10 secunde
• dacă pacientul nu prezint ă semne de via ță
sau exist ă dubii se va
începe imediat SVB
• dacă pacientul nu respir ă dar prezint ă puls carotidian se va ventila
cu o frecven ță de 10 ventila ții pe minut verificând pulsul carotidian
la fiecare 10 ventila ții
De reținut :
O persoan ă va începe SVB iar celelalte vor chema echipa de
resuscitare,vor preg ăti echipamentul și vor aduce defibrilatorul.
În cazul unui singur salvator acesta va p ărăsi pacientul pentru alertarea
echipei de resuscitare. Secven ța SVB rămâne nemodificat ă (30 compresii toracice urmate de 2
ventilații).
Pentru a evita oboseala personalului și pentru a men ține o calitate bun ă a
compresiilor toracice cei care le efectueaz ă se vor schimba la 2 minute.
Căile aeriene se vor men ține deschise iar ventila ția se va efectua cu
echipamentul adecvat care se afl ă cel mai aproape de victim ă ( pocket mask,
masca laringian ă sau masc ă-balon de ventila ție), intuba ția traheal ă fiind
efectuată doar de personal antrenat și cu experien ță în domeniu.
Timpul de insufla ție este de o secund ă iar volumul expirator trebuie s ă
producă expansiune toracic ă normală. Se va administra oxigen cât mai repede
posibil.
O dat ă trahea intubat ă compresiile toracice vor fi efectuate neîntrerupt ( cu
excepția momentelor de defibrilare) cu o fecven ță de 100 pe minut iar ventila țiile
vor fi administrate 10 pe minut evitîndu-se hiperventila ția pacientului.
În absen ța echipamentului de ventila ție se va practica ventila ție gură la
gură. În cazul în care salvat orul nu poate sau nu vrea s ă administreze ventila ția
gură la gură va efectua numai compresii toracice pân ă la sosirea ajutorului sau
echipamentului de ventila ție .
Când defibrilatorul este acesibil se aplic ă imediat padelele ți se analizeaz ă
ritmul. Padele autoadezive vor fi aplicate f ără întreruperea compre siilor toracice
Compresiile toracice vo r fi începute imediat dup ă defibrilare.
Resuscitarea se continu ă până la sosirea echipei de resuscitare sau pân ă
când pacientul prezint ă semne de via ță.
Dac ă există suficient personal se va ob ține acces venos și se vor
administra medicamente Șeful echipei de resuscitare va fi ales dintre persoanele cel mai bine
antrenate

27 În cazul unui pacient m onitorizat care instaleaz ă SCR în prezen ța
salvatorului:
• se va confirma SCr și se va striga dup ă ajutor
• se va aplica lovitura precordial ă dacă ritmul este șocabil iar
defibrilatorul nu este imediat disponibil.

PACIENT IN COLAPS/AREACTIV
STRIGA DUPA AJUTOR SI
EVALUEAZA PACIENTUL
SEMNE VITALE? NU DA
CHEAMA ECHIPA DE
RESUSCITARE
RCP 30:2
CU OXIGEN SI
ADJUVANTI DE CAI
AERIENE
APLICA
PADELELE/MONITORUL
DEFIBRILEAZA DACA
ESTE NECESAR
SVA
LA SOSIREA
ECHIPEI DE
RESUSCITARE EVALUEAZA A,B,C,D,E,
RECUNOASTE SI TRATEAZA
OXIGEN, MONITOR, LINIE I.V.
CHEAMA ECHIPA DE
GARDA
SUPRAVEGHERERESUSCITAREA
IN SPITAL

282.6. POZI ȚIA DE SIGURAN ȚĂ

Poziția de siguran ță este folosit ă în managementul victimelor incon știente
care respir ă și au semne de circula ție sangvin ă și nu prezint ă leziuni ale
coloanei vertebrale.
Când o victim ă inconștientă este culcat ă în decubit dorsal și respiră
spontan c ăile respiratorii pot fi obstruate de limb ă, mucus sau vom ă. Aceste
probleme pot fi prevenite dac ă victima este plasat ă pe una din p ărțile ei laterale.
Scopul acestei pozi ții este men ținerea liber ă a căilor respiratorii, permiterea
monitoriz ării, respectarea curburilor fizi ologice ale coloanei vertebrale și evitarea
compresiilor pe pachetele vasculonervoase. Aceast ă poziție trebuie s ă fie una
stabilă în timp. O poziție aproape-culcat pe burt ă pe de alt ă parte poate
împiedica o ventila ție adecvat ă, deoarece imobilizeaz ă diafragmul și reduce
complian ța toracic ă și pulmonar ă.
Poziția de siguran ță prezint ă ca dezavantaj compresia unui bra ț,
recomandându-se urm ărirea circula ției periferice a bra țului și înlăturarea
compresiei cât mai rapid; dac ă este necesar ă menținerea pozi ției de siguran ță
pe o perioad ă mai lung ă de timp, dup ă 30 minute victima va fi întoars ă pe
partea opus ă. Există câteva variante ale pozi ției de siguran ță fiecare cu
avantajele sale. Nu exist ă o singur ă poziție potrivit ă pentru toate victimele.
Poziția trebuie s ă fie stabil ă, aproape de pozi ția lateral ă reală, cu capul decliv și
fără ca presiunea pe torace s ă împiedice ventila ția.

Figura 12: Bra țul în unghi drept cu corpul, cotul îndoit și palma în sus

CNRR recomand ă următoarea secven ță de manevre pentru pozi ția de
siguranță:
• dacă este cazul, se îndep ărtează ochelarii victimei;
• salvatorul îngenuncheaz ă lateral de victima aflat ă în decubit dorsal și cu
membrele pelvine întinse;
• brațul de partea salvatorului se pozi ționează în unghi drept cu corpul, cotul
fiind îndoit și palma orientat ă în sus; (fig 12

29brațul de partea opus ă se aduce peste torace de aceea și parte cu salvatorul și
se poziționează cu dosul palmei în contact cu obrazul; (fig. 13)

Figura 13: Dosul palmei în contact cu obrazul

• salvatorul prinde memb rul inferior de partea opus ă cu mâna chiar deasupra
genunchiului și îl trage în sus, dar p ăstrând contactul piciorului cu solul (o
flectare incomplet ă a coapsei pe abdomen); (fig. 14)

Figura 14: Flectare incomplet ă a coapsei pe abdomen

• cu o mâna pe genunchiul flectat și cu cealalt ă menținând dosul mâinii
victimei pe obraz, se rote ște victima spre salvator în pozi ție lateral ă, până când
piciorul flectat se sprijin ă pe sol; (fig. 15)
• se ajusteaz ă poziția membrului inferior de deasupra astfel încât coapsa și
genunchiul s ă fie flectate în unghi drept

30

Figura 15:Rotirea victimei c ătre salvator

• se împinge și se men ține capul spre posterior pentru a asigura libertatea
căilor aeriene; aceast ă manevră se realizeaz ă prin ajustarea pozi ției mâinii de
sub obraz; (fig. 16)
• se verific ă respirația la intervale regulate.
În ciuda dificult ăților ce pot apare atât la antrenamente cât și într-o situa ție
reală, rămâne fără îndoială faptul că plasarea unei victime incon știente în pozi ție
de siguran ță poate fi un gest salvator de via ță.

Figura 16: Pacient în pozi ție de siguran ță

312.7. OBSTRUC ȚIA CU CORP STR ĂIN A CĂILOR
AERIENE
Moartea accidental ă prin obstruc ția cu corp str ăin a căilor aeriene (OCSCA),
deși rară, poate fi prevenit ă; mai puțin de 1% din evenimentele de obstruc ție cu
corp străin sunt mortale. Deoarece majorita tea cazurilor de OCSCA apare, atât
la copii cât și la adulți, în timpul mesei, frecvent, aceste evenimente au martori.
Totuși, este nevoie de interven ție rapidă, cât timp victima este înc ă responsiv ă.

RECUNOA ȘTEREA OCSCA

Pentru supravie țuirea unui eveniment de OCSCA este necesar ă
recunoașterea rapid ă a urgen ței. OCSCA nu trebuie confundat ă cu leșinul,
infarctul miocardic, ep ilepsia sau alte situa ții care pot produce insuficien ța
respiratorie acut ă, cianoza sau pierderea st ării de con știență.
În general obstruc ția apare în timpul mesei, victima ducându- și frecvent
mâinile spre gât. (fig. 17) Pacienții cu obstruc ție ușoară pot vorbi, tu și și respira.
Cei cu obstruc ție sever
ă însă, nu pot vorbi, r ăspund prin mi șcări ale capului, nu
mai pot respira sau au respira ții zgomotoase, eforturile de tuse sunt ineficiente,
nezgomotoase și devin în scurt timp incon știenți.
În recunoa șterea evenimentului de OCSCA es te indicat ca salvatorul s ă
întrebe victima con știentă: „te-ai înecat?”

Figura 17: Pacient cu OCSCA

ALGORITMUL DE INTERVEN ȚIE ÎN CAZ DE OCSCA LA ADULT
(Acest algoritm poate fi utilizat și în cazul copiilor peste un an)
1. Dacă victima prezint ă semne de obstruc ție ușoară a căilor aeriene:
• Se încurajeaz ă victima s ă tușească, fără a mai face altceva
2. Dacă victima prezint ă semne de obstruc ție severă a căilor aeriene și este
conștientă:
• Se aplic ă până la 5 lovituri la nivelul toracelui posterior, dup ă cum
urmează (fig. 18)

32o salvatorul se pozi ționează lateral și ușor în spatele victimei

Figura 18 Lovituri interscapulovertebrale

o va sprijini cu o mân ă pieptul victimei și o va înclina u șor spre
înainte astfel încât, atunci când corpul str ăin va fi dislocat, s ă se deplaseze mai
degrabă spre cavitatea bucal ă decât să alunece mai jos în c ăile aeriene
o cu podul palmei celeilalte mâini va administra pân ă la 5 lovituri
bruște interscapulovertebral (între omopla ți)
• După fiecare lovitur ă se verific ă dacă a fost înl ăturat obstacolul. Scopul
nu este acela de a aplica toate cele 5 lovituri ci ca fiecare din acestea s ă
fie capabil ă să dizloce corpul str ăin.
• Dacă după cele 5 lovituri între omopla ți corpul str ăin nu a fost înl ăturat,
se efectueaz ă 5 comprim ări abdominale bru ște astfel (fig. 19) , salvatorul:

Figura 19:Manevra Heimlich

o se pozitioneaz ă în spatele victim ei cu ambele bra țe în jurul p ărții
superioare a abdomenului acesteia
o va înclina u șor victima spre înainte

33o va plasa pumnul între ombilic și apendicele xifoid
o va prinde pumnul cu cealalt ă mână și va trage brusc spre în sus și
înapoi
o va repeta de maxim 5 ori aceast ă manevră.
• Dacă obstrucția nu a fost înl ăturată, se continu ă alternând 5 lovituri între
omoplați cu 5 comprim ări bruște ale abdomenului.
3. Dacă victima devine incon știentă:
• se așează ușor victima pe sol
• se alerteaz ă imediat Sistemul Medical de Urgen ță
• se începe SVB direct cu aplicarea compresiilor toracice. Personalul
medical antrenat și cu experien ță în detectarea pulsului carotidian, va
începe aplicarea compresiilor toracice chiar dac ă pulsul este prezent
(pacient incon știent și cu OCSCA).
Chiar și în cazul rezolv ării cu succes al unei OC SCA, sunt posibile
complica ții ulterioare datorate reten ției de material str ăin la nivelul tractului
respirator superior sau inferior. Pacien ții cu tuse persistent ă, dificultăți de
deglutiție sau cu senza ția de corp str ăin retenționat la nivelul gâtului dar și cei la
care s-au efectuat comprim ări abdominale, care pot determina leziuni interne
grave, trebuie trimi și pentru evaluare medical ă.

MODIFIC ĂRI ALE SVB ÎN CAZUL RESUSCIT ĂRII VICTIMELOR
ÎNECULUI
În cazul SCR la înecat, protocolul SVB prezint ă următoarele modific ări:
• se vor administra 5 ventila ții înaintea începerii compresiilor toracice
• dacă salvatorul este singur, va aplica m ăsurile de RCP pentru
aproximativ un minut înainte de a pleca dup ă ajutor
Aceste modific ări trebuie însu șite în special de acele persoane care, prin
specificul muncii lor pot veni în contact cu poten țiale victime ale unui înec. Spre
deosebire de alte cauze asfixice de SCR, înecul este u șor de recunoscut;
persoanele laice pot avea dificult ăți în identificarea cauzei directe de SCR în
cazul traumei sau intoxica țiilor. De aceea, în cazul acestor pacien ți se va aplica
protocolul standard de SVB.
OBSTRUC ȚIE SEVER Ă
(tuse ineficient ă)
INCONȘTIENT
RCP CONȘTIENT
5 LOVITURI INTERSCAPULARE
5 COMPRIM ĂRI ABDOMINALE OBSTRUC ȚIE UȘOARĂ
(tuse eficient ă)
ÎNCURAJAREA
TUSEI EVALUAREA SEVERIT ĂȚII

342.8. UTILIZAREA DEFIBRILATORULUI EXTERN
AUTOMAT (DEA)

DEA standard pot fi folosite la adul ți și copiii peste 8 ani . Pentru copiii
între 1 și 8 ani se vor folosi, dac ă este posibil, padelele pediatrice sau modul
pediatric; dac ă nu este posibil, se va folosi DE A disponibil. Utilizarea DEA nu
este indicat ă în cazul copiilor sub un an.

ALGORITMUL UTILIZ ĂRII DEA

1. Trebuie asigurat ă securitatea salvatorului, victimei și a celor din jur.
2. Dacă victima este incon știentă și nu respir ă normal, salvatorul va
trimite pe cineva dup ă DEA și va chema ambulan ța.
3. Salvatorul va începe RCP conform protocoalelor SVB
4. Imediat dup ă sosirea defibrilatorului:
• va porni defibrilatorul și atașează padelele. Dac ă există mai mult de
un resuscitator, SVB trebuie continuat în timpul efectu ării acestor
manevre
• vor fi urmate comenzile vocale sau cele afi șate
• resuscitatorul se va asigura c ă nimeni nu atinge victima în timp ce
DEA analizeaz ă ritmul
5a. Dacă există indicație de șoc
• resuscitatorul se va asigura c ă nimeni nu atinge victima
• va ap ăsa butonul de șoc urmând instruc țiunile (DEA complet
automate vor administra șocurile direct)
• va continua conform comenzilor vocale sau celor afi șate
5b. Dacă nu există indicație de șoc
• salvatorul va reîncepe imediat SVB cu un raport compresii
toracice:ventila ții de 30:2
• va continua conform comenzilor vocale sau celor afi șate
6. Resuscitarea va continua pân ă când:
• sosește un ajutor calificat care preia resuscitarea
• victima începe s ă respire normal
• salvatorul este epuizat fizic

Comenzile vocale sau afi șate ale DEA trebuie (re)setate conform cu
recomand ările actuale privind SVB și defibrilarea. Modific ările ar trebui s ă
includă cel puțin:
1. DEA va administra doar un singur șoc în cazul unui ritm la care acesta
este indicat
2. scoaterea comenzii de verifi care a ritmului, a respira ției sau a pulsului
imediat dup ă șoc
3. introducerea unei comenzi pentru reluarea SVB imediat dup ă șoc
(efectuarea compresiilor toracice chiar în cazul prezen ței circula ției
spontane nu este d ăunatoare)
4. permiterea unui interval de timp de 2 minute pentru efectuarea RCP,
înaintea comenzii de reverificare a ritmului, respira ției sau pulsului.

35ALGORITMUL DEA
INCONȘTIENT
DESCHIDEREA C ĂILOR
AERIENE
Nu ventileaz ă normal
RCP 30:2
Până la montarea DEA
DEA
EVALUEAZ Ă
RITMUL CHEAMĂ AJUTOR
TRIMITE/PLEAC Ă DUPĂ DEA
APELEAZ Ă 112
INDICAȚIE DE ȘOC NU EXIST Ă INDICAȚIE
DE ȘOC
1 ȘOC
150-200 J bifazic
sau 360 J monofazic
Se reia imediat
RCP 30:2
pentru 2 minSe reia imediat
RCP 30:2
pentru 2 min
Se continu ă până când
victima respir ă normal